Manastirea Crasna

download Manastirea Crasna

of 15

  • date post

    20-Feb-2016
  • Category

    Documents

  • view

    26
  • download

    0

Embed Size (px)

description

Manastirea Crasna, Prahova

Transcript of Manastirea Crasna

Manastirea CrasnaAsezareManastirea este situata la 50 km N de Ploiesti pe soseaua Ploiesti-Brasov prin Valenii de Munte-Cheia, pe raza comunei Izvoarele, fiind construita in padure, pe malul stng al prului Crasna, la poalele muntelui Ursoaia, ntr-o poian aflat la 750 metri altitudine. Se afl pe teritoriul aparinnd nti comunei Homorciu i, dup unificare, administraiei din Izvoarele.Acces: Drumul care duce la Crasna se desprinde din DN1 A, Bucureti Vleni Cheia Braov, n dreptul satului Homorciu, comuna Izvoarele Prahova. In comuna Izvoarele inainte de bariera se face stanga. Apoi DJ120 pana la Schiulesti, 6 km. De la marginea satului Schiulesti inca 3 km pana la manastire (ultimii kilometri de drum sunt neasfaltati). Traseu La ieirea din sat, in punctul terminus al asfaltului este o parcare cu plata, un prim loc unde poti lasa masina pentru a continua pe jos nc 3-4 km de drum forestier. Se poate continua cu masina daca este uscat si daca oferul este dibaci in a conduce pe un drum forestier, acoperit cu pietre destul de mari si care alunec dac accelerezi prea tare, accidentat si cu cateva pante care testau i ele dibacia soferilor. La un moment dat se intra in padure, unde poate fi mai noroios. Dupa putin timp la o bifurcatie de drumuri, te intampina un panou vizibil cu mesajul ca de aici pot continua numai masinile cu traciune 4x4. Prin urmare, un al 2-lea posibil loc de parcare. De aici intr-adevar drumul devine si mai greu. In panta accentuata si curbe pe aceleasi pietre mari si alunecoase si unele ascutite. Mainile cu traciune cu 4x4 pot continua fie pana la baza pantei, un al 3lea loc de parcare sau chiar pana la manastire pe un drum ocolitor foarte sinuos i accidentat. De la al doilea loc de parcare se merge pe jos, pe pietroaiele de pe caldaram la inceput, apoi parasim drumul auto in dreapta si traversam un parau pe o punte suspendata pe cabluri (lata si bine ancorata, poate fi trecuta fara probleme si de cei mai fricosi). De aici incepe un urcus pieptis de cca 200 m dar care se parcurge n 10-20 minute prin padure si care solicit intens muschii picioarelor. Poteca, cu numeroase trepte formate de rdcinile copacilor invecinai, este presarata cu bancute amenajate pentru odihna strajuite de copaci, pe scoarta carora stau scrijelite cruci si initiale mistice, imaginand la tot pasul troite si mici altare vegetale. In varful dealului ne intampina intrarea in curtea manastirii Crasna.Istoric Cu un efort de imaginaie, s recompunem un tablou de acum 194 de ani: cetele eteriste ale lui Ipsilanti jefuiesc tot ce le iese n cale, se opun pandurilor lui Vladimirescu, l ucid pe acesta n 1821, armata turc e derutat i vine tvlug peste sate... Oamenii i prsesc averile i fug nici ei nu mai tiau din calea cui, a eteritilor, a turcilor, a nebuniei istoriei pur i simplu. De furia otilor nestpnite se ascund n muni mai muli locuitori ai comunei Izvoarele, punnd bazele unui ctun anume numit astfel, Bjenari. Bejenie, Bjenari. Noua aezare de la poalele Muntelui Ursoaia era avutul marelui postelnic Constantin, zis Dinu Potlogescu, intrat deja n monahism din 1807, din prea mult pribegie sufleteasc. i-atunci i-a zis s aduc n inima pdurii, lng ceilali frai dezrdcinai de la vatra casei lor, o sfnt aezare. Pe temelia bisericii de-atunci se nal Mnstirea Crasna de astzi. Marele postelnic Dinu (Constantin) Potlogescu, nscut n preajma anului 1755, fiul preotului Radu din Izvoarele. Dup ce s-a cstorit cu Ecaterina, fiica vtafului Mare i nepoata ctitorului bisericii din Homorciu, Ene vtaful, vine pe lume, n 1777, fiul Nicolae. Bucuria de avea un motenitor este pe jumtate frnt de moartea soiei Ecaterina. i soia fiului Nicolae, Maria, fata protopopului din Fundeni, moare la nou ani de la cstorie, motiv pentru care cei doi, tat i fiu, se clugresc la distan de 29 de ani. Dinu intr n 1807 ca frate la Mnstirea Cheia i este tuns n monahism n 1822, la Ghighiu, sub numele de Chesarie monahul, acolo unde mersese s-l ajute pe monahul Arsenie, venit de la Cernica, s reconstruiasc biserica. Inceputurile vietii monahale in tinuturile Prahova - Teleajen sunt mai putin cunoscute, mai ales pentru secolele XIV-XV. Cu toate acestea, sihastri izolati s-au nevoit in zona subcarpatica pe Valea Prahovei si a Teleajenului inca din secolul XIV, insa abia la inceputul secolului XV s-au constituit in mici comunitati monahale. La nceputul secolului al XVIII-lea ctiva sihastri, veniti probabil din Valeni, au ntemeiat acest loc de nchinaciune. Prima atestare documentara, un act de donatie in care se arata ca aici era un schit de calugari avand o biserica de lemn, dateaza din anul 1745. Biserica de lemn cu hramul "Sfintii Imparati Constantin si Elena", asezata intr-o poiana singuratica, era inconjurata de cateva chilii pustnicesti. Manastirea,se numea pe atunci Izvoarele, dupa numele comunei din apropiere, Izvorani.

Proprietarul acestor locuri, postelnicul Dinu Constantin Potlogea, fiul preotului Radu Potlogea din Izvoarele, mpreun cu un cumnat, polcovnicul Panca, din Vleni, hotaraste zidirea actualei biserici ca biserica de mir pentru satul Bajenari, unde se refugiasera locuitorii din imprejurimi dupa 1821, din cauza navalirii turcilor. Constructia inceputa in 1824 a durat pana in 1828 cand s-a facut sfintirea bisericii si episcopul Chesarie al Buzaului a sugerat ca acesta asezare monahala sa devina schit, cu hramul Sf. mprai Constantin i Elena i Izvorul Tmduirii. Primul staret a fost chiar ctitorul Constantin Potlogea, calugarit cu numele de Chesarie. Acesta doneza schitului ntreaga sa avere, vreo 200 de pogoane de pmnt arabil, fnea, pune, livezi cu pomi i vie, Muntele Ursoaia, cldiri, hanuri, crciumi, mori etc. A construit chilii din lemn pe care le-a populat cu calugari adusi de la Cheia, Ciolanu.

In 1836, Nicolae, singurul fiu al staretului, se calugareste cu numele de Nil Schimonahul si doneaza si mosia lui schitului. Acesta a inlocuit tabloul votiv al ctitorilor de la intrare cu intruchiparea unor ingeri, ce Il slavesc in genunchi pe Dumnezeu.Staretul a infiintat aici o scoala pentru copiii din satele vecine, care, in timpul cursurilor, stateau in internatul schitului pe cheltuiala acestuia. Anul 1864 aduce mare suprare peste obtea de 50 de clugri. Secularizarea averilor manastiresti, din acest an, a dus la decderea vieii din schit i muli monahi au fost nevoii s plece de aici. Cei 2-3 calugari care au mai ramas au inchinatschitul manastirii Cheiasi i-au schimbat numele din Izvoarele n Crasna. n anul 1916 (dup unii, 1920), cand mai avea un singur calugar, a fost jefuit de ocnaii scpai de la Salina Slnic. n 1917 ocupanii germani au luat clopotele. n 1920 un incendiu puternic a distrus chiliile i streia cu arhiva. n 1922 a venit ca stare ieromonahul Nicon Covrig, care semneaz o scurt perioad de nflorire, rectignd unele dintre bunurile schitului i reconstruind biserica. Munca lui este continuat de ali doi clugri, protosinghelul Ilarie Stnescu i ieromonahul Damaschin Duru. n 1958, cel care resfinea lcaul reconsolidat dup cutremurul din 1940 avea s fie episcopul vicar patriarhal Teoctist Botoneanul, nimeni altcineva dect Preafericitul Patriarh Teoctist de mai trziu, care avea s oficieze i sfinirea noii biserici, n anul 1998. Viata duhovniceasca continu s sufere i mai trziu, in cea de a doua jumatate a secolului trecut, din cauza reformelor. Astfel n 1960, prin aplicarea decretului 410, calugarii sunt scosi din manastire, obstea este desfiintata, iar locasul ncepe sa figureze ca biserica izolata pe lnga parohia Izvoarele. n 1961, printr-un decret al regimului comunist, schitul a fost transformat n biseric izolat, monument istoric Crasna, aparinnd Parohiei Izvoarele. i a rmas astfel vreme de apte ani, cu un singur vieuitor, fratele Pavel Angelescu, alias protosinghelul Pantelimon, paznic si stapan peste ierburi si salbaticiuni ale padurii, care a trit n pustietate i a ngrijit bunurile pn cnd Patriarhul Justinian Marina i trimite aici, n 1964, pe ieromonahii Ghedeon Bunescu (stare ntre anii 1967-1976) i Nicodim Dimulescu (stare din 1999 pn n 2010). Chiliile erau ruinate, gardul era pravalit si biserica pravalita i ea pe-o parte. Cei doi, crora li s-au adugat, mai trziu, stareii Galaction Stng i Sebastian Pacanu, au renceput o uria munc de reconstrucie i extindere, fiind considerai autorii renaterii celei mari a mnstirii, reparnd streia veche, construind chilii noi, o gospodrie-anex, ateliere i un imobil administrativ.Si-au impartit frateste lucrarea - unul, cu partea spirituala; celalalt, cu partea materiala. Intreaga lor avere incapea toata intr-un saculet - Ghedeon purta cu sine Filocalia si Cartile Sfinte; Nicodim avea in traista bulbi si radacini de flori. Asa simteau ei ca e bine - sa inceapa biserica si chiliile dinspre gradina spre altar. Pentru parintele Nicodim, fiecare floare si fiecare copacel din livada are o poveste. Magnolia alba a adus-o in spate de la serele din Ploiesti. Narcisele, luate din sat, le-a pus in pamant, asa cum pun taranii ceapa, udandu-le apoi cu apa sfintita ca sa le mearga bine, in timp ce bulbii de ghiocei i-a coborat ca un alpinist tocmai de pe Muntele Rosu, strecurandu-se printre rapi si stanci ascutite. In aprilie 1967, chiar de Florii, am savarsit prima slujba in fata a patru femei. n 1967 Patriarhul Justinian redeschide manastirea ca schit apartinnd Manastirii Sinaia. De atunci n cadrul acestui asezamnt s-a dus o activitate nentrerupta.

ntre anii 1987-1994 s-a ridicat cldirea central de chili iar artistul Ion Chiriac a restaurat ntreaga pictur din biserica veche. ntre 1990 i 1998 se construiete biserica nou, cu hramul Acopermntul Maicii Domnului, sfinit de Patriarhul Teoctist. In anul 2001 asezamantul recapata statutul de manastire. Din 2010 stare a fost numit ieromonahul Nectarie Petre. Biserica veche a schitului este in forma de cruce, cu ziduri groase din caramida si piatra. Frumu