Managementul Institutiilor Publice.curs

7/31/2019 Managementul Institutiilor Publice.curs

1/78

GHEORGHE CONDURACHE

MANAGEMENTUL

INSTITUIILOR PUBLICE

NOTE DE CURS

MASTER :

INGINERIE I MANAGEMENT N CONTEXTULGLOBALIZRII

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC, ENERGETICI INFORMATIC APLICAT


2/78

Cap.1.

INSTITUIILE PUBLICE

1.1.Definiii

In sensul prevederii art.135 pct.5 din Constitutia Romaniei, reprezint instituii publice

toate persoanele juridice infiintate prin acte de putere sau de dispozitie ale autoritatilorpublice centrale sau locale in scopul realizarii unor activitati fara caracter comercial saupentru indeplinirea unui serviciu public nepatrimonial.

Cele mai multe instituii publice sunt finanate, n total sau n parte, de la bugetul destat sau bugetele locale.Exemple:- universitile de stat,- teatrele de stat,- muzeele de stat,- spitalele statului,

- policlinicile,- unele institute de cercetare, etc.

Autoritate sau institutie publica este orice autoritate ori institutie publica ce utilizeaza sauadministreaza resurse financiare publice, ori regie autonom, companie naional,precum i orice societate comercial aflat sub autoritatea unei autoriti publicecentrale ori locale si la care statul roman sau, dup caz, o unitate administrativ-teritorial este acionar majoritar. (Art. 2 Lit. a Legea 544/2001 - Modificat prin art.unic pct. 1 din Legea 371/2006)

1.2.NOIUNEA DE ADMINISTRAIE PUBLIC

1. Sfera de cuprindere a nounii de administraie public

Activitatea executiv (constnd n organizarea executrii i executarea n concret aactelor normative) este realizat de un sistem de organe ce port denumirea de organe

executive. Totalitatea acestor organe ce exercit atribuii executive formeazputerea executiv, alturide celelalte dou puteri organizate n stat : legiuitoare ijudectoreasc.

Dup criteriul competenei materiale, organele executive se clasific n organe cucompeten general i organe de specialitate, iar dup din punctul de vedere al competeneiteritoriale distingem ntre organelecentrale i locale.

2. Distincia dintre administraia public central si administraiapublic local.

Distincia dintre Administraia public central i cea local are la baz utilizarea maimultor criterii cumulative. Ele au n vedere competena teritorial i material a organelor cecompun administraia public i natura interesului pe care il promoveaz. Astfel, administraia

2


3/78

public centrala i exercit competena teritorial la nivelul ntregului teritoriu naional, iarcea local doar la nivelul unitilor administrativ teritoriale n care au fost alese autoritilerespective. Pe de alt parte, organele ce compun administraia public central dispun fie decompeten material general Guvernul, pe cnd autoritiile locale au o competenmaterial ce se circumscrie n jurul realizrii interesului local. Nu n primul rnd, n timp ceadministraia central promoveaz interesul general naional , cea local promoveaznteresul localitii respective.

3. Autoritiile administraiei publice locale, natura lor juridici actele pe care le emit sau le adopt.

Autoritile administraiei publice n comune i orae sunt consiliile locale, comunalei oreneti, ca autoriti deliberative, i primarii, ca autoriti executive. Consiliile localei primarii funcioneaz ca autoriti ale administraiei publice locale i rezolv treburilepublice din comune i orae, n condiiile legii.

3.1.Consiliile locale

Consiliile locale sunt compuse dintr-un numr de consilieri pe care legea idetermin n funcie de numrul populaiei unitii administrativ teritoriale. Ei alei prinvot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, n condiiile stabilite de Legea privindalegerile locale.

Consiliul local ca autoritate deliberativ, este un organ colectiv de conducere carei exercit atribuiile n principal prin adoptarea unor acte normative, denumite hotrri.

Atribuiile principale ale consiliilor locale (comunale,oreneti, municipale) secircumscriu n domeniul interesului local, constnd din:

a) alege din rndul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dup caz;stabilete, n limitele normelor legale, numrul de personal din aparatul propriu;

b) aprob statutul comunei sau al oraului, precum i regulamentul de organizare ifuncionare a consiliului;

c) avizeaz sau aprob, dup caz, studii, prognoze i programe de dezvoltareeconomico-social, de organizare i amenajare a teritoriului, documentaii de amenajare ateritoriului i urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeean,regional, zonal i de cooperare transfrontalier, n condiiile legii;

d) aprob bugetul local, mprumuturile, virrile de credite i modul de utilizare arezervei bugetare; aprob contul de ncheiere a exerciiului bugetar; stabilete impozite itaxe locale, precum i taxe speciale, n condiiile legii;

e) aprob, la propunerea primarului, n condiiile legii, organigrama, statul de funcii,numrul de personal i regulamentul de organizare i funcionare a aparatului propriu despecialitate, ale instituiilor i serviciilor publice, precum i ale regiilor autonome de intereslocal;

f) administreaz domeniul public i domeniul privat al comunei sau oraului;g) hotrte darea n administrare, concesionarea sau nchirierea bunurilor proprietate

public a comunei sau oraului, dup caz, precum i a serviciilor publice de interes local, ncondiiile legii;

h) hotrte vnzarea, concesionarea sau nchirierea bunurilor proprietate privat acomunei sau oraului, dup caz, n condiiile legii;

i) nfiineaz instituii publice, societi comerciale i servicii publice de interes local;urmrete, controleaz i analizeaz activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilorgenerale stabilite prin lege, norme de organizare i funcionare pentru instituiile i


4/78

serviciile publice de interes local; numete i elibereaz din funcie, n condiiile legii,conductorii serviciilor publice de interes local, precum i pe cei ai instituiilor publice dinsubordinea sa; aplic sanciuni disciplinare, n condiiile legii, persoanelor pe care le-anumit;

j) hotrte asupra nfiinrii i reorganizrii regiilor autonome de interes local;exercit, n numele unitii administrativ-teritoriale, toate drepturile acionarului lasocietile comerciale pe care le-a nfiinat; hotrte asupra privatizrii acestor societi

comerciale; numete i elibereaz din funcie, n condiiile legii, membrii consiliilor deadministraie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;k) analizeaz i aprob, n condiiile legii, documentaiile de amenajare a teritoriului

i urbanism ale localitilor, stabilind mijloacele materiale i financiare necesare n vederearealizrii acestora; aprob alocarea de fonduri din bugetul local pentru aciuni de aprarempotriva inundaiilor, incendiilor, dezastrelor i fenomenelor meteorologice periculoase;

l) stabilete msurile necesare pentru construirea, ntreinerea i modernizareadrumurilor, podurilor, precum i a ntregii infrastructuri aparinnd cilor de comunicaii deinteres local;

m) aprob, n limitele competenelor sale, documentaiile tehnico-economice pentrulucrrile de investiii de interes local i asigur condiiile necesare n vederea realizrii

acestora;n) asigur, potrivit competenelor sale, condiiile materiale i financiare necesarepentru buna funcionare a instituiilor i serviciilor publice de educaie, sntate, cultur,tineret i sport, aprarea ordinii publice, aprarea mpotriva incendiilor i protecia civil,de sub autoritatea sa; urmrete i controleaz activitatea acestora;

o) hotrte, n localitile cu medici sau cu personal sanitar n numr insuficient,acordarea de stimulente n natur i n bani, precum i de alte faciliti, potrivit legii, nscopul asigurrii serviciilor medicale pentru populaie; asemenea faciliti pot fi acordate ipersonalului didactic;

p) contribuie la organizarea de activiti tiinifice, culturale, artistice, sportive i deagrement;

q) hotrte cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaz activitatea gardienilorpublici, poliiei, jandarmeriei, pompierilor i a formaiunilor de protecie civil, ncondiiile legii, i propune msuri de mbuntire a activitii acestora;

r) acioneaz pentru protecia i refacerea mediului nconjurtor, n scopul creteriicalitii vieii; contribuie la protecia, conservarea, restaurarea i punerea n valoare amonumentelor istorice i de arhitectur, a parcurilor i rezervaiilor naturale, n condiiilelegii;

s) contribuie la realizarea msurilor de protecie i asisten social; asigur proteciadrepturilor copilului, potrivit legislaiei n vigoare; aprob criteriile pentru repartizarealocuinelor sociale; nfiineaz i asigur funcionarea unor instituii de binefacere deinteres local;

t) nfiineaz i organizeaz trguri, piee, oboare, locuri i parcuri de distracie, bazesportive i asigur buna funcionare a acestora;u) atribuie sau schimb, n condiiile legii, denumiri de strzi, de piee i de obiective

de interes public local;v) confer persoanelor fizice romne sau strine, cu merite deosebite, titlul de

cetean de onoare al comunei sau al oraului;x) hotrte, n condiiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romne

sau strine, cu organizaii neguvernamentale i cu ali parteneri sociali, n vederea finanriii realizrii n comun a unor aciuni, lucrri, servicii sau proiecte de interes public local;

4


5/78

hotrte nfrirea comunei sau oraului cu uniti administrativ-teritoriale similare din alteri;

y) hotrte, n condiiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoriti aleadministraiei publice locale din ar sau din strintate, precum i aderarea la asociaiinaionale i internaionale ale autoritilor administraiei publice locale, n vedereapromovrii unor interese comune;

z) sprijin, n condiiile legii, activitatea cultelor religioase;

w) asigur libertatea comerului i ncurajeaz libera iniiativ, n condiiile legii.Consiliul local exercit i alte atribuii stabilite prin lege.

3.2. Primarii localitiilor

Sunt alei de populaia cu drept de vot din unitatea administrativ teritorialrespectiv, pe baza scrutinului uninominal.

n esen, primarul fiind definit ca autoritate executiv, el are drept principaleatribuii organizarea executrii i executarea n concret a legilor, hotrrilor de guvern,precum i a hotrrilor consiliului local.

Primarul ndeplinete o funcie de autoritate public. El este eful administraieipublice locale i al aparatului propriu de specialitate al autoritilor administraiei publice

locale, pe care l conduce i l controleaz.Primarul rspunde de buna funcionare a administraiei publice locale, n condiiilelegii.

Principalele atribuii ce revin primarului sunt:a) asigur respectarea drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor, a

prevederilor Constituiei, precum i punerea n aplicare a legilor, a decretelor PreedinteluiRomniei, a hotrrilor i ordonanelor Guvernului; dispune msurile necesare i acordsprijin pentru aplicarea ordinelor i instruciunilor cu caracter normativ ale minitrilor i alecelorlali conductori ai autoritilor administraiei publice centrale, precum i a hotrrilorconsiliului judeean;

b) asigur aducerea la ndeplinire a hotrrilor consiliului local. n situaia n care

apreciaz c o hotrre este ilegal, n termen de 3 zile de la adoptare l sesizeaz peprefect;c) poate propune consiliului local consultarea populaiei prin referendum, cu privire la

problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotrrii consiliului local ia msuri pentruorganizarea acestei consultri, n condiiile legii;

d) prezint consiliului local, anual sau ori de cte ori este necesar, informri, privindstarea economic i social a comunei sau a oraului, n concordan cu atribuiile ce revinautoritilor administraiei publice locale, precum i informri asupra modului de aducere landeplinire a hotrrilor consiliului local;

e) ntocmete proiectul bugetului local i contul de ncheiere a exerciiului bugetar ile supune spre aprobare consiliului local;

f) exercit funcia de ordonator principal de credite;g) verific, din oficiu sau la cerere, ncasarea i cheltuirea sumelor din bugetul local icomunic de ndat consiliului local cele constatate;

h) ia msuri pentru prevenirea i limitarea urmrilor calamitilor, catastrofelor,incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, mpreun cu organele specializate ale statului. nacest scop poate mobiliza populaia, agenii economici i instituiile publice din comun saudin ora, acestea fiind obligate s execute msurile stabilite n planurile de protecie iintervenie elaborate pe tipuri de dezastre;


6/78

i) asigur ordinea public i linitea locuitorilor, prin intermediul poliiei,jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor i unitilor de protecie civil, care auobligaia s rspund solicitrilor sale, n condiiile legii;

j) ndrum i supravegheaz activitatea gardienilor publici, conform angajamentelorcontractuale;

k) ia msurile prevzute de lege cu privire la desfurarea adunrilor publice;l) ia msuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaiilor sau a

altor manifestri publice care contravin ordinii de drept ori atenteaz la bunele moravuri, laordinea i linitea public;m) controleaz igiena i salubritatea localurilor publice i produselor alimentare puse

n vnzare pentru populaie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;n) ia msuri pentru prevenirea i combaterea pericolelor provocate de animale, n

condiiile legii;o) ia msuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitii i l supune

spre aprobare consiliului local;asigur respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum i ale planurilorurbanistice zonale i de detaliu;

p) asigur repartizarea locuinelor sociale pe baza hotrrii consiliului local;

q) asigur ntreinerea i reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau aoraului, instalarea semnelor de circulaie, desfurarea normal a traficului rutier ipietonal, n condiiile legii;

r) exercit controlul asupra activitilor din trguri, piee, oboare, locuri i parcuri dedistracii i ia msuri pentru buna funcionare a acestora;

s) conduce serviciile publice locale; asigur funcionarea serviciilor de stare civil ide autoritate tutelar; supravegheaz realizarea msurilor de asisten i ajutor social;

) ndeplinete funcia de ofier de stare civil;t) emite avizele, acordurile i autorizaiile date n competena sa prin lege;) propune consiliului local spre aprobare, n condiiile legii, organigrama, statul de

funcii, numrul de personal i regulamentul de organizare i funcionare a aparatului

propriu de specialitate;u) numete i elibereaz din funcie, n condiiile legii, personalul din aparatul propriude specialitate al autoritilor administraiei publice locale, cu excepia secretarului;propune consiliului local numirea i eliberarea din funcie, n condiiile legii, aconductorilor regiilor autonome, ai instituiilor i serviciilor publice de interes local;

v) rspunde de inventarierea i administrarea bunurilor care aparin domeniului publici domeniului privat al comunei sau al oraului;

x) organizeaz evidena lucrrilor de construcii din localitate i pune la dispoziieautoritilor administraiei publice centrale rezultatele acestor evidene;

y) ia msuri pentru controlul depozitrii deeurilor menajere, industriale sau de oricefel, pentru asigurarea igienizrii malurilor cursurilor de ap din raza comunei sau a

oraului, precum i pentru decolmatarea vilor locale i a podeelor pentru asigurareascurgerii apelor mari.Primarul ndeplinete i alte atribuii prevzute de lege sau de alte acte normative,

precum i nsrcinrile date de consiliul local.n exercitarea atribuiilor sale primarul emite dispoziii cu caracter normativ sau

individual. Acestea devin executorii numai dup ce sunt aduse la cunotin public saudup ce au fost comunicate persoanelor interesate, dup caz.

Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al oraului sau alsubdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, mpreun cu aparatul propriu despecialitate al consiliului local, constituie o structur funcional cu activitate permanent,

6


7/78

denumit primria comunei sau oraului, care aduce la ndeplinire hotrrile consiliuluilocal i dispoziiile primarului, soluionnd problemele curente ale colectivitii locale.Primarul ndeplinete o dubl calitate:

- accea de reprezentant al statului n unitatea administrativ teritorial respectiv.n aceast calitate el exercit atribuii de ofier de stare civil i este persoana subndrumarea creia se realizeaz activitatea de autoritate tutelar i stare civil;- aceea de reprezentant al localitii a crei populaie l-a ales. Altfel, primarul este

reprezentantul comunei sau oraului n relaiile cu persoanele fizice i juridice din ar saudin strintate, precum i n justiie.

4. Alegerea structurilor organizationale n administratia publicDefinireStructura unei organizatii reprezinta formalizarea si repartizarea misiunilor si functiilor ntrediferite subansamble (Directii, Departamente, Servicii, Birouri, etc.) definite cu aceastaocazie, precum si relatiile stabilite ntre subansamblele n cauza.Organigrama este reprezentarea vizuala a structurii organizatorice.Interesul suscitat de organigrama pentru managerii publici se poate explica :

p rin natura functionala a acesteia (cine ce face? care sunt limitele? care sunt legaturile

existente ntre diferitele subansamble?);prin natura sa politica (care este partajul puterii? cine depinde de cine?). Evident, organigrama formala nu corespunde ntotdeauna exercitarii concrete a puterii pe teren, oorganigrama reala fiind uneori necesar de elaborat pentru a ntelege modul de functionare aunei administratii publice.n lucrarea sa Strategie si Structuri Alfred Chandler a aratat ca nu exista structuri miracol,capabile sa raspunda tuturor situatiilor dificile cu care se confrunta organizatiile, dar castructurile evolueaza n functie de adaptari ale strategiilor organizationale, ele nsele tributaremutatiilor aparute n mediul nconjurator.Este deci preferabil sa se precizeze strategia si doar apoi sa se gndeasca structurile cele maibine adaptate efortului de atingere a obiectivelor fixate. Aceasta abordare determinista a

problemei structurilor ramne n mod fundamental valabila, nsa cercetari recente au aratat carelatia strategie-structuri exista n ambele sensuri. n realitate structurile exista de multe orinainte ca o strategie sa fie definita, putnd aparea structuri care dau nastere unor strategii.Astfel, ntr-o institutie a administratiei publice de mari proportii exista structuri puternice,fiecare dintre ele dezvoltnd o logica proprie de evolutie; rezultanta acestora va fi definita ca ostrategie.Diferentiere si integrareExista doua concepte fundamentale, contradictorii dar n acelasi timp legate, (semnalate deLawrence si Lorch n Diferentiere Integrare) n ceea ce priveste problemele de structurarea institutiilor.Diferentierea consta n decuparea entitatii administrative n cauza n subansamble coerente,

avnd fiecare responsabilitatea unui grup omogen de misiuni si functii. Administratiile publice,ca si organizatii complexe, sunt confruntate cu aceasta problema, n caz contrar aparndconfuzia n ceea ce priveste rolurile asumate si, ulterior, imposibilitatea de functionare. Acestlucru va duce nsa, inevitabil, la aparitia unorforte centrifuge, odata ce fiecare subansambludezvolta o logica proprie, care se loveste de cea a altor unitati, chiar daca nu exista nici un felde conflict sau rivalitati personale.Integrarea consta n punerea n practica a unor mecanisme ce contrabalanseaza efectelediferentierii. Acestea reprezinta fortele centripete indispensabile ce contracareaza fortelecentrifuge ale diferentierii si mpiedica organizatia n cauza sa se blocheze.


8/78

Toate actiunile n domeniul structurarii serviciilor publice trebuie sa tina cont de aceste douaelemente si sa gaseasca un echilibru ntre ele pentru a permite organizatiei sa si realizeze de omaniera corecta misiunile proprii.Marile tipuri de structuri organizatoriceChiar pornind de la constatarea ca structurile trebuie construite de la caz la caz, n functie deorganizatia si strategiile existente, este posibil sa distingem patru mari tipuri de structuri:1.structuri bazate pe functii: este vorba de structuri n cadrul carora directiile sau serviciile se

constituie n jurul unor nsarcinari de aceeasi natura;2.structuri orientate nspre destinatar: n acest caz nu nsarcinarile sunt cele care furnizeazalogica diferentierii ci diferitele categorii de destinatari ai activitatii organismului considerat;3.structuri matriciale: n acest caz responsabilitatea atingerii unui obiectiv este partajata ntredoua instante (vezi relatia directii descentralizate/ministere);4.structuri axate pe numarul nivelelor ierarhice: ele depind de marimea si natura activitatiiorganizatiei considerate; nu este posibil, binenteles, sa se indice un numar ideal de niveleierarhice. Totusi, unii practicieni si teoreticieni ai managementului considera ca un functionarsuperior nu poate conduce de o maniera eficienta mai mult de sapte sau opt persoane n moddirect, iar un functionar situat la nivel intermediar nu poate face acest lucru fata de mai mult depatru sau cinci persoane. Pornind de la aceste elemente este posibil, de la caz la caz, sa se

considere daca numarul nivelelor ierarhice existente ntr-o organizatie conduce sau nu nspre ofunctionare corecta.Evolutia mediului administrativ, ce impune adaptari frecvente ale organizatiei la context, areun dublu efect:1.structurile trebuie sa fie mai suple si reactive;2.n cazul structurilor permanente, care duc o activitate rutiniera, trebuie create structurivolatile (tip grupuri de lucru pe proiecte), care sunt capabile sa si asume responsabilitatearezolvarii unei probleme noi, putnd ulterior sa ncredinteze gestionarea curenta structurilorpermanente si sa se dizolve.Metodologia elaborarii unei structuri organizatoricen ceea ce priveste elaborarea unei structuri organizatorice putem

identifica patru faze principale:1. o faza preliminara,2. o faza de diferentiere,3. o faza de integrare,4. o faza de evaluare.Faza 1. nainte de a defini o structura este necesar sa se procedeze la doua actiuni prealabile:

Clarificarea misiunilor si obiectivelor unitatii administrative n cauza. n perioadecaracterizate de schimbari structurale ale mediului economic, social si politic este necesar sa sereprecizeze misiunile diferitelor institutii administrative nainte de a fixa obiectivele sistrategia. Aceasta abordare este necesara n cazul conceperii unei structuri capabile sa atingaaceste obiective.

Diagnosticarea organizatiei existente

. Pentru a realiza acest lucru, este posibila oorientare pe baza urmatorului tabel:CefunctioneazaCe nufunctioneazaCauzeAspecte externe (eficacitate)

sunt toate misiunile realizate?sunt serviciile catre utilizator / cetatean oferite n mod corect?alte aspecte

Aspecte interne (eficienta)sunt mijloacele existente corect utilizate?exista separari / rupturi neobisnuite n interiorul organizatiei?alte disfunctionalitati

8


9/78

Faza 2. Problema centralaFiecare organizatie, la un anumit moment, este confruntata cu o problema centrala,principala, pe care trebuie sa o rezolve. Aceasta este problema care trebuie sa functioneze ca unpivot pentru organizatie si sa constituie punctul de plecare n procesul de diferentiere. Astfel,pentru firmele private, mult timp problema centrala a fost reprezentata de necesitatea de aproduce; n actualul context ea s-a transformat n necesitatea de a vinde. Si n cazuladministratiilor publice exista evolutii de fond; fiecare entitate trebuie sa constientizeze,

pornind de la misiunile, obiectivele si strategiile proprii, problema sau problemele centrale cetrebuie rezolvate, ca factor cheie a succesului.Definirea unitatilor operationaleUnitatile operationale sunt cele ce sunt nsarcinate cu productia entitatii n cauza, elementulce justifica existenta sa. Crearea lor decurge din identificarea problemei centrale.Constructia unitatilor functionaleUnitatile functionale sunt cele ce sustin entitatile operationale n realizarea propriilor sarcini:

unitati care gestioneaza mijloacele: umane, generale, financiare, etc.;elementele de suport, care ajuta unitatile operationale sa functioneze mai bine: organizare,

informatica, documentare, etc. Structurarea lor este ulterioara si decurge din definirea unitatiloroperationale.

Faza 3. Integrarea consta n:definirea legaturilorpe care unitatile existente trebuie sa le stabileasca ntre ele, precizndnsa si frontierele care le delimiteaza;

instituirea mecanismelor de coordonare si arbitraj;prevederea altor mecanisme de integrare prin identificarea elementelor ce pot favoriza

apropierea ntre diferitele unitati administrative: oameni de legatura, mobilitati, constituireaunor grupuri de lucru pe proiecte, etc.Faza 4. Pentru a finaliza acest demers de elaborare a structurilor este necesar sa se tina seamade trei factori, care vor permite o evaluare a gradului n care diferentierea prevazuta initial esteviabila. Acesti factori sunt:

oamenii care constituie unitatea administrativa: sunt ei adaptati noii structuri? Care sunt

dorintele lor? Este posibil sa se promoveze elemente care sa sustina existenta noilor structuri?Daca raspunsurile sunt negative, structura trebuie regndita;cultura organizatiei: este aceasta compatibila cu structura imaginata? Daca nu, ce tip de

modificari trebuie prevazute?jocul actorilor: construirea unei organizatii pe hrtie nu nseamna nimic daca interesele

si grupurile existente mpiedica punerea n aplicare a structurii dorite. Este deci necesara oanaliza a acestor interese si grupuri, studierea jocurilor previzibile, pentru a evita aparitia uneistructuri inoperante.Tinnd cont de acesti factori se poate realiza o reexaminare a diferentierii si integrariiprevazute si o adaptare, n cazul n care aceasta apare ca fiind necesara. Oricum, de fiecare datacnd este posibil, noua organizare trebuie testata, fiind importanta, de asemenea, prevederea

unei faze de tranzitie mai mult sau mai putin desfasurata n timp.5. Controlul managerial in administratia publica

Cea mai mare parte a organizatiilor publice trebuie sa faca fata la momentul actual unor noiconstrangeri, fiind obligate sa se justifice de o maniera crescuta in fata opiniei publice, care solicitacalitate, echitate, transparenta a costurilor, eficacitate fata de obiectivele fixate. Contextuleconomic poate de asemenea interveni, conditionand anumite comportamente:cautarea unui plus de rationalitate economica;cautarea obiectivitatii in domeniul arbitrajelor bugetare;concentrarea mijloacelor in directia prioritatilor identificate.


10/78

Toate aceste elemente au condus managerii publici sa initieze tehnici de actiune strategica din careface parte si controlul administrarii/gestionarii.DefinireControlul managerial (CM) reprezinta ansamblul mijloacelor puse in practica de catre o organizatiepublica pentru a sprijini responsabilii operationali in verificarea permanenta a gradului de atingerea obiectivelor si a utilizarii resurselor existente de o maniera optima.Controlul managerial consta deci in detinerea de informatii de substanta referitoare la trei categorii

de elemente esentiale:obiectivele (ce trebuie atinse);mijloacele (resursele si metodele utilizate pentru atingerea obiectivelor);rezultatele (ceea ce se obtine).Adaptarea controlului managerial in cazul functiei publiceCele trei elemente amintite evidentiaza faptul ca acest tip de demers solicita, pentru a fi eficace siutil, o clarificare si formulare a obiectivelor, mijloacelor si rezultatelor. Chiar daca abordarea incauza este destul de bine reprezentata in cazul sectorului privat, aplicarea ei este mult mai delicata insectorul public. In fapt, controlul managerial este strict dependent de obiective si criterii caredefinesc reusita sau esecul organizatiei.In sectorul privat, unde resursele vin de pe piata, gradul de reusita se exprima in termeni de cifra de

afaceri, costuri de activitate si indicatori de profit.In sectorul public, unde resursele vin de la buget (si sunt deci dependente de fiscalitate), masurareagradului de reusita este mult mai complexa:obiectivele sunt variabile si mobile iar aprecierea mai putin obiectiva (venind din partea opinieipublice, si fiind uneori decalata in timp); toate acestea datorita faptului ca nu se dispune de acestinstrument de masura eficient, imediat si permanent care este piata.Datorita acestor elemente controlul managerial in cadrul functiei publice s-a limitat mult timp lastricta estimare a conformitatii consumului bugetar, in cadrul unei logici ce nu s-a axat in modesential pe rezultate.La ce poate servi controlul managerial in administratia publica?Administratia publica este plasata in serviciul populatiei si contribuie la punerea in aplicare a

orientarilor politice, ele insele expresie (cel putin teoretic) a nevoilor cetateanului. Putem saconstatam deci ca functia publica nu se sustrage unei anumite abordari de tip marketing a activitatiiproprii, chiar daca prin natura, misiune sau vocatie, ea se concentreaza in principal in directiabunului comun si nu inspre un anumit segment de clientela. Avand in vedere aceste lucruri putemestima ca demersul de tip control managerial permite o mai buna evaluare, masurare si un controlsporit al actiunii publice pe trei planuri:1. Considerarea asteptarilor publiculuiInainte de declansarea actiunii administrative propriu-zise si intr-un context de limitare a mijloacelorbugetare si de constrangeri referitoare la costuri, controlul managerial contribuie la clarificareaalegerilor necesare,pornind de la analiza nevoilor publicului. Aceasta se poate traduce prin constatarisi recomandari asupra:

- definirii serviciilor si prestatiilor necesare,- adaptarii de ordin structural sau geografic a organizatiei publice,- disponibilitatilor, orarului, etc.Este vorba deci de o activitate de ordin strategic orientata inspre alegeri si prioritati.2. Pertinenta orientarilorAcest aspect vizeaza asigurarea realismului deciziilor, ajustarea specifica a actiunilor, adecvarea lorla obiective si mijloace; este vorba de verificarea a priori (prealabila) a pertinentei lor politice sirealismului economic.3. Eficacitatea si eficienta actiunilor

10


11/78

Rolul controlului managerial rezida in analiza permanenta a gradului de atingere a obiectivelor si aadecvarii mijloacelor la aceste obiective:- Corespunde impactul constatat obiectivelor initiale?- Sunt resursele bugetare bine folosite? Se pot obtine rezultate mai bune pe baza acelorasi resurse?Poate chiar cu resurse mai putine?Exercitarea controlului managerial in administratia publicaExemplificare

O crestere de resurse bugetare este afectata ameliorarii sigurantei/securitatii cetatenilor intr-un oras.Obiectivul este clar: cresterea nivelului securitatii personale; el este insa foarte larg, dificil demasurat in termeni de rezultate atinse. Cum poate managerul serviciului public sa masoare impactulacestei cresteri de resurse financiare?Traditional, el va traduce rezultatul prin numarul de politisti angajati, numarul masinilor de politieaflate in serviciu, pentru a justifica si explica consumarea resurselor.De fapt, veritabila masura a eficacitatii se exprima diferit, prin: diminuarea delictelor, diminuareaplangerilor, etc.Acest exemplu, usor de enuntat dar dificil de pus in practica ilustreaza foarte bine cele douacaracteristici fundamentale ale controlului administrarii in cadrul administratiei publice:1. obiectivitate indispensabila in domeniul controlului costurilor interne,

2. obligatia de a masura rezultatele pornind de la impactul concret


12/78

Studiu de caz -PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

1. Prezentarea institutiei.1.1 Baza legala de infiintare si legile pe baza carora isi desfasoara activitatea.

Primaria Municipiului Bucuresti este organizata si functioneaza potrivit prevederilor Legii

administratiei publice locale nr. 215/2001 si in conformitate cu hotararile Consiliului Generalal Municipiului Bucuresti privind aprobarea organigramei si numarului de posturi aleaparatului propriu de specialitate.Primarul General, Viceprimarii, Secretarul General al municipiului Bucuresti, impreuna cuaparatul propriu de specialitate constituie o structura functionala cu activitate permanenta,denumita Primaria Municipiului Bucuresti care aduce la indeplinire hotararile ConsiliuluiGeneral al Municipiului Bucuresti si dispozitiile Primarului General, solutionand problemelecurente ale colectivitatii locale.Primarul General este seful administratiei publice locale a municipiului Bucuresti si alaparatului propriu de specialitate, pe care il conduce si controleaza, conform art. 66(1) dinLegea 215/2001.

Primarul General reprezinta autoritatea executiva in realizarea autonomiei locale.De asemenea, Primarul General raspunde de buna functionare a administratiei publice amunicipiului Bucuresti, in conditiile legii.Totodata, Primarul General reprezinta municipiul Bucuresti in relatiile cu alte autoritatipublice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie.Consiliul General al Municipiului Bucuresti reprezinta autoritatea deliberativa in cadrulPrimariei Municipiului Bucuresti.In relatiile dintre Consiliul General al Municipiului Bucuresti, ca autoritate deliberativa siPrimarul General, ca autoritate executiva nu exista raporturi de subordonare.Intre Prefectul Municipiului Bucuresti, in calitate de reprezentant al Guvernului, ConsiliulGeneral al Municipiului Bucuresti si Primarul General nu exista raporturi de subordonare.

1.2 Structura organizatorica si principalele tipuri de relatii functionale incadrul Primariei Municipiului Bucuresti.Structura organizatorica a Primariei Municipiului Bucuresti cuprinde urmatoarelecompartimente:

Cabinet Primar General Directia buget Directia integrare europeana si relatii internationale Directia managementul creditelor externe Directia resurse umane Directia inspectie si control general Directia de audit public intern

Biroul asigurarea calitatii serviciilor Directia financiar, contabilitate, urmarire creante Directia sisteme informatice Directia urbanism si amenajarea teritoriului Directia patrimoniu evidenta proprietati, cadastru Directia invatamant, cultura Directia de investitii si achizitii publice Directia utilitati publice Directia transporturi, drumuri si siguranta circulatiei Directia coordonare reglementare infrastructura

12


13/78

Directia relatii publice si informare Directia administrativ transport Directia protectia mediului si educatie eco-civica Serviciul asistenta tehnica a C.G.M.B. Directia administratie publica Directia juridic, contencios si legislatie Compartimentul evidenta si analiza documente

Principale tipuri de relatii functionale si modul de stabilire al acestora se prezinta astfel: Relatii de autoritate ierarhice:a) subordonarea Viceprimarilor fata de Primarul General;b) subordonarea directorilor generali, directorilor executivi si sefilor serviciilor independentefata de Primarul General si dupa caz, fata de Viceprimari sau fata de Secretarul General almunicipiului Bucuresti, in limita competentelor stabilite de legislatia in vigoare, a dispozitiilorPrimarului General si a structurii organizatorice;c) subordonarea directorilor generali adjuncti, directorilor executivi adjuncti, sefilor de serviciisi sefilor de birouri fata de directorii generali, directori sau directori executivi dupa caz;d) subordonarea personalului de executie fata de directorul general, directorul general adjunct,directorul, directorul executiv, directorul executiv adjunct, seful de serviciu sau seful de birou,

dupa caz; Relatii de autoritate functionale:- se stabilesc de catre compartimentele din structura organizatorica a Primariei MunicipiuluiBucuresti cu serviciile publice si institutiile publice din subordinea C.G.M.B., precum si curegiile autonome si societatile comerciale din subordinea C.G.M.B. sau la care C.G.M.B. esteactionar, in conformitate cu obiectul de activitate, atributiile specifice fiecarui compartimentsau competentele acordate prin dispozitia Primarului General si in limitele prevederilor legale;

Relatii de cooperare:a) Se stabilesc intre compartimentele din structura organizatorica a Primariei MunicipiuluiBucuresti sau intre acestea si compartimentele corespondente din cadrul unitatilor subordonateC.G.M.B. sau la care acesta este actionar;

b) Se stabilesc intre compartimentele din structura organizatorica a Primariei MunicipiuluiBucuresti si compartimente similare din celelalte structuri ale administratiei centrale sau locale,O.N.G.- uri etc. din tara sau din stainatate. Aceste relatii de cooperare exterioara se stabilescnumai in limitele atributiilor compartimentului sau a competentelor acordate prin dispozitiaPrimarului General sau hotararea C.G.M.B.;

Relatii de reprezentare:- in limitele legislatiei in vigoare si a mandatului acordat de Primarul General (prin dispozitie),Secreatrul General, Viceprimarii sau personalul compartimentelor din structura organizatoricareprezinta Primaria Municipiului Bucuresti in relatiile cu celelalte structuri ale administratieicentrale sau locale, organisme, O.N.G.-uri, etc., din tara sau strainatate;

Relatii de inspectie si control:

- se stabilesc intre compartimentele specializate in inspectie si control (Directia inspectie sicontrol general, Directia de audit public intern, Directia buget), compartimentele sau personalulmandatat prin dispozitia Primarului General si unitatile subordonate C.G.M.B. sau caredesfasoara activitati supuse inspectiei si controlului, conform competentelor stabilite prinLegea administratiei publice locale nr.215/2001 sau prin alte prevederi legale in vigoare.Documentele de formalizare folosite in cadrul Primariei Municipiului Bucurestisunt ROF-ul,organigrama si fisele de post.Regulamentul de organizare si functionare al Primariei Municipiului Bucuresti estestructurat in trei parti:

Partea I: Dispozitii generale;


14/78

Partea a II-a: Structura organizatorica a compartimentelor din Primaria MunicipiuluiBucuresti, atributii specifice, relatii functionale;

Partea a III-a: Dispozitii finale.Organigrama reprezinta grafic structura organizatorica prin simboluri si pe baza unor reguliprecise.Organigrama Primariei Municipiului Bucuresti se prezinta astfel:Principalele modalitati de perfectionare a structurii organizatorice din cadrul Primariei

Municipiului Bucuresti sunt : Delimitarea si dimensionarea corespunzatoare, functie de volumul, complexitatea sidificultatea obiectivelor, a componentelor procesuale implicate nemijlocit in realizareaacestora (sarcini, atributii, activitati, functiuni)

Determinarea necesarului de posturi si functii (si, in acest context,infiintarea/desfiintarea/comasarea de posturi)

Infiintarea/desfiintarea/comasarea de compartimente functionale si operationale Determinarea necesarului de personal, per total si structura socio-profesionala, functie

de natura si caracteristicile posturilor de management si executie Echilibrarea ponderilor ierarhice ale managerilor amplasati pe acelasi nivel ierarhic Aplatizarea structurii organizatorice prin reducerea, pe cat posibil, a numarului de

niveluri ierarhice.Exemplu de fisa a postului din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti:Fisa postului:Biroul invatamant, sanatate, cultura, sportDenumirea postului: inspectorPozitia postului in statul de functiuini: 3Obiectivele postului: - rezolvarea lucrarilor specifice biroului.Atributii, responsabilitati:

asigura legatura dintre primarie si toate institutiile cuprinse in titulatura biroului, de peraza administrativa, precum si cu forurile ierarhice superioare: ministere, directii,inspectorate;

intocmeste si tine la zi lista completa, pe categorii, a unitatilor specifice activitatiibiroului, mentionand adresa exacta, date privind activitatea fiecaruia si ierarhiaorganizatorica;

propune masuri pentru crearea conditiilor necesare petrecerii timpului liber si pentruasigurarea conditiilor optime de desfasurare a activitatilor stiintifice, culturale, artistice,sportive si de agrement, asigurand colaborarea in acest sens si cu organizatiileneguvernamentale in domeniu;

realizeaza si prezinta sefului de birou situatii lunare cu probleme specifice ce potimpiedica buna desfasurare a activitatii;

indeplineste orice alte atributii stabilite de conducerea primariei.Relatii de serviciu ale postului:

Relatii ierarhice: a) Se subordoneaza primarului; b) Se subordoneaza sefului de birou; Relatii functionale: - cu toate compartimentele; Relatii de colaborare: - cu toate compartimentele si instirutiile de profil.

Obligatiile salariatului: sa respecte programul de lucru, sa foloseasca timpul de lucru cu eficienta si integral; sa realizeze in termen sarcinile ce decurg din actuala fisa a postului si sa raspunda de

indeplinirea lor in fata sefilor ierarhici; sa asigure pastrarea secretului de serviciu;

14


15/78

sa-si perfectioneze permanent pregatirea profesionala, raportandu-se la actelenormative in vigoare;

sa efectueze, din dispozitia conducerii primariei, orice activitate specifica pregatiriiprofesionale;Conditii de ocupare a postului:

prin concurs; studii necesare medii;

cunostinte in domeniul operarii pe calculator; cunoasterea unei limbi straine de circulatie, la nivel mediu.2. Principalele surse de finantare a activitatii Primariei Municipiului

Bucuresti.Modalitatile de finantare a activitatii desfasurate sunt stabilite in baza Legii nr.215/2001(Legeaadministratiei publice locale). Potrivit acesteia, finantele oraselor se administreaza in conditiileprevazute de lege conform principiului autonomiei locale. Autoritatile administratiei publicelocale au dreptul la resurse proprii, suficiente, proportional cu competentele ce le revin potrivitlegii, de care pot dispune in mod liber.Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigura veniturile municipiului Bucuresti prinstabilirea de impozite si taxe locale precum si prin alte surse stabilite potrivit legii.

Prin regulamentul aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti sunt determinateconditiile in care se pot percepe taxele speciale si de aprobare de catre locuitorii interesati,precum si modul de repartizare a acestora pe locuitor.Investitiile publice realizte de autoritatilelocale pot fi finantate in proportii variabile, prin intermediul urmatoarelor trei surse definantare:

rezervele de trezorerie ale unei autoritati, respectiv soldul pozitiv net al incasarilor fatade cheltuieli care apare in contul curent. Aceasta varianta nu este recunoscuta delegislatia romana, autoritatile locale neavand dreptul de dispunere asupra solduluipozitiv net.

subventiile de investitii, astfel de subventii putand privi anumite proiecte conformcriteriilor definite.

imprumutul, prin emiterea unui imprumut sau prin alte forme de credit.In majoritatea tarilor, autoritatile locale sunt libere sa-si aleaga propriile surse de creditare.Exista doua motive principale pentru care cea mai mare parte a tarilor aplica o reglementarestricta a imprumuturilor acordate autoritatilor locale:-pentru a limita cresterea cheltuielilor publice-pentru a evita supraindatorarea autoritatilor locale3. Particularitati ale strategiei in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti.Strategia are in vedere :

Planificarea programelor de investitii si a modului de rambursare a diverselor crediteangajate de institutie

Urmarirea eficientei folosirii fondurilor alocate prin buget pentru efectuarea tuturor

categoriilor de cheltuieli conform datelor furnizate de compartimentele de resort Urmarirea eficientei veniturilor institutiei conform datelor compartimentelor de

specialitate Previzionarea multipla, anuala a veniturilor si cheltuielilor, avandu-se in vedere

colectarea continua a bugetului institutiei Analiza nivelurilor veniturilor si cheltuielilor, tinand cont de prioritatilede investitii,

dotari si achizitii Identificarea influentei factorilor de mediu si a variabilelor organizationale care

influenteaza procesele de management si de executie din institutia analizata


16/78

PMB, ca autoritate publica de interes local are in vedere ca intreaga activitate pe care odesfasoara din punct de vedere atat al managementului, cat si al activitatii propriu-zise, sa fiepermanent corelata cu factorul social, cu evolutia societatii la nivel local si general.Se au in vedere permanent ca factori de influenta: 59393ngi47uup2v

situatia economica pe plan local situatia socio-profesionala si problemelecu care se confrunta cetateanul din acest punct

de vedere

resursele financiare de care dispune institutia si gestionarea lor in functie de prioritatileexistente aparitia de noi domenii, situatii ce intra in sfera competentelor autoritatilor

administratiei publiceIn functie de factorii mentinnati si avand in vedere scopul principal de a satisface nevoilecetatenilor, in paralel cu obiectivele ce vizeaza crearea cadrului de dezvoltare a intregiisocietati, institutia procedeaza la adoptarea de noi elemente care sa imbunatateasca activitatiledesfasurate:

se creeaza diverse compartimente in functie de situatia ce trebuie rezolvata se procedeaza la informatizare pentru cresterea randamentului institutiei eficientizarea activitatii compartimentelor existente

4.Prezentarea sistemului de obiective ale institutiei publice analizate.Ca obiective mentionam: Eficientizarea activitatilor institutiei Cat mai buna gestionare a resurselor financiare Finalizarea programelor si proiectelor initiate de PMB Perfectionarea sistemului de relationare cu cetatenii Initierea de noi proiecte si actiuni pe pl

Studiu de caz - Primaria Municipiului ZZZ

I. Date generale despre Municipiul ZZZ

I.1 IstoricObinuit n literatura geografic mai veche, ZZZl este considerat a fi ora al

drumului de comer", sprijinit de vaduri, ce a luat fiin ntr-un "loc central" cu largiposibiliti de dezvoltare.

Dei primele consemnri aparin geografului grec Ptolemeu, mult mai bogat nnsemnri este perioada Evului Mediu. Dintr-un" trg vestit prin bogia poamelor iproduselor sale" (D. Cantemir), ZZZl devine un "orel" (Ieromonahul Venski, 170 1708)," inutul cel mai frumos i cel mai locuit din toat Moldova" (Paul de Alep, 1656), cu"poamede tot felul, vrednice a fi servite pe masa oricrui om de seam" (Piedro Deodato Baksici,1641). El are o poziie admirabil, ce atrage comerciani lipoveni, hotniceni, ungureni, ba

chiar o colonie de evrei.n " Marele Dicionar Geografic al Romniei" (1892) se va realiza o analiz evolutiva oraului. Aceeai problem va fi abordat i de Radu Costache, n 1906, n lucrarea "ZZZlde la 1850 - 1900", Grigore Grigorovici, n " ZZZl din trecut i de azi" (1934), respectiv,Grigore Tabacaru, n "ZZZl de alt dat" (1935).

n deceniile 6-8 ale secolului al XX-lea preocuprile geografilor se intensific,accentul cznd pe probleme de demografie, dezvoltare economic, urbanism, organizarea iamenajarea teritoriului i a spaiului urban. Toate abordrile vor fi strict geografice: andruI., "Cteva probleme de geografie ale oraului ZZZ" (1955), Aur N. i colaboratorii, revista"Studii" (1973), andru I., Toma C-tin V., "ZZZ. Studiu de geografie urban", (1985),

16


17/78

Ungureanu Al., "Oraele din Moldova", (1980), Nechita Mariana, "Modelarea antropic amediului fizico-geografic al municipiului ZZZ i mprejurimilor sale, poluarea i protecia sa",(1999).

Dei prima arestare documentar o gsim n privilegiul comercial acordat deAlexandru cel Bun negustorilor din Lvov (6.10.1408), originea oraului se pierde n neguratimpului. Cert este c la sfritul secolului al XIV-lea, ZZZl era o aezare urban binenchegat, una din cele mai prospere din sudul Moldovei, avnd importante atribuii militare

i comerciale. n privina nceputurilor trgului lipsesc datele sigure. Sunt mai multe legende,una dintre ele explicnd att fundaiunea original a trgului, ct i numele de ZZZ.Originea oiconimului ZZZ este pus pe seama termenului maghiarbako (de la ungurul

Bako din Clugra), ipotez susinut i de Iorgu Iordan: bako clu, ntng, neghiob.Respingnd proveniena maghiar a termenului, Hadeu nclina ctre o etimologie

turanic iar Nicolae Iorga, pentru una slav: str-slavulbc = zimbru, taur, bour.Primele urme de locuire dateaz din paleolitic, acestora adugndu-li-se cele din

mezolitic i neolitic. n intravilan au fost identificate cteva vetre de locuire: n zona CuriiDomneti, liceul Gh. Vrnceanu, strada Ion Luca, nuclee ale viitorului ora, principalelecentre polarizatoare pe tot parcursul sec. IX - XVII/XVIII. Abia la sfritul secolului al XVIII-lea, ZZZl ncepe s fie menionat pe hri, informaiile privind poziia i evoluia sa teritorial

devenind mai clare.Datorit creterii demografice dar i economice, ZZZl este declarat municipiu la 7decembrie 1929 (decretul nr. 4/1936).

I.2 Prezentarea Primriei Municipiului ZZZ

n conformitate cu dispoziiile Legii nr. 215/2001 a administraiei publice locale,administraia public a Municipiului ZZZ este organizat si funcioneaz n temeiul autonomieilocale, descentralizrii serviciilor publice, eligibilitii autoritilor administraiei publicelocale, legalitii i consultrii cetenilor n soluionarea problemelor locale de interesdeosebit.

Prin autonomie local se nelege dreptul i capacitatea efectiv a autoritiiadministraiei publice locale de a soluiona i de a gestiona, n numele i n interesulcolectivitii locale pe care o reprezint, treburile publice, n condiiile legii.

Autonomia local este numai administrativ i financiar, fiind exercitat pe baz i nlimitele prevzute de lege.

Autonomia local privete organizarea, funcionarea, competenele i atribuiile,precum i gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparin Municipiului ZZZ.

Autoritile administraiei publice locale prin care se realizeaz autonomia local nMunicipiul ZZZ sunt consiliul local, ca autoritatea deliberativ i primarul, ca autoritateexecutiv.

Primarul, viceprimarii, secretarul municipiului ZZZ, mpreun cu aparatul propriu despecialitate al consiliului local, constituie o structur funcional cu activitate permanent,denumit PRIMRIA MUNICIPIULUI ZZZ, care duce la ndeplinire hotrrile consiliuluilocal i dispoziiile primarului, soluionnd problemele curente ale colectivitii locale.

n cadrul politicii economice naionale, Municipiul ZZZ are dreptul la resursefinanciare proprii, pe care autoritile administraiei publice locale le stabilesc, le administreazi le utilizeaz pentru ndeplinirea competenelor i atribuiilor ce le revin, n condiiile legii.Resursele financiare de care dispun autoritile administraiei publice locale trebuie s fiecorelate cu competenele i atribuiile prevzute de lege.


18/78

I.3 Misiune, obiective strategii

Viziunea este imaginea de succes a comunitii, iar misiunea definete organizaia.Misiunea unei autoriti de administraie public local trebuie s fie ndreptat spre

cetean, venind n sprijinul acestuia prin oferirea unui habitat i a unui climat normal deconvieuire, oferindu-i toate facilitile necesare (infrastructur, spaii verzi, curenie,protecie social, etc).

Primria Municipiului ZZZ vizeaz, n principal, toate aceste aspecte, oferind spijinceteanului, n orice activitate ntreprins de acesta.Primria Municipiului ZZZ este direct rspunztoare pentru modul n care sunt cheltuii

banii pe care i pltesc contribuabilii prin taxele i impozitele locale. ntreag activitate aprimriei i-a concentrat ntreaga atenie pentru a gsi cele mai bune soluii ca banii adunai dintaxe i impozite s atrag i ali bani pentru comunitate i s fie drmuii eficient..

La nivelul Municipiului ZZZ, se ncearc, pe ct posibil, atragerea de fonduri europenenerambursabile, pentru a nfrumusea i pentru a aduce ZZZ la nivelul unui ora european. Setie c, din impozitele i taxele constituite la nivel local, nu se pot face foarte multe investiii(n infrastructur, coli, spitale, uniti de protecie social) i de aceea avem ca obiectivatragerea ctor mai multe fonduri europene pentru dezvoltarea urbei noastre.

Totodat, ZZZl este printre primele orae din ar la atragerea fondurilor europenenerambursabile, atrgnd n ultimii ani peste 250 milioane de euro. S-au nceput i se continuo serie de proiecte vitale pentru cetenii Municipiului ZZZ, printre care Spitalul Municipal,Podul peste rul Bistria, Depozitul Ecologic de Deeuri, Amenajarea Insulei de Agrement,Reamenajarea Teatrului de Var etc.

n momentul de fa, unul din principalele obiective este decongestionarea traficuluidin municipiu, prin construirea unei osele de centur.

De asemenea, Primria Municipiului ZZZ i-a propus creterea suprafeei de spaiiverzi/cap de locuitor. n acest sens, s-a nfiinat Parcul Catedralei, prin cofinanare cuAdministraia Fondului de Mediu, n cadrul Programului Naional de mbuntire a calitiispaiilor verzi din localiti. Tot n cadrul aceluiai Program, s-a depus, n vederea finanrii, un

alt proiect pentru amenajarea Complexului Olimpic, parc ce va fi localizat n zona sportiv aZZZlui (ntre Bazinul de not, Sala Sportiv i Sala de Atletism).O alt opiune de amenajare a spaiilor verzi, ar fi reabilitarea Parcului Gherieti i

modernizarea Insulei de Agrement.Referitor la construirea depozitului ecologic, prioritar este dezvoltarea unui sistem integratde management al deeurilor, care s asigure protecia mediului n zona acoperit demsur i care s ndeplineasc cerinele legislaiei naionale n domeniul managementuluideeurilor i cerinele Regulamentelor i Directivelor comunitare.

Construirea unui nou sediu administrativ n care s funcioneze activitatea primriei,reprezint un alt proiect al conducerii administraiei publice locale actuale.

Ca o concluzie, Primria Municipiului ZZZ este o instituie menit s ofere cetenilor

stabilitatea i cadrul natural normal de convieuire.

II. Structura organizatoric a Primriei Municipiului ZZZ

18


19/78

Primria Municipiului ZZZ este condus de primar, doi viceprimari i un administratorpublic. Fiecare dintre acetia au n subordine direcii i servicii specializate.

n subordinea direct a primarului sunt: Serviciu Cabinet Primar, CompartimentProtecia Civil, Compartiment Audit Public Intern, Serviciul Corp Control, Poliia Primriei,Agenia de Dezvoltare Local, Serviciul Voluntar pentru Situaii de Urgen, Serviciul Publicde Asisten Social, Centrul de ngrijire i Asisten ZZZ, Serviciul Managementul ResurselorUmane, Direcia Drumuri Publice, Direcia Economic i Direcia Servicii Publice.

n subordinea celor doi viceprimari se afl: Direcia Administraia Pieelor, DireciaPatrimoniu, Direcia Impozite i Taxe Locale, Direcia Urbanism.n subordinea administratorului public se afl Direcia de Strategie i Postaderare i

Direcia Tehnic.Secretarul Municipiului ZZZ are n subordine: Serviciul Public de Eviden a

Persoanelor din Municipiul ZZZ, Aparatul Permanent de Analiz i Elaborare a DocumentelorConsiliului Local i Direcia Juridic i Administraie Local.

Primria Municipiului ZZZ are un numr de 1482 posturi, din care 47 posturi sunt deconducere i 1435 posturi sunt de execuie.

Poliia Primriei Municipiului ZZZ este un program pilot constituit la nivel naional,echivalentul Poliiei Comunitare, ce are drept competene asigurarea ordinii i pazei

obiectivelor publice, constatrii contraveniilor i aplicarea de sanciuni, disciplinei nconstrucii, autorizrii de mediu.Agenia de Dezvoltare Local ZZZ este organismul care promoveaz i ntreprinde

programe de modernizare i dezvoltare a Municipiului ZZZ.Serviciul Voluntar pentru Situaii de Urgen particip la activitile speciale,

conduse i coordonare de Compartimentul Protecie Civil.Serviciul Public de Asisten Social reprezint compartimentul prin intermediul

cruia se efectueaz anchete sociale pentru stabilirea persoanelor care vor beneficia de ajutorsocial, ntocmesc situaii cu pensionarii care beneficiaz de transport public gratuit nMunicipiul ZZZ etc.

Direcia Drumuri Publice organizeaz i coordoneaz serviciul energetic, reele i

avize, parcul auto i sigurana circulaiei, precum i serviciul de drumuri i poduri. Direcia are119 posturi, din care 5 posturi sunt de conducere i 114 posturi sunt de execuie.Direcia Ecomonic este format din Serviciul Financiar Contabil, Compartimentul

Casierie i Secretariat, Birou Eviden i Cheltuieli Bugetare, Serviciul ImplementarePrograme. Direcia are 42 posturi, din care 3 posturi sunt de conducere i 39 posturi sunt deexecuie.

Direcia Servicii Publice organizeaz i desfoar activiti de ntreinere a spaiilorverzi, de curenie stradal, de deszpezire, capturare a cinilor comunitari, de mpobobitoraul cu ocazia diferitor srbtori legale i religioase. Direcia are 726 posturi, din care 9posturi sunt de conducere i 717 posturi sunt de execuie.

Direcia Administraia Pieelor organizeaz i coordoneaz activitile

administrative din pieele bcuane. Direcia are 127 posturi, din care 4 posturi sunt deconducere i 123 posturi de execuie.Direcia Patrimoniu organizeaz i gestioneaz patrimoniul public al Municipiului

ZZZ, bazele sportive i de agrement, ine evidena cererilor pentru locuine tip ANL i sociale,administreaz fondul locativ i coordoneaz asociaiile de proprietari. Direcia are 149 posturi,din care 7 posturi sunt de conducere i 142 posturi de execuie.

Direcia Impozite i Taxe Locale este organismul care calculeaz i colecteazimpozitele i taxele stabilite la nivel local. Direcia are 79 de posturi, din care 7 posturi sunt deconducere i 72 de posturi sunt de execuie.


20/78

Direcia Urbanism presupune activitatea urmtoarelor servicii: Autorizaii nConstrucii, Compartimentul GIS, Serviciul Cadastru i Serviciul Concesionri. Direcia are 24posturi, din care 3 sunt posturi de conducere i 21 sunt posturi de execuie.

Direcia de Strategie i Postaderare presupune activitatea urmtoarelor serviciiUnitatea Municipal pentru Monitorizare, Serviciul Managementul calitii, Protecia Mediuluii Protecia Muncii, Serviciul Strategie Post Aderare. Aceast direcie are 46 posturi, din care 4posturi sunt de conducere i 42 sunt posturi de execuie.

Direcia Tehnic coordoneaz urmtoarele servicii: Serviciul Achiziii, ServiciulTehnic Investiii, Birou Reparaii, Serviciul IT i Telecomunicaii, Birou Aprovizionare.Activitatea direciei este asigurat cu 47 posturi, din care 6 posturi sunt de conducere i 41 suntposturi de execuie.

Direcia Juridic i Administraie Local coordoneaz urmtoarele servicii:Serviciul Administraie Public Local i Registrul Agricol, Biroul Autoritate Tutelar,Serviciul Juridic Contencios, Compartiment Autorizri Activitate Economic i de Transport,Compartiment de Informare Ceteni. Activitatea direciei se efectueaz cu 43 posturi, din care4 posturi sunt de conducere i 39 posturi sunt de execuie.

Serviciul Public de Eviden a Persoanelor din Municipiul ZZZ gestioneazevidena persoanelor, prin ntocmirea crilor de identitate i a paapoartelor. Serviciul dipune

de 56 posturi, din care 6 posturi sunt de conducere i 50 posturi de execuie.Aparatul Permanent de Analiz i Elaborare a Documentelor Consiliului Localeste asigurat prin 2 posturi de execuie.

Serviciul Cabinet Primar se ocup n principal, cu organizarea activitii desfuratede primar, programarea audienelor. Serviciul dispune de 5 posturi, din care 1 post este deconducere i 4 posturi sunt de execuie.

Compartiment Protecie Civil este departamentul specializat al primriei care seocup de instruirea pe linie de situaii de urgen angajaii. Compartimentul dispune de 9posturi de execuie.

Serviciul Corp Control este organismul care controleaz aspecte n teren sesizate deceteni, aducnd la cunotina primarului toate neconcordanele sau neconformitile

constatate. Serviciul dispune de 8 posturi, din care 1 post este de conducere i 7 posturi deexecuie.Managementul Resurselor Umane reprezint serviciul prin care se realizeaz

coordonarea angajailor, inerea la zi a crilor de munc, ntocmirea organigramei i a statuluide funcii. Serviciul dispune de 8 posturi, din care 1 post este de conducere i 7 posturi sunt deexecuie.

20


21/78

Tabelul nr. 1 Structura personalului Primriei Municipiului ZZZ

Structura Personalului ActivitateBugetActual

Din carefuncioneaz

actual

Activitate bugetpropus

Din carefuncionari

publici

Primar 1 - 1 -Viceprimar 2 - 2 -Administrator unic - - 1 -Secretar 1 - 1 1Aparat de specialitate alprimarului, din care:

331 243 399 310

Personal de conducere 32 29 38 37 Personal de execuie 279 214 340 273Personal de deservire 10 - 11 -Muncitori 10 - 10 -Servicii publice despecialitate, din care:

1147 - 1038 -

Personal de conducere 15 - 18 -Personal de execuie 63 - 64 -Personal de deservire - - - -Muncitori 1069 - 956 -

TOTAL GENERAL 1482 244 1442 311


22/78

Cap.II. MANAGEMENTUL ACHIZIIILOR PUBLICE

I NOIUNI GENERALE

I.1 DefinitiiSistemul achiziiilor publice reprezint o parte a realitii juridico economico tehnic a

societii romneti .

Scopul general al sistemului achiziiilor publice este dedicat satisfacerii interesuluipublic , respectiv dezvoltarea i mbuntirea mediului de via al comunitii .

In cadrul sistemului , elementele componente interacioneaz ntre ele condiionndu-se, potenndu-se sau anihilndu-se unele pe celelalte .

Elementele componente ale sistemului sunt :-autoritatea de reglementare ;-autoritaile contractante ;-operatori economici ;-supraveghetorii sistemului .Relaiile care se stabilesc ntre elementele sistemului sunt de regul:-de comer , unde o parte solicit s cumpere produse , servicii i lucrri i cealalt s le

vnd ;-de suport , unde o parte solicit sprijin pentru aplicarea regulii jocului i cealalt l

ofer ;-de supraveghere , unde o parte aplic regula jocului i cealalt verific aplicarea

corect a acesteia ;-de nfptuire a dreptii , unde partea lezat i valorific un drept pe calea aciunii n

instan .Regula jocului este creat de autoritatea de reglementare i const n normele aplicabile

, n procedurile de atribuire a contractului de achiziie public .n concluzie , sistemul achiziiilor publice desemneaz totalitatea regulilor i a

aciunilor referitoare la cheltuirea banilor publici i in care cererea lansat de organismele de

interes public se ntlnete cu oferta depus de un operator economic .n cadrul sistemului de achiziie public autoritatea de reglementare este reprezentat deAutiritatea Naional pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor publice , care arerolul fundamental de elaborare , promovare i implementare a politicii n domeniul achiziiilorpublice .

Autoritile contractante sunt autoritile puterii publice i alte persoane juridice dedrept privat ce desfoar activitai in domeniul utilitailor i joac rolul de cumprtor .Acestea dispunnd de resurse financiare , ncearc s satisfac nevoile comunitii de produse ,servicii i lucrri publice prin atribuirea de contracte . Exemple de autoriti contractante :instituii publice , orice organism de drept public , etc.

Prin operator economic se nelege orice furnizor , prestator sau executant care ofer nmod licit pe pia produse , servicii sau execut lucrri .

Supraveghetoriimediului de funcionare a sistemului achiziiilor publice sunt:-Ministerul Finanelor Publice ;-Curtea de Conturi ;-Agenia Naionala pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor Publice;-Consiliul Naional de Soluionare a Contestaiilor .

22


23/78

I.2 Tipuri de contracte de achiziie public

Contractul de achiziie public este contractul cu titlul oneros ncheiat n scris ntre una saumai multe autoriti contractante pe deoparte i unul sau mai muli operatori economici pede alt parte , avnd ca obiect execuia de lucrri , furnizarea de produse sau prestarea deservicii .

Contractele de achiziie public sunt :

-contractele de lucrri care au ca obiect fie execuia de lucrri , fie att proiectarea cti execuia de lucrri , fie realizarea prin orice mijloace a unei construcii care corespundenecesitilor i obiectivelor autoritii contractante ;

-contractul de furnizare are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse princumprare , inclusiv rate , nchirierea sau leasing cu sau fr operaiunea de cumprare ;

-contractul de servicii are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii .

I.3 Principii n achiziii publicePe parcursul ntregului proces de achiziie public , la adoptarea oricrei decizii trebuieavute n vedere urmtoarele principii :

-nediscriminarea ;

-tratamentul egal ;-recunoaterea reciproc;-transparena;-proporionalitatea;-eficiena utilizrii fondurilor publice ;-asumarea rspunderii .Prin nediscriminare se nelege asigurarea unei concurene reale , astfel nct orice

operator economic , indiferent de naionalitate s poat participa la procedura de atribuire i saib ana de a deveni contractant.

Prin tratament egal se nelege aplicarea de reguli , cerine , criterii identice pentru toioperatorii economici , dnd tuturor anse egale de a devenii contractant .

Prin recunoatere reciproc se nelege acceptarea produselor , serviciilor , lucrriloroferite pe piaa U.E.Prin transparen se nelege aducerea la cunotina publicului a tuturor informaiilor

referitoare la aplicarea procedurii de atribuire .Prin proporionalitate se nelege asigurarea corelaiei ntre necesitatea autoritii

contractante , obiectul contractului de achiziie public , cerinele solicitate a fi ndeplinite .Prin eficiena utilizrii fondurilor publice se nelege aplicarea procedurilor de

atribuire , competiionale i utilizarea de criterii care s reflecte avantajele de natur economica ofertelor n vederea obinerii raportului optim ntre calitate i pre . n utilizarea fondurilorpublice trebuie avute ns n vedere i obiectivele sociale , etice i de protecie a mediului .

Prin asumarea rspunderii se nelege determinarea clar a sarcinilor i

responsabilitilor persoanelor implicate n procesul de achiziie public, urmrindu-seasigurarea profesionalismului, imparialitii i independenei deciziilor adoptate pe parcursulderulrii acestui proces .


24/78

II. PUBLICAREA ANUNURILOR I STABILIREA CRITERIILOR DE ATRIBUIRE

II. 1 Publicarea anunurilor privind achiziiile publicePentru a asigura transparena atribuirii contractelor de achiziii publice autoritatea

contractant are obligaia de a transmite spre publicare anunurile de intenie , de participare ide atribuire a contractelor de achizitie publica.

Anunul de intenie se transmite spre publicare ct mai curnd posibil dup aprobareaprogramului anual de achiziii, program n care este prevzut contractul respectiv de furnizareservicii sau lucrri . Publicarea se face n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , n Sistemulelectronic de achiziii publice (SEAP) i n Monitorul Oficial. Publicarea nu este obligatorie ,dar se transmite atunci cnd se urmrete reducerea perioadei cuprinse ntre data transmiteriianunului de participare i data limit de depunere a ofertelor .

Anunul de participare se transmite spre publicare atunci cnd se iniiaz procedura delicitaie deschis, licitaie restrns, dialog competitive sau negociere cu publicarea prealabila unui anun de participare pentru atribuirea contractelor de achiziie publica sau pentruncheierea acordului cadru.

Anunul de participare se public n SEAP, Monitorul Oficial al Romniei i dup caz

n Jurnalul Oficial al Uniunii Eurapene . Publicarea n Jurnalul Oficial al Uniunii Eurapene seface numai atunci cnd valoarea contactului depete anumite praguri valorice stabilite prinlege.

n cazul licitaiei far publicarea prealabil a unui anun de participare se transmiteoperatorilor economici o invitaie de participare la licitaie, iar n cazul cereri de oferteinvitaia de participare se public numai n SEAP.

Dup finalizarea procedurii de atribuire i stabilirea gtigtorului licitaiei , autoritateacontractant are obligaia de a transmite spre publicare un anun de atribuire n cel mult 48 dezile de la adjudecare.

Anunul de atribuire se public de asemenea n SEAP, Monitorul Oficial al Romniei idup caz n Jurnalul Oficial al Uniunii Eurapene.

II.2 Criteriile de atribuire a contractelor de achiziii publiceAutoritatea contractant are obligaia de a preciza n anunul de participare criteriul de

atribuire a contractului de achiziie public, care odat stabilit nu poate fi schimbat pe toatdurata de aplicare a procedurii de atribuire.

Criteriile de atribuire a contractelor de achiziii publice sunt:- preul cel mai sczut, care se aplic atunci cnd stabilirea ofertei ctigtoare

se realizeaz numai prin compararea preurilor prezentate fr s fiecuantificate alte elemente de natur tehnic sau alte avantaje care rezult dinmodul de ndeplinire a contractului de ctre operatorii economici ;

- oferta cea mai avantajoas din punct de vedere economic este criteriul pentru

care declararea ofertei ctigtoare se aplic un algoritm de calcul carecuprinde un sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderirelative .

Factorii de evaluare ai ofertei pot fi alturi de pre : caracteristici privind nivelul calitativ , tehnic sau funcional ; caracteristici de mediu ; costuri de funcionare ; raportul cost eficien ; servicii post- vnzare ;

24


25/78

termen de livrare sau de execuie ; alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea

ofertelor .Factorii de evaluare a ofertei precum i ponderea relativ a acestora sau a algoritmuluide calcul trebuie s fie definite clar n documentaia de atribuire i s aib legturconcret cu specificul contractului.

III. PROCESUL DE ACHIZIIE PUBLIC

III.1 Proceduri de atribuireProcedurile de atribuire a contractului de achiziie public sunt :-licitaia deschis ;-licitaia restrns ;-dialogul competitiv;-negocierea ;-cererea de oferte ;-concursul de soluii ;

-cumprarea direct .Licitaia deschis reprezint procedura de atribuire a contractului de achiziie publicla care orice operator economic interesat are dreptul de a depune ofert.

Se desfoar de regul ntr-o singur etap i se iniiaz prin transmiterea sprepublicare a unui anun de participare prin care se solicit operatorilor economici depunerea deoferte .

Licitaia restrns este procedura la care orice operator economic are dreptul de a-sidepune candidatura , urmnd ca numai candidaii selectai s aib dreptul de a depune ofert .

Se desfoar n dou etape :-cea de selectare a candidailor i cea de evaluare a ofertelor depuse de candidaii

selectai .

Se iniiaz prin transmiterea spre publicare a unui anun de participare prin care se solicitoperatorilor economici depunerea de candidaturi . Aceast procedur se utilizeaz cndoferta este excedentar.

Dialogul competitiv reprezint procedura la care orice operator economic are dreptulde a-i depune candidatura i prin care autoritatea contractant conduce un dialog cu candidaiiadmii n scopul identificrii uneia sau mai multor soluii apte s rspund necesitilor sale ,urmnd ca pe baza soluiilor identificate , candidaii selectai s elaboreze oferta final.

Se aplic atunci cnd contractul este considerat de complexitate deosebit .Se desfoar n trei etape:-de preselectare a candidailor;-de dialog cu candidatii admii n urma preseleciei pentru identificarea soluiei apte ;

-de evaluare a ofertelor finale depuse .Se iniiaz prin transmiterea spre publicare a anunului de participare.Negocierea este procedura prin care autoritatea contractant deruleaz consultri cu

candidaii selectai i negociaz clauzele contractuale , inclusiv preul cu unul sau mai mulidintre acetia . Negocierea poate fi :

-negociere cu publicarea prealabil a unui anun de participare ;-negociere fr publicarea prealabil a unui anun de participare .Se iniiaz prin transmiterea spre publicare a unui anun de participare prin care se

solicit operatorilor economici depunerea de candidaturi n cazul negocierii cu publicareaprealabil a unui anun de participare sau a invitaiei de participare operatorului economic cu


26/78

care vrem s negociem , n cazul negocierii fr publicarea prealabil a unui anun departicipare .

Aceast procedur se aplic n situaii expres prevzute de OUG nr. 34 /2006 privindachiziiile publice .

Cererea de oferte reprezint procedura simplificat prin care autoritatea contractantsolicit oferte de la mai muli operatori economici.

Se aplic dac valoarea estimat , fr TVA a contractului de achiziie public este mai

mic dect echivalentul n lei a urmtoarelor praguri : pentru contractul de furnizare : 40.000 euro pentru contractul de servicii : 40.000 euro pentru contractul de lucrri : 250.000 euro.

Concursul de soluii este procedura prin care se achiziioneaz n special n domeniulamenajrii teritoriului al proiectrii urbanistice i peisagistice al arhitecturii sau n cel alprelucrrii datelor , un plan sau un proiect prin selectarea acestuia pe baze concureniale dectre un juriu cu sau fr acordarea de premii .

Se iniiaz prin publicarea unui anun de participare prin care solicit operatoriloreconomici interesai depunerea de proiecte .

Cumprarea direct se aplic n cazul n care se achiziioneaz produse , servicii sau

lucrri a cror valoare fr TVA cumulat pe parcursul unui an nu depete echivalentul n leia 5.000 euro .

III. 2 Etapele procesului de achiziie public

Procesul de achiziie public reprezint o succesiune de etape , dup parcurgerea crorase obine produsul sau dreptul de utilizare al acestuia , serviciul sau lucrarea ca urmare aatribuirii unui contract de achiziie public.

1.Intocmirea programului anual al achiziiei publice. Aceast etap presupuneidentificarea necesitilor autoritilor contractante ,estimarea valorii i modalitile deobinere a produselor , serviciilor sau lucrrilor , alegerea procedurii , identificarea fondurilor ,

elaborarea calendarului , definitivarea i aprobarea programului . Dac este cazul itransmiterea spre publicare a anunului de intenie .2.Elaborarea documentaiei de atribuire /de selectare , n cadrul creia autoritatea

contractant structureaz :-caietul de sarcini sau , dup caz documentaia descriptiv ,-clauzele contractuale obligatorii ,-fia de date a achiziiei ,-formulare i modele,-alte informaii cu privire la impozitare ,protecia mediului , protecia muncii.3.Chemarea la competiie , care consta n publicarea anunului de participare , punerea

la dispoziia operatorilor economici a documentaiei de atribuire , rspuns la solicitrile de

clarificri , stabilirea regulilor de participare i de evitare a conflictului de interese .4.Derularea procedurilor de atribuire a contractelor n cadrul creia se primescofertele , se deschid se examineaz i se evalueaz , se stabilete oferta ctigtoare i se poateanula procedura , dac este cazul .

5.Atribuirea contractului de achiziie public care presupune notificarea oferteictigtoare , soluionarea contestaiilor dac este cazul , semnarea contractului i transmitereaspre publicare a anunului spre atribuire .

6.Incheierea dosarului de achiziie public7.Derularea i ncheierea contractului .

26


27/78

STUDIU DE CAZManagementul general in cadrul institutiei publice

Casa de Asigurari de Sanatate Xx

CUPRINSCUPRINS

1. Organizatia ca sistem 3

1.1. Elemente de intrare 6

1.2. Structura de transformare 9

1.3. Iesirile 10

1.4. Autoreglarea 11

1.5. Mediu direct si extern al institutiei 12

1.6. Misiunea si obiectivele CAS Xx 16

2. Principiile managementului 18

3. Functiile managementului 20

4. Rolul managerului 26

5. Concluzii 27

ANEXA ORGANIGRAMA 2006 29


28/78

1. ORGANIZATIA CA SISTEM1. ORGANIZATIA CA SISTEM

Date generaleDate generale

Judeul Xx este situat n partea central-estic a Romniei, are o suprafa de 6.603 km2 (reprezentnd2,8% din suprafaa Romniei) din care 42,2% este acoperit de pduri, iar 55% de terenuri agricole. Sunt trei

municipii i 85 de comune.

Populaia este de 725.918 locuitori, din care 53% triete n mediul rural, iar densitatea este de 107loc/km2, fa de 100 loc/km2 media regiunii de N-E i 92 loc/km2 media pe ar.

Analiza structurii pe vrste a populaiei scoate n eviden faptul c 1 din 7 locuitoriare peste 65 de ani (pensionarii aflai n plat reprezint aprox. 22% din populaia judeului),tendina de cretere a populaiei vrstnice, vulnerabilitatea acesteia determin nevoi crescndede servicii medicale i sociale.

Analizand principalele cauze de deces se constat c, ponderea cea mai mare o reprezint afeciunileaparatului cardiovascular, urmnd apoi afeciunile tumorale, ale aparatului digestiv precum i afeciunileaparatului respirator.

Rata de prevalen pentru boli cronice (numrul de bolnavi raportat la populaia total)

i numrul de cazuri nou aprute este mare pentru hipertensiunea arterial, cardiopatiaischemic, boli cerebro-vasculare, ciroze i alte hepatite, boala ulceroas, boli pulmonarecronice, diabet zaharat.

Asistena medical este asigurat de: medici de familie, medici specialiti din ambulatoriu despecialitate de pe lng spitale i din cabinete medicale private, ambulana, spitale, farmacii, furnizori dengrijiri la domiciliu.

Scurt istoricScurt istoric

Casa de Asigurri de Sntate a judeului Xx a fost nfiinat, n baza Legii nr.145/1997 privind asigurrile sociale de sntate, la 1 ianuarie 1999. naintea celui de-al

doilea rzboi mondial, n Romnia a mai funcionat un sistem de asigurri de sntate,aplicarea Legii 145/1997 relund practic o tradiie a asigurrilor sociale. Romnia a fostprintre primele ri care au legiferat asigurrile de sntate, dup Germania n 1883 nvremea cancelarului Bismarck.

Asigurrile sociale au fost introduse n Vechiul Regat prin Legea pentru organizareameseriilor, creditului i asigurrilor muncitoreti din 1912. Dup primul rzboi mondial,legea a fost extins i n Basarabia ncepnd cu anul 1921. n Transilvania s-au aplicat,ncepnd, cu anul 1907 reglementrile maghiare cuprinse n Legea XIX pentru asigurarea

salariailor industriali i comerciali n caz de boal i accidente de munc. n Bucovina eraun vigoare n acea perioad legile austriece referitoare la riscurile de boal i accidente demunc.

Prin Legea de unificare din 8 aprilie 1933 s-a pus bazele unui sistem de asiguraresocial unitar. Erau asigurate urmtoarele riscuri :

Boal, maternitate i deces; Invaliditate de boal i btrnee; Accidente de munc.

28


29/78

Regimul asigurrilor era obligatoriu pentru salariaii (permaneni sau temporari) din orice fel desocietate sau instituie (dac nu aveau un venit lunar mai mare de 6000 lei) si facultativ, caz n care asiguraiirespectivi beneficiau de anumite grupe de drepturi funcie de perioada de cotizaie.

Erau exceptai de la obligaia de a fi asigurai: salariaii supui legii generale depensiuni; salariaii intreprinderilor publice, cari se gsesc asigurai la Case speciale,funcionnd pe temeiul unei legi ; btrnii care au depit vrsta de 65 de ani .

Casa Central a Asigurrilor Sociale, nfiinat n 1933, funciona pe lng MinisterulMuncii, Sntii i Ocrotirilor Sociale, ca instituie autonom. ntr-un timp foarte scurt,

aceasta a reuit s organizeze 32 de instituii regionale, care aveau peste 10.000 asigurai i maimulte oficii cu cel puin 500 asigurai. Investiiile n cldiri i dotri fcute intr-un timp scurt,au fost posibile deoarece se aloca 7% pentru cheltuielile de administrare i funcionare dinFondul comun al asigurrilor sociale.

n Xx evenimentele s-au derulat dup cum urmeaz : 4 ianuarie 1949 Decizia Ministrului Secretar de Stat prin care toate unittile

sanitare ce depindeau de Casa Central a Asigurrilor Sociale se preiau cu ntreg inventarul ipersonalul sanitar i administrativ aferent, ctre Ministerul Sntii ncepnd cu 01.01.1949.

1949 Dup rzboi, a fost aprobata Legea organizrii sistemului de sntate destat, prin care se trecea la asistena medical de tip Semashko, un sistem tipic impus rilor din

estul Europei. Chiar dac teoretic asigurrile de sntate erau universale i asigura liberul accesla servicii, avnd drept el asigurarea unui ridicat nivel de echitate, n practic nu era aadatorit plilor informale i avantajelor create pentru nomenclatur. Principala caracteristicera faptul c statul furniza centralizat serviciile de sntate tuturor membrilor societii, lsndutilizatorului foarte putina libertate de a alege. Absenta sistemului privat, a concurentei sau ainiiativei individuale, calitatea slab a serviciilor de sntate, sub-finanarea datoratproporiei din PIB alocat sntii de ctre statul centralist, ineficienta, normele rigide siechipamentele medicale inadecvate au creat presiuni pentru schimbare.

4 martie 1997 Legea 145- Legea asigurrilor sociale de sntate. Duprevoluie, ntre anii 1990 si 1995, Guvernul Romniei a adoptat o serie de msuri care, n timp,au provocat mai multe schimbri, toate aceste schimbri avnd la baz dreptul la asisten

medical care este garantat de Constituia Romniei.

22 decembrie 1998 are loc prima sedin a Consiliului de Administraie aCasei de Asigurri de Sntate Xx; cei 9 membri ai consiliului de administraie (3 din parteasindicatelor reprezentative, 3 din partea patronatelor reprezentative i 3 din partea consiliuluijudeean) au ales prin vot deschis un preedinte i doi vicepreedini.

Dezvoltarea organizationalaDezvoltarea organizationala

Pentru punerea n practic a prevederilor Legii 145/1997 privind asigurrile sociale desntate, n cursul lunii decembrie 1998 s-au constituit n toat ara consiliile de administratieale caselor judeene de asigurri de sntate, conduse de un preedinte i doi vicepreedini. nacelai timp s-a constituit, la nivelul Casei Naionale de Asigurri de Sntate, consiliul deadministraie format din 15 membri i condus de un preedinte i doi vicepreedini.

Conform legislaiei n vigoare CAS Xx este instituie public cu personalitate juridicn subordinea Casei Naionale de Asigurri de Sntate. Activitatea se desfoar pe bazaprevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii Titlul VIII -Asigurarilesociale de sanatate, obiectivul principal al activitii constituindu-l asigurarea unei finanri ct


30/78

mai corespunztoare a tuturor domeniilor de asisten medical, n limita bugetului stabilit deCNAS, pentru a satisface ntr-o msur ct mai mare nevoia de servicii medicale aleasigurailor din jude.

n cursul anului 1999, Consiliul de Administraie al CAS Xx a aprobat statutul,organigrama, statul de funcii, regulamentul de organizare i funcionare, regulamentul deordine interioar al instituiei. Structura iniial a Consiliului de Administraie al CAS Xx acunoscut modificri succesive datorate schimbrilor legislative. Iniial au fost 9 membri (3 din

partea sindicatelor, 3 din partea patronatelor i 3 din partea consiliului judeean), care audesemnat prin vot un preedinte i doi vicepreedini, apoi prin modificarea Legea 145/1997,numrul de membri din consiliile de administraie al caselor judeene s-a mrit de la 9 la 11membri, prin reprezentarea partenerilor sociali, dar au fost diminuate atribuiile Preedintelui iVicepreedinilor care nu mai aveau i atribuii de execuie.

De asemenea, dup anul 1999 s-au creat premise favorabile pentru a se reconsideraredimensionarea structurii organizatorice n funcie de necesitile obiective ale sistemului desntate din judeul Xx.

Organigrama instituiei a cunoscut modificri succesive prin micorarea numrului deservicii i birouri ale cror atribuii se suprapuneau deseori, n scopul eficientizrii activitii iavantajul asigurailor i furnizorilor de servicii medicale, care intr n contact cu CAS Xx n

derularea contractului.Organigrama iniial a instituiei prezenta mai multe dezavantaje :

Structur stufoas cu multe suprapuneri Pentru o instituie n formare, persoanele din conducere erau utilizate ineficient Viteza de circulaie a informaiilor era mult diminuat; foarte nociv pentru o instituie

care trebuia s fie extrem de dinamic n momentele de transformare radical asistemului de sntate.

n organigrama din 2001 s-au produs modificri datorate OUG 180/2000, care

prevedea ca funciile de preedinte i vicepreedinte a consiliului de administraie de la CNASs nu mai aib corespondent n executivul caselor de asigurri judeene.Dup apariia OUG 150/2002 privind organizarea sistemului sanitar, completat

ulterior, s-a stabilit actualul Consiliu de Administraie format din 11 membri, iar funcia dePreedinte al Consiliului de Administraie i cea de Director General s-au unificat.

ntre 1999-2003, fiecare cas judeean i-a elaborat propria organigram. De abia nanul 2003 s-a stabilit o organigram unitar pentru toate casele de asigurri de sntatejudeene. n aceast organigram erau prevzute compartimente care executau toateoperaiunile (de acreditare, contractare, decontare) pentru un anumit tip de servicii medicale(medicina primar, ambulatoriu, spitale, etc.).

n anul 2003 a aprut i Legea 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea

transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri,prevenirea i sancionarea corupiei, lege care propune o nou abordare a profesiei defuncionar public i reducerea numrului de posturi de conducere la 12% din numrul deposturi bugetate.

Organigrama valabil n prezent, (vezi Anexa), prezint particulariti cum sunt:acreditarea serviciilor medicale a trecut n subordinea Medicului ef, decontarea plilor ctrefurnizorii de servicii medicale n subordinea exclusiv a Directorului Executiv Economic, iarcontractarea, statistica i verificarea raportrilor n subordinea Directorului Executiv privindRelaiile cu Furnizorii.

30


31/78

La nivel local, Casele de Asigurri de Sntate Judeene i pstreaz autonomia fade Direciile de Sntate Public, ordonana prevznd c acestea sunt instituii publice cupersonalitate juridic, cu bugete proprii, n subordinea Casei Naionale de Asigurri deSntate.

1.1. Elemente de intrare1.1. Elemente de intrare

Resursele umaneResursele umane

Resursele umane ale institutiei sunt prezentate in organigrama din Anexa.

C.A.S. XX are un numar de 78 angajati : Functionari publici - 67, din care functii publice de conducere 10; Personal contractual - 11, din care functii de conducere 2.

Din cei 78 de salariati, 54% au studii superioare: cei mai muli sunt economiti (57%),ingineri (16%), medici (11%) .

Pentru creterea performanelor profesionale CAS Xx a sprijinit participarea

salariailor la cursuri de perfectionare n domeniul asigurrilor de sntate, cursuri postlicealesau continuarea studiilor universitare, n prezent peste 60% au studii superioare. ncepnd cu2004 a fost demarat programul de pregtire profesional iniiat de CNAS la care au participat ifuncionarii publici din CAS Xx.

Prin Legea nr.7/2004 privind Codul de conduit a funcionarilor publici s-areglementat normele generale de conduit profesional a funcionarilor publici.

Conform acestui Cod, funcionarii publici au obligaia de a asigura un serviciu publicde calitate n beneficiul cetenilor, s aib un comportament profesionist n exercitareafunciei publice. Obiectivele acestui cod de conduit urmresc s asigure creterea calitii

serviciului public, o bun administrare n realizarea interesului public, precum i s cont

Managementul Institutiilor Publice.curs

Documents

Transcript of Managementul Institutiilor Publice.curs