Management in Constructii 1

7/29/2019 Management in Constructii 1

1/64

Management in Constructii 1

Curs 1 Notiuni introductive in management

Sa fii manager in ziua de azi este o provocare, deoarece ansamblul de cunostintepe care managerul trebuie sa-l stapaneasca pentru a lua decizia corecta este un cumul dindomenii diferite: trebuie sa aiba notiuni de planificare strategica, comunicare eficienta,marketing, vanzari, analiza financiara, logistica etc.

Astfel, in sprijinul acelora dintre dumneavoastra care vor sa puna bazele uneiafaceri si au nevoie de indrumare de specialitate pentru bunul mers al acesteia, cat si alacelora care vor sa-si consolideze cunostintele in domeniu, vine propunerea cursului deManagement.

In zilele noastre, sunt tot mai multi intreprinzatori in domeniul afacerilor,intreprinderile mici si mijlocii depasind numeric marile corporatii. Si totusi, atat intr-oorganizatie mica, cat si intr-una cu peste 1000 de angajati, managerul si managementul

afacerii joaca un rol important. Tocmai de aceea un curs de Management este foarte utiltuturor acelora care doresc sa ocupe un post de conducere sau sa isi gestioneze mai binepropria afacere.Descrierea unui manager:

- poate fi oricine- persoana rezistenta la munca, atat fizic cat si psihic- trebuie sa aiba studii (de preferat superioare/de specialitate)- nu trebuie neaparat sa aiba studii de specialitate in domeniu

Descrierea unei activitati economice (ex. constructii):

Actionarii organizeaza un concurs pentru ocuparea postului de manager. Dupadesemnarea castigatorului, acesta este angajat in baza unui contract de management de catreactionari. Managerul poate fi ales si din randul actionarilor.


2/64

In cadrul contractului de management, acesta isi asuma sau ii sunt impuse atingerea unortinte (profit, cifra de afaceri).

Acesta raspunde pentru deciziile luate doar in fata actionarilor, dar activitatea lui poate fimonitorizata de o comisie de cenzori, sau serviciul fiind externalizat de catre o firma de audit.Auditul, pe langa evaluare, urmareste si oportunitatea (eficienta) investitiilor firmei.

In cazul unor firme mici sau mijlocii anumite departamente sau servicii se pot comasa, de

ex. contabilitatea cu serviciul financiar-bancar.Managerul general este cel care reprezinta firma in fata organelor statului. El poate

delega o parte din sarcini catre departamentele de specialitate.Fiecare angajat din cadrul firmei se regaseste in cadrul schemei organizatorice si isi

exercita profesia in baza contractului de angajare, a fisei postului, regulamentelor de ordineinterioara si alte documente interne, care au caracter obligatoriu. Fiecare ocupant al schemeiorganizatorice ocupa un post.

Functia este un termen diferit fata de ceea ce se numeste post. Precizam ca de multe orifunctia este mai importanta decat postul ocupat.

Desfasurarea unei lucrari in constructii:

Portretul robot al clientului din constructii este:barbat, peste 40 de ani, cu un venitpeste medie

Totul incepe de la un vis acesta este momentul zero al oricarei investitii

Un foarte bun profesionist va sti sa surprinda visul unui client si va sti sa-l transpuna inrealitate intr-un timp rezonabil, cu un raport calitate/pret acceptat de client, astfel incat saajungem la incantarea acestuia.

De asemena nu trebuie sa uitam ca: Reclama din om in om este cea mai buna forma depublicitate, in schimb reversul este echivalentul este apropiat falimentului.

Piese scrise: - Memoriu tehnic- Breviar de calcul

- Antemasuratoare- Deviz de lucrari (Oferta de pret)

Antemasuratoarea rezulta ca urmare a masuratorilor din plansele proiectului deexecutie si prospectarea realitatii la adresa locului ea contine cantitatile de material,manopera, utilaj si transport necesare executarii lucrarilor de constructii.

Memoriu tehnic = indicatii de natura tehnica, prescriptii etc.Proiectantul lucrarii este cel care intocmeste caietul de sarcini si il inainteaza

clientului in vederea organizarii licitatiei.


3/64

Caietul de sarcini trebuie sa cuprinda: autorizatii, avize, certificari, diversedocumente de specialitate solicitate executantului in vederea realizarii lucrarilor.

De exemplu: Pentru executarea lucrarilor de gaz, firma trebuie sa fie autorizataANRGN iar autorizatia trebuie sa fie valabila.

Acest caiet de sarcini poate fi achizitionat contra cost (sau nu) de la client decatre potentialii executanti.

In cazul in care adaugam cuvantul estimativ la Devizul de lucrari! -> anuntamclientul ca pretul nu este ferm ci este aproximativ, existand posibilitatea omiteriianumitor cantitati de lucrari din deviz in mod involuntar, fara rea credinta. In cazcontrar este posibil ca acesta sa ne solicite executarea totalitatii lucrarilor la pret ferm -astfel se vor executa lucrarile in integralitatea lor (la cheie) cu acel pret omisiunile fiindsuportate de catre executant, ceea ce ar conduce la un prejudiciu adus firmei.

O alta situatie este raportarea contravalorii devizului la o monede de circulatieinternationala. In acest caz putem introduce si clauza de actualizare a Devizului de lucrariin functie de fluctuatiile cursului de schimb, a monedei nationale.

Oferta se intocmeste pe baza antemasuratoarei. In cazul in care nu este corectintocmita, poate deveni principala cauza de conflict intre client si executant (proiectant).

Omisiuni sunt constituite din greseli de proiectare, masurare,etc. Realitatea indica

omisiuni cuprinse intre 10-40%. Acestea se datoreaza neatentiei, prostiei ori cu reacredinta. In cazul unei relatii de tip WIN-WIN, client va trebui informat de catreexecutant in mod normal chiar inainte de licitatie - sa atragem atentia clientului cu privirela greseli.

Marja de eroare acceptata este de 10% din valoarea Devizului de lucrari, dar inrealitate, peste 5% creeaza animozitati. Pentru a intocmi cat mai corect o oferta de preteste bine de urmat pasii:

PASUL 1Dupa achizitionarea caietului de sarcini studiem cu foarte mare atentie

documentatia pusa la dispozitie, evidentiind eventualele greseli. Exemplu: cu ajutorulcalculului empiric putem estima pretul lucrarii si astfel il putem raporta pa pretul pietei pt

mp construit. Tot odata suntem atenti la numararea corecta a anumitor elemente deconstructie, calcule prevazute in breviarul de calcul, succesiunea logica a fazelor delucrare, suprapunerea planselor Exemplu: pentru a nu exista dispunerea anumitorobiecte sanitare pe aceeasi pozitie cu corpul de incalzire.

PASUL 2

Deplasarea la adresa locului, unde vom purta o discutie directa cu beneficiarullucrarii. In cadrul acestor discutii urmarim cu foarte mare atentie chestiuni ce tin de pret,termen de executie, calitate, facilitate si in general la sensibilitatile beneficiarului caresunt prioritatile acestuia si in general tot ceea ce este important pentru acesta.

Vizualizam la fata locului conditiile de lucru. In functie de aceste elemente vom

identifica, ulterior, articolele de deviz omise din antemasuratoare. Lucrarea va fiexecutata in conditiile impuse de client.Conform legii executantul raspunde solidar cu proiectantul astfel nu poate fi

invocata vina proiectantului de catre executant pentru depasirea bugetului alocat realizariiinvestitiei.

Un pret corect ofertat tine direct de profesionalismul unei firme.


4/64

Curs 2 Documentatia economica pentru lucrarile de constructii

Documentatiile tehnico economice sunt acele acte care stau la baza executieioricarei constructii. Documentatia tenica contine plansele de executie si memoriul tehnic,in timp ce documentatia economica este compusa din totalitatea actelor care servesc la

evaluarea pretului lucrarilor de constructii.Pretul in economia de piata reprezinta valoarea unui bun sau serviciu atat pentruvanzator cat si pentru cumparator.Valoarea atasata unui bun sau serviciu, pretul sau, sebazeaza atat pe elemente tangibile (calitatea produsului, avantaje oferite) cat si peelemente intangibile (factorul feel-good luat in calcul pentru produsele de lux).

In cazul unei relatii comerciale dintre o persoana fizica (cetatean) si una juridica(firma) suma incasata (respectiv platita) nu este egala, deoarece intervine taxa pevaloarea adaugata (T.V.A.), pe care o incaseaza statul. Mentionam ca intre firmeaceasta taxa se deduce astfel incat firma care colecteaza TVA ( adica cumpara maimulte produse care contin TVA decat produsele vandute tot cu TVA) este obligata sa-lreturneze statului la finele exercitiului financiar lunar, al firmei. Contravaloarea TVA

ului este evidentiata in actele contabile ale firmei ( Balanta lunara si Bilant contabil).Aceasta taxa se adauga la valoarea finala a Situatiilor de plata mai exact dupacalculul totalului general al lucrarilor executate. Atentie! contravaloarea materialelor, amanoperei si a cheltuielilor de firma (din Recapitulatie))sunt prevazute in Devizul delucrari (Devizul oferta) respectiv in Situatia de plata , NU trebuie sa includa TVAcand sunt introduse in acestea.

Contravaloarea TVA ului este in general de 19% din valoarea lucrarilorfacturate. Pentru a incuraja investitiile in domeniul constructiilor statul poate incasadiferentiat aceasta taxa. Un bun exemplu in acest sens este Programul de construire alocuintelor pentru tinerii casatoriti unde contravaloarea TVA a fost diminuat la doar 5%.Astfel dezvoltatorii imobiliari puteau diminua substantial valoarea finala a constructiei.

Organele de control financiar ale statului sunt Garda Financiara (aceasta verificacu predilectie firmele private) si Curtea de Conturi (aceasta verifica partenerii statului),ele fiind cele care verifica modul corect de evidentiere a TVA si a altor impozite si taxe,in actele firmei.

Firmele care nu opereaza corect aceasta taxa suporta rigorile legii. Una dinprincipalele surse de evaziune fiscala se constata a fi si in acest caz. Prin munca lanegru se considera ca atat firma cat si beneficiarul lucrarilor nu platesc astfel de taxe.

Trebuie sa mentionam ca pretul final al investitiei este stabilit prin negociere intrepartile implicate in tranzactie.Negocierea se realizeza inainte de inceperea lucrarilor si nudupa semnarea contractului. Rezulta astfel ca pretul variaza in functie de raportul dintrecerere si oferta.

Raportul dintre cerere si oferta este considerat chintesenta gandirii unei investitii(lucrari de constructii). Constructorul trebuie sa cunoasca cu exactitate segmentul de piatacaruia i se adreseaza atunci cand realizeaza investitia, urmand ca ulterior in functie deposibilitatile financiare ala cumparatorilor si nivelul lor de pretentii calitative asupraconstructiei, respectiv a timpului in care investitia trebuie finalizata, sa realizeze oferta.

Practic, putem afirma ca degeaba suntem cei mai buni profesionisti in domeniu,daca nu reusim sa stim unde se realizeaza noi licitatii de lucrari si in special sa reusim sale si castigam.


5/64

Evident realitatea arata ca multe licitatii sunt trucate dar nu putem absolutizaaceasta situatie. Faptul ca cineva prefera, din diverse motive o anume firma este ochestiune subiectiva. Totusi nu putem generaliza acest mod de lucru, sindromulmioritei de-a ne plange de mila ca pe noi nimeni nu ne vrea nu trebuie sa ne fiepropriu. Intotdeauna va exista cineva care va dori o lucrare care sa respecte anumite

conditii de calitate, cu un prt corect si o realizare la timp a lucrarilor.Marea majoritate a licitatiilor pierdute pot fi puse pe seama unei incorecteabordari a acesteia, lipsei de profesionalism si de ce nu de seriozitate din parteaofertantului. Printre principalele cauze amintim o neantelegere a cerintelor reale alebeneficiarului, lipsa unor certificate de calitate si / sau recomandari de la beneficiari aiunor lucrari similare, care sa ateste buna executie a ofertantului etc.

Presupunand ca firma castiga licitatia si respectand conditiile contractuale isiincaseaza sumele rezultate din Situatiile de plata, la final daca nu rezulta si unbeneficiu (profit) putem spune ca s-a realizat munca de caritate. Fara obtinerea unuianumit profit, firma nu se poate dezvolta in continuare, nu poate sa achizitionezeechipamente si tehnologii performante si desigur nu poate fi pe placul actionarilor firmei.

Tot de aici sunt asigurate primele de vacanta si pachetul salarial in general. Altfel spusaceasta este resursa principala de crestere a standardului de viata profesionala cat siprivat.

Cererea reprezinta cantitatea dintr-un bun pe care consumatorii sunt dispusi sa ocumpere intr-un anumit moment, aceasta depinde de pretul acestuia. Cu cat pretul unuiprodus va fi mai mare, cu atat consumatorii vor fi mai putin dispusi sa-l cumpere; cu catpretul va fi mai mic, cu atat mai mare va fi cantitatea ceruta din acel produs.Multi vanzatori (ofertanti) sunt constienti de faptul ca, de la un anumit punct, stimulareavanzarilor nu se poate realiza decat pe seama reducerilor de pret. Fiecarei reduceri de pret(fiecarui nou pret) ii va corespunde, pe piata, o cantitate diferita de produse vanduta.Deci, ca regula generala, cantitatea ceruta pe piata (respectiv cantitatea pe care

consumatorii ar fi dispusi sa o achizitioneze) creste la fiecare reducere de pret. Dar gradulcu care cantitatea vanduta dintr-un anumit produs se modifica la fiecare reducere de pret,variaza de la un produs la altul.

Factorii de mediu ce influenteaza pretul unui produs sunt la fel de diversificati:a. - factorii economici: inflatia, recesiunea, efectul Griffen28 (in

perioadele de criza cumparatorii se orienteaza doar spre bunurile de folosinta curenta sirenunta mai ales la bunurile de folosinta indelungata) etc.;

b. - factori politico-juridici: politica fiscala, reglementarile legalereferitoare la stabilirea preturilor si a reducerilor de pret;

c. - factori tehnologici: sofisticarea modului de plata, variabilele dedistributie etc.;

d. - factori socio-culturali: valoarea atribuita, factorul feel good, efectulVeblen (un efect de snobism, conform caruia un produs cu pret ridicat poate sa certificeapartenenta la un anumit grup social).

Procesul elaborarii unei strategii de pret eficiente trebuie sa parcurga mai multe


6/64

etape:1.- stabilirea obiectivelor de pret. Inainte de a determina pretul potrivit

pentru un produs, o intreprindere trebuie sa determine rolul pe care pretul il joaca instrategia sa de marketing.

2. - obiectivul de pret este scopul pe care firma urmareste sa il atinga prinstrategia sa de pret, obiectiv care trebuie sa armonizeze cu obiectivele globale aleintreprinderii. De exemplu, daca obiectivul principal al intreprinderii este sa devina liderpe o anumita piata, strategia de pret isi va desemna acele obiective necesare pentrurealizarea obiectivului global. Obiectivele vizate de strategia de pret pot fi numeroase,cele mai importante fiind prezentate schematic astfel:

Principalele obiective de pret-maximizarea profiturilor este obiectivul cel mai atractiv urmarit de o

firma, dar ridica si unele probleme, cum ar fi faptul ca neglijeaza rezultatele financiare petermen lung in favoarea celor curente;

-realizarea unui indice de randament al investitiilor - prin care seurmareste utilizarea cat mai buna a capitalului;-obtinerea unei cote anume de piata. Multe din cele mai importante

companii din lume considera acest obiectiv ca fiind primul pe lista lor...Factorii ce afecteaza decizia de prt sunt luati in considerare la stabilirea pretului

unui bun sau serviciu, avand un rol determinant in desfasurarea etapelor planificariistrategiei de pret. Este necesar insa discutarea anumitor influente ce nu pot fi localizateprecis intr-o etapa sau alta a acestui proces de elaborare a strategiei.

1.2 Costul Pretul incasat de firma trebuie sa reprezinte suma dintre costul necesarrealizarii produsului si profitul scontat. Prin produs intelegem orice serviciu si/sau obiectfurnizat de firma.

Costul este unul din factorii principali in stabilirea preturilor, preferat cafundament chiar si cererii estimate. La stabilirea preturilor trebuie evaluate diferitelecosturi luate in calcul, astfel:

- costurile de cercetare-dezvoltare- sunt substantiale in industria autoturismului,crearea unui prototip fiind evaluata la peste un milion de dolari;

- costurile cu salariile- sunt destul de importante, dar nu au o pondere atat deinsemnata incat sa influenteze hotorator pretul unui autoturism;

- costurile cu distributia- distributia de autoturisme este destul de costisitoaredeoarece solicita spatii specifice de depozitare si de expunere (show-room-uri) si forta demunca specializata in domeniu.

Nu intotdeauna pretul rezultat din Devizul de lucrari este egal cu pretul achitatla finalizarea lucrarilor. Acesta este fiind unul din principalii factori care tensioneazarelatia furnizor comparator.

O recomandare in acest caz, atunci cand nu suntem siguri de pastrarea pretuluipana la final, putem introduce cuvantul magic estimativ in Devizul estimativ delucrari - beneficiarul fiind pus in garda vis--vis de posibilele variatiuni ale pretuluifinal. Cele mentionate mai sus, sunt luate in calcul in special daca marja de eroare acalculului ofertei depaseste 3-5% din valoarea acesteia.


7/64

Observam deci ca pretul final in domeniul constructiilor nu poate fi cunoscutexact ca in cazul altor industrii, unde avem un cost real al produsului la care adaugammarja de profit.

Modificarile aparute ulterior incheierii contractului de executie la cerereabeneficiarului nu se considera nerespectare a contractului, ele facand obiectul altui

contract. In acest sens executantul va solicita Nota de comanda suplimentara (NCS)care va trebui sa fie aprobata de beneficiar, proiectant etc.Abuzul de NCS-uri tensioneaza in egala masura relatia dintre cei doi parteneri.

Cel mai adesea NCS urile apar dintr-o incorecta intocmire a Antemasuratoareilucrarilor. Experienta arata ca din Antemasuratoare lipsesc intre 5 si 20% din materialesau tipuri de lucrari, care nu sunt evidentiate. Neintelegerea dintre ceea ce sperabeneficiarul sa fie executat si ce crede executantul, duce la aceasta situatie nedorita,evident pretul fiind sensibil marit, fata de cel initial.

In cadrul contractului se mentioneaza printre alte clauze si pretul lucrarilor.Conform legilor in vigoare, pretul se stipuleaza in moneda tarii in care se executalucrarea. Mentionam ca pretul materialelor poate suferii modificari pe parcursul

executarii lucrarilor si datorita achizitionarii acestora din import, respectiv datoritafluctuatiilor cursului valutar. De aceea este recomandat ca in contract, pretul sa fie trecutsi raportat la o valuta forte, iar in cazul in care apar fluctuatii majore ale valutei(diferentele de curs) pretul in lei poate fi recalculate, altfel ceste sume ne pot fi imputate.Tot in cadrul contractului trebuie precizata si banca la care se efectueaza schimbulvalutar, in ziua platii.

O situatie speciala este aceea in care beneficiarul (si uneori executantul) solicitarealizarea lucrarilor la prt ferm. Este corect, dar trebuie sa fim deosebit de prudenti inacest caz. Cele mentionate mai sus alaturi de alte masuri de precautie speciale trebuieavute in vedere.

Pozitia de firma care detine un monopol este de departe cea mai ravnita de oricare

firma. Avantajul evident este practicarea unor preturi fara concurenta. Practic, pentruprodusele oferite firma poate solicita aproape oricat cumparatorilor. Poate de aceea estede dorit concurenta dintre firme.

Trebuie sa mentionam ca exista firme care practica preturi mari pentru anumiteproduse in timp ce alte firme solicita preturi mult mai mici pentru produse similare.Diferenta fiind data de calitatea produselor (marca se plateste suplimentar), timpul poatemai scurt de furnizare, servicii conexe incluse, termene de garantie mai mari etc. si esteposibil c asa-si propuna ca politica de preturi: vanzari mai putine dar la pretura (adaosuricomerciale) mai mari. Mentionam ca nu intotdeauna va fi favorita pentru clienti firmacare ofera pretul cel mai mic.

Indiferent de pretul practicat trebuie avuta in vedere strategia firmei pe termenscurt, mediu sau lung. Modul in care stim sa investim in viitor. Dorim sa oferim produsede cinci stele la prt de trei sau de sapte stele? Feed-back-ul clientilor trebuie sa nepreocupe intotdeauna, sa nu-l pierdem din vedere, deoarece un client multumit va adducecu siguranta cel putin inca trei potentiali clienti, prin reclama din om in om.

De obicei pretul rezultat din Devizul de lucrari este calculate cu ajutorulprogramelor de calculator, specifice. Acestea au la baza Indicatoarele de Norme deDeviz universale. Cantitatile de materiale din cadrul acestora, sunt gandite pentruanumite situatii niciodata identice cu cele regasite concret in terenul nostru sau timpii


8/64

de executie sunt medii (pentru oameni cu aceeasi calificare dar mediu de harnici).Toate aceste subtilitati daca nu sunt ancorate in realitatea existenta la lucrarea pe careurmeaza sa o executam, fac diferenta.

Reducerile de prt acordate firmei noastre si regasite deloc partial total, inpretul materialelor din deviz pot reprezenta cheia succesului. Compartimentul

aprovizionare cu echipamente trebuie sa solicite discount uri in functie de cantitatilecare urmeaza sa fie achizitionate. De aceea este bine sa intocmim baze de date, pentrufiecare furnizor, cu cantitatile de echipamente. Si tot de aceea este bine sa contactamfurnizorii directi si nu intermediari ai acestora, pentru a obtine cat mai multe facilitati.

Facilitati pot fi considerate alaturi de reducerile de prt si termenele de plata maimari la achizitionarea produselor (pe care le putem utiliza ulterior in relatia noastra cubeneficiarul acesta platind la termene mai indelungate), transport gratuit al produselorde la furnizor la depozitul firmei si de ce nu? direct la adresa beneficiarului etc.

Este gresita abordarea problemei reducerilor de prt solicitata furnizorului, pemotiv ca nu achizitionam cantitati mari de produse, la fiecare achizitie. Baza de datepoate arata puterea noastra de cumparare din ultimul an, iar pe baza prognozei anului in

curs putem solicita furnizorului reduceri de prt, avand un angajament de aprovizionarede-a lungul intregului an, cu anumite cantitati estimate a fi achizitionate.Specificam ca firmele furnizoare, realizeaza anual Cataloagul de produse cu

Lista de preturi aferenta acestora, pe care le distribuie cu ocazia targurilor siexpozitiilor sau le expediaza direct colaboratorilor. Preturile afisate in cadrul acestorasunt cele afisate pe raft pentru clientii ocazionali, dar pentru colaboratorii apropiati potreprezenta sumele de la care incep sa fie acordate reducerile de prt.

Firmele care realizeaza distributia de produse, vand si prin intermediul agentilorcomerciali. Este bine sa pastram contactul cu acestia, dar si mai bine este sa contactamreprezentantii firmei direct, in special in cazul unor lucrari de anvergura, care necesitaconditii speciale.

Nu in ultimul rand atentionam asupra bazei materiale existenta in firma la dataparticiparii la licitatia de lucrari. Acelasi tip de lucrari se pot realiza utilizand tehnologiinoi mai performante si/sau echipamente apartinatoare firmei (altele decat cele prevazutein proiect), dar care din diverse motive nu au fost considerate ca solutii de rezolvare.Acestea daca sunt utilizate inteligent, cu acordul beneficiarului, pot asigura diferentacompetitionala intre noi si firmele concurente.

Costul este definit ca totalitatea cheltuielilor facute pentru realizarea unui produs.Costurile directe sunt considerate cele cu:a) - costul materialelor, reprezinta suma consumului de materiale (inclusiv pierderile de

productie) rezultata din articolul de deviz ( identificat in Indicatoarele de Norme deDeviz) care se inmulteste cu pretul unitar al materialelor (P.U. mat);

b) costul fortei de munca, reprezinta suma orelor de munca rezultata din articolul dedeviz (identificat in Indicatoarele de Norme de Deviz) care se inmultumeste cu pretulunitar al orei de manopera (P.U. man.) specific acelei profesii si pe cat posibil aceluiprofesionist (De exemplu: este posibil ca profesionistul angajat in firma sa fie platitmai scump deci si ora de manopera mai scumpa, dar timpul de executie este maiscurt si/sau de mai buna calitate toate aceste elemente cat si altele trebuie sa seregaseasca in articolul de deviz. Cuvantul magic este de aceasta data personalizare,in functie de cerinte si avantajele pe care le detinem);


9/64

c) costul utilajelor, reprezinta suma orelor de utilizare (inchiriere) a utilajului rezultatadin articolul de deviz (identificat in Indicatoarele de Norme de Deviz) care seinmulteste cu pretul unitary de utilizare al acetuia in timp de o ora (P.U.ut.)

Dupa ce este calculat costul total pentru materiale, manopera si utilaje (Total I) setrece la calculul sarcinilor pe salariile platite. Astfel identificam: Salar maistru (~4-6%),

CAS firma (~18,5%), Fond de somaj (~0,5%), Sanatate(~5,5%) Carti de munca(~0,75%)etc.Costurile indirecte sunt considerate cheltuielile care se fac cu corpul

administrativ. Aici sunt incluse pe langa cheltuielile cu salariile personalului din cadruldepartamentelor juridic, contabilitate. si cheltuielile cu produsele de birotica, paza,salubritatea, chirii etc. Procentul variaza in functie de dimensiunea firmei, fiind acceptatintre 6 si 25%. Se subintelege ca o firma mai mica este avantajata de acest procent(datorita cheltuielilor indirecte care ar trebui sa fie mai mici) asigurand astfel acesteiaavantajul concurential, din start.

Profitulsau beneficiul firmei este de asemenea evidentiat in finalul devizului, elfiind in general intre 5 si 15%. Un profit prea mare este de preferat, dar nu oricat de mare,

deoarece suma ofertata poate depasii cu mult estimarile beneficiarului, fiind astfelrespinsa oferta. Multi ofertanti stiu sa rataceasca profitul in interiorul devizului,neafisand un profit prea mare, considerat neacceptabil. Un bun exemplu in acest sens esteutilizare discount ului acordat firmei de catre furnizor doar partial.

Putem atasa Devizului de lucrari practice, oricate capitole cu taxe, nimeni nu nepoate opri. Important este sa identificam acel beneficiar care este dispus sa accepte astfelde propuneri!

Incheiem Devizul de lucrari cu Totalul General fara TVA, iar in final aplicamTVA, dupa care obtinem Totalul General cu TVA.

Recomand ca in subsolul devizului sa fie mentionate succint avantajele eventualeicolaborari cu firma noastra (termene de garantie marite, facilitati etc). De asemenea sunt

bine venite formulele de curtoazie, de exemplu in deschidere:In atentia D-lui manager ..Avem placerea sa va transmitem oferta noastra de prt pentru urmatoarele tipuri

de lucrariSau in incheierea Devizului de lucrari:Va multumim pentru atentia acordata si va ramanem in continuare la dispozitie

la adresa din antetEvident antetul firmei trebuie sa fie imprimat pe pagini. El trebuie sa contina pe

langa numele firmei, adrese de contact, telefoane, e-mail, CUI, Capitalul social al firmei,Banca, nr. cont la banca etc. si sigla firmei (pentru multe personae, aceasta este mai usorde retinut decat numele firmei)

Toate documentele firmei trebuie semnate olograf si stampilate (daca estepersoana juridica) altfel sunt lovite de nulitate, iar in cazul unui litigiu ajuns laJudecatorie, nu sunt valabile! Poate de aceea este benefica si viza compartimentuluijuridic ( dar atentie ca juristul sa fie specializat in Drept Comercial).

In domeniul constructiilor pretul incasat de firma de executie, reprezinta doar oparte din pretul platit de beneficiar pentru executia finala a acelei lucrari. Astfelidentificam caplati suplimentare executiei, efectuate de beneficiar (dupa caz):


10/64

1) - pretul de achizitie al terenului (pretul efectiv platit celui de la care ilachizitioneaza (mosteneste), taxe notariale, taxe cadastrale etc.) inclusiv eventualedemolari si /sau amenajari ulterioare;2) prt pentru proiectare si asistenta tehnica. Aici sunt incluse contravaloareaproiectelor de constructii instalatii pe tipuri de lucrari, studiile topografice si

geodezice, cheltuielile efectuate cu obtinerea acordurilor, avizelor de la furnizorii deutilitati, Certificatul de Urbanism, Autorizatia de Constructie, prt achitat diriginteluide santier si cheltuielilor ocazionate cu efectuarea licitatiei;3) alte cheltuieli sunt considerate cele cu dobanzi si comisioane bancare,diverse taxe si neprevazute.

Incheiem, afirmand ca pretul unei constructii se calculeaza prin intermediul adoua devize, separate. Primul deviz reprezinta constructia propriu zisa, iar al doileadeviz este intocmit pentru a evidentia cheltuielile cu organizarea de santier.

1.3Mecanismul formarii pretului de executie a lucrarilor de constructii(pretul de ofertare al firmei)

Exemplu 1: - in alte industrii (realizarea de mobilier)Pentru confectionarea unei mese (adica a unui produs) sunt necesare: tablia,

scheletul metalic si partile laterale ( sau subansamble). Mentionam ca scheletul metalicisi poate diviza costul : 4 buc. picioare, 2 buc. transversale si 2 buc. longitudinale (adicapiesele).

Rezulta ca costul unui produs este dat de costul subansamblelor la care se adaugacosturile indirecte ale firmei si cele cu utilajele, forta de munca si sarcinile pe salarii.

Exemplu 2: - in constuctiiPractica demonstreaza ca divizarea costului in acest domeniu, nu se opreste la

piese, ca in cazul de mai sus. Astfel, se poate ajunge la diviziuni universal valabile laorice constructie. Se pot face calcule de prt zilnic, ori betonul poate fi furnizat in functiede marca, tencuiala poate fi executata avand grosimi de 1 sau 2 cm, dupa cum otelulbeton poate fi tip OB37 sau PC52 si asa mai departe.

Vezi: Tabel Management Cap.1

NOTA:(*) universal valabile la toate constructiile. Le intalnim, dar nu au acelasi prt la toateconstructiile(**) universal ca prt la toate constructiile!!!


11/64

ente

Hala.de productie 1Hala.de productie 2DepozitCorp administrativ Lucrari de

constructii

Lucrariinstalatii

Infrastructura

Suprastructura

...

TerasamenteFundatiiElevatiiTrotuare

Structuri.de rezistenta

Inchideri exterioareCompartimentariFinisaje interioareFinisaje exterioareAcoperis

Stalpi

Grinzi prefabricatePlansee

..

.

.

Cofraj CMSBeton C10/12Armatura PC 52

Variante dinconditii tehnologiceTransport localCaracteristicilecladirii (H)

.

de Obiecte deconstructii

Categoriide lucrari

Parti de obiect Articole delucrari (*)

Articole de deviz(**)

pede

Deviz peobiect

Deviz peCategoriide lucrari

Deviz pe parti deobiect

PUAD prt unitarpe articol de deviz

(*) universal valabile la toate constructiile. Le intalnim, dar nu au acelasi prt la toate constructiile(**) universal ca prt la toate constructiile !!!Rezulta ca pretul de deviz pe obiect poate fi variabil la orice nivel in functie de cererea beneficiarului


12/64

Curs 3 ntreprinderea de construcii

Construciile, n ansamblul lor, reprezint o activitate foarte asemntoare cuactivitatea industrial. Acest aspect este accentuat pe msura n care progresul tehnic iface simit prezena tot mai mult n acest domeniu de activitate.

Din punct de vedere al vechimii acestei ramuri, putem spune fr tgad c esteuna dintre primele activiti din istoria omenirii i, n foarte mare msur, rezultateleactivitii de construcii, n diverse spaii geografice i n diverse perioade de timp aleistoriei, au definit conceptul de civilizaie.

Se cunoate din cele mai vechi timpuri performanele deosebite realizate de ctremaetrii constructori de odinioar, ncepnd chiar din Antichitate, atunci cnd popoare ipopulaii au performat n domeniul pe care ne propunem s-l studiem.

Sunt de notorietate piramidele egiptene, marile construcii civile, militare saureligioase ridicate n Europa dominat de Imperiul Roman vreme de peste o mie de ani,apoi construciile din China n care se detaeaz de departe Mare Zid Chinezesc - , dinIndia, Peninsula Indochina i Indonezia unde putem aminti fugar marele templu budist

din Borobudur, revenind n epoca Evului Mediu, n Europa, din nou s amintim despremarile catedrale gotice din Paris, Milano, Florena, Veneia, Chartres, Koln, catedraleleortodoxe Sfnta Sofia din Constantinopole sau Vasile cel Mare din Moscova, apoi s nereferim la marile palate baroce de la Versailles, Postdam, Viena sau Sankt Petersburg i,astfel, vom descoperi, chiar i din aceast niruire, imensa cantitate de munc, de efortcreator depus n desvrirea unor tehnici de organizare a activitii, a dezvoltrii detehnologii de producie i, chiar, a unei imense dimensiuni artistice pe care o nglobeazmeseria, pe care generic o numim, de constructor.

Din cele mai vechi timpuri activitatea de construcii a cunoscut forme deorganizare extrem de complexe, meseriaii constructori s-au bucurat de respectul

comunitilor umane, deoarece acetia, n urma activitii pe care o desfurau construiaufortificaii care protejau comunitatea n faa atacurilor dumanilor , biserici n carecomunitatea i desfura viaa spiritual-, poduri care facilitau comunicarea ntreoameni i drumuri care facilitau viaa economic i schimburile comerciale ntrediverse regiuni, ntre diverse state i chiar populaii de pe continente diferite.

Vreme de sute sau, poate, chiar mii de ani constructorii au fost organizai n breslede meseriai n care "secretele meseriei" erau transmise aproape cu religiozitate de ctremaetrii ctre calfe i ctre ucenici. Conductorii acestor bresle au fost ntotdeaunaconsiderai persoane extrem de onorabile n cadrul comunitii, fiind preuii i respectaintr-un mod deosebit.

n zilele noastre activitatea de construcii reprezint una dintre cele maiimportante activiti din cadrul economiei naionale, indicele creterii sau descreteriiacestei activiti fiind unul dintre principalii indicatori de apreciere a stadiului n care seafl la un moment dat economia.

n ultima perioad de timp s-a putut observa cu uurin faptul c "boom"-uleconomic se caracterizeaz, n primul rnd, prin creterea activitii de construcii. icnd spunem aceasta nu ne referim doar la construcii industriale, ci i construcii civile,


13/64

individuale sau ansambluri rezideniale de locuine, construite de ctre dezvoltatoriiimobiliari n vederea vnzrii lor ulterioare ctre persoanele interesate, dar ne referim ila ci de transport rutiere sau feroviare.

Dimpotriv, stagnarea economic, sau chiar mai mult, recesiunea, crizaeconomic, se manifest cel mai pregnant prin oprirea activitii de construcii. Astfel

sunt comune multora dintre noi construciile "ngheate", neterminate, ale ansamblurilorrezideniale sau ale altor construcii orpite n diferite faze de execuie, pe care le putemobserva n diferite zone ale rii noastre, ca efect direct al crizei economice.

Desigur c, n principiu, este ideal ca o construcie nceput s fie terminat,deoarece, indiferent care ar fi faza intermediar n care construcia acesteia este oprit,procesul de degradare ulterioar a construciei nu poate fi oprit.

Cu toate acestea va trebui s observm c "politicile" din construcii sunt strnslegate de politicile de finanare a activitii de construcii, soluii bugetare sau de creditarebancar, dup cum depind i de politicile de sprijinire a cumprtorilor produsului final alactivitii de construcii casa, apartamentul personal sau cldirea administrativ sauproductiv care sunt date, aproape n exclusivitate de politicile bancare de creditare a

acestor categorii de cumprtor.Vom reveni la imaginea construciilor oprite n diverse stadii de execuie, ca

urmare a efectelor crizei economice i vom face observaia c n foarte mare msur,imaginea dezolant pe care o creeaz acestea se datoreaz i unei lipse de viziunemanagerial din partea iniiatorilor acestor investiii neterminate.

Afirmm aceasta deoarece imaginea pe care o ofer activitate a de construcii nansamblul su, att ca parte a economiei naionale, dar i ca activitate n sine, este (sau artrebui s fie) una extrem de complex.

Pe de o parte trebuie avut n vedere imaginea unei "industrii" care face partedintr-un sistem al economiei naionale, influenat de foarte multe reglementriadministrative specifice activitii de construcii, reglementri care provin dintr-un foartemare, variat i complex sistem de izvoare de drept (legi, ordonane, ordonane de urgen,hotrri guvernamentale, ordine ministeriale, hotrri ale consiliilor judeene sau aleconsiliilor locale, etc).

Acest sistem complex al izvoarelor de drept are n foarte mare msur rolul de areglementa activitatea de construcii, ncepnd din faza de redactare a documentaiilortehnico-economice,apoi n faza de proiectare propriu zis a construciei, ajungnd n fazade execuie a construciei, pn n faza final de predare a acesteia ctre beneficiar.

Aspectele vizate sunt foarte multe, foarte complexe i foarte importante, attpentru proiectant, pentru executant, pentru titularul construciei i pentru beneficiarulfinal al acesteia (care poate fi cu totul altul dect titularul acesteia. De exemplu n cazulconstruciilor publice titularul poate fi un minister, iar beneficiarul s fie una dintreinstituiile din subordinea acestuia, care poate nici nu are personalitate juridic).

ntre aceste aspecte, trecnd acum peste cele specifice legate de activitatea deconstrucii (pe care le vom analiza n mod special) vom observa c foarte multereglementri sunt legate de aspecte de ordin financiar-contabil, juridic i legate de


14/64

regimul de funcionare i aciune a forei de munc. Iar "constructorul" este obligat s lecunoasc pe toate, s le neleag, s le respecte, dar s i fac n aa fel nct ele sacioneze n "favoarea lui".

Pentru mai buna nelegere a unor aspecte care nu face neaprat parte dinuniversul specific de activitate a unui specialist n ingineria construciilo i pentru o mai

mare claritate, am dori s detaliem puin cteva noiuni.Dimensiunea financiar-contabil este necesar a fi neleas i cunoscut de ctre

managerul n construcii, deoarece, n primul rnd aici se utilizeaz fonduri bnetiimpresionante. Imensele resurse materiale i bneti implic din partea manageruluiresposabilitatea acestuia n gestionarea judicioas a acestora. Conceptul de costuri deproducie nu pot fi strine managerului, nelegerea acestora, chiar dac se face la nivelulgeneral, de bun sim, poate conduce activitatea din construcii la efecte economiceremarcabile, concretizate, n final, la creterea eficienei activitii economice.

n al doilea rnd, trebuie fcut observaia c n ultima perioad de timpfinanarea a tot mai multe obiective de investiii, concretizate n construcii a fost

realizat prin intermediul finanrilor europene, fapt care a adus n discuie birocraiadeosebit pe care aceste finanri le aduce cu ele. n cazul acestora exist un regim foarteexact de realizare a contractrilor, a licitaiilor, a sistemelor de decontare, sanciuneaeconomic n cazul nerespectrilor procedurilor impuse de acest sistem de lucru, fiindretragerea fondurilor, putnd exista chiar posibilitatea unor efecte de natur penal.

n al treilea rnd, chiar atunci cnd vorbim despre investiii finanate din fondurinaionale (este cazul investiiilor publice), ne ntlnim cu un sistem extrem de precis decontrol financiar, sistem care nu permite depirea preurilor convenite n contractele deexecuie, att n cazul materialelor utilizate, ct i a manoperei prestate, dect n anumitecazuri prevzute de lege.

n al patrulea rnd nelegerea dimensiunii financiar contabile este important

pentru managerul din construcii n raporturile pe care acesta le are cu acionariatul firmein care i desfoar activitatea i care l poate trage la rspundere pentru abaterile pecare acesta le face de la principiile impuse de criteriile de eficien economic.

Dimensiunea juridic a activitii din construcii trebuie s fie neleas demanagerul n construcii prin prisma faptului c obiectul construciei sale, ntotdeaunaatunci cnd este vorba de o construcie nou i n multe cazuri cnd este vorba deamenajri i reparaii, se constituie ntr-un obiectiv de investiii, de mare valoare i cu unstatut juridic special, care odat finalizat se bucur de un sistem de nregistrare nevidenele Oficiului de cadastru, cu toate condiionrile juridice specifice. O cas, ocldire, un obiect odat construit i nregistrat n foaia de cadastru, aa cum a fostnregistrat, nu mai poate fi modificat dect (n caz fericit) dect n urma unei hotrriadministrative, dar de cele mai multe ori numai n urma unei sentine judectoreti.

n al doilea rnd, datorit valorilor mari de bunuri consumate n activitatea deconstrucii, a numrului mare de furnizori de bunuri i servicii specifice, dimensiuneajuridic a contractelor comerciale devine una esenial pentru managerul n construcii.Respectarea termenelor i condiiilor contractuale, att ntre firma de construcii ibenefiiarul-finanator, ct i ntre firma de construcii i furnizorii si de materiale,


15/64

semifabricate, bunuri i servicii specializate, devine una de o importan deosebit decare managerul n construcii nu poate face abstracie.

Raporturile de munc trebuie s fie, de asemenea n atenia managerului dinconstrucii. Cu toate c i aceste raporturi sunt n foarte mare msur de natur juridic

(dar i economic) am considerat necesar s le tratm n mod separat.n ultima perioad de timp, dup o perioad n care a existat o anumit form derelaxare a legislaiei care reglemeteaz piaa muncii i a raporturilor de munc, n ultimaperioad de timp s-a constatat o atenie suplimentar a legiutorului legate de aspectelelegate de folosirea i taxarea forei de munc. Aceast atenie suplimentar, concretizatn nsprirea regimului juridic i fiscal legat de utilizarea forei de munc poate aveaefecte negative deosebite asupra activitii economice prestate n acest domeniu deactivitate de care ne ocupm. Amenzile pentru "utilizarea muncii la negru", practicutilizat mult cu ceva timp n urm, au devenit extrem de consistente, putnd prejudiciagrav interesele firmei, ale acionariatului i efectele economice ale activitii de baz. Maimult, exist o tot mai mare rspundere din partea angajatorului, care poate ajunge i n

sfera penalului n anumite situaii prevzute de lege.Una dintre dimensiunile foarte importante care trebuie s stea n ateniamanagerului n construcii trebuie s fie i respectarea cu strictee a prevederilor legate delegislaia referitoare la protecia muncii i paza contra incendiilor, domeniul construciilorfiind unul extrem de expus la accidente datorit activitii specifice care se realizeaz saula adncime sau la mare nlime, activitate unde se vehiculeaz materiale grele, multe cuun mare potenial de pericol de accidentare.

De asemenea managerul n construcii trebuie s dein i s neleag noiuni demarketing. Progresul tehnic a adus n activitatea de constructii foarte multe lucruri noi, auaprut soluii tehnologice noi, au aprut materiale noi (despre care n urm cu douzeci

de ani nu se tia sau se discuta despre ele doar n termeni generali), au aprut o mulimede faciliti economico-financiare i juridice (de exemplu lisingul n procurarea deutilaje) care l oblig pe managerul din construcii s fie permanent racordat la un flux deinformaii pe care are obligaia s le neleag i s le valorifice.

Acum este momentul s ncercm s definim, din punct de vedere juridic imanagerial ntreprinderea de construcii.

Din punct de vedere juridic ntreprinderea comercial este o societate comercial.Societile comerciale sunt nfiinate n ara noastr n baza Legii 31 din 1990. n

conformitate cu prevederile acestei legi societile comerciale nfiinate n Romnia suntpersoane juridice ale cror obligaii sociale sunt garantate prin capitalul lor social.

n principiu pentru nfiinarea unei societi comerciale trebuie s existe doiasociai, dac legea nu prevede n mod special altceva.

n Romnia putem avea cinci feluri de societi comerciale: Societatea pe aciuni capitalul social minim este, n lei, echivalentul a 25000euro. Suma se actualizeaz prin lege , n lei, din doi n doi ani. Societatea poate finfiinat de minimum 2 persoane. Exist anumite condiii speciale legate desubscrierea i vrsarea capitalului social. Societatea cu rspundere limitat Nu poate avea capital mai mic de 200 lei,


16/64

divizat n pri sociale de minimum 10 lei i nu poate avea mai muli de 50 deasociai. O singur persoan, indiferent dac este fizic sau juridic, nu poate fiasociat unic dect ntr-o singur SRL. Societatea n nume colectiv; Societatea n comandit simpl;

Societatea n comandit simpl pe aciuni.

n activitatea de construcii cele mai ntlnite forme de societi comerciale caredesfoar acest gen de activitate, la modul propriu, adic activitate propriu zis sau deconstrucii montaj, sunt societi pe aciuni sau societi cu rspundere limitat, crora lise mai spun "societi de capitaluri". Faptul este determinat, n primul rnd, deoareceforma de funcionare a acestor societi, instrumentele care stau la ndemnamanagerului-adminstrator al societii comerciale i confer acestuia suficientflexibilitate i "spaiu de manevr" n luarea deciziilor necesare manevrrii capitalurilorcare, am mai spus pot atinge n domeniul construciilor dimensiuni impresionante. Pe dealt parte, trebuie observat c acelai manager poate fi controlat extrem de bine de ctre

Adunarea general a acionarilor, care este forul de conducere a acestor tipuri de societicomerciale.

Celelalte trei tipuri de societi, definite de literatura juridic ca fiind "societi depersoane" sunt societi mai rar ntlnite n industria construciilor. Poate, cel mult n fazade nceput a activitii lor. Cele dou tipuri de societi n comandit au o form deorganizare asemntoare cu fostele uniti economice cooperatiste (agricol,meteugreasc i comercial). Iar societatea n nume colectiv este cu puin maicomplex dect asociaia familial (care nu este considerat societate comercial datoritlegturilor de familie implicite dintre membrii care o compun).

Acest gen de firme pot fi ntlnite n industria construciilor, n special, n cazul

activitii de prestri de servicii n domeniul ntreinerii i reparaiilor construciilor ( detot felul).n afar de cele cinci forme de societi comerciale prezentate, ca posibiliti de

funcionare a activitii n construcii, n form prezzut de lege, mai amintim asociaiafamilial i persoana fizic autorizat, dar menionarea lor aici este numai teoretic, npractic ntlnindu-se foarte rar.

Activitatea de construcii. Generaliti i particulariti

Din start trebuie s observm c activitatea desfurat n cadrul industriei

construciilor este foarte complex. Exist un numr extrem de mare de activiti, de lacele mai simple la cele mai complexe, se utilizeaz tehnologii complexe, dimensiuneaconceptual nglobat n aceast activitate este extrem de ridicat, pornind de ladimensiuni legate de rezistena materialelor, funcionalitate a utilizrii construciilor iajungnd pn la aspecte de art arhitectural.

n plus de toate acestea, dup cum am mai spus, volumele materialelor utilizate iconsumate este foarte mare, operaiunile tehnologice sunt de mare anvergur iar fluxurile


17/64

financiae i bneti pe care le ntlnim n aceast industrie sunt de-a dreptulimpresionante.

Activitatea desfurat n domeniul construciilor trebuie privit ca un sistemdeschis, care presupune existena a mai multor elemente.

Un sistem deschis, din punctul de vedere teoretic, este sistemul care se regleaz

prin interaciunile elementelor sale cu mediul nconjurtor i cu totate condiionalitilecreate de acesta.La modul simplist i destul de schematic avem de a face cu :

o serie de resurse absolut necesare desfurrii activitii, care reprezint punctulde intrare n sistem;

un proces tehnologic, care poate fi foarte complex, n care se creeaz noile valori,concretizate n obiectivele de construcii (privite ca i obictive de investiii);

elementele de reglare ale sistemului.

Resursele necesare funcionrii sistemului propriu activitii din industriaconstruciilor sunt:

Materiile prime, materialele i semifabricatele. Acestea sunt elemente asupracrora se acioneaz n cadrul procesului de producie, acestea se prelucreaz, setransform i sunt nglobate n obiectivul final obiectivul final;

Fora de munc. Este elementul care l vom regsi n toate fazele derulriiprocesului de producie. Nivelul de calificare al acesteia este, poate, unul dintrecele mai variate din toate activitile productive, ncepnd de la cele mai simplecerine de calificare muncitori sptori, de ex. - pn la cele mai nalte, chiarvecine cu arta, este cazul inginerilor proiectani i a arhitecilor;

Utilajele, mecanismele, mainile, sculele. Exist o gam extrem de mare deasemenea elemente pe care le ntlnim n industria construciilor. ncepnd de latransportul materialelor, continund cu utilajele i echipamentele de ridicat i de

manipulat materialele i terminnd cu utlajele utilizate n procesul tehnologicpropriu zis, vom descoperi o multitudile de "instrumente" care sunt utilizate.Gama acestor elemente a crescut n foarte mare n ultima perioad de timp caefect al progresului tehnic.

Informaia. Acest sistem, al construciilor, depinde n ultima vreme tot mai multde numrul i de calitatea informaiilor de care dispune. i aceste informaii se potmpri n mai multe categorii, ncepnd bineneles de la informaiile de naturtehnologic, legate de proiectare continund cu informaiile de natur economicsau juridic, terminnd cu informaiile stocate n bazele de date care s permitfirmei de construcii dinamismul att de necesar pe pia, informaii legate defurnizori, clieni, licitaii, etc.

Exist un aspect pe care orice constructor ar trebui s l ia n calcul atunci i cnddesfoar activitatea. De cele mai multe ori atunci cnd el realizeaz un obiectiv deconstrucii (cas, bloc de apartamente, ansamblu rezidenial, obietiv industrial) cineva, ungrup sau o persoan, a avut un vis sau o idee, care pentru el, pentru beneficiar este att deimportant nct el este dispus s investeasc foarte mult (din punctul su de vedere). Dinacest punct de vedere, nu ntotdeauna luat n calcul de teoreticienii din domeniu, nivelulde ateptare al beneficiarului legat de construcia final este foarte ridicat. Tot din aceast


18/64

cauz riscul de a deveni nemulumit n cazul n care ateptrile sale, nu ntotdeauna foartebine sau clar exprimate, nu sunt ndeplinite. i tot din aceast cauz formele juridice, nfond condiii asiguratorii, att pentru beneficiar, ct i pentru executant, sunt foarte multe,foarte complexe i detaliate. Iar managerul din construcii trebuie s in seama de ele.

Revenind la caracterul de sistem deschis al activitii de construcii, vom observa

c aceast activitate trebuie s aib (chiar are) mecanisme de reglare care s-i permit sse adapteze ct mai rapid la orice schimbare aprut n mediul nconjurtor i transmissistemului.

Ca aspecte particulare ale activitii de construcii vom putea observa c: Exist o dependen legat de locul n care se realizeaz construcie. O construcie

se face acolo unde este nevoie de ea. Mai mult, ea este legat de sol, este fix,vreme n care tot procesul de construcii (sau construcii montaj) este mobil njurul ei i se desfoar att pe orizontal ct i pe vertical, n faze de lucru care,de obicei nu se repet, prin urmare va fi foarte important planificareamanagerial a execuiei lucrrilor, modul n care se realizeaz organizarea de

antier, gama i numrul utilajelor utilizate, modul n care se realizeaz fluxulaprovizionrii tehnico materiale, modul n care se realizeaz gestiunea stocurilor,modul cum se realizeaz, cum se nregistreaz i cum se urmresc costurile deproducie.

Caracterul deosebit de complex al procesului de producie. n activitatea deconstrucii, astzi sunt utilizate ntre 150000 i 200000 de tipuri de materii prime,materiale, semifabricate, dac inem cont i de sorto-tipo-dimensiunile acestora.Toate acestea sunt nglobate n procese tehnologice care, pe de o parte sunt vechide mii de ani, dar pe de alt parte se nnoiesc de la un an la altul. n continuareaacestui fapt observm c se realizeaz un efort foarte mare n activitatea denormare, n activitatea de elaborare a prescripiilor tehnice, a normelor i

normativelor de specialitate. Consecina imediat este c informaiile de naturtehnologic, legate de proiectare sunt prelucrate tot mai mult cu ajutorulcomputerelor cu ajutorul unor softuri extrem de specializate, utiliznd baze dedate care trebuie actualizate continuu. Observaia final pe care o vom face aici serefer la faptul c nsi meseria de constructor se transform, cptnd nuane ivalene care erau de negndit n urm cu, nici, treizeci de ani.

Faptul c activitatea de construcii se desfoar n aer liber. Influena mediuluinatural este foarte mare asupra obiectivului de construcii, acionnd n principalprin factorii atmosferici. Din acest cauz activitatea de construcii se desfoar,cu preponderen n anotimpurile calde, dar chiar i atunci condiionat (pentruunele operaiuni) de umiditate. n plus angajaii care muncesc n construcii sunt

extrem de expui influenelor mediului, fiind n aceeai msur, direct influenaide acesta. Produsul final al activitii de construcie este un unicat. Foarte muli factori ntre

care amintim structura geologic a solului, amplasarea geografic care creeazdependene speciale legate de cile de acces, gradul de seismicitate a zonei n carese realizeaz construcia i multe altele ridic probleme deosebite nc din faza derealizare a proiectului de finanare a investiiei i a proiectului de construcie nsine. La aceasta se adaug marea diversitate a tehnologiilor care pot fi adoptate,


19/64

care au un efect direct asupra modului n care se realizeaz organizarea activitiide construcie propriu zise. Dac adugm la aceasta i nevoile i cerinelebeneficiarului, foarte stricte i foarte particularizate, vom descoperi c, deiasemntoare, dou construcii, chiar amplasate la distan relativ mic ntre ele,sunt de fapt dou entiti diferite care trebuie abordate particular. Efectul imediat

al acestei caracteristici proprii a industriei construciilor se concretizeaz ntr-unefort material i intelectual mare, n special n faza de realizare a proiectelor, caretrebuie s gseasc rspunsurile corecte la realitile constatate n teren.

Ciclul de producie este ndelungat. O construcie se realizeaz n perioadendelungate de timp. Aceast perioad poate dura de la cteva luni pn la civaani. n foarte mare msur, "vinovat" de aceast situaie este i caracterulsezonier al activitii n construcii ( ntre 15 noiembrie i 15 martie lucrrile nconstrucii sunt, n principiu sistate din cauza anotimpului friguros). Problemelecare apar sunt legate de faptul c anumite activiti trebuiesc ncheiate pn la oanumit dat, deoarece ele nefiind ncheiate, procesul de deteriorare poateprovoca pierderi nsemnate, alte lucrri, dimpotriv ar putea fi amnate de pe un

an pe altul. Din aceast cauz problema finanrii unui proces de construcie aunui obiectiv poate fi extrem de important. Soluia ar putea fi tehnologizareaoperaiunilor productive i o judicioas planificare financiar n vedereaasigurrilor fandurilor bneti necesare funcionrii afacerii;

Volume mari i de mas foarte mare a materialelor utilizate. Acest fapt ridicprobleme deosebite legate de transportul, depozitarea i gestionarea materiilorprime, a materialor, semifabricatelor, att n depozitul central al firmei deconstrucii, ct mai ales n amenajarea de antier. O problem deosebit legat deaceast idee o reprezint amenajarea drumurilor de antier, a amenajrilorprovizorii i a baracamentelor. De asemenea trebuie avute n vedere i aspectelelegate de activitatea de protecia muncii i de paz contra incendiilor.

Managerul activitii de construcii

Dac ar trebui s facem un portret al managerului din activitatea de construcii,atunci ar trebui s observm c acesta ar trebui s nsumeze o serie de caliti nnscute idobndite.

n primul rnd acesta ar trebui s fie un om cu iniativ, capabil s comunice pediverse paliere de exprimare, el trebuind s coordoneze att personal angajat cu un ridicatnivel de competen profesional, dar i personal cu un nivel sczut de pregtire. naceste condiii managerul din construcii este obligat, prin natura activitii sale s

coordoneze procesul tehnologic specific n toate fazele sale n condiii de disciplin, deprofesionalism n conformitate cu proiectele pe baza crora lucreaz -, n condiii delegalitate i n condiii de eficien economic.

n viaa de zi cu zi putem ntlni manageri ai firmelor de construcii care nu aumseseria de construcii acesta este un fapt care nu poate fi evitat dar, fr chip dendoial, pregtirea de specialitate (dac se poate superioar) este esenial pentru unmanager n construcii.


20/64

Managerul din construcii trebuie s aib o bun capacitate de munc, s deadovad de fermitate, dar s nu manifeste excese comportamentale de nici un fel.

n principiu, managerul n construcii este angajat n urma unui concurs.Ulterior susuinerii acestui concurs urmeaz s ncheie un contract de manageriat

cu firma de construcii (reprezentat prin consiliul ei de administraie, eventual staful

central) n care sunt stabilite competenele pe care acesta le are n legtur cu activitateape care urmeaz s o coordoneze, i se stabilesc drepturile i obligaiile.Din momentul nceperii activitii sale, managerul n construcii este obligat s

cunoasc i s respecte ntreaga legislaie care reglementeaz activitatea economico-financiar i fiscal, n general, ct i legislaia specific a domeniului construciilor, nparticular, cunoscut fiind c necunoaterea legii nu te exonereaz de rspundere n cazulnerespectrii ei.

Obiectul de construcii

Obiectul de construcii este rezultatul final al activitii de construcii, al ntregii

succesiuni de procese tehnologice, n urma crora rezult, firesc, o construcie. Obiectulde construcii poate fi o cas de locuit, un bloc de locuine, o hal cu destinaieindustrial, poate fi o construcie special de genul unui pod, a unor ci de transportrutier, feroviar (inclusiv tuneluri, viaducte, etc.) sau prin conducte, o linie de transport aenergiei electrice, toate avnd instalaiile lor proprii.

Aceast construcie va fi distinct, va avea o anumitfuncionalitate care va puteafi exploatat i utilizat ntr-o, categoric, independen i va fi foarte clar delimitatspaial.

Acest obiect de construcii va fi format din mai multe pri, unele la vedere, alteleascunse. Aceste pri se numesc ansambluri de construcii. Aceste ansambluri deconstrucii sunt construciile propriu zise, instalaiile termice, instalaii de ap, instalaii

de gaze, instalaii sanitare, sisteme i instalaii de ventilaie, instalaii de condiionare, etc.Ansamblurile de construcii, la rndul lor sunt formate din subansamble deconstrucii, care la rndul lor sunt formate din elemente de construcii.

Un element de construcie este partea component a unui ansamblu de construcii.El are o form bine conturat care se caracterizeaz printr-o anumit geometrie, aredimensiuni specifice i, mai ales, are un rol funcional foarte clar determinat.

Atunci cnd ne referim la rolul funcional al unui element de construcii, trebuieavut n vedere c acest rol poate fi un rol de detaliu, acesta constituindu-se ntr-un factorde grupare n a elementelor de construcii n familii de elemente, dar n acelai timp i laun rol general, care constituie factorul de grupare al familiilor de elemente nsubansambluri ale elementului de construcie.

ntr-o familie de elemente de construcie, deosebirile apar datorit materialuluidin care sunt alctuite, prin dimensiunile pe care le au acestea, precum i prin poziia pecare acestea le ocup n cadrul obiectului de construcii.

Elementul de construcii este alctuit din mai multe pri componente care senumesc articole de lucrare.

Articolul de lucrare este definit ca i o parte component, distinct, a unui elemetde construcii (intr n alctuirea acestuia), cu un anumit rol funcional bine determinat nvederea realizrii lui. Articolul de lucrare poate fi realizat n mai multe feluri, utilizndu-


21/64

se mai multe feluri de materiale, de caliti diferite, de dimensiuni diferite, care pot firealizate n locuri diferite, cu mijloace diverse, n condiii de lucru care pot s varieze.Una dintre aceste variatne de realizare a articolului de lucrare, realizat ntr-un modparticularizat, se numete articol de deviz.

Mai multe articole de deviz care au aceeai specificitate (de ex terasamente,

betoane, cofraje), grupate, poart denumirea de capitol de deviz.Obiectele de lucrare pot fi preluate de o firm n diverse stadii de executare, fapt

care va influena n mod semnificativ managementul adoptat pentru realizarea acestora.

Din punctul de vedere al stadiului de execuie, putem avea:

Obiecte de lucrare n continuare. Acestea sunt ncepute ntr-o perioad anterioar,ele fiind neterminate, urmnd ca n anul curent s fie executate lucrrile necesare,n conformitate cu procesul tehnologic, n vederea ncheierii lor.

Obiecte de lucrare ncepute i terminate n acelai an calendaristic.

Obiecte terminate, la care toate lucrrile au fost executate, n conformitate cudocumentaia tehnic.

Din punctul de vedere al destinaiei funcionale, obiectele de construcii se mpartn: Cldiri. Acestea sunt obiecte de construcii care delimiteaz un anumit spaiu,

care are menirea de a asigura condiii normale de mediu i sociale pentrudesfurarea normal a anumitor activiti economice, productive sauneproductive sau a unor activiti sociale.

Cldiri industriale (hale). Caracteristica lor comun este c delimiteaz suprafeemari, pot fi etajate sau nu, aspectul important este legat de faptul c acestea

trebuie s permit buna desfurare a activitii productive pentru care au fostproiectate, s permit accesul mijloacelor de transport, s permit circulaiapersoanelor i s aib spaii conforme de depzitare i pstrare att pentru materiiprime, ct i pentru produsele finite, n condiii n care nici acestea s nu fieafectate de mediul nconjurtor, dar nici mediul nconjurtor s nu fie afectat deele.

Construcii speciale. Acestea sunt obiecte de construcii care au anumitecaracteristici specifice. Putem enumera din aceast categorie podurile, viaductele,silozurile, courile de fum, reelele de alimentare cu curent electric, linii de caleferat uzinal, etc.

Lucrrile de construcii-montaj

Atunci cnd vorbim despre lucrri de construcii-montaj, trebui s avem n vedereun ansamblu de operaiuni executate secvenial, succesiv prin care se realizeazexecutarea, ntreinerea (sau repararea) obiectelor de construcii. Dar n acelai timptrebuie s mai avem n vedere i montajul de utilaje, al instalaiilor industriale (acolo


22/64

unde este cazul). Tot aici sunt incluse i diversele servicii de specialitate care serealizeaz.

Lucrrile de construcii sunt de foarte multe feluri, de la cele mai simple pn lacele mai complexe, de natur extrem de variat, fapt care face ca s existe mai multe

posibiliti de clasificare, n funcuie de diferite criterii de grupare.A.Dup categoria de lucrri la care se refer, vom avea urmtoarea clasificare:

1.Lucrri de construcii i licrri de instalaii. Aici sunt cuprinse: Construcia, reabilitarea, reconstrucia, transformarea i dezvoltarea

obiectelor de construcii; Lucrrile specificice activitilor de pregtire de antier (pregtirea i

amenajarea teritoriului pe care se va organiza antierul); Lucrri de foraje n vederea realizrilor de alimentare cu ap.

2.Lucrrile de montaj ale utilajelor

Lucrri de asamblare i montare a utilajelor pn la nivelul realizriiprobelor tehnologice ( probe mecanice, rodaj de mers n gol) Instalri de conducte care fac parte din instalaiile tehnologice ale

utilajelor care se monteaz. Aceste conducte pot fi electrice, termice, deap, conducte speciale pentru instalaii chimice, etc.

Lucrri executate pentru instalarea platformelor i a zonelor de accespentru deservirea utilajelor (scri, pasaje, etc);

Lucrri de izolare fonic, termic, anticoroziv, etc. Lucrri de demontare a utilajelor (vechi).

3.Lucrri de reparaii capitale (RK)

Aceste reparaii capitale se execut dup anumite perioade de timp binedeterminate la cldiri i la alte obiecte de construcii avnd ca principal scop refacereaacestora din punctul de vedere al durabilitii, al siguranei n exploatare, al stabilitii alsiguranei la aciunile seismice, etc. Scopul principal al acestor reparaii capitale este caobiectul de construcii reparat s devin, la finalizarea lucrrilor, ntr-o form ct maiapropiat de forma sa iniial.

4.Lucrri de reparaii curente (RC), de ntreinere i lucrrile de prestri servicii.Aceste lucrri se realizeaz pentru a conferi cldirilor un aspect estetic i pentru a

reda aspectul lor arhitectural. Dar n acelai timp putem avea i lucrri de servicii carembrac forma i natura lucrrilor n construcii.

B.Dup modul n care sunt executate lucrrile

1.Lucrri de construcii realizate n regim de antreprizn acest caz beneficiarul apeleaz la o firm specializat n realizarea lucrrilor de

construcii. Se ntocmete un contract de antrepriz ntre beneficiar i constructorn caresunt detaliate toate lucrrile care urmeaz a fi executate , pe baza unui grafic temporal delucrri, se stipuleaz condiiile de decontare a lucrrilor (pe baza crora, att beneficiarul,


23/64

ct i constructorul i proiecteaz fluxurile de cash-flow). Constructorul se angajeze sexecute lucrrile n condiiile de calitate stipulate la termenele stabilite, iar beneficiarul sachite lucrrile n condiiile contractuale. Orice modificare aprut pe parcurs trebuierealizat prin acte adiionale la contractul iniial.

2.Lucrri de construcii executate n regie proprieAceasta este situaia n care beneficiarul lucrrilor execut lucrri de construciipentru propriile sale nevoi de producie sau administrative. El poate avea n organizareasa proprie structuri productive care s-i permit realizarea lucrrilor, dar poate s i lecreeze prin angajare de personal specializat, procurare de utilaje specializate (cumpratesau nchiriate), procurare de mijloace de transport. n acest mod de realizare aconstruciilor responsabilitatea legat de respectarea tuturor prevederilor legale legate deconstruirea obiectivului respectiv, cade integral n sarcina beneficiarului.

Curs 4 Definirea termenilor in c-tii. Indicatoare de norme de deviz

Definirea termenilor in constructii este necesara pentru a intelege si utiliza inmod corect anumiti termeni.

Obiectul de constructii, este acea constructie delimitate spatial si avand o anumitafunctiune in cadrul obiectivului.

Obiectivul de investitii este definit ca ansamblu de obiecte care impreuna auaceesi functiune.

Categoriile de lucrari reprezinta ansamblul de lucrari din cadrul unui obiect, acaror proiectare si executie se face de catre ingineri, tehnicieni sau muncitori cu pregatireadecvata.

Partile de obiect, sunt acele grupe de lucrari din cadrul unei categorii de lucrari,caracterizata printr-o functiune comuna.

Articolele de lucrari, reprezinta prima diviziune care se regaseste in aceeasi formain orice constructie si care se identifica prin materialul folosit, caracteristici geometricesau de calitate.

Articolul de deviz, este acea varianta a articolului de lucrare care se distinge princonditii de lucru diferite si deci prin prt.

Indicatoare de norme de deviz se impart in doua categorii dupa:> lucrari noi executate ex. C constructii;> lucrari de reparatii ex. RpC.

O diferenta esentiala intre cele doua este ca timpul acordat manoperei este, ingeneral, mai mare => costul cu manopera este mai mare.

O alta clasificare a indicatoarelor de norme de deviz ar fi dupa tipurile de lucrari.Ex. - terasamente (Ts);- izolatii (Iz);- incalziri (I);- gaz (G) etc.

In cazul lucrarilor noi executate (dar si mai vechi) cu tehnologii si materiale noiincluse pe piata (necunoscute) si implicit care nu se regasesc in indicatoare, se pot realizenorme interne (NI). De asemenea, aceste norme interne se pot aplica si in cazurile in care


24/64

cerintele din indicatoare nu corespund cu situatia reala a firmei. In acest caz este necesarsi avizul beneficiarului.

Indicatoarele de norme deviz sunt concepute pentru un nivel mediu (normal) delucru.Ex. 1m3 sapatura manuala pamant tare = 2 ore;

NI -> 1m3

sapatura manuala pamant tare = 1 ora.Altfel spus, aceste norme sunt gandite pentru cineva nici foarte lent, dar nicifoarte rapid, ci constant in activitatea zilnica. In acest sens este imperios necesar sacunoastem in amanunt capacitatile firmei (umane, tehnologice etc)! Regula se aplica doarin anumite compartimente, in plus sau in minus, dupa caz. Evident, in situatiile de maisus si salariile celor ce executa diverse lucrari ar trebui sa fie pe masura.

Normele de timp privind realizarea unor lucrari sunt gandite pe echipe de lucru sinu in mod individual.Ex. In cazul tencuitului unui m2 concura un numar de persoane de la necalificati pana lainalti calificati, astfel unul prepara materialul, altul il transporta, altul il pune in opera siunul finiseaza.

Pana in 1989, indicatoarele de norme de deviz cuprindeau calificari de lacategoria 1 pana la categoria 6 (maxim).In cadrul indicatoarelor de norme de deviz, fiecare tip de lucrare se poate masura

prin unitatea de masura propusa, dupa caz.Ex. - zidarie -> m3;

- tencuieli -> m2;- montare coltare -> m;- transport materiale -> tone;- apa de adaos -> l.

Indicatoarele de norme de deviz sunt elaborate de catre INCERC Bucuresti(Institutul de incercari in constructii) si nu oricine poate elabora astfel de norme.

La inceputul fiecarui indicator de norme de deviz exista tabla de materii (un fel decuprins) cu principalele titluri ale indicatorului.

Tabla de materii

Simbol Denumirea lucrarii Pagina

In interior, exista capitole care compun acest indicator.Ex. - TS= terasamente;

- TSA= sapaturi manuale;- TSB= sapaturi in stanca;- TSC= sapaturi mecanice;- TSD= umpluturi;- TSE= nivelari, finisari si pregatirea platformei etc.

In cadrul fiecarui capitol este explicitat tipul de lucrare.Ex. TSA01X= sapatura manuala de pamant in spatii intinse, canale deschise, indepartareastratului vegetal;

TSA02X= sapatura manuala de pamant in spatii limitate avand sub 1 m latime,executate fara sprijiniri.


25/64

Practic, cand avem de executat o lucrare, incadrarea (alegerea simbolului) se vaface in functie de cel mai apropiat model propus. Din nou, este doar o aproximare! Aicieste momentul in care alegem norme interne daca nu ne regasim in niciuna din situatii.

Normele de timp NU contin strict timpii de lucru afectati punerii in opera, ci sitimpii fazelor intermediare necesare respectivei activitati, precum si o serie de timpi

morti.In dreptul fiecarui tip de activitate este trecut un numar de pagina cu trimitere lapagina unde articolul respectiv este defalcat.Ex. A) teren usor;

B) teren mijlociu;C) teren tare;D) teren foarte tare.

Aceste variante le regasim pe consumuri specifice unitare. Concret: in cazularticolului de deviz avem: - material: 0;

- manopera: ore la m3 de sapatura (*);- utilaj: 0;

- transport: 0.(*) muncitor necalificat, ore: A) 0,85;B) 1,20;C) 2,10;D) 3,15.

De asemenea, articolul cuprinde si explicatii cu privire la operatiunile incluse. Inexemplul nostru de mai sus, articolul cuprinde: saparea TSA01X si aruncarea laterala indepozit sau intr- un vehicul alaturat.

In cazul in care activitatea noastra efectiva implica si alte operatiuni, fieidentificam un nou articol, fie realizam o norma interna.

Antet

Antemasuratoare

Nr.Crt.

Simbol

Denumire lucrare

Unitate de masura//cantitate

1

TSA01X

Sapatura manuala de pamant in spatii intinse, canaledeschise, indepartarea stratului vegetal

m3 : 35,7

2

NOTA:Intocmit: Aprobat:

Cluj-NapocaData:

SIGLA


26/64

Toate componentele articolului de deviz se scriu complet si corect (faraprescurtari). Fiecare antemasuratoare poarta semnatura celui care a facut- o si parafafirmei.

In cazul lucrarilor pe care le avem, daca nu detinem o documentatie completa,dupa intocmirea antemasuratoarei se insereaza o NOTA care ar trebui sa fie substitut

pentru memoriu tehnic. In cadrul acestei note se vor regasi informatii utile executantilorin vederea configurarii ofertei de pret: niveluri de calitate pentru materiale, tehnologiiaplicate si cerinte specifice bunei executii a lucrarii.Indicatoare de norme de deviz ( IND )

Indicatoarele de norme de deviz sunt acele brosuri in care sunt publicate toatearticolele de deviz necesare realizarii unei constructii. Institutele specializate si acreditatesa realizeze astfel de documentatii, revizuiesc periodic continutul acestora ( de exemplu:1981 si ulterior in 1993).

Aceste indicatoarele de norme de deviz sunt realizate diferentiat, in functie detipul de lucrari daca sunt lucrari realizate la constructii noi sau reprezinta reparatii la

imobile deja construite - din care amintim:C constructii civile industriale si agricole (CCIA) ; RpC reparatii CCIATs terasamente ; D drumuri ; P poduri ; H hidroizolatii ;Iz izolatii ; L1 cai ferate ; L2 tramvai si troleibuz ;I instalatii incalzire ; S instalatii sanitare ; E instalatii electrice etc.

Organizarea indicatoarelor de norme de deviz se realizeaza diferentiat, la randulsau, pe Capitole de lucrari. De exemplu, IND C este compus din capitolele : A(armature), B (betoane), C (tencuieli), D(pardoseli), E.

Reducerea numarului de articole de deviz in cadrul IND - urilor

Putem exemplifica analizand cazul: Betonului armat in structura de rezistenta inconstructii civileFactori de diversificare:

Clasabetonului

Modul depreparare

Element deconstructie

Dimensiunielemente

Inaltimeacladirii

Transportlocal

Cl 3 5 -in statii centrale Stalpi 30 x 30 100 x 100

0 80 m MT

5 -cu betoniera Grinzi 20 x 30 50 x 120

0 2020 - 60

autopompa

: la obiect Placa 8cm20cm 60 - 80 ascensor

catarg10 var - manual Pereti 15cm-50cm bob elevatorCURS 5 STUDII DE PREFEZABILITATE SI FEZABILITATE

Toata documentatia este elaborata in baza hotararii de guvern HG 28/2008.Ex: - constructia unui mall. In cadrul studiului de prefezabilitate sunt prezentate sianalizate din punct de vedere tehnic, economic, marketing etc. minim 2 variante deamplasare al acestuia. O prima intrebare ar fi: Unde este oportun sa amplasam


27/64

constructia?. Se propun 3 locatii: Observator, Marasti, Manastiur. Trebuie luate incalcul: existent unui spatiu adecvat, utilitati(daca permit racordarea), daca planulurbanistic permite (regim inaltime, arhitectura), populatie mare, public tinta (oameniinteresati), locuri de parcare, teren bun pentru amplasarea constructiei (costuri pteventuale probleme), probleme de mediu, mijloace de transport.

Se vizeaza cateva locatii in mod concret si toate estimarile sunt grosiere. Dintre toatevariantele propuse, una este considerata ca varianta de baza, ea facand obiectul studiuluide fezabilitate. Pentru aceasta, trebuie sa intruneasca cateva conditii. Principala conditieeste acceptarea variantei de catre finantator. Se face o analiza SWOT (analiza punctelortari si slabe ale firmei in cazul in care va actiona pe aceea piata). De asemenea se va faceo analiza a concurentei. Un rol esential il joaca publicul tinta (Portretul robot al clientuluiin constructii).STUDIUL DE FEZABILITATE

In faza de studiu de fezabilitate se analizeaza mult mai aprofundat solutiaacceptata:

- studii geotehnice privind solul pe care urmeaza a fi amplasata constructia;

- studii topografice;- diverse analize de specialitate care vizeaza proiectul;- proiecte similare s.a.m.d.

Si in aceasta situatie se ofera solutii alternative pentru realizarea proiectului, seelaboreaza strategii de dezvoltare a proiectului pe termen scurt, mediu si lung, cu toateimplicatiile financiare, economice si de orice alta natura.Principalele elemente vizate sunt business plan-ul sau planul de afaceri si cash flowAvand un business plan realist (nu neaparat optimist, si cu atat maiputin pesimist), cu un cash flowadecvat putem prezenta proiectulunor potentiali investitori (banci, fonduri de investitii etc.).

Toate problemele de ordin tehnic, economic, sociologic,politic si de orice alta natura trebuie rezolvate. Stim ca investitorul nu trebuie sa aibacalificare in acest sens, el trebuie sa fie un tip potent financiar, sa- si doreasca sainvesteasca si sa obtina profit. Poate avea sau nu ideea proiectului sau aceasta poate sa- ifie sugerata de consilieri.Pentru a pune in aplicare proiectul, se angajeaza un manager de proiect. Acest managerde proiect actioneaza in conditii de risc, el isi asuma anumite riscuri, pe altele lediminueaza (ex: anticipandu- le), pe altele le imparte (firme de asigurare)s.a.m.d.Managerul de proiect este persoana care detine cunostintele necesare implementariiproiectului. Prin contractul de management el isi asuma anumite niveluri de calitate,termene de executie si plafoane de pret in implementarea proiectului. In activitatea de zicu zi interactioneaza cu mai multi participanti la implementarea proiectului. Managerulde proiect este indicat (nu obligatoriu) sa aiba studii necesare implementarii. Inconstructii poate fi inginer constructor, inginer de instalatii, dar poate sa fie economist,jurist. Totusi este admis sa aiba consilieri de specialitate in conditii de lucru normale (nuin criza!).Investitorii pot fi actionarii unei firme, actionari care doresc sa maximizeze profitulacesteia prin multiplicare a veniturilor in diverse investitii.

Beneficiari, clienti

Investitor


28/64

Cenzorii= un felde control intern care auditeaza activitatea firmei, condusa de managerul de

proiect, verifica inclusiv oportunitatea investitiei. Urmatorul pas este obtinerea deavize si autorizatii in vederea construirii;

Proiectantii pot fi generali sau de specialitate. Raporturile de colaborare sedesfasoara in baza unui contract. Proiectantii sunt cei care pun la dispozitiegrafice de executie, antemasuratori, evaluari, estimari ale lucrarilor pt perioada destudii de fezabilitate, ei sunt cei care intocmesc documentatia in vederea obtineriiautorizatiilor;

Executantul lucrarii: este firma desemnata castigatoare (ca urmare a licitatiilor) invederea executarii lucrarilor. Sunt impartiti pe mai multe domenii: instalatii,constructii etc. dar la investitii mari se prefera un anteprenor general;

Organe de control ale statului: pe domeniul financiar: stat-curte de conturi; privat-garda financiara ; vamal-declaratii vamale; Inspectoratul teritorial al muncii securitatea muncii; Mediu; Domeniul medical, igiena muncii; Dupa caz, avem RTE, din partea executantului; Diriginte de santieri din partea beneficiarului; Verificatorul de proiecte; Marketing-proiectul trebuie promovat, astfel incat sa fie cunoscut de piata tinta.

Cel mai important atribut al managerului trebuie sa fie capacitatea de obtinere ainformatiilor, selectia si analiza lor, reactie pe masura in timp util. In acest senscomunicarea este esentiala, alaturi de viteza de reactie si miscare. Dupa ce informatiileajung la executanti trebuie sa ne asiguram ca ele au fost bine intelese (nu exista dubii cuprivire la claritatea mesajului, continuitatea acestuia si a faptului ca este integralcomunicat si nu distorsionat).

Implementarea dispozitiilor- in acest sens managerul trebuie sa se asigure ca ceidin subordine au mijloacele necesare ca sa le implementeze (tehnici de lucru, scule,unelte, aparatura). Are loc o verificare a modului de implementare a dispozitiilor, daca aufost corect aplicate, la timp si la nivelul cerintelor. Reactiile pe masura, de felicitare, dupacum exista si metode coercitive, de corectie, atentionari verbale, scrise, chiar desfacereacontractului de munca.

Foarte important FEEDBACK-ul. Niciodata activitatea nu se termina imediatdupa realizarea acesteia, asteptam obligatoriu reactia clientilor (satisfactia acestora) simodul de comportare al constructiei ulterioare.

Rolul studiului de fezabilitate este sa prezinte principalele caracteristici aleinvestitiei, sa prezinte indicatorii tehnico-economici, parametrii investitiei dar si sapermita utilizarea eficienta si rationala a resurselor materiale, de capital si a cheltuielilorcu munca vie, legate de investitii.

1. Datele generale ale investitiei: denumire, amplasamentTitularul, beneficiarul si cine face studiul;

Verificator deproiect

CenzoriManager deproiect

RTEproiectantiOrgane de control ale

statuluiObtinerea deavize/autorizatii

ExecutantulBanci (cash flow)

AngajatiMarketing


29/64

2. Informatii legate de entitatea responsabila de implementarea proiectului; odescriere a investitiei (concluziile studiului de prefezabilitate);Daca nu a existat studiul de prefezabilitate, care sunt scenariile tehnico-economice prin care proiectul poate fi implementat? Se prezinta 2 solutii din careuna este sustinuta de cel care realizeaza studiul. Daca este cazul se fac descrieri

constructive;3. Datele tehnice ale investitiei;- se prezinta zona si amplasamentul (cai de acces);- situatia juridica a terenului care urmeaza sa fie ocupat;- situatia ocuparilor definitive de teren (daca este intravilan, extravilan, agricol);- daca exista sau nu probleme cu trecerea categoriei de teren,- studii de teren (topografice, geodezice);- caracteristicile generale ale constructiei;- concluziile impactului asupra mediului;4. Durata de realizare a investitiei;5. Costurile estimative ale investitiei;

6. Analiza cost-beneficiu;7. Sursele de finantare ale investitiei;8. Estimarea privind forta de munca ocupata (numarul de locuri de munca creeate in

timpul constructiei si dupa terminarea acesteia);9. Se predau principalii indicatori tehnico economici: valoarea totala, durata de

realizare in luni etc;10. Avize si acorduri de principiu: acordul beneficiarului, avize de principiu pentru

asigurarea utilitatilor, certificat de urbanism, acordul cu mediu si alte acordurispecifice daca este cazul.Partile desenate: plan general, planuri si sectiuni generale, instalatii, planuri de

coordonare a tuturor specialitatilor care concura, planuri speciale (longitudinale,

transversale).Devizul general este o documentatie economica prin care se stabileste valoareaestimativa a chelyuielilor necesare realizarii unei investitii.

Devizul general respecta anumite principii si documentatia este structurata pecapitole si subcapitole de cheltuieli. Dupa ce se incheie contractele de achizitie, pe bazavalorilor rezultate si a cheltuililor, devizul se actualizeaza la zi.

Capitolul 1. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea teritoriului;Capitolul 2. Cheltuieli pentru energie;Capitolul 3. Cheltuieli de proiectare si asistenta tehnica;Capitolul 4. Cheltuieli pentru investitia de baza;Capitolul 5. Alte cheltuieli.

Date cf. Monitorul oficial 48/22 din 2008, HG 28/2008.

CURS 6. Conceperea devizului

Orice tip de activitate, materiale, utilaje sau transport utilizate in realizarea uneilucrari trebuie sa se regaseasca in situatia de plata. In cazul in care respectiva activitate nuse regaseste in oferta de pret, solicitam in mod obligatoriu si in avans (inainte de a


30/64

demara orice activitate) avizul (acceptul, solutia) proiectantului pentru a pune in operarespectivul produs. Mai mult, daca apar diferente de material, manopera, utilaj sitransport, pe langa nota de santier, obligatoriu si in avans, prezentam un deviz de lucrarisuplimentar care contine mai sus amintitele omisiuni (act aditional).

Situatia de plata se realizeaza pe baza ofertei de pret initiale, a actelor aditionale si

a cantitatilor de lucrari efectiv realizate si receptionate cu beneficiarul sau reprezentatulacestuia. Acestea se intocmesc, dupa caz, lunar, dupa cum s-a convenit prin contractul deexecutie sau cu acordul partilor, ori de cate ori acestea consimt.

Fiecare articol de deviz cuprinde: materialele, manopera, utilajele si transportul.Nota de comanda suplimenatara (N.C.S.) este semnata in cazul omisiunilor si

contine cantitatea de materiale necesara efectiv lucrarii, necuprinse in devizul de lucrari.Nota de renuntare (N.R.) este folosita in cazul renuntarii la anumite categorii de

lucrari sau materiale, total sau in vederea inlocuirii acestora cu altele noi propuse (ex.materiale de calitate superioara).

In cazul antemasuratoarei si respectiv a devizului de lucrari vom completa corectsi complet textul la care facem referire (fara prescurtari, adaosuri etc). Pentru fiecare

articol din antemasuratoare va trebui sa atasam preturi (dupa caz) in functie de ceea ceprevede respectivul articol. Indiferent daca articolul necesita sau nu anumite preturi,acestea vor fi completate, dupa caz, iar acolo unde nu este cazul se va trece valoarea zero.Ex. in cazul unei sapaturi manuala de 2.5 m3 avem:

1 m3 este sapat de catre un muncitor necalificat in 2h;pretul pe ora este de 7 lei;material: 0;manopera: 14x2.5 = 35;utilaj: 0;transport: 0.

La fel se procedeaza pentru fiecare articol:

Nr. cr Pret totalmaterial

Pret totalmanopera

Pret totalutilaj

Pret totaltransport

Pret total

1 0.0 35.0 0.0 0.0 35.0

... ... ... ... ... ...

P.T.material

P.T.manopera

P.T.utilaj

P.T.transport

P.T.

* P.T. manopera reprezinta manopera bruta, neimpozitabila, platita muncitorilor.* din ultima linie a tabelului va rezulta un prim total (T1).

O cheie de control importanta este data de insumarea pe verticala a pretului totalcare trebuie sa fie egala cu suma pe orizonatala.Recapitulatie salariu maistru: (4...6)% ; CAS (cheltuieli cu asigurarile sociale): 19.8%; ajutor de somaj: 5%;


31/64

taxe pe munca vie.

Toate acestea sunt calculate in raport cu pretul total al manoperei si vor fiadaugate pretului respectiv rezultand cel de- al doilea total (T2).

cheltuieli indirecte: (7%)xT2; profit (beneficiu firma): (3%)xT2; organizare santier: (1%)xT2.

Din acestea rezulta un total general, fara TVA (preturile incluse in deviz NUinclud TVA). Se calculeaza totalul ce include si TVA- ul (24%) obtinandu- se totalulgeneral. De multe ori T1 (fara recapitulatie) poate sa fie mai mic decat totalul general cupana la 2, 3 ori.Preturile constructiei

Industria constructiilor este foarte importanta. Efectele pe care le creeaza aceasta

industrie pe plan national se simt si pe orizontala i pe verticala.Caracteristica economica o reprezinta pretul foarte mare. Din aceasta cauzaprocesul de aprovizionare este foarte important pentru anteprenor. Orice procent care seeconomiseste la aprovizionare se reflecta direct in profit.

In activitatea de constructii se utilizeaza mai multe categorii de preturi. Existcateva momente in care bunurile intra in antrepriza de constructii:

1. Momentul intrarii bunurilor in antrepriza constructiilor;2. Momentul inventarierii;3. Momentul terminarii obiectivului de constructii.

Intrarea bunurilor prin aport de capital poate fi:- stocuri de produse;

- utilaje de productie;- obiective aflate n curs de realizare.Aceasta valoare de aport trebuie obtinuta pe baza unui proces de evaluare. Se

apeleaza intotdeauna la evaluatori atestati.In caz

Management in Constructii 1

Documents

Transcript of Management in Constructii 1