ELISABETA AI\IDREEA BUDACIA

MANAGEMENT $IffiTING,\IN AT]DIOVIZIJAL

EDITURA UNIVERSITARABucure;ti

\t.*_

CUPRINS

PREFATA

PARTEA I: SERVICIILE AUDIOVIZUALE ;I PIATA AUDIOVIZUALULUI DIN ROMANIA

CAPITOLUL 1: COORDONATELE CONCEPTUALE ALE SERVICILORAUDIOVIZIJALB, 15

1.1 Serviciile audiovizuale - servicii destinate colectivitd1ii............... 17

1.2 Caracteristicile serviciilor audiovrztale 23

1.3 Tipologiaserviciiloraudiovizuale .............. 26

1.4 Produsele,,audiovizuale" .. 28

i.5 Rolul serviciilor audiovizuale in societaleabazatd pe cunoaltere ......... .. 32

CAPTTOLTJL 2z PrATA AUDIOVTZUALULUI iN nOUTANTA ............

2.1 Delimitiri conceptuale privind piala audiovizualului

2.1.1 P artrcularitdlile pielei audiovizualului .........

2.l.2lJnele aspecte privind cererea qi oferta pe piafa audiovizualului ..........

2.2 Structura pielei audiovizualului .........

2.2.1 Cinematografia

2.2.2Radiodifuziunea

2.2.3 Televiziwea2.3 Aspecte legislative privind reglementarea pielei audiovizualului in Uniunea

Europeand - elemente cadru ale evolu{iei de perspectivd a pielei romdneqti

2.4 UneLe aspecte privind hberalizarea pielei audiovizualului .........

PARTEA A II-A TELEVIZIUNEA - COMPONENTA PRINCIPALA A PIETEI

AUDIOWZUALULUI

CAPITOLUL 3: PIATA DE TELEVIZIUNE - COMPONENTA A PIETEI

-{trDIovIZU ALALUL..............i.1 Televiziunea - componentl a mass - media

3 . 1 . 1 Influenlele televi ziunli asupra publicului

3. 1.2 Funcliile ;i disfuncliile televiziunii3.2 Scurt istoric Ei etapele dezvoltdrii pielei de televiziune...............

3.2.1 Istoricul televiziunii la nivel mondial qi nalional..............

3 .2.2 Etapele dezvoltdrii pielei de televiziune in Romdnia ..............

i.3 ParticularitSlile pielei de televiziune ...............

,i.-1 Televiziunea publicd qi televiziunile comerciale ............

1.5 Sistemul de tarife in domeniul televiziunii ..............

39

39

39

42

44

44

5i54

57

60

61

67

67

68

72

72

15

71

82

f

CAPITOLIJL 4: PARTICULARITATILE MARKETINGULUI iN UOWTBNIULSERVICILOR DE TELEVIZIT]NE4.1 Aspecte conceptuale privind specificitatea strategiilor de

televiziunii qi ale elementelor de fundamentare ale acestora

marketing in domeniul

4.T.1 Strategii de pia{d specifice serviciilor de televiziune

ilii

4.1.2 strategiile mix-ului de marketing in sectorul serviciilor de4.2. Publicul telespectator qi nevoile sale; relalia dintre postul rv Ei

televiziune

public - elemente

97

97

98

100

109

111

113

cadru in desfEqurarea procesului de realizare a ofertei4.3 Fundamentarea strategiei de marketing in domeniul televiziunii4.4 organizarea activitdlli de marketing in domeniul televiziunii

PARTEA a III-a MANAGEMENTUL PERFORMANTEI iN DOMENIUL SERVICilL1RPUBLICE DE TELEVIZIUNE

CAPITOLUL 5: SPECIFICITATEA PERFORMANTEI iN DOMENIULSERVICILOR PUBLICE DE TELEVIZIUNE IIg5.1 Coordonatele performanlei in televiziune: definire, tipologie qi indicatori ................ 120

5.1.1 conceptul performanlei in serviciile publice de televiziuno................ 1,20

5.1.2 Tipologiaperforman{elor 0l5.1.3 Indicatori de evaluare a performanfei in domeniul televiziunii ............. 126

5.2 Constr0ngeri qi libert5li in activitatea de conducere a televiziunii publice, cu impactasupra performan{elor acesteia ...... ... . . .. .. 1325.2.1 Constr6ngeriprivind activitateateleviziuniipublice 1325-2.2 Llbertdf, privind activitatea televiziunii publice I34

CAPITOLUL 6: CERCETARI CALITATIVE PRIVIND ROLUL $IIMPORTANTA TELF,YIZIUNII PUBLICE iN CADRUL PIETEI DETELI'YIZIUNE DIN ROMANTA $I POSIBILITATI DE iMBUNATAITNUA PERFORMANTELOR SALE DE AUDrENTA........ r376.1 Organizarca qi desfEqrxarea unei cercetdri de tip focus grup in rdndul publicului

privind rolul Ei importanla televiziunii publice in cadrul pie{ei de televiziune siposibilit5li de imbun[td\ire aperforman]elor sale de audien{d 13g6.1.1 Delimitdri conceptuale privind cercetarea focus grup ......... 13g6.1.2 Realizarea cercetdrii focus grup AA6. 1.3 Concluzii desprinse din cercetarea focus grup. 15g

6.2 Organizarea Ei desfEqurarea unei cercetdri prin interviu semistructurat in rdndulspecialiqtilor privind rolul qi importanla televiziunii publice in cadrul pielei deteleviziune qi posibilitSli de imbundtdlire a performanlelor sale de audienli 1596.2.1 Aspecte teoretice privind interviul semistructurat .............. 1596.2.2 Etapele urmdriteinrealizarea cercetdrii.............. 16l6.2.3 Corcluzii desprinse din cercetarea prin interviu semistructurat.......... 174

97

98

00

09

l1l3

CAPITOLIJL 7Z COORDONATELE STRATEGIEI DE MARKETING PROPUSEpENTRU inrsuNArArrnsa pERFoRMANTELoR DE AUDTENTA nr,nT,L,,yrzmNrr *uuirch-,^ *oro*ra............. ............... t7sl.l Scopul qi obiectivele strategiei................ 180

7.2 Analiza mediului extern qi intern 183

7.3 Aspecte conturate de cercetdrile efectuate referitoare la coordonatele poziliei

competitive atelevtziunii publice romdneEti qi folosite in fundamentarea strategiei

propuse 186

7.4 Ofertateleviziunii publice 190

1.5 Segmentele de pia![ al.ute in vedere la fundamentarea strategiei I947.6 Concuren(a 195

7.7 Propuneri privind imbun[tdlirea performanlelor de audienld ale televrziunii publice 197

coNCLUZtt........... 207

BIBLIoGRAFIE .. 2IIANEXE 2t7

119

120

120

t2tt26

132

132

134

137

138

138

140

158

159

159

161

114

PARTEAI

SERVTCILE AUDTOYTZUALE $r PrATA

AUDI OVIZjUALULT'I DIN ROMANIA

,tiltirfi u V

t3

rtr

15

il

oA,PrT(DLtrr- A I

COORDONATELE CONCEPTUALE ALESERVIC IIL OR AUDIOYIZTJ ALE'

Creqterea ponderii qi importanlei practice a serviciilor in ultimele decenii au

determinat intensificarea preocupdrilor teoretice gi metodologice din acest domeniu. Practic,

multe dintre aborddrile tradilionale, specifice epocii industriale nu mai sunt adecvate astdzi

pentru ,,economia serviciilor". Acest fapt este demonsffat in principal de !5rile dezvoltate,

unde sectorul serviciilor deline peste 60% din ocuparea populaliei gi crearea PIB5.

Una dintre cele mai importante tendinfe manifestate in ultimii ani gi recunoscutd de

c6tre tofi specialigtii o reprezintddezvoltarea spectaculoasd a serviciilor. Serviciile se dezvoltE

rapid in economia mondial[ reprezentdnd un sfert din valoarea tuturor schimburilor

,-omerciale internalionale. intr-un asemenea context, preocupdrile specialiqtilor s-au

rntensificat, in ultima perioadE, in vederea dezvoltdrli ariei teoretico - metodologice privind

'en.iciile pe seama evolufiei 1or din ultimele decenii; principalele preocupdri concentr6ndu-se

pe definirea conceptului de serviciu, problem6 dificild datoratd eterogenit[fii acestora.

Serviciile sunt activitd[i imateriale, prin care se transmite efectul util al unui bun sau al

':nui gen de muncd, pentru satisfacerea unei nevoi6. in literatura de specialitate mai regdsim gi

:ermenii de ,,invizibi1e" qi ,,comer! cu invizibile". in acest context trebuie sd avem ?n vedere

liprul cd actele de comer! cu invizibile desemneazd o categorie de servicii care se rcalizeazd

i:t schimburile internafionale, izvordnd din complexitatea formelor organizatorice in care se

rest}goar6 aceste schimburi. Ele se numesc invizibile pentru cd nu iau o formd materiald

;rrilcretd, iar o parte din ele solicitd chiar o participare redusd a bunurilor care insolesc organic

Fr.starea unui serviciu. Din categoria invizibilelor fac parte: transporturile de mirfuri qi

;ilitori. serviciile de telecomunicalh, televiziune, comisioane qi speze bancare, incas6rile din

i;rurile turisticeT.

Dinamica serviciilor a determinat necesitatea diferenlierii acestora prin clasificarea qi

5'F\area activitAfllor ce constituie sectorul serviciilor, in activitili care se referd la timpul

:ie: activitdli ce constituie suportul informatic; activitAfl de formare profesionald, comer!

\1 Ir:"'rci. Economia Seniciilor aborddri teoretice qi implicalii practice, Ed. Uranus, Bucuregti 2006, p. 8

} P:.:'iche (coordonator), I. St6nescu, M. Grigorescu, R. Emilian, N. Enic6, Economie Comerciald, Ed.itr:r:,i,=:ce Bucureqti, 1998, p. 34

i"rer. l. -19 - 40

&

etc. Serviciile destinate populaliei satisfac trebuinfele superioare, complexe (cele intelectuale

qi de recunoaqtere social6) qi au rolul de a stimula dezvoltarea personalitafii umane tncontextul social. Aceste servicii se regdsesc de regul6 in sfera consumului c6t gi in cea adistribufiei. Diversitatea serviciilor destinate populafiei se explicd prin ffasAturile

destinatarilor, funcfiile acestor servicii, modul de organizare gi finanfare a activitatiieconomice.

Cercet[rile efectuate, au dus la concluzia, cd din punct de vedere metodologic se poate

apela la o structurare a serviciilor pe mai multe grupe apel0nd la o serie de criterii specificeobiectivelor urmdrite8.

r Pentru o prim6 grupare se poate apela la criterii preponderent manageriale, oblindndurmdtoarea strucfurare :

o dupd natura relaliilor economice Si financiore: servicii de pio{d, pldtite de populafiegi prestate conform unui contract de prest6ri servicii similar oricdrui act de vdnzare -cumpdrare; servicii non-marfare, prestate pentru colectivitSli cu titlu gratuit sau cvasi-gratuit,

ftnanlarea lor realiz0ndu-se de cdtre administraliile publice sau private.

c dupd consumatorii de servicii: servicii pentru indivizi, destinate cetdlenilor qi

consumului privat al acestora prin intermediul piefei, consumul frind individ.ualizat la nivelulpersoanei, al familiei sau al gospoddriei; servicii pentru colectivitdll, prestate de stat qi

formind consumul de stat, regdsindu-se aici servicii de invdfdmint, sdnitate, asistenl6 social6,

apdrare nafionalE etc.

o dupd modul de consum: servicii independenle, substituibile, satisfEcdnd singure otrebuinfd; servicii dependente (complementare), ce satisfac o nevoie in asociere cu alte

servicii sau bunuri.

o dupd gradul de dezvoltare: demoltote (complexe), care au format ramuri distincteale economiei - transporturi, telecomunicafii, furism etc.; mai pulin dezvoltate (simple) ce au

evoluat ?n interiorul unor ramuri sau sectoare, fiind prestate de societEfi specializate -

inchirieri de locuinfe, iluminat public.

r O alt6 posibilitate de structurare este prezentat6 tn tabelul 1.1, ea avdnd in vedere, inspecial, structura beneficiarilor gi a destinatiilor acestora in cadrul consumului respectivilor

beneficiarie. Interesant de urm5rit este faptul cE unele servicii vizeazd bunurile, iar altele au

efect direct asupra persoanelor. in general serviciile destinate populafiei se regdsesc in sfera

consumului, dar existd gi o serie de servicii precum invd!6mdntu1, sdndtatea, cultura, turismul

8 M. Ioncicd, Economia serviciilor teorie Si practicd, editia a-II-a revdzutd Ed, Uranus, Bucuregti 2003, p. 240 -24te M. Ioncicd, R. Minciu, G. Stdnciulescu, Economia Serviciilor,editia a-II-a revLzutd"gi adaugitf,, Ed. Uranus,Bucureqli, 1999, p. 178

t6

uale

"' in

eaa

rileitafli

oate

ifice

nAnd

ilalie

Ire-atuit,

or qi

velul

ht qi

cia16,

ure o

r alte

tincte

ce au

r3,te -

re, in

tivilor

ele au

t sfera

rismul

t.240 -Uranus,

ry*riii;i:

etc. care pot fi considerate qi servicii pentru producfie, deoarece formeazd", intrefin, refac frzic

qi psihic forfa de muncd, element principal in crepterea producliei in societatea contemporand.

S-rrsa: M. Ioncic6, R. Minciu, G. Stdnciulescu, Economia Serviciilor, edilia a-II-a revdzutd qi adiugitd, Ed.

'--ranus, Bucuregli, 1999,p. 178.

Clasific6rile prezentate sunt departe de a eptiza posibilitdfile de structurare a

-n-iciilor, dacd avem in vedere conlinutul complex gi eterogen al acestora. Totuqi cel mai

:mportant criteriu de departajare a serviciilor il reprezintd beneficiarul acestora, consumatorii

;e servicii.

l.l Serviciile audiovizuale - servicii destinate colectiviti{ii

Paradoxurile imaterialului sunt exprimate intr-o perfectd simbiozd de serviciile

a-tdiovizuale: abundenfa efemerd, informafia spectaculoasi, imprevizibilul ca marfE, cliqeul

le:s,rnalizat, interactivitateapasivd, caracterizeazd"valorlle gi acliunile din audiovizuall}.

Audiovizualul cuprinde mijloacele de informare qi comunicare in masd care se bazeazd,

re tehnicile specifice de transmitere qi percepere a sunetului qi imaginii.

Tabelul nr. 1.1 Structura serviciilor pentru populafie

I. Servicii personale(individuale):

1. Servicii privindbunurile

a) servicii cu caracterlocativ

inchirieri de locuinleinchirieri de bunuriinchirieri de automobile

b) servicii de reparafiiqi intrefinere

repararea bunurilorspdlltorii qi curilitoriiservicii dtpdvdnzare

2. Servicii cu efectdirect asuprapersoanelor

a) servicii cu efectasimilabil investiliilorumane

- invl{imdnt- qtiinfi- s5ndtate

b) servicii asimilabileconsumului

- transport- turism- telecomunicatii

II. Servicii colective: i. Servicii personalizate inv[!6mdntsindtateasistentl sociali

2. Servicii destinate colectivitSlii in ansamblulsIu:

- apdrare na,tional[- serviciile instituliilorculturale (muzee, teatre,biblioteci, radio, TV etc.)- iluminat public- protejarea mediului- relatii externe

t7

ActivitAfle circumscrise serviciilor audiovizuale se referd la: produclia de filme pentru

cinematograf gi videocasete; distribulia filmelor de cinematograf gi videocasete; proieclia de

filme; produclia gi distribufia programelor de radio qi televiziune; producfia studiourilor de

inre gi strare muzicald".

Audiovizualul este difrcil de definit qi de analizat. in momente diferite, aceastd noliune

s-a referit la produc{ia de filme pe peliculd, la produc}iile de film pe casete video sau la

filmele de lung metraj. Asemenea termeni nu sunt pe deplin cuprinzdtori qi se referd la

industria audiovizualului. Metoda folositi pentru a atinge o calitate inaltd a imaginii este

ftlmarea, dar mai ieftind qi de o calitate inferioard, des folositd, este inregistrarea video. De

cur6nd, pentru realizareaacestui proces s-a dezvoltat tehnologia digitald. O alt6 componenti a

acestei industrii este animafia, f6cutd prin desene de mind sau realizatd pe calculator. intr-un

asemenea context, termenul de audio-vizual este aplicat qi folosit, pentru a face referire la

toate metodele menfionate anteior atdt, pentru captarea imaginilor, c0t pi a elementelor

audi o, in vedere a r ealizdiri unei pro ducf ii audi ov izualel 1 .

o it dezbaterile contemporane se utllizeazd, in mod frecvent gi noliunea de ,,industrii

culturale" clasice - industria cdfiii, industria filmului, industriile mass - media, industria

fonogramelor - qi ,,noile" tipuri de industrii culturale, care includ designul, software,

publicitatea, arhitectura, multimedia''. Unii cercet6tori exclud din sfera acestor industrii artele

spectacolului qi industia artizanatului'3. in cadrul Forumului asupra cooperdrii culturale in

Europa - Bruxelles, 2001- s-a subliniat ideea importanfei acestor servicii pentru dezvoltarea

societdlii gi cultivarea identit6lii europene. Tot in spiritul celor enunfate anterior sunt

considerate ca institulii culturale gi unitElile orientate spre marketingul qi produclia de muzicd,

filme, programe radio qi TV, c6rfi, ziare, reviste etc.

Activitdtile qi industriile - a cdror trds6turd de bazd este intemeiat6 pe protecfia

produselor qi serviciilor lor principale - potrivit legii dreptului de autor gi al <drepturilor

conexe)- se referd adesea la industriile culturalela. Aceasta deoarece se consider6 cd atunci

cdnd limba este combinat[ cu mrzica, adaptatd, in producliile audio - vizrale sau folositd

impreund cu calculatoarele, se creeaz6, de cele mai multe ori, opere ce trebuie protejate prin

legile dreptului de autor. Sus{inute qi analizate, din punct de vedere comercial, qi organizate

strategic, aceste activitati sunt grupate tn afaceri gi categorii industriale, care sd" fiimrzeze

t' K. Idris, Proprietatea Intelectuald un instrument puternic pentru dezvoltarea economicd, OrganizaliaMondial[ a Propriet6lii Intelectuale, Ed. OSIM, Bucuregti, 2006,p. l7l12 LINESCO, Culture Counts. Financing Resources and the Economics of Culture in Sustainble Development,

Florenla, 1999

" M. Moldoveanu, Industrii culturale (I), sdptdmdnalul Probleme Economice al Institutului Nalional de

Cercetlri Economice, vol. 171 - lT2,Bucuregti 2005, p. 5to S. Alikhan, Socio-Economic Benefits of Intellectual Property Protection in Developing Countries, Geneva:OMPI, 2000. p. 50 - 56

u

)*

18

p€ntru

ugia de

ilor de

n[iune

sau la

ferd la

rii este

bo. De

nentd a

irt -,rrt

brire la

pntelor

ndustrii

rdustria

rftware,

ii artele

urale in

roltarea

or sunt

muzic6,

roteclia

pturilor

I atunci

folositd

iate prin

ganizate

irrnizeze

hganrzalia

velopment,

4ional de

s. Geneva:

produse pi servicii pentru a satisface dorinlele qi nevoile noastre culturale, dar in aceeaqi

mdsurd, gi multe alte pldceri, cerinfe, avantaje qi accesoriil5.

Dezvoltarea industriilor culturale coincide cu extinderea publicului apt sd ,,consume"

acest tip de servicii. Acest public se diferenfiazd" in funclie de adresabllitatea celor doud

componente ale cdmpului de produclie gi circulalie a produselor simbolice, respectiv c6mpul

de producfie restr0nsd care se adreseazdunui public avizat qi redus ca dimensiuni gi ctmpul de

mare produclie a c6rui ofertd se adreseazi publicului larg, alcdtuit din exponenli ai tuturor

claselor gi categoriilor sociale. Industriile culturale sunt supuse legilor concurenfei qi

rentabilit5lii gi se adreseazd" unui public extins. Unii specialiqti considerd, cd valoarea

simbolic6 qi cea estetic6 a produselor culturale eclipseazd in mod evident valoarea 1or de

prald, de aceea sunt foarte dificile studiile consacrate acestor servicii 'u. in viziunea lui AlvinToffler industriile culturii se compun din mii de institulii, organizafii, asociafii, cluburi qi

companii, care ofer[ publicului o largd diversitate de produse finite din sfera culturii. lnconcepfia sa, o intreprindere este institulie culturald dacd finanleazd Si coordoneazd produclia

gi /sau distribulia bunurilor sau serviciilor culturale. Se remarcd totugi o diferenld intre

rnstitulii gi industrii culturale, in funclie de doud criterii: misiunea lor principald qi modul de

organizare a activitdtii. Dacd instituliile culturale (biblioteci, muzee, cluburi, case de culturd)

ca organizajii publice qi semipublice au ca misiune principald asigurarea accesului publicului

larg la produsele qi serviciile pe care Ie fumizeazd, contribuind implicit la pdstrarea

elementelor ce lin de memoria colectivd qi la promovarea diversitilii culturale, industriile

;reative sunt orientate spre marketingul qi produclia de muzicE, fikne, programe de radio, TV,

.-6rti. ziare, reviste, publicitate, programe informatice etc.l7 in cazul industriilor culturale,

"rr'centul se pune pe marketing, deoarece organiza\iile care le compun participa la toate etapele

p'rocesului industrial, de la proiectarea bunurilor culturale, la promovarea qi distnbufia lor,

pinl I a cercetarea sati sfacliei consumatorilor.

Subvenlionarea industriilor culturale din surse externe ca qi incurajarea gur ernelor sd

+niine antreprenorii culturali pentru a fi competitivi pe pielele interne, regionale gi globale

;nnstiruie o preocupare din ce in ce mai vizlblld a comunitElii internafionale. Rafiunile unui

r;emenea demers sunt multiple; una dintre ele se referd la stimularea capacitililor creative de

;rre dispune fiecare cultur6. S-a constatat cd este necesar sd li se ofere creatorilor, artigtilor gi

.mteprenorilor diverse stimulente care s5 incurajeze producfia, distribufia gi consumul la

mi elul industriilor culturale inteme, deoarece atunci c0nd pial6 este singurul arbitru, calitatea

ry erperimentarea creativitafli pot fi compromise. Produsele culturale nu pot fr tratate ca

oncare alte "mdrfuri", ci trebuie considerate elemente cheie ale dezvolt[rii umane.

"L -ir:s. op.cit,p. 159

I rt r!o-dor eanu. op. cit. p.7!- l',frler. Consumatorii de culturd, Ed. Antet, Bucurepti, 1997 , p. 127

19

. Un alt termen, relativ recent ap[rut gi care are in aia sa qi componente din sfera

audiovizualului, este cel referitor la industria creativd. Termenul respectiv are in vedere un

concept relativ nou ce acoperl diverse domenii ca designul, pictural artele vintale, web - ul qi

noile tehnologii de comunicare, publicitatea, teatrul, filmul, mlzica, tadiol TV, arhitecfura/

regenerarea urban6, sunt acele sectoare ale creafiei gi dezvolt6rii tehnologice ce genereazd

profit qi vizibilitate intr-o comunitate qi care regdndesc cultura ca un motor al dezvolt[ii

regionale gi nafionalel8. Conceptul de industrie creativd a apdrat incepdnd cu anii '90, lansat

inilial in Australia, extins in Marea Britanie, dar cunoscdnd forme particulare in tot

Occidenful european, el combin0nd, cum nu se poate mai bine, dimensiunea economicd,

turisticd, sfera serviciilor cu creativitatea gi comunicarea, insuqiri definitorii ale culturalului.

Industriile creative leag[ antreprenoriatele de creativitatea de tip artistic, unificdndu-le in

proiecte comune, stimul6nd investilia in spiritualitate, care se apropie, la rindu-i, intr-un mod

original, de nevoile reale ale publicului. Succesul de care s-au bucurat industriile creative a

frcut ca institute de invSlimdnt superior dintre cele mai serioase sE deschid[ seclii specializate

in care noul concept sI fie studiat, orientdnd interesul specialiptilor c6tre aceast[ zottdre.

Fenomenul complex gi adesea paradoxal al globalizdrii permite pi, in acelaqi timp,

cere, cu necesitate, dezvoltarea ofertei qi a consumului de produse pi servicii in care este

incorporatd munca intelectual[, efortul creator. Astfel creativitatea devine ,,matetia prim6" a

unui sector extrem de larg qi diversificat de activitdti economice, desemnate sub numele

generic de ,,industrii creative". Bunurile pi serviciile rcalizate de acest sector al economiei,

denumite produse culturale, sunt produse qi consumate in toatE lumea, depiqind granifele {6rii

de origine qi reprezentdnd, astfel, unul din cele mai importante elemente ale comer,tului

internalional. Dezvoltarea industriilor creative este de natur[ s[ aducd o contribulie

importanth la cregterea economic6, a produsului interr brut al tuturor lIrilor cate sesizeazd

potenlialul uriag de dezvoltarc a acestui sector gi care iqi vor construi strategia de dezvoltare

economicd Si pe aceste coordonate. Dezvoltarea respectivului sector al economiei are

implicalii mult mai profunde, intrucdt industriile creative sunt cele prin care se realizeazd gi o

serie de drepturi fundamentale ale persoanei, precum llbertatea de exprimare, accesul la

culturd, participarealavia[a culturald. Industriile creative sunt cele care determinl nu numai

demoltarea creativitdEii, parte esenlialI pi deseori subestimatl a avufiei nafionale, ci qi

stopeazd" sau cel pulin reduc acel nefast fenomen, care este exodul de talente gi de capacitate

creativ6.

Trebuie congtientizat faptul ci sdr[cirea ofertei culturale autohtone este de naturd sE

determine o pierdere graduald a identit{ii culturale, transformend laru care nu produce ofertd

cultural6, ci numai consuml oferta altora, inf-un factor pasiv, caro nu particip6 la schimbul

mondial de valori. Politicile publice in domeniul culturii, gi cu precldere cele care vizeaz6,

industriile creative - industria cinematografic[, industria editoriald, industria fonogramelor

S.a.- au un rol esenfial in dezvoltarea durabild a ldii. Strategiile de dezvoltare a industriilor

I 8 www. industriicreative.ro1e www.evenimenful.ro

20