Mama Si Copilul II

8/18/2019 Mama Si Copilul II

1/33

SEMESTRUL ICURSUL 8

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA

APARATULUI GENITAL FEMININ.SIMPTOME PRINCIPALE SI DIAGNOSTIC DIFERENTIAL IN GINECOLOGIE.

Cap. 1 Anatomia aparatului !nital "!minin

Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si serealizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatulfecundarii gametului feminin (ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid). Oulrezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvoltepana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.

Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului,

dar diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si serealizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie, hormoniisexuali secretati in cantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti hormoni, la crestereasi dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa pubertate, acesti hormoni secretatiin cantitati crescute la femei cu anumite caracteristici ciclice, intretin functia sexuala.

Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele sexeeste extrem de complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule sispermatozoizi) cat si pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra organelor genitale si asupra intregului organism, asigura conditii optimepentru reproducere.

paratul genital feminin este format !. dintr"o parte externa " vulva " si #.

un grup de organe interne localizate in pelvis$ vaginul, uterul, trompele Faloppe( salpinge ) si ovarele.%landele mamare constituie anexe ale aparatului genital.Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa

interdependenta cu starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de dezvoltare.

1.1 Oran!l! !nital! !#t!rn!

$UL$A & cuprinde toate organele genitale externe feminine si secompune din $

1. muntele pubelui ( muntele lui 'enus ) %. formatiunile labiale ( mari si mici ) care marginesc un spatiu & vestibulul

vaginului &. aparatul erectil & clitorisul si bulbii vestibulari.

a nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei ( meatul urinar )cu glandele *+ene.

!. Muntele lui Venus este regiunea anatomica situata inaintea simfizeipubiene, acoperita de la pubertate cu par. ona este bogata in tesut adipos si

!


2/33

fibrocon-uctiv, ceea ce"i ofera un relief usor proeminent. *pre partea dinapoi, muntele lui'enus se continua cu labiile mari, iar inspre partea de sus cu hipogastrul, fiind separatde acesta printr"un sant al pielii denumit centura sau plica lui 'enus. In acest sant sefac laparatomiile transversale fannenstiel.

#. Labiile mari " sunt pliuri cutaneo"mucoase constituite din fibre

musculare, tesut adipos si con-unctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pepartea interna de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos stratificat. ielea estepigmentata, bogata in glande sebacee si sudoripare poate fi sediul furunculelor.

natomic, labiile mari se unesc la extremitati si formeaza comisura anterioara larga sibine dezvoltata, precum si comisura posterioara ( furculita ) mult mai subtire, care esteseparata de orificiul anal printr"o distanta de #,/ & 0 cm., distanta ce corespundecorpului perineului. abiile mari contin un bogat plex venos care in cazuri detraumatisme produce hemoragie profuza si hematoame extinse.

Labiile mici ( nimfele ) " sunt doua plici cutanate acoperite de obicei delabiile mari, fiind formate din tesut con-unctiv si fibre musculare. Ele au o mucoasaprevazuta cu un epiteliu pavimentos stratificat lipsit de fire de par si de glande

sudoripare, continand glande sebacee mari si numeroase, precum si corpusculii genitalisenzitivi.Vestibulul vaginal – este regiunea profunda a vulvei si este marginit pe

laturi de fetele mediale ale labiilor mici, anterior de clitoris si posterior de fraul labiilor ( furculita ). In clinica i se spune frecvent canalul vulvar sau spatiul interlabial. Investibulul vaginal se deschid $ orificiul extern al uretrei, orificiul vaginal si o serie deglande vestibulare ( gl. vestibulare mari & 1ertholin si gl. vestibulare mici )

0. Clitorisul " este un organ median si nepereche situat in parteaanterioara a vulvei. re dimensiuni reduse ( de aprox. 2 cm. dintre care $ 0 cm. revinredacinilor, 0 cm. corpului si ! cm. glandului ) si se aseamana cu corpul cavernos alpenisului. 3neori el poate avea dimensiuni considerabile ce simuleaza penisul ( in cazul

pseudohermafroditismului ). Este format din doi corpi cavernosi, separati printr"un septincomplet. *e termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta cu unfrenulum.

Bulbii vestibulului – sunt doua formatiuni erectile situate simetric pe partilelaterale ale vestibulului vaginal.

Himenul " oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesutcon-unctiv bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos. 4orma orificiuluihimenal poate fi $ semilunara, circulara, cribriforma, septata, fibrata sau biperforata.

Glandele Bertholin " sunt situate pe cele doua laturi ale extremitatiiinferioare a vaginului in grosimea labiilor mari. *unt glande tubulare ramificate, alcatuitedin lobi formati la randul lor din acini glandulari cu functie muco"secretorie.

Glandele Skene " sunt asezate parauretral si se deschid pe partile lateraleale orificiului uretral.

Limfaticele vulvei " sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali superficialisi profunzi si de ganglionii femurali superficiali si profunzi.

Inervatia & este asigurata de nervul rusinos prin ramurile sale perineale.Perineul " este o formatiune musculo"aponevrotica, care inchide in -os

excavatia osaoasa a bazinului. cesta are in profunzime central tendinos ( mai binedezvoltata la femeie decat la barbat ) si ligamentul anococcigian.

#


3/33

1.% Organele genitale interne

*unt reprezentate de $" a) Ovare & care produc ovulele

" b) Trompele uterine unde se produce fertilizarea" c) Uter & organul principal al gestatiei" d) Vagin & organul prin care fatul este expulzat la nastere

a) Ovarele " sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexualafeminina, cu functie endocrina si in acelasi timp producatoare a ovulelor. Ele determinacaracterele sexuale primare si sunt situate in cavitatea pelvina, alipit de peretele lateralal excavatiei, sub bifurcatia arterei iliace commune. u o forma ovoidala, cu diametrulongitudinal de 0 cm, latimea de # cm si grosimea de ! cm. *uprafata este neteda panala pubertate, iar dupa aceea usor neregulata. 4ata mediala a ovarelor este in raportanatomic cu pavilionul trompei uterine, fiind acoperita de aceasta si de mezosalpinge.

rtera primara a ovarului este artera ovariana care ia nastere din aorta abdominala.unctiile ovarului $Ovarul, gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna

un ovul si de a secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatescorganismul feminin pentru graviditate.

!"#vogene$a " consta dintr"o serie de transformari pe care le suferacelula germinativa fuliculara ( primordiala ) pana la stadiul de ovul matur. 5elulagerminativa primordiala are un numar complet ( diploid ) de cromozomi ( 66 somatici si# sexuali 77 ). Ea se divide formand ovogonii, iar prin diviziune mitotica a acestorarezulta ovocitele de ordinul I. In momentul ovulatiei se produce prima diviziune meioticadin care rezulta o celula mare " ovocitul II si primul globul polar. Ovocitul II este expulzat

prin ruperea foliculului, in trompa uterina, unde are loc a doua diviziune, rezultandpreovulul, care nu se divide si devine oul fecundabil cu numarul de cromozomi redus la -umatate (## 8 x) si al doilea globul polar. Ovulul a-unge prin trompele uterine prin uter si daca nu a fost fecundat este eliminat cu secretiile uterine. Daca ovulul nu estefecundat, corpul galben in aproximativ a #6"a zi a ciclului incepe sa degenereze, secicatrizeaza. Daca ovulul a fost fecundat, corpul galben persista si are o activitateendocrina intensa in primul trimestru al sarcinii, producand progesteronul.1.Secretia de hormoni ovarieni sau functia endocrina se instaleaza la pubertate sidureaza pana la climacteriu. ceasta functie se desfasoara sub dependenta hormonilor gonadotropi antehipofizari. 9ormonii secretati de ovar sunt estrogenii si progesteronul.9ormonii estrogeni sunt sintetizati de celule foliculare in timpul maturarii foliculului, decelulele corpului galben in timpul sarcinii de placenta si in cantitati mai mici de catrecorticosuprarenale si testiculi. Estrogenii determina aparitia si mentinerea caracterelor sexuale secundare actioneaza asupra sferei genito"mamare producand modificariciclice ale uterului si ale epiteliului vaginal dau comportamentul psihic specific alfemeii. rogesteronul este secretat de catre celulele corpului galben, decorticosuprarenale si in timpul sarcinii de catre placenta. ctiunile sale constau in $reglarea ciclului menstrual actinand sinergic cu estrogenii pregateste mucoasa uterina

0


4/33

pentru migdarea oului si are rol important in mentinerea sarcinii determina modificariciclice ale epiteliului vaginal.

b) Trompele uterine sau tubele sunt cele doua conducte musculo"membranoase situate in partea superioara a ligamentelor largi. Ele se intind de lacoarnele uterine pana la fata mediana a ovarelor. a nivelul trompei are loc intalnirea

ovulului cu spermatozoizii si constituirea initiala a oului. :rompele uterine au o lungimede !; "!# cm si diametre variabile. 4iecare trompa prezinta 6 parti$

" Partea interstitiala situata in grosimea peretelui uterin " Istmul " continua partea interna si are o lungime de 0 " 6 cm. si 0 & 6 mm in

diametru are consistenta ferma, este dur la palpare " !m%ula cu o lungime de 2 " < cm , este moale si depresibila" Pavilionul sau infundibulul este portiunea terminala, cu forma de palnie cubaza evazata, format din !; " !/ cicuri sau fimbrii.:rompele uterine sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate, pozitia lor fiindasigurata de ligamentele largi, ligamentele ovariene, precum si mezosalpinx.

'ascularizatia arteriala este asigurata de ramuri din arterele ovariene si artereleuterine.c) Uterul - este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de

conceptie si care produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen. In mod normaluterul se gaseste in anteflexie si anteversie. Datorita acestei duble antecurburi, el ia odirectie aproape orizontala si se gaseste inapoia simfizei pubiene, sub planul stramtoriisuperioare a pelvisului. El este situat in regiunea pelviana, pe linia mediana si prezintaurmatoarele raporturi anatomice $

" anterior " cu vezica urinara " posterior " cu rectul " inferior " se continua cu vaginul

" superior " cu organele intestinale si colonul " lateral " cu ligamentele largi.3terul este un organ cavitar care masoara la nulipare =,/ cm lungime iar

la multipare 2,< cm lungime, avand un diametru transvers de / cm la baza si 0 cm inportiunea medie a colului si un diametru antero"posterior de #,/ " 0 cm. El este formatdin trei portiuni$ a) 5orpul uterului b) Istmul c) 5olul uterin.

a) Cor%ul uterin " are aspectul unui con turtit antero"posterior caruia ise descriu doua fete si doua margini $

" ata anterioara " usor convexa este acoperita de peritoneu pana la istm, undeacesta se reflecta pe vezica formand fundul de sac vezico"uterin

" ata %osterioara " mai convexa, avand o creasta mediana este acoperita deperitoneu care coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginalposterior, apoi se reflecta pe rect formand fundul de sac vagino"rectal(Douglas). Este in raport cu ansele intestinale si colonul ileo"pelvin. >arginilelaterale sunt rotun-ite si in raport cu ligamentele largi. e marginile uterului segasesc vasele uterine si se pot afla vistigii ale canalului ?olff cum estecanalul >alpighi " %artner." Marginea su%erioara sau fundul uterului este ingrosata si rotun-ita, concavasau rectilinie la fetite si net convexa la multipare. rin intermediul peritonelui

6


5/33

este in contact cu ansele intestinale si colonul pelvian. 3nghiurile lateraledenumite coarne uterine se continua cu istmul tubar si sunt sediul de insertieal ligamentelor rotunde si utero"tubare.

b) Istmul " continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.c) Colul uterin " este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are

forma unui butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotun-ite. 'aginul seinsera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior, insertia sa divizand colul in %ortiunesu%ra si subvaginala astfel $

" %ortiunea su%ravaginala vine anterior in contact cu peretele postero"inferior alvezicii prin intermediul unui tesut celular putin dens, care decoleaza usor pe liniamediana. 4ata posterioara, acoperita de peritoneu corespunde cu fundul de sacDouglas " %ortiunea vaginala a colului este delimitata de suprafata de insertie a vaginului cese face pe o inaltime de ;,/ cm si este la nivelul unirii treimei superioare cu doua treimiinferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu treimea inferioara " %ortiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotun-it si centrat de

orificiul extern care la nulipare este circular sau in fanta transversala ingusta, fanta carela multipare se lungeste pana la !,/ cm. 1uza anterioara mai proeminenta si rotun-ita,cea posterioara mai lunga creeaza asemanarea cu botul de linx cu care este comparat.

5olul este separat de peretii vaginului prin cele patru funduri de sac.'( Vaginul " este un organ fibro"muscular cu lumenul turtit in sensul

antero"posterior. El are o directie oblica de sus in -os si dinapoi inainte, avand o lungimeaproximativ de !# cm si diametrul de # cm. In pozitia sa oblica, vaginul strabate o seriede planuri musculare care inchid bazinul in partea de -os a trunchiului. >uschii dinaceasta regiune denumita perineu sunt sustinatorii vaginului si in buna parte a tuturor

organelor bazinului. In partea de sus, vaginul se continua cu colul uterin iar in partea de -os se deschide in vulva. In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte dinainte

vine in raport cu vezica si uretra. e fata interna a vaginului se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai

multe straturi de celule suprapuse.*uprafata mucoasei este neregulata, cu cutetransversale, care pornesc de o parte si de alta a unor formatiuni mai ingrosate. cestecute au un rol important in marirea suprafetei de contact in timpul actului sexual si inmentinerea lichidului spermatic depus in vagin. >ucoasa vaginala se modifica in raportcu secretiile de hormoni sexuali din organism, in special cu secretia de estrogeni.

'aginul are rol in copulatie ( depunerea spermatozoizilor ) si servestedrept canal " trecerea " fatului si a anexelor sale in timpul nasterii. Datorita elasticitatiiare posibilitatea de a se deschide in special in cursul nasterii, cand peretii sai pot veni incontact cu peretii bazinului, pentru ca dupa aceea sa revina la dimensiunile obisnuite,cu mentiunea ca la femeile cu varsta inaintata, vaginul isi pierde supleteatransformandu"se intr"un conduct foarte rigid.

1.& Glan'a mamara ) este glanda pereche situata in regiunea antero"posterioara a toracelui, lateral de stern, la nivelul spatiului delimitat de coasta a III"a si aI'"a, anterior muschiului pectoral si dintat. oate prezenta $

" anomalii numerice ( in plus sau minus )" anomalii de forma

/


6/33

" anomalii de volum.4orma este aproximativ a unei emisfere cu tendinta spre conicizare sau

aplatizare discoidala, cu fata plana spre torace, iar cea convexa libera si centrata pemamelon

Dimensiunile sunt de $ !# " !0 cm. in diametru, inaltimea de !; "!# cm si

greutatea de aproximativ !/; " #;; grame.5onsistenta este formata dar elastica.:egumentele " sunt netede, centrate de areola cu diametrul de !/ " #/

mm, pigmentata si cu !;" !# tuberculi >orgagni ( glande sebacee ). In centrul areoleiproemina mamelonul cilindric sau conic, rugos si !; " !# orificii galactofore. :esutulcelular subcutanat, bine reprezentat, se desparte in lama preglandulara care lipseste lanivelul mamelonului si lama retromamara, ce asigura mobilitatea fata de marelepectoral.

Cap. % Fi*ioloia aparatului !nital "!minin

%.1 Ci+lul m!n,trual. G!n!ralitati.

Menstruatia " este reprezentata de o hemoragie asociata cu necrozasuperficiala a mucoasei uterine, care se produce ciclic, incepand cu pubertatea sisfarsind cu menopauza si constitue expresia activitatii genitale feminine. In realitatesunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc$ ciclul hiptalmo "hipofizar, ciclul ovarian ( cu ciclul exocrin si endocrin ), ciclul uterin sau endometrial,ciclul vaginal, ciclul mamar si ciclul genital.

%.1.1 Ci+lul !n'om!trial. Mo'i"i+ari +i+li+! al! !n'om!trului.>ucoasa uterina este divizata in doua straturi, avand fiecare caracteristici

anatomice si evolutive diferite astfel $" stratul %rofund sau ba$al , ce nu sufera nici o modificare de"a lungulciclului menstrual, este format din partea profunda a tubilor glandulari si a corionului

" stratul su%erficial sau functional , prezinta importante modificari in cursulciclului menstrual.

5iclul menstrual se poate imparti in 0 faze $a( proliferativa -( secretorie +( menstruala.

a( Faa proliferativa. *pre a !;"a zi a ciclului, glandele care au fost ingustaterectilinii, devin treptat hipotrofice, iar lumenul lor se largeste. In celule nu se mai gasescnici mucus, nici glicogen. *pre ziua !0 & !6, glandele sunt mai mari, epiteliul lor estemai ondulat, sub influenta 4.*.9."ului se secreta estrogeni cu actiune proliferativaasupra mucoasei.

-( Faa secretorie ( progesteronica sau pregravidica ). In cea de"a !/ &!2"a zi,la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele devin dantelate, glicogenul dedeplaseaza spre partea apicala a celulei, pentru a excreta catre ziua a #/"a. In acestmoment partea spicala a celulei se incarca cu mucus. rterele spiralate se diferentiaza

=


7/33

in zilele #/ & #2, tot acum stroma se micsoreaza in grosime prin resorbtia edemului.Determinismul fazei secretorie este $ .9. & progesteron & faza secretorie.

+( Faa menstruala dureaza in medie 6 zile. *tratul superficial masoara < & !;cm. in grosime si se elimina. >enstruatia apare ca un cliva- hemoragic al mucoaseiuterine, realizat prin -ocul modificarilor vasculare.

%.1.% Ci+lul ainal

In mod normal mucoasa vaginala la femei in plina activitate sexuala arepatru zone de celule care se modifica in cursul ciclului menstrual. Ele sunt $ zonasuperficiala, zona intermediara, zona parabazala si zona bazala.

In timpul fazei estrogenice, epiteliul marginal creste si atinge maximum dedezvoltare inainte de evolutie. 5elulele zonei parabazale ca si cele din zonaintermediara devin cilindrice, se stratifica si cresc in volum, crestere rezultata dindezvoltarea acestora precum si din proliferarea lor. 5ontinutul celular in glicogen crestein aceasta faza. *pre sfarsitul fazei estrogenice ( stadiul avansat ), straturile zoneisuperficiale se multiplica ( conificare ).

Ovulatia se caracterizeaza prin debutul modificarilor regresive care semanifesta prin oprirea dezvoltarii epiteliului vaginal, celulele se turtesc si sunt eliminatein placarde. e masura ce faza estrogenica avanseaza, activitatea epiteliului inceteazaiar descuamarea lui se continua. 4aza estrogenica se caracterizeaza printr"o proliferarea celulelor si o crestere a acidofilei si a indicelui picnotic.

4aza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor carese plicaturizeaza si se elimina in cantitate foarte mare.

%.1.& !iclul mamar

In cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se producmodificari morfofiziologice sub actiunea celor # hormoni ovarieni$ foliculina si

progesteronul. 4oliculina, in prima faza a ciclului ovarian determina hiperplazia tesutuluicon-unctiv si a canalelor galacto"fore. In faza a doua sub actiunea progesteronului areloc dezvoltarea tesutului lobulo"alveolar.

In timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc sisunt dureroase. a examinarea mamelonului chiar in primele luni, va aparea colostrul.>amelonul si areola se pigmenteaza mai intens. De asemenea, circulatia devine maiintensa, venele superficiale se dilata si devin foarte evidente prin transpiratia pielii,constituind reteaua 9aller.

Dupa nastere, in ziua 0 " 6 se declanseaza lactatia datorita inceperiisecretiei de proladina, precum si datorita excitarii mamelonului prin actul suptului ( caleaneuroflexa ).

%.% Ci+lul r!pro'u+ti.

Intre pubertate si menopauza, femeile sanatoase au ciclu menstrual. Desimulti oameni stiu doar despre zile cu scurgeri menstruale, acestea sunt doar cele maievidente faze ale ciclului reproductiv complet.

5iclul incepe din prima zi de scurgeri si se incheie in momentul inceperiiurmatoarei scurgeri. cesta dureaza de obicei #< de zile, insa multe femei au cicluri cu

2


8/33

durata intre #; si 6; de zile. In situatia in care ciclurile sunt foarte lungi sau foarte scurteexista un motiv de ingri-orare, de aceea trebuie consultat de urgenta un medicginecolog.

4iecare ciclu reproductiv reprezinta de fapt o serie de interactiuni intrecreier, glanda pituitara, ovare si uter. *unt trimise si primite mesa-e intre aceste organe

cu scopul de a efectua schimburi diferite de hormoni care cauzeaza maturizareaovulului si eliberarea sa din ovar. De altfel, scopul fiecarui ciclu reproductiv este samaturizeze un ovul din ovar si sa afere astfel oportunitatea fecundarii si pregatireacorpului femeii daca insarcinarea a avut loc. *curgerea menstruala este cel mai bunmoment pentru inceperea urmaririi ciclului pentru ca este singurul moment cand acestapoate fi observat.

In prima zi a ciclului, nivelul diferitiilor hormoni implicati este foarte scazut.@ivelul scazut al estrogenului face ca hipotalamusul sa comande glandei pituitare sasecrete in sange 4*9 ( 9ormon *timulator al 4oliculei ). Ovarele reactioneaza la nivelulcrescut de 4*9 din sange si incepe procesul de maturizare a ovulului in interiorulfoliculelor ovarelor. In timp ce foliculele cresc se secreta estrogen. rezenta

estrogenului face ca celulele din endometrium ( captusala uterului ) sa semultiplice , ceea ce face ca aceasta sa devina din ce in ce mai groasa. @ivelul deestrogen continua se creasca pentru aproximativ !; zile, pana cand este destul deridicat pentru a face ca glanda pituitara sa secrete hormonul 9. ceasta cresterebrusca a nivelului hormonului 9 determina eliberarea ovulului maturizat din interiorulfoliculelor. @ivelul crescut al estrogenului produce de asemeni modificari ale cervixului sia mucusului cervical. @umita si ovulatie, aceata eliberare a ovulului apare cam la

-umatatea perioadei ciclului reproductiv si are semnificatia ca ovulul este pregatit pentrufecundare daca sperma este prezenta. In acest moment 4*9"ul si 9"ul au cele mairidicate niveluri, dar nivelul estrogenului scade in doua trei zile de la ovulatie.

Dupa ce un ovul a fost eliberat , celulele care au captusit foliculele ovariene

isi schimba forma si culoarea devenind un corpus luteum ( corp galben ). cestasecreta si estrogen si progesteron , un alt hormon. @ivelul progesteronului este mairidicat la ovulatie, perioada in care creste din nou si nivelul estrogenului. 5restereanivelului progesteronului determina o crestere a temperaturii corpului femeii. In aceastafaza a ciclului, captuseala uterului este de-a de / "!; ori mai groasa decat dupa oprireaultimei scurgeri si cu a-utorul progesteronului din corpus luteum ea se modifica siformeaza straturi distincte cu functii nutritive precum si cu alte calitati necesare pentru asustine o sarcina daca ovulul este fecundat. De asemenea, prezenta progesteronuluiproduce scaderea treptata a nivelurilor 4*9"ului si a 9"ului. 5and nivelul 49"ului estedestul de coborat, corpus luteum nu mai este stimulat si treptat se opreste secretiaestrogenului si progersteronului. *caderea nivelurilor 4*9"ului si 9"ului determinaeliminarea de catre uter a captuselii ( fapt care de altfel marcheaza prima zi aurmatorului ciclu ). Daca are loc feritilizarea, nivelul progesteronului ramane ridicat sicaptuseala uterina ramane pentru a gazdui ovulul fecundat. 3n singur spematozoid esteacceptat in ovul devenind impreuna prin fecundare o singura celula. 4ecundarea cusucces apare in prima treime a tubului falopian si isi incepe calatoria spre uter ( aproximativ !; zile ) unde se fixeaza in captuseala nutritiva si bogata in sange.

ceasta hraneste celula si, curand, se dezvolta embrionul si placenta.


9/33

Cap. & Simptom! ,i 'iano,ti+ 'i"!r!ntial.

A. Uterul si ane"ele.) /!moraii ainal! anormal! 0

" Menoragia $ hemoragie mai puternica si mai prelungita la ciclu in caz de miom uterin,

tulburari de coagulare & Hemoragii intermenstruale apar in $ miom uterin, cancer de col si de corp uterin, polipide corp uterin, avort

) Am!nor!! ,!+un'ara apare in $ sarcina, sarcina extrauterina,hiperprolactinemie, insuficienta de lob anterior hipofizar, anorexie nervoasa, subnutritie,sport de performanta

) S!+r!ti! ainala purul!nta apare in $ anexita, salpingita, boala cutransmitere sexuala, polipi de corp uterin

) Tumoar! palpa-ila in a-'om!nul in"!rior apare in $ sarcina, anexitaabcedata, chisturi de ovar, tumoare de ovar, uter miomatos.

. #landa mamara.

a( ) No'ulii ,anilor 0'" (odul solitar dur, nedureros la apasare, deseori cu limite neregulate &suspiciune de cancer mamar ( incidenta maxima intre 6; & 2; ani, in // A din cazuriapare in cadranul supero"extern ) )" (odul e*trem de dureros la %al%are, cu semne de inflamatie ( roseata, calduralocala ), febra & diagnostic " suspiciune de mastita ( de cele mai multe ori mastitapuerperala in perioada de lauzie ). In caz ca nodulul este fluctuent diagnosticul este &abces +" (odul cu su%rafata neteda, bine delimitat, moderat dureros la palpare, partialdepresibil sau fluctuent ( incidenta maxima intre 6/ & // ani ) & suspiciune de c$ist -" .ensificare difu$a a %arenchimului glandular ( eventual dependenta de ciclul

menstrual ) deseori la ambii sani, uneori cu secretie mamelonara & suspiciune demastopatie /" (odul %utin dureros, deseori noduli multipli, depresibili, cu consistenta de cauciuc( incidenta maxima intre !/ & 0; ani si 6; & // ani ) & suspiciune fibroadenom.0" (odul subcutanat, de consistenta moale pana la medie, nedureros la apasare &suspiciune de lipom, c$ondrom, mi"om, fibrom 1" (odul moderat, pana la foarte dureros la apasare, plat, cu tegumente lipide ( dacaexista traumatism in antecedente ) & $ematom.

-( ) S!+r!ti! mam!lonara.'" Secretie bilaterala clara sau la%toasa B galactoree. pare in $ $iperprolactinemie, inadenom $ipofiar dupa medicamente psihotrope )" Secretie unilaterala sau bilaterala, cu aspect laptos. pare in mastopatie +" Secretie sanguinolenta sau sanguinolent&seroasa" pare in papilom intraductal saucarcinom -" Secretie %urulenta galbuie" pare in mastita C abces

+( 2 'ur!ril! ,anilor 3 ma,to'ini! (.'" Sen$atie de tensiune in ambii sani, dependenta de ciclul menstrual, frecventpremenstrual, apare in mastodinie, sarcina ( semn precoce ))" .urere delimitata, cu caldura locala si roseata, apare in mastita


10/33

+" (odul dureros la %al%are, bine delimitat, apare in c$ist , fibroadenom -" Mameloane dureroase inrosite, apar in infectie, deseori in lauzie sau in perioada delactatie.

SEMESTRUL ICURSUL 4

OALA INFLAMATORIE PEL$INA

Cap 1. G!n!ralitati

1oala inflamatorie pelvina (1I) este un termen general pentru infectia siinflamatia organelor reproducatoare superioare la femei. ceasta este adesea, dar nuintotdeauna, o complicatie a unei

boli cu transmitere sexuala ( 1:* ). 1oala inflamatorie pelvina poate include infectia sauinflamatia$" trompelor uterine (,alpinita) " stratului superficial al uterului (!n'om!trita) " ovarelor (ooforita) " a unei trompe uterine si a ovarului respectiv, care formeaza

o cavitate infectata ( abcesul tubo"ovarian ).De asemenea, boala inflamatorie pelvina poate aparea in interiorul

abdomenului sub forma unui abces, a unei inflamatii a stratului superficial ce captusesteinteriorul abdomenului ( peritonita pelvina ) sau a unei inflamatii in -urul ficatului( perihepatica ).

1oala inflamatorie pelvina poate aparea ca o afectiune silentioasa,afectand organele reproductive fara sa determine aparitia vreunui simptom. Desima-oritatea femeilor se vindeca complet cu tratament, unele femei fac complicatiiserioase dupa ce au avut o boala inflamatorie pelvina. proximativ #;A pot aveacicatrici ale trompelor uterine, ceea ce scade semnificativ probabilitatea ca persoanarespectiva sa ramana insarcinata ( infertilitate tubara ) si aproximativ #;A prezinta'ur!r! p!lina +roni+a ( afectiune de lunga durata ) . De asemenea, boala inflamatoriepelvina creste riscul de sarcina tubara ( ectopica ). 1oala inflamatorie pelvina netratataeste o problema de sanatate serioasa, care are efecte pe termen lung.

dolescentii cu viata sexuala activa si femeile tinere adulte, care au celmai ridicat risc de a face o boala cu transmitere sexuala, sunt considerati un grup curisc inalt de a dezvolta o -oala in"lamatori! p!lina.

Cap. % Cau*!l! IP

De obicei boala inflamatorie pelvina ( 1I ) este cauzata de o -oala +utran,mit!r! ,!#uala ( 1:* ) care infecteaza colul uterin ( regiunea care face legaturaintre partea superioara a vaginului si uter ). Odata ce colul uterin a fost infectat cu o1:*, devine mai simplu pentru alte bacterii prezente in vagin sa patrunda si sa

!;

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/salpingita_4400http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/endometrita_3292http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/durerea-cronica-pelvina-la-femei_1032http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/boala-inflamatorie-pelvina-si-infertilitatea_1014http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/boli-cu-transmitere-sexuala_1178http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/boli-cu-transmitere-sexuala_1178http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/endometrita_3292http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/durerea-cronica-pelvina-la-femei_1032http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/boala-inflamatorie-pelvina-si-infertilitatea_1014http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/boli-cu-transmitere-sexuala_1178http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/boli-cu-transmitere-sexuala_1178http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/salpingita_4400


11/33

infecteze uterul si trompele uterine. De asemenea, boala inflamatorie pelvina se poatedezvolta ca urmare a ainit!i -a+t!ri!n! ( '1 ), care consta intr"o scadere la nivelulvaginului a organismelor F bune F si o crestere a numarului de organisme potential F releF din acea zona. tunci cand acest lucru se intampla si cand organismele daunatoare seraspandesc la nivelul uterului si a trompelor uterine, poate aparea boala inflamatorie

pelvina. tentie 'aginita bacteriana nu se transmite pe cale sexuala.5ele mai frecvente cauze de boala inflamatorie pelvina sunt$& gonoreea, o infectie bacteriana care se transmite pe cale sexuala" !$lam%dia, o infectie bacteriana care se transmite pe cale sexuala. 1oalainflamatorie pelvina cauzata de chlamGdia $

" apare cel mai frecvent la adolescenti si la femeile tinere adulte " poate prezenta simptome mai usoare sau poate fi asimptomatica (in comparatiecu boala inflamatorie pelvina cauzata de gonoree), ceea ce poate duce laintarzierea diagnosticarii.

Conta+tul ,!#ual prot!5at previne infectia datorata unei boli cutransmitere sexuala, ceea ce duce la scaderea semnificativa a riscului de boala

inflamatorie pelvina.4emeile carora li s"a inserat un dispozitiv intrauterin in scopul controlariiconceptiei, au un risc mai mare de a face o boala inflamatorie pelvina in prima lunadupa insertia acestuia, in special daca exista vaginita bacteriana sau o -oala +utran,mit!r! ,!#uala este prezenta la nivelul colului in momentul insertiei. rocedeulinsertiei poate transfera bacteriile de la nivelul vaginului sau al colului uterin. Riscul deinfectie poate fi redus daca $

" persoana respectiva este testata si tratata pentru eventualele boli cutransmitere sexuala sau vaginita bacteriana ( daca acestea sunt detectate ),inainte de a se insera dispozitivul intrauterin

" insertia se realizeaza cu gri-a, astfel incat riscul de infectare sa fie minim

( tehnica curata ).

Cap. & Simptomatoloia IP. Compli+atii.

*imptomatologia bolii inflamatorii pelvine ( 1I ) se intinde pe o arie larga,de la absenta lor completa pana la forme severe. De obicei se considera ca simptomele-olii in"lamatorii p!lin! sunt un semn al unei afectiuni mai putin severe. :otusi,numeroase femei care au avut organele pelvine afectate din cauza unei boli inflamatoriipelvine afirma ca nu au fost diagnosticate niciodata cu 1I. cest fapt este in modspecial adevarat daca 1I a fost cauzata de 5hlamGdia de exemplu, care poate fiasimptomatica. deseori, simptomele bolii inflamatorii pelvine nu apar pana candinfectia si inflamatia nu s"a raspandit pana la nivelul trompelor uterine sau la stratulsuperficial al cavitatii abdominale (peritoneul). *imptomele bolii inflamatorii pelvine tindsa fie mai evidente in timpul perioadei de sangerare menstruala si uneori si insaptamana care urmeaza.

rincipalul simptom intalnit in 1I este durerea abdominala inferioara, deobicei descrisa ca fiind sub forma de crampe sau constanta si iritanta. ceasta durerese poate accentua in timpul miscarilor intestinale, a actului sexual sau a mictionarii.

!!

http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-genitale-feminine/vaginita-bacteriana_1030http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/gonoreea-sau-blenoragia_1037http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/gonoreea-sau-blenoragia_1037http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/chlamydia-trachomatis-boala-cu-transmitere-sexuala_1001http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/chlamydia-trachomatis-boala-cu-transmitere-sexuala_1001http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/sexul-protejat_695http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/boli-cu-transmitere-sexuala_1178http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/boli-cu-transmitere-sexuala_1178http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/ghid-al-bolii-inflamatorii-pelviene_1113http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-genitale-feminine/vaginita-bacteriana_1030http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/gonoreea-sau-blenoragia_1037http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/chlamydia-trachomatis-boala-cu-transmitere-sexuala_1001http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/sexul-protejat_695http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/boli-cu-transmitere-sexuala_1178http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/boli-cu-transmitere-sexuala_1178http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/ghid-al-bolii-inflamatorii-pelviene_1113


12/33

De asemenea, pot fi prezente unul sau mai multe simptome din cele ceurmeaza $

" o senzatie de presiune la nivelul pelvisului " durere in regiunea dorsala inferioara. 3neori aceasta durere poate iradia

spre unul sau spre ambele picioare.

" o secretie vaginala anormala, de culoare galbena, maronie sau verzuiesau o crestere a cantitatii secretiei vaginale " febra, de obicei peste 0


13/33

tisulare (aderente) in cavitatea abdominala si in organele reproducatoare, ceea ce

poate duce la $

a) " infertilitate tubara, ce afecteaza aproximativ


14/33

" utilizeaza frecvent dusul. rofesionistii din domeniul medical trag unsemnal de alarma in legatura cu dusurile, deoarece acestea cresc riscul de infectiivaginale si pelvinedeoarece dusurile pot modifica aciditatea mediului vaginal si pot favoriza dezvoltareabacteriilor nedorite dusurile pot provoca pierderea bacteriilor normale, benefice pentru

mediul vaginal, precum lactobacilii dusurile facute incorect pot impinge, odata cu -etulde apa, bacteriile de la nivelul vaginului, in interiorul uterului.*e recomanda luarea tuturor masurilor de precautie necesare pentru

evitarea expunerii la -olil! +u tran,mit!r! ,!#uala. In unele cazuri, anumite proceduri ginecologice pot creste riscul de boala

inflamatorie pelvina prin introducerea bacteriilor in tractul reproducator. cesteprocedure medicale include $

" prelevarea unui fragment de tesut de la nivelul stratului superficial al uterului (biopsie endometriala )" zgarierea stratului superficial al uterului ( dilatare si chiuretare )

" insertia unui 'i,po*iti intraut!rin, in cazul in care este prezenta o infectie la

nivelul colului uterin sau al vaginului in momentul insertiei dispozitivului " examinarea uterului sau a trompelor uterine cu a-utorul unui tub cu lumina lacapat ( histeroscopie sau histerosalpingograma )

" avortul spontan 1oala inflamatorie pelvina este rara la femeile care $

" nu au o viata sexuala activa " nu au cicluri menstruale " sunt insarcinate " li s"au extirpat uterul sau ovarele in cursul unei histerectomii.

Cap. : Con,ultul '! ,p!+ialitat!.

deseori simptomele bolii inflamatorii pelvine nu apar decat in momentulin care se dezvolta inflamatia sau tesutul cicatricial ( aderentele ). :esutul cicatricialpoate provoca durere pelvina cronica ( de lunga durata ), infertilitate si sarcina ectopica.Din aceasta cauza este necesar un consult medical de urgenta pentru a se trataposibilele simptome ale bolii inflamatorii pelvine sau complicatiile. *e recomandaconsultarea imediata a doctorului in cazul in care este prezenta durerea abdominalasau oricare din urmatoarele $

" ,an!rar! ainala anormala " secretie vaginala anormala " febra de 0


15/33

" exista o durere, o arsura sau o mancarime aparuta in timpul mictiunii, caredureaza mai mult de #6 ore

" exista suspiciunea ca persoana respectiva a fost expusa unei boli cutransmitere sexuala

" este prezenta o secretie vaginala de culoare galbena sau verzuie

" este prezenta o secretie vaginala urat mirositoare " sunt prezente sangerari intre perioadele de m!n,truati! " este prezenta o durere la nivelul abdomenului in timpul actului sexual

('i,par!uni!) " este prezenta o sangerare aparuta dupa contactul sexual sau dupa dusul

vaginal " persoana respectiva are un partener sexual care are oricare din simptomele

bolii cu transmitere sexuala, cum ar fi o scurgere sau bube la nivel organelor genitale sau durere in zona genitala.

Cap. ; In!,tiatii. Diano,ti+ pr!+o+!.

1oala inflamatorie pelvina este adesea dificil de diagnosticat deoarece $

" simptomele bolii sunt variabile si pot fi gresit considerate ca fiind datorate

altor conditii medicale

" nu exista un test unic care sa poata detecta boala inflamatorie pelvina, ea

fiind 'iano,ti+ata cu a-utorul unei combinari a istoricului medical a

persoanei respective, a simptomelor existente, a examenului fizic si a

rezultatelor de laborator " este dificil de examinat interiorul cavitatii abdominale sau trompele uterine

pentru a se vedea daca exista vreo infectie.

a ora actuala nu exista o metoda standard de screening pentru boalainflamatorie pelvina. 5u toate acestea, se considera ca efectuarea unui screening anualde rutina la femeile tinere, cu viata sexuala activa, pentru identificarea unei infectii cu+6lam'ia, poate reduce numarul de cazuri de boala inflamatorie pelvina, de aceeaaceasta este recomandata de medici.

*e recomanda efectuarea prompta a unui examen ginecologic, ori decate ori se observa aparitia unor simptome de infectie pelvina sau a unei dureri pelvine.

In cazul in care persoana respectiva a fost expusa unei boli cu transmitere sexuala estesfatuita sa consulte imediat un doctor pentru a fi examinata si testata. tunci cand estediagnosticata cu o boala cu transmitere sexuala, in special onor!! sau infectie cuchlamGdia, va fi imediat evaluata pentru identificarea unei boli inflamatorii pelvine si vaprimi un tratament adecvat. De asemenea si partenerulCpartenerii sexual(i) trebuie saurmeze un tratament pentru boala cu transmitere sexuala.4emeile care au fost infectate recent cu iru,ul imuno'!"i+i!nt!i uman! (9I') trebuieinvestigate si pentru alte boli cu transmitere sexuala.

!/

http://www.sfatulmedicului.ro/Ciclul-menstrual/prima-menstruatie-menarha_1044http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-feminine/dispareunia-si-sangerarile-din-timpul-contactului-sexual_1015http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/diagnosticare_3136http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/chlamydia-trachomatis-boala-cu-transmitere-sexuala_1001http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/gonoreea-sau-blenoragia_1037http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/gonoreea-sau-blenoragia_1037http://www.sfatulmedicului.ro/Infectia-cu-HIV/infectia-cu-virusul-imunodeficientei-umane-hiv-sida_654http://www.sfatulmedicului.ro/Ciclul-menstrual/prima-menstruatie-menarha_1044http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-feminine/dispareunia-si-sangerarile-din-timpul-contactului-sexual_1015http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/diagnosticare_3136http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/chlamydia-trachomatis-boala-cu-transmitere-sexuala_1001http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-cu-transmitere-sexuala/gonoreea-sau-blenoragia_1037http://www.sfatulmedicului.ro/Infectia-cu-HIV/infectia-cu-virusul-imunodeficientei-umane-hiv-sida_654


16/33

%hidurile de tratament in boala inflamatorie pelvina recomanda aplicareaprompta de ingri-iri medicale, chiar si atunci cand sunt indeplinite numai criteriile cliniceminime de diagnostic al 1I si chiar inainte de a se obtine rezultatele examenelor delaborator. ceasta inseamna ca persoana respectiva trebuie sa inceapa imediat untratament cu antibiotice, pe baza prezentei factorilor de risc, a istoricului medical si a

examenului fizic & amanarea tratamentului pentru cateva zile ar putea creste riscul deafectare a trompelor uterine si implicit de infertilitate.

Cap. 8 Tratam!ntul IP

1oala inflamatorie pelvina netrata poate produce cicatrici tisulare(aderente) ce pot cauza 'ur!r! p!lina +roni+a, ,ar+ina !+topi+a si in"!rtilitat!. Dinaceasta cauza, ghidurile de tratament in boala inflamatorie pelvina recomanda aplicareaprompta de ingri-iri medicale, chiar si atunci cand sunt indeplinite numai criteriile cliniceminime de diagnostic al 1I. ceasta inseamna ca persoana respectiva trebuie sainceapa imediat un tratament cu antibiotice, pe baza istoricului medical si a examenului

fizic, deoarece amanarea tratamentului pentru cateva zile ar putea creste riscul deafectare a trompelor uterine si implicit de infertilitate.

8.1 Tratam!ntul initial

:ratamentul antibiotic dureaza !6 zile in cazul -olii in"lamatorii p!lin!.Desi persoana respectiva poate incepe sa se simta mai bine mai devreme estenecesara administrarea tratamentului in toata aceasta durata de # saptamani. In cazcontrar, infectia poate sa reapara. De asemenea pot fi utilizate un medicament din clasaantiinflamatoare nonsteroidiene (I@*) pentru a se indeparta durerea sau disconfortul.

5ontinuarea evaluarilor este importanta pentru obtinerea sigurantei ca

tratamentul are efect. >onitorizarea indeaproape poate a-uta la prevenirea aparitieicomplicatiilor, precum durerea pelvina cronica sau infertilitatea. Doctorul va dori sa facaun nou consult la # & 0 zile de la inceperea tratamentului, apoi dupa inca alte 2 & !;zile.De asemenea, va mai fi necesara o noua evaluare la 6 & = saptamani de laterminarea tratamentului, pentru a se verifica daca persoana este vindecata.D! r!tinut<In cazul in care persoana respectiva are un 'i,po*iti intraut!rin, in scopanticonceptional si prezinta o boala inflamatorie pelvina, poate fi necesara indepartareadispozitivului intrauterin, acest lucru depinzand de gradul de severitate al infectiei.Doctorul va recomanda spitalizarea in urmatoarele situatii$

" femeia este in,ar+inata " persoana respectiva este foarte bolnava " persoana respectiva prezinta varsaturi " este necesara o interventie chirurgicala pentru un abces tubo"ovarian sau o

sarcina ectopica (care pot fi rezultatul unei boli inflamatorii pelvine) " persoana respectiva nu se poate trata singura la domiciliu.

4iecare partener(a) cu care persoana respectiva a avut contact sexual inultimele =; de zile trebuie sa fie evaluat(a) pentru o boala cu transmitere sexuala si

!=

http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/durerea-cronica-pelvina-la-femei_1032http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina-ectopica-extrauterina_1033http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/boala-inflamatorie-pelvina-si-infertilitatea_1014http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/ghid-al-bolii-inflamatorii-pelviene_1113http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/dispozitiv-intrauterin-copper-t-model-tcu-380-a_11348http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina-sunt-insarcinatai_1124http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/durerea-cronica-pelvina-la-femei_1032http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina-ectopica-extrauterina_1033http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/boala-inflamatorie-pelvina-si-infertilitatea_1014http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/ghid-al-bolii-inflamatorii-pelviene_1113http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/dispozitiv-intrauterin-copper-t-model-tcu-380-a_11348http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina-sunt-insarcinatai_1124


17/33

tratat(a) adecvat, pentru a preveni reinfectarea si raspandirea infectiei de la o persoanala alta.

:ratamentul pentru gonoreea sau pentru infectia cu chlamGdia nu esteacelasi cu tratamentul pentru boala inflamatorie pelvina. 3neori sunt prescrise maimulte antibiotice pentru boala inflamatorie pelvina si sunt administrate pentru o perioada

mai lunga de timp.entru a se preveni reinfectarea este importanta abstinenta de lacontactul sexual pana cand atat persoana in cauza cat si partenerulC partenerii sexual(i)au terminat complet tratamentul cu antibiotice (cel putin !6 zile).

8.% Tratam!ntul '! intr!tin!r!

Daca tratamentul antibiotic initial a vindecat infectia cauzata de boalainflamatorie pelvina, nu este necesar un tratament de intretinere. 5u toate acestea, esteimportant sa se stie cu siguranta ca infectia a fost vindecata si acest lucru se poate aflaprintr"un control regulat efectuat de doctor. Evitarea unei infectii pelvine recurente, mai

ales daca este vorba de o boala cu transmitere sexuala este elementul cheie inprevenirea unui alt episod de boala inflamatorie pelvina. 4olosirea regulata de prezervative s"a dovedit eficienta in reducerea

riscului de boala inflamatorie pelvina recurenta. Episoadele repetate de boalainflamatorie pelvina creste riscul de in"!rtilitat! tu-ara, de durere pelvina cronica si desarcina ectopica.

8.& Tratam!ntul la 'omi+iliu

1oala inflamatorie pelvina si bolile cu transmitere sexuala necesita untratament medical prompt. Daca este prezent orice simptom pelvin neobisnuit sau

durere, se recomanda consultarea fara amanare a unui doctor, chiar daca simptomelenu par a fi serioase. Dupa inceperea tratamentului medical pentru boala inflamatoriepelvina, doctorul va oferi instructiuni specifice in legatura cu ingri-irea la domiciliu.ersoana afectata trebuie sa respecte aceste instructiuni si sa vina la consultatiilerecomandate de doctorul curant.

*e recomanda urmatoarele masuri de tratament la domiciliu, ca masuri desuport a vindecarii $

" ingestia unor cantitati mari de apa si o 'i!ta echilibrata, care a-utaorganismul sa lupte impotriva infectiei

" o'i6na cat mai mult posibil, pana ce simptomele incep sa se amelioreze (deobicei dupa cateva zile), apoi reluarea treptata a activitatilor zilnice

" administrarea regulata de medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene(I@*), precum i-upro"!n, pentru durere. Daca durerea nu se amelioreaza inprimele 6< pana la 2# ore de la inceperea tratamentului, este indicat un nouconsult medical.

" evitarea contactului sexual pana la terminarea tratamentului cu antibiotice,disparitia completa a durerii si pana la restabilirea completa a starii desanatate. De asemenea, evitarea contactului sexual pana cand

!2

http://www.sfatulmedicului.ro/Infertilitate-feminina/cauze-anatomice-de-infertilitate-a-trompele-uterine_1152http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/cei-7-nutrienti-esentiali-ai-unei-diete-echilibrate_1497http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/odihna_1870http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/ibuprofen-comprimate_9290http://www.sfatulmedicului.ro/Infertilitate-feminina/cauze-anatomice-de-infertilitate-a-trompele-uterine_1152http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/cei-7-nutrienti-esentiali-ai-unei-diete-echilibrate_1497http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/odihna_1870http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/ibuprofen-comprimate_9290


18/33

partenerulCpartenerii nu a(u) terminat tratamentul administrat pentru o boalacu transmitere sexuala.

" stabilirea si respectarea intalnirilor cu doctorul. Doctorul curant va dori sa facaun nou consult la #"0 zile de la inceperea tratamentului cu antibiotice ca sa seasigure ca acesta are efect. De asemenea este necesar un alt consult dupa

alte 2"!; zile pentru a se vedea daca starea persoanei respective s"aameliorat si pentru discutarea despre metodele in care poate fi evitata o nouainfectie. >ai poate fi recomandata o consultatie la 6"= saptamani pentru a sevedea daca vindecarea este completa.

" contactarea medicului daca simptomele se agraveaza sau reapar.Cap. 4 Optiuni '! m!'i+am!nt!

:ratamentul sufera diverse modificari pe masura ce se inventeaza noiantibiotice sau pe masura ce bacteria ce a determinat infectia devine rezistenta laantibioticele vechi.%hidurile de tratament elaborate de 5entrele de 5ontrol si de reventie a 1olilor din

*tatele 3nite recomanda unul din urmatoarele regimuri medicamentoase $A( pa+i!nt n!int!rnat= r!imul A$ O"lo#a+ina sau levofloxacina cu sau faram!troni'a*ol.

Ofloxacina se administreaza sub forma de tablete, de doua ori pe zi, timpde !6 zile. evofloxacin se administreaza sub forma de tablete, o data pe zi, timp de !6zile. ceste medicamente nu se folosesc la femeile insarcinate.

>etronidazolul, sub forma de tablete, de doua ori pe zi, timp de !6 zile.Este contraindicat +on,umul '! al+ool in timpul administrarii de metronidazol.

In unele regiuni (cum ar fi 5alifornia si 9aHaii) exista o incidenta maimare decat in mod normal a gonoreei, care nu se poate vindeca cu unele antibiotice.Din acest motiv, in aceste regiuni, ofloxacina si levofloxacina nu mai sunt recomandate

ca tratament de prima linie al gonoreei. :otusi, doctorul poate recomanda ofloxacinasau levofloxacina daca exista un risc scazut de gonoree rezistenta la aceste antibiotice.( pa+i!nt n!int!rnat= r!imul .

3nul din urmatoarele trei +!"alo,porin! este folosit in asociere cudoxiciclina $

" Ceftria*ona se administreaza o data, sub forma de in-ectie intramusculara.Doxiciclina se administreaza sub forma de tablete, de doua ori pe zi, timp de!6 zile. Doxiciclina este contraindicata la gravide. De asemenea serecomanda evitarea expunerii prelungite la soare in timpul tratamentului cudoxiciclina sau 5efoxitin cu probenecid plus doxiciclina

" !efo"itina se administreaza o singura data, sub forma unei in-ectiiintramusculare. robenecid se administreaza sub forma de tablete,administrata in priza unica, in momentul in-ectiei. Doxiciclina se administreazasub forma de tablete, de doua ori pe zi, timp de !6 zile. Doxiciclina estecontraindicata la femeile insarcinate. :rebuie evitata expunerea prelungita lasoare in timpul tratamentului cu doxiciclina.

" cefti$o*im sau cefota"im plus doxiciclina, cu sau fara metronidazol.5efalosporinele se administreaza o singura data, sub forma unei in-ectii

intramusculare. Doxiciclina se administreaza sub forma de tablete, de doua ori pe zi,

!


19/33

timp de !6 zile. >etronidazolul este sub forma de tablete, de doua ori pe zi, timp de !6zile. Doxiciclina este contraindicata la femeile insarcinate. :rebuie evitata expunereaprelungita la soare in timpul tratamentului cu doxiciclina.

tentie *e va evita consumul de alcool in timpul tratamentului cumetronidazol.

A( pa+i!nt int!rnat. 3nele femei au nevoie de internare pentrutratarea bolii inflamatorii pelvine.In spital, antibioticele sunt initial administrate pe cale intra!noa,a (I')

timp de cel putin #6 ore, apoi sunt administrate pe cale orala, tratament care poate ficontinuat la domiciliu dupa externarea din spital. Durata totala a tratamentuluimedicamentos este de cel putin #6 ore. *ituatii $

1. pa+i!nt int!rnat=tratam!nt intra!no,= r!im A 0 !efotetan seadministreaza intravenos la fiecare !# ore sau Cefo*itin plusdo*iciclina.

5efoxitinul se administreaza intravenos la fiecare = ore. Doxiciclina seadministreaza intravenos sau sub forma de tablete la fiecare !# ore. Dupa

cel putin #6 ore de tratament antibiotic intravenos, se administreazaantibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina)%. pa+i!nt int!rnat= tratam!nt intra!no,= r!im 0

" 5lindamicina" %entamicina

5lindamicina se administreaza intravenos la fiecare < ore. %entamicina seadministreaza intravenos sau sub forma de infectii la fiecare < ore sau o datape zi.Dupa cel putin #6 ore de tratament antibiotic intravenos, se administreazaantibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina).

M!+ani,m '! a+tiun! " ntibioticele omoara diferitele bacterii ce cauzeaza boala

inflamatorie pelvina.In'i+atii " ntibioticele sunt indicate daca este indeplinit oricare din criteriile minime dediagnostic al bolii inflamatorii pelvine $" este prezent un debut recent al unei sensibilitati sau dureri in regiunea pelvinainferioara, mai ales daca este prezenta bilateral" este prezent un debut recent al unei sensibilitati sau dureri atunci cand trompeleuterine sau ovarele sunt atinse sau mobilizate in timpul examinarii" este prezenta o sensibilitate sau o durere atunci cand colul uterin este mobilizat intimpul examinarii.D! r!tinut<

ntibioticele pot preveni aparitia complicatiilor bolii inflamatorii pelvine daca suntadministrate precoce si daca sunt luate toate medicamentele recomandate.

:rebuie efectuata o noua consultatie la #"0 zile de la incepereatratamentului. ersoana respectiva ar trebui sa aiba o durere sau o sensibilitatediminuata in timpul examenului abdominal si pelvin. >onitorizarea ulterioara, ce constaintr"o noua consultatie la 2"!; zile si o alta la 6"= saptamani este de obicei recomandatapentru siguranta ca tratamentul a avut succes.

!

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/injectie-intravenoasa_3909http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/cefotetan-ceftenon-flacoane-injectabile_8934http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/injectie-intravenoasa_3909http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/cefotetan-ceftenon-flacoane-injectabile_8934


20/33

In cazul in care simptomele nu s"au ameliorat, doctorul ar putea incercaun alt regim medicamentos sau sa caute alte cauze posibile ale simptomelor, inclusivsarcina ectopica, ap!n'i+ita, abcesul pelvin sau !n'om!trio*a.

SEMESTRUL ICURSUL 1>

NOTIUNI ELEMENTARE DESPRESARCINA SI NASTERE

Cap 1. G!n!ralitati '!,pr! pro+!,ul '! +on+!pti!

a) Oulatia. In fiecare luna, intr"unul din cele doua ovare ale unei femei, in

foliculi , incepe sa se dezvolte un grup de ovule imature. In mod obisnuit, numai unuldintre acesti foliculi este selectat pentru a finaliza procesul de dezvoltare ( maturare ). cest F folicul dominant F inhiba cresterea si dezvoltarea celorlalti foliculi, care se oprescdin maturare si degenereaza. 3lterior, foliculul matur se rupe si ovulul este eliberat de lanivel ovarian ( oulati! ). Ovulatia apare in general cu doua saptamani inainte deinceperea urmatoarei menstruatii a unei femei.

.e$voltarea cor%ului galben $ dupa ovulatie, foliculul rupt se transformaintr"o structura numita corpul galben, care secreta doi hormoni si anume$

progesteronul si !,tro!nul. rogesteronul are ca functie stimularea dezvoltariiendometrului ( epiteliul ce captuseste la interior uterul ) si pregatirea sa prin ingrosare,pentru eventuala implantare a embrionului.

2liberarea ovulului $ ovulul este eliberat si absorbit in trompele uterine,unde ramane pana cand un singur spermatozoid il penetreaza in cadrul procesului de

fecundatie ( fuzionarea ovulului cu spermatozoidul ). Ovulul poate fi fertilizat pe operioada de #6 de ore dupa ovulatie. In medie, ovulatia si fecundatia au loc cam la douasaptamani dupa ultima menstruatie.

b) M!n,truatia. Daca ovulul nu este fecundat, atat el cat si corpul galben vor degenera, ducand astfel si la scaderea progresiva a nivelului de hormoni. cest procesva duce la exfolierea endometrului ce are ca rezultat sangerarea, respectiv menstruatia.5iclul este repetabil.

c) F!+un'atia. Daca un ,p!rmato*oi' intalneste si penetreaza un ovulmatur rezultat in urma ovulatiei, ovulul va fi fecundat. tunci cand spermatozoidulpenetreaza ovulul, la suprafata ovulului apar anumite modificari ale invelisului sauproteic, modificari cu rol de a impiedica patrunderea unui alt spermatozoid.

Incepand chiar din momentul fertilizarii, baga-ul genetic al copilului estecomplet, inclusiv in ceea ce priveste sexul sau. Datorita faptului ca mama nu poatefurniza decat cromoomi se"uali de tip 7 ( orice persoana de sex feminin prezinta inbaga-ul genetic o pereche de cromozomi sexuali 77 ), atunci $

" daca un spermatozoid de tip fecundeaza ovulul, copilul va fi baiat ( 7 )" daca un spermatozoid de tip 7 fecundeaza ovulul, copilul va fi fata ( 77 ).

#;

http://www.sfatulmedicului.ro/Apendicita-si-alte-cauze-de-abdomen-acut/apendicita-acuta_958http://www.sfatulmedicului.ro/Endometrioza/endometrioza-proliferare-endometru_1111http://www.sfatulmedicului.ro/Chisturi-ovariene/terapia-cu-laser-poate-imbunatati-ovulatia-la-femeile-cu-sindromul-ovare_2430http://www.sfatulmedicului.ro/analize/progesteronul-seric_201http://www.sfatulmedicului.ro/Hormonii-si-tulburarile-endocrine/estrogenul-si-emotiile-la-femei_901http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/spermatozoid_2415http://www.sfatulmedicului.ro/Avortul/cauzele-genetice-ale-avortului-spontan-numar-anormal-de-cromozomi_1139http://www.sfatulmedicului.ro/Apendicita-si-alte-cauze-de-abdomen-acut/apendicita-acuta_958http://www.sfatulmedicului.ro/Endometrioza/endometrioza-proliferare-endometru_1111http://www.sfatulmedicului.ro/Chisturi-ovariene/terapia-cu-laser-poate-imbunatati-ovulatia-la-femeile-cu-sindromul-ovare_2430http://www.sfatulmedicului.ro/analize/progesteronul-seric_201http://www.sfatulmedicului.ro/Hormonii-si-tulburarile-endocrine/estrogenul-si-emotiile-la-femei_901http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/spermatozoid_2415http://www.sfatulmedicului.ro/Avortul/cauzele-genetice-ale-avortului-spontan-numar-anormal-de-cromozomi_1139


21/33

d) Implantar!a 3 ni'ar!a (. In primele #6 de ore dupa producereafecundatiei, ovulul incepe sa se divida rapid in mai multe celule. El ramane in trompauterina aproximativ trei zile. Ovulul fecundat denumit igot , continua sa se divida pemasura ce se deplaseaza incet prin trompa uterina catre uter, unde urmeaza sa seataseze la nivelul endometrului ( procesul este cunoscut sub numele de implantare sau

nidare ). Initial zigotul se transforma intr"o structura celulara plina, de forma rotunda,apoi acesta evolueaza si devine o structura celulara goala, numita blastocist . Inaintede nidare, blastocistul se detaseaza de invelisul sau protector. In momentul in careblastocistul intra in contact cu endometrul, schimbul hormonal ce are loc a-uta-la,to+i,tul sa se ataseze. 3nele femei observa aparitia unor mici spoturi sangvine( sau sangerari usoare ) la nivelul len-eriei intime, pe o perioada de una sau doua zileatunci cand are loc nidarea. 3lterior, endometrul se ingroasa si colul uterin este obstruatprintr"un dop de mucus.

e) D!*oltar!a !m-rionara. In urmatoarele trei saptamani, celuleleblastocistului incep sa se dezvolte ca grupuri de celule ( clumps ) astfelformandu"se astfel primele celule nervoase ale copilului. In procesul sau de dezvoltare,

copilul este numit $) !m-rion din momentul conceptiei si pana in a < " a saptamana de sarcina ) "at dupa a < & a saptamana si pana in momentul nasterii, copilului.

Cap. % Sar+ina 0 ,!mn! ,i ,imptom!.

a unele femei o parte din simptomele sarcinii pot fi observate chiar si ladoar o saptamana de la conceptie, insa pentru ma-oritatea femeilor incertitudinile din aceasta perioada se pot concretiza in urmatoareleintrebari $ Oare sunt insarcinataJ 5are sunt simptomele unei sarciniJ 5um pot sti dacaam ramas insarcinataJ

*imptomele de sarcina sunt diferite de la femeie la femeie, de la organismla organism si de la sarcina la sarcina, in functie de o multitudine de caracteristici.Intelegerea semnelor si simptomelor sarcinii este foarte importanta.

Unul dintre cele mai intalnite semne care prevestesc venirea pe lume abebelusului este intarierea sau lipsa menstruatiei , de altfel acestea constituind siprimele indicii in suspicionarea unei sarcini. entru lipsa menstruatiei, desi esteconsiderata cel mai comun simptom ce indica existenta unei sarcini, mai sunt si altemotive cum ar fi $

" %erioada ala%tarii poate constitui cauza a lipsei menstruatiei in acest intervalde timp o femeie poate ramane insarcinata

" unele cau$e medicale pot contribui la lipsa ciclului, dar acest lucru seremedieaza odata cu revenirea la starea normala de sanatate

" efortul e*cesiv femeile care depun efort continuu si sustinut (de ex. atletii)vor avea perioade de intrerupere a ciclului. rin reducerea exercitiilor fizice lanivelul corespunzator, de obicei situatia revine la normal. De asemenea, ogreutate mica a corpului asociata cu efort intens sau un consum mic dealimenteCmalnutritie pot duce la aparitia intreruperilor de ciclu menstrual

" %ilule anticonce%tionale pot determina unor femei lipsa completa amenstruatiei. 5hiar si dupa incetarea administrarii acestor pilule multe femei

#!

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/zigot_2685http://www.sfatulmedicului.ro/Reproducerea-umana-asistata/transferul-de-blastocisti-a-fertilizarea-in-vitro_1079http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/zigot_2685http://www.sfatulmedicului.ro/Reproducerea-umana-asistata/transferul-de-blastocisti-a-fertilizarea-in-vitro_1079


22/33

intampina probleme de genul ciclurilor neregulate pentru perioade de trei sausase luni

" meno%au$a e masura ce femeile se apropie de menopauza, menstruatiadevine din ce in ce mai neregulata pana cand se opreste in totalitate.

rimul si cel mai rapid raspuns pe care o femeie care suspicioneaza ca

este insarcinata deoarece ciclul menstrual este intarziat, il poate oferi testul de sarcina,care se poate gasi in orice farmacie. &tentie ' Rezultatul acestor teste nu este corectmereu si este posibil ca ,ar+ina sa nu fie detectata in ca$ul in care aceste teste sunt folosite in %rima $i du%a constatarea li%sei ciclului . entru ca rezultatul testului sa fieconcludent, el trebuie efectuat la + – - sa%tamani du%a %rima $i a ultimei menstruatii ,deoarece in aceasta perioada nivelul de gonadotropina corionica umana ( !# ),hormon produs de celulele care formeaza placenta si prezent in sange in momentulconceptiei, este destul de ridicat pentru a fi detectat de test.

:rebuie subliniat faptul ca lipsa menstruatiei este un simptom important care indica e"istenta unei sarcini . Insa, la unele femei mai exista secretii ( scurgeri )mai putin abundente si de mai scurta durata chiar si dupa primele 0 " 6 luni de la

conceptie, secretii care pot fi confundate cu menstruatia. De aceea trebuie cunoscute sialte simptome care indica existenta unei sarcini.

!ele mai intalnite simptome de sarcina sunt

) *ndispoitia matinala.Desi aceasta afecteaza multe femei insarcinate, doar in -ur de /;A dintre

ele intalnesc acest simptom la un anumit moment din timpul sarcinii. De multe oriacesta poate fi primul semn ca esti insarcinata, dar, de obicei acest lucru se vamanifesta abia la o luna dupa conceptie. 3nele femei se simt rau toata ziua sau numainoaptea, iar simptomele pot varia de la o usoara greata la voma. In modobisnuit,indispozitia matinala tinde sa apara in -urul saptamanilor < " !; cand nivelul de

hormoni este ridicat, apoi se va diminua treptat pe masura ce se apropie cel de " al II "lea trimestru al sarcinii. O forma rara de indispozitie numita h3%eremesis gravidarum semanifesta printr"o stare de greata si varsaturi incoercibile in timpul sarcinii care duc ladeshidratare si aciditate excesiva.

) +ensibilitatea crescuta a sanilor.5aracteristice si perioadei premergatoare menstruatiei ( sani durerosi si

foarte sensibili ), aceste simptome apar cam la o saptamana sau doua de la conceptiesi sunt caracterizate prin $ sani mariti mai mult decat de obicei, putin durerosi, maisensibili la atingere, mameloanele mai colorate, mai moi si chiar mai retrase.*ensibilitatea sanilor in timpul sarcinii este rezultatul unui nivel ridicat de hormoni careinsotesc graviditatea. cest simptom diminueaza semnificativ dupa primul trimestru si

dispare dupa al doilea trimestru de sarcina.- Oboseala sau somnolenta. rogesteronul secretat acum este posibil sa fie vinovat pentru starea de

oboseala sau somnolenta si creaza senzatia ca oricat te"ai odihni, simti ca nu scapi deoboseala. Initial se poate crede ca este doar extenuare dar, daca aceasta stare sementine si dupa multa odihna si mai sunt si alte simptomele caracteristice, toateacestea coroborate duc la concluzia ca este vorba despre o sarcina.

) S!n,i-ilitat! +r!,+uta la miro,uri ,i man+ar!.

##

http://www.mamica.ro/sarcina/http://www.mamica.ro/sarcina/


23/33

5and o femeie este coplesita de anumite mirosuri pe care le simpatizainainte, cand anumite mancaruri preferate, acum ii provoaca repulsie, este semn ca aintervenit o sarcina. ceste semne pot fi datorate unei cresteri rapide de estrogen dincorp, semne ce pot persista de"a lungul sarcinii, sau pot aparea si disparea continuu peperioada acesteia.

) oftele alimentare ca semn de sarcina.Este foarte cunoscuta imaginea femeii gravide, pofticioasa (vrea capsuniin timpul iernii, sau marul din sacosa unei doamne) si mereu flamande. In timpul uneisarcini apetitul este mai crescut, deosebit de starea normala si, chiar daca persoana inmod normal nu este pofticioasa, in timpul sarcinii poate avea pofte alimentare diverse.

) alonarea si constipatia sunt prezente atat in timpul sarcinii, cat si in perioadace o precede. Ea poate aparea imediat dupa conceptie sau in decursul catorvasaptamani dupa, ele fiind probleme destul de frecvente.

) ureri de cap, de spate si ale coloanei vertebrale.Durerile de cap luate ca atare, nu pot fi un semn de incredere care sa

indice o sarcina, de vreme ce exista multe alte cauze care determina aparitia acestora.

Dar in contextul cresterii cantitatilor de hormoni din organism si coroborate cu altesimptome de sarcina, ele pot fi luate in calcul, mai ales ca pot fi resimtite inca dinprimele saptamani de sarcina.

a fel ca si durerile de cap, durerile de spate si ale coloanei vertebralesunt un alt simptom timpuriu al sarcinii de altfel aceste dureri pot fi prezente pe toataperioada sarcinii , fiind mai acut resimtite in ultimul trimestrual acesteia.

) /inia de sub ombilic se inc$ide la culoare.Intre zona pubiana si ombilic exista o linie, de obicei numai usor mai

inchisa decat pielea din zona. In cazul aparitiei unei sarcini aceasta nuanta devine maiinchisa.

) !resterea temperaturii baale.

3n alt mod de a detecta o sarcina este masurarea temperaturii bazale. Inmod normal o temperatura mai mare este semn de ovulatie, dar poate fi si semn deposibila sarcina daca perioada ovulatiei a trecut. Daca temperatura se mentine mairidicata timp de aproximativ 0 saptamani este necesara prezentarea la medic.

) 0evoia de mictionare mai frecventa.In perioada sarcinii, organismul mareste cantitatea de sange si alte lichide

pe care rinichii le vor filtra si apoi vor a-unge in vezica urinara. Rezultatul este nevoiaunei frecvente mult mai mare de a mictiona decat inainte. cest lucru se poatemanifesta inca din primele sase saptamani ale primului trimestru si poate persista sauagrava de"a lungul intregii sarcini.

) +angerarea sau spotting-ul.3nele femei acuza scurgerea unor cantitati mici de lichid rosu, roz sau

rosiatic. cesta este un simptom normal si indica faptul ca oul fertilizat incepe sapatrunda in mucoasa uterina la aproximativ sase zile dupa fertilizare. :otusi, dacaaceste simptome sunt insotite si de durere, este recomandabil sa fie consultat mediculimediat deoarece acesta poate fi un semn de ,ar+ina ectopica.

#0

http://www.mamica.ro/sarcina/http://www.mamica.ro/sarcina/http://www.mamica.ro/sarcina/


24/33

Cap. & Sar+ina ,i na,t!r!a

&.1 P!rioa'a intraut!rina

sa cum a mai fost prezentat, pentru dezvoltarea unui copil sunt necesare

luni, la sfarsitul carora femeia naste. 5and sarcina evolueaza bine, viitoarea mamaduce o viata activa, obisnuita cu toate acestea, ea trebuie sa aiba gri-a sa sehraneasca bine, sa evite fumatul, alcoolul, la fel ca si ma-oritatea medicamentelor carepot constitui substante toxice pentru viitorul copilului. In toata perioada sarcinii,schimburile dintre mama si copil se realizeaza prin interemediul placentei si acordonului ombilical.

lacenta complet formata la trei luni de la fecundare este constituita dincelule ale mucoasei uterine materne ( endometrul ) si din celule coriale. lacentauneste mucoasa uterina cu fatul prin intermediul cordonului ombilical. cesta estestrabatut de doua artere ( arterele ombilicale ) ce transporta substantele nutritive sioxigen de la mama si de vena ombilicala ce transporta produsi reziduali si dioxidul de

carbon de la fat in organismul matern de unde se elimina. erioada de calcul a sarcinii este divizata in zile, saptamani, luni sitrimestre, fiecare cu particularitatile ei, astfel $

" in %rimele 1 $ile dupa producerea fecundatiei micuta sfera formata din celule,se fixeaza pe peretele uterin acesta constituie nidatia oului

" in sa%tamana a )&a incepe formarea celulelor sanguine si diferentiereacelulelor cardiace.

" in saptamana a 0"a modificarile hormonale determina ingrosareaendometrului si vasele sanguine din el hranesc blastocistul

" in sa%tamana a -&a sacul amniotic este bine dezvoltat. Embrionul si, mai tirziufatul vor fi adapostiti in el pe tot parcursul sarcinii, suspendati confortabil in

lichidul amniotic, la o temperatura constanta si prote-ati impotriva socurilor.Inima incepe de-a sa bata la inceput neregulat, dar in curand cu un ritmregulat si mai rapid decat cel al mamei. 5oloana vertebrala si sistemul nervosincep sa se formeze in embrion, care are acum in -ur de 2 mm lungime

" in sa%tamina a /&a se formeaza primele organe. 5apul creste si adapostestecreierul in dezvoltare, care este legat de maduva spinarii in dezvoltarerudimentara. 1ratele si picioarele apar ca mici muguri, iar inima si sistemulcirculator sunt bine conturate. 'asele sanguine ale embrionului se unesc cucele ale placentei in dezvoltare, pentru a forma cordonul ombilical. Ininteriorul embrionului acum in lungime de !; mm, a inceput sa se formezesistemul digestiv, incepand cu stomacul si parti din intestin. Desi nu exista ofata propriu"zisa, exista mici depresiuni in care se vor forma ochii si urechile.%ura si maxilarele sunt la inceputul formarii, iar sistemul nervos si coloanavertebrala continua sa se dezvolte

" in sa%tamana a 0&a dezvoltarea capului se accelereaza. artile interne aleurechilor si ochilor sunt in continua formare si incepe dezvoltarea narilor.5reierul si maduva spinarii sunt aproape formate. Dezvoltarea sistemelor digestiv si urinar continua, desi ficatul si rinichii nu sunt capabili sa

#6


25/33

functioneze. >ugurii membrelor au crescut si este posibila observarearudimentelor mainilor si picioarelor

" in sa%tamana a 1&a incep sa se dezvolte umerii, coatele, genunchii, bazinul siplamanii, iar la sfarsitul saptamanii a 2"a embrionul are lungimea de 6; mm.

" in sa%tamana a 4&a se separa degetele. Intre timp se formeaza sistemul

digestiv " la varsta de ) luni se formeaza cavitatile oculare, acoperite cu un tegumentdin care se vor forma pleoapele. De asemenea, apar urechile, coloanavertebrala, gatul si muschii apare pielea, iar capul se apleaca inainte embrionul incepe sa"si miste mainile si picioarele este perioada in care sepot auzi bataile cardiace ale fatului.

Din acest moment embrionul poarta numele de fat si se dezvolta foarterapid. ana acum el ocupa cavitatea uterina, de acum inainte insa, uterul se vadestinde pentru a face loc fatului, sacului amniotic si placentei. bdomenul mamei se vamari din ce in ce mai mult. In saptamanile urmatoare se dezvolta organele interne alefatului. Incep sa se formeze muschii si unghiile, iar parul incepe sa creasca. 4atul

incepe sa dea din maini si picioare din ce in ce mai puternic." in a ')&a sa%tamana se poate vedea imaginea colului uterin >etoda pebaza de ultrasunete este folosita de catre medici pentru a se asigura ca fatulse dezvolta normal prin aceasta metoda se poate afla si sexul bebelusului

" in sa%tamana a '-&a, desi este foarte mic, fatul este format in intregime $ are!# centimetri lungime si cantareste aproape !0/ de grame

" ince%and cu luna a -&a, mama poate simti miscarile fatului. El deschide siinchide ochii si poate sa"si stranga pumnii. Doarme si se trezeste des si chiar sughite

" in luna a 1&a fatul aude. *e misca mai putin deoarece are mai putin loc inuter. >asoara 6#cm si cantareste !,/+g.

" in luna a


26/33

la rubeola si, daca nu este, sa se vaccineze impotriva acesteia. 5ontractarea rubeoleipe timpul sarcinii poate duce la nasterea unui copil cu malformatii grave.

Este important pentru mama sa consulte medicul pentru un examen fizic,meticulos si pentru stabilirea unui program de ingri-ire prenatala. 5ontrolul cresteriifatului reprezinta o parte importanta a acestuia. >etodele utilizate pentru aceasta

variaza de la simpla masurare a uterului matern la examinarea cu ultrasunete.>asurarea cu regularitate a presiunii arteriale si testele de urina a-uta laevaluarea periodica a starii de sanatate a mamei.

&.& Na,t!r!a

In momentul nasterii, uterul se contracta din ce in ce mai tare $ incepetravaliul. :reptat, cervixul " capatul inferior al uterului " se largeste din ce in ce mai mult.Dupa !# ore ( aceasta perioada de timp este diferita de la o femeie la alta ) a-unge la undiametru de !; cm. Incepe a doua faza care, de obicei, dureaza o ora. 5ontractiile totmai puternice imping bebelusul prin cervix si vagin spre exterior. lte contractii elimina

placenta. Din momentul in care iese, copilul incepe sa tipe plamanii i se umplu cu aer pentru prima data. Desi va avea nevoie de ingri-ire si protectie timp de multi ani,bebelusul poate trai liber.

5ordonul ombilical masoara ceva mai mult de un centimetru in diametru siare o lungime de =;cm. Dupa nastere el trebuie sa fi taiat, formind ombiliculbebelusului. 5unoscand functia vitala a placentei si stiind ca viata embrionului si afatului se datoreaza sangelui matern, putem intelege cat de importanta este sanatateafemeiei in timpul sarcinii.

SEMESTRUL I

CURSUL 1%

ASISTENTA MEDICALA A GRA$IDEI LA TERMEN. INGRI?IRI ACORDATE IN LE/UZIE.

Cap. 1 Traaliul ,i na,t!r!a.

Traaliul si nasterea propriu"zisa, reprezinta procesul de nastere a unuicopil. 5a si sarcina, travaliul si nasterea urmeaza o anumita secventa de evenimente.:ravaliul si nasterea nu difera foarte mult de la o femeie la alta. :otusi, in cazul in care ofemeie a mai avut o nastere este posibil ca urmatoarea sa fie diferita.

:ravaliul este impartit in doua faze $" traaliul pr!+o+! ( latent ) si" travaliul activ.

Traaliul pr!+o+! duce la travaliul activ prin contractii moderate pana lasevere, uneori neregulate. :ravaliul precoce incepe cu contractii insotite de o stare dedisconfort, ce vor incepe sa dilate cervixul. ceasta faza poate sa dureze chiar si # " 0zile, in special la prima sarcina. 5ontractiile vor deveni mai puternice si mai frecvente,dilatand treptat +!ri#ul de la 0 cm la !; cm.

#=

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/travaliu_5234http://www.sfatulmedicului.ro/Medicamentele-in-sarcina/administrarea-de-nitroglicerina-la-femeile-cu-travaliu-prematur-imbunata_2446http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cervix_7057http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cervix_7057http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/travaliu_5234http://www.sfatulmedicului.ro/Medicamentele-in-sarcina/administrarea-de-nitroglicerina-la-femeile-cu-travaliu-prematur-imbunata_2446http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cervix_7057


27/33

Traaliul a+ti are trei stadii $" in %rimul stadiu al travaliului activ +ontra+tiil! devin mai puternice, frecvente

si regulate (la intervale de !; & !/ minute ). Odata cu aceste contractii seproduce subtierea si dilatarea cervixului, organismul concentrandu"se pefaza de K im%ins K. Impingerea pentru expulzia fatului poate dura de la cateva

minute la cateva ore. Desi travaliul mediu pentru primipare ( femei la primanastere ) este de ore, la unele gravide poate dura mai putin. In timpul fazeiactive gravida va merge la spital. e masura ce travaliul avanseaza, se potadministra antialgice.

" in tim%ul celui de&al doilea stadiu , dupa dilatatia completa si rupereamembranelor cu eliminarea lichidului amniotic are loc nasterea ( expulzia ). Inaceast stadiu contractiile se succed la ! & # minute si pot dura =; & ;secunde durerile devin din ce in ce mai puternice. In apropierea momentuluide expulzie a fatului, pot aparea simptome ca iritabilitate, an#i!tat!, greatasau epuizare. 5hiar si dupa expulzia fatului, contractiile vor dura pana laeliminarea placentei. In special in cazul femeilor care au mai nascut pot

aparea contractii dureroase timp de cateva zile dupa nastere, cauzate decontractia uterului." stadiul al treilea ( perioada de delivrenta ), este subsecvent

la !/ & #; minute dupa expulzia fatului si consta in dezlipirea si eliminareaplacentei si membranelor.

1.1 Traaliul pr!+o+!

rocesul nasterii cuprinde travaliul si nasterea propriu "zisa. @u poate fiprezis cu siguranta momentul in care se va declansa travaliul. 3nele gravide pot aveasimptome de nastere la un moment dat si sa nasca peste cateva saptamani, altele pot

sa nu aiba niciun fel de simptome inainte de a intra in travaliu. >omentul nasterii laprimipare este, de obicei, greu de prezis.S!mn! '! traaliu.

propierea intrarii in travaliu are anumite manifestari specifice $" copilul se pozitioneaza la nivelul pelvisului. Desi acest proces poarta numele

de F cadere F sau de F inaintare F, el poate sa nu fie simtit de catre mama " cervixul incepe sa se subtieze si sa se dilate. cest lucru este verificat de

medicul obstetrician in timpul examinarilor prenatale " contractiile devin din ce in ce mai frecvente si mai puternice, poate chiar

dureroase. ot aparea de asemea, crampe abdominale sau rectale sau odurere persistenta la nivelul spatelui

" ruptura membranelor. In ma-oritatea cazurilor, ruptura membranelor apare inmomentul initierii travaliului. a unele gravide acest lucru se produce inaintede declansarea travaliului.

Traaliul pr!+o+! 3 "a*a lat!nta a traaliului (. :ravaliul precoce este, de obicei, faza cea mai lunga a nasterii, uneori

durand chiar si # " 0 zile. In aceasta faz a contractiile uterine pot fi $" usoare sau moderate ( gravida poate vorbi in timpul unei contractii ) si

dureaza aproximativ 0; " 6/ secunde ori

#2

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/contractii-braxton-hicks_6974http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/contractii-braxton-hicks_6974http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45


28/33

" neregulate ( / sau #; de minute distanta intre ele ) si uneori chiar se pot opripentru un interval de timp.

5ervixul se dilata aproximativ 0 centimetri. rimiparele pot avea mai multeore de travaliu fara ca cervixul sa se dilate.

3neori, gravida venita la spital poate sa fie trimisa acasa pana cand se

instaleaza travaliul activ sau pana la ruperea membranelor. cesta faza a travaliuluipoate fi lunga si inconfortabila. entru a ameliora starea sunt indicate$ vizionatul la televizor, ascultarea

muzicii sau dusuri calde.Pro+!'uri !"!+tuat! in +ur,ul traaliului pr!+o+!.

In cazul internarii in spital, gravida in travaliu precoce va fi examinata. ainternare se vor realiza $

" schimbarea len-eriei de corp cu tinuta de spital" verificarea pulsului, tensiunii arteriale si temperaturii" se vor nota problemele de sanatate, date despre sarcina si travaliu" este necesar sa se cunoasca forta si perioadele la care apar contractiile

sau daca membranele s"au rupt" monitorizarea cordului fetal se va efectua pentru a inregistra ritmul cardiacfetal ca raspuns la contractiile uterine" se efectuaza consultul ginecologic steril pentru a se determina dacacervixul este dilatat si subtiat" se va monta un cateter venos, pentru cazurile in care va fi nevoie deadministrarea de fluide sau medicamente" ma-oritatea spitalelor au camere ce permit nasterea si apoi recuperareagravidei si a copilului. 5u exceptia unor cazuri complicate se poate pastraaceeasi camera pe tot parcursul internarii. In cazul in care nasterea secomplica, se va muta gravida in sala de operatie.

Dupa internare si examinarea initiala, gravida va fi sfatuita sa mearga.>ersul a-uta la cresterea confortului in timpul travaliului precoce. Desi se considera intrecut ca mersul ar a-uta la progresia travaliului, studii recente au demonstrat ca mersulnici nu grabeste, nici nu incetineste travaliul.

*e va face o monitorizare sumara la fiecare ora, pentru a se verifica ritmulcontractiilor si ritmul cardiac al copilului. *e vor permite vizitele. e masura ce travaliulva deveni din ce in ce mai putin confortabil, se vor limita vizitele.

1.% Traaliul a+ti. Sta'iil! a+!,tuia.

+tadiul * este primul stadiu al travaliului activ si incepe in momentul incare cervixul este dilatat de 0 " 6 centimetri. ceasta etapa se va termina atunci candcervixul va fi dilatat total si copilul va fi gata sa iasa. In ultima perioada a acestui stadiu (tranzitia ), travaliul devine intens.

5omparativ cu contractiile din travaliul latent, in acesta faza contractiilesunt intense si mai frecvente ( la # " 0 minute ) si dureaza ( /; " 2; secunde). In acestmoment, este indicata prezentarea la spital. In cazul in care membranele nu s"au rupteste foarte probabil ca acestea sa se rupa in aceasta faza.

e masura ce contractiile se intensifica se pot produce $

#


29/33

" stari de neliniste sau excitatie" dificultati in a sta in picioare ( ortostatism )" necesitatea de a schimba pozitia destul de des, acest lucru fiind util deoarece

imbunatateste circulatia.Este indicata inceperea tehnicilor de respiratie pentru a diminua durerea si

agitatia. ot fi administrate fluide intravenoase sau medicatie antialgica.Fa*a '! tran*iti! inseamna sfarsitul primei faze a travaliului activ. Inaceasta faza, pe masura ce copilul inainteaza, contractiile devin din ce in ce maiputernice, mai lungi si la o perioada mai mica. In timpul acestei perioade, mama se vaconcentra pe sanatatea copilului si pe felul cum decurge nasterea. Desi persoanele din

-ur pot fi suparatoare, totusi ele sunt utile pentru sentimentul de siguranta al gravidei. Eapoate prezenta simptome de anxietate, greata,epuizare, iritabilitate sau frica.

rimiparele au, de obicei, o faza de tranzitie ce dureaza aproximativ 0 ore,iar multiparele, care au mai avut o nastere vaginala au o perioada de tranzitie deaproximativ o ora. 3nele femei au o perioada de tranzitie foarte scurta, intensa.

+tadiul ** al travaliului activ este reprezentat de nasterea propriu"zisa, act

prin care copilul este impins de contractiile uterine. In timpul acestui stadiu $" contractiile uterine sunt diferite. Desi de obicei sunt regulate, ele se pot

diminua la fiecare # " / minute, durand =; " ; secunde. Dorinta de a impingeeste din ce in ce mai puternica cu fiecare contractie

" capul copilului poate crea presiune mare pe rect" pozitia poate fi modificata de cateva ori pentru a gasi pozitia perfecta pentru

nastere" in momentul in care capul copilului trece prin vagin poate aparea o durere

intensa. 5apul este partea cea mai mare a copilului si cel mai greu deexpulzat.

In cazul in care acest lucru se intampla rapid, medicul poate indica sa nuse impinga la fiecare contractie, pentru a lasa timp perineului ( zona dintre vulva sianus ) sa se intinda fara sa se rupa. In unele cazuri, se face o incizie a perineului, infunctie de medic sau de preferintele gravidei.

erioada de impingere poate fi scurta, de cateva minute sau poate duracateva ore. In cazul in care travaliul este prelungit, poate fi utila schimbarea pozitiei. Inunele cazuri, se pot administra medicamente care sa stimuleze contractiile uterine.

Cap. % P!rioa'a '! pr!atir! p!ntru traaliu ,i na,t!r!

Desi evenimentele din timpul travaliului nu pot fi in totalitate controlate,este important totusi, sa fie cunoscute optiunile din timpul travaliului inainte ca acesta sase instaleze. De aceea, pentru ca travaliul sa se desfasoare normal, gravida trebuie sacolaboreze cu personalul medical, sa aiba incredere in acesta, sa cunoasca etapeledesfasurarii nasterii si a duratei travaliului. Este indicat ca gravida sa posede cat maimulte cunostinte despre travaliu, despre medicatia de inlaturare a durerii, ce tip demedicatie poate fi fol

Mama Si Copilul II

Documents

Transcript of Mama Si Copilul II