MAIb.politiaromana.ro/files/pages_files/Mai2014.pdfTraian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin...
Transcript of MAIb.politiaromana.ro/files/pages_files/Mai2014.pdfTraian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin...
MAI2014
anul XXIINr . 429
RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii
„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt
aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,
ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..
28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie
din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.
REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:
Manuela Elena NEAM}U
REDAC}IA:REDAC}IA:
Sorin ANGHEL - redactor
SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:
Roxana MIH~ILESCU
Indira GHEORGHE
[i Dan CÂRSTOIU
CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:
Traian TANDIN, Adrian VLAD,
Thomas CSINTA, Florin {INCA,
Constantin CONSTANTINESCU,
Costel RA{CA [i Viorel BACIU
R`spunderea pentru materialele publicate
revine autorilor. Reproducerea integral`
sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul
prealabil al redac]iei, este interzis`.
TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa
DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;
IISSSSNN 11558844-99991100
Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,
sector 5, Bucure[ti.
Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:
Sumar
8-9Poli]i[tii [i limbajul mimico-gestual
3Poli]ia - Carier`, Siguran]`,Respect!
4Infractorii de la cap`tul firului
6-7Girofar
14-15Cum s` ne ferim de infractori
„Arena Securit`]ii“
16-17
19-20
File din trecutul Poli]iei Capitalei
DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:
Mihai PRUTEANU
COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:
Roberto {tefan ABABEI
Nelu LUPU
Mihai VOICU
P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~
D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I
B U C U R E { T I
ACTUALITATE
1POLI}IA CAPITALEI - Mai
Combaterea furturilor din locuin]e\n Europa Central` [i de Est
În perioada 1-3 aprilie 2014, delega]ia Direc]iei Generale de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti, condus` de domnul comisar [ef depoli]ie dr. Mihai Pruteanu, director general, aparticipat la edi]ia din prim`var` a Conferin]ei[efilor Poli]iilor din capitalele EuropeiCentrale [i de Est [i München, ce a avut loc laViena, Austria.
Conferin]a a reunit delega]iile Poli]iilor dinBratislava, Praga, Bucure[ti, Var[ovia, Viena [iMünchen.
Lucr`rile conferin]ei au fost deschise dec`tre domnul Gerhard Prüstl, [eful Poli]ieiViena, care a subliniat notorietatea de care sebucur` aceast` \ntrunire, atât prin prismasubiectelor abordate, cât [i a utilit`]ii informa]iilor rezultate în urma schimbuluipermanent de experien]` [i cuno[tin]e, valorificate în plan strategic [i managerial.
În prima parte a conferin]ei, [eful fiec`reidelega]ii a prezentat, pe scurt, situa]iainfrac]ionalit`]ii în capitalele reprezentate,ocazie cu care a fost eviden]iat faptul c`,
Direc]ia General` de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti a înregistrat o sc`dere a criminalit`]ii, în special a infrac]iunilor contra persoanei, patrimoniului [i a delincven]eistradale, concluzia fiind: Bucure[tiul este unora[ sigur.
În partea a doua a lucr`rilor conferin]ei,fiecare dintre delega]iile participante [i-aexpus abordarea institu]ional`, cu privire latema propus` spre dezbatere, respectiv„Strategii de combatere a furturilor prinefrac]ie din spa]ii de locuit“.
Delega]ia Poli]iei Bucure[ti, prin intermediul domnului comisar [ef de poli]ieMarian Iorga, a prezentat situa]ia operativ` ainfrac]ionalit`]ii generale la nivelul capitalei,raportat` la cea na]ional`, organizarea succint` a DGPMB [i a poli]iei judiciare, reglement`rile legale, conform noului CodPenal, în materie de furt, cazurile cu care seconfrunt` poli]i[tii bucure[teni, în domeniulfurturilor prin efrac]ie din locuin]e, num`rulpersoanelor cercetate/arestate, modul de
DDoommnnuull ccoommiissaarr [[eeff ddee ppoollii]]iiee ddrr.. MMiihhaaii PPrruutteeaannuu,, ddiirreeccttoorr ggeenneerraall,,
[[ii ddoommnnuull GGeerrhhaarrdd PPrrüüssttll,, [[eeffuull PPoollii]]iieeii VViieennaa
2 Mai - POLI}IA CAPITALEI
ACTUALITATE
desf`[urare a investiga]iilor [i de cercetare lafa]a locului [i campaniile derulate pentru prevenirea acestor fapte. În final, a expus,detaliat, modalitatea de lucru, utilizat` pentrudestructurarea unei grup`ri infrac]ionale, denumit` generic „Bra[ov“, care ac]iona pelinia furturilor prin efrac]ie din locuin]e.Problematica prezentat` de delega]ia Poli]ieiBucure[ti a fost primit` cu viu interes înrândurile celorlalte delega]ii. S-au purtatdiscu]ii pe marginea modului în care se realizeaz` prevenirea s`vâr[irii unor astfel defapte, fiind adresate întreb`ri suplimentare cuprivire la modul de operare folosit de c`tremembrii grup`rii sus men]ionate.
Luând în considerare desf`[urarea, la Praga[i Viena, a unor exerci]ii de simulare areac]iei [i modalit`]ilor de interven]ie în sistem integrat a institu]iilor angrenate înasigurarea ordinii [i siguran]ei publice, în cazde întrerupere a furniz`rii energiei electricepe o durat` mai lung` de timp (Blackout),reprezentan]ii poli]iilor respective au scos îneviden]` faptul c` au fost constatate unelelipsuri [i deficien]e în gestionarea acesteisitua]ii. To]i participan]ii au fost de acord cucele prezentate, institu]iile reprezentate nefiind preg`tite pentru un asemenea caz.
Totodat`, au fost purtate discu]ii pe marginea tuturor materialelor prezentate [i s-a accentuat utilitatea evident` a acestuigen de întâlniri, care a c`p`tat un caracter dince în ce mai tehnic [i func]ional. Fiecare [efde delega]ie din ora[ele participante a apreciat ca interesante [i utile informa]iileschimbate cu omologii lor, subliniindu-se faptul c` exist` similitudini atât în ceea ceprive[te modurile de operare ale infractorilorcare ac]ioneaz` pe linia furturilor prin efrac]iedin locuin]e [i din alte loca]ii (indiferent dena]ionalitate), cât [i în ceea ce prive[temodul de ac]iune a for]elor de poli]ie din]`rile participante, în contextul luptei împotriva infrac]ionalit`]ii.
La final, a fost elaborat [i aprobatcon]inutul Declara]iei de Încheiere, stabilindu-se gazda edi]iei din toamna anului2014, respectiv Poli]ia Bucure[ti. Tema dediscu]ii propus` pentru aceast` edi]ie este„Prevenirea - modalit`]i concrete pentru eficientizarea activit`]ii preventive în toatedomeniile specifice poli]iei, cât [i în ceea ceprive[te colaborarea cu alte institu]ii ale statului, ONG-uri sau mass-media“.
RRooxxaannaa BB~~DDOOII
PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.
TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill [email protected]
[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..
Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail
3POLI}IA CAPITALEI - Mai
ADMITERE
Poli]ia Capitalei ademarat campania derecrutare [i selec]ie a candida]ilor la admiterea îninstitu]iile de înv`]`mânt,proprii [i subordonateMinisterului AfacerilorInterne (Academia de Poli]ie„Al. I. Cuza“ - Bucure[ti, {colile de Agen]i de Poli]ie„Vasile Lasc`r“ - Câmpina [i„Septimiu Mure[an“ - Cluj-Napoca, {coala dePreg`tire a Agen]ilor deFrontier` „Avram Iancu“ -Oradea), precum [i în institu]iile de înv`]`mânt aleMinisterului Ap`r`riiNa]ionale [i ServiciuluiRomân de Informa]ii, carepreg`tesc speciali[ti pentrunevoile MinisteruluiAfacerilor Interne.
Aceast` campanie aredrept scop promovarea, înBucure[ti, a profesiei depoli]ist, precum [i cre[tereagradului de încredere atinerilor în profesionalismulautorit`]ilor poli]iene[ti, prinatragerea unui num`r câtmai mare de tineri care alego carier` în poli]ie.
În lunile iunie [i iulie,poli]i[ti care î[i desf`[oar`activitatea pe linie de proximitate [i rela]ii cu publicul, precum [i lucr`toriai Serviciului de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii dinPoli]ia Capitalei, vor derula,în liceele de pe razamunicipiului Bucure[ti, oserie de activit`]i de promovare a imaginii poli]iei[i a carierei de poli]ist.
Pe parcursul Campaniei„Poli]ia - Carier`, Siguran]`,Respect!“, poli]i[tii vor purtadiscu]ii interactive cu elevii,pentru ca ace[tia s` sefamiliarizeze cu particularit`]ile profesiei depoli]ist. Totodat`, tineriiabsolven]i bucure[teni vorprimi informa]ii referitoare lacondi]iile pe care candida]iitrebuie s` le îndeplineasc`pentru a participa la concursul de admitere,con]inutul dosarului deînscriere, precum [i avantajele muncii de poli]ie.În acest sens, acestora li sevor distribui pliante [i flyere.De asemenea, poli]i[tiiBrig`zii Rutiere a Capitalei
vor introduce, în orele deeduca]ie rutier`, un modulde promovare a profesiei depoli]ist, vor desf`[ura activit`]i educativ-preventive[i vor înmâna participan]ilorla trafic materiale publicitarespecifice.
Informa]ii completedespre „Admiterea 2014“pot fi ob]ínute la sediulDirec]iei Generale de Poli]íea Municipiului Bucure[ti -Serviciul Resurse Umane, str.Alexandru Beldiman, nr. 2-4,sector 5, dar [i de pe site-ulPoli]iei Capitalei wwwwww..ppoolliittiiaaccaappiittaalleeii..rroo,,sec]iunea Carier` - Admitere2014.
MMaannuueellaa EElleennaa NNEEAAMM}}UU
Poli]ia - Carier`, Siguran]`,Respect!
4 Mai - POLI}IA CAPITALEI
JUDICIAR
Infractorii de la cap`tul firuluiDespre metoda „Accidentul“ am mai
avut ocazia s` vorbim \n paginile revisteinoastre, atunci când acest tip de\n[el`ciune a ap`rut. Schema pus` la calede infractori este una destul de simpl`,dar care a avut efecte destul de nepl`cutepentru victime, atât pe plan emo]ional, cât[i pe plan financiar.
|n general, ceea ce este ie[it din comuneste c` cei care apeleaz` prin telefon victimele sunt de]inu]i, afla]i \n penitenciarele din toat` ]ara. Ace[tia sun`la diverse numere de telefon (mobil saufix), se prezint` drept avoca]i [i \iinformeaz` pe cei de la cel`lalt cap`t alfirului c` fiul, fiica sau o rud` a lor a provocat un accident rutier \n care au fostr`nite persoane.
Dup` ce \[i „lovesc“ emo]ional vitimele, infractorii ofer` [i solu]ia pentru ca ceicare au provocat accidentul s` scape deeventuale plângeri penale la poli]ie: banii.Astfel, cei suna]i sunt pu[i \n situa]ia f`r`ie[ire - s` \[i scape apropiatul din necazcu ajutorul banilor. Bine\n]eles c` cei careau picat \n plasa unor astfel de indivizi nus-au gândit la bani, ci la binele aproapelui.Din p`cate, acest bine era doar pentruinfractori care, de[i se aflau \n spatelegratiilor, se \mbog`]eau pe seama oamenilor cu suflet bun.
Odat` ce victima era prins` \n aceast`capcan` emo]ional`, urma pasul doi -transmiterea banilor, cât mai repede pentru a nu fi descoperit` \n[el`toria.De]inu]ii \[i apelau apropia]ii, fie pentru ase \ntâlni cu victimele [i a lua banii, fiepentru a merge la diverse sucursale bancare, unde urmau s` primeasc` baniiprin transfer bancar.
Poli]i[tii bucure[teni au reu[it, \n ultimalun`, s` destructureze trei grup`ri careac]ionau din Penitenciarul Giurgiu, dup`metoda de mai sus. Oamenii legii auadunat dovezi din care reiese c` peste 30de persoane au fost apelate de de]inu]i
\nchi[i aici, multe dintre ele fiind \n[elatecu sume cuprinse \ntre 1500 - 10.000 lei.
Sec]ia 22 Poli]ie avea sub supraveghere, \nc` din luna ianuarie, ogrupare format` din 10 membri (doi dintre ei \nchi[i \n penitenciar), careac]ionau consecvent [i sistematizat,apelând diverse persoane de pe razamunicipiului Bucure[ti. Astfel, N. Dan, 27 ani [i R. Mihai, 35 ani, sunau din\nchisoare, iar dac` schema func]iona erautrimi[i ceilal]i opt membri pentru a ridicabanii.
|n perioada martie-aprilie, gruparea areu[it s` p`c`leasc` cinci persoane, carele-au dat complicilor, \n total, 28.500 lei.Din fericire, \n alte 10 cazuri, printr-unconcurs de \mprejur`ri favorabil, victimele au fost oprite la timp de rudesau poli]ie, \nainte de a r`mâne f`r` bani.
Pe 14 aprilie, judiciari[tii Sec]iei 22,\mpreun` cu colegi de la Sec]iile 20, 21,25, Serviciul pentru Ac]iuni Speciale [istructuri operative ale Inspectoratului dePoli]ie al Jude]ului C`l`ra[i, \n baza mandatelor de perchezi]ie, emise deJudec`toria Sectorului 6, au fost efectuate nou` perchezi]ii \n Bucure[ti,jude]ul C`l`ra[i [i la Penitenciarul Giurgiu,\n celula \n care se aflau \nchi[i N. Dan [iR. Mihai.
Oamenii legii au descoperit, cu aceast`ocazie, \n celula de]inu]ilor, [apte telefoane mobile, iar de la celelalte adreseau fost ridicate 31 de telefoane mobile [ialte documente, care demonstrau activitatea infrac]ional`.
De asemenea, s-a dispus \ncepereaurm`ririi penale pentru neglijen]` \n serviciu, existând date privind \nc`lc`ri aatribu]iilor de serviciu a unor angaja]i aiPenitenciarului de maxim` siguran]`Giurgiu, \ns`rcina]i cu activit`]ile de control, paz` [i supraveghere a celor \ncarcera]i.
AA.. SSoorriinn
Scrisori de mul]umireC`tre
Poli]ia Român`Liceul Teoretic Interna]ional de Informatic` Bucure[ti v` mul]ume[te
pentru faptul c` le-a]i dat posibilitatea elevilor no[tri ca, \n cadruls`pt`mânii „{coala altfel“, s` viziteze institu]ia dumneavoastr` [i s` aflelucruri inedite [i interesante despre activitatea pe care o desf`[ura]i.
Sper`m ca aceast` experien]` s` nu fie singular` [i v` ur`m succes\n toate ac]iunile pe care le \ntreprinde]i.
Cu respect,DDiirreeccttoorr,,
PPrrooff.. HHaayyaattii AAggaaooggiiaa
C`treConducerea D.G.P.M.B. Bucure[ti
V` rog s` \mi permite]i ca \n numele Inspectoratului de Poli]ieJude]ean Bihor s` adresez cele mai calde mul]umiri [i ur`ri de binecolectivului Biroului de Investiga]ii Criminale din cadrul Poli]ieiSectorului 4 - Sec]ia 14 Poli]ie, pentru aportul avut la reu[itaactivit`]ii de identificare a unui membru al unei grup`ri infrac]ionale,care s`vâr[e[te infrac]iuni de \n[el`ciune pe teritoriul Ungariei.
Apreciez, \n mod deosebit, contribu]ia colegilor no[tri la ini]iereaacestei ac]iuni [i \mi exprim certitudinea c` \n viitor vor demonstraaceea[i vigilen]` [i profesionalism la realizarea unor ac]iuni importante pentru cooperarea interna]ional`.
Cu stim`,
{{eeffuull IInnssppeeccttoorraattuulluuii ddee PPoollii]]iiee JJuuddee]]eeaann BBiihhoorr,, CChheessttoorr ddee ppoollii]]iiee DDrr.. PPooppaa LLiivviiuu
C`tre{eful Sec]iei 12 Poli]ie
\n aten]ia domnului comandant|n numele Asocia]iei de Proprietari, din str. Lt. Aurel Botea, sector 3,
doresc s` v` mul]umesc pentru sprijinul acordat la solicitarea noastr`,ca la adunarea general` a asocia]iei de proprietari, din data de26.03.2014, s` participe ag. [ef adj. Bârs`nel Ionu] [i ag. pr. Sp`taruFlorin, care s` supravegheze desf`[urarea \n condi]ii civilizate a[edin]ei noastre.
Prezen]a agen]ilor de poli]ie a determinat desf`[urarea [edin]ei \ncondi]ii civilizate, cu respectarea ordinii de zi, pe puncte, conformprevederilor legale.
Proprietarii din bloc au fost foarte mul]umi]i c` au avut ocazia, caprin diverse \ntreb`ri adresate agen]ilor de poli]ie, s` afle foarte multe informa]ii ce ]in de bunaconvie]uire \ntr-un bloc, precum [i de siguran]a personal` [i a locuin]ei lor.
Cu rug`mintea de a beneficia, \n continuare, de sprijinul dumneavoastr`, v` mul]umim.Cu respect,
PPrree[[eeddiinnttee aall AAssoocciiaa]]iieeii ddee PPrroopprriieettaarrii DD.. DDaann--AAlleexxaannddrruu
CORESPONDEN}~
5POLI}IA CAPITALEI - Mai
6 Mai - POLI}IA CAPITALEI
JUDICIAR
Serviciul Furturi de Autovehicule s-a confruntat \n perioada noiembrie 2013 -aprilie 2014 cu mai multe cazuri de furturi,axate pe un singur tip de marc` auto.Acestea au fost \nregistrate doar pe razasectorului 3, ceea ce i-a determinat peoamenii legii s` cread` c` furturile suntopera unei singure grup`ri.
Pentru o cât mai bun` colaborare, lanivelul Serviciului a fost constituit` o grup` operativ`, care a efectuat cercet`ri \n vederea
identific`rii autorilor [i a modului de operare, iar \n urma acestora au fostob]inute date concludente cu privire lamembrii bandei de ho]i [i cum ac]ionauace[tia.
Principalii suspec]i erau trei tineri, V. Iulian,B. Constantin [i P. Adrian. Ace[tia ac]ionaunumai \ntre 4.30-5.30, diminea]a, dup` ce,\n prealabil, monitorizau victima pentru avedea unde locuie[te [i ce program are.Poli]i[tii au reu[it documentarea a 15 furturi
B`nci \n[elate de fal[i clien]i
GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR
Ho]ii de diminea]`
Poli]i[tii Sec]iei 3 audestructurat, la sfâr[itul luniiaprilie, o grupare specializat` pe \n[el`ciunibancare. |n activitateainfrac]ional` erau implicatepatru persoane, care aureu[it s` contracteze cincicredite bancare, \n valoaretotal` de 300.000 lei, pentru care, bine\n]eles, nuau pl`tit nici un leu atuncicând a venit scaden]a laratele lunare, convenite cub`ncile.
„Ingineria“ folosit` s-abazat pe func]ia de secretar` a concubineiunuia dintre suspec]ii principali. Astfel, S. Margareta, 46 ani, s-al`sat convins` de iubitul ei,U. C`t`lin, 25 ani, s`\ntocmeasc` mai multe adeverin]e de venit, pentrua ob]ine credite bancare.
Titularii creditelor nu aufost nicidecum capii
grup`rii, ci au fost cooptatealte 10 persoane, care auprimit pentru implicarea loro cot` parte din sumele \mprumutate. Dup`finalizare cercet`rilor [i atuturor informa]iiloradunate, poli]i[tii Sec]iei 3au pus \n executare, pe 29aprilie, 11 mandate deaducere la sediul poli]iei acelor implica]i \n aceste\n[el`ciuni.
|n urma probatoriului, aufost re]inu]i principalii suspec]i,U. C`t`lin, 25 ani, S.Margareta, 46 ani, P.Rodica,35 ani [i T. Elena, 53 ani,sub acuza]ia de \n[el`ciune,uz de fals [i fals \n \nscrisurisub semn`tur` privat`.
Cercet`rile continu` cucei patru \n stare de arestpreventiv, iar celelalte [aptepersoane audiate \n starede libertate.
7POLI}IA CAPITALEI - Mai
JUDICIAR
de ma[ini, marc` francez`, comise de ceitrei, existând date c` ace[tia sunt implica]i[i \n alte furturi asem`n`toare.
|n urma dovezilor adunate, poli]i[tii auefectuat [ase perchezi]ii, pe 16 aprilie, pentru depistarea suspec]ilor principali [i a complicilor acestora. Cu aceast` ocazie, au fost g`site [i cinci autoturismecare aveau seriile de identificare modificate. Totodat`, au fost conduse lapoli]ie [apte persoane, printre care [i doidintre suspec]ii principali, V. Iulian [i B.Constantin. Cel din urm` era c`utat [i de autorit`]ile belgiene, pe numele lui existând un mandat european dearestare.
Cercet`rile continu` pentru stabilirea\ntregii activit`]i infrac]ionale a grup`rii.
Tentativ` de furt cu final... nea[teptatDin luna martie, \n
aten]ia judiciari[tilorSectorului 6 Poli]ie a intrato grupare infrac]ional` specializat` \n furturile dinlocuin]e [i societ`]i comerciale, prin metodaescaladarea [i for]area sistemelor de \nchidere. Dindatele ob]inute de la structurile operative, pe 26aprilie, poli]i[tii au organizato ac]iune de prindere \n flagrant delict a membrilor.|n jurul orei 20.00 principaliisuspec]i, N. Nicu [i D.Eugen s-au \ntâlnit \n zonaTurda cu D. Marius, careconducea un taxi. Au plecatcu acesta [i au mers pân`pe strada Clopotarii Vechidin sectorul 1, unde aucoborât [i au \nceput s` verifice zona. Dup` câtevaminute, au s`rit gardul \ncurtea unui imobil [i aufor]at geamul termopan dela parterul cl`dirii.
|ntre timp, D. Marius conducea taxiul \n jurul
zonei, cu vitez` redus`, [i]inea permanent leg`turaprin telefon cu cei doi.Dup` câteva minute, cei dois-au \ntors la taxi [i s-au\ntins pe bancheta din spate,pentru a da senza]ia c` nueste nimeni \n autoturism.Ma[ina s-a \ndreptat sprePia]a Victoriei, unde a fostblocat` de oamenii legii.Deoarece [oferul nu ar`spuns la soma]iilepoli]i[tilor, de a debloca
u[ile vehiculului, oameniilegii au fost nevoi]i s`sparg` geamul din dreapta[oferului.
La perchezi]ie, \n ma[in`au fost g`site dou` [urubelni]e [i o pereche dem`nu[i. Concomitent cuprinderea celor trei, poli]i[tiiau identificat [i parteav`t`mat`, care a depusplângere pentru tentativ` defurt.GGrruuppaajj rreeaalliizzaatt ddee AA.. SSoorriinn
Credit foto: Corbis.com
Credit foto: Corbis.com
8 Mai - POLI}IA CAPITALEI
LA ZI
Conven]ia Na]iunilor Uniteprivind drepturile persoanelorcu dizabilit`]i are ca scopgarantarea exercit`rii drepturilorpersoanelor cu handicap, în condi]ii de egalitate cuto]i ceilal]i cet`]eni.
România a ratificat Conven]ia în decembrie2010, asumându-[i punereaîn aplicare a acestui act legislativ interna]ional.
În acela[i timp, în conformitate cu Legea nr.448/2006, autorit`]ile publice centrale [i locale auobliga]ia de a respecta,garanta [i promova drepturile persoanelor cudizabilit`]i [i de a-[i adaptaserviciile [i programele laspecificul acestora.
Lipsa adapt`rii mediului[i a serviciilor publice lanevoile reale ale persoanelorcu handicap este una dintrecauzele izol`rii, marginaliz`rii[i discrimin`rii la care
acestea sunt supuse în via]ade zi cu zi.
Elevii cu dizabilit`]i din[colile speciale reprezint` ocategorie vulnerabil`; ei suntoarecum „institu]ionaliza]i“,înv`]ând în [coli cu regimde semiinternat; orice ie[ireîn afara [colilor leaccentueaz` vulnerabilitateadat` de handicap.
În scopul prevenirii victimiz`rii minorilor [i persoanelor adulte cu dizabilit`]i (de auz, vederesau comunicare) din Bucure[ti, Serviciul deAnaliz` [i Prevenire aCriminalit`]ii a ini]iat proiectul punctual „R`mâi laad`post“. |n acest context, s-a n`scut o colaborare \ntre Direc]ia General` dePoli]ie a MunicipiuluiBucure[ti [i Funda]ia „LightInto Europe“.
În baza Protocolului decolaborare, pentru cre[terea
adresabilit`]ii c`tre copiii cudizabilit`]i din [colile speciale, pe de o parte, iarpe de alt` parte, c`trecet`]enii adul]i cu deficien]ede auz, care s-ar puteaadresa cu diverse problemesec]iilor de poli]ie, în perioada 28 aprilie - 7 mai2014, s-a desf`[urat cursulde formare în limbajul mimico-gestual, sus]inut deFunda]ia „Light Into Europe“.La acest curs au participat10 poli]i[ti - trei din cadrulServiciului de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii, doipoli]i[ti negociatori [i cincipoli]i[ti de la Sec]iile 1, 2, 10,11, 25. Cursul s-a desf`[uratla sediul funda]iei, iar lafinalul acestuia poli]i[tilor le-au fost înmânate diplome de participare.
Faptul c` au absolvitacest curs, le-a dat ocaziapoli]i[tilor din cadrul Serviciului de Analiz` [i
Poli]i[tii [i limbajul mimico-gestual
9POLI}IA CAPITALEI - Mai
LA ZI
Prevenire a Criminalit`]ii [icelor de la Sec]ia 25 s`desf`[oare, \n perioada 12-16 mai, activit`]i educativ-preventive, adresate copiilorcu deficien]e de auz, la{coala gimnazial` special`pentru surzi nr. 1, {coalaspecial` pentru deficien]i de
auz „Sf. Maria“ [i Gr`dini]aspecial` pentru hipoacuzici,în prezen]a cadrelor didactice specializate.
Primele impresii, din [colisunt favorabile.
Exemplific`m, în acestsens, relatarea unui cadru didactic: „Acest proiect este
util copiilor cu deficien]e deauz, foarte important pentrusiguran]a, educa]ia [i integrarea lor în societateanoastr`. De remarcat faptulc` poli]i[tii, care desf`[oar`activit`]ile, [i-au însu[itfoarte bine limbajul mimico-gestual, facilitând,astfel, în]elegerea [i comunicarea cu copiii ce audeficien]e de auz.“
Conform proiectuluipunctual „R`mâi la ad`post“,poli]i[tii bucure[teni vorcontinua aceste activit`]ieducativ-preventive, adresateatât minorilor, cât [i persoanelor adulte cu dizabilit`]i.
IIlleeaannaa BBOOGGAATTOONNIIUU
Serviciul de Investigare a Fraudelor Sector6 a organizat, pe 17 aprilie, o vast`opera]iune de control, ce a vizat combaterea infrac]ionalit`]ii de natur` economic` (evaziune fiscal` [i proprietateaintelectual`).
Astfel, au fost angrena]i ofi]eri SIF Sector6, \mpreun` cu colegi de la sectoarele 1, 2,3, 4 [i 5, lucr`tori din cadrul Sec]iilor 20, 21,22 [i 25 Poli]ie, poli]i[ti locali, reprezentan]i ai Inspectoratului Teritorial deMunc`, Comisariatul Regional pentru Protec]iaConsumatorului, Direc]ia Sanitar-Veterinar`[i pentru Siguran]a Alimentelor [i BiroulRomân de Metrologie Legal`.
Au fost verificate 40 de firme, iar la uneledintre ele au fost constatate mai multenereguli. De exemplu, Biroul Român deMetrologie Legal` a amendat cu 5000 lei ofirm`, pentru c` a \nc`lcat articolul 24 dinO.G. 20/1992 [i nu a „asigurat legalitateamijloacelor de m`surare, supuse controluluimetrologic“.
La o alt` societate, poli]i[tii au depistat c`erau vândute zeci de articole vestimentare,purt`toare de marc` \nregistrat`, f`r` ade]ine acordul titularului m`rcii. Bunurile aufost confiscate, urmând a se lua leg`tura cutitularul m`rcii \nregistrate pentru stabilireaprejudiciului.
Oamenii legii au indisponibilizat [i peste100 perechi de pantofi de dam`, \n valoare de 25.000 lei, expuse spre comercializare de o firm`, deoarece, \nmomentul verific`rii, nu a putut face dovadaprovenien]ei m`rfii. Acela[i lucru s-a \ntâmplat cu o alt` societate, de undepoli]i[tii au confiscat circa 300 de articolevestimentare, pentru care administratorul nua putut prezenta documente de provenien]`.
La firmele unde au fost descoperite\nc`lc`ri ale legii, poli]ia continu` cercet`rilepentru infrac]iuni de evaziune fiscal` [i\nc`lcarea drepturilor de proprietate intelectual`.
SSoorriinn AANNGGHHEELL
Ac]iune de amploare a poli]i[tilor \ntr-un complex comercial
PERFEC}IONARE
10 Mai - POLI}IA CAPITALEI
Autoeduca]ia, ca activitate con[tient` [isistematic`, are ca scop perfec]ionarea propriei personalit`]i, scop ales pe baza uneidecizii personale de autoorganizare, \n vederea adapt`rii rapide la realit`]ile \ndevenire. Omul se na[te cu un ansamblu depoten]ialit`]i, care trebuie s` se concretizeze\n AC}IUNE. Omul este educabil [i autoeducabil. Pentru orice individ suntvitale: tehnica restructur`rii cuno[tin]elor,operarea cu noi standarde axiologice, stabilireaunei noi ierarhii din care individul s` nu fieexclus. Este imperioas` cerin]a autoform`rii\ntr-o lume \n permanent` schimbare. Labaza autoeduca]iei st` studiul individual.Putem da aici ca exemplu, afirma]iapre[edintelui Barack Obama, care \n 2008 asus]inut c` „Iranul este o ]ar` mic` ce nureprezint` o amenin]are serioas`“.
Deprinderile de studiu individual sunt necesare pentru a face fa]` exploziei informa]iei, pentru a profita de ofertelesurselor de cunoa[tere, pentru a face fa]`exigen]elor profesionale, pentru o \nv`]areperformant` continu`, permanent`, pentru atr`i st`ri de confort psihic prin cunoa[tere.
Principalele deprinderi de studiu individual sunt: tehnica lecturii, \nv`]`rii,documentare, informare [i prelucrare; organizarea \nv`]`rii, respectarea normelorde psihoigien` a \nv`]`rii.
Deprinderile de studiu individual stau labaza constituirii unui stil personal, al c`ruieficien]` se manifest` prin \ntre]inerea motiva]iei stenice a \nv`]`rii; selec]ia [istructurarea informa]iilor, formarea [i\mbog`]irea culturii generale; formarea [iperfec]ionarea profesional`; \nsu[ireacon[tient` [i activ` a limbajelor [tiin]ifice,tehnice, artistice, auto\nv`]area [i \nv`]areapermanent`, prevenirea formelor severe deoboseal` [i surmenaj; cre[terea standarduluide s`n`tate psihomental`.
Procesul de \nv`]`mânt are caracter autoreglator, fluxul informa]ional circulând\n dou` direc]ii: de la subiect la obiect, de lacomand` la execu]ie, [i invers, de la obiectla subiect, de la execu]ie la comand`.
Evaluarea este procesul prin care se stabile[te dac` sistemul \[i \ndepline[tefunc]iile pe care le are, dac` au fost atinsefinalit`]ile stabilite \n procesul proiect`riiinstruc]ionale. A[adar, evaluarea [i autoevaluarea preg`tirii cadrelor din (\n)structurile informative, reprezint`:
a) proces/activitate etapizat`;b) vizeaz` domenii [i probleme complexe
(programe de instruire mixte);c) implic` un [ir de m`sur`ri, compara]ii,
aprecieri (judec`]i de valoare), pe baza c`rorase pot adopta decizii menite s` optimizezeactivitatea sau domeniile supuse evalu`rii.
|n conformitate cu anumite criterii psihopedagogice [i sociologice, au fost stabilite mai multe func]ii ale evalu`rii, func]iicare se \ntrep`trund: func]ia de control, dereglare a sistemului, de predic]ie, de clasificare[i selec]ie, func]ia educativ`, social`. |nfunc]ie de momentul \n care se \ntreprindeun demers evaluativ, exist`: evaluare ini]ial`,evaluare pe parcurs, evaluare final` sau evaluare continu` [i evaluare cumulativ`.
Evaluarea preg`tirii continue, \n unit`]ilesistemelor na]ionale de informa]ii, cuprinde:
- evaluarea programelor de preg`tire -organizate de c`tre unit`]i [i asigurate deinstitu]iile de \nv`]`mânt specializate;
- evaluarea preg`tirii individuale a personalului privind cuno[tin]ele [ideprinderile dobândite ca urmare a parcurgerii programelor de preg`tire continu` (vezi num`rul revistei din aprilie).
VVllaadd RRoommiicc`̀ AAddrriiaannCCaammeelliiaa OOpprreessccuu
Preg`tirea ofi]erilor din sistemeleinformative [i cyberterorismul
-- vvaa uurrmmaa --
Credit foto: Corbis.com
Mar]i, 29 aprilie a.c., pe[os. Mihai Bravu a avut locun accident rutier, în urmac`ruia un tân`r de 17 ani adecedat. Acesta se afla împreun` cu un prieten [i s-a angajat în traversare,prin loc marcat [i semnalizat(trecere de pietoni),moment în care a fostacro[at de un autoturismAudi, condus de S. Marian,25 ani, din Buz`u. Conduc`torul auto a fosttestat cu aparatul etilotest,rezultatul fiind negativ.
Anul trecut, \n Capital`,principala cauz` pentru carea fost re]inut permisul deconducere a reprezentat-oneacordarea priorit`]ii detrecere a pietonilor. Peste 4700de permise au fost re]inute\n 2013 din aceast` cauz`.
Aproximativ 45% dintreaccidentele cu urm`ri grave,care se produc \n Bucure[ti,au drept cauz` pietonii.Conform statisticilor, \n2013, din cauza travers`riineregulamentare apietonilor, s-au produs 264de accidente, soldate cu 28mor]i [i 241 de r`ni]i grav.
Totodat`, s-au produs [i 143de accidente, \n care aumurit 12 persoane [i au fostr`nite 136, acestea fiindpovocate de [oferi care nuau acordat prioritate pietonilor.
Neacordarea priorit`]ii detrecere pietonilor, angaja]i întraversarea regulamentar` adrumului public, prin locurilespecial amenajate [i semnalizate, afla]i pe sensulde deplasare a autovehiculului sau tramvaiului, se sanc]ioneaz`conform Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr.195/2002 republicat`, cumodific`rile [i complet`rileulterioare, cu 4-5 puncteamend` [i suspendareadreptului de a conduce
autovehicule pe drumurilepublice, pentru o perioad`de 30 zile.
Un punct amend` reprezint` valoric 10% dinsalariul minim brut peeconomie, stabilit prinHot`râre de Guvern.
Pentru diminuarea evenimentelor rutiere produse din cauzaneacord`rii priorit`]ii de trecere pietonilor care traverseaz` regulamentar,Brigada Rutier` a Capitaleirecomand` conduc`torilorauto s` reduc` viteza dedeplasare în apropierea trecerilor pentru pietoni saua unit`]ilor de înv`]`mânt [is` acorde prioritate de trecere pietonilor care traverseaz` regulamentar.
Moarte pe trecerea de pietoni
Recomand`ri pentru pietoni
Traversa]i strada pe marcajul pietonal,prin dreptul indicatoarelor „Trecere pentrupietoni“, iar acolo unde sunt instalate semafoare, numai la culoarea verde a acestora;
A[tepta]i sosirea autobuzului,troleibuzului sau tramvaiului pe trotuar saupe refugiile special amenajate;
Dup` coborârea din mijloacele detransport public, nu traversa]i prin fa]a sauprin spatele acestora. Traversarea se poateface dup` plecarea lor din sta]ie, prin locurile rezervate trecerii;
Fi]i precau]i chiar [i atunci când traversa]i pe trecerile pentru pietoni sau laculoarea verde a semaforului electric.Traversa]i numai dac` to]i conduc`torii devehicule au oprit pentru a v` acorda prioritate;
Nu pune]i conduc`torii de autovehicule \n situa]ia de a frâna brusc,pentru a v` acorda prioritate;
Fi]i precau]i când traversa]i noapteasau \n condi]ii de vreme nefavorabil` (cea]`,ploaie), deoarece vizibilitatea redus` saucarosabilul alunecos pot determina observarea târzie a inten]iei lor, iar spa]iulnecesar opririi autovehiculelor se m`re[te.
SSoorriinn AANNGGHHEELL
11POLI}IA CAPITALEI - Mai
RUTIER
14 Mai - POLI}IA CAPITALEI
PREVENIRE
Conform defini]iei datede poli]i[ti, g`[tile de cartierreprezint` „grupuri de
tineri, cu un comportament nonconformist,deviant, cu o coeziune relativ`, care se manifest` zgomotos, vulgar [i agresiv, consum` în exces b`uturi alcoolice, uneori [idroguri, practic` graffiti, murd`resc prinînsemn`ri sau desene pere]ii cl`dirilor [ipanourilor, agreseaz` verbal [i obscentrec`torii, ascult` muzic` la volum maxim,uneori [i la ore târzii, ocup` zone publice,din preajma blocurilor, terenurile de sport,unit`]ile [colare, strig`, imit` diferite animale, se exprim` onomatopeic, scuip`trec`torii ori stropesc cu ap` sau alte substan]e, folosesc pocnitori, amenin]` sauînt`rât` câinii comunitari, organizeaz` luptecu câinii, ori a[a-zisele reuniuni amicale,indignând opinia public`“.
Cum s` nu fim o ga[c`?
Cosmin (21 ani), Marian (22 ani), Roger(17 ani) [i Cristi (22 ani) sunt din Berceni [istau, sear` de sear`, „pe-afar`“, prin parcuriori „pe la bloc“. Au lan]uri, cercei, chiar [i înnas ori în limb`, puse „de tovar`[i“, haine„ca lumea“ [i tunsori haioase. Î[i iau o sticl`-dou` de vin la litru, „c` e mai ieftin“,apoi stau la pove[ti, glumesc, râd [i filozofeaz`. Cu voce cam tare, cei drept. „Deasta se ia [i garda de noi. Nu po]i s` vorbe[tiun pic mai tare c` a [i ap`rut unul s` te amendeze [i c` bem aici, în parc. Dac` amavea bani s` ne ducem pe terase, ammerge, da' a[a...“, ne-au povestit b`ie]ii, pecare i-am g`sit în parc, lâng` pia]a Berceni.Amenzi au luat cu to]ii. Cosmin, de exemplu,are de pl`tit „vreo 4000 lei“, adic` zeceamenzi însumate.
Din nefericire, aceste g`[ti nu se oprescaici [i se dedau, în band`, la furturi, spargeri[i cele mai atroce violuri, tâlh`rii [i crime.
Fi]i foarte aten]i la preocup`rile copiilordumneavoastr` [i împiedica]i-i s` devin`adep]ii filozofiei hip-hop.
Definit ca un gen muzical iconoclast [iprotestatar, caracterizat prin fraza frust`, nuo dat` licen]ioas` ori de-a dreptulpornografic`, hip-hop-ul a cucerit tineretul anilor '90 ai secolului trecut, prin recursul la protestul „literaturizat“, transpus pe note mai mult sau mai pu]ininspirate [i exhibat, apoi pe scenele în aerliber ale unor festivaluri „populare“ demuzic` „tân`r`“.
Ini]ial, promotorii acestui curent „muzical“[i-au dorit ie[irea din anonimat prin teribilisme verbale [i au realizat, în scurttimp, c` demersul lor se „calchiaz`“ pe frustr`rile, neîmplinirile, nevoile sauprotestele unei categorii umane cu tendin]ede p`tur` social` - „vie]uitoarele umane decartier“.
Au îmbr`]i[at hip-hop-ul [i mesajele luimai mult instigatoare decât mobilizatoare,b`ie]ii [i fetele „de cartier“, indivizi intra]i pef`ga[e sociale f`r` perspectiv`, actorii uneidrame sociale ce transform` junglele deblocuri ce bordeaz` Capitala sau alte mariora[e în ghetourile mileniului trei.
„Ie[irea din rând“, alinierea la ceea ce este altfel decât majoritatea, atacul obsesivasupra a tot ce este legal, deci moral, audevenit - pentru tinerii erei hip-hop - filosofie mesianic`, propov`duit` [iîntre]inut` prin violen]`, be]ii, sex [i drog.
Câ]i dintre cei care ast`zi, ca [i ieri,scrâ[nesc printre din]i versurile [chioape aleunor soli[ti sau forma]ii de oarecare notorietate în lumea hip-hop-ului, realizeaz` paradoxalul situa]iei; cei cepredic` de pe scen` cu atâta vehemen]`idealuri de „paria“ nu mai sunt de mult`vreme ceea ce pretind. Au ma[ini luxoase,locuin]e stabile, cohorte de admiratoarenubile, cu alte cuvinte, siguran]a de mâine [ichiar de poimâine.
Nu ei sunt învin[ii, ei sunt doar instrumentulcu care adev`ra]ii manipulan]i de iluzii [i visefac marile averi din traficul de droguri, comer]ul
Cum s` ne ferim de infractori?
-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull ttrreeccuutt --
15POLI}IA CAPITALEI - Mai
PREVENIRE
de[`n]at cu alcool, prostitu]ia mascat` prin„castinguri“. Marii învin[i sunt copiii „decartier“, ei în[i[i copii ai altor copii de cartier.Au ap`rut deja germenii unor arborigenealogici, ale c`ror ml`di]e au r`s`rit înumbra discotecilor, în spatele blocurilor, înurma consumului excesiv de alcool [i dedroguri. Marile ora[e s-au „sectorizat“ pe criterii care nu au nimic \n comun cuîmp`r]irile administrativ-teritoriale. Am ajunsla un pas ca accesul printre blocuri s` fielimitat [i controlat de bande locale de pu[ti,conduse din umbr` de tartori recidivi[ti cuputere discre]ionar`.
Noile criterii de organizare [i func]ionareale acestei lumi într-alt` lume sunt: traficulde droguri, prostitu]ia [i proxenetismul, consumul de alcool, legea celui mai tare.Idolii acestor tineri stau pe socluri construitedin ani mul]i de pu[c`rie, iar criteriul valoriieste pârnaia.
Acesta este mediul c`ruia se adreseaz`hip-hop-erii, acesta este publicul lor, iarmesajul este unic: jos, jos.
Dornice de a fi cu orice pre] exemple,vedetele fac [i ele ceea ce îi sf`tuiesc (de-adreptul sau pe ocolite) pe al]ii s` fac`, princântecele lor.
Efecte ale nonconformismului penal, determinat de traficul [i consumul de droguri?
Iat` doar câteva: Marius D., cunoscut consumator, „la greu“, de droguri, a sunat lau[a unei locuin]e din sectorul 3 [i cândpu[tiul de 11 ani i-a deschis, acesta l-aîmbrâncit, a intrat în cas`, de unde a furat5000 euro [i aparatur` electrocasnic`. Dup`ce a f`cut rost de bani, a încercat s` dispar`pentru a-[i investi captura în droguri. A fostprins [i este arestat pentru tâlh`rie.
Radu A., 11 ani, din Capital`, consumatorde droguri, a jefuit o b`trân` luându-i cufor]a dou` br`]`ri, pe care aceasta le avea la mân`. La anchet`, infractorul a declarat c` avea nevoie de bani pentrudroguri.
Trebuie s` o recunoa[tem, cu din ce în cemai mult` îngrijorare, c` traficul [i consumulde droguri au c`p`tat în ultima perioad`cote alarmante. F`ptuitorii unor asemeneainfrac]iuni nu au fric` [i nici mil`, iar imagina]ia lor este de-a dreptul uimitoare.C` drogul, alcoolul, prostitu]ia pervertesccon[tiin]e, iar mai apoi le tic`lo[esc, nu maieste de mult` vreme o noutate. Nou [i îngrijor`tor este faptul c` aceste vicii lovescunde nici nu te astep]i.
Cu ceva timp în urm`, într-o opera]iunede patrulare de rutin`, a fost re]inut un tân`raflat sub influen]a drogurilor. Mai este, oare,ceva de comentat? Mai poate fi, oare, cevade reparat? Unde a înv`]at acest tân`r s` iadroguri? Cu siguran]` în mediile pe care lefrecventa în timpul liber. {i ce face un tân`rdin România în timpul liber (asta dac` nucumva tot timpul s`u este liber)? Se duce ladiscotec`, unde ascult` hip-hop, bea destinge, se d` coco[ printre fufele ce sprijin`pere]ii, încearc` senza]ii tari cu prafuri [i,încet, încet, ajunge ceea ce propov`duiescidolii muzicii de cartier, un „b`iat de b`iat“,dar arestat!
Primele vicii distrug`toare ale minorilorsunt fumatul [i consumul de alcool.
Controla]i-v` strict copiii [i aplica]i-lecorec]iile cuvenite când l-a]i sim]it mirosinda tutun [i alcool.
-- vvaa uurrmmaa --
TTrraaiiaann TTAANNDDIINN
Credit foto: Corbis.com
16 Mai - POLI}IA CAPITALEI
ISTORIA LA ROTATIV~
|nl`turat din serviciu,a s`rit pe fereastr`
Aceast` crunt` realitate, ainstabilit`]ii [i politiz`rii, desprecare am vorbit mai sus, careexista acum mai bine de unveac, dar din ridicolul c`reiapoliticienii n-au \nv`]atnimic [i care continu` s` seperpetueze [i acum, nu eravalabil` doar \n ceea ceprive[te prefectul Poli]ieiMunicipiului Bucure[ti, ci seextindea asupra \ntreguluipersonal, care d`dea bir cufugi]ii la schimbarea partidului de la putere.
Influen]a politicului asuprapoli]iei a fost funest`. „Func]iunile poli]iene[ti detoate treptele, mai mult decâtcelelalte, erau supuse \n trecutarbitrariului ministerial [i fluctua]iunii partidelor politice.Orice schimbare de regimatr`gea \n mod necesar \nlocuirea - adesea brutal` - amajorit`]ii personalului poli]ienesc, prin partizaniiclubului politic ajuns la putere“, scria \n 1922,referindu-se la „Stabilitateaofi]erilor de poli]ie“, VasileDa[chevici. Chiar \n rândul poli]i[tilor se povesteau anecdote din cele mai hazlii \nleg`tur` cu momentele tragi-comice ale plec`riipoli]i[tilor \nlocui]i, sili]i demulte ori s` p`r`seasc` circumscrip]ia s`rind pe fereastr`, la „prezentareanouilor titulari“.
„Dreg`toria prefectoriceasc`era, chiar la \nceputul
domniei regelui Carol I,\ncredin]at` unor ale[i dintrefrunta[ii partidelor politice,care dovediser` mai maredestoinicie \n mânuireamaselor electorale cu prilejulperind`rii pe la putere a partidului respectiv“. |n sprijinul afirma]iei sale, publicistul amintea de„vestitul Radu Mihai“, omul„Vizirului Ion Br`tianu“. „Lanoi a patra putere \n stat
este politica [i când esteParlamentul deschis [i cândeste \nchis Poli]ia este apatra putere, aceasta o zicca un sistem general, f`r` s`fac aluziune la cutare [icutare persoan`...“, consideraN. Fleva, care semnala [icazul de nedreptate f`cut`unui sergent de ora[, un picmai zelos decât ar fi trebuit.Acesta fusese nevoit s` trag`cu revolverul \n timpulnop]ii, urm`rind ni[tecontrabandi[ti ce cotizau lapoliticieni. A tras \n cine nutrebuie. Bietul sergent! Afost condamnat la 5 ani de\nchisoare [i de doi ani
z`cea la V`c`re[ti, \ncondi]iile \n care „ la noi e oindustrie a gra]ierilor“.
Starea aceasta de perpetu`nesiguran]` a poli]i[tilor avearepercusiuni d`un`toareasupra serviciului. „Slujba[ulpoli]ienesc care [tia c`men]inerea \n serviciu nu elegat` de \ndeplinirea datoriei, ci numai de bunulplac al celor mari, care dispuneau de soarta sa, era\nclinat, prin firea lucrurilor,s` satisfac` pân` la c`lcareaf`]i[` a legii, preten]iile celemai absurde“. La cererile liberalului Vasile Lasc`r, senatorul conservator, generalul Jaques Lahovaryconsidera nici mai mult, nicimai pu]in decât c` „stabilitatea propus` deministrul de Interne constituie o foarte mareprimejdie“. La 29 ianuarie1903 Lasc`r vorbea despre„acea falang` de mizerabili,cari pentru o func]ie promis`,\n poli]ie mai ales, spargcapetele oamenilor \n timpulalegerilor [i s`vâr[esc totfelul de infamii contraadversarilor politici“. Tot el,\ntr-o [edin]` a Senatuluidin iunie 1905, spunea: „Secredea c` ea (poli]ia, n.n.)este menit` s` fac` alegeri,s` protejeze partizanii politiciai guvernului [i dac` se vaputea, s` prind` din când \ncând [i câte un punga[“.
Potrivit poli]istului WilyGeorgescu, pe la 1890, pelâng` fiecare circumscrip]iede poli]ie, Prim`ria Capitaleidesemna, „dup` indica]iunilecluburilor politice“, 4-6 delega]i, cet`]eni notabili aimahalalelor. Ace[tia aveautrecere pe lâng` comisarul-[ef[i ei „influen]au aproapetoate m`surile comisariatului,
FILE DIN TRECUTULFILE DIN TRECUTULPOLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI
Florin {INCA
Cei cari refuzau s` se supuie, sau erau
cunoscu]i ca nutrind altecredin]e politice de câtcele guvernamentale,
erau pur [i simplu opri]is` ia parte la vot.
” ”
17POLI}IA CAPITALEI - Mai
ISTORIA LA ROTATIV~
astfel c` nu se putea lucranimic f`r` [tirea [i controlullor“. Chiar a doua zi dup` cea luat comanda Circumscrip]ieiXXIII, s-au prezentat la el unpop`, un m`celar [i doi cârciumari. „Interven]iunileacestora se produceau ori decâte ori era arestat vre-unindivid pentru orice fel deinfrac]iuni“. Dac` nu reu[eaula comisar, se adresau maisus, adic` inspectorului, apoichiar prefectului poli]iei, a[ac` „nu arareori indivizi aresta]i pentru vini v`dite,erau pu[i \n libertate «dinordin»“. „|n aceste condi]iuni\ndeplinirea con[tiincioas` adatoriei lua propor]iile unuiact de adev`rat eroism“. A[aa p`]it [i Wily Georgescu. S`se \mpotriveasc` delega]ilormahalalei, risca revocarea.S` cedeze interven]iunii [ipresiunilor, se revolta \n elsentimentul datoriei [i aldrept`]ii. A[a c` a g`sitsolu]ia: pov`]uia pe reclamant s` se adresezeprin peti]ie primuluiprocuror. Pe baza delega]iuniiacestuia, Wily Georgescuf`cea cercet`ri [i \n aceea[izi \l trimitea pe pârât Parchetului. Atunci PrefecturaPoli]iei Capitalei l`sa independen]` [efilor decircumscrip]ii, a[a c` ace[tiaputeau comunica direct cuParchetul, ceea ce sistemulcentralizator din 1922 numai \ng`duia. Potrivit luiWily Georgescu, fost [ef adou` circumscrip]ii dinCapital` [i [ef al Siguran]eiCapitalei, deci un om cuexperien]` poli]ienesc` [ifoarte informat, prefectulpoli]iei f`cea schimb`ri„numai de suprafa]`“ ori dedragul schimb`rii, s` vad`lumea c` a f`cut [i el ceva
pip`ibil: reducea sau \nmul]ea num`rul comisariatelor, le schimbasediul, emitea ordonan]ecare le desfiin]au pe celedinaintea lui, d`dea altelecare se b`teau cap \n cap,desfiin]a regulile predecesorilor [i \nfiin]acondici pentru nimic.Comisarul trebuia s`cunoasc` cet`]enii aleg`tori„dup` vopseaua politic` afiec`ruia“. La \ntrunirileguvernamentale trebuia s`aduc` cât mai mul]i cet`]eni„simpatizan]i“ \n sal`. Laalegeri, ]inea c`r]ile dealegeri [i „ducea la vot, pec`pr`rii, pe aleg`torii \nscri[icari votau subt controlul comisarului. Cei cari refuzaus` se supuie, sau eraucunoscu]i ca nutrind altecredin]e politice de cât celeguvernamentale, erau pur [isimplu opri]i s` ia parte lavot. Datoria comisarului eras` \mpiedice, prin orice altmijloc, participarea acestorala alegeri; iar \n locul lorerau desemnate din vremealte persoane, cari votau prinsubstituire. Ace[ti aleg`toride contraband` erau deregul` sergen]ii de poli]ie\mbr`ca]i civili [i diferi]i indivizi de circumstan]`“.Inspectorii de poli]ie\ndeplineau „aproape
exclusiv acte cu caracter politic“ [i „urm`reau, f`r`scrupul, pe adversari, prin[icane de care putea dispune o poli]ie aflat` \nslujba intereselor unui partid“. Ei „nu posedau nicicele mai elementarecuno[tin]e poli]iene[ti, a[ac` nu puteau fi absolut denici un folos pentru \ndrumarea personalului dinsubordine“. Uneori, noaptea,tot ceea ce puteau s` fac`era s` inspecteze cu tr`suracâteva sec]ii. Aceast` situa]iese p`streaz` pân` \n 1903.
Legea de organizare a poli]iei generale „nu-i detemai pu]in de lucru“ luiVasile Lasc`r. Agen]ii electorali cu care erau\mp`nate poli]iile se agitau.Prime[te chiar scrisori deamenin]are. Opozi]ia [icolegii depotriv` „se cutremur` la ideea c`inamovibilitatea func]ionarilorpoli]iene[ti le scoate dinmân` instrumentul cu care\[i men]in pe unii dintre partizani“. La peste dou`decenii, poli]istul I.C. Ralletavea s` scrie cu privire laaceast` stare de fapt:„Fiecare guvern venea cupoli]i[tii s`i de ocazie. |n]elege oricine ce cultur`profesional` aveau aceioameni...“
Bucure[ti - 1900
Str . P`r intele Galer iu nr . 7 , sector 2 , Bucure[t iT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8
F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o
|n contextul social-economic al uneimondializ`ri, respectiv, globaliz`ri agresive, \ncare societ`]ile de consum au din ce \n ce maridificult`]i de a supravie]ui pe termen lung, \ncare capitalismul s`lbatic pare s`-[i fi atins limitele, marea criminalitate (crima organizat`), precum [i prevenirea ei, devineunul dintre obiectivele cele mai preocupanteale autorit`]ilor centrale [i locale de stat.
Hiperdezvoltarea [i post-industrializareacontribuie fundamental la formarea unor noigenera]ii de r`uf`c`tori [i criminali, care utilizeaz` tehnici infrac]ionale din ce \n ce maisofisticate, iar prevenirea [i combaterea necesit`eforturi deosebite din partea autorit`]ilorresponsabile cu men]inerea ordinii publice.
Din 2007, \n Fran]a, la nivelul prim`riilorexist` un consiliu or`[enesc (Drepturile [i|ndatoririle Familiilor), \n localit`]ile cu peste10.000 de locuitori, având \n vedere faptul c`marea criminalitate este prezent` cu prec`dere\n metropole, precum [i \n aglomera]ii urbane,iar aceast` ]ar` este urbanizat` \ntr-un procentde peste 95%. Astfel, primarul, prin acest consiliu, are dreptul s` p`trund` cât de cât \nintimitatea familiilor \n care exist` problemegrave, legate de absenteismul [colar al copiilor, lipsa de educa]ie sau ale c`ror copiitulbur` lini[tea [i ordinea public` sau suntconsumatori de droguri.
Consiliul poate impune p`rin]ilor mai multeetape de responsabilitate parental`. |n cazul \ncare ei nu accept` aceast` ofert`, se poatedecide de comun acord cu Inspectoratul {colarDepartamental [i Casa de Aloca]ii Familialesuspendarea presta]iilor sociale, iar \n anumitesitua]ii grave poate solicita transferul copiluluisub tutela statului.
Pentru detectarea \n timp util a tulbur`rilor decomportament, \nc` din [coal` este necesar` supravegherea s`n`t`]ii mentale a fiec`rui copil [ievolu]ia lui din punct de vedere psihic [i psihologic.
Un interviu cu fiecare elev are loc din trei \ntrei ani cu reprezentan]ii Casei de Aloca]ii Familiale [i cu speciali[ti (pedagogi, educatori[i psihologi) ai Inspectoratelor {colare, respectiv, exper]i \n orientarea [colar` [i profesional` a copilului.
F`r` a aduce \n discu]ie Ordonan]a din1945, consacrat` infrac]iunilor comise de c`tre
minori (pe cât de veche, pe atât de generoas`),acest sistem prevede prezentarea imediat` \nfa]a instan]elor judec`tore[ti (Tribunalul pentruminori), a tân`rului \ntre 16-18 ani, carecomite o abatere grav`, sanc]ionabil` de lege.
|n cazul delincven]ilor majori (care comit infrac]iuni grave), \nf`]i[area imediat` poateconduce la condamnarea inculpatului, conformunei legi care dateaz` \nc` din 20 mai 1863,u[or modificat` \n noul Cod Penal din 1958.
Pentru ca modelul s` fie eficient, estenecesar ca to]i responsabilii societ`]ii civile,care intervin \n prevenirea delincven]ei, trebuies` fac` schimb de informa]ii, pentru o maibun` cunoa[tere [i apreciere a minorului, subtoate aspectele, atât pe plan social, cât [i intelectual, psihic, respectiv, pe plan material.
Pentru p`strarea secretului profesional,exist` un coordonator care centralizeaz` toatedatele despre subiect, el fiind singurul cede]ine toate informa]iile [i are obliga]ia de anu le face publice.
|n cazul prezent`rii imediate, \n fa]a instan]elor judec`tore[ti, a consumatorilor dedroguri (toxicomani), terapia poate fipronun]at` \n oricare stadiu al procedurii,\nlocuind condamnarea imediat`, ca o variant`posibil` pentru \ncetarea urm`ririi penale.Astfel, spitalizarea din oficiu, \n condi]iile legiiactuale, \ntr-un centru psihiatric, va fi permis`,[i chiar impus`, cu sprijinul primarului, elneputând interveni \n favoarea libert`]iisubiectului decât \n cazul \n care acesta nureprezint` un pericol public.
La externarea bolnavului, primarul trebuies` fie informat [i are datoria s` supraveghezesubiectul \n perioada de reinser]ie \n societate.Pentru externare, \ns`, numai prefectul poatesemna documentele care s` permit` fostuluitoxicoman p`r`sirea spitalului (sau al centruluide dezintoxicare).
Pentru punerea \n aplicare a acestui model,au fost create [i centre speciale de deten]ie pentru criminalii sexuali, unde nu vor fi interna]idecât cei care comit delicte sexuale grave. Aici,de]inu]ii vor efectua o terapie intensiv` [i eficace, \n paralel cu executarea pedepselor,pentru ca procentul de recidiv` s` fie cât sepoate de sc`zut.
Dup` eliberarea din aceste centre, se va
„Arena Securit`]ii“
19POLI}IA CAPITALEI - Mai
MONDO POLICE
20 Mai - POLI}IA CAPITALEI
continua supravegherea lor \n centre specialede libertate, cu sprijinul unor asocia]ii specializate \n orientarea socio-profesional` [ireinser]ie social` a delincven]ilor sexuali,având obliga]ia s` se prezinte periodic (lunar)la Comisariatul de Poli]ie de re[edin]`.
Men]ionate [i \n cazierul subiectului, intern`rile \n aceste centre de libertate pot fiprelungite pe termen nedeterminat, pân` cândautorit`]ile competente au certitudinea c`reinser]ia \n societate este posibil`.
|n cazurile mai grave, se pot folosi tehnicilede supraveghere GPS.
Spre deosebire de Fran]a, \n Elve]ia primulcentru de prevenire a criminalit`]ii, cunoscutsub numele de „Arena Securit`]ii“, [i-adeschis por]ile \n 2004, \n fostele cl`diri aleuzinelor grupului Sulzer, fondat \n 1834 laWinterthur.
Cu statut de ONG, de[i numai o viziune la\nceput, gra]ie colabor`rii cu diferite structuridin Poli]ie, „Arena Securit`]ii“ a devenit o realitate, fiind vizitat` pân` \n prezent, cu ocaziadiferitelor evenimente, de peste 19.000 de persoane.
Ea completeaz`, ca institu]ie de utilitate public`, ac]iunile statului, respectiv aleautorit`]ilor centrale [i locale \n prevenireacriminalit`]ii [i \[i desf`[oar` activitatea independent de orice curent politic, religios [isocial-economic, având deviza: „Prevenireacriminalit`]ii pentru oameni cu oameni“.
Cei doi fondatori ai organiza]iei „ArenaSecurit`]ii“, Luc A. Sergy (pre[edinte) [i MarkusAtzenweiler (director al sediului central de laZürich), fo[ti func]ionari ai poli]iei din Zürich,au avut ca surs` de inspira]ie ideea c` \n prevenirea criminalit`]ii omul este cel maiimportant membru [i pun la dispozi]ia personalului implicat \n acest proces complex(nu rareori chiar [i poli]i[tilor), mijloace tehnicede antrenament, iar pe de alt` parte, cu ajutorul unui personal calificat intern sauextern (exper]i \n materie de prevenirea criminalit`]ii), cursuri, seminarii [i conferin]e(\n limbile german`, francez`, italian` [i spaniol`), care s` contribuie de o manier` eficace la prevenirea actelor antisociale.
|n rolul s`u de intermediar, „Arena Securit`]ii“se consider` [i ca un organ consultativ al Poli]iei (cantonale, dar [i federale), asigurândo preg`tire complementar` personalului implicat\n prevenirea [i combaterea criminalit`]ii,
oferindu-[i serviciile [i unor institu]ii private,responsabile cu men]inerea lini[tii [i ordiniipublice \n cadrul societ`]ii civile.
Programul „YourPower“, dezvoltat de Atzenweiler, reprezint` un instrument de securitate pentru prevenirea criminalit`]ii, \ncare sunt implica]i atât func]ionarii de poli]ie,cât [i victimele actelor criminale.
Conceptul este func]ional \n mai multedomenii. |ncepe prin afirmarea de sine lacopii, tineri, femei, b`rba]i [i continu` cu comportamentul ce trebuie adoptat \n cazulunui jaf armat \n unit`]i comerciale, b`nci,benzin`rii, [i pân` la modul \n care trebuieprocedat \n cazul violen]ei la ghi[eu, \n sectorul social, al asigur`rilor sau \n transportulpublic.
Pentru cre[terea rentabilit`]ii organiza]iei, \nmaterie de prevenire a criminalit`]ii, \ncepânddin 2010, a aderat la acesta [i Academia Intercantonal` de Poli]ie din Hitzkirch(Cantonul Lucerne, Districtul Hochdorf), permite persoanelor care se formeaz` \n cadrulei s`-[i poat` desf`[ura activit`]ile de preg`tire[i la Hitzkirch, sub conducerea lui RolandHodel, un profesionist \n prevenirea criminalit`]ii, ce a lucrat timp \ndelungat \ncadrul Poli]iei Zoug (capitala CantonuluiZoug/Zug, centrul Elve]iei).
|n partea de est a Elve]iei, „ArenaSecurit`]ii“ \[i desf`[oar` activitatea sub conducerea lui Patric Leu, un antrenor desecuritate recunoscut [i reputat, care de maimul]i ani lucreaz` cu conceptul „YourPower“,iar \n partea de vest, responsabilul cupreg`tirea privind prevenirea criminalit`]ii esteFréd Etter, un fost func]ionar de poli]ie \n cantonul Vaud, foarte apreciat de speciali[tii \nmaterie de anticriminalitate.
TThhoommaass CCSSIINNTTAA
MONDO POLICE
21POLI}IA CAPITALEI - Mai
MAGAZIN
OOrraa 1111,,5500.. Se apreciaz`c` interven]ia chirurgical` vadura \n jur de 45 de minute.
OOrraa 1122,,4400.. Iat` textul declara]iei f`cut` de secretarul de pres` al luiRobert Kennedy: „Un grupde [ase neurochirurgi au\nceput s`-l opereze pe senatorul Kennedy acumcinci-zece minute. Ei au constatat o ran` foarte grav`, provocat` de un glon] care a intrat prin osul mastoid drept \ndirec]ia liniei mediane a craniului. Acestproiectil a r`mas \n creier [i,de câteva minute, se efectueaz` opera]ia deextragere a acestuia. Mediciiapreciaz` drept critic` starear`nitului“.
OOrraa 1122,,4433. Abia acum poli]ia anun]`, printr-oportavoce, transportarear`nitului \n sala de opera]ii.
OOrraa 1122,,5588.. {eful poli]ieidin Los Angeles, Tom Raddin, a declarat c` asasinul, care nu avea acte
de identitate, a tras toatecele opt cartu[e dinrevolverul s`u, calibru 22.Dou` gloan]e, a ad`ugatRaddin, l-au atins pe RobertKennedy, unul \n cap [i altul\n abdomen.
OOrraa 1133,,3311.. |n timp ce\mpu[c`turile \l r`neau peRobert Kennedy, [i atingeaualte trei persoane, asupraatentatorului s-au aruncatunii dintre oamenii afla]i \nanturajul apropiat al senatorului. Ex-campionulolimpic de decatlon, RaferJohnson, [i un fost juc`torde fotbal american,Roosevelt Greer, s-au luptatcu agresorul [i au reu[it s`-ismulg` din mân` revolverul.Dup` unele versiunineconfirmate, ar mai fi fost imobilizat un alt individ, cep`rea a fi complicele asasinului [i care a \nceputs` fug`.
Martori oculari au spus c`primul individ, \n timp celupta s` scape din strânsoarea celor doi atle]i,a strigat: „Am f`cut-o pentru]ara mea.“
OOrraa 1144,,0077.. {eful poli]ieidin Los Angeles a declaratc` individul re]inut nu a fostidentificat. „Nu avem nicicea mai palid` idee desprecine ar putea s` fie“, a spusRaddin, ad`ugând c`identificarea ini]ial` s-adovedit fals`. Omul este \nvârst` 25-29 ani [i are 1,68metri. Vorbe[te [i \n]elegelimba englez`, dar na]ionalitatea sa nu este stabilit`. Amprentele digitaleau fost trimise de urgen]` laWashington, pentru a fi comparate cu cele existente\n fi[ierul FBI-ului.
A fost acuzat, formal, deagresiune, \n scop de omucidere sub numeleconven]ional de „John Doe.“Va ap`rea, probabil, mâinediminea]` \n fa]a magistratului. Raddin a spusc` numai o singur` persoan` a participat laatentat.
Atentatorul a fost interogat de un sergent depoli]ie, care vorbe[te limbaspaniol`, dar a refuzat s`r`spund` la \ntreb`ri.
La pu]ine minute dup` ce Robert Kennedy a\nceput s` fie operat, a sosit la Los Angeles, cuavionul, fratele mai mic,senatorul Edward Kennedy.El s-a dus direct la spital cuun elicopter.
OOrraa 1144,,1100.. Asistentul luiKennedy, Frank Maskiewicz,a comunicat ziari[tilor c` respira]ia, pulsul [i stareainimii r`nitului sunt bune.
OOrraa 1144,,2233.. Maskiewicz aad`ugat c` durata interven]iei chirurgicale nu
Minutele groazeiConstantin CONSTANTINESCU
Robert Kennedy
Credit foto: Corbis.com
22 Mai - POLI}IA CAPITALEI
MAGAZIN
semnific` apari]ia unor complica]ii.
OOrraa 1144,,4433.. {eful poli]ieidin Los Angeles, ThomasRaddin a declarat c` agresorul lui Kennedy,acuzat de omucidere, se afl`\nchis \ntr-o celul` demaxim` siguran]`, p`zit`permanent de poli]ie.Raddin a indicat c`, dup`câte se pare, \n momentulcomiterii asasinatului, atentatorul nu se afla subinfluen]a b`uturilor alcoolicesau a stupefiantelor. Dup`p`rerea poli]iei, individul arputea fi de origine latino-american`, euroasiatic` sau chiar dinOrientul Mijlociu. Dup` ce is-au citit drepturile, nu acerut un avocat.
Nu a fost comunicat` nicio explica]ie \n leg`tur` cugestul s`u. Poli]ia a anun]atc`, deocamdat`, nu va fipublicat` fotografia atentatorului.
OOrraa 1155,,5588.. Se precizeaz`c` interven]ia chirurgical` adurat ceva mai pu]in de treiore.
OOrraa 1166,,4499.. {eful oficiuluide pres`, Frank Maskiewicz,a spus c` starea s`n`t`]ii luiRobert Kennedy este extremde critic`.
OOrraa 1177,,4411.. Frank Maskiewicza precizat c` senatorul seg`se[te \ntr-o sal` amenajat`pentru terapie intensiv`.Kennedy respir` f`r` auxiliaremecanice sau de alt` natur`,iar celelalte manifest`ri fundamentale (pulsul, tensiunea arterial`) sunt discrete.
Chirurgii au extras toatefragmentele de proiectil, \nafar` de cel care l-a atins pesenator la cap.
OOrraa 2211,,0077. Primarul dinLos Angeles, Sam Yorty [i[eful poli]iei, Tom Raddin,au ]inut o conferin]` depres`, \n cursul c`reia auanun]at c` omul care a tras\n Robert Kennedy esteSirhan Bishara Sirhan, de 24ani, rezident \n Pasadena,California. Individul a fostidentificat de fratele s`u,Munir Sirhan, precum [i princompararea amprentelordigitale.
Primarul Yorty a declaratc` fra]ii Sirhan provin dinIsrael [i au venit de pu]intimp \n Statele Unite aleAmericii. Poli]ia a stabilit c`,\n ceea ce \l prive[te peSirhan Sirhan, acesta s-an`scut \n fostul sector iordanian al Ierusalimului,dar c` nu are nici un indiciucu privire la na]ionalitateasa.
OOrraa 2222,,1100.. DoctorulHenry Cunec, unul dintrechirurgii care l-au operat peRobert Kennedy, a declarat,pentru prima dat`, c` sunt
dubii \n leg`tur` cu posibilitatea supravie]uiriisenatorului.
OOrraa 2222,,3300.. Stareas`n`t`]ii lui Robert Kennedyeste disperat`. Medicii care\l asist` sunt tot mai convin[i c` un sfâr[it tragicnu este departe.
OOrraa 2244,,0000.. {eful oficiuluide pres` al senatoruluiRobert Kennedy prezint`buletinul st`rii de s`n`tate,\ntocmit de medici: „Rezultatele examin`rilor\ntreprinse nu demonstreaz`o ameliorare a condi]iilor \ncare se afl` r`nitul dup`opera]ie.“ Frank Maskiewicza spus c` nu are de f`cutnici un comentariu asupra[tirii, potrivit c`reia, unul dinmedicii curan]i ai luiKennedy ar fi declarat c` numai exist` nici cea mai mic`[ans` pentru restabilireapacientului.
OOrraa 00,,3300.. Ziua tragediei s-a sfâr[it. Lumea a aflat, darnu vrea s` cread`. E tulburat`, [ocat` [i plânge.
-- ssffâârr[[iitt --
Asasinarea lui Kennedy
Credit foto: Corbis.com
TIMPUL LIBER
A SOLICITA
MESAGER
A DENA-TURA
BÂT~
Tratamentmedical
Aproximativ
|N TAV~ !
FIR |NCURCAT
CEAS
ZGÂRCIT
|N PACE !LICHIDVITAL
|N SAL~ !
31 FE}E !
A CREA
ACUT !
D0JAN~13 MODELE!
A LUPTA
|N N~UT !
|N HAOS !
A DUCE
Se ]ine deoaie
Cu urechileciulite !
* * *A FUG~RI
HOLD~
VE{TI
EXPUS
DESP~R-}ITOR
|N}ELESPOTOLIT
ALA-IIAIUREACURSULRÂULUI
AMANT~(reg.)
CARNE !DAFINI
Var amestecat
HORNCan` mic`
C O S T E L R A { C A - CC O SC O S T E L R A { C A - CC O S
- Scuza]i-mm` c` v` deranjez, se adreseaz` cine-va unui vânz`tor. Ave]i s`pun ?
- Se poate, doamn` ? Cum s` nu avem ? Privi]i,sunt vreo 30 de sortimente !
- Atunci, ... ?
- urmarea pe coloana 3 -
Igien`
1111 3333 0000 7777DDiicc]]iioonnaarr:: DDiicc]]iioonnaarr:: RRVVAA,, LLAAAA
24 Mai - POLI}IA CAPITALEI
Director General - Comisar [ef de poli]ie
Mihai Pruteanu
Telefon: 021.312.23.23 - Fax: 021.312.23.23
luni, orele 15:00-16:00
Adjunct al Directorului General -Comisar [ef de poli]ie Roberto-{tefan Ababei
Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00
Adjunct al Directorului General -Comisar [ef de poli]ie
Nelu Lupu
Telefon: 021.312.26.82miercuri, orele 14:30-16:00
Adjunct al Directorului General -Comisar [ef de poli]ie
Mihai Marius Voicu
Telefon: 021.315.79.88joi, orele 14:30-16:00
Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti
CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21
Sectorul 1Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84
Sec]ia 2Sediu: Str. Arhitect Ion Mincu nr. 15Telefon: 021.222.96.01E-mail: [email protected]
Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02
Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58
Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98
Num`r unic:(Poli]ie, salvare, pompieri)
112
Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35
Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44
Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79
Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33
Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Bd. Unirii nr. 72, bl. J3G,etajele 5 [i 6Telefon: 021.313.69.45Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12Sec]ia 12Sediu: Str. Profesor Dr. {tefan S.Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15Sec]ia 13Sediu: Strada Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: [email protected]: 021.256.05.66
Sectorul 4Sec]ia 14Sediu: Strada Oi]elor nr. 10Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57
Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, Nr. 2ATelefon: 021.461.00.71
Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34
Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08
Sectorul 5
Sec]ia 17
Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02
Sec]ia 18
Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57
Sec]ia 19
Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91
Sec]ia 24
Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03
Sectorul 6
Sec]ia 20Sediu: Strada George Mihail Zamfi-rescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55
Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88
Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20
Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06
EE--mmaaiill:: ppoolliittiiaaccaappiittaalleeii@@bb..ppoolliittiiaarroommaannaa..rroo
www.p
olitia
capita
lei.ro
Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21