MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU,...

27

Transcript of MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU,...

Page 1: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.
Page 2: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

MAI2015

anul XXIVNr. 441

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA, Florin {INCA,

Constantin CONSTANTINESCU,

Costel RA{CA [i Viorel BACIU

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 031.425.25.87 E-mmail:

[email protected]

Sumar

10Studen]i norvegieni \n vizit` la Poli]ia Rutier`

3Afaceri negre alimentate cu zeci de facturi fiscale fictive

Evaziunea fiscal` incident` \n paradisurile fiscale

6-7Psihologia criminalilor \n serie

8-9Terorismul interna]ional

14-15Cum s` ne ferim de infractori

Delicte grave [i pedeapsa cu moartea

16-17

18-19

22-23

File din trecutul Poli]iei Capitalei

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai-MMarius VOICU

Cristian-IIonu] STAN

Roberto {tefan ABABEI

Nelu LUPU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

Page 3: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

LA ZI

1POLI}IA CAPITALEI - Mai

Proiectul Leonardo da Vinci

Delega]ie polonez` la Bucure[tiÎn perioada 19.04.2014 -

26.04.2015, Direc]iaGeneral` de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti aprimit vizita delega]iei Poli]ieiRegionale Katovice, în cadrulProiectului Leonardo daVinci „Dezvoltarea capacit`]iistructurilor specializate de apreveni, combate [i investigaîn mod eficient infrac]iunilegrave comise cu violen]`“.Proiectul se axeaz` peschimbul de experien]` întrePoli]iile din Bucure[ti, Berlin[i Katovice, se deruleaz` înperioada 2013 - 2015 [ieste finan]at din fondurieuropene.

Delega]ia polonez` a fostcompus` din cinci reprezentan]i ai Poli]ieiSileziene din cadrulServiciului de Prevenire,Opera]ional [i Recunoa[teredin Serviciul Judiciar,

Serviciul de Combatere aInfrac]ionalit`]ii Economice,Unitatea de Interven]ie dinServiciul Prevenire, fiindcondus` de dl WojciechWójcikiewicz, expert alEchipei de CooperareInterna]ional` din cadrulServiciului Cabinet.

Pe parcursul vizitei s-aavut în vedere realizareaunui schimb eficient deinforma]ii, legate de metodelede cercetare [i investigare ainfrac]iunilor grave, comisecu un grad înalt de violen]`.Activit`]ile planificate s-audesf`[urat, începând cu datade 20.04.2015, la sediulDGPMB unde delega]iapolonez` a fost primit` oficialde c`tre domnul directorgeneral adjunct, comisar [efde poli]ie Cristian-Ionu] Stan,care le-a urat bun venit,exprimându-[i dorin]a ca vizita

s` se desf`[oare în condi]iioptime [i s` constituie unprilej pentru un schimb eficient de informa]ii.

În deschidere, au fostprezentate o serie de dategenerale referitoare la Bucure[ti,la climatul infrac]ional existent[i la structura, personalul [icompeten]ele Poli]ieiNa]ionale. Membrii delega]ieiromâne au sus]inut prezent`ricu privire la modul în carestructurile de analiz` a informa]iilor contribuie înmod activ la solu]ionareainfrac]iunilor grave.

De asemenea, au fostprezentate principalelestructuri care se ocup` deinvestigarea infrac]iunilorgrave comise cu violen]`, iarcu aceast` ocazie s-a constatat c` ele sunt definiteîn mod similar în CodurilePenale [i în legile speciale

Page 4: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

2 Mai - POLI}IA CAPITALEI

LA ZI

ale României [i ale Poloniei,existând îns` unele diferen]eîn privin]a pedepselor instituite de normele juridice.

Pe timpul desf`[ur`riiacestei activit`]i, delega]iapolonez` a vizitat sediulInspectoratului General alPoli]iei de Frontier`,Institutul Na]ional deCriminalistic`, Institutul deStudii pentru Ordine Public`[i Academia de Poli]ie„Alexandru Ioan Cuza“.

La finalul \ntâlnirii, domnul director general alDGPMB, comisar [ef depoli]ie Mihai-Marius Voicu, a înmânat membrilor delega]iei poloneze certificate de participare laschimbul de experien]`, dezvoltat prin ProiectulLeonardo da Vinci, reiterândsperan]a continu`rii rela]iilorde cooperare dintre cele treiinstitu]ii implicate în proiect,nu doar prin schimb deinforma]ii [i experien]`, dar[i în plan practic, princrearea [i men]inerea unuicanal de comunicare direct`,

în solu]ionarea unor cauzepenale.

Domnul director generalal Poli]iei Capitalei a felicitatatât partenerii polonezi, cât[i pe cei români, pentruorganizarea [i ducerea labun sfâr[it a proiectului [i [i-a manifestat încrederea c`acelea[i rela]ii de bun`colaborare vor contribui dinplin la atingerea rezultatelorscontate.

Folosind acest prilej, [efuldelega]iei poloneze, domnul

Wojciech Wójcikiewicz, aavut o interven]ie cu privirela posibilitatea realiz`rii departeneriate între cele dou`institu]ii, pentru participareaîn cadrul unor viitoare proiectecu finan]are european`,]inând cont de buna colaborare cu structurile deprofil din cadrul Poli]ieiCapitalei.

Astfel, membrii delega]ieiPoli]iei Regionale Katoviceau apreciat calitatea informa]iilor prezentate peparcursul vizitei, sub aspectulformei [i al utilit`]ii acestora,dar [i abordarea întregiiactivit`]i de c`tre ofi]eriiromâni, manifestat` prinaten]ie la detalii, implicare [idisponibilitate în a furnizainforma]ii [i explica]ii suplimentare. Pe de alt`parte, poli]i[tii români auapreciat interesul oaspe]ilor[i deschiderea acestora c`treun schimb eficient de informa]ii operative, stabilind, de comun acord,continuarea activit`]ilor planificate în cadrul proiectului [i extinderearela]iilor de cooperare.

IIooaannaa LLEEPP~~DDAATT

Page 5: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

|n baza datelor [i informa]iilor de]inutede ofi]erii de economic ai Sectorului 3, cu sprijinul Direc]iei de Opera]iuni Speciale aInspectoratului General al Poli]iei Române, s-a reu[it destructurarea unei grup`ri format` din patru membri (C. Stelian, 41 ani, N. Stelian, 58 ani, {. Valentin, 48 ani[i M. Petru, 64 ani), axat` pe infrac]iuni deevaziune fiscal` \n form` continuat`.

Astfel, C. Stelian, administrator la o firm`,\n perioada decembrie 2013 - octombrie2014, a interpus \n tranzac]ia \ntre societatea pe care o controla [i o alt` firm`fantom`, controlat` de N. Stelian. |n acestsens, a emis 16 facturi fiscale c`tre firmafantom`, de achizi]ionare a aproximativ490.000 litri combustibil. |n realitate, cantitatea de combustibil a ajuns \n depozitul unei firme din comuna Brazi,jude]ul Prahova, administrat` tot de N. Stelian. Pre]ul de vânzare era de [ase orimai mic decât cel al pie]ei.

La rândul ei, firma fantom` a refacturatfictiv c`tre firma din Brazi aceea[i cantitate,dar la un pre] apropiat de cel al pie]ei,\nc`rcându-le, astfel, cu taxe [i impozitefoarte mari c`tre bugetul de stat.

Prin evitarea factur`rii directe c`tre beneficiar [i folosirea firmei fantom` s-aurm`rit mic[orarea artificial` a bazei deimpozitare pentru impozitul pe profit prindiminuarea veniturilor [i a taxei pe valoaread`ugat`.

N. Stelian a dezvoltat un circuit comercial

fictiv, folosind mai multe firme fantom`,pentru a-[i regla activitatea contabil`, astfel\ncât s` pl`teasc` mai pu]in bugetului destat, banii ob]inu]i \n urma evaziunilor fiscale [i sp`l`rii banilor intrând \n posesialui.

La fel a procedat [i \n perioada decembrie 2013-noiembrie 2014, când, prinintermediul acelea[i firme fantom`, acump`rat fictiv, cu 35 de facturi, \n total, unmilion litri de combustibil, \n valoare de trei milioane lei. Prin disimularea provenien]eim`rfurilor, N. Stelian a diminuat plataimpozitului c`tre bugetul de stat, cauzândun prejudiciu de 940.000 lei.

Astfel de facturi fictive au fost \nso]ite [ide plata prin cont a 1.765.000 lei, cu titlufictiv de plat`, iar prin transferul sumelorc`tre societatea fantom`, urmate de\ntoarcerea \n posesia lui N. Stelian, s-aascuns provenien]a infrac]ional` a banilor,elemente constitutive ale infrac]iunii desp`lare a banilor.

Acela[i tipar l-a aplicat [i cu {. Valentin [iM. Petru, care au pus la dispozi]ie mai multefirme fantom`, pentru derularea achizi]iilorfictive. Au fost emise, \n total, 78 facturic`tre [ase firme, \n valoare de 5,3 miloanelei. Supravegherile au ar`tat c` cei trei [tiaude tot ce „intr`“ [i „iese“ din societ`]ile fantom`, punându-se la punct cu toatedetaliile.

Pentru probarea \ntregii activit`]iinfrac]ionale, pe 29 aprilie, au fost efectuate[apte perchezi]ii domiciliare, fiind ridicatedocumente, \nscrisuri [i o unitate de calculator. Cei patru membri au fost re]inu]i,fiind acuza]i de infrac]iunea de evaziune fiscal` \n form` continuat`, complicitate laevaziune fiscal`, fals \n \nscrisuri subsemn`tur` privat`, uz de fals [i sp`lare debani.

Prejudiciul cauzat bugetului a fost calculatla 3,5 milioane lei, reprezentând TVA [iimpozitul pe profit, neachitate.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

ECONOMIC

3POLI}IA CAPITALEI - Mai

Afaceri negre alimentate cu zeci de facturi fiscale fictive

Credit foto: Corbis.com

Page 6: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

4 Mai - POLI}IA CAPITALEI

CAZUISTIC~

Credite pe degeaba!

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

Peste 30 de unit`]i bancaredin Bucure[ti [i din ]ar` aufost \n[elate de o gruparespecializat` \n ob]inerea unorcredite de nevoi personale,linii de credit, carduri bancare,sau \mprumuturi, prejudiciindaceste unit`]i cu peste50.000 euro.

|n spatele tuturoropera]iunilor a stat o femeie,G. Sonia, 44 ani, angajat` lao firm` de brokeraj (intermediere credite [i asigur`ri). Aceasta, \mpreun`cu administratorii a trei firme,a luat leg`tura cu b`ncile\n[elate [i a cerut \mprumuturi pentru diver[iangaja]i (unii dintre ei fictivi)

ai societ`]ilor pentru careefectua intermedierea.

Drept dovad`, a prezentatadeverin]e de salariat, carenu erau conforme cu realitatea, fiind trecute venituri mult mai mari decâtceea ce primeau salaria]ii.

Sub coordonarea Parchetuluide pe lâng` Judec`toriaSectorului 6, lucr`toriiServiciului de Investigare aCriminalit`]ii EconomiceSector 6 au efectuat, pe 16aprilie, 15 perchezi]ii domiciliare, la adresele suspec]ilor principali, dar [i lasediile firmelor implicate \naceste angrenaje penale.Totodat`, 12 persoane sunt

urm`rite penal, pentrus`vâr[irea infrac]iunilor de uzde fals, \n[el`ciune, tentativ`de \n[el`ciune [i fals \n\nscrisuri sub semn`tur` privat`.

Cu ocazia acestor ac]iuni, aufost identificate documente,[tampile, calculatoare, unit`]imobile de stocare a datelor,tablete [i harddisk-uri,folosite \n activitateainfrac]ional` a grup`rii.

Pentru recuperarea \ntregului prejudiciu se vainstitui sechestru asiguratorpe imobilele de]inute defirmele suspecte \n acestdosar.

Sute de apartamente vândute f`r` documentePoli]i[tii de la Serviciul de Investigare a

Criminalit`]ii Economice Sector 5 au destructurat o grupare de evazioni[ti, care aprejudiciat statul cu dou` milioane [i jum`tatede euro.

Oamenii legii au demarat verific`rile \n acestdosar, \n urm` cu opt luni de zile. Cercet`rileau scos la iveal` c` membrii grup`rii, \ntre2008-2015, au cump`rat suprafe]e mari deteren \n Bucure[ti, \n nume propriu, dar [i \nnumele altor persoane interpuse. Apoi, auconstruit blocuri de locuin]e, care au fost\nstr`inate, f`r` a fi eviden]iate \n acte, pentrua nu pl`ti nici un fel de impozit.

Au fost identificate 15 persoane care [i-auadus „contribu]ia“ la prosperitatea afacerii. 500de apartamente au fost vândute/\nstr`inate,\n unele cazuri f`r` a fi \ncheiate contracte devânzare-cump`rare sau alte documente justificative. Banii astfel ob]inu]i erau

reintrodu[i \n „afacere“.Poli]i[tii au descoperit, de asemenea, c`

imobilele au fost ridicate cu materiale de construc]ii achizi]ionate f`r` documente fiscale, iar cei angaja]i nu aveau \ncheiate contracte de munc`.

Pe 16 aprilie, au fost puse \n aplicare 21mandate de perchezi]ii, ocazie cu care au fostg`site documente contabile, mijloace informatice,21.000 euro, 750 franci elve]ieni [i 45.000 lei,proveni]i din s`vâr[irea infrac]iunilor. Au fostaplicate sechestre asiguratorii asupra mai multor imobile (blocuri de locuin]e, vile) [iautoturisme de lux, \n valoare de 500.000 euro.

14 suspec]i au fost re]inu]i, urmând a fiprezenta]i Parchetului de pe lâng` TribunalulBucure[ti cu propunere de arestare preventiv`.

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddeeSSoorriinn AANNGGHHEELL

Page 7: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

5POLI}IA CAPITALEI - Mai

CORESPONDEN}~

Scrisori de mul]umire

Subsemnatele B. DorinaPaula [i I. Lili, domiciliate\n Bucure[ti, sector 2, transmitem pe aceast` calesincere mul]umiri ofi]eruluicoordonator alCompartimentuluiProximitate din cadrulSec]iei 7 Poli]ie, pentrumodul cum s-a implicat \nsolu]ionarea peti]iilor pecare le-am formulat laaceast` sec]ie de poli]ie.Starea conflictual` existent`\ntre subsemnatele [ianumi]i locatari din imobil,care sus]in activit`]ile ilegaleale administratorului blocului, \n persoana doamnei L. Elena, sus]inut`de C. Gabriela, a fost detensionat` de domnulpoli]ist prin participare la[edin]a asocia]iei de proprietari din data de 23februarie 2015 [i prin

aplicarea unor sanc]iunicontraven]ionale, potrivitLegii 61/91 R, momentdup` care C. Gabriela a\ncetat s` ne mai adresezeinjurii ori de câte ori ne\ntâlnim.

Totodat`, transmitemlucr`torului de poli]ie multemul]umiri pentru atitudineaproactiv` [i r`spunsulprompt la solicit`rile venite din partea subsemnatelor, privindsolu]ionarea \n limitelecompeten]elor conferite delege a peti]iilor formulate,ce au la baz` ilegalit`]ilecomise de actualul administrator, doamna L.Elena, care gestioneaz` \nmod defectuos activitateade administrare a imobilului.

Dorim s` maimen]ion`m \nc` un aspect:

ca urmare a interven]ieidomnului poli]ist, s-a\nceput afi[area la avizier afacturilor la utilit`]i cuminus [i sc`derea lor dincota parte din listele de la\ntre]inere [i a fost \nlocuit` una din cele dou`[tampile identice, care nuaveau nici un semn distinctiv, respectiv [tampilacare este acum \n posesiaadministratorului bloculuieste inscrip]ionat` cu titulatura „Casier“.

|n consecin]`, adres`m\nc` o dat` mul]umirilenoastre, [i v` rug`m s` letransmite]i domnului ofi]erpentru verticalitatea moral`fa]` de situa]ia prezentat`,pentru seriozitate [i sinceritate, pentru curajulde a risca respectând ceeace ar trebui s` reprezintePoli]ia pentru cet`]eni.

Domnule director general al DGPMB,

Subscrisa Asocia]ie de proprietari bloc R29, cu sediul \n Bucure[tisector 2, reprezentat` prin domnul A. Adrian,\n calitate de pre[edinte, dore[te s` v`transmit`, \n numele tuturor proprietarilordin blocul R29, sincere mul]umiri pentrumodul exemplar \n care poli]i[tii Sec]iei 7Poli]ie, sub coordonarea ofi]erului coordonator al departamentului de Proximitate din cadrul Sec]iei 7 Poli]ie aucontribuit la succesul ac]iunilor comune\ntreprinse pentru solu]ionarea peti]ieinoastre, \nregistrate la data de 23 februariea.c. \n cadrul subunita]ii de poli]ie.

Dorim s` relat`m pe aceast` cale, \nc` odat`, profesionalismul [i seriozitatea decare au dat dovad` acea[ti poli]i[ti [i, \nspecial, implicarea ferm` [i f`r` echivoc adomnului insp. M. C`t`lin, pentru prevenirea [i combaterea faptelor care contravin normelor de convie]uire social`,potrivit Legii 61/91R.

Ne exprim`m recuno[tin]a fa]` de astfelde oameni care reprezint` institu]ia dumneavoastr` [i la care sloganul „Lege [iOrdine“ este o realitate [i nu numai undeziderat.

Cu stim`.

Domnule director,

Page 8: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

6 Mai - POLI}IA CAPITALEI

DOSARE

Psihologia criminalilor \n serieUn profil se construie[te prin analiza atent`

a unor elemente ca: tratamentul aplicat victimei, m`rturiile martorilor [i metoda de aucide. El include o list` detaliat` de caracteristicifizice [i psihice, ce vor duce în final la un„portret“ al asasinului [i al comportamentuluis`u. Elementele utile, într-o astfel de list`,sunt: grupa de vârst`, sexul, starea civil`, rasa,ocupa]ia, cazierul, probabilitatea de a repetacrima, clasa social`, via]a casnic`, preferin]elesexuale etc. Evident, este implicat` aici [i ocantitate apreciabil` de munc` intuitiv` [i niciun anchetator nu [i-ar elimina suspec]ii de pelist` numai pentru c` nu se potrivesc portretului f`cut. Oricum, munca de creare aprofilurilor s-a dovedit eficient` în îngustareacâmpului de investiga]ii.

Dup` ce a lucrat la cazul lui John Duffy,„Uciga[ul de pe calea ferat`“, David Canter,profesorul britanic de [tiin]` comportamental`[i psihologie aplicat`, explica: „Un criminallas` dovezi ale personalit`]ii sale prin ac]iunilelegate de crim`. Orice comportament personal demonstreaz` caracteristici uniceale unei persoane, precum [i tipuri [i însu[irispecifice subgrupului c`ruia îi apar]ine“.

În 1985, întreprinz`toarea academie FBI aintrodus un instrument suplimentar înmunca de investiga]ie, denumit Programul deîn]elegere a Criminalului Violent (VI - CAP).Programul e un sistem centralizat deinforma]ii, care colecteaz` [i analizeaz`rapoarte de pe tot teritoriul Statelor Unite,având obiectivul de a releva de timpuriutiparul de ac]iune al unui criminal în serie.

De[i problemele de coordonare [i de analiz`a informa]iilor sunt mult mai mici în Marea

Britanie, investiga]ia uria[` [i mig`loas` ce afost f`cut` în cazul „Spintec`torului dinYorkshire“, Peter Sutcliffe, a eviden]iat ineficacitatea unei for]e regionale de poli]ie,neconectat` la un corp central de informa]iicentralizate din toat` ]ara, cu mijloace deprocesare rapid` [i eficient`. Dup` cercetareaacelui caz, for]elor de poli]ie li s-a oferit unsistem de computere din partea Ministeruluide Interne, denumit HOLMES, care arefacilit`]i de c`utare [i localizare rapid` încazurile grave.

Prevenire [i tratament

Unul dintre cele mai constructive proiecte,oferite de Unitatea de {tiin]e Comportamentalea FBI, a fost cel de profiluri personale, elaborat, între 1979 [i 1983, din informa]iilecon]inute în interviurile luate câtorva zeci decriminali condamna]i, familiilor lor, doctorilor,psihiatrilor, neurologilor [i lucr`torilor de pet`râmul social, asisten]ilor sociali.

S-a ajuns la o serie de profiluri ale criminalilor, care poate ajuta, în ultim`instan]`, în sarcina, aparent imposibil`, de a-i identifica pe indivizii predispu[i la deviericomportamentale. A fost alc`tuit` o list` detipare comportamentale, în care pot fiîncadrate personalit`]ile uciga[ilor în serieexamina]i:

Tipare de comportament agresivepisodic

1. Comportament ritual;2. S`n`tate ce mascheaz` instabilitatea

mental`;3. Impulsivitate;4. C`utare periodic` de ajutor;5. Tulbur`ri severe de memorie [i

incapacitate de a spune adev`rul;6. Tendin]e sinuciga[e;7. Tendin]e permanente de a comite

agresiuni;8. Hipersexualitate [i comportament

sexual anormal;9. Leziuni craniene; r`ni suferite la

na[tere;10. Tendin]e de folosire repetat` a

drogurilor [i abuzul de alcool;11. P`rin]i droga]i sau alcoolici;CCrriimmiinnaall \\nn sseerriiee,, bb`̀nnuuiitt cc`̀ aa uucciiss 113300 ddee ffeemmeeii

Credit foto: Corbis.com

Page 9: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

7POLI}IA CAPITALEI - Mai

DOSARE

12. Victime ale abuzurilor fizice sau psihice în copil`rie;

13. Rezultat al unei sarcini nedorite;14. N`scut în urma unei sarcini dificile.

Nefericire în copil`rie, având ca efect incapacitatea de a g`si fericirea;

15. Cruzime extraordinar` fa]` de animale;16. Atrac]ie fa]` de incendii, f`r` vreun

interes de natur` infrac]ional`;17. Simptome de dezechilibru neurologic;18. Dovezi de tulbur`ri genetice;19. Simptome biochimice;20. Sentimente de lips` de putere [i

inadaptare.În lumina acestor informa]ii - care fac mai

u[oar` identificarea timpurie a unui criminalîn serie - pare logic ca un program na]ionalde diagnostic [i tratament s` devin` eficace.De[i sunt implicate în mod clar libert`]ilecivile, cre[terea dramatic`, nu numai înStatele Unite, a num`rului crimelor în serie,poate însemna lipsa unei alternative derezolvare a lor.

La fel de adev`rat e faptul c` tendin]elecomportamentale adulte izvor`sc din copil`rie,din cadrul familiei. De exemplu, realitateastatistic` demonstreaz` c` e foarte probabilca adul]ii agresori s` provin` din copii asuprac`rora s-au exercitat abuzuri. Pe durataexamin`rii cazurilor selectate, a fostdescoperit, în trecutul unora dintre cei maiferoce asasini, un fundal de violen]`, abuz [ineglijare, în copil`rie, fuseser` expu[i atât deregulat scenelor de violen]`, încât aceastanu li s-a mai p`rut ceva anormal.

Societatea trebuie s`-[i pun` întreb`ri despregradul de libertate, sau de obligativitate, cucare statul, prin intermediul educatorilor,sociologilor [i criminologilor, trebuie s`intervin` în via]a acelor familii [i indivizi, încazul c`rora exist` un risc sesizabil c` vorcomite sau c` vor suferi un abuz. Cu altecuvinte, trebuie oare ca eforturile s` se

concentreze asupra identific`rii timpurii acomportamentelor violente care pot sc`pade sub control ?

Ar trebui, de asemenea, s` ne întreb`m,datorit` conexiunilor evidente existente întreconsumul excesiv de alcool [i violen]` [iîntre pornografie [i comportamentul sexualaberant, dac` n-ar trebui puse la punct ni[teprograme similare cu cele înfiin]ate pentru acombate amenin]area drogurilor.

Dezbaterile din mass-media, consacrateviolen]ei, au înregistrat deja, ca efect secundar, sc`derea num`rului de sceneînf`]i[ând violen]` [i perversiuni sexuale latelevizor, [i exist` indicii care atest` c` produc`torii de film au început s`-[i asumeo mai mare responsabilitate în „eliminarea“violen]ei gratuite de pe ecranul de cinema.Oricum, pân` când nu se va ob]ine odovad` clar` c` violen]a de pe ecran are oleg`tur` direct` cu violen]a real`, e pu]inprobabil c` se vor lua m`suri.

O surs` american` estimeaz` c`, pân` laabsolvirea liceului, o persoan` aflat`, la vârsta copil`riei, va fi martor` la mai mult de13.000 de mor]i reale sau simulate [i la maimult de 100.000 de scene de violen]` pemicul ecran. Efectul, valabil nu numai înStatele Unite, va fi cel al unei aprob`ri pasivea violen]ei, care, în multe state, este dejalegitimat` prin concepte ca „drept legitim“,„ridicare prin for]e proprii“ [i „r`zbunare“.

Problema [i întrebarea ridicat` odat` cuea, sunt c`, pentru a ucide, o persoan` trebuie s`-[i dezumanizeze întâi victima, s-oreduc`, pentru a o anihila, la starea de„obiect“. Oare expunerea constant` la scenede moarte real` sau simulat` poate aveadrept efect construirea unei atitudini negative fa]` de valoarea vie]ii umane [i oacceptare a faptului c` a lua via]a cuiva faceparte din peisajul cotidian ?

Din multe puncte de vedere, extindereacrimelor în serie nu reprezint` o problem`care s` ]in` numai de resortul criminologilor;este o problem` a societ`]ii, a valorilor, acredin]elor fundamentale pe care se bazeaz`aceasta. Crima în serie poate fi unul dintrepu]inele tipuri de omucidere, cu [anse deprevenire.

DDaannaa MMIIHHAALLAACCHHEE

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

Page 10: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

8 Mai - POLI}IA CAPITALEI

VULNERABILIT~}I

Pentru Mao Tse Tung, „revolu]ia este unact de violen]`, ac]iunea implacabil` a uneiclase care r`stoarn` o alt` clas`. Revolu]iarural` este r`sturnarea de c`tre ]`r`nime aputerii feudale a proprietarilor funciari“.(Mi[carea ]`r`neasc` în provincia Hou Nan,martie 1927). Khmerii ro[ii le-au aplicatcompatrio]ilor lor aceste precepte, liter` culiter`: dou` milioane de mor]i...

|ns` ce religie, ce ideologie anim` clanurilecare se înfrunt` în Sierra Leone sau în Congo?De trei secole, conflictele se produc întrena]iuni. Suntem, oare, pe cale s` revenim,a[a cum a fost cazul în antichitate, apoi întresecolele VII-XVI, la conflicte între civiliza]ii?Pentru S. Huntington, elementul esen]ial alacestora este religia: r`zboaiele religioase, lafel ca cele dintre civiliza]i [i barbari, ar apar]ineaceluia[i tip de antagonism. R`zboaiele dintre azeri [i armeni, dintre sârbi [i bosniaci,dintre India [i Pakistan, dintre Israel [i veciniis`i arabi ar fi semnele unei ere care ar puteagenera înfrunt`rile între cre[tini [i musulmani,între musulmani [i hindu[i, între asiatici [ioccidentali. Huntington a fost foarte surprinsde colaborarea, în materie de proliferarenuclear`, dintre China [i Coreea de Nord (detradi]ie confucianist`), pe de o parte, [i Pakistan[i alte na]iuni musulmane, pe de alt` parte.

Conflictele din Bosnia [i Kosovo, careimpun pe slavii ortodoc[i, catolici [i islami[ti,par a consolida ipoteza lui Huntington. |ns`,aceast` schem` nu explic` nicicum conflictelesângeroase din interiorul aceleia[i arii culturalesau religioase: între Fran]a [i Anglia, în secolele XIII-XIX; între Fran]a [i Germania, în

secolele XIII-XX; invazia Kuweitului de c`treIrak; r`zboiul civil din Algeria, începând cuanul 1989; r`zboiul dintre kurzi [i turci sauirakieni, f`r` a mai vorbi de Africa Neagr`.Oare violen]a [i r`zboiul sunt intrinseci naturiiumane? Karl Lorenz, în „Agresiunea“, o istorie natural` a r`ului, sus]ine c` „violen]aface parte din torentul celor vii“. Prininstinctele vie]ii [i agresivit`]ii, o for]`înn`scut` structureaz` via]a [i organizeaz`rela]iile celor vii prin intermediul înfrunt`rilordintre ei. Aceast` teorie se reg`se[te lanumero[i sociologi (E.W. Burgess, A. Mazrui,L.A. Coser). Fie c` se g`sesc sau nu argumente - dac` nu ra]ionale, cel pu]inexplicative - la declan[area conflictelor apareclar c` natura uman` are o latur` morbid`,dac` nu chiar infernal`. Dogmatica islamic`aduce la cuno[tin]a credincio[ilor faptul c`adev`rul coranic se p`streaz` de divinitate încer [i doar o copie se afl` la dispozi]iaoamenilor, copie fie dictat` lui Mahomed dec`tre îngerul Djabrail, fie transmis` profetului de însu[i Allah printr-un mesager.Legea fundamental` a religiei islamice - „Nueste Dumnezeu afar` de Allah [i Mohamedeste profetul s`u“ - exprim` caracterul teologic rigid al acestei religii, atât de controversat` în urma evenimentelor dinultimii treizeci de ani - în care simpla rostirea acesteia de c`tre un „p`gân“ este interpretat` drept act de convertire.

Ideologia islamist` transform` domina]iade fapt în autoritate de drept [i asigur`supunerea permanent` - f`r` a recurge laconstrângerea fizic`, dând na[tere confuziilorreligioase - privind lupta dintre bine [i r`u.Aceast` lupt` a fost analizat` în profunzimede cre[tinism [i trecut` cu „vederea“ dec`tre ideologii religiei islamice. Analizândacest aspect al religiei cre[tine, Tomasod'Aquino afirma în lucr`rile sale c` „Nimicnu poate fi r`u în esen]a sa. E demonstratc` fiecare fiin]`, în m`sura în care este fiin]`,întruchipeaz` binele [i c` r`ul nu exist`decât ca o parte a binelui“.

Chiar dac` orice adept al unei ramuri areligiei islamice nu poate accepta ideea unuiAllah nedrept, numai c` este departe [i

Terorismul interna]ional

Credit foto: Corbis.com

Page 11: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

9POLI}IA CAPITALEI - Mai

VULNERABILIT~}I

atotputernic, h`r`zind convie]uireapopoarelor islamice într-un mediu ostil geoclimatic, nimeni - [i cu atât mal mult,Allah - nu poate da dreptate grup`rilorislamiste ce folosesc teroarea ca politic` destat [i ca efect al religiei islamiste. Impus`popoarelor cucerite, [i trecute cu for]a laislamism, doctrina religioas` musulman` -timp de peste dou`sprezece secole - a creatfatalismul acestora, f`r` concesii în raport cuexisten]a. Acest mod de gândire, impus prinfor]a armelor, este specific doctrinei religioaseislamice, care nu are ca esen]` dragosteapentru creator, ci frica [i supunerea oarb` înfa]a acestuia, este normal, deoarece religiaislamic` - în rigiditatea sa - se conduce strictdup` textul literar coranic [i dup` tradi]iasacr` Sunnah.

Orice societate (global` sau particular`)produce [i reproduce un sistem simbolic,prin intermediul c`ruia î[i asigur` coeren]aintern`, scopurile, [i î[i elaboreaz` formelespecifice de exprimare. Acest câmp simboliceste în acela[i timp o unitate, dar [i o diversitate a organismelor.

Fiecare ideologie se creeaz` prin respingereasau remodelarea celor anterioare, r`spunzândîn mod contradictoriu discursurilor impuse [idefinindu-se prin distan]a [i opozi]ia fa]` desistemele existente. Tocmai în acest câmpstructurat, al semnifica]iilor antagoniste, serealizeaz` munca ideologic` sau dubla saform`, de reproducere [i de crea]ie. Prinmunca de reproducere, valorile [i alegerilesunt confirmate [i reactualizate în func]ie demodurile de construc]ie proprii ideologiilorrespective, îns` reproducerea nu devine osimpl` repeti]ie.

|n societ`]ile în care apari]ia evenimentelor[i semnifican]i noi este foarte rapid`, ideologia trebuie s`-[i manifeste sim]ul

imprevizibilului [i s` evite proliferarea acelorsemnifican]i, pe care nu-i poate st`pâni. Amenin]area permanent` a lans`rii unorideologii concurente, constrânge la ap`rarea[i reactualizarea sensurilor ideologiilor actuale.

Activitatea ideologic` se va concentraasupra aprofund`rii simbolice a deosebirilordintre discursurile vechi [i aser]iunile noi,asupra opera]iei de invalidare a semnifican]ilorrivali; în acela[i timp, orice crea]ie se realizeaz` printr-un proces de sintez` a elementelor deja existente. De foarte multtimp, omenirea se confrunt` cu un fenomenpolitico-social cu implica]ii grave asuprasecurit`]ii na]ionale a statelor: ofensiva fundamentali[tilor islamici. Ace[tia [i-au f`cutsim]it` prezen]a atât prin preceptele teoretico-religioase, care stau la baza doctrinei lor politice, cât, mai ales, prinac]iunile concrete, de regul` violente. Tacticaaleas` pentru sensibilizarea lumii despreexisten]a lor, dar [i de a se impune în via]apolitico-social` a statelor, i-a determinat peguvernan]i fie s` scoat` în afara legii acesteorganiza]ii (partide, grup`ri, mi[c`ri), fie s`le pun` sub o supraveghere permanent`.

De-a lungul anilor, ac]iunile teroriste auluat amploare, dep`[ind grani]ele unei ]`ri,apoi ale unei regiuni întregi, pentru ca ast`zis` fie resim]ite la scar` planetar`. Ac]ionândpe aproape toate meridianele globuluip`mântesc, fundamentali[tii islamici au atrasaten]ia lumii întregi. Asasinatele lor au c`p`tat,în unele ]`ri, forma unor adev`rate masacre,care au o finalitate politic` evident`.

Dac` la începuturile lor au ac]ionat doarca grup`ri etnice, religioase, na]ionaliste, înprezent, prin câ[tigarea unui capital politicconsiderabil, au devenit un mare pericol nudoar la nivel statal, ci [i în plan strategic.Toate au aceea[i sorginte ideologic` bazat`pe preceptele cultului musulman, obiectivulpolitic fundamental fiind instaurarea uneinoi ordini mondiale, prin crearea unui regimislamic universal, ca r`spuns la provocareaf`cut`, cu mai multe secole în urm`, de cultul iudaic, prin reprezentan]ii s`i, evreiimasoni.

AAddrriiaann VVLLAADD

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

Page 12: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

RUTIER

10 Mai - POLI}IA CAPITALEI

În zilele de 7 [i 8 mai2015, Brigada Rutier` aCapitalei a fost gazda unuigrup de [ase studen]inorvegieni ai Academiei de Poli]ie din Oslo, înso]i]ide doi studen]i ai Academieide Poli]ie „Alexandru IoanCuza“.

În aceast` perioad`,ace[tia au avut prilejul de acunoa[te modul în carepoli]i[tii rutieri î[i desf`[oar`activitatea zilnic`, dar auavut parte [i de vizite surpriz`. Pentru început, le-au fost prezentate obiectivele generale aleBrig`zii Rutiere a Capitalei [idinamica evenimentelorrutiere din ultimii ani.Elementul care a atras imediat aten]ia „vizitatorilor“a fost înregistrarea în anul2014, în Bucure[ti, a celuimai mic num`r de victime,provenite din evenimentelerutiere în ultimii 10 ani.

Prezentarea activit`]ilordesf`[urate pe cele dou`paliere, respectiv prevenire:„Crime Prevention“ [i

impunerea prevederilorlegale: „Law Enforcement“, ademonstrat faptul c` [iPoli]ia Român` a adoptatconceptele europene deac]iune.

Oaspe]ii au avut posibilitatea s` asiste lainstruirile zilnice, activit`]iledinamice din cadrulDispeceratului [i modul încare poli]i[tii criminali[tirealizeaz` cercetarea la fa]alocului, în cadrul unui accident rutier.

La final, le-au fost prezentate autospecialeledin dotare, atrac]ia

principal` fiind motocicletelemarca BMW, ce reprezint`un simbol al unit`]ii [i careimpun respect în rândultuturor participan]ilor la trafic.

Deoarece activit`]ilor preventive le este acordat`o mare aten]ie în PeninsulaScandinav`, studen]ii auparticipat la o or` deeduca]ie rutier`, desf`[urat`la [coala nr. 49 din sectorul2, Bucure[ti, iar ulterior [i lao demonstra]ie practic` depatrul` [colar`.

A doua zi, studen]iinorvegieni au efectuat ovizit` la Colegiul Na]ional„Gheorghe Laz`r“, unde auasistat la spectacolul oferitde elevi, cu ocazia „ZileiEuropei“.

Profitând de vremeasuperb`, aceast` activitatenu se putea încheia altfeldecât cu o vizit` în ParculCi[migiu, unde viitoriipoli]i[ti norvegieni au r`masimpresiona]i de diversitatea[i frumuse]ea parcului.

AAnnddrreeii CCOODD~~UU

Studen]i norvegieni \n vizit` la Poli]ia Rutier`

Page 13: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

11POLI}IA CAPITALEI - Mai

PREVENIRE

Cardul t`u conteaz`!Agita]ia ce se creeaz` zilnic [i problemele

cotidiene care ne apas`, ne fac s` uit`m,uneori, de siguran]a bunurilor noastre. Unuldintre acestea îl reprezint` „cardul bancar“,instrument de plat` foarte util [i frecventfolosit în zilele noastre. De aceea, trebuie s`fi]i aten]i atunci când îl utiliza]i la bancomate,pentru a evita evenimentele nepl`cute [i „anu-i îmbog`]i pe al]ii“!

Autorii - atât b`rba]i, cât [i femei -ac]ioneaz` cel mai adesea în locurile maipu]in aglomerate, mai slab iluminate, în caresunt amplasate ATM-uri, în grupuri de dou`-trei persoane, fiecare [tiind foarte bineceea ce are de f`cut, folosind diversemetode de operare.

De multe ori, un individ care se afl` chiar înspatele dumneavoastr`, atunci când efectua]i opera]iunea de retragere a banilordin bancomat, v` urm`re[te atent atuncicând tasta]i codul PIN, îl memoreaz` [i îlfolose[te dup` ce, bineîn]eles v-a subtilizatcardul.

Un alt mod de operare întâlnit, este acelaîn care infractorii lipesc adeziv pe lateralulfantei de eliberare a bancnotelor, astfel încâtbancomatul s` nu elibereze întreaga sum`solicitat`. Dac`, într-o astfel de situa]ie ve]idori s` scoate]i bani de la ATM, ve]i constatacu uimire c` a]i fost p`c`lit, atunci când ve]inum`ra bancnotele eliberate.

Alteori, un simplu [erve]el, introdus înfanta bancomatului va re]ine întreaga sum`

solicitat` de dumneavoastr`, [i pe careinfractorii o vor ridica din bancomat deîndat` ce acest lucru va fi posibil.

Uneori, poate chiar v` ve]i nec`ji v`zândc` ATM-ul nu v` elibereaz` chitan]a, întrucâtr`uf`c`torii au avut grij` s` înfunde cubuc`]i de hârtie fanta respectiv`.

Pentru a nu avea parte de astfel desitua]ii nepl`cute, este bine s` ]ine]i cont decâteva recomand`ri cu caracter preventiv:

nimeni, în afara dumneavoastr`, nu trebuie s` [tie codul PIN al cardului, pentrua nu-l putea utiliza [i a retrage bani;

atunci când scoate]i bani din bancomat, este bine s` v` feri]i de priviriindiscrete;

dac` sesiza]i c` dispozitivul în care a]iintrodus cardul are „joc“, renun]a]i s` maiefectua]i opera]iunea bancar`;

pe cât posibil, evita]i s` scoate]i banidin ATM-uri care sunt amplasate în locurislab iluminate;

în situa]ia în care cardul v-a r`mas blocat în bancomat sau nu vi se elibereaz`suma solicitat`, apela]i banca emitent`;

în[tiin]a]i institu]ia bancar` în cazul încare vi s-a furat sau a]i pierdut cardul bancar.

Suna]i la 112, în cazul în care sunte]ivictim` sau martor!

SSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz`̀ [[ii PPrreevveenniirree aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii

Credit foto: Corbis.com

Page 14: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.
Page 15: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

Ho]ii s-au ales cu ooal` de ulei încins înochi

Patronul unui snack-bar din Bruxelles [i-asalvat banii, aruncând în fa]a celor doi ho]icare-l pr`dau, o oal` cu ulei încins.

Incidentul, s-a petrecut în cursul nop]ii,patronul aflat în snack-barul s`u pomenindu-seamenin]at cu pistolul de doi tineri. De[i li s-a spus c` încas`rile din aceanoapte nu se ridic` decât la10.000 de franci belgieni (316 dolari), ei au insistat ca banii s`le fie da]i. În acest moment,patronul a pus ochii pe un vascu ulei, aflat în apropiere, [i,într-o frac]iune de secund`, aaruncat uleiul în ochii ho]ilor.Ace[tia au p`r`sit localul înfug`, urlând de durere.

În Germania, o func]ionar` l-aînchis pe jefuitor în seiful b`ncii

Daniela Scholz, func]ionar` la o banc` dinJena, a profitat de neaten]ia unui jefuitor,preocupat cu devalizarea seifului, [i a trântitu[a în urma lui, încuindu-l în`untru. Prezen]ade spirit a tinerei n-a încântat numai direc]iab`ncii, ci chiar [i pe jefuitor, care s-a declaratgata s` [i-o fac` asociat`.

Când Johannes Rufer (23 ani) a p`truns îninteriorul seifului, Daniela Scholz a trântit u[amasiv` în urma lui [i a blocat încuietorile,f`cându-l captiv pe jefuitor.

Acesta intrase în incinta b`ncii cu pu]inînainte de închidere, înarmat cu un pistol [i,dup` ce îi obligase pe clien]i s` se întind` pepodea, cu fa]a în jos, somase func]ionarelede la ghi[ee s`-i predea to]i banii afla]i încas`. Dup` aceea, Rufer s-a dus la directorulb`ncii [i, amenin]ându-l cu arma, i-a ordonats` deschid` seiful. Neavând încotro, directoruls-a conformat. V`zându-se înconjurat deatâ]ia bani, Rufer [i-a pierdut cump`tul [i,l`sând arma din mân`, a început s` îndese

bancnotele, cu înfrigurare, în gen]ile pe carele adusese cu el.

Atunci, Danielei i-a încol]it în minte un plan:s-a apropiat, pe neobservate, de u[a seifului[i a trântit-o cu toat` puterea în urma infractorului. Apoi, a încuiat u[a [i a chematpoli]ia. Dup` evacuarea clien]ilor [i a personalului b`ncii, poli]i[tii au deschis seiful [i l-au scos pe Johannes Rufer afar`,pentru a-l deferi justi]iei.

Daniela Scholz era în cel de-al doilea ande ucenicie, în vederea calific`rii cafunc]ionar de banc`. Pentru curajul [i prezen]a

sa de spirit, consiliul director arecompensat-o cu suma de10.000 m`rci. „Nu atât grijabanilor, cât teama c` nebunulva folosi arma sau va luavreun ostatic mi-a dat curajuls`-mi pun ideea în aplicare.În fond, planul a fost simplu[i m` mir c` nu i-a venit înminte directorului, care seafla chiar lâng` seif!“, adeclarat tân`ra.

Tribunalul l-a condamnat pe Johannes Ruferla 2 ani [i 6 luni de închisoare. În timpulprocesului, el a declarat: „Fata asta aresânge în ea! Când o s` ies din pu[c`rie, ovoi lua de nevast`! Are stof` de sp`rg`toare,nu de o simpl` func]ionar`. Barem numai caasociat`, tot o iau!“.

Jefuitorii unei bijuterii sunt captura]i de poli]ie, în urmaactului de curaj al unei tinere stenodactilografe

Într-o zi, Elizabeth Elmers, o tân`r` stenodactilograf`, se afla singur` în biroulpatronului ei, un cunoscut bijutier din NewYork. Ea î[i vedea lini[tit` de treab` - b`teala ma[in` - neb`nuind c` peste zece minuteva deveni eroina unei întâmpl`ri, care o vaface celebr`, iar numele ei va ap`rea întoate ziarele din America.

Ea s-a trezit cu doi indivizi masca]i, care,încuind u[a biroului, au somat-o, subamenin]area pistoalelor, s` le dea cheile dela seif. Neavând încotro, Elizabeth le-a dat

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull

ttrreeccuutt --

O student` olandez` a fost r`pit` de un

individ, cu care p`rin]ii ei ar fi vrut s` o m`rite,iar un coleg de facultate

a salvat-o.

” ”

14 Mai - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

Page 16: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

cheile bandi]ilor, care, pentru mai mult` siguran]`, au legat-o de mâini [i de picioare,îndesându-i un tampon în gur`. În timp cegangsterii se aflau în camera învecinat`,unde era seiful cu bani [i bijuteriile cele maiscumpe, fata reu[e[te s` \ndep`rteze tamponul de la gur` [i s` ridice cu din]iireceptorul telefonului. Apoi, ia un creion întredin]i [i formeaz` num`rul de telefon de lapoli]ie. Cu o voce sugrumat`, lanseaz` apelulde interven]ie, dup` care, prin acela[i procedeu,pune receptorul în furc`. Apoi, prin altesfor]`ri, reu[e[te s`-[i pun` din nou tamponulîn gur`. Ca s`-i induc` [i mai mult în eroarepe bandi]i, Elizabeth simuleaz` un le[in.

Jefuitorii, ap`rând cu prada furat` - totulse petrecuse în numai câteva clipe - [iv`zând-o pe fat` „le[inat`“ [i cu tamponul îngur`, cum o l`saser`, c`utar` s` se îndreptespre ie[ire, mul]umi]i. Numai c` au fostîntâmpina]i de o grup` de poli]i[ti, cu pistoale automate, care i-au înh`]at imediat.

Salvare cu... limba

Dup` închidere, un bar de striptease dinFlorida a fost c`lcat de ho]i. |nainte de asparge casa de bani, agresori masca]i aulegat-o zdrav`n pe femeia de serviciu, câttimp ei au sustras 50.000 de dolari. Aceastas-a târât lâng` un telefon [i a format - culimba - num`rul poli]iei. For]ele de ordineau pornit pe urma r`uf`c`torilor, iar femeiaa primit, pentru prezen]a sa de spirit,felicit`rile de rigoare.

Studentul salvator

O student` olandez` a fost r`pit` de unindivid, cu care p`rin]ii ei ar fi vrut s` o m`rite,iar un coleg de facultate a salvat-o. Studentulse întorcea spre cas` de la facultate, când [i-a v`zut colega luat` cu for]a [i urcat` într-o dub`. Femeia se zb`tea [i plângea. El anotat num`rul de înmatriculare al ma[inii [ia dat telefon la poli]ie, care a g`sit dubaîntr-o jum`tate de or` de la apel.

Cote]ul de p`s`ri avea sistem de alarm`

Sistemele de alarm` sunt tot mai preferate de proprietarii de magazine [i deautoturisme. Este normal s` fie a[a, pentru c`

acestea constituie o piedic` în calea activit`]iiho]ilor. Dar astfel de alarme se mai utilizeaz`[i la alte construc]ii decât cele care ad`postescsociet`]i comerciale, a[a cum a procedat uningenios locuitor din V`lenii de Munte.

D. Gabriel (30 ani, din V`lenii de Munte,f`r` ocupa]ie) este un client al poli]i[tilor dinlocalitate, furturile fiind o obi[nuin]` pentruel, [i nici în ziua de 5 martie nu s-a pututab]ine de la a[a ceva. Dup` ce a consumat b`uturi alcoolice într-un bar, aconsiderat c` ar fi bine dac` ar fura ceva. Numai este nevoie s` v` spunem c` de la gând[i pân` la fapt` nu a fost cale prea lung`.

Pe la ora 23.00 a mers la locuin]a lui L.A.,a s`rit gardul, iar când a ajuns în curte s-adus direct la cote]ul cu p`s`ri (i s-a p`rutprobabil c` furtul unor g`ini ar avea risculcel mai mic de a fi prins de c`tre proprietar),îns`, ceea ce nu [tia ho]ul era faptul c`respectivul cote] era prev`zut cu... sistem dealarm`. În momentul în care a încercat s`for]eze u[a, soneria din cas` l-a aten]ionatpe st`pânul g`inilor c` la cote] se afl` unmusafir nepoftit. Acesta a reu[it s` apuce uncoco[ de cap, a încercat s`-l trag` afar`, darcorpul n-a mai ie[it. În încercarea de a for]ascoaterea galinaceei, capul s-a rupt de restulcorpului. În acest moment, proprietarul aie[it afar`, dar pentru coco[ era deja preatârziu. Nu îns` [i pentru a-l prinde pe ho].Care n-a mai apucat s` fug`, deoarece alcoolulingerat mai devreme l-a ]intuit locului.

Drept urmare, proprietarul l-a înh`]at [i l-adus la Poli]ia din V`lenii de Munte. I s-aîntocmit dosar penal pentru tentativ` defurt.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: Corbis.com

PREVENIRE

15POLI}IA CAPITALEI - Mai

Page 17: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

Un „Dic]ionar al personalit`]ilor“ din M.I. nuavem, lipsindu-ne astfelexemplul \nainta[ilor. Nuavem reunite \ntr-o lucrarerepere, biografii, exempledemne de urmat. Dator`mpoli]istului Vasile Da[chevici(f`r` de care n-ar fi r`masmai nimic despre biografiilefo[tilor poli]i[ti) [i revisteifondate de el, „Paza“, celemai multe date, pe bazac`rora am \ncercat s` conturez câteva mici portretede poli]i[ti din perioadainterbelic`. Reamintesc pentru cei care ar trebui s`nu fie surzi, c` Poli]ia Român`nu are \nc` o enciclopediesimpl` ori ilustrat` a

personalit`]ilor sale. Cei de aziar dori s` ne fac` s` credemc` lumea \ncepe cu ei.

IIaannccuu PPaannaaiitteessccuu este unadintre marile personalit`]iale poli]iei noastre din toatetimpurile. S-a n`scut la 7iunie 1875 [i a fost licen]iat\n drept. A intrat \n M.I. „copistclasa II“ (24 iulie 1895), apoia fost avansat clasa I (28septembrie 1896), ajutorarhivar (1 octombrie 1896),secretar al C.J. Teleorman (1 aprilie 1897), [ef birouclasa II \n M.I. (12 decembrie1898), clasa I (12 mai 1902).Cu \ncepere din 1 aprilie1903 (Legea Vasile Lasc`r) afost numit [ef al ServiciuluiPoli]iei [i Siguran]ei Generale,iar din 31 martie 1908 director al D.P.S.G., func]ie pecare a p`r`sit-o un deceniumai târziu. |n chip cât sepoate de evident, IancuPanaitescu a fost sus]inut deputerea politic` \n proiectelesale [i \n cariera sa. El a fostdecorat cu Ordinul „SteauaRomâniei“ \n grad de Cavaler,cu „B`rb`]ie [i Credin]`“Clasa I, Medalia „Jubiliar`“,Medalia „Avântul }`rii“,Comandor al Ordinului„Francisc Iosif“, medaliile Sf.

Stanislav, Sf. Ana [iMântuitorul. A ajuns deputat[i chiar vicepre[edinte alCamerei Deputa]ilor. „A [tiutce vrea [i a [tiut realiza ceeace a voit. A dat Statuluiromân pânza gudronal` care- cu toate vicisitudinile timpului - \l ap`r` [i azi (1929,n.n.), care \i ]ine [i acumuscate [i s`n`toase temeliile.A [tiut a \ntruni \ntr-o singur`mân` ceia ce era f`râmi]at,pulverizat, slab [i neputincios“.La comemorarea din 1935 aacestuia au participat \nBucure[ti Ion Rafail, fost [efal Siguran]ei Capitalei, VasileDa[chevici, chestorulSectorului 1, Emil Iagolni]a,inspector \n P.P.C., G. Antonescu, Gh. Ionescu,N. Scor]eanu, to]i comisari \nP.P.C.

PPuuiiuu AAlleexxaannddrreessccuu,, [efulSiguran]ei Capitalei. Buniculs`u, Oprea, a murit \ntr-op`dure din Dolj, ucis debandi]i, fiind c`pitan depoter`. Elev la prestigiosulcolegiu bucure[tean „Sf.Sava“, Puiu Alexandrescu asus]inut examenul debacalaureat \n acela[i an cuConstantin Bacalba[a, BarbuP`ltineanu [i Tache Ionescu.Pentru a se \ntre]ine, f`ceamedita]ii cu copiii unorboga]i, primind 3 galbeni.|n 1876 se \nscrie la {tiin]eJuridice, la Universitatea dinBucure[ti, iar un an maitârziu se angajeaz` la caleaferat` Bucure[ti-Giurgiu.

Dup` r`zboiul neatârn`rii,\n 1878 este numit [ef de birou,apoi ajutor al poli]aiului dinCernavod`. Era printre primiifunc]ionari români numi]i \nDobrogea. „Nu visam deloc

FILE DIN TRECUTUL FILE DIN TRECUTUL POLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

O institu]ie este, \n definitiv, rezultanta oamenilor

„„GGrraadduull ddee cciivviilliizzaa]]iiee aall uunnuuii ppooppoorr ssee mm`̀ssooaarr`̀ nnuu nnuummaaii dduupp`̀ ccaannttiittaatteeaa ddee ss`̀ppuunn ccee oo ccoonnssuumm`̀,, ccii [[ii dduupp`̀ ffeelluull \\nn ccaarree [[ttiiee ss`̀--[[iicciinnsstteeaasscc`̀ mmoorr]]iiii,, mmeemmoorriiaa \\nnaaiinnttaa[[iilloorr ddiisspp`̀rruu]]ii,, cciinnssttiinndduu--ssee ppee ssiinnee““..

VVaassiillee DDAA{{CCHHEEVVIICCII

ISTORIA LA ROTATIV~

16 Mai - POLI}IA CAPITALEI

Iancu Panaitescu

Credit foto: Corbis.com

Page 18: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

atunci c` cei mai frumo[i aniai vie]ii, \ntreaga mea tinere]e,o voiu \ntrebuin]a la o continu` [i ostenitoare goan`dup` indivizii primejdio[i aisociet`]ii“. De-a lungul carierei de poli]ist a formatbrig`zi de agen]i, specializa]i\n combaterea diverselortipuri de infrac]iuni (sp`rg`tori,escroci, falsificatori), a urcat\n ierarhie pân` la func]ia de[ef al Serviciului Siguran]eidin P.P.C. [i a scris cartea „|nlumea celor r`i“ (1911).

VVaassiillee GGuussttaavv,, [efulSiguran]ei Capitalei (1921):„Om dintr-o bucat`, d-sa af`cut ceea ce se cheam`carier`, \n cea mai deplin`\n]elegere a cuvântului. N'aadmis niciodat` s` se plecedecât \n fa]a obliga]iunilorprofesionale, pe care [i le\ndeplinea cu o meticulozitate[i o exactitate absolut`. Afost [i se men]ine precum a\nceput: integru, hot`rât,capabil de toate ac]iunilefolositoare. De aproape 25de ani de când se afl` \npoli]ie, dl Vasile Gustav s-adistins mereu [i hot`râtor.C`ci n'a fost prilej \n carecapacitatea sa necontestat`[i energia-i proverbial` s` nufi realizat adev`rate minuni.Siguran]a Capitalei se afl`pe mâini bune!“. |n 1938era [eful InspectoratuluiRegional de Poli]ie dinBasarabia.

GGrriiggoorree CCoozzaannoo--EEccoonnoommuu,,[eful Inspectoratului V depoli]ie al Capitalei (1921),fusese magistrat [i adusese\n poli]ie o experien]` denet`g`duit [i un tact „carefac din d-sa o podoab` a

Prefecturii Poli]iei Capitalei“.|[i f`cuse din munca de poli]ieo a doua magistratur`,oferind o pild` vie din ceeace r`posatul Vasile Lasc`r \[if`cuse un ideal. A luat parteactiv` la \nfiin]area [i conducerea Societ`]ii deeconomie [i ajutor afunc]ionarilor P.P.C. Muncii[i spiritului s`u de admirabiladministrator, societateapoli]ieneasc` datora prosperitatea la care ajunsese.„Om de aleas` cre[tere,func]ionar de carier`, domnulEconomu st` \n jâl]ul \n carese g`se[te cu o demnitatepe care o dorim multora,foarte multora din slujba[iipublici de orice treapt`“.

MMiihhaaiill BBuuzzeessccuu,, nouldirector al Prefecturii Poli]ieiCapitalei (1922): „Poli]iaCapitalei cap`t` o stabilitatecare se apropie de idealulvisat pentru a[ez`mânt, dec`tre marele Vasile Lasc`r“.Generalul Eracle Nicoleanu„a [tiut s` imprime serviciuluiacea admirabil` continuitate,care nu va \ntârzia s` dearoadele ce de mult avemdreptul s` ne a[tept`m de lapoli]ia unei Capitale caBucure[tii“. Aceast` func]iede director al prefecturii trebuia \ncredin]at` „unuipoli]ist la \n`l]imea \nalteifunc]iuni pe care o \nf`]i[eaz`,dup` \naintarea ca prefectde Oradea Mare a fostuluidirector Anibal Stoenescu“.Mi[u Buzescu a fost o vremeinspector-[ef al Capitalei,func]ie „pe cât de ginga[`pe atât de grea“. A fost„poli]ist \ncercat“, avocatreputat, juristconsult deprestigiu. El aducea cu sine,

pe lâng` pricepere [i o cultur` special`, indispensabil` aceluia care echemat s` aplice zeci [i zecide regulamente. Prineduca]ia sa, el era chemats` „reabiliteze renumelegreu \ncercat al poli]iei“.„Contactul cu publicul, tactulsubtil cerut pentru acelachemat s` vie \n atingere zilnic` cu mii de oameni,apar]inând tuturor rangurilorsociale, stând fiecare \n alt`ipostas` \nainteafunc]ionarului, chemat s`satisfac` pe unii, s` chemela realitate pe al]ii, s` iam`suri contra multora,reu[e[te totu[i s` apar` \nfa]a tuturor ca un \mplinitorobiectiv al Legei, iat` multele,grelele [i contrazic`toarele\nsu[iri pe cari trebue s` le\ndeplineasc` unul [i acela[iom, iat` calit`]ile care trebuesc s` \ncap` \n unul [iacela[i suflet“.

ISTORIA LA ROTATIV~

17POLI}IA CAPITALEI - Mai

Poli]ia Capitalei \n perioada interbelic`

Credit foto: Corbis.com

Page 19: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

Oficial, de[i abolit` \n 105 state ale lumii(2015), pentru orice tip de infrac]iune,pedeapsa cu moartea este \nc` pronun]at`\n numeroase zone geografice ale lumii.

Conform unor documente oficiale, \n2013, num`rul acestora ar fi fost cuprins\ntre 778-816, fa]` de 2012, când num`rulcelor executa]i ar fi fost de 682. Majoritateaexecu]iilor ar fi avut loc \n China, Iran [i Irak,respectiv, Arabia Saudit`, Somalia [i SUA.

|n statele Orientului Mijlociu, precum [i \ncele ale Asiei, cu un indice democratic foartesc`zut (Arabia Saudit`, Siria, Irak, Iran, Pakistan,Emiratele Arabe Unite, Afganistan, AutoritateaPalestinian`, China, Vietnam, Coreea deNord, etc.) nu rareori, condamn`rile la moarteau fost destul de arbitrare, iar m`rturiile ar fifost ob]inute de la condamna]i (ca regul`general`), pe calea terorii [i atorturii.

|n Arabia Saudit`, Coreeade Nord [i Somalia, ar fi avutloc chiar [i execu]ii publicepentru infrac]iuni criminale(furt sau jaf cu violen]`, traficde stupefiante, crime economice) sau pentruinfrac]iuni care nici m`car n-arfi trebuit s` fie consideratecrime (adulterul, blasfemia,etc.), respectiv, pentru crimeconsiderate politice (tr`dare na]ional`), f`r`o baz` real`, care ar fi fost doar un pretextpentru eliminarea diziden]ilor politici.

China este singura ]ar` din lume care dispune \n codul de procedur` penal` ([icodul penal) de sanc]iunea: „condamnare lamoarte cu suspendare“. Adic`, \n cazul \ncare condamnatul, plasat \n deten]ie, \nprimii doi ani nu comite nici o infrac]iune,pedeapsa acestuia va fi comutat` la\nchisoare pe via]`.

Conform art. 211-212, din Codul penalchinez, execu]iile trebuie f`cute cunoscutepublicului, iar acestea sunt puse \n practic`fie prin injec]ie letal`, fie prin \mpu[care,efectuate de poli]i[ti ,care au o preg`tire special` pentru executarea unor asemeneamisiuni.

Pe 27 octombrie 2014, legislatorii chineziau elaborat un proiect de lege pentru suprimarea sanc]iunii penale cu moartea, pentru nou` infrac]iuni, printre care: traficde arme [i muni]ie, materii nucleare, falsificare de bancnote, delapidare, proxenetism, etc.

}`rile care au pus \n aplicare pedeapsa capital`, \n 2014, sunt: China (3076), Iran(721), Arabia Saudit` (87), Irak (60), SUA(35), Palestina (27), Somalia (14), Iordania(11), Egipt (8), Siria, Pakistan (7), Afganistan(6), Taiwan (5), Japonia, Belarus (3),Singapore, Sudan, Coreea de Nord (2),Vietnam [i EAU (Emiratele Arabe Unite, 1).

Coali]ia Mondial` contra Pedepsei cuMoartea (organiza]ie nonguvernamental`, celupt` pentru abolirea acestei sanc]iuni \n

toate ]`rile lumii), fondat` laRoma pe 13 mai 2002, vaavea o \ntâlnire, pe 13 iunie2015, la Kuala Lumpur(Wilayah Persekutuan), \nMalaezia, ocazie cu care se vaaduce \n discu]ie problemagra]ierii românului Ionu]-Alexandru Gologan (23 deani), \ncarcerat la \nchisoareaSungai Buloh (cea mai mare\nchisoare, situat` \n DistrictulKuala Lumpur), condamnat la

moarte pe 16 octombrie 2013, de |naltaCurte de Justi]ie din Malaezia, pentru traficde droguri, dup` ce a fost prins \n 2012, peaeroportul din Kuala Lumpur, cu 1,5 kg demetamfetamin` \n bagaje.

|n momentul de fa]`, avocatul acestuia,sprijinit [i de Ministerul Afacerilor Externe, adepus un recurs, \n regim de urgen]`, laCurtea Federal` de Justi]ie [i a[teapt` untermen de judecat`.

Timothée de Maillard, coordonatorul congresului regional de la Kuala Lumpur, [i-a propus s` fac` presiuni asupra ]`rilordin zon` (Malaesia, Indonezia, Thailanda,Singapore, Laos, Vietnam, etc.) pentruabolirea pedepsei cu moartea, \n cazulinfrac]iunilor criminale legate, cel pu]in, detraficul de droguri.

Delictele grave [i pedeapsa cu moartea

|n Bangladesh, o legeadoptat` pe 7 iulie

1988, prevede pedeapsa cu moartea

pentru fabricarea ilegal`a drogurilor

[i comercializarea lor...

” ”

MONDO POLICE

18 Mai - POLI}IA CAPITALEI

Page 20: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

19POLI}IA CAPITALEI - Mai

MONDO POLICE

|n Bangladesh, o lege adoptat` pe 7 iulie1988, prevede pedeapsa cu moartea pentrufabricarea ilegal` a drogurilor [i comercializarealor, iar o alt` lege, promulgat` \n acela[i an,prevede pedeapsa capital` pentru maltratarea femeii. Aceea[i sanc]iune seaplic` [i \n caz de atacuri teroriste (atât \nprivin]a celor care le comit, cât [i \n privin]acelor care „le sprijin`“).

Dup` doi ani f`r` nici o execu]ie,Afganistan a re\nceput execu]iile \n 2011,care s-au intensificat \n 2012, ceea ce esteun regres considerabil \n privin]a aboliriipedepsei cu moartea, având \n vedere faptulc` \n aceast` ]ar`, pedeapsa cu moartea afost rar aplicat` dup` c`derea regimului talibanilor, \n 2001.

Pre[edintele ]`rii, Hamid Kazai, singurulcare putea gra]ia condamna]ii la moarte, aaprobat execu]ia a opt de]inu]i, vinova]i pentru crim`, viol [i furt.

Situa]ia este similar` [i \n Taiwan, unde,\n 2011, cinci condamna]i au fost executa]i,\n ciuda faptului c` guvernul s-a angajat s`adopte o lege na]ional`, conform` cu PactulInterna]ional privind Drepturilor Civile [iPolitice, care s` permit` condamna]ilor lapedeapsa capital` s` solicite gra]ierea lor dec`tre pre[edintele statului.

|n ceea ce prive[te India (]ara cu cea maimic` rat` a execu]iilor din lume, cu numaitrei execu]ii \n ultimele dou` decenii), dup`2004 a executat numai doi condamna]i lamoarte. Pe 21 noiembrie 2012, prin spânzurare, pe Mohammed Ajmal AmirKasab, pakistanez de origine, uniculsupravie]uitor al comando-ului responsabilde cele zece atentate sângeroase de laBombay, \ntre 26-29 noiembrie 2008, \ncare [i-au pierdut via]a 175 de persoane(dintre care nou` terori[ti, respectiv, 26 destr`ini) [i 312 persoane au fost r`nite.

Comando-ul islamist, compus din 10 militan]i \narma]i cu AK-47 [i grenade der`zboi, a fost neutralizat [i lichidat, nou` dintre terori[ti fiind uci[i, iar MohammedAjmal Amir Kasab, pe-atunci \n vârst` de 21ani, singurul supravie]uitor, este \ncarcerat la\nchisoarea Yerwada de la Pune(Maharsthra) [i condamnat la moarte pe 6mai 2010.

Din contr`, tot \n 2011, Coreea de Sud as`rb`torit 5000 de zile consecutive, f`r` nicio execu]ie (ultimele datând din 1997), \nciuda faptului c` 59 de condamna]i lamoarte a[teptau ([i \nc` a[teapt`) s` fieexecuta]i.

|nc` din 2011, câ]iva deputa]i au \ncercats` conving` membrii Comisiei Na]ionaleLegislative [i Judiciare, pentru adoptareaunui proiect de lege de abolire a pedepseicu moartea.

CMPM a dezb`tut la Congresul de laRabat [i cazul Taiwan-ului, care a practicatmasiv execu]iile \n secolul trecut (pân` lasfâr[itul anilor ‘90), de[i are o real` voca]iepentru abolirea pedepsei capitale (conformpre[edintelui ]`rii, Ma Ying-Jeou) [i a f`cutpa[i importan]i \n acest sens (nepracticândnici o execu]ie dup` 2005).

Schimbarea a intervenit \n 2010, \n urmaunui scandal \n care ministrul Justi]iei de-atunci, Wang Ching-Feng, un aboli]ionist,a anun]at c` el nu va semna nici un ordinde execu]ie (când 75% din popula]ie erapro pedepsei cu moartea), motiv pentrucare a fost \nlocuit cu Tseng Yung-Fu, care areluat aceast` practic`.

{i \n aceast` ]ar`, pedeapsa cu moartease aplic` pentru o serie de infrac]iuni criminale, inclusiv pentru trafic de droguri, cade-altfel [i \n ]`rile Asiei de Sud-Est.

Condamna]ii la moarte (ca [i \n Japonia)sunt anun]a]i cu pu]in timp \naintea execut`rii lor, iar informa]ia este f`cut` public` prin intermediul mijloacelor mass-media (\n special, a canalelorna]ionale de televiziune).

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

Credit foto: Corbis.com

Page 21: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

MAGAZIN

20 Mai - POLI}IA CAPITALEI

Unde s-a ascuns ani \n [ir Toto Riina?

Toto Riina, [eful Cosei Nostra,adic` al mafiei siciliene adevenit, \n anii '90, cel maic`utat infractor din Italia. Cutoate c` pentru capturarea luiau fost angrenate importantefor]e de poli]ie, temutul infractor\[i pierduse urma, de parc` arfi intrat \n p`mânt.

Când, \n sfâr[it a fost prins,s-a constatat c`, \ntr-adev`r,\n timp ce poli]i[tii \l c`utau lasuprafa]`, Riina se ascundeasub p`mânt, \ntr-o vizuin`amenajat` pentru a oferi atâtconfortul, cât [i utilit`]ile decare avea nevoie [eful CoseiNostra. Oricum, comparându-lcu ascunz`toarea lui SaddamHussein, apartamentul subteranal lui Toto Riina era o adev`rat`locuin]` de lux.

Ei bine, vizuina lui Riina, cumau botezat-o anchetatorii, eracât pe-aici s` se transforme\ntr-un m`r al discordiei \ntreprocurorii [i carabinierii dinPalermo, afla]i de mai mult`vreme \ntr-un r`zboi fratricid -dac` se poate spune a[a -r`zboi al c`rui foc \l \ntre]ineauchiar mafio]ii.

Cum scriam mai sus, „discursurile“ au fost declan[atede faptul c`, dup` capturarealui Toto Riina [i descoperireavizuinei subterane \n care seascunsese atâta timp, carabinieriiau decis ca aceasta s` nu fieperchezi]ionat`, ci doar stra[nicsupravegheat` \n secret, timpde 19 zile. Sub aspect strict

profesional, m`sura a fost unexcelent exemplu de ingeniozitate, un fel de la], \ncare urma s`-[i prind`picioarele acei mafio]i r`ma[i\n libertate [i necunoscu]i,care \nc` ar fi \ncercat s`scoat` din vizuina de subp`mânt documentele compromi]`toare ce se aflauacolo. {i erau sute de kilograme de astfel de hârtii.

Numai un dement s-ar fiputut gândi c` generalul (pe

atunci era colonel) Mario Mori[i faimosul c`pitan de carabinieri(acum colonel), cel care l-acapturat, „cu mâinile lui“, peToto Riina, adic` De Caprio,ar fi l`sat vizuina nep`zit`timp de 19 zile, ca urmare aunui „pact“ \ncheiat cu mafia!

{i cu toate acestea, unasemenea dement a existat:Vincenzina Massa, judec`tordin Palermo. |n ordonan]a de93 de pagini, \ntocmit` \nleg t̀ur̀ cu acest episod, doamnajudec`tor a dezvoltat un copiosscenariu al tr`d`rii, adic` al„pactului“ \ntre... statul italian,lipsit de putere, reprezentatde carabinieri [i mafiaomnipotent`, care impunecondi]ii ce nu suport` tratative.

|n imagina]ia judec`toarei,lucrurile s-ar fi petrecut astfel:„ni-l da]i pe Toto Riina“, ar ficerut carabinierii, „vi-l d`m, darvrem ca voi s` l`sa]i vizuinaliber` timp de 19 zile. Vrems` c`r`m toate documenteleaflate acolo“. „De ce 19 zile ? Dece nu 19 ore ? O noapte estesuficient` s` c`ra]i o blibliotec`\ntreag`“, au replicat carabinierii.„Nu voi pune]i condi]ii, ori 19zile, ori nimic“, au r`spuns t`iosmafio]ii. A fost, desigur, unscenariu care, \n condi]iile \ncare purta titlul de ordonan]`,antetul justi]iei palermitane [isemn`tura unei judec`toare aavut cu totul alte efecte. Dar,s` nu gre[im scriind astfeldespre ordonan]a cu pricina,care are totu[i un „merit“ demnde amintit: a f`cut s` sar` unjoc, pe care procuratura sicilian`\l joac` de vreo zece ani. Adic`:se \nscria cazul \n registrul decercet`ri, erai cercetat timp dedoi ani, c` mai mult nu permitea legea, iar apoi,neg`sindu-se elemente pentru terminarea urm`ririipenale, se cerea clasarea [iarhivarea cazului. |ns`, \n cererea de clasare erai \mpro[catcu injurii [i mojicii, iar dup`al]i doi ani se redeschideacazul, se cerea din nou clasarea„\ntemeiat`“ pe acelea[i injurii[i cercet`rile se opreau,re\ncepeau, iar se opreau [ia[a mai departe. Cazul trecea\n... eternitate!

De data aceasta, cândprocuratura a cerut \nchidereaunui nou caz, chiar a celui care\i avea ca subiec]i pe Mori [iDe Caprio, judec`toarea Massaa spus: gata cu cercet`rilecare se deschid [i se \nchid lainfinit, cu falsele [i provizoriileclas`ri de cazuri!

{i nu se poate spune c` tot

R`sfoind un dic]ionar mafiot

Constantin CONSTANTINESCU

Buscetta era „legat“ deGaetano Badalamenti,pre[edintele a[a-zisului

tribunal al mafiei...

” ”

Page 22: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

MAGAZIN

21POLI}IA CAPITALEI - Mai

r`ul d`uneaz`. Acum, a venitrândul judec`rii cu adev`rat alui Mori [i De Caprio, al condamn`rii [i \ncarcer`rii lor!Nu-i a[a c` e de necrezut?„Poate c` statul ar trebui s`fac` ceva, pentru a pune cap`tacestei ma[ini - a declarat DeCaprio. Dup` cum v`d eulucrurile, se pare c` exist` ostrâns` leg`tur` \ntre aceast`\nscenare judiciar` [i intereseleclanului Riina. A[ vrea s` m`adresez tinerilor carabinieri,spunându-le c` rafinamentuluiintrigilor corleoneze trebuies` \i opunem, \n continuare,puritatea, simplitatea [i cinstea,a[a cum m-au \nv`]at [i pemine vechii solda]i ai ArmeiCarabinierilor din care suntmândru c` fac parte“.

Cam a[a au stat lucrurile laei, atunci. Orice asem`nare cuvreun caz, petrecut la noi, \nzilele noastre, este strict interzis !̀

Tomaso Buscetta

Pentru cineva care nu [i-aformat \nc` o reprezentare câtde cât realist` despre mafie [imafio]i, Tomaso Buscetta esteun b`trânel de 76 de ani,având tr`s`turile fizice [i comportamentale comuneoamenilor de vârsta sa. Nimic,dar absolut nimic nu tr`deaz`faptul c` triste]ea din privirilesale era nu de mult ostr l̀ucire nefireasc ,̀ supranaturalde inteligent`, curaj, hot`râre[i cruzime, care \i paraliza psihicpe cei ajun[i sub judecata sa.

„Mo[ulic`“ de azi este considerat unul dintre elementele-cheie ale traficuluimondial de stupefiante, organizat de mafie \n Sicilia,de Cosa Nostra \n SUA, precum [i al lumii interlopedin America de Sud. La Palermo,

Tomaso Buscetta este socotit„unul dintre capii“ clanurilormafiote „perdante“, \n r`zboiulcare a \nsângerat p`mântulSiciliei \n anii '80. La 26decembrie 1982, familia luiBuscetta a fost ciuruit` deadversari care, ucigând câtevarude de-ale [efului mafiot,vedeau c` \l vor provoca s`reac]ioneze [i, de aici, s` \lscoat` din vizuin`. Dar acestanu cade \n capcan` [i se ]inedeparte de scena r`fuielilormafiote. Nici nu trecuser`bine trei zile de la \ntâmplare,când al]i uciga[i sau poate totaceia[i, au n`v`lit \n magazinulde sticl`rie al familiei, unde i-au ucis pe Vincenzo, fratelelui Tomaso, \n etate de 67 ani[i pe fiul acestuia.

Buscetta era „legat“ deGaetano Badalamenti,pre[edintele a[a-zisului tribunalal mafiei care, \ns`, nu aveacum s`-l ajute, deoarece el\nsu[i fusese constrâns s`stea ascuns, fie c` era c`utatde autorit`]i, fie c`-l urm`reaumafio]ii din clanurile adversepentru a-l lichida. De asemenea,Tomaso avea leg`turi cu [efiimafio]i {tefano Bontade [iSalvatore Inzerillo, ambiiasasina]i \ntr-o curs` \n carefuseser` atra[i la Palermo.

Ace[tia doi, la rândul lor, erau\n rela]ii strânse cu RosarioSpatola, un miliardar constructor, condamnat pentru c` a „sp`lat“ \n lucr`riedilitare, banii proveni]i dintraficul [i rafinarea heroinei.

Cariera lui Tomaso Buscettaeste pres`rat` cu multeepisoade dramatice [i extremde agitate. Interpolul, FBI-ul,Agen]ia de combatere adrogurilor [i poli]iile din zecide state s-au ocupat ani de-arândul de el, chiar de când afost introdus \n „noua mafie“,cam pe la sfâr[itul anilor '50,ca locotenent al lui Angelo laBarbera, capomafiotul ucis \n\nchisoarea din Perugia. La 7noiembrie 1972, poli]ia brazilian` l-a arestat, dup` cei-a confiscat heroin` \n valoarede 21 milioane de lire [i l-a trimis \n Italia. Dup` optani, mai exact la 18 februarie1980, judec`torii sec]iei desupraveghere din cadrul Cur]iide Apel Torino, i-au acordatregimul de semilibertate, decare Buscetta a profitat dinplin, fugind \n America deSud. Se pare c` mafio]ii dinclanurile adverse, neputându-llichida, s-au r`zbunat, totu[i,ucigându-i pe cei doi fii ai s`i,Antonio [i Benedetto.

Credit foto: Corbis.com

Tomaso Buscetta cu familia

Page 23: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

22 Mai - POLI}IA CAPITALEI

ILEGALIT~}I

Evaziunea fiscal` incident` în paradisurile fiscale

Obliga]iile fiscale sunt instituite [i reglementate de stat, în mod unilateral, prinlege, în sarcina persoanelor fizice saujuridice, care realizeaz` venituri sau de]inbunuri din categoria celor impozabile pe teritoriul fiscal al statului.

Num`rul mare de obliga]ii, pe care legilefiscale le impun contribuabililor, dar maiales povara acestor obliga]ii, au f`cut s`stimuleze, în toate timpurile, ingeniozitateaacestora de a g`si diverse procedee de eludare a obliga]iilor fiscale.

Evaziunea fiscal` este unul dintredomeniile cele mai interesante, în teoria [iprotec]ia fiscal`. Sub acest aspect, în pofidaa tot ce se spune despre cauzele,modalit`]ile, amploarea, controlul saur`spunderea juridic` referitoare la evaziuneafiscal`, no]iunile care desemneaz` acestfenomen sunt, în general, imprecise [i, înconsecin]`, domeniul explorat este, deseori,incert.

Confuzia terminologic` decurge din faptulc` evaziunea fiscal` este o no]iune dificil deprecizat. În plus, nu exist` o defini]ie legal`a fraudei fiscale. Totu[i, adesea, fraudafiscal` desemneaz`, stricto senso, oînc`lcare a legii [i se distinge de no]iuneade evaziune fiscal` legal` care s-ar puteadefini ca o utilizare abil` a posibilit`]iloroferite de lege, evitarea într-o form` der`spundere juridic`.

Evaziunea fiscal` ilegal` - frauda fiscal`, oidentific`m ca o înc`lcare direct` [i deschis`a legii fiscale. Ea reprezint` o fapt` de sustragere de la plata obliga]iei fiscale [i înconsecin]`, atrage r`spunderea juridic`.

Evaziunea fiscal` este rezultanta logic` a

defectelor [i inadverten]elor unei legisla]iiimperfecte, a metodelor defectuoase deaplicare, precum [i a neprevederii [i nepriceperii legiuitorului, a c`rui fiscalitateexcesiv` este tot a[a de vinovat`, ca [i ceipe care îi provoac` prin aceasta la evaziune.Când sarcinile fiscale apas` prea greuasupra unei materii impozabile, aceastatinde s` evadeze. Este o specie de „reflexeconomic“, care face s` dispar` capitalurilepe care fiscul vrea s` le impun` prea mult,„un impozit excesiv pune pe fug` materiaimpozabil`.“

Evaziunea fiscal` a fost întotdeauna activ`[i ingenioas`, pentru motivul c` fiscul, lovindindivizii în averea lor, îi atinge în cel maisensibil interes: interesul b`nesc.

Dar, atunci când legea prezint` inadverten]e, regula dominant` este înmateria dreptului fiscal aceea c` taxele nuse pot în]elege prin extensiunea lor. Deci, nuse poate aplica prin analogie un impozit la ositua]ie nereglementat`.

Evazionistul folose[te procedurile legalesesizând porti]ele l`sate deschise delegiuitor, uneori cu anumite inten]ii. Atâttimp cât pozi]ia favorabil` contribuabiluluieste perfect legal`, nu exist` nici un motivde condamnare, dup` cum a ar`tat chiarCurtea Suprem` a SUA: „fiecare cet`]ean aredreptul s` î[i aranjeze în a[a fel lucrurile,încât s` î[i minimalizeze obliga]iile fiscale.Nimeni nu trebuie s` î[i planifice veniturile[i cheltuielile în func]ie de exigen]elemaxime ale Ministerului de Finan]e. Nici uncet`]ean nu are datoria patriotic` de a pl`timaximum de taxe“.

În România, m`surile pentru combatereaevaziunii fiscale se concretizeaz`, în prezentîn Legea nr. 241 din anul 2005, pentru prevenirea [i combaterea evaziunii fiscale.Aceasta este determinat` de atitudineaagen]ilor economici [i persoanelor fizice,care activeaz` pe teritoriul României, fa]` deîndeplinirea obliga]iilor de plat` aimpozitelor, taxelor, contribu]iilor [i altorsume datorate statului, ca urmare aactivit`]ilor economice care genereaz` venituri supuse impozit`rii.Credit foto: Corbis.com

11

Page 24: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

23POLI}IA CAPITALEI - Mai

ILEGALIT~}I

Formele evaziunii fiscale

Evaziunea fiscal` legal`Evaziunea fiscal`, prin exploatarea

lacunelor legii, nu este rezultatul voin]eilegiuitorului, ci comport` o înc`lcare, o violare a legii. Ea „exprim` ac]iunea contribuabililor de a ocoli legile fiscale,recurgând la combina]ii neprev`zute delegiuitor“, precum [i la valorificarea la maximum a modului în care este formulat`legea, a lacunelor sale, care ajut` unele persoane fizice sau juridice s` scape deplata impozitului, sau „s` practice evaziuneaf`r` s` poat` fi demonstra]i ca evazioni[ti“.

Evaziunea fiscal` legal` se poate realizaîn dou` moduri:

- evaziunea fiscal` facilitat` de lege - realizat` printr-o reglementare a organiz`riiimpozitului, astfel încât anumite categorii decontribuabili scap` de impozit, total saupar]ial;

- evaziunea prin lacunele legii - realizat`prin exploatarea lacunelor pe care leprezint` legea.

Evaziunea prin exploatarea lacunelor legiieste o cale de eludare a pl`]ii obliga]iilorc`tre stat [i reprezint` „o utilizare abil` aposibilit`]ilor oferite de lege pentru a pl`tiun impozit mic sau o rearanjare legal` aunei afaceri, astfel încât s` se minimizezeobliga]ia fiscal` sau excesul de impozitareprin utilizarea alternativelor acceptabilereale“.

În practic`, faptele de evaziune fiscal`,bazate pe interpretarea favorabil` a legii,deci cazurile de evaziune fiscal` „legal`“sunt foarte diversificate, în func]ie de inventivitatea contribuabilului [i larghe]ealegii, dar, cele mai folosite metode sunturm`toarele:

- practica unor societ`]i comerciale de ainvesti o parte din profitul realizat peachizi]ii de ma[ini [i utilaje, pentru care statul acord` reduceri ale impozitului pevenit, m`sur` care este menit` s` stimuleze acumularea;

- folosirea, în anumite limite, a prevederilor legale, cu privire la dona]iilefilantropice, indiferent dac` acestea au avutloc sau nu, ceea ce duce la sustragerea uneip`r]i din veniturile realizate de la impunere.

- sc`derea din veniturile impozabile acheltuielilor de protocol, reclam` [i publicitate, mult mai mari decât cele carerezult` din aplicarea cotelor legale - asigur`profitul brut realizat;

- interpretarea favorabil` a dispozi]iilorlegale, care prev`d importante facilit`]i pentru contribu]iile la sprijinirea activit`]ilorsociale, culturale, [tiin]ifice [i sportive;

- constituirea unor fonduri de amortizarede rezerv` într-un cuantum mai mare decâtcel justificat din punct de vedere economic,mic[orând astfel venitul impozabil.

DDrr.. DDaanniieellaa EElleennaa NNIICCUULLEESSCCUUAAuurreelliiaann CCHHIIRRAA

Page 25: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

24 Mai - POLI}IA CAPITALEI

TIMPUL LIBER

CCIITT

RRIICC

~~

AA||MM

PP~~

CCIIUU

II

MMIINN

AATT

||NN

MMIIJJ

LLOO

CC

AAGG

RREE

-SS

IIUUNN

EE

DDUU

RRAA

TT~~

AA

VVIIEE

}}IIII

((ppoopp

..))

MM~~

GGAA

RR

CCAA

DDAA

VVRR

UU

IIMMAA

GGIINN

AARR

CCAA

DD~~

!!

PPUU

TTUU

-RR

OOAA

SSEE

AA||MM

PPOO

DDOO

BBII

663311

VVAA

CCAA

NN}}

EE

AA UU

NNII

||NN LL

UUPP

TT~~

LLEE

NNTT

~~ PP

EECC

EENN

TTRR

UU !!

{{MM

EECC

HHEE

RR((rr

eegg))

RR~~

ZZBB

OOII

CCUU

CC~~

TTIIRR

AANN

AA JJ

EELLII

OOAA

IIEETT

ÂÂNN

~~RR

~~1122 MM

UU{{

TTEE

!!AA

FFLLAA

TT ||

NNMM

IIJJLLOO

CC !!

AA OO

MMOO

RR||

AA AA

LLIIPP

II

||NN RR

AAFF

TT !!

NNEE

FFIIIINN

}}~~

VVIIAA

}}~~

CCAA

RRIIEE

!!

CCAA

NNAA

LLCC

EENN

TTRR

AALL

PPAA

SS~~

RREE

SSiiss

tteemm

ddee

ssuusspp

eennssii

ee

TTEE

LL

SSTT

RRIICC

AATT

AA LL

EEZZ

AA

CCAA

RRTT

EE

FFIIRR

EE

** **

**

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

|n c

e an

v-a

]in`

scut

, du

duie

?-

|nai

nte

der`

zboi

.-

... ?

- uu

rrmmaa

rreeaa

ppee

lliinniiaa

88

((33 cc

uuvv..

)) -

BBBBEEEE

LLLLIIII GGGG

EEEERRRR

AAAANNNN

}}}}~~~~ 11

4466

55

MMUU

RR-

DD~~

RRIITT

AA PP

UUBB

LLIICC

AA

Credit foto: Corbis.com

Page 26: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Arhitect Ion Mincu nr. 15Telefon: 021.222.96.01E-mail: [email protected]

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, salvare, pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Bd Unirii nr. 72, bl. J3G,etajele 5 [i 6Telefon: 021.313.69.45Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: [email protected]: 021.256.05.66

Sectorul 4Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE--mmaaii ll :: ppoolliittiiaaccaappiittaalleeii@@bb..ppoolliittiiaarroommaannaa..rroo

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie Roberto {tefan Ababei

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Director GeneralComisar [ef de poli]ie

Mihai-Marius VoicuTelefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

|mputernicit Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie

Cristian-Ionu] StanTelefon: 021.315.79.88

joi, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie

Nelu Lupu

Telefon: 021.312.26.82miercuri, orele 14:30-16:00

Page 27: MAI - DGPMB · Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [iViorel BACIU R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor.

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21