mac. cap III

8/16/2019 mac. cap III

http://slidepdf.com/reader/full/mac-cap-iii 1/47

Echilibrul balantei de plati

Balanta de plati inregistreaza tranzactiile internationale pe care le realizeaza o economie. Incontul curent sunt inregistrate tranzactiile cu bunuri si servicii, precum si transferurile. Contul decapital inregistreaza cumpararile si vanzarile de active.

Balanta de plati a unei tari are urmatoarele componenete: balanta contului curent (BCC), balantacontului de capital (BMC), balanta de plati globala (B!) si variatiile rezervelor de valuta.

"eficitul sau e#cedentul balantei de plati se formeaza in cone#iune cu preturile relative ale bunurilor ce se vand sau se cumpara din strainatate si cu produsul intern.

Economistii clasici sau neoclasici credeau, cel mai adesea, in efi$cacitatea mecanismelor

automate de a%ustare a balantei de plati prin preturi. &ranspunerea acestei ipoteze in domeniulschimbului international ne face sa credem ca echilibrul balantei de plati este in mod automatrefacut de catre vari$atiile preturilor bunurilor si serviciilor in regim de cursuri de schimb fi#e,sau de acelea ale pretului monedei (cursul de schimb) in regim de cursuri flotante (fle#ibile).'data cu dezvoltarea abordarilor enesiene, totusi, in analiza au fost de asemenea integrateefectele venit determinate de catre soldul balantei de plati.

Echilibrul balantei de plati presupune e#istenta unui sold pozitiv la balanta contului curent si la balanta contului de capital.



Mecanisme de realizare a echilibruluibalantei de plati externe

Mecanisme de realizare a echilibrului balantei de plati externe

E#ista cateva mecanisme e#plicative care s*au impus de*a lungul ultimlor decenii ca

instrumente de baza a ceea ce se poate numi teoria a%ustarii balantei de plati. +ceasta teorie *

in sens restrans sau un sens larg, de realizare a echlibrului intern *, se refera cu precadere la

mecanismele propriu* zise, deci cele care actioneaza direct pentru corectarea fundamentala a

dezechilibrului balantei de plati. Intre aceste mecanisme e#plicative, cele clasice

multiplicatorul, elasticitatile, absorbtia * analizeaza procesele reale din economie si

focalizeaza atentia asupra dinamicii balantei de plati curente de bunuri si servicii- ce

caracterizeaza, de asemenea, prin analiza purtata in cadrul echilibrului partial si pe termen

scurt. e de alta parte, este semnificativ faptul ca in abordarile mai recente, fie ca este vorba

de perfectionarile in spirit enisist, (modelul lui Mundell si abordarea financiara/), sau de

linia monetarista (miscarile de capital0102, modificarile in stocurile de resurse si active),

activitatea sectorului public intra in prim*planul investigatiei stiintifice si concluziilor

practice. &ratarea mecanismelor e#plicative, care urmeaza, cauta sa reliefeze situatia balantei

de plati a tarii de dimensiune mica ca 3omania in ansamblul economiei mondiale si sa

evidentieze aspecte cu o valabilitate cat mai mare.

1. Mecanismul fluctuatiei volumului activitatii economice

(multiplicatorul)

4ata de anii 567 si 8 97 cand cresterea economica a multor state a insemnat o utilizare

relativ ridicata a resurselor, criza economica mondiala din anii 57 (manifestata pe fondul

0102 E#plicatia faptului caabordarile traditionale le*au acordat mai putina atentie o dau .+llen si. ;enen (0<=, p. 0=): intoarcerea la (convertibilitate in Europa 'ccidentala, n.n.) nu s*a produs decat in 0<6=, iar miscarile de capital masive nu au devenit importante pentru balantelede plati decat in primii ani ai deceniului /.



accentuarii interdependentelor internationale) si evolutiile din deceniul trecut arunca mai

multa lumina asupra interconditionarilor dintre nivelul activitatii economice interne si

intensitatea flu#urilor comerciale si financiare e#terne, a raporturilor din economia mondiala

in general. &eoria locomotivei/, lansata de unii e#perti occidentali in anii 57, reclamarea

unei politici enisiste la scara mondiala>1>2 sunt numai doua din reactiile proeminente la

actiunea acestui mecanism real si a celui e#plicativ in lumea contemporana. &rebuie aratat, in

acest conte#t, ca o economie nationala cu cat mai deschisa, mai integrata circuitului economic

mondial, cu atat mai sensibila devine fata de evolutiile internationale sau din alte spatii

nationale. Modul in care o economie nationala raspunde la aceste evolutii depinde de

mecanismul economic intern. +stfel, la aceeasi cantitate de perturbatii venite din e#terior

doua economii inregistreaza efecte diferite, care sunt in functie de de dimensiunile spatiilor

nationale, mecanismele interne si politicile economice promovate. E#perienta economiilor

est*europene ofera si ea suficiente argumente in aceasta privinta. In prezentarea acestui

mecanism e#plicativ ne vom referi la schema enisiana la economia deschisa, la actiunea

multiplicatorului intr*o asemenea economie, la cresterea echlibrata si unele aspecte monetare.

?e porneste de la formula enisiana in forma cea mai simpla, cu resurse neutilizate,

ceea ce permite cresterea economica (a venitului) cu mentinerea preturilor constante. ?e

considera, de asemenea, rata dobanzii ca fi#a si se negli%eaza influenta monedei asupra

proceselor reale. +ctiunea multiplicatorului este generatoare de efecte similare, dezechilibrele

balantei curente sunt intr*o forma sau alta * finantate prin intermediul unui sistem de cursuri

fi#e. ?ubliniem inca o data ca fiecare ipoteza simplificatoare poate fi modificata in mod

corespunzator pentru a apropia cadrul investigatiei teoretice de realitate.

unctul de plecare al acestui mecanism e#plicativ il constituie identitatea:

>1>2 @a elaborarea caruia un rol esentiala l*au avut 3. Aarrod (0<<), @. Metzler (0<>), 4.Machlup (0<), D. Meade (0<60).



F C G I G H M (.0.)

in care este venitul national, C reprezinta consumul neproductiv,

l constituie investitiile, X este e#portul, iar M este importul. 3elatia (.0) poate fi vazuta atat

ca o situatie data, cat si ca o conditie de echilibru. In acest al doilea sens, relatia e#prima

cererea programata a agentilor economici, interni si e#terni, pentru productia de bunuri si

servicii a spatiului national respectiv. +stfel relatia (.0.) devine: n F C G I G H M. In

acelasi timp, consumul si importul sunt dependente (functii) de venitul national in ipostaza de

oferta, adica:

n F C() G I G H M()12.

Cererea si oferta sunt interdependente si, admitand e#istenta echilibrului in economie (n

F ), relatia .0. se mai poate scrie:

F C() G I G H M().

"eoarece diferenta intre venitul national si consum, conform identitatii, este egala cu

volumul economisirii ?, relatia de echilibru poate fi e#primata renuntandu*se la indici:

?() F I G H * M(). (.>)

Cu a%utorul functiilor consumului si importului specificate, adica CFCo G c si M F Mo

G mM, unde c si m reprezinta inclinatiile marginale spre consum si, respectiv, relatia .>.

devine:

F (0sGm)J( Co G I G H Mo), (.)

in care s F 0*c reprezinta inclinatia marginala spre economisire. Efectul unei modificari a

variabilelor autonome poate fi usor observat din (..). "e pilda, cresterea e#portului dH

determina o e#pansiune a utilizarii resurselor, deci a venitului total cu:

d F 10(sGm2JdH. (.)12 "aniel "aianu * 4unctionarea economeii si echilibrul e#tern/, Ed. +cademiei 3omane,+nul 0<<>, pag. >=



In forma algebrica folosita, 1/(s+m) apare ca multiplicator al e#portului. +celasi

multiplicator apare la modificarea oricarei componente a cheltuielilor autonome, deci si in

cazul investitiilor. "aca atat e#portul cat si investitiile se modifica, cresterea venitului total

este:

d F 10(sGm)2J(dH G dI)12. (.6)

?pre deosebire de multiplicatorul pentru o economie inchisa, cel evidentiat in cazul

economiei deschise are o actiune mai slaba, o parte din venitul aditional scurgandu*se in

strainatate prin intermediul importului.

"in desfasurarea relatiei .6. :

sJd F dH mJd G dI

rezulta ca procesul de e#pansiune declansat prin cresterea e#portului si investitiilor continua

pana cand se indeplinesc conditiile de echilibru pentru economia deschisa- pana cand

economisirea suplimentara egalizeaza cresterea investitiilor si a e#portului.trebuie subliniat,

de asemenea, ca importul suplimentar, atunci cand nu se produce in vederea maririi e#portului

nu este import intermediar pentru e#port *, are un efect contractiv asupra venitului national.

In ceea ce priveste investitiile, intr*o economie deschisa, ele pot fi impartite in doua :

componenta de acumulare interna si resursele atrase din e#terior sau investitia e#terna.

Conditia de echilibru se mai poate scrie : Ii G Ie F?,

unde Ii reprezinta investitia interna, iar Ie se refera la investitia e#terna. "aca aceasta din

urma este privita ca diferenta intre e#portul de bunuri si servicii si importul similar, atunci se

obtiune relatia:

Ii G H F ? G M (.9.)

12 "aniel "aianu * 4unctionarea economeii si echilibrul e#tern/, Ed. +cademiei 3omane,+nul 0<<>, pag. ><



care si ea, este o e#primare a echilibrului in economie. Kn e#emplu poate sustine aceasta

idee. ?a presupunem ca are loc cresterea e#portului in conditiile in care, initial, balanta

curenta este in echilibru. +ceasta crestere atrage cu sine e#pansiunea productiei, a venitului

total, fara insa a egaliza marirea volumului economisirii cu acumularea interna (investitiile

interne) in mod necesar. "esi macroechilibrul poate fi realizat prin faptul ca e#portul plus

investitiile interne sunt echivalente cu volumul economisirii plus importul, balanta curenta

poate fi in dezechilibru. "aca economisirea totala depaseste investitiile interne, ceea ce

semnifica un e#port mai mare decat importul, tara respectiva e#porta resurse. "aca din contra,

economisirea interna este mai mica decat volumul acumularii interne autonome, rezulta ca

importurile sunt mai mari decat e#portul total, ca balanta curenta inregistreaza un deficit care

trebuie acoperit printr*un influ# de capital. Le vom opri in continuare asupra influentei

mecanismului multiplicatorului asupra balantei curente.

?*a vazut ca intre e#port si import se stabileste o interdependenta prin fluctuatia

volumului activitatii economice. +ceasta interdependenta si*a gasit o formulare mai concreta,

prin folosirea multiplicatorului ilustrandu*se efectul cresterii e#portului, crestere cauzata de

marirea cererei e#terne- a avut loc o e#pansiune a venitului total si, in functie de aceasta *

datorita inclinatiei marginale spre import *, a importului. ?uccesiunea de efecte descrisa atat

de succint duce la realizareea unui echilibru care, in ce priveste starea balantei contului curent

vizavi de situatia initiala, poate fi surprins de relatia:

dB F dH mJd F dH 1m(sGm)Jd#2 F 1s(sGm)2JdH 6162 (..)

In relatia .., dB e#prima modificarea balantei curente. "upa cum se vede, prin actiunea

mecanismului multiplicatorului, cresterea initiala a e#portului ce are ca fect e#pansiunea

venitului total nu se permanentizeaza ca diferenta in raport cu volumul importului. Marirea

6162 "aniel "aianu * 4unctionarea economeii si echilibrul e#tern/, Ed. +cademiei 3omane,+nul 0<<>, pag. 7



relativa a e#portului in momentul initial este contrabalastata, ulterior, de cresterea importului.

Insa atata vreme cat inclinatia marginala spre economisire nu este nula, balanta contului

curent va inregistra o ameliorare.

Care este influenta cresterii economice asupra balantei de plati$ @a aceasta intrebare

mecanismul e#pus mai sus ofera un raspuns concentrandu*se atentia asupra balantei curente.

In aproape toate modelele de constructie enisista , se remarca faptul ca e#pansiunea unei

economii deschise da nastere unui deficit al balantei de plati. Ca e#emplu sa luam modelul

devenit clasic al lui A. Dohnson (0<6), in care importul este functie de venit si preturile

relative. @a preturi constante, cu cat este mai rapida cresterea economica a munei tari , cu atatmai repede vor creste si importurile. +dmitand ca elasticitatile cererii de import in raport cu

venitul sunt egale intoate tarile, o rata de crestere mai rapida decat a partenerilor duce in mod

necesar la deteriorarea balantei de bunuri si servicii. Modelele enisiste, aplicate tarii de

dimensiune mica, evidentiaza determinarea e#ogena a e#portului, faptul ca acesta poate fi

considerat ca dat. In consecinta, cresterea economica reala intr*o economie de dimensiune

mica ar aduce cu sine inrautatirea balantei de plati, deoarece importurile depind de nivelul

veniturilor reale, in vreme ce e#portul este o variabila neinfluntata de procesul intern de

crestere. ?e aminteste in acest sens de asa numitul plafon al balantei de plati/, ca restrictie

impusa de ritmul de crestere al e#portului asupra ratei cresterii economiei nationale. Cand

acest plafon este atins, economia ar trebui sa*si incetineasca cresterea pentru a se evita

deteriorarea balantei de plati.

3eferitor la acest plafon trebuie spus ca el poate fi deplasat, in masura in care dezvoltarile

tehnologice si de alta natura din spatiul national cresc competitivitatea internationala a

produselor economiei nationale. In acest caz, e#portul dinamic poate fi considerat chiar

prncipalul factor al cresterii economice. 3evelatorii pentru o asemenea ipoteza snt

e#perientele unor economii precum Daponia si fosta 3.4.!ermania. Lu este mai putin adevaratinsa ca dezvoltarea de tipul stimularii prin e#port/ are loc pe fondul unor investitii



productive de mare eficacitate (competitivitatea produselor) si a unei acumulari interne

corespunzatoare. "e aceea, e#portul poate fi privit ca factor de stimulare a cresterii economice

numai daca se observa emergenta lui ca manifestare e#terna a functionarii eficiente a

intregului mecanism economic. !radul de competitivitate a economiei nationale determina, in

ultima instanta, masura in care constrangerea/ e#terna, echilibrul e#tern, actioneaza asupra

procesului de crestere economica.

+ fost aratat, in mai multe randuri, ca modelele de tipul mentionat mai sus privilegiaza o

componenta a balantei de plati si ca ea este cea mai importanata in anasamblul balantei de

plati sica ea e#prima forta productiva a unei economii nationale. Lu mai putin adevarat esteinsa si faptul ca in economiile moderne flu#urile financiare, interne si e#terne, au luat o

amploare considerabila si ca ele influenteaza, uneori de o maniera decisiva, situatia generala a

balantei de plati. "e aceea, spre e#emplu analiza influentei cresterii economice asupra

legaturilor economice e#terne ale unei tari trebuie e#tinsa la intreaga balanta de plati. In

aceasta analiza nu se poate face fara considerarea fenomenului monetar care, vizavi de late

abordari, este subestimat de mecanismul e#plicativ ce utilizeaza multiplicatorul.

Introducerea unor aspecte monetare

Mecanismele e#plicative, modelele in care moneda este negli%ata, au marele avanta% al

simplitatii si concentrarii asupra proceselor reale. &otusi, in lumea reala, problemele monetare

si financiare complica mult functionarea economiei, iar fenomenele corespondente dovedesc

un anumit grad de autonomie. In consecinta, un mecanism e#plicativ, pentru a fi cat mai

revelatoriu, trebuie sa tina seama de variabila cum sunt masa monetara, rata dobanzii,

flu#urile financiare.

ana acum, rata dobanzii a fost considerata constanta. In continuare, aceasta prezumtie va

fi schimbata si la fel va in modelul enisist rata dobanzii isi va avea nivelul determinat de

cererea de moneda (preferinta pentru lichiditate/) si de oferta monetara. Investitiile, dupa

cum se stie, sunt o variabila dependenta de rata dobanzii. +vand in vedere cele doua calificari



scopuri speculative sa fie perfect elastica in raport cu rata dobanzii: sa se reduca fara a solicita

o modificare a acesteia. In al doilea rand si ceea ce este mai plauzibil, masa monetara poate

creste pe masura nevoii tranzactionale. "esigur, in acest caz, ipoteza privind constanta masei

monetare cade. +ceasta crestere poate avea loc pe mai multe cai, intre care influ#ul de rezerve

datorat e#portului suplimentar si o eventuala actiune a autoritatilor de interventie pe piata

monetara. Mai poate fi mentionata in acest sens si miscarea de capital pe termen scurt, daca

este elastica in raport cu rata dobanzii si daca nivelul acesteia este ridicat in omparatie cu

nivelul prevalent pe plan international. "eci, daca rata dobanzii nu*si modifica nivelul,

multiplicatorul ramane de aceeasi putere. ' concluzie succesiva ar fi ca e#pansiunea reala a

activitatii economice este influentata de marimea cantitatii de bani activi/ in circulatie, care,

la randul ei, depinde de operatiunile intermediarilor financiari, inclusiv careditul bancar,

efectul de Odetezaurizare si influ#ul de rezerve monetare.

rin introducerea aspecetelor monetare in analiza si e#tinderea acesteia la intreaga

balanta de plati, impactul cresterii economice asupra tuturor intrarilor si iesirilor de resurse

reale is financiare devine maiputin transparent. +m vazut ca pentru un anumit nivel al cererii

e#terne (sau al ratei sale de crestere), e#pansiunea activitatii economice datorate unui impuls

intern provoaca deteriorarea balantei curente. e de alta parte, cererea mai mare de moneda

pentru tanzactii poate atrage resurse financiare din e#terior, deci ar avea loc o imbunatatire a

balantei capitalului. +tunci cand e#portul este forta motrice a cresterii economice, balanta

curenta se amelioreaza in timp ce cea a capitalului se poate deriora printr*un e#port de resurse

financiare. 3ezulta ca miscarile autonom, incele doua componente ale balantei de plati, pot fi

in sens opus- dar si in acelasi sens, ca de pilda atunci cand un e#port e#trem de dinamic

reflecta conditii economice atractive intr*u anume satiu national, ceea ce ii determina pe

investitorii e#terni sa*si orienteze resursele spre acel spatiu. N<1<2

<1<2 "aniel "aianu * 4unctionarea economeii si echilibrul e#tern/, Ed. +cademiei 3omane,Bucuresti, 0<<>, pag. <



entru o economie de dimensiune mica ramane ideea de baza ca e#portul intampina un

plafon, care actioneaza ca o restrictie asupra intensificarii activitatii economice interne-

echilibrul intern nu poate fi castigat pe seama echilibrului e#terne inteles in sens ingust

decat pentru o perioada limitata, inauntrul careia ori se produc a%ustari structurale, ori se

revine la starea initiala nesatisfacatoare.

Ca orice mecanism e#plicativ, si analiza cu a%utorul multiplicatorului trebuie privita in

mod critic, pentru a se evita simplificari daunatoare pe plan teoretic si mai ales practic. +sa,

de e#emplu, nu in orice conditii functioneaza multiplicatorul negativ al importului autonm, la

baza caruia sta teza conform careia o crestere a impotului lasa cheltuielile totalenemodificate- fenomen adevarat atunci cand are loc un transfer de cerere dinspre bunurile

autohtone catre produsele din import. ' asemenea ipoteza este, desigur, plauzibila cand acest

transfer de cerere priveste bunuri substituibile. @ucrurile stau insa altfel atunci cand cand

avem de*a face cu produse complementare, cu un import complementar. In situatii frecvente,

efectuarea de investitii nu este posibila fara importul de masini si echipamente, iar realizare

e#portului este conditionata de importul de materii prime si resurse energetice. +stfel spus,

cresterea reala a venitului total, in asemenea circumstante, depinde de posibilitatea maririi

importului. +ceasta remarca capata mai mult relief pe masura ce o economie se apropie de

frontierele utilizarii depline cel putin din punct de vedere structural a resurselor de care

dispune- depasirea unor bloca%e, completarea cu factori de productie, la nivel sectorial si chiar

global, se poat face numai cu a%utorul importurilor suplimentare.

Inflatia si soma%ul subliniaza si ele imperfectiunile mecanismului e#licativ bazat pe

actiunea multiplicatorului. &rebuie precizata de asemenea si o slabiciune de natura congnitala:

in lumea reala, a%ustarea prin fluctuaria veniturilor nu este singulara fiind insotita de a%ustarea

prin preturi, de cea determinata de procese monetar*financiare si cvasi*a%ustari. +cest adevar

este recunoscut si in teorie prin e#istenta celorlalte mecanisme e#plicative, partenere sauconcurente. Insa dincolo de punctele nevralgice e#istente de faptul ca este incomplet pri



subestimarea aspectelor monetare si financiare- imperfect, deoarece nu poate corecta total un

dezechilibru- ca este putin atragator ca instrument al politicii de a%ustare a balantei de plati,

fiind costisitor pentru societate mecanismul multiplicatorului are meritul de a pune in

lumina relatiile de interdependenta fundamentale intre componentele e#terne si interne ce

intervin in procesul crearii venitului (produsului) national.

2. Mecanismul ajustarii prin preturi

Teoria “elasticitatilor”

Consecinta imediata a schimbarii cursului de schimb este modificarea preturilor

relative. "e e#emplu, daca o tara isi devalorizeaza moneda, aceasta atrage dupa sine o crestere

a preturilor la import masurate in preturi interne. In mod normal, marirea preturilor

importurilor trebuie sa conduca la reducerea cererii de import si la cresterea cererii prntru

bunurile autohtone. &ot devalorizarea poate mari competitivitatea e#portului in conditiile

mentinerii rentabilitatii interne. roducerea acestei inlantuiri supersimplificate de efecte

depinde de %ocul elasticitatilor cererii si ofertei. N071072

entru inceput, in analiza efectului modificarii cursului de schimb, se presupune ca

venitul total este constant, iar elasiticitatea e#portului (oferta producatorilor interni) si cea a

importului (oferta producatorilor e#terni) sunt perfect elastice. 3elatia de la care pornim

e#prima balanta curenta (bunuri si servicii fara alte transferuri):

B F H*M (.07)

aloarea e#portului este data, dupa cum se stie, de produsul intre pretul la e#port privit

ca un indice al preturilor si cantitatea e#portata, adica:

H F pJ P# (.00.)

071072 &ipul de analiza prin elasticitati este specific lui 4. EdgeQorth si +. Marshall.rimuleconomist creditat cu stabilirea de conditii prin elasticitati/ pentru ca devalorizarea saechilibreze balanta comerciala ete C.4. Bicerdie in 0<>7.



"aca tinem seama ca cumparatorii e#terni se orienteaza in preferintele lor dupa pretul in

valuta e#terna si notam pretul acesteia in moneda interna cu w, functia cererii e#terne se poate

scrie:

P# F PJ (pQ) N001002 (.0>.)

' devalorizare a monedei interne, deci o crestere a lui Q, semnifica o ieftinire a acesteia

pe piata financiara e#terna si oscadere a pretului e#portului in moneda straina, ceea ce mareste

interesul cumparatorilor din strainatate, avand loc o crestere a cantitatii e#portate. "aca

notam elasticitatea cererii e#terne pentru bunurile e#portate cu η#, atunci modificare

e#portului datorita variatiei cursului de schimb este:

dH dQ F ηJ(HQ) (.0)

3elatia .0. se mai poate scrie si subforma ratelor de crestere:

dHH F ηJ (dQ#) (.0.)

Cu ratele de crestere se poate opera precum cu logaritmii, notand rata de crestere a unei

marimi cu o caciulita, relatia .0> mai poate fi scrisa si altfel:

P# F *ηJ (p# * Q) (.06)

"eoarece conform ipotezei ofertei complet elastice p# F 7, relatia devine:

H F P# * ηJQ (.09)

retul importului este dat in moneda e#terna R, ceea ce face ca e#primarea sa in preturi

interne sa fie RJQ, iar valoarea importului total:

M F QJ RJ Pm (.0)

Cererea interna pentru bunurile importate se orienteaza, bineninteles, in raport de

preturile interne ale acestor bunuri, astfel ca functia cererii se poate scrie:

001002 "aniel "aianu * 4unctionarea economeii si echilibrul e#tern/, Ed. +cademiei 3omane,Bucuresti, 0<<>, pag. >



Pm F PmJ (QJR) (.0=)

' devalorizare a monedei nationale * admitand constanta preturilor e#terne ale bunurilor

importate le face pe acestea din urma, relativ scumpe- importul total se reduce in raport cu

elasticitatea cererii interne pentru bunurile din import. Intr*o forma dinamica, .0=. se scrie:

Pm F *ηJ(QGR) (.0<.)

3ata de modificare a cheltuielilor pentru import devine (p F 7):

M F QG RGPm F (0*η)J Q (.>7)

iar modificarea absoluta a cheltuielilor de import este :

dMdQ F (0*η)JMQ (.>0)

"in .>0 rezulta ca valoarea importului scade sau creste, dupa cum elasticitatea cererii

pentru bunurile importate este mai mare sau mai mica, decat unitatea. Modificarea balantei

curente reiese din diferenta intre schimbarile e#portului total si importul total. "in relatiile

.0. si .>0. obtinem:

dBdQ F ηJ (#Q) MQJ (0*η) F MQJ (ηJ#M G η * 0) (.>>)

?e vorbeste despre o reactie normala a balantei curente atunci cand devalorizarea

monedei nationale o imbunatateste, iar o revalorizare o inrautateste/, ceea ce poate fi

comprimat in e#presia dBdQ S7. &inand seama de relatia .>>, se obtine conditia:

(H M)J η G η S0. N0>10>2

entru cazul unei balante curente initial echilibrate (H F M), reactia normala presupune

conditia numita /Marshall @erner/, in conformitate cu care suma celor doua elasticitati ale

cererilor trebuie sa fie mai mare decat unitatea. Cateva cuvinte sunt necesare privind aceste

doua elasticitati. Elasticitatea cererii pentru importuri depinde de tipul de produse

0>10>2 "aniel "aianu * 4unctionarea economeii si echilibrul e#tern/, Ed. +cademiei 3omane,Bucuresti, 0<<>, pag.



achizitionate din strainatate. "aca o tara importa cu precadere materii prime si alte bunuri

industriale intermediare, elasticitatea cererii pentru importuri poate fi foarte scazuta ceea ce

anuleaza din eficacitatea devalorizarii ca instrument de corectare a unui deficit. In general,

elasticitatea cererii pentru importuri este mare atunci cand economia nationala beneficiaza de

sectoare ce concureaza puternic importurile. In ce priveste e#portul, manifestarea nui

monopol pe piata la un anumit produs cazul unor materii prime face ca elasticitatea cererii

e#terne sa fie scazuta. In schimb, la bunurile la care concurenta este intensa * cazul unor

produse industriale de larg consum *, elasticitatea cererii e#terne este, indeobste, ridicata.

?a renuntam acum la ipoteza ofertelor perfect elastice,care este specific cazului desubutilizare cronica a resurselor. In general, pe termen scurt si la o capacitate de productie

neschimbata, o cantitate mai mare nu este oferita decat la unpret mai ridicat. Influenta

elasticitatii limitate a ofertei asupra incasarilor din e#port depinde, in acelasi timp, de

elasticitatea cererii e#terne. Cand aceasta din urma este semnificativa (mai mare decat

unitatea), presupusa crestere a incasarilor la e#port, datorata eventualei devalorizari, nu se va

realiza. "impotriva, daca elasticitatea cererii e#terne este mica, cresterea incasarilor la e#port

va fi favorizata. 4ormal, cele aratate pot fi ilustrate prin alaturarea functiei ofertei de e#port,

P F PJ (pQ).

In forma dinamica, cele doua finctii devin:

P# F *ηJ(p Q) (.>)

?i

P# F t J p (.>)

unde t este elasticitatea ofertei de produse de e#port. "in considerarea ca egale a lui .0

si.> se obtine cresterea de echilibru a pretului intern al ofertei la e#port, indusa de

modificare cursului de schimb:

F 1η (t G η)2J Q. (.>6)



"aca p, astfel obtinut este introdus in .>, rezulta rata de crestere a volumului

e#portului:

P# F 1tJη(t G η)2J Q.

Cresterea incasarilor la e#port este, in consecinta:

H F p G P F 1ηJ(0Gt)(tGη)2J Q N0102 (.>9)

In mod analog se %udeca si situatia importurilor. 4ata de o cerere mai mica pentru

bunurile importate, provocata de o devalorizare a monedei nationale, producatorii e#terni vor

reactiona pentru a compensa devalorizarea * cu o crestere mai moderata a preturilor ofertei

lor. aloarea importului in moneda natonala poate sa creasca sau sa scada, dupa cum cererea

interna este mai putin sau mai mult elastica. @a calcularea variatiei cheltuielilor de import

pornim de la functia cererii pentru bunurile importate relatia .0= si functia ofertantilor

e#terni:

Pm F Pm(R ) (.>)

rin dinamizarea relatiilor .0= si .> se obtine:

Pm F * η (Q G R ) (.>=)

?i

Pm F t JR (.=).

"in egalizarea partilor din dreapta din relatiile .>6 si .>< rezulta:

R F * 1η (t Gη )2J Q. (.7)

"in .>< se poate vedea cu usurinta ca reducerea cantitatii importului Pm este:

Pm F *1t η (t G η )2 Q (.0)0102 "aniel "aianu * 4unctionarea economeii si echilibrul e#tern/, Ed. +cademiei 3omane,Bucuresti, 0<<>, pag.



iar modificare relativa a valorii importului QJR JPm este:

M F Q J R J Pm F 1t (0*η )(t G η )2J Q N0102 (.>)

Este evident ca o imbunatatire a raportului intre e#port si import cere ca HS M sau, dupa

formulele .>9 si .>:

η J(0Gt )(t G η ) St J(0*η)(t G η ) (.)

3elatia .0 mai este cunoscuta si sub denumirea de conditia 3obinson/ pentru o reactie

normala a balantei comerciale la schimbarea cursului. ?pre deosebire de conditia Marshall

@erner, relatia .> este mai putin restrictiva, in sensul ca reactia normala a balantei la variatia

cursului de schimb este posibila chiar si atunci cand suma celor doua elasticitati ale cererilor

este inferioara unitatii, atat timp cat elasticitatile ofertelor sunt foarte mici. ?e poate observa,

de asemenea, ca pentru elasticitati infinite ale ofertelor conditia 3obinson/ se transforma in

conditia Marshall @erner5.

&eoriei elasticitatilor/ i s*au adus o serie de critici, intre care doua sunt ma%ore. In

primul rand, ea nu tine seam de relatiile incrucisate intre preturile reltive ale bunurilor si intre

cerere sioferta, fiind o analiza a echilibrului partial. Ea este potrivita investigarii unor piete

particulare, dar nu si totalitatii e#porturilor si importurilor, care nu mai pot fi privite ca

marimi independente. Interdependenta dintre e#portul total si importul totaldepinde, la randul

ei , de intensitatea utilizarii resurselor in interiorul spatiului national. In al doilea rand,

ma%oritatea versiunilor care aplica unilateral aceasta teorie, negli%eaza efectele multiplicative

nete ale cheltuielilor interne agregate. "in acest motiv se impune ca teoria elasticitatilor sa

fie combinata cu alte mecanisme e#plicative. N 061062

0102 "aniel "aianu 4unctionarea economiei si echilibrul e#tern, Editura +cademiei

3omane, Bucuresti, 0<<> , pg=061062 "aniel "aianu 4unctionarea economiei si echilibrul e#tern, Editura +cademiei3omane, Bucuresti, 0<<> , pg=



"ifcultatile teoretice ridicate de mecanismul elasticitatilor/ au fost insotite in domeniul

aplicativ , de controversa intre optimisti si pesimisti/. ornind de la estimarea elasticitatilor

in comertul international si de la faptul ca unele tari ce isi devalorizeaza moneda suferisera

ulterior o inrautatire a balantei comerciale, grupul pesimistilor/ a avut castig de cauza in

perioada imediat urmatoarecelui de*al doilea razboi mondial. +cest lucru s*a reflectat si in

modul de organizare a sistemului monetar international, in reticenta guvernelor de a recurge la

devalorizare pentru a corecta un deficit al balantei de plati e#terne. esimistii/ au adus prin

evidentierea elasticitatilor scazute un argument suplimentar contra devalorizarii utilizate ca

instrument de a%ustare, argument ce s*a alaturat celor legate de impactul inflationist al

devalorizarii si de efectul acesteia asupra redistribuirii veniturilor. 'ptimistii/ au ripostat

prin relevarea unor elasticitati semnificatic de inalte si prin sublinierea viciilor pe care le*ar

fin continut modul de estimare al oponentilor lor. +stfel, ei au aratat ca

concluziile/pesimistilor/ ar fi rodul utilizarii incorecte a tehnicilor econometrice problema

identificarii/ si al lipsei deinformatie, al negli%arii modificarii ipotezei ceteris paribus , al

ignorari faptului ca elasticitatile se modifica in timp. roblema identificarii/ priveste luarea

in consideratie a deplasarilor curbelor cererii si ofertei, iar solutionarea econometrica rezida in

acumularea de cat mai multa informatie referitoare la schimbarile I preturi, cantitati si, mai

ales, in venituri. ?tudiile care au avut in vedere schimbarile intervenite in mediul economic

(renuntarea la ipoteza ceteris paribus), care au inclus in analiza deplasari ale curbelor cererii si

ofertei de valuta necauzate de variatia cursului de schimb, au scos la iveala elasticitati maimari decat daca s*ar fi omis aceste modificari. In ce priveste calitatea/ importanta a

elasticitatilor cererii si ofertei in raport cu pretul de a nu se mentine constante in timp, A.

Dunz si 3. 3homberg091092 arata ca este util sa distingem cinci tipuri diferite de intarzieri intre

schimbarea preturilor relative si descresterea efectiva a cantitatilor de bunuri comercializate.

Ele s*ar datora insuficientei informationale, recurgerii la resurse stocate (bunuri) sau resurse

091092 "aniel "aianu * 4unctionarea economeii si echilibrul e#tern/, Ed. +cademiei 3omane,Bucuresti, 0<<>, pag. <



mai putin folosite (echipamente) si problemelor pe care le ridica o productie suplimentara.

+cesti economisti au gasit, prin corectari empirice, ca in urma schimbarilor de preturi, 67T

din efectul total al variatiei cantitatilor comercializate se produce intr*un interval de ani, iar

<7T din acest efect in primii 6 ani. In consecinta, nu ar mai pareasurprinzator de ce studiile

care nu iau in seama intarzierile/ subestimeaza efectele adevarate, pe termen, lung ale

modificarii preturilor relative. "ecala%ele mentionale stau la baza e#plicatiei si asa*numitului

efect al curbei D/ in conformitate cu care balanta comerciala se deterioreaza dupa o

devalorizare , inainte de a inregistra o imbunatatire. +ceasta pentru ca in prim faza dupa

devalorizare cheltuielile de import cresc, datorita anga%amentelor anterioare de cumparare.

Lumai dupa un anumit timp, cand se produce o a%ustare relevanta a cantitatilor, volumul

importurilor scadeiar e#portul , devenit mai atractivpentru cumparatorii e#terni, va creste.

Miscarea preturilor si balanta contului curent

+semenea actiunii prin intermediul variatiei cursului de schimb si miscarea propriu*zisa a

preturilor interne si e#terne influenteza balanta curenta. 4ara a mai fi considerat ca la clasici

drept principal resort de realizare a echilibrului e#tern prin inflatie si deflatie mecanismul

a%ustarii prin preturi are o desfasurare asimetrica si, adesea, parado#ala in economiile

contemporane. +simetria este dovedita de faptul ca modificarile preturilor relative * interne si

e#terne nu se produc prin cresteri si scaderi absolute simultane in diverse spatii nationale

ci, cel mai adesea, prin evolutii ascendente diferite ale preturilor factorilor de productie si

bunurilor finale- a%ustarea are loc aproape numai intr*un sens inflationist. Insolit, este , de

asemenea, faptul ca e#cedentele si deficitele balantei curente nu sunt, neaparat, insotite de

accelerari si, respectiv, decelerari ale cresterii preturilor. "upa cum demonstreaza e#perienta

unor economii0102, cauze structurale puternice pot anula relatia presupusa de cone#iune

inversa intre starea balantei curentesi miscarea preturilor interne.

0102 &arile latino*americane ofera o imagine elocventa a coe#istentei deficitelor balanteicomerciale cu inflatii galopante. Minidevalorizarile apar ca modalitatea cea mai la indemana,desi putin eficace, de stimulare a e#portului- ele alimenteaza insa inflatia,prin scumpireaimportului nepermitand iesirea din cercul vicios.



Care este totusi legatura ce se poate stabili intre dinamica preturilor si balanta curenta$ In

primul rand, trebuie sa se faca distinctie intre asa *numitele produse domestice/ si cele care

intra in comertul international, acestea din urma divizandu*se si ele in bunuri ce sunt efectiv

e#portate sau importate, si bunuri e#portabile sau concureaza produsele importate. In al doilea

rand, este evident ca o crestere a cererii interne sau a costurilor interne se va repercuta

indeosebi asupra bunurilor domestice. ?e creeaza astfel posibilitatea aparitiei sau amplificarii

unui decala% intre evolutia preturilor inauntrul spatiului national si cea pe piata mondiala.

"esigur ca decala%ul mentionat isi poate gasi impulsul de accentuare siin afara spatiului

national, cand refle#ul prim va fi cresterea preturilor buurilor importate. In cazul economiei

mici, acest decala% are ca efect modificarea compozitiei cererii interne ni favoarea sau

defavoarea unor bunri autohtone. "eplasarile in cerere se vor concretiza in modificari efective

ale importurilor si e#porturilor cu conditia ca productia (oferta) sa fie mai elastica iar

resursele productive sa fie suficient de mobile. Intervine aici mecanismul, de%a amintit, al

elasticitatilor. ?e intuieste ca, cu cat intr*o economie, rata de crestere este mai moderata, cu

atat mai favorabile sunt perspectivele ei de a*si intari pozitiile comerciale.

Interesant de urmarit este si influenta evolutiei preturilor e#terne asupra nivelului

preturilor interne. "e e#emplu, atunci cand industriile cu e#port masiv datorita ascensiunii

mai rapide a preturilor mondiale pot obtine preturi mai ridicate la produsele lor, acest lucru

se reflecta integral sau partial, si in ceea ce priveste cantitatea desfacuta pe piata interna. &ot

astfel, scumpirea bunurilor de import poate atrage dupa sine cresterea preturilor la bunurile

autohtone ce le sunt concurente, fenomen care este cu atat mai vizibil cu cat se afla intr*un

raport de substitutie mai strans productia interna cu importul. "e asemenea, cresterea

preturilor la materiile prime si bunurile intermediare importate are un impact puternic asupra

preturilor interne ale produselor in componenta carora intra, atunci cand aceasta transmitere

nu este contracarata de un sistem de filtre0=10=2: se produce un import/ de inflatie. Cel mai

0=10=2 ?istemul de filtre ar avea menirea de a prote%a economia natioanalade evolutiile eratice,de fluctuatiile anormale ale unor preturi e#terne. e de alta parte, o protectie completa nu este



clar poate fi ilustrata relatia dintre evolutia preturilor e#terne si nivelul preturilor interne in

cazul tarilor de dimensiuni mici. "upa cum am precizat, pentru o economie de dimensiune

redusa, preturile la import si la e#port sunt date, iar modificarea lor nu este semnificativ

influentata de cererea si oferta interna atat timp cat cursul de schimb ramane fi#. Ce se

intampla insa daca cursul de schimb este fle#ibil $ In aceasta situatie, cursul de schimb

fle#ibil izoleaza intr*o anumita masura economia interna de cresterile preturilor mondiale.

"aca insa preturile bunurilor de import cresc mai puternic pe piata mondiala, ceea ce

cauzeaza inrautatirea raportului de schimb si daca cererea pentru import este nenelastica (cum

se intampla cu materiile prime), preturile interne ale importului si e#portului vor creste, in

ciuda cursului de schimb fle#ibil. E#plicatia rezida in aceea ca scumpirea importului pentru

care cererea este neelastica deterioreaza balanta. In locul unei revalorizari care sa neutralizeze

ridicarea preturilor importului vizavi de nivelul preturilor interne, este necesara o devalorizare

care sa intampine inrautatirea balantei printr*o stimulrea a e#portului. +ceasta devalorizare

accentueaza influenta cresterii preturilor bunurilor de e#port si a celor care pot fi substituite

acestora. "eci, pe fondul unei deteriorari a raportului de schimb, cursul de schimb fle#ibil

actioneaza in directia restabilirii echlibrului balantei, dar nu poate anihila cresterile preturilor

internationale. ' revalorizare ar putea avea loc atunci cand cererea de import este elastica.

"aca ea insa nu compenseaza decat partial scumpirea importului, preturile la e#port vor trebui

sa fie coborate, pentru anu pierde din pozitia de echilibru a balantei. &rebuie sa observam ca

analiza prezentata mai sus ignora flu#urile de capital si, in consecinta, nu surprinde actiuneaacestora de compensare sau de intarire a variatiei cursului de schimb,cauzata de miscarea

preturilor e#terne..

3ealizarea echilibrului balantei comerciale prin miscarea preturilor este practic

imposibila in economiile contemporane- nu pot fi satisfacute conditii de baza pentru ca soldul

monetar al operatiunilor internationale sa restabileasca echilibrul. ietele ar trebui sa fie lasate

posibila, iar atunci cand este inteleasa prin ruperea legaturii intre fenomenul economic intern decel e#tern, consecintele pot fi e#trem de negative pe planul alocarii resurselor in economie.



liberei concurente deloc prote%ate *, cererile si ofertele ar trebui sa fie elastice, iar resursele

productive usor transferabile. "e asemenea, autoritatile publice ar trebui sa accepte %ocul unui

mecanism nesigur si costisitor, pe care ele prefera sa*l blocheze (ca atunci cand procedeaza la

compensarea fluctuatiilor nedorite ale unor componente ale masei monetare si creditului,

induse de soldul e#terior). Este, totusi, incontestabil ca miscarile preturilor influenteaza

schimburile comerciale cu strainatatea si ca alaturi de alte mecanisme, e#plica schimbarile

intervenite in balanta curenta sau in cea de plati.

3. Teoria « absorbtiei

3elatia de la care se porneste studiul acestei abordari consta in considerarea balantei

curente ca diferenta intre productia nationala si absorbtia nationala, aceasta din urma

continand toate cheltuielile efectuate inauntrul spatiului national. Identitatea se poate scrie

astfel :

B F + (.)

in care + reprezinta absorbtia nationala. "in .. privita ca relatie de echilibru, se trage

concluzia fundamentala ca ameliorarea balantei curente se infaptuieste prin imbunatatirea

raportului intre productia (venitul) nationala si absorbtia autonoma. Imbunatatirea acestui

raport arareori poate avea loc ca o consecinta a maririi venitului total concomitent cu

micsorarea absorbtiei, pentru ca cele doua sunt partial interdependente, cresterea productiei

conduce la o absorbtie mai mare si invers, o absorbtie redusa cauzeaza micsorarea veniturilor.Interdependenta intre si + poate fi ilustrata prin descompunerea absorbtiei in doua. +m

mentionat ca o modificare a venitului national real nu lasa neschimbat volumul absorbtiei. Cat

de puternica este aceasta influenta, depinde de inclinatia spre absorbtie N a, a carei marime

este putin afectata de dinamica venitului total. "aca notam componenta autonoma cu ", +

poate fi scrisa ca :

+ F a G " (.6)



"in ..si .6. se obtine formula pentru balanta curenta, care tine seama de inclinatia

spre absorbtie si de structura absorbtiei :

B F (0*a) " (.9 )

sau

dB F (0*a)d d" 0<10<2 (.)

Kltimele doua relatii sunt importante pentru ca ne concentreaza atentia asupra celor trei

factori esentiali pentru analiza prin metoda absorbtiei : venitul national, inclinatia spre

absorbtie si absorbtia autonoma.

"in . rezulta ca masurile ce pot fi intreprinse in vederea imbunatatirii balantei curente,

vizeaza fie cresterea mai rapida a venitului national decat a absorbtiei (ce poate chiar stagna),

fie reducerea absoluta a acesteia din urma, fara ca venitul national sa scada in aceeasi masura

sau sa se modifice. Kn prim gen de masuri cum ar fi, in special, devalorizarea si restrictiile

comerciale, se incadreaza in ceea ce a fost numita o politica de reorientare a cheltuieililor,

de stimulare a cererii interne si a celei e#terne in favoarea produselor autohtone. Celelalte

masuri ce urmaresc comprimarea absorbtiei constau, indeosebi, in utilizarea de o maniera

restrictiva a politicilor fiscala si monetara. &ot relatia . ne arata ca o conditie sine qua

non pentru ca politica de schimbare a structurii absorbtiei sa fie eficace, este ca inclinatiaspre

absorbtie sa fie inferioara unitatii. &rebuie subliniat ca + se deosebeste de c (inclinatia spre

consum din modelul lui ;enes) prin aceea ca se refera la toate componentele cererii totale

efective consum privat, investitii, cheltuieli publice.

"oua cazuri sunt relevante pentru analiza noastra. +tunci cand e#ista o subutilizare a

resurselor, este foarte probabil ca inclinatia spre absobtie sa fie mai mica decat unitatea.

"eci o devalorizare, prin efectul favorabil e#ercitat asupra nivelului productiei nationale,

poate ameliora balanta curenta - este situatia pusa in evidenta de mecanismul elasticitatilor. In

0<10<2 "aniel "aianu * 4unctionarea economeii si echilibrul e#tern/, Ed. +cademiei 3omane,Bucuresti, 0<<>, pag. 6



schimb, atunci cand nivelul de utilizare a resurselor in economie este ridicat, cererea

suplimentara pentru bunuri autohtone, provocata de o eventuala devalorizare, nu este

intampinata de un efect corespunzator pe planu productiei - se declanseaza sau se accelereaza

astfle procesul inflationist, care erodeaza sau poat chiar anihila efectul initial pozitiv al

devalorizarii. &rebuie mentionate, totusi, cateva cai prin care devalorizarea poate actiona

asupra componentei autonome ale absobtiei. rimul rand, este vorba de efectul incasarilor

reale . "aca masa monetara ramane nechimbata in conditiile cresterii preturilor * datorita

eforturilor de sterilizare N a miscarilor de capital pe termen scurt, intre prinse de banca

centrala *, si daca detinatorii de lichiditati doresc sa mentina nivelul real al acestora, ei trebuie

sa acumuleze mai multa moneda. Implicatia ar fi reducerea cheltuielilor reale, deci a

absorbtiei. "aca acest efect poate fi accentuat de cresterea ratei dobanzii ce este necesara

transformarii de bani speculativi in moneda pentru derularea tranzactiilor umflate N de

marirea preturilor. ' alta cale este legata de efetele devalorizarii, maririi preturilor, asupra

distributiei veniturilor. ?e apreciaza astfel ca, mai ales pe termen scurt, devalorizarea mareste

profiturile in detrimentul salariilor, deci reduce absorbtia in masura in care inclinatia spre

consum neproductiv este superioara inclinatiei spre investitii. Efectul prin intermediul

redistribuirii veniturilor sta, alaturi de problema inflatiei structurale, in centrul e#plicatiilor

privind politica devalorizarii in +merica @atina. Conform acestei teze, devalorizarea

urmareste compensarea cresterii salariilor urbane prin ridicarea costurilor vietii indusa de

marirea preturilor la e#port in valuta interna. In sfarsit, asupra absorbtiei poate avea un effectdirect si asa*numita iluzie monetara/. "aca, in prezenta preturilor in crestere si inciuda

maririi corespunzatoare a veniturilor, consumatorii cheltuiesc mai putin, efectul e#ercitat

asupra balantei curente va fi pozitiv. ?ubliniem ca actiunea efectului pret/ asupra absorbtiei,

prin caile mentionate, este directa, deci nu trebuie pusa in legatura cu vreo modificare a

venitului national real./ >71>72

>71>72 In dorinta de a tine sub control masa monetara interna, banca centrala poate incerca sacompenseze intrarile si iesirile de reserve valutare prin micsorarea si, respective, marireacorespunzatoarea a componentei interne a bazei monetare.



4.Machlup si E.?ohmen>01>02 au aratat ca devalorizarea poate avea un efect real pe planul

productiei, chiar si atunci cand nivelul utilizarii resurselor este ma#im. Ei remarca, in acest

sens, situatia functionarii in economie a unui curs de schimb supraevaluat, care ar distorsiona

procesul de alocare a resurselor, ar orienta factori de productie dinspre sectoare e#portatoaresi

cele ce nocureaza importul spre consumul intern. Corectarea cursului de schimb, prin

devalorizare, ar avea ca efect o realocare a resurselor, o utilizare mai eficienta a acestora,

deciobtinerea unei productii sporite fara atragerea in circuitul economic a unor resurse

suplimentare. "esi %udicioasa, precizare pe care o fac Machlup si ?ohmen nu modifica esenta

mesa%ului abordarii ce utilizeaza conceptul de absorbtie : daca posibilele consecinte ale

efctului incasarilor reale, redistribuirii veniturilor, iluziei monetare si eventualei realocari de

resurse sunt nesemnificative in conditiile unei activitati economice intense , atunci avand in

vedere nivelul ridicat al inclinatiei spre absorbtie, utilizarea singulara a devalorizarii, ca

instrument de imbunatatire a balantei curente, este ineficace. &eoria absorbtiei ridica astfel

problema eficacitatii utilizarii modificarii cursului de schimb ca mi%loc de corectare a

dezechilibrului balantei N. se desprinde, totodata, o concluzie centrala din punct de vedere al

politicii economice in acest domeniu, si anume ca, pentru a se evita esecul ei, folosirea

devalorizarii ca mi%loc de modificare a structurii absorbtiei trebuie imbinata cu actiunea

componentei autonome a absorbtiei totale. ?e profileaza deci ca variabile instrumentale ale

politicii macroeconomice, cursul de schimb si componenta autonoma a absorbtiei, iar ca

variabile obiectiv, nivelul venitului national real si balanta curenta.

Iustrarea e#emplara a consensului teoretic realizaat in anii 567 privind folosirea cursului

de schimb si a controlului absorbtiei interne, pentru atingerea simultana a echilibrului intern si

a celui e#tern, a fost facuta de &. ?Qan (0<66).

>01>02 "aniel "aianu * 4unctionarea economeii si echilibrul e#tern/, Ed. +cademiei 3omane,Bucuresti, 0<<>, pag. 6<



In diagrama>>1>>2 ce*i poarta numele (4ig..0) linia 5 reprezinta combinatia de

cheltuieli interne (absorbtie) si rata de schimb ce asiguraeconomiei echilibrul intern. @inia 5

are inclinatia descendenta deoarece, pentru a se asigura echlibrul intern, e#porturi mai mari

induse de o rata de schimb mai inalta trebuie combinate cu nivele mai %oase ale absorbtiei.

"reapta EE5 reprezinta combinatia intre nivelul absorbtiei interne si rata de schimb, care

asigura echilibrul e#tern. Inclinatia este ascendenta si spre dreapta deoarece la un nivel scazut

al absorbtiei nivelul de echilibru al venitului si, la un curs de schimb dat si importuri ce

depind de venitul national total, volumul acestora este si el redus. entru ca sase realizeze

echlibrul e#tern, avand in vedere ca importurile sunt scazute, cursul de schimb trebuie sa fie

mic. "impotriva, cand absorbtia interna esteridicata, echlibrul intre e#porturi si importuri se

realizeaza la un nivel mai ridicat - pretul valutei e#terne creste pentru a stimula astfel e#portul

si descura%a importul. +tingerea simultana a celor doua echilibre se realizeaza in punctul .

"aca economia se afla in zona I, e#ista un surplus al balantei curente si o cerere interna

nesatisfacuta (inflatie)- in zona II se manifesta un deficit al balantei curente si o presiune

inflationista - in zona III coe#ista deficitul balantei curente cu subutilizarea resurselor (soma%),

iar in zona I e#cedentul balantei este insotit de o activitate economica interna sub potential.

rintr*o reglare fina N a lui Q si +, factorii de decizie pot apropia nivelul activitatii

economice de punctul .

+laturi de mecanismele prezentate mai sus, e#ista si cel al absorbtiei sectorului public. In

fond, caracteristica pentru economiile contemporane este si activitatea economica a statului

care, firesc, se reflecta in tranzactiile comerciale si financiare cu e#teriorul. "in acest punct de

vedere, un interes deosebit prezinta veniturile si cheltuielile statului, deci marimea si strucutra

bugetului public.

Considerarea sectorului public in analiza se face prin integrarea in ecuatia echilibrului pe

piata bunurilor si serviciilor a constrangerii bugetare. "upa cum se cunoaste, conditia de>>1>>2 "aniel "aianu * 4unctionarea economeii si echilibrul e#tern/, Ed. +cademiei 3omane,Bucuresti, 0<<>, pag. 97



echilibru pe piata cere ca suma resurselor (veniturilor) sa fie egala cu suma utilizarilor.

Identitatea .0 astfel ragita se poate scrie :

d G & G M F C G Ii G H G ! (.=)

unde & si ! se refera la veniturile si, respectiv, cheltuielile statului, iar investitiile Ii cuprind si

partea ce corespunde activitatii nemi%locite a organelor publice in acest domeniu - prin

urmare, ! priveste numai asa*numitele cheltuieli neproductive ale statului.

Economisirea, acumularea sociala ? poate fi definita ca rezultat al sumei intre

economisirea din sectorul privat si cea publica. "aca notam pe prima cu ?p si pe cea de*a

doua cu ?R, atunci se poate scrie :

? F ?p G ?R F (d * c) G (&*!) (.<)

unde ?p F (d*C) si ?R F (&*!). "e remarcat ca atat in .= cat si in .<, d se reera la

venitul total dipsonibilal sectorului privat, deci cel ramas dupa impunerea fiscala. "in .<

obtinem relatia :

? Ii F H M F Ie (.7)

care arata ca orice diferenta intre economisirea sociala si investitiile interne are ca efect un

e#cedent al balantei curente, o investitie neta e#terna Ie N>1>2. 4inalmente, se poate scrie :

?p G (&*!) * Ii F H * M (.0)

relatie care sugereaza ca imbunatatirea balantei curente se poate infaptui prin cresterea

economisirii sociale (private, publice sau a amandurora), sau prin reducerea investitiilor

interne.

' idee centrala, care sustine abordarea noua a teoriei absorbtiei are in vedere desvoltarea

pietei financiare internationale. +cest fenomen a avut repercursiuni deosebite pentru>1>2 "aniel "aianu 4unctionarea economiei si echilibrul e#tern, Editura +cademiei3omane, Bucuresti, 0<<>, pg. 96



economiile avansate deoarece a permis intreprinzatorilor sa compenseze eventuala penurie

relative de mi%loace de finantare a investitiilor cu resurse atrase din e#terior. Cu cat o

economie este mai deschisa/ cu atat mai putin influentabila este activitatea de investitii

private de catre autoritatea publica. +ceasta ultima afirmatie a celor care sustin varianta

financiara N a teoriei absorbtiei porneste de la e#aminarea factorilor care modifica stocurile

de active financiare si monetare ale agentilor economici. +stfel, posibilitatea recugerii la piata

internationala a capitalului mareste stabilitatea functiei cererii de active financiare a agentilor

economice.

rin includerea in analiza a sectorului public, economia poate fi divizata in trei sectoare : privat, public si al tranzactiilor cu e#teriorul. ?ituatia pe piata bunurilor si serviciilor ii

corespunde o situatie reciproca si inverse pe piata titlurilor financiare. "aca un sector face

cheltuieli ce depasesc veniturile disponibile, va avea nevoie de finantare si va oferi active

financiare contra banilor. +ltfel spus, va incerca sa schimbe active financiare pe termen scurt

cu cele pe termen scurt. Balanta curenta asa cum se observa din .0, este negativul

achizitiilor nete de active financiare ale sectoarelor public si privat N>1>2. Knei balante

e#cedentare ii corespunde o cerere neta de active financiare a sectorului intern al economiei.

+stfel sectorul tranzactiilor cu e#teriorul devine zona de echlibru a pietei titlurilor financiare.

"e e#emplu, daca sectorul intern al economiei resimte o nevoie de finantare, aceasta va fi

satisfacuta prin resurse atrase din e#terior. 3estrictia de echilibru a balantei de plati face ca

intrarii de capital sa ii corespunda un deficit al balantei curente. Mai de parte, orice crestere a

cheltuielilor publice * cu mentinerea celorlalte agregate constante conduce la un deficit

curent echivalent. In esenta, se poate spune ca varianta financiara a teoriei absorbtiei neaga

substuibilitatea semnificativa intre absorbtia publica si cea privata si vede in politica bugetara

principalul instrument de control supra balantei curente, identitatea .9= este transformata

intr*o relatie de cauzalitate :

>1>2 "aniel "aianu 4unctionarea economiei si echilibrul e#tern, Editura +cademiei3omane, Bucuresti, 0<<>, pg. 96



H M F B F f(&*!) (.>)

care prezuma stabilitatea functiei cererii de active financiare a sectorului particular si natura

e#ogena a soldului bugetar ce devine variabila instrumentala.

Chiar daca manipularea soldului bugetar este problematica datorita natirii endogene a

acestuia resursele publice fiind functie de veniturile nominale ale agentilor economici si de

cheltuielile publice anterioare *, este tot mai raspandita, printre specialisti, opinia ca cel mai

eficace instrument de influentare a balanteei curente il constituie finantele publice. Ceea ce s*

a petrecut in economiile avansate, in ultimii 06*>7 de ani, pare sa confirme o asemenea

ipoteza - deficite bugetare in crestere au evoluat in paralel cu deteriorarea balantelor curente.

4inantarea deficitelor bugetare prin vanzarea de catre stat de titluri financiare prprii a marit

cererea pentru resurse financiare pe piata interna a capitalului ridicand, in consecinta, costul

creditului, ceea ce a orientat pe unii intreprinzatori spre piata internationala a capitalului (asa*

numitul efect de evictiune). In acelasi timp balantele curente au marcat o deteriorare care, nu

in totalitate si nici pentru toti anii, poate fi e#plicate prin cresterea e#traordinara a pretului

petrolului. "e altfel, legatura intre finantarea soldului negativ bugetar si atragerea de resurse

din e#terior, implicit deficitul provocat al balantei curente, sunt frecvent citate in studii si

rapoarte ale e#pertilor, mentionandu*se totodata, ca acolo unde deficitele bugetare au fost

reduse, s*au inregistrat si imbunatatiri ale balantelor curente. "e aceea se mai afirma,

admitandu*se un nivel relativ constant al economisirii sociale in economiile avnsate, ca

finantele publice * avand ca prim obiectiv mentinerea echilibrului e#tern (balanta curenta) *

,ar trebui sa fie utilizate in raport cu evolutia fluctuante a investitiilor sectorului privat.>61>62

"esi nu a reusit o sinteza a celorlalte mecanisme e#plicative, teoria absorbtiei N,

indiferent de varianta, a concentrat atentia asupra unui mare adevar al vietii economice

internationale : pe termen lung, o natiune nu poate consum mai mult decat produce.>91>92 Ca

>61>62 "aniel "aianu 4unctionarea economiei si echilibrul e#tern, Editura +cademiei3omane, Bucuresti, 0<<>, pg. 99



norma de natura politica economica, ea a impus cautarea echlibrului intre veniturile agentilor

economici si cheltuielile lor.

Abordarea monetara a teoriei balantei de plati

3adacinile teoretice ale abordarii monetare le putem gasi in studiile lui D ola (0<6) si

ale colaboratorilor sai de la 4ondul Monetar International, dar formularea ei coerenta, sub

forma unui mecanism e#plicativ prezentat ca alternativa la abordarile traditionale * in spirit

enisist datorata in special lui 3. Mundell si A. Dohnson>1>2.

&rei caracteristici fundamentale se poate spune ca particularizeaza abordarea monetara.

+stfel, in timp ce celelalte mecanisme e#plicative pornesc de la capitole separate ale balantei

de plati (balanta curenta, balanta de capital) incercand identificarea unor factori determinanti

ai acestia (cresterea venitului national, evolutia preturilor , miscarea ratei dobanzii) prin

analiza tranzactiilor pe piata bunurilor si serviciilor si cea a capitalului, abordarea monatara

trateaza echilibrarea balantei de plati ca o problema prin e#eclenta monetara - balanta de plati

este considerata in ansamblul ei, iar marimea definitorie este soldul balantei rezervelor.

&otodata, determinarea acestui sold este cautata pe piata monetara nationala. In al doilea rand,

abordarea monetara, a carei sorginte monetarista este evidenta, priveste economia ca avnd o

stabilitate intrinseca pe termen lung. "intr*o asemenea perspectiva, politica fiscala si

manipularea cursului de schimb, ca instrumente de stabilizare economica, ar fi lipsite de

eficacitate si nu ar face altceva decat sa amplifice, sa dezechlibreze miscarea ciclica a

economiei- ele nu ar putea asigura echilibrul e#tern. ?e sustine ca numai politica monetara are

efect durabil asupra balantei de plati. In fine, potrivit tezei generalea abordarii monetariste

>91>92 "aniel "aianu 4unctionarea economiei si echilibrul e#tern, Editura +cademiei

3omane, Bucuresti, 0<<>, pg99>1>2 "aniel "aianu 4unctionarea economiei si echilibrul e#tern, Editura +cademiei3omane, Bucuresti, 0<<>, pg99



care in esenta arata ca o cerere mai mare de moneda duce la un sold pozitiv al balantei si

viceversa * , cresterea economica are ca efect intrarea de rezerve in tara, concluzie ce apare

diametral opusa abordarilor traditionale.

Ipoteza de lucru de baza a abordarii monetare este functia stabila a cererii de bani care

devine, astfel previzibila. "e asemenea, masa monetara este presupusa avea * in conditiile

economiei deschise si ale cursurilor de schimb fi#e o natura endogena - a%ustarea ei se face

in raport de modificarea cererii debani, iar coponentele sale (banii interni si rezervele

e#terne) sunt vazute ca perfect intersan%abie. &rebuie subliniat inca o data ca aboradrea

monera priveste banii ca stoc, flu#urile monetare fiind e#presia a%ustarilor portofoliilor deactive ale agentilor economici.

?oldul monetar devine locul de stabilire a echilibrului pe piata monetara. 'rice e#cedente

e#tern este refle#ul unei cereri de moneda suplimentara. "aca aceasta cerere neta nu est

satisfacuta cu banii interni noi (credit intern), se produce o intrare de rezerve e#terne. Invers,

agentii economici se debaraseaza in strainatate de orice oferta de moneda e#cedentara (peste

nevoile lor), ceea ce poate conduce la un deficit al balantei de plati. In generala, daca creditul

intern progreseaza mult pre repede fata de evolutia cererii de bani, se naste un deficit e#tern.

+ceasta concluzie importanta trebuie %udecata prin prisma unei imagini preferate in analiza

abordarii monetare : o economie de dimensiune mica, puternic integrata circuitului economic

mondial, pentru care nivelul preturilor si rata dobanzii au determinari e#ogene (in afara

spatiului national). In acest caz, oferta de bani e#cedentara nu se absoarbe in interior - ea se

scurge N in e#terior prin achizitionarea de bunuri si titluri financiare in strainatate.

Cumpararile mentionate cauzeaza deficitul e#terior, care readuce oferta monetara la nivelul

dorit. "aca se noteaza cu 3 rezervele e#terne, cu @ cererea monetara, cu A oferta monetara si

cu Ai componenta interna a masei monetare (creditul intern), relatiile descrise se pot scrie:

A F Ai G 3 (.)

dA F dAi G d3 (.)



d3 F dA dAi./>=1>=2 (.6)

"aca . si . se refera la componentele masei monetare, .6 poate fi considerata ca

e#primare a balantei de plati atunci cand aceasta din urma este definita ca rata de schimbare

in stocul de rezerve/ al unei tari. In raport cu timpul, .6 devine :

U F d3dt F dAdt dAidt><1><2. (.9)

Echilibrul pe piata monetara e#ista cand A F @, in conditii de echilibru,

U F d3 F (d@ * dAi) (.)

"in . reiese clar ideea, avansata de abordarea monetara, ca e#pansiunea mai rapida a

componentei interne a bazei monetare vizavi de cresterea cererii interne, atrage dupa sine

pierderea de rezerve e#terne, un deficit e#tern.

?e poate observa, de asemenea, ca prin ipotezele sale, abordarea monetara transforma

identitatea . intr*o relatie de cauzalitate ..

Creditul intern devine variabila instrumentala in vederea atingerii echilibrului e#tern :

Cr F f(dAi) (.=)

e planul politicii economice, o implicatie fundamentala a relatiei .= este ca autoritatile

monetare nu pot e#recita controlul asupra masei monetare, ci numai asupra componentei sale

interne. In consecinta, politica monetara, asimilata controlului creditului intern, are ca obiectiv

de atins echilibrul e#tern.

In ceea ce priveste a%ustarea balantei de plati, abirdarea monetara o concepe ca fiind

automata :orice dezechiliru e#tern tinde sa dispara datorita efectelor incasarilor reale. "e

>=1>=2 "aniel "aianu * 4unctionarea economeii si echilibrul e#tern/, Ed. +cademiei 3omane,

Bucuresti, 0<<>, pag. 6><1><2 "aniel "aianu * 4unctionarea economeii si echilibrul e#tern/, Ed. +cademiei 3omane,Bucuresti, 0<<>, pag. 6



e#emplu, un deficit e#tern diminueaza incasarile reale in economia nationala, ceea ce ar

antrena o reducere a cumpararilor de active reale si financiare din e#terior, deci eliminarea, in

final, a deficitului e#tern. ariatia incasarilor reale (A) s*ar realiza prin modificarea stocului

nominal de moneda, sub efectul dezechilibrului e#tern. +utomaticitatea a%ustarii se spri%na pe

doua conditii. +utoritatile monetare nu trebuie se se anga%eze inactiuni de sterilizare/,

ipoteza care este insurmontabila pe termen lung. In al doilea rand, functia cererii de bani

trebuie sa ramana stabila pe toata perioada a%ustarii, ceea ce este mai putin probabil daca in

economie se manifesta o inflatie puternica si deficitul e#tern nu este minor.

Consecventa viziunii sale pe termen lung, abordare monetara contesta devalorizarii putinta de a influenta durabil balanta de plati. +stfel, efectul unei devalorizari politica

monetara fiind neschimbata ar disparea o data cu revenirea preturilor interne la nivelurile

mondiale. e termen lung, efectul devalorizarii nu ar fi decat nominal, ar conduce la ridicarea

nivelului general al preturilor in economie. "upa cum remarca +. Cachin, in abordarea

monetara singurul efect al adoptarii cursurilor fle#ibile ar fi gradul de libertate superior pe

care il capata o economie in a*si alege rata inflatiei N7172.

+bordarii monetare nu i se poate reprosa lipsa de unitate conceptuala. "impotriva,

conform ipotezelor sale de lucru si perspectivei de timp adoptate (neoclasice), ea incearca sa

ofere e#plicatii la orice problema legata de echilibrul e#tern. Lumai ca, prin premisele de la

care se purcede in analiza, prin raportarea evolutiei economiei la perioade de timp mai lungi si

prin concluziile la care se a%unge, abordarea monetara nu poate da raspunsuri satisfacatoare si,

in plus, creeaza noi probleme.

Este greu sa fie admise, ca solide, ipoteze precum interdependentele internationale

perfecte intre preturile si, respectiv, ratele dobanzilor din diverse spatii nationale, valabilitatea

unor functii stabile ale cererii si ofertei de bani. Cat priveste functiile cererii si ofertei de bani,

7172 "aniel. "aianu 4unctionarea economiei si echilibrul e#tern, Ed. +cademiei 3omane,Bucuresti, 0<<>, pg.9



ele poseda un grad de stabilitate care nu e#clude posibilitatea modificarii lor, in raport cu

comple#itatea in crestre si evolutia vietii economice.

Leindoielnic, in economiile cu nivel avansat de monitorizare banii %oaca un rol insemnat.

In astfel de economii, echilibrul monetar conditioneaza echilibrul intern. rocesele monetare

insa, indiferent de gradul de monetizare al economiei, nu poate e#ista in afara proceselor

reale : banii nu pot reproduce din nimic. "e aceea, echilibrul e#tern e#prima, in primul rand, o

stare reala N si, dupa aceea, o stare monetara N. In opinia lui "aniel "aianu, echilibrul

e#tern (balanta de plati) nu poate fi o problema pur monetara, oricare ar fi apro#imarile

teoretice facute. rin urmare, numai anumite perturbari ale echilibrului e#tern isi gasesc cauzastrict pe piata monetara. Mai mult, insusi echilibrul monetar cade ub impactul situatiei

balantei de plati, sufera modificari induse de dinamica proceselor reale. Kn e#emplu in

aceasta directie este progresul stiintific si tehnlogic, cu tot cortegiul de schimbari in cererea de

produse industriale, poate altera sensibil cadrul de desfasurare a activitatii economice - poate

fi afectata semnificativ productivitate medie a efortului social national, implicit conditiile

reale de mentinere sau realizare a echilibrului e#tern Iar acest lant de fenomene de mare

anvergura poate avea loc fara ca procesele monetare sa apara intr*o postura activa.



!justarea balantelor de plati

@iteratura economica utilizeaza termenul de Va%ustareV, prin aceasta intelegandu*se aducerea balantei la starea de echilibru, in principal, prin a%ustarea balantei tranzactiilor curente. +ceasta

a%ustare nu presupune totusi atingerea echilibrului in sens strict, respectiv realizarea egalitatiiintre e#porturile si importurile de bunuri si servicii, intr*o tara supraindatorata, a%ustarea necesitaaparitia ulterioara a unui e#cedent al contului curent care sa permita rambursarea capitaluluiimprumutat. 'rice tara care dispune de oportunitati de institii renile, fie aceasta o tara in curs deindustrializare sau de reindustrializare, atrage de la sine capitaluri, ceea ce provoaca in modmecanic, la inceput, aparitia deficitului curent, dar si suficiente sanse de acoperire ulterioara aacestuia.Balanta de plati releva o multitudine de date asupra trecutului, prezentului si viitorului uneinatiuni. "in acest motiv, balanta reprezinta instrumentul de care nu se poate face abstractie

pentru a putea caracteriza o tara in cadrul mediului international. roblema a%ustarilor de balantaconduce la o serie de reflectii interesante. Multa vreme, problema echilibrului balantei de plati s*

a aflat in centrul dezbaterilor teoretice de economie internationala, fiind redusa, la inceput, laechilibrul balantei tranzactiilor curente. +ducerea balantei la starea de echilibru, fie ca este vorbade tranzactiile curente sau de operatiunile nemonetare, ramane in continuare in centrul atentiei.In prezent, teoriile bazate pe ideea a%ustarii automate, manifestata printr*un ansamblu de fortecare corecteaza spontan dezechilibrele inregistrate, cat si cea a corectiilor decretate in bazamodificarilor ratei de schimb, prin deprecieri * reevaluari * nu mai sunt de actualitate. 3ealitateafaptica a infirmat*o mai ales pe cea din urma: o serie de tari, care inregistreaza cursuri de schimbsupraevaluate, obtin, de mai multi ani, e#cedente comerciale (!ermania, Daponia) pe cand altele,in primul rand ?K+, manevrand cursul monedei, in sensul deprecierii acesteia, nu au reusit saobtina reducerea deficitului curent. Mecanismul Vprice specie floQV, decretat de Aume * 3icardo,

pe care se bazeaza teoria cantitativa asupra banilor, este, la randul sau, destul de departe derealitate. +tat analizele teoretice cat si realitatea faptica conrg catre concluzia ca, in caz dedezechilibru, trebuiesc avute in dere, mai devreme sau mai tarziu, o serie de contraforte caremerg in directia reechilibrarii, dar carora li se opun numeroase obstacole care conduc, uneori, la

blocarea procesului.Mecanismele de aducere a balantei la starea de echilibru se bazeaza pe cateva abordari teoretice,cele mai cunoscute fiind:* efectul*pret sau mecanismul elasticitatii*preturi, bazat pe evolutia preturilor-* efectul*nit, bazat pe miscarea niturilor-

* abordarea monetarista.Efectul * pret+nalizele din literatura de specialitate se a#eaza, in principal, pe problema devalorizarii(deprecierii), cu frecnta si implicatii mult mai mari decat revalorizarea. +naliza influenteiefectului*pret asupra devalorizarii are la baza teoria elasticitatii, iar cercetarea efectelor nit si pretcombinate se realizeaza in baza teoriei absorbtiei.&eoria elasticitatii incearca sa sileasca eficienta pe termen scurt a modificarii cursului de schimbsi, respectiv, impactul deprecierii asupra balantei de plati. "e pe urma unei deprecieri cu efectnormal ar trebui sa rezulte un dublu efect: * orientare a ofertei interne catre piata e#terna si,respectiv, * o deturnare a cererii interne catre produse indigene, ceea ce presupune o sporire ae#porturilor si diminuarea importurilor, in scopul reducerii deficitului contului curent. aloarea

tuturor e#porturilor si importurilor, e#istente inainte de modificarea ratei de schimb, va fiafectata. returile e#porturilor in moneda straina vor scadea, cele ale importurilor, in monedanationala, vor creste. In privinta miscarilor de capitaluri, acestea ar trebui sa revina in tara care a



depreciat moneda, dupa ce au profitat de VprimaV de depreciere. ?tudiile intreprinse asupradevalorizarilor din anii O97 si O7 releva faptul ca acestea au actionat indeosebi in partea de %os a

balantei, asupra miscarilor de capitaluri si mai putin asupra primei parti * bunuri si servicii. inacelasi timp, efectul scontat al deprecierilor nu se va realiza decat daca in tara in cauza seintrunesc cateva conditii precise, si anume: * o utilizare completa a capacitatilor de productie,fara de care o deturnare a ofertei catre strainatate este dificila-

* fenomenul inde#arilor salari ale sa fie limitat."aca agentii economici inde#eaza niturile pe baza cursului de schimb se va intra intr*un cercvicios, prin asa*numitul Vefect de contagiuneV, agravant al fenomenului-* se mai adauga aici si problema comportamentului de mar%a al e#portatorilor care vor repercutaasupra pretului in devize doar o parte din variatia cursului de schimb, e#portatorii straini avandreactii similare, ceea ce nu se va traduce, practic, prin stimularea e#porturilor prin preturi si inrs,in cazul importurilor.entru ca deprecierea sa aiba efectul scontat este necesara indeplinirea unor conditii stricte inmaterie de elasticitate * pret, conditii relevate de teorema elasticitatilor critice, cunoscuta in

literatura sub denumirea de teorema Marshall*@erner*3obinson. +ceasta stipuleaza ca: Vpentru cao depreciere (devalorizare) sa fie eficienta in termeni de pret, este necesar ca suma elasticitatilor* pret ale cererii e#terne de e#port si cererii nationale de import, in valoare absoluta, sa fie maimare decat 0V.+ltfel spus, devalorizarea nu va conduce la reechilibrarea balantei de plati curente decat inconditiile in care cererea pentru e#porturile unei tari si cererea nationala de importuri suntsuficient de elastice in raport cu preturile. "aca cererea e#terna pentru produsele tarii in cauzaeste rigida, deprecierea nu va determina nici un fel de crestere a vanzarilor de bunuri instrainatate. @a fel, cazul importurilor, cand cererea de importuri este elastica, deprecierea vagenera o diminuare a bunurilor si serviciilor importate, datorita cresterii preturilor acestora. incazul unei cereri rigide, deprecierea nu va incetini intrarea de produse straine in tara. incontinuare, este de luat in calcul si elasticitatea substitutiei dintre cererea de produse de import si

produse similare indigene. Importurile care nu se pot produce in tara trebuie analizate separat.Insituatia in care suma elasticitatilor va fi mai mica decat 0,devalorizarea va agrava deficitul

balantei curente. +par, de aceasta data, ceea ce literatura economica a denumit prin Vefecte perrseV, rezultate ca urmare a unor masuri ce scontau efecte diametral opuse. &eoremaelasticitatii critice presupune cateva limite, si anume:* negli%area elasticitatii ofertei, presupusa a fi infinita-* legarea efectelor devalorizarii numai de termenul scurt-* neluarea in consideratie a posibilelor reactii din partea partenerilor de afaceri.' analiza aprofundata a acestor aspecte conduce, in continuare, la urmatoarele concluzii

suplimentare:* cresterea e#porturilor, ca urmare a deprecierii nu se poate realiza decat daca structurile productisi comerciale nationale sunt adecvate pietelor de e#port-* efectul stimulativ asupra e#porturilor se poate manifesta numai daca economia nu se afla insituatia de ocupare deplina.In conditiile ine#istentei unor capacitati de productie si ale ofertei

pentru unii factori de productie, deprecierea va tensiona si mai mult tendintele inflationiste,agravate, adeseori, de comportamentele psihologice. Cumpararile speculati si stoca%eleantreneaza cresteri ale preturilor interne care erodeaza, pana la anulare, Vprima de e#portVscontata prin depreciere. "in acest motiv, deprecierile se practica intotdeauna insotite de masurirestricti, reusita acestora apreciindu*se, in final, prin promovarea durabila a e#porturilor.Comportamentul agentilor economici care au relatii cu tara in care s*a produs deprecierea este

foarte important, la randul sau. in cazul in care acestia considera ca deprecierea reprezinta uninstrument de concurenta neloiala, de dumping, pot proceda la masuri de retorsiune, anulandavanta%ele scontate.



"e asemenea, pe pietele imperfecte caracterizate prin importuri foarte sensibile la preturi(materii prime, importuri de produse deficitare, nedisponibile) teorema M * @ * 3 are putinesanse de a fi indeplinita. ?tudiul B3I (+ndersen 0<<7) arata ca, dintre toate tarile industrializate,doar ?uedia pare sa satisfaca aceasta conditie.&eoria absorbtieiInterpretarea in baza teoriei absorbtiei releva, la randul sau, o serie de aspecte interesante.

+stfel, pentru ca deprecierea sa reuseasca sa imbunatateasca soldul balantei curente, aceastatrebuie sa reduca cheltuielile interne, respectiv absorbtia. "iminuarea cheltuielilor de consum siinstitii, ca urmare a cresterii preturilor interne, de pe urma deprecierii, va aa urmatoareleconsecinte:* reducerea incasarilor agentilor economici, datorita scaderii volumului fizic al vanzarilor,scadere determinata de cresterea preturilor. Ca sa a%unga la nilul anterior de incasari, agentiieconomici vor incerca sa faca economii, limitand consumul sau lichidand valori mobiliare.Consecinta generala va fi cresterea ratei dobanzii si scaderea volumului de institii-* redistribuirea niturilor, in defavoarea persoanelor cu nituri fi#e (salariati), dar in favoareagruparilor de interese cu o inclinatie slaba spre consum (statul si patronatul sau alte categorii detitulari de profit).

"upa depreciere, reducerea absorbtiei permite eliberarea de resurse care, in loc sa fie utilizate peintern, pot fi diri%ate spre e#terior, sub forma e#porturilor. +ceasta situatie nu poate aa efectelescontate asupra balantei comerciale decat daca elasticitatea preturilor va fi destul de ridicata. ?easteapta, totodata, o redistribuire a resurselor producti, in sensul unei alocari mai rationale aacestora, dar si o substituire a produselor importate, denite prea scumpe, cu produse indigene.In mod similar cu deprecierea, aprecierea monetara determina echilibrarea balantei doar daca seindeplinesc anumite conditii in ceea ce priste efectul schimbarii preturilor si niturilor. Lumai insituatia in care suma elasticitatilor cererii e#terne de e#porturi si cererii nationale de importuri(conditia M * @ * 3) este supraunitara, preturile la e#port cresc, cererile din e#terior trebuind sascada proportional. In schimb, importurile trebuie sa creasca, datorita reducerii preturilor la

produsele din import. 3eusita aprecierii monetare depinde, in primul rand, de productivitate, insensul diminuarii pana la anulare a decala%elor de productivitate intre diferitele tari. +cestedecala%e au facut ca unele tari sa fie mai competiti, realizand e#cedente comerciale. in acest sens,ambele e#perimente ale miscarii cursului de schimb care caracterizeaza perioada contemporana,

prin flotarea generalizata a monedelor, par sa intareasca convingerea pesimista cu privire laefectul reechilibrant al acestor miscari. Efectele perrse tind sa fie dominante .In cazul concret al 3omaniei, efectele deprecierii monedei sunt puse in evidenta de profesorul!heorghe Uaman, in studiul intitulat V?trategii ale datoriei publice e#terneV . ?tudiul face oanaliza amanuntita a conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca economia nationala pentru cadeprecierea sa reprezinte un factor cu influente favorabile asupra balantei de plati. "in pacate, incazul 3omaniei, aceste conditii nu sunt indeplinite, instalandu*se in schimb Vefectele perrseV,

deprecierea constituind un puternic factor inflationist. In cadrul politicilor macroeconomice, searata in studiul amintit, deprecierea reprezinta o ultima masura la care ar trebui sa se recurga,tocmai datorita caracterului imprevizibil al efectelor sale. 3eferitor la politica de depreciere aleului, concluziile concrete sunt urmatoarele:* stocurile de marfuri nevandabile in economia nationala dodesc faptul ca nu e#ista cerere lae#port pentru o serie de produse romanesti-* convingerea ca deprecierea stimuleaza e#portul, descura%and, in acelasi timp, importul, este maimult decat discuila.In acest sens, e#perienta internationala * cazurile unor economii dezvoltatemult mai sile (?K+, 4ranta, Italia, Marea Britanie) ilustreaza esecul devalorizarii sau deprecieriimonedei nationale ca politica de echilibrare a balantei de plati-* e#porturile romanesti se realizeaza, in mare parte, pe baza unor consistente importuri de materii

prime sau produse de completare.?cumpirea in lei a acestor importuri contribuie, implicit, la scumpirea e#porturilor-* deprecierea monedei nationale, ca tendinta pe termen mediu si lung, in VcascadeV mai mari sau



mai mici, isi pune amprenta perturbatoare asupra sistemului national de preturi, generand uncomportament hiperprecaut, prentiv si deviant al agentilor economici-* un rol hotarator il are raportul de schimb, respectiv paritatea puterilor de cumparare amonedelor nationale. Inflatia mai ridicata fata de cea a principalilor parteneri comerciali vadetermina in continuare dezechilibre comerciale legate de preturi si putere de cumparare -cresterea eficientei e#porturilor, ca factor primordial de echilibrare a balantei de plati, trebuie sa

fie secondata de preocuparea constanta pentru substituirea unor importuri cu produse autohtone,la standarde calitati superioare si costuri mai reduse, prin spri%inirea industriilor de varf-* orice crestere sensibila a datoriei publice e#terne, fara a fi insotita de o crestere economicainterna durabila, va conduce, in final, la rezultate dezastruoase.In consecinta, inflatia interna nu este vinovata absoluta de nereusita politicii economice,deprecierea avand, la randul sau, partea sa de vina, atunci cand nu se indeplinesc cerinteleamintite.Curba in VDV&oate aceste analize readuc in discutie o formula bine cunoscuta economistilor occidentali, sianume Vcercul virtuos al monedei forteV, prin totalitatea efectelor poziti pentru tara care detine oasemenea moneda. &eoria Vcurbei in DV care a inspirat multe din politicile economice adoptate in

anii O67, O97, O7 si chiar O=7 este astazi falsa, nemairezistand la proba faptelor si nici la o criticateoretica.3eprezentarea grafica, fie aceasta sub forma literei D sau W, incearca sa demonstreze faptul ca,intr*o prima faza, devalorizarea va conduce la o degradare a soldului balantei comerciale,datorita cresterii preturilor produselor importate. Klterior, se va intensifica procesul de substitutiea importurilor prin productii interne, ceea ce va permite redresarea balantei.roba faptelor invoca situatia !ermaniei si Daponiei, tari cu moneda forte, care nu contenesc sa acumuleze e#cedente comerciale. in schimb,4ranta, Italia sau ?K+, care au recurs, adeseori, la devalorizari si deprecieri, nu au reusit saechilibreze si in mod durabil, soldul comercial.Critica teoretica se bazeaza pe cateva observatii:* in primul rand, asa cum am mai aratat, in cazul deprecierii monedei, nimic nu dodeste ca pretulimporturilor creste, iar cel al e#porturilor scade e#act in aceleasi proportii cu depreciereamonedei.Intervine comportamentul de mar%a*parti de piata care merge impotriva efectelor scontate.E#portatorii, de e#emplu, pot sa profite marind preturile, deci mar%ele. In schimb, importatorii

pot accepta sacrificii in termeni de pret, pentru a*si conserva portiunile de piata. Este ceea ce s*aintamplat in 4ranta anilor 0<=0*O=, cand importatorii si*au redus preturile pentru a nu*si pierdeclientii.In al doilea rand, pentru ca devalorizarea sa serasca, intr*adevar, la relansarea e#portului,trebuie ca intreprinderile sa aiba vointa ferma si, totodata, capacitatea de a cuceri noi piete. Inabsenta acestor elemente, nu se va putea profita de sansa care le este oferita, iar mult asteptata

redresare de balanta nu se va produce. E#emplul cel mai pertinent, cazul industriei americane:insuficientele acesteia o impiedica sa profite de pe urma deprecierii dolarului si sa recastige pietele pierdute, ceea ce a fost mereu in favoarea %aponezilor sau europenilor.Concluzia ce se impune ii apartine lui 4riedman: caderea monedei este un drog usor, care, cutimpul provoaca dependenta. ?eamana cu un eli#ir miraculos, cu efecte trecatoare- din pacate,reprezinta intrarea in Vcercul vicios al monedei slabeV.In schimb, strategia monedei forte, la o prima dere dificila, reprezinta o provocare care s*a dodit,

pana in prezent, plina de succes. ' astfel de provocare, in economie, permite mobilizareaenergiilor, interzice concesiile facile, purtatoare de promisiuni desarte. Este cazul tipic tarilorcare reusesc cel mai bine, fara a fi doar din intamplare:J

!ermania, Daponia, 'landa, Eltia . +rbitra%ul mar%a*parti de piata+bordarea teoretica prin prisma arbitra%ului mar%a*parti de piata scoate in evidenta, la randul sau,o serie de aspecte interesante. +stfel, delimitarea comportamentelor de mar%a, de cele de parti de



piata, se va face in functie de pozitia e#portatorului pe piata. +ceasta pozitie poate fi, dupa caz:* cea de Vprice maerV (cel care face pretul)-

* cea de Vprice taerV (cel care preia pretul).rima pozitie corespunde situatiei e#portatorului aflat pe pozitia de vanzator al unui produs

diferentiat, cu cerere inelastica. Cea de*a doua corespunde unui e#portator pozitionat pe o Vpiataa cumparatorilorV cu un produs de e#port concurat puternic prin substitute, deci cu cerereelastica. In acest caz, e#portatorul va prelua pretul pietei, fiind limitat, in ceea ce priste ma%orareamar%elor sale, in masura in care produsul se mentine cu greu pe piata, datorita presiuniiconcurentei. a aa, deci, interesul, daca moneda se depreciaza, sa micsoreze pretul de e#port sinicidecum sa*l mareasca. +cest comportament de mar%a nu inseamna ca devalorizarea*deprecierea va fi fara de efect asupra balantei comerciale. Modificarea cursului va trece printr*uncanal de transmisie diferit, care este cel al profiilitatii. In cautarea competitivitatii prin pret,e#portatorii prefera o mar%a de profit avanta%oasa. +ceasta mar%a va comanda renilitateaintreprinderilor din sectorul de e#port si va permite institiile suplimentare, necesare spoririiulterioare a competitivitatii. roblema se rezuma, in final, la o chestiune de timp. ?e va opta, la

inceput, pentru o e#tindere minima a partilor de piata, in favoarea unui profit mai ridicat care sa permita o ameliorare ulterioara a competitivitatii prin pret. +ceasta optiune presupune, deci, unarbitra% in timp (termen lung sau mediu, contra termen scurt). &arile care detin avanta%e ati, alteledecat preturile, vor fi avanta%ate.In afara de aceste consideratii, literatura economica recenta mai invoca si efectele de VhisterezieV(hsteresis) si, respectiv, de Vcap de podV (beachhead) sau VgatuireV (bottlenecs) .&ermenul de histerezie corespunde, in fizica, intarzierii efectului asupra cauzei, cand un corp estesupus unui impuls crescand, apoi descrescand. in economie, concluzia la care s*a a%uns este ca,oricum, nu se va reni la starea initiala. Ideea de histerezie permite sa intelegem de ce e#portatoriireactioneaza doar partial si cu intarziere la modificarea cursului. In consecinta, trebuie sa neasteptam la o rigiditate de reactie din partea flu#urilor comerciale. Celelalte abordari motiazaideea acelor contraforte care impiedica redresarea mecanica a balantei sub impactul cursului deschimb. Modificarea cursului va fi lipsita de sens daca nu va fi sustinuta prin politici economiceadecvate. Este vorba, de fapt, de o combinatie de politici: bugetare, structurale, monetare, cu atatmai mult cu cat comportamentele microeconomice isi pun amprenta asupra preturilor.+bordarea prin prisma comportamentelor de mar%a demonstreaza, odata in plus, ca eficientadevalorizarii*deprecierii depinde de indeplinirea acelor conditii la care m*am referit anterior.+bordarea monetarista si critica acesteiaunctul de dere bazat pe relatia intre masa monetara si soldul balantei, dezvoltat initial deserviciile de cercetare din cadrul 4MI a fost, ulterior, reluat si aprofundat de 3. Mundell (0<9=),D. 4renel si A. Dohnson (0<9)JJ .

Cu toate ca, la inceput, punctul de dere monetarist a prezentat un interes deosebit, ulterior auaparut o serie de critici, incepand cu 4. Aahn (0<6<)JJJ si continuand cu . @ev*!arboua si B.Wemuller (0<<)JJJJ sau M. Wittman (0<<)JJJJJ . in primul rand, ipotezele de la care s*a

pornit par astazi e#agerate. @a aceasta, se adauga insuficienta mecanismelor invocate in caz dedezechilibru. 3educerea decala%ului intre stocul de moneda dorit si stocul de moneda oferit apareca realizabila doar pe termen lung, fara a se sti cat va dura, de fapt, aceasta perioada, mai ales caeste vorba de o politica monetara restrictiva.entru a intelege mai bine, sa pornim de la ideile de baza: Vorice dezechilibru al balantei de platieste de origine monetaraV (A. Dohnson), iar e#cedentul sau deficitul sunt tratate global, ca rezultatal sumei operatiunilor curente si cele ale contului de capital, altele decat cele apartinandautoritatilor monetare. +cest sold al balantei globale reflecta dezechilibrul pietei monetare.

In cazul regimului cursurilor fi#e, in conditii de concurenta perfecta, situatia unei tari mici care preia preturile internationale poate fi reprezentata prin 6 ecuatii simple:



Mc F ;() (0) F ? N O (>)

M7 F " G 3*? ()

3 F (Mc*m7)? ()

3 F B , (6)undeMc * reprezinta cantitatea de moneda ceruta (cererea), M7 * cantitatea oferita, * nilul preturilorinterne, O * nilul preturilor straine, ? cursul de schimb,3 * variatia rezerlor in moneda straina,

" * creditul intern,

B * soldul balantei.Ecuatia (0) reprezinta functia obisnuita a cererii de moneda, unde Mc depinde de nilul real al

preturilor. Ecuatia (>) este relatia paritatii puterilor de cumparare, in baza careia preturile suntaceleasi, in functie de cursul de schimb. Identitatea () stipuleaza ca oferta de moneda este egalacu creditul intern la care se adauga rezerle detinute de autoritati. ?e e#clude, in consecinta, oriceidee de sterilizare a variatiilor rezerlor, la nilul creditului intern. ariatia rezerlor 3 este egala cudiferenta intre cererea si oferta de moneda (). "in aceasta ecuatie () se deduce ca oricedezechilibru Ve# anteV intre oferta si cererea de moneda se traduce printr*un dezechilibru,corespunzator soldului global al balantei de plati.In situatia sistemului in care preturile suntdeterminate prin cursul de schimb si nilul preturilor straine, soldul balantei de plati reflectadezechilibrul pietei monetare. ?e pot formula, in continuare, ecuatiile:B F h (Mc * Mo) (9)

Mc * M7 B X 7 (deficit) ()Mc * M7 S 7 B S 7 (e#cedent (=)In final, soldul balantei de plati %oaca un rol de supapa. in caz dedeficit (ecuatia ), daca e#ista e#ces de moneda, agentii economici se vor debarasa de aceasta.Conform legii lui Walras, se va produce o reducere a stocului de moneda (procesul de a%ustarecombinata stoc*flu#), contrapartida fiind reprezentata prin e#cedentul valorii bunurilor siserviciilor importate, valoare masurata in baza cursului de schimb in vigoare. in cazul inrs(ecuatia =), respectiv situatia cererii de moneda in e#ces, contul e#tern va furniza cantitatea de

moneda care lipseste.+ceste conditii permit sa se inteleaga modul de reechilibrare a balantei, in caz de deficit. "acadeficitul are drept cauza oferta de moneda in e#ces, scaderea cursului va aa drept efect crestereanilului general al preturilor. +gentii economici vor fi obligati, in consecinta, sa*si reducacheltuielile, pentru a putea mentine nilul real al incasarilor. Klterior, se va produce o crestere anitului, in raport cu cheltuielile, resilindu*se astfel echilibrul e#tern (reconstituirea rezerlor). incazul e#cedentului, situatia se inrseaza."upa cum se poate observa, abordarea monetarista se refera la balanta globala. 4aptul ca evitaorice referinta la balantele partiale (balanta curenta, balanta contului de capital) ingreuiazaidentificarea cauzelor care au produs dezechilibrul: specializare defectuoasa, scurgeri de capital.&otodata, raspunsul la intrebarea de ce moneda %oaca un rol e#clusiv si de ce alte acti nu au o

influenta similara in cadrul acestei abordari este ambiguu. "aca se va aa in dere si piata valorilormobiliare, se poate a%unge la concluzia ca dezechilibrul balantei de plati reflecta un dezechilibrual acestei piete, compatibil cu cel al pietei de moneda.



+utorii citati arata ca abordarea monetarista nu este foarte productiva: aceasta conceptie clasico*modernista nu poate fi aplicata problemelor concrete ridicate de balantele de plati contemporaneintrucat se refera la un echilibru static pe termen lung, problemele pe termen scurt si mediu fiindignorate. 'r, tocmai acestea din urma sunt problemele cu care se confrunta cel mai mult politicaeconomica. entru a intelege mai bine, pot fi facute, in continuare, cateva precizari.+bordarea clasica, liberala, pe aceasta tema, se opune celei mercantiliste care facea din balanta

de plati campul privilegiat al inter*ntionismului statal. &eoria Va%ustarilor automateV emisa decatre Aume, pe la mi%locul secolului HIII, va demola conceptia mercan*tilista. 'rice e#cedenttranzitoriu, arata Aume, va provoca cresterea rezerlor, deci a monedei in circulatie, consecintafiind cresterea preturilor, ceea ce va contribui la degradarea competitivitatii globale a tarii incauza si va tinde, in final, la anularea VautomataV a respectivului e#cedent.+bordarea moderna, in termeni monetari, va reformula aceasta che teorie. 'rice asa*zisdezechilibru al balantei de plati are, in mod necesar, o origine monetara, consecutiva cresteriirezerlor sau adoptarii unei politici monetare e#pansioniste. Crearea de moneda nedorita ii vaincita pe agentii economici de a se debarasa de aceasta, ceea ce va provoca scaderea pretuluirelativ al monedei, respectiv inflatia si caderea cursului pe piata de schimb.Intr*un sistem alcursurilor flotante si intr*o perspectiva ideala, a%ustarile ar trebui sa se realizeze, in mod e#clusiv,

prin cursul de schimb. +bordarea monetarista mai sustine si ca dezechilibrele pot fi determinatedoar prin diferentele de inflatie e#istente intre tari ( modulul ). rin intermediul si datoritacursurilor flotante, aceste diferente ar trebui sa fie imediat corectate: o tara in care inflatia estemai puternica va dea moneda sa depreciindu*se in aceeasi proportie (teoria paritatii preturilor decumparare). 4lotarea monedelor ar trebui sa neutralizeze influenta monedei asupra structurii

balantei de plati, intrucat, conform conceptiei monetaristilor, dezechilibrele au, intotdeauna, ocauza monetara, flotarea ar trebui sa permita chiar renuntarea la insasi notiunea de Va%ustareV.Intr*o astfel de lume ideala, soldurile ar fi, deci, mereu la nilul optim.+stfel de abordari au putine sanse sa se rifice in practica. In lumea reala, a deceniului in curs, numai putem afirma, cu deplina certitudine, ca o tara VdeficitaraV isi va dea, in mod sistematic,moneda depreciindu*se. ?oldul curent %oaca un rol nesigur in formarea cursurilor de schimb.E#emplul clasic: aprecierea dolarului in anii 0<=7*l<=6 a fost insotita de o degradare a balanteicurente americane. Chiar daca moneda se va deprecia efectiv, aceasta nu inseamna ca se vaobtine sau atinge starea de echilibru. @a sfarsitul deceniului trecut, e#cedentele germane aucrescut, intr*o perioada in care marca se aprecia in raport cu dolarul. "aca dispar cauzele initialeale dezechilibrului, de e#emplu printr*o supraevaluare a monedei, flu#urile reale nu revin lasituatia initiala. 4irmele %aponeze au profitat de cresterea dolarului, in perioada mentionata maisus, reusind sa imteze retele de e#port in ?K+, retele care au supravietuit, ulterior, in faza dedepreciere a dolarului."in aceste moti, economistii inca increzatori in efectul pozitiv al a%ustarilor prin cursul deschimb considera ca deprecierile trebuie sa fie puternice, pentru a putea compensa inertiile

semnalate. Ele pot doar sa insoteasca politicile macroeconomice corecti dar, nicidecum sa seconstituie in baza unei relansari economice reale.



".#. $chilibrul balan%ei de pl&%i externe

Yn ansamblu, balanZa de pl[Zi este \ntotdeauna ]i \n mod necesar echilibrat[, activul fiind egal cu pasivul

(respect^ndu*se principiul dublei \nregistr[ri). Yn mod uzual se folosesc uneori termeni de balanZ[ de pl[Zi

e#cedentar[ (activ[) sau de balanZ[ de pl[Zi deficitar[ (pasiv[), \n realitate fiind vorba de un dezechilibru

la nivelul unor p[rZi din balanZa de pl[Zi (balanZa comercial[, contul curent, contul de capital ]i financiar).

"eficitele la nivelul balanZei de pl[Zi e#terne reflect[ o lips[ de competitivitate pe plan e#tern sau o ie]ire

masiv[ de capitaluri str[ine sau autohtone ca urmare a deterior[rii climatului general de afaceri. Kn rol

fundamental revine \n acest sens soldului balanZei comerciale ]i al contului curent. "ezechilibrele din

balanZa de pl[Zi e#terne se pot r[sfr^nge asupra economiei interne, gener^nd perturbaZii pe piaZa valutar[

(soldul balanZei comerciale poate provoca aprecierea sau deprecierea monedei naZionale), pe piaZa

monetar[, pe piaZa creditului, pe piaZa de capital etc. Yn plus o balanZ[ cronic deficitar[ reduce bonitatea

pe plan internaZional, diminu^nd \ncrederea creditorilor internaZionali \n capacitatea Z[rii \n cauz[ de a*]i

onora obligaZiile de plat[ ce*i revin.4actorii care stau la baza acestor dezechilibre \n balanZa de pl[Zi e#terne pot fi factori endogeni sau

factori exogeni. Yn crearea soldului pasiv (deficitar) al balanZei de pl[Zi e#terne factorii endogeni au un rol

fundamental.

Factorii endogeni de destabilizare a BPE:

o 3educerea semnificativ[ a e#porturilor cauzat[ de calamit[Zi naturale sau de evenimente fortuite

(revoluZii, r[zboaie civile)-

o Cre]terea importurilor pe fondul intensific[rii cererii interne-

o Insuficienta acoperire a cererii interne (reducerea e#porturilor)-o "iminuarea competitivit[Zii e#terne a produselor autohtone (calitate sc[zut[, preZuri ridicate)-

o ?c[derea gradului de prelucrare al e#porturilor-

o "eteriorarea climatului de afaceri intern-

o Insuficienta promovare stimulare a e#porturilor-

o olitic[ comercial[ (tarifar[ netarifar[) ineficient[-

o ?tructura pe ramuri a economiei naZionale.

Factorii exogeni de destabilizare a BPE:o "ereglarea preZurilor mondiale la produsele cu pondere mare \n structura comerZului e#terior-

o olitica comercial[ a altor state (at^t cea tarifar[ c^t ]i cea netarifar[)-

o @ipsa avanta%elor competitive (comparative) reale-

o "ereglarea flu#urilor comerciale zonale ca urmare a unor conflicte dispute comerciale internaZionale.

Este evident faptul c[ num[rul factorilor care pot avea impact direct sau indirect asupra situaZiei balanZei

de pl[Zi e#terne este mult mai mare.



6.. &ehnici de echilibrare ]i finanZare a balanZei de pl[Zi e#terne

Yn privinZa echilibrului balanZei de pl[Zi e#terne e#ist[ \n literatura de specialitate dou[ accepZiuni diferite:

echilibrul balanZei de pl[Zi este indus automat de echilibrul economic general sau echilibrul poate fi

obZinut prin promovarea unor politici macroeconomice sau prin utilizarea unor tehnici de echilibrarespecifice. Yn primul caz nu este nevoie de intervenZia statului pentru echilibrarea balanZei de pl[Zi,

consider^ndu*se c[ aceasta se va echilibra \n condiZiile echilibrului economic general.

!ustarea automat" a balan#ei de pl"#i

Knul din mecanismele care produc a%ustarea automat[ a balanZei de pl[Zi e#terne este mecanismul

pre#urilor (accepZiune susZinut[ \n teorie de 3icardo ]i Aume). +cest mecanism al preZurilor e#plic[

a%ustarea automat[ a unor dezechilibre ap[rute \n balanZa comercial[ (e#porturi X importuri). Mecanismuleste relativ simplu: un deficit \n balanZa comercial[ atrage dup[ sine o sc[dere a masei monetare aflate \n

circulaZie (banii se vor localiza \n banc[ \n urma cump[r[rii de devize de pe piaZ[, necesare pl[Zii

e#cedentului de importuri, operaZiune care a avut ca efect diminuarea activelor de rezerv[). &eoria

cantitativ[ a banilor stipuleaz[ c[ o sc[dere a masei monetare va produce implicit o sc[dere a preZurilor.

+ceast[ sc[dere a preZurilor va constitui un stimulent pentru e#porturi ]i ca o fr^n[ \n calea importurilor

CondiZia de baz[ a unui astfel de mecanism este ca raportul valoric \ntre monede (cursul de schimb) s[ nu

sufere modific[ri semnificative (depreciere pronunZat[).Echilibrarea automat[ balanZei de pl[Zi se va produce ]i de faptul c[ deflaZia generat[ de sc[derea masei

monetare aflate \n circulaZie va atrage dup[ sine o cre]tere a nevoii de fonduri \n economie, care implicit

va duce la o cre]tere a dob^nzilor. +tra]i de dob^nzile mai mari oferite, investitorii str[ini \]i vor orienta

capitalurile c[tre aceast[ piaZ[, fapt ce va duce la o reechilibrare a balanZei de pl[Zi. +cest mecanism de

a%ustare automat[ poart[ denumirea de finan#are compensatoare, diferenZialul de dob^nd[ fiind elementul

care reechilibreaz[ balanZa de pl[Zi (dezechilibrul din balanZa comercial[ este compensat de un aport

suplimentar de flu#uri financiare e#terne).

+t^t teoria de a%ustare automat[ a BE prin mecanismul preZurilor c^t ]i cea prin finanZarea

compensatorie se bazeaz[ pe ipoteza unor cursuri de schimb stabile.

E#ist[ teorii care arat[ c[ o cre]tere a importurilor genereaz[ o depreciere a cursului de schimb (cerere de

valut[ mai mare) care \n ipoteza unor preZuri constante conduc la o descura%are a importurilor (devenite

mai scumpe \n moned[ naZional[). ' alt[ teorie este cea a ec$ilibrului prin %enituri (;enes, 3obinson,

Aarrod, Machlup) care susZin c[ e#ist[ mecanisme interne de corectare a dezechilibrelor e#terne cum ar fi

nivelul veniturilor sau gradul de utilizare al forZei de munc[.

Yn prezent \n mare parte aceste teorii nu*]i mai g[sesc aplicabilitatea \n practic[, fenomenele economice

devenind din ce \n ce mai comple#e (de e#emplu a%ustarea BE prin preZuri nu se mai poate produce \n



condiZiile \n care masa monetar[ nu mai este corelat[ cu nivelul activelor de rezerv[). Yn concluzie, \n

condiZiile actuale \n care mai mult de 97 T din regimurile valutare se bazeaz[ pe flotarea liber[ a cursului

de schimb, echilibrarea automat[ a balanZelor de pl[Zi este mai greu de realizat, statul av^nd un rol din ce

\n ce mai activ \n corectarea deficitelor e#terne.

E#ist[ o serie de speciali]ti care susZin c[ intervenZia statului \n economie \n vederea atingerii unei st[ri

generale de echilibru se concentreaz[ pe trei direcZii principale: utilizarea deplin[ a forZei de munc[,

stabilitatea preZurilor interne ]i echilibrul balanZei de pl[Zi obZinut prin tehnici ]i mecanisme specifice.

Echilibrarea balanZei de pl[Zi r[m^ne o problem[ comple#[ ]i dificil de realizat, de cele mai multe ori

intervenZia \n vederea echilibr[rii lez^nd interesele statelor partenere. Mai trebuie remarcat faptul c[

dezechilibre cronice \n balanZa de pl[Zi a unei mari puteri economice (?K+ de e#emplu) au avut adesea

repercusiuni asupra st[rii generale a economiei mondiale.

Politici de ec$ilibrare a BPE

?tatul are la dispoziZie mai multe politici pe care le poate utiliza \n vederea a%ust[rii deficitelor din balanZa

de pl[Zi e#terne:

* olitici monetare: ratele de dob^nd[, operaZiuni pe piaZa liber[ efectuate de Banca Central[, rezervele

bancare obligatorii, emisiunea sau retragerea de moned[ de pe piaZ[, limitarea creditului. +ceste politici

pot avea o influenZ[ direct[ asupra flu#urilor de capital \n sensul atragerii lor printr*o cre]tere a ratelor de

dob^nd[. oliticile monetare pot avea un efect benefic asupra balanZei de pl[Zi e#terne ]i prin stabilitatea\n materie de preZuri pe piaZa local[. InflaZia ]i dob^nda sunt factori suficient de puternici \n a echilibra

balanZa de pl[Zi e#terne.

* oliticile bugetare: politici care vizeaz[ cre]terea veniturilor din impozite ]i ta#e (se poate realiza printr*o

fiscalitate sporit[ sau printr*o mai bun[ colectare a fondurilor datorate statului) ]i reducerea cheltuielilor

bugetare. Yn general sunt vizate acele impozite ]i ta#e care pot afecta puternic flu#urile financiare ]i reale

\nregistrate de balanZa de pl[Zi e#terne. +ceste politici au rolul de a limita dimensiunea deficitului bugetar

intern care de multe ori este finanZat e#tern prin fonduri \mprumutate (mai ales \n cazul Z[rilor \n curs de

dezvoltare). Yn plus, aceste deficite sunt adesea finanZate inflaZionist prin emisiune de moned[, fapt ce poate fi d[un[tor e#porturilor, agrav^nd ]i mai mult deficitul contului curent.

* "evalorizarea cursului de schimb: parte integrant[ a politicii monetare are ca efect direct \ncura%area

e#porturilor ]i descura%area importurilor (care devin mai scumpe \n moned[ naZional[). CondiZia de baz[

este ca deprecierea s[ fie mai mare dec^t cre]terea preZurilor interne. "in p[cate, deprecierea nu este cea

mai inspirat[ modalitate de echilibrare a balanZei \n cazul unei Z[ri dependente de comerZul e#terior. Mai

mult, deprecierea inhib[ importurile de tehnologie ]i reduce astfel procesele de retehnologizare ale

companiilor care doresc s[ e#porte mai mult, s[ fie mai eficiente ]i mai competitive pe pieZele

internaZionale. 'rice companie, pentru a rezista pe pieZele internaZionale trebuie s[ utilizeze ultimele

soluZii tehnologice \n domeniu ]i dac[ nu are posibilitatea susZinerii financiare a unei activit[Zi serioase de



cercetare * dezvoltare \n domeniu va fi nevoit[ s[ importe aceast[ tehnologie, ori deprecierea blocheaz[

tocmai acest lucru.

* Instituirea de bariere tarifare ]i netarifare \n calea importului cu rol \n limitarea cantitativ[ a importurilor.

Barierele tarifare constituie \n prezent una din piedicile ma%ore \n calea flu#urilor comerciale

internaZionale, e#ist^nd \n prezent o mare varietate de astfel de bariere, unele dintre ele greu de identificat

]i contracarat.

* ?timularea ]i promovarea e#porturilor prin diferite metode (subvenZii de e#port, credite de e#port

subvenZionate, facilit[Zi fiscale, asigurarea ]i garantarea creditelor de e#port etc.) conduce la

reechilibrarea balanZei comerciale. romovarea e#porturilor include: susZinerea financiar[ sau logistic[ a

particip[rii la t^rguri ]i e#poziZii internaZionale pentru companiile locale, \ncheierea de tratate comerciale,

acorduri de navigaZie sau comerZ, crearea de zone de liber schimb sau uniuni vamale, crearea de centre de

informare \n Zar[ menite s[ spri%ine activitatea de e#port sau intensificarea reprezent[rii comerciale \n

str[in[tate.

* 4inanZarea deficitelor din BE se refer[ la posibilitatea acoperiri unui deficit comercial printr*un credit

e#tern acordat din diferite surse (4MI prin mecanismul de finanZare l[rgit[ sau emisiune de obligaZiuni

guvernamentale pe piaZa internaZional[). +vanta%ul acestei politici este unul pe termen scurt, pe termen

lung creditele nu fac altceva dec^t s[ am^ne rezolvarea cauzelor reale ce au dus la acest deficit comercial.

Yn plus, nu trebuie negli%at faptul prin \nregistrarea remuner[rii acestor credite (dob^nzi pl[tite) \n debitul

contului de venituri (contul curent) deficitul este reportat pentru o perioad[ viitoare.

* +tragerea de investiZii str[ine directe ]i de portofoliu contribuie la reechilibrarea balanZei de pl[Zi prin

capitalul str[in in%ectat \n economie care poate reduce din presiunile asupra cursului de schimb generat deo balanZ[ comercial[ deficitar[. +tragerea investitorilor str[ini se poate face prin acordarea de facilit[Zi

(concesionarea de terenuri, spaZii comerciale, cl[diri, utilit[Zi) sau stimulente fiscale pe de o parte

(reduceri la impozitul pe profit, reduceri sau scutiri la impozitele indirecte1>2) dar ]i prin promovarea

imaginii \n str[in[tate pe de alt[ parte. Evident c[ oric^te facilit[Zi s*ar oferi investitorilor str[ini ]i oric^t

eforturi s*ar \ntreprinde pentru a face cunoscut[ Zara gazd[, lipsa unui cadru adecvat de dezvoltare propice

a afacerilor va Zine la distanZ[ investitorii str[ini.

Yn concluzie, statul poate interveni direct prin numeroase p^rghii ]i mecanisme pentru a reechilibra

balanZa de pl[Zi e#terne. 3aZiunea pentru a interveni \n sensul echilibr[rii BE este dat[ de absenZaa%ust[rii automate ]i de efectele pe care le poate avea dezechilibrul BE asupra echilibrului economic

general. BalanZa de pl[Zi r[m^ne principalul mi%loc de m[surare a valorii ]i a competitivit[Zii e#terne a

unei economii, fiind \n acela]i timp un instrument deosebit de util pentru configurarea principalelor

politici macroeconomice. Yn abordarea macroeconomic[ a nevoii de finanZare a unei economii, balanZa de

pl[Zi e#terne reprezint[ cel mai important instrument de analiz[

Yn schema de finanZare a deficitelor din balanZa de pl[Zi e#terne domin[ creditele ]i investiZiile str[ine.

?peciali]tii consider[ investiZiile mult mai benefice pentru o economie deoarece ele au un efect sinergic

mai mare asupra resurselor interne. Creditele e#terne sunt mai greu de controlat din punct de vedere al

finalit[Zii lor, cu at^t mai mult cu c^t ele sunt acordate guvernelor sau companiilor de stat dintr*o Zar[. Cu



toate acestea nu putem vorbi de un avanta% absolut al finanZ[rii deficitelor interne prin atragerea de

investiZii str[ine directe sau de portofoliu.

Lu sunt puZine cazurile \n care mari companii transnaZionale sau globale au destabilizat prin acZiunile lor

mediul de afaceri dintr*o Zar[. Kneori investiZia str[in[ are costuri asociate ascunse care fac mult mai

atractiv un credit e#tern (repatrierea profiturilor poate crea un puternic dezechilibru pe piaZa valutare). Yn

plus, creditele e#terne atrase de sectorul privat estompeaz[ din ineficienZa utiliz[rii acestora iar c^nd ele

sunt folosite pentru dezvoltarea companiei efectul sinergic devine evident ]i \n acest caz (crearea de noi

locuri de munc[, eficientizarea activit[Zii, intensificarea concurenZei). Cu toate acestea nu e#ist[ o reZet[

privind combinaZia optim[ \ntre credite e#terne ]i investiZii str[ine ]i nici \n ceea ce prive]te nivelul optim

de \ndatorare al unei Z[ri.

Concluzia este totu]i evident[: acoperirea deficitelor nu prin emisiune de moned[ sau prin credite interne

pe termen scurt ci prin finanZarea acestora atr[g^nd resurse de pe pieZele financiare internaZionale (de

preferabil pe termene c^t mai lungi), deplasarea finanZ[rii (din punct de vedere al beneficiarului) dinspre

sectorul public c[tre sectorul privat, precum ]i corelarea atent[ a scadenZelor la aceste finanZ[ri, constituie

o soluZie la criza financiar[ cu care se confrunt[ ma%oritatea Z[rilor \n dezvoltare.

mac. cap III

Documents

Transcript of mac. cap III