Lumea Virtuală Se Vrea a Fi

3
Lumea virtuală se vrea a fi, din perspectiva unora, o lume paralelă celei reale, o copie mai bună a ei. Deşi mulţi specialişti recunosc că până la atingerea acestui punct mai este un drum destul de lung de parcurs, germenele "noii lumi" prezintă o atracţie care nu poate fi neglijată. Mulţi au tras un semnal de alarmă văzând anumite capcane întinse de tehnologie: diluarea conflictelor sociale şi apoi însingurarea tot mai accentuată a individului, ispita pentru cei neadaptaţi acestei lumi de a se refugia într-una paralelă în care parcă orice este cu putinţă, pierderea criteriilor clare de orientare, pierderea valorilor déjà existente, ştergerea graniţelor dintre vis şi realitate, dintre posibil şi îngăduit etc. Intrebarea este in ce mod afecteaza aceasta explozie tehnologica modalitatile de informare tradutionala? Cine este “binele” si cine este “raul”? În primul rând, cartea, fascinantă, plăcută, educativă, deschide orizonturi noi pline de magie si mister. Pentru cel ce o ştie aprecia, este ceva deosebit prin faptul că lectura ei implică în doze mari imaginaţia. Daca sunt descusute cum se cuvine, cartile vorbesc despre viata celorlalti oameni si despre noi însine. Citindu-le observam cum ne slefuiesc mintea cu vorbe întelepte, cum ne modeleaza sufletul cu sentimente pilduitoare. Cu toate aceste, kitsh-ul, prostul gust, imoralul, isi pot face aparitia. Tot ce putem face este să selectăm ce este bun şi ce este rău din literature. Pe de alta parte, traim in era oamenilor aflati “permanent pe fuga”, cand nevoia de asimilare a informatiilor este din ce in ce mai mare. Ne place sa descoperim idei si conceptii care sa ne îmbogateasca cunostintele, sa ne faca viata mai usoara, sa ne distreze si sa ne faca timpul nostru liber mai placut. Asa au aparut calculatorul, retelele de comunicare si internet-ul: dintr-o nevoie de comunicare rapida, usoara si fara griji. Ochii nostrii au inceput sa fie mult mai atenti în fata unui ecran de sticla pe care ni se desfasoara imagini direct concepute (fara a fi nevoie de exercitiul imaginatiei), decât în fata unei carti. În acelasi timp, imaginile dinamice, culorile vii si efectele sonore, transforma acest proces într-un joc captivant. In mod asemanator cartilor, cantitatea de informaţie uriaşă nefiltrata, accesul nemijlocit al oricui la ea si tentaţiile multimedia sunt aspect negative ale acestui mod de informare. Calculatorul „fură” timp, el trebuie folosit cu moderaţie, şi cu un oarecare “ochi critic”, pentru ca nu pica prada manipularilor de orice gen.

description

text

Transcript of Lumea Virtuală Se Vrea a Fi

Lumea virtual se vrea a fi, din perspectiva unora, o lume paralel celei reale, o copie mai bun a ei. Dei muli specialiti recunosc c pn la atingerea acestui punct mai este un drum destul de lung de parcurs, germenele "noii lumi" prezint o atracie care nu poate fi neglijat. Muli au tras un semnal de alarm vznd anumite capcane ntinse de tehnologie: diluarea conflictelor sociale i apoi nsingurarea tot mai accentuat a individului, ispita pentru cei neadaptai acestei lumi de a se refugia ntr-una paralel n care parc orice este cu putin, pierderea criteriilor clare de orientare, pierderea valorilor dj existente, tergerea granielor dintre vis i realitate, dintre posibil i ngduit etc. Intrebarea este in ce mod afecteaza aceasta explozie tehnologica modalitatile de informare tradutionala? Cine este binele si cine este raul?

n primul rnd, cartea, fascinant, plcut, educativ, deschide orizonturi noi pline de magie si mister. Pentru cel ce o tie aprecia, este ceva deosebit prin faptul c lectura ei implic n doze mari imaginaia. Daca sunt descusute cum se cuvine, cartile vorbesc despre viata celorlalti oameni si despre noi nsine. Citindu-le observam cum ne slefuiesc mintea cu vorbe ntelepte, cum ne modeleaza sufletul cu sentimente pilduitoare.

Cu toate aceste, kitsh-ul, prostul gust, imoralul, isi pot face aparitia. Tot ce putem face este s selectm ce este bun i ce este ru din literature.

Pe de alta parte, traim in era oamenilor aflati permanent pe fuga, cand nevoia de asimilare a informatiilor este din ce in ce mai mare. Ne place sa descoperim idei si conceptii care sa ne mbogateasca cunostintele, sa ne faca viata mai usoara, sa ne distreze si sa ne faca timpul nostru liber mai placut. Asa au aparut calculatorul, retelele de comunicare si internet-ul: dintr-o nevoie de comunicare rapida, usoara si fara griji. Ochii nostrii au inceput sa fie mult mai atenti n fata unui ecran de sticla pe care ni se desfasoara imagini direct concepute (fara a fi nevoie de exercitiul imaginatiei), dect n fata unei carti. n acelasi timp, imaginile dinamice, culorile vii si efectele sonore, transforma acest proces ntr-un joc captivant.

In mod asemanator cartilor, cantitatea de informaie uria nefiltrata, accesul nemijlocit al oricui la ea si tentaiile multimedia sunt aspect negative ale acestui mod de informare. Calculatorul fur timp, el trebuie folosit cu moderaie, i cu un oarecare ochi critic, pentru ca nu pica prada manipularilor de orice gen.

In concluzie, parerea mea este ca atat cartea cat si computerul prezinta aspecte povitive cat si negative. N-as putea sa spun concret cine este binele si cine este raul in aceasta poveste, ramanand datoria noastra sa decidem ce fel de informatii merita sa fie asimilate.

Traind in era in care tehnologia castiga tot mai mult teren in fata traditionalului, iata ca nici cartile electronice nu mai sunt o noutate pentru nimeni. E-book-uleste forma prescurtat a cuvntuluiElectronic Book, care nseamn, in romana, Carte Electronic. Aceste cri au fost concepute pentru a putea fi citite fie pe calculator, telefoane mobile de ultima generatie (smartphones), cat si dispozitive special concepute (e-readers) pentru unii cititori impatimiti. Prin urmare, sunt zeci de oameni care sustin ca vechile carti tiparite au inceput deja sa piarda teren in fata tehnologiei si ca sunt mai putin cautate ca in trecut. Pe de alta parte, traditionalistii afirma ca tehnologia nu poate tine locul unui volum tiparit, si nici placerii de a rasfoi o carte pagina cu pagina. Parerea mea este ca ambele modalitati de lectura prezinta avantaje considerabile, motiv pentru care scorul in lupta dintre cele doua este unul destul de strans.

Un prim argument in favoarea cartilor electronice il constituie comoditatea. Majoritatea dispozitivelor ce suporta acest format .pdf sunt extreme de usor de transportat si utilizat, permit reglarea marimii textului, a luminozitatii, permit utilizarea unui semn de carte si, poate cel mai important argument, face posibila stocarea unei intregi biblioteci intr-un singur dispozitiv de marimea unei carti.

De asemenea, un dispozitiv de tip e-reader poate reprezenta o adevarata salvare pentru studentii care sunt nevoiti sa care zilnic cu ei cursuri, volume greoaie, dictionare etc.

Nu in ultimul rand, un lucru care nu poate fi ignorant este faptul ca aparitia acestei inovatii in materie de tehnologie micsoreaza considerabil costurile suportate de catre citirori. Majoritatea cartilor electronice sunt extreme de ieftine, ba chiar exista milioane de carti electronice gratuite, si chiar in limbi diferite.

Dincolo de toate acestea, calculatorul nu poate inlocui mirosul de tipografie, senzatia cand mai ai putine pagini pana se termina cartea iar tu te afli in suspans, insemnarile personale si, de ce nu, senzatia de intimitate.

In concluzie, parerea mea este ca introducerea acestor carti electronice este un pas enorm spre modernizare, caruia merita sa-I dam o sansa. Cu toate acestea, n-as renunta in totalitate la modul traditional de lectura, din pricina intimitatii pe care o ofera. Asadar, pentru mine cel putin, povestea cartii inca nu s-a terminat si nici nu am senzatia ca se apropie de sfarsit.