Lumea Epigramei Nr. 8

Anul II – Nr.8 Februarie 2013

Revistă independentă a epigramei româneşti de pretutindeni

Director: Viorel MARTIN Redactor-şef: Sorin-Gabriel VLAD

Ah, morala!Pe piaţa literară cea mai naltăPoeţii par un sortiment ciudat:Ei se mănâncă, dacă-s laolaltă,Dar se consumă... separat!

BiblicăEva ştim că s-a-ntrupat,Într-o zi cu zvon de harpe,Dintr-o coastă de bărbat,Dar cu limba... de la şarpe!

Unui prostOricât cu sfaturi îl îndopi,Va trece, şi la bătrâneţe,Să mai revadă-aceleaşi gropiÎn care-a dat la tinereţe.

CatrenM-a-ntrebat Ştefan cel Mare:,,Fraţilor ce mi-aţi făcut?Cât n-am stat eu la hotare...Mi-aţi dus graniţa la Prut!”

CatrenNu-i decât o frazăÎnălţimea-n viaţă,Când nu ai o bază...N-ai nici suprafaţă!

Unui vitezomanLa volan când a urcat,Soarta-i fu ironică:La Ploieşti avea Fiat...La Buşteni... armonică!

AutoepitafTrecând pe-această tină,Tot căutându-mi drumul,Am ars să dau lumină...Aici se afl ă scrumul!

Mie însumiMi s-a dat un nume sfântDe agricultor,Ca să trag pe-acest pământBrazde în umor.

Epigrame de George Zarafu

Lumea epigramei2 Lumea epigramei2

Lumea epigramei

POŞTA REDACŢIEI

Iubiţi cititori şi dragi epigramişti,Voi începe cu rezultatele concursurilor

revistei.Pentru concursul „Alexandru Clenciu”

Tema : „Unde ești, Caragiale?”

Premiul I: Gavril Neicu, cu epigrama:Tradiţie à la CaragialeCa pe vremea dumisale,Postul de parlamentarSe ocupă cu parale,...La un preţ curat-murdar !

Premiul II: Vasile Larco, cu epigrama:Continuitate după un veac Afi rm, maestre Caragiale, Părerii-i dau întâietate: Că tot ce-ai scris cândva matale Se potrivesc şi azi mai toate! Premiul III: Eugen Pop, cu epigrama Nene Iancu Caragiale !Ba să mai avem pardon,Că satirele matale,Mai ales politicale,Parcă-s scrise-acum. Rezon!

Concursul „Nicolae Ghiţescu”Tema : „Cine sapă groapa altuia...”

Premiul I: Ion Diviza, cu epigrama:Săpător la cimitirE supărat pe oameni rău,Că-i asuprit, mereu munceşte,Iar lumea cea din jurul săuŞi zi şi noapte... odihneşte!

Premiul II: Marian Scoreţ, cu epigrama:Dacă sapi găseştiM-a săpat vecinul tare,Că-s urât cu nasul mare;Dar privindu-şi fi ul bine,L-a găsit leit cu mine.

Premiul III: Gh. Bădărău, cu epigrama:Lipsuri Şi cu atâta nepăsare, Fără vin, priveam doar apa,Cum se clatină-n pahare…Oare cine-mi sapă groapa?

Şi cum nu există muncă fără răsplată, începând din numărul viitor, vom trimite gratuit pe adresa premianţilor, cinci reviste pentru premiul I, patru pentru premiul II şi trei pentru premiul III.

Pentru numărul 9 al revistei Lumea Epigramei, temele pentru concursuri sunt următoarele:

Pentru concursul „Alexandru Clenciu”Tema : „Mândra mea e ca o fl oare!”

Concursul „Nicolae Ghiţescu”Tema : „Șefului meu...”

Vă rugăm să ne trimiteţi materiale numai pe e-mail, la adresele: [email protected] sau [email protected]

Dragii mei confraţi mai tineri (începători întru epigramă şi poezie), deoarece primesc la redacţie multe catrene şi poezii umoristice cu multe greşeli de prozodie, mă simt obligat faţă de Domniile Voastre să vă învăţ câte ceva despre prozodie, că şi eu am învăţat de la alţii (Ion Larian Postolache, Mircea Trifu, Nicolae Ghiţescu, Alexandru Clenciu, Fănuş Neagu, Mircea Micu şi alţi giganţi ai epigramei şi poeziei), Dumnezeu să îi ierte! Nu vreau să mă dau mare faţă de Domniile Voastre. Nu sunt mai talentat sau mai breaz, numai că sunt mai de demult. Lecţiile mele vor fi scurte, practice, fără termeni savanţi, şi cu exemple, ca să înţeleagă oricine. Dacă doriţi să aprofundaţi, citiţi lucrările literaţilor, de unde veţi învăţa mult mai mult. Eu vreau să vă dau doar baza.

Vă doresc numai bine!Viorel Martin

33Lumea epigramei

Lumea epigramei4

Reluând ideea, pentru că foarte mulţi dintre poeţii şi epigramiştii contemporani mai au scăpări în domeniul prozodiei în ceea ce priveşte ritmul versului, voi da, în continuare, două exemple, din care cititorul ar trebui să înveţe şi cum se corectează (eu zic „repară”) un vers cu greşeli de ritm.

1) Să considerăm ritmul trohaic. Piciorul de vers este format din două

silabe, dintre care prima este accentuată şi a doua neaccentuată (sau, cum mai spun unii, prima lungă şi a doua scurtă, dar noi vom folosi terminologia „accentuată”, „neaccentuată”).

Schema grafi că a acestui picior trohaic este:

┴ ─ unde „┴ ” este silaba accentuată iar „─“ este silaba neaccentuată.

Un vers în ritm trohaic ar arăta cam aşa:┴ ─ / ┴ ─ / ┴ ─ / ┴ ─ /Acest vers are patru picioare complete.

Am despărţit picioarele de vers prin „/”.┴ ─ / ┴ ─ / ┴ ─ / ┴ ─ / ┴Acest vers are cinci picioare, din care

ultimul incomplet.Iată un exemplu de vers în ritm

trohaic: „Printre sute de catarge”...Voi folosi, ca exemplu, o variantă de

epigramă a bunului meu prieten, domnul Marian Scoreţ, la care am introdus eu greşeli intenţionate de ritm.

Dacă sapi, găseștiVecinul m-a săpat tare,Că-s urât cu nasul mare,Dar privindu-şi fi ul bine,Văzu că-i leit cu mine.

Vom observa că versurile 2, şi 3, sunt în ritm trohaic.

┴ ─ / ┴ ─ / ┴ ─ / ┴ ─ /Să facem schema grafi că a versului

trei din epigrama de mai sus, pentru a pune în evidenţă ritmul trohaic,

Dar pri vin du-şi fi ul bi ne

┴ ─ / ┴ ─ / ┴ ─ / ┴ ─ /Ritmul este foarte bun, patru picioare

de vers complete.În versul unu, citit în ritm trohaic,

găsim două defecte de ritm. Ve-ci-nul are accente pe silabele Ve şi pe nul, în loc să aibă accente, ca în limba română vorbită, pe ci.

Acest defect de ritm se repară foarte simplu, înlocuind două cuvinte sau expresii între ele. De exemplu:

M-a săpat vecinul tare. Să facem schema grafi că a acestui vers:

M-a să pat ve ci nul ta re

┴ ─ / ┴ ─ / ┴ ─ / ┴ ─ /Versul a intrat în ritm trohaic. S-a

reparat.

În versul patru avem altă greşeală de ritm. Vă-zu are accentul pe silaba „Vă”, în loc să îl aibă pe silaba „zu”, ca în limba română vorbită. Să încercăm să reparăm acest vers. Există multe variante, dar va trebui să ne îndepărtăm cât mai puţin de sensul iniţial. Eu propun varianta:

„L-a găsit leit ca mine!“Astfel putem spune că am „reparat”

epigrama autorului. Forma nouă este:

Ritmul – o piatră de încercare pentru orice epigramist Articol de Viorel Martin

Lumea epigramei 5

Dacă sapi, găseştiM-a săpat vecinul tare,Că-s urât cu nasul mare;Dar, privindu-şi fi ul bine...L-a găsit leit cu mine!

Prima variantă nu putea fi publicată, cel puţin în „Lumea Epigramei”, unde căutăm să păstrăm un anume nivel. Cea de a doua poate fi publicată, dacă autorul este de acord cu această variantă. Vă rog să fi ţi atenţi şi la noua punctuaţie, care pune în valoare textul (mai ales când este citit de un actor).

2) Să considerăm ritmul iambic.Piciorul de vers este format tot din

două silabe, dintre care prima este neaccentuată şi a doua accentuată (sau, cum mai spun unii, prima scurtă şi a doua lungă). Schema grafi că a acestui picior trohaic este:

─ ┴ unde „┴ ” este silaba accentuată, iar „─” este silaba neaccentuată.

Un vers în ritm iambic ar arăta cam aşa:─ ┴ / ─ ┴ / ─ ┴ / ─ ┴ / Vers din 4 picioare complete, 8 silabe.─ ┴ / ─ ┴ / ─ ┴ / ─ ┴ / ─ ┴ / ─ Vers cu 6 picioare, dintre care ultimul

incomplet – 11 silabe (vers endecasilabic). Iată un exemplu de vers în ritm

iambic: „A fost o da tă ca-n po veşti”.Am bolduit silabele accentuate.

Voi face special, în scop didactic, o epigramă, în ritm iambic, dar cu o greşeală intenţionată. Vă propun următorul catren iniţial:

Vă propun următorul catren iniţial:Reclame TV la medicamenteVăzând reclame–n disperare Cum se pun peste tot accente, Eu n-am să mai mănânc măncare…O să mănânc medicamente!

Vom observa că versurile 1, 3, şi 4 sunt în ritm iambic.

─ ┴ / ─ ┴ / ─ ┴ / ─ ┴ / ─Să facem schema grafi că a versului doi,

pentru a pune în evidenţă ritmul iambic:cum se pun pes te tot ac cen te

─ ┴ / ─ ┴ / ─ ┴ / ─ ┴ / ─Ritmul este foarte bun, patru picioare

complete.În versul 2, citit în ritm iambic, ˝se˝

este silaba accentuată iar ˝pun˝ este silabă neaccentuată, iar în limba română vorbită, accentul este invers: ˝se pun˝.

Acest defect de ritm se repară , versul doi devenind: ˝Şi modul cum se pun accente˝.

Am intrat în ritmul iambic.Şi mo dul cum se pun ac cen te

─ ┴ / ─ ┴ / ─ ┴ / ─ ┴ / ─Fac aici o paranteză. Versul este format

din cinci picioare, iambice, dintre care ultimul este incomplet – adică format numai din prima silabă, cea neaccentuată. Această folosire a ultimului picior de vers incomplet (şi la ritmul trohaic şi la cel iambic) este foarte des utilizată şi conferă versului o anumită dinamicitate.

Din punct de vedere al ritmului (iambic) acum versul sună bine.

˝ Şi mo dul cum se pun ac cen te˝Acum epigrama sună mai bine. Ce ziceţi?

Reclame TV la medicamenteVăzând reclame–n disperare Şi modul cum se pun accente, Eu n-am să mai mănânc măncare…O să mănânc medicamente!

Dragii mei începători în lumea epigramei, pentru că Domniilor Voastre se adresează aceste rânduri, am dorit, în puţine cuvinte, să vă dau un reper privind ritmul versului. Cine are ureche

Lumea epigramei6

muzicală, simte ritmul fără să mai facă schema lui grafi că. Cine nu are – şi mai ales la început – este bine să facă această schemă grafi că pentru fi ecare vers.

Cum se procedează?a) Se desparte versul în silabe (unii

începători numără silabele pe degete; nu este greşit!)

b) Se trag nişte liniuţe sub fi ecare silabă (egale şi la acelaşi nivel, pe aceeaşi linie orizontală). Se despart prin „/” grupurile de două silabe, începând de la stânga spre dreapta.

c) Se pun accente deasupra silabelor accentuate.

d) Se verifi că dacă toate picioarele au acelaşi accent (iambic sau trohaic).

e) Unde sunt greşeli, se repară.După un timp se câştigă experienţă şi

se poate proceda astfel. Se citeşte versul în ritmul ales (trohaic sau iambic), citind mai apăsat, cu voce tare, silabele care trebuie să fi e accentuate şi greşelile ies imediat la iveală.

Dragi începători! Am prezentat aceste rânduri pentru a vă împărtăşi din experienţa mea practică în epigramă (şi în poezia clasică, cu ritm şi cu rimă, este la fel), fără a avea pretenţia că aş fi vreun mare profesor în domeniu. Profesorii de limba română şi cercetătorii în domeniul literaturii vă vor explica mult mai multe despre prozodie în lucrările lor. Căutaţile şi citiţi-le! Trebuie să îi dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Prozodia este un domeniu complex. Există, de ex., mai multe ritmuri ale versului. Eu m-am limitat numai la cel trohaic şi iambic, cele mai des folosite în epigrame. Am avut norocul să am profesori ca Mircea Trifu, Nicolae Ghiţescu, Alexandru Clenciu... şi mai ales pe marele poet Ion Larian Postolache, Dumnezeu să îi ierte şi să îi odihnească în Raiul Epigramei.

De-a lungul anilor, lucrând la mai multe publicaţii (Epigrama, Scaiul, Cacealmaua, Lumea Epigramei) am fost nevoit să repar pe puţin mii de catrene, ca să le aduc de la nota 4-5, măcar la nota 7-8, ca să poată fi publicate. Bineînţeles că nu se poate publica nimic fără acceptul fi nal al autorului. Epigrama este tot a lui. În acest demers nu ai voie să schimbi sensul iniţial sau poanta. Ceea ce am scris aici este minim-minimorum de cunoştinţe pe care trebuie să le aibă cineva, ca să aspire la titlul de epigramist.

Dragi începători, dacă doriţi să învăţaţi mai multe despre prozodie (reguli valabile şi pentru poezie), vă recomand să citiţi cartea Poetica de Eugeniu Speranţia, Editura Albatros, 1974. Cartea se găseşte în biblioteci, dar o puteţi cumpăra şi de pe internet. Desigur că există multe lucrări în domeniu, mult mai savante, dar cartea pe care v-am recomandat-o prezintă lucrurile simplu, concis şi cu multe exemple, adică pe înţelesul tuturor.

Vă sfătuiesc să faceţi schema grafi că la fi ecare strofă a poeziilor sau epigramelor Dvs. (adică pentru fi ecare vers din strofă).

De obicei toate versurile din strofă trebuie să aibă acelaşi ritm (trohaic sau iambic) şi acelaşi număr de silabe (7, sau 8, 9, 10, sau 11 – de obicei nu se folosesc mai multe. Mai puţine... da!)

Vă mulţumesc, dacă aţi avut răbdarea să citiţi aceste rânduri şi vă urez succes ca epigramişti şi ca poeţi mari ce sunteţi.

Lumea epigramei6

Lumea epigramei 7

CLUBUL UMORIŞTILOR CONSTĂNŢENI „PRĂVĂLIA CU UMOR”

Selecţie de Dan Norea

Clubul Umoriştilor Constănțeni „Prăvălia cu umor” a apărut pe lume în ziua de 13 decembrie 2008. Deşi are doar patru ani – mic copil în comparație cu alte cluburi - a mers de la început pe propriile picioare. Din cei peste 30 membri ai clubului, 10 au legitimație U.E.R. Clubul Umoriştilor Constănțeni are apariţii regulate în toate revistele şi antologiile de epigramă, în reviste literare şi de cultură din întreaga ţară, are participanţi la mai toate festivalurile de umor. În 2010 a scos un prim volum din „Caietele Clubului Umoriştilor Constănțeni”, iar la începutul anului 2013, va apărea volumul II. Cu selecția de faţă, Clubul Umoriştilor Constănțeni speră să dovedească faptul că merită să fi gureze printre cluburile prestigioase de umor din România.

Traian Brătianu (1941)

Ceferistul îndrăgostitI-a prezentat-o un amic:Frumoasă, tânără, înaltă...N-a stat pe gânduri nici un pic...La ea a și făcut o „haltă”.

Stripteusa și fotbalistulE un cuplu ce seduce,Nu o spun întâia oară.Ea la bară se produce,El o dă mereu în bară.

Petru Brumă (1941)

EvoluţionismGorila, brută agresivă,Către-un urangutan din pom:– De-ţi dau, făptură primitivă,Vreo două labe, te fac OM!

Ordinea de StatNe-am ales c-un nou concept:România – Stat de Drept.Drept era, zic cei deştepţi,Să-i fi spus: „Un Stat de Drepţi”!

Compasiune nemeritatăL-a pus în zeghe Tribunalul, Dar nu-l mai plângeţi fără rost –El stă prea bine cu moralul…Doar cu morala stă cam prost!

Elia David (1970)

EpigramaEpigrama-i, dragii mei,Ca o prăjitură,Că din patru versuri, treiSunt de umplutură.

Confesiune în sala de aşteptarePe la medici eu ajungCam din zece-n zece ani,Că atât îmi ia să strâng,Pentru cât m-aşteaptă, bani.

Ispas Feţeanu (1940)

La lansarea de carte a unui medicÎn sală, bine de priviţi,Participanţi sunt mulţi prezenţi,O bună parte sunt plătiţi,Cealaltă parte - pacienţi.

7Lumea epigramei

Lumea epigramei8

Lui Iuraşcu-Tataia, la împlinirea a peste 80 aniDintr-un senior la epigrame,Tataia s-a reprofi lat:Se spune că acum, la pat,Devine autor de drame.

Stelian Filip (1924-2010)

Reţeta epigramei meleUn picuţ de indignare,Sau un zâmbet, când găsesc,Limbă iute, ţinte clare,Restul... spirit oltenesc.

Scutire de salutÎn două cazuri, după mine,Poţi fi scutit să zici „Salut”:Când insul ţi-e necunoscut,Sau dacă îl cunoşti prea bine.

Celui care mă laudăO faci cu planuri bine calculate,Cu mine însă ai greşit puţin:Plătesc înjurăturile pe toate,Dar laudele nu. Mi se cuvin.

Ananie Gagniuc (1955)

La dermatologÎntâlnindu-l într-o sală,Îl opri şi-l puse-n temă:– N-am venit cu mâna goală,Am în palmă… o eczemă.

Unor veciniCântec, dans ca la revistă,Zguduit, constat eu, trist,Blocul încă mai rezistă,Însă eu nu mai rezist.

ChemarePe-a sa piatră funerară, Prin vânt şi prin ploi,Este scris: „Să beţi ca mine, Că mi-e dor de voi !“

Sanda Ghinea (1932)

LogicăŞade Bulă la bufetŞi se scarpină-n frizură:– Dacă n-au bani la buget,Ăia de-unde dracu’ fură ?

Afaceri de RomâniaCarne importăm, brânzeturi,Usturoaie, marafeturi,Prospătură şi... surpriza:Tot noi importăm şi criza!


Lumea epigramei8

Lumea epigramei 9


Constantin Iordan (1941)

Antropologie Ciudată creatură este Omul! (Sălbatic la origini şi acum): A-nlocuit ciomagul cu atomul Şi nu mai rupe oase, face... scrum!

Revendicare Din ţara cu umor eu îs, Mi-s fraţi Păcală şi Tândală. Strivit de criza mondială, Tot zic o dată: „–Mor de râs!”

Liviu Kaiter (1953)

Rectoratului Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”Aş face o recomandare,Pentru-ale voastre ’nalte minţi:– Să scoateţi veşnic lupi de mare,Dar să n-ajungă preşedinţi !

Început literar şi sfârşit... militarCând scris-am prima epigramă,Nu m-am simţit în mare vervă,Amicii toţi mi-au zis de mamă,Iar şefi i: „Când treci în rezervă?”

Constantin Lambă (1933)

LozincăLa greve, azi, în capitală,Lozinca e universală:„Dragi guvernanți, să ne iertaţi,Că nu producem cât furaţi!”

Aurel Lăzăroiu (1950)

Lui Ananie Gagniuc, membru în multe jurii de umor Amiralul are vânăÎntr-un juriu doar din aşi:Dacă vii c-o sticlă-n mână,Nu se lasă pân’ n-o laşi!

Marian Nedelea (1977)

Cetăţean român M-am născut în România, Într-o ţară de poveşti,Unde cântă ciocârlia…Numai dac-o mituieşti!

Apostol Nicolaie (1931)

CeasornicarulDeşi-i precis în meserieŞi-i merge vestea la tot pasul,Maestru-n ceasornicărie,… Lui doar o dată-i bate ceasul !

Dan Norea (1949)

La vârsta a treiaUn moş mergea la braţ c-o fetişcană;Pe drum, un altul nu se poate-abţine,În sufl et c-o invidie umană:„Uitaţi la el ce bine se mai ţine!”

Epitaful unui bețivCu vinuri bune sau mai rele,Tot bând carafe şi pocale,Ajuns-a oale şi ulcele,Dar, din păcate, toate-s goale.

9Lumea epigramei

Lumea epigramei10


Grig M. Dobreanu a lansat volumul „Gorjul în patru… rânduri”Lângă „Gorju-n patru rânduri”Am căzut un pic pe gânduri...Căci nu-i seamănă defel:Cartea e subțire. El...

Ana Ruse (1939)

DezvăluireA ta iubită ţine-n patBinoclul militar furat,Căci vrea să vadă, negreşit,Oricare lucru… mult mărit.

Ion Ruse (1949)

Muncă de echipă Munceşte domn primar, de ieri,La planul urbei de la anu’;L-ajută doi consilieri,Ce dau cu zarul... sau cu banu’.

Nedumerire Rapid speranţele îmi scadŞi n-oi pricepe, să mă tai,De ce trăiesc precum în Iad,În ţara noastră ca un Rai?

Spaime hibernale Gândindu-mă că iarO noapte-o să petrec,În gerul glaciar...Căldurile mă trec!

Ionuţ Tucă-Daniel (1978)

Bugetul public la româniBugetul nostru, oameni buni,– Şi nu-i remarcă nouă –Îl discutăm în şase luniŞi-l cheltuim în două.

Gânduri de paceM-aş împăca – o, slavă sorţii ! –Cu toţi duşmanii mei în corŞi asta chiar pe patul morţii.(Pe patul morţii dumnealor...)

EstivalăSub fantastica sa vrajă,Soarele ne-a prins pe toţi;Vremea-i bună pentru plajă, Vremurile... pentru hoţi.

Mioara Vineș (1930)

La un RevelionCând paharul îl ridică,Zice gazda-ncetişor:„Nu de vizite mi-e frică,Ci de veşnicia lor!”

VedetaAcestui fotbalist vestitI-am scris o epigramă bună,Dar la ce club să i-o trimit...Când schimbă două-trei pe lună!

PrecauțieFrumos salută lumea toată,Pe plaja de la Techirghiol,Că nu se ştie niciodatăCe şef se-ascunde sub nămol.

Lumea epigramei10

Lumea epigramei 11

Mircea Trifu

Mircea Trifu s-a născut la Iaşi, în anul 1922. Era de profesie tehnician în domeniul tehnicii de calcul. Când l-am cunoscut eu, ţinea rubrica de epigramă „Colţul spadasinilor“ în revista „Urzica”.

Era un om foarte meticulos. Selecta epigrame de la toţi cei care îi trimiteau la „Colţul spadasinilor“ şi făcea fi şe de autor. De exemplu, după ce am trimis mai multe epigrame la „Urzica”, mi-a trimis personal o scrisoare scrisă de mână, care suna cam aşa: „Stimate domnule Viorel Martin, întrucât aveți mai mult de 10 epigrame selectate, vă invităm să participaţi la şedinţa din data de... ora... a Clubului Epigramiştilor «Cincinat Pavelescu» care va avea loc la...”. Când am citit scrisoarea,

cu semnătura marelui Trifu, am zis că l-am apucat pe Dumnezeu de un picior. M-am dus la Club. Aveam vreo treizeci de epigrame selectate de mine, scrise pe foi. Înainte de şedință, Trifu mi-a selectat din cele patruzeci, numai zece epigrame, pe care le-am citit. De atunci nu am mai lipsit de la Club. Mircea Trifu era un om foarte serios, calculat şi meticulos. Scotea antologii. El făcea macheta cărţii, pe care o ducea la editură. Nu accepta să i se schimbe nici o virgulă în text şi nici un desen. În 1990 am înfi inţat împreună, la Brăila „Uniunea Epigramiştilor din România”. El era Preşedinte - că de fapt - el a fost creierul acestei acţiuni, el care înfi inţase mai toate cenaclurile din oraşele ţării. Domnul Mircea Ionescu-Quintus era vicepreşedinte şi eu secretar

Prietenii mei din Raiul EpigrameiRubrică de Viorel Martin

11Lumea epigramei

Lumea epigramei12

– adică cel care se ocupa cu hârţogăria, care umblă cu sacii de corespondenţă din toată ţara. Toată ziua eram ori la poştă, ori la editură, ori la tipografi e, ori la Trifu acasă, în strada Poenari, undeva pe lângă liceul „Gh. Şincai” din Bucureşti. Trifu avea mereu idei noi.

Odată îmi spune: „Viorele, ar fi bine să înfi inţăm un cenaclu de epigramă şi la... Chişinău, unde sunt câţiva epigramişti foarte talentaţi”. Mi-a dat să citesc epigrame de-ale lor: Tarlapan, Diviza şi alţii. Erau într-adevăr foarte bune. Și aşa s-a născut cenaclul de la Chişinău.

Prin 1993 îmi arată un număr din revista „Epigrama” a lui Virgiliu Slăvescu şi m-a întrebat:

– Noi am putea să scoatem o revistă ca asta?

– Am putea, de ce nu? Dar în ce tiraj şi la ce interval? Vom avea materiale pentru fi ecare număr?

Trifu avea răspunsurile pregătite. Mi-a şi arătat macheta primului număr pe care o făcuse deja.

Nu avea coperta patru şi nici un desen pentru coperta unu.

Pe coperta a patra am pus un mare epigramist de la Galaţi, doctorul Florian Cristea, pentru că-i plăceau epigramele lui. Pentru coperta unu, am rugat-o pe marea pictoriţă şi grafi ciană Rodica Ciocârdel Teodorescu să-mi facă un desen. A ieşit ceva frumos... Şi aşa s-a născut seria nouă, de după Război, a revistei „Epigrama”...

Mircea Trifu – redactor şef şi eu directorul revistei – care mă ocupam şi cu fi nanţarea ei.

Nu pot să pomenesc de revista „Epigrama” fără să vă spun şi o epigramă a lui Virgiliu Slăvescu, directorul revistei dintre Cele două războaie, un mare talent, care a avut o soartă foarte tristă:

Unui amicPână când atâta nesinceritate, Să mă pupi în faţă, să mă-njuri în spate?Începând de astăzi, eu te rog frumos, Să mă-njuri în faţă... să mă pupi în dos!

Mircea Trifu era, în domeniul epigramei, un mare organizator, un om corect şi imparţial. Un mare domn.

Dar, în primul şi-n primul rând, era un mare epigramist.

De exemplu , la „Colţul spadasinilor “ dă un răspuns:

Unuia care mă întreabă dacă poate să scrie mai bineÎn speranţa că-ţi convine, Îţi trimit avizul meu:Şanse ai să scrii mai bine...Că mai prost e foarte greu!

Vă voi prezenta, în continuare, câteva epigrame ale acestui mare maestru, titan al epigramei şi întemeietor de şcoală de epigramă. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace!

EpigramistuluiDintre atâtea rânduieliDe una trebuie s-asculţi:Pe cititori să nu-i înşeli,Că nici aşa nu ai prea mulţi!

MIRCEA TRIFULumea epigramei12

Lumea epigramei 13

MIRCEA TRIFU

Instantaneu în Muzeul LuvruVenus – toată numai graţii –Mâini nu are, şi-i păcat:Ascultând ce spun bărbaţii,Câte palme le-ar fi dat!

PreţulÎn loc de-a-i ferici atât,Pe-acei ce-n viaţă-şi fac statuie,Întreabă-i cât s-au coborât,Dorind pe soclul ei să suie?

Confesiune de 1 aprilieIubita mea se dovedeşteDe-o consecvenţă colosală:O zi pe an mă păcăleşteŞi-n restul zilelor mă-nşală.

Ajutor de înmormântareConfratele întru umor,Chiar când mormântul nu ţi-l sapă,De eşti cu un picior în groapă,Îţi dă un brânci în ajutor!

Puterea obişnuinţeiAşezându-se în pat,Lângă draga-i nevestică, Din rutină a-ntrebat:„Singurică?... Singurică?...“

Aprigei mele soacreMi-aş da un an din viaţă chiar acum,Ca soacra mea Napoleon să fi eŞi, întâlnind un Waterloo în drum,S-o văd şi eu pierzând o bătălie!

Mircea Trifu a murit în 1994, de o boală necruţătoare de inimă, dar memoria lui va ţine atâta timp cât va dura epigrama românească şi, de fapt, cât va dura literatura română.

13Lumea epigramei

Lumea epigramei14

JOS PĂLĂRIA! (Selecţie: C. Tudorache)Pălăriei meleCând voi pleca în veşnicie,Aş vrea, iubită pălărie,Solemnă să rămâi în cui,Să spună toţi :,,A fost a lui!”

Nicolae Ghiţescu

Unuia care a ţinuto conferinţă despre femeiÎşi încheie teoria,Îmboldit de toţi hormonii:Sunt femei ,,Jos pălăria!”Şi femei ,,Jos pantalonii!”-

Ștefan Marinescu

NeşansăNimic nu mi-a picat din cer, N-am fost umil şi nici satrap, Ci doar un biet pălărier, În lumea asta fără cap!-

Dumitru Botar

Joc dubluPentru dânsul, pălăria,Joacă totuşi dublu rol:Unu-acoperă chelia,Doi, ascunde capul gol!

Ion Șoacă

Unui jobenatJobenul respectabil,Sub care-ţi stă fi gura,E rama care costăMai mult decât pictura.

Sofronie Ivanovici

DemnitateÎn faţa unui şef admit,Indiferent ce griji mă mână,Să mă prezint descoperit,Nu însă cu căciula-n mână.

Ștefan Tropcea

UnuiaCapetele multor oameniAu produs ceva în viaţă,Numai capul dumitaleN-a produs decât mătreaţă.

Radu D. Rosetti

Celor care mă ironizează că port pălărie de paiApelaţi, amicii mei,La refl ecţii mai adânci,Paiul poţi să-l porţi cât vrei,Totul e să nu-l mănânci!

Nelu Quintus

Unui fi losofMister rămâne pe vecie,Cum, cu o biată ţeastă goală,Putuşi să faci fi losofi eŞi să devii chiar cap de şcoală!-

Vasile Bogrea

Nu purta...Nu purta căciulă mare,Că-ndeobşte, nesătulă,Nu ştii muştei ce-i năzareŞi se pune pe căciulă!

Tudor Arghezi

Unui poet pesimist,,Lumea e deşertăciune!”Zice-acest poet mereu,Îl cred, mai ales când spune:,,E o lume-n capul meu!”.

Sextil Pușcariu

CircularăAşa precum s-a demonstrat,Conform formulei birocrate,Un cap cu cât e mai pătrat,Mai multe circulare scoate!

Corneliu Berbente

Lumea epigramei 15

CIOACE la SATIRICON „Festina lente” pe axa Marko-FrundaAplicând cu acribieRitmul „paşilor mărunți”,Unii-au dobândit chelie,Alții-au devenit cărunți...

Zeno Millea

DurereEram o ţară mândră între ţări,Cu împliniri şi oameni mioritici,Dar, ajutaţi din cele patru zări,Suntem o casă de nebuni politici.

Viorel Cacoveanu

Parveniţi... în ancheta DNAŢinând cu dinţii de biştari,Pledează ca nevinovaţi,Jurând că banii nu-s murdari......C-abia au fost spălaţi!

Radu Păcurar

Editorii meiAm pus pariu cu ei că sunt atâtDe renumit epigramist, încât,Vor vinde tot, de-mi publică grupajul...Şi-a trebuit să cumpăr tot tirajul.

Mihai Teognoste

Timpanul de la guvernEu o simt ca pe-o insultăPreferinţa lui spre-absurd:Telefonul mi-l ascultă,Dar când strig la greve-i surd.

Aurel Buzgău

Unui camarad, fost ofi țer de marinăA fost un matelot versat,Neîntrecut, după cum minte;Era cu mult mai bun pirat,Decât acum... ca preşedinte.

Gavril Moisa

Filme, fi lmeAbundă fi lmele la noi,Chiar depăşind cerinţa pieţii,Şi optimiste, şi de soi;Dar cel mai trist... e fi lmul vieții!

Ion Bindea

Turnătoria la româniObiceiul vechi se poartăŞi-altă perspectivă nu e:Ieri pârau la ’Nalta Poartă,Astăzi toarnă pe la UE!

Gavril Neciu

Unui arbitru, care acordă lovituri de pedeapsă după bunu-i placDe arbitraj tu n-ai habar,De modul cum prestezi mi-e greaţă;Pe punctul însemnat cu var,Mă tem c-o să te stingi... din viaţă!

Vasile B. Gădălin

Lumea epigramei16

CIOACE la SATIRICON Pentru un scaunSprijinit de cei de-afară,Are tipu’ un orgoliu,Că ar da întreaga ţară,Să rămână în fotoliu!

Eugen Albu

PrivatizareSărăcia ne omoară,Nu e linişte în ţară;După ce ne-om vinde glia,Vom mânca... democraţia.

Marian Popescu

Omul potrivit la locul potrivitDe muncă nu-s, că nu-s solid,Iar şcoala nu mi-a fost pe plac;Mă voi înscrie-ntr-un partid,Că nu ştiu chiar nimic să fac...

Petru-Ioan Gârda

Răzbunarea mirelui pe cel care i-a furat mireasaTe consider un netot,Fi’ndcă mi-ai furat nevastaŞi am să ţi-o las de tot,Ca să ştii ce e năpasta!

Barbu Bălan

Separația puterilor – ca la noiGuvernul ne-aminteşte că, în stat,Puterile „de tot” s-au separat;De-acuma totul merge „strună”,Pe când minciunile se-adună...

Doina Miclea

PromisiuneIubita mea, de dragul tău,Ce-i mai de preţ o să-ţi ofer:Toi aştrii oglindiţi în tăuŞi chiar tigaia „dry-cooker”!

Iconia Octavia Micu

Şi-au semnat singuri sentinţaMulţi celebri din partid,Măcinaţi de mari orgolii,Au rămas făr’ de fotoliiPe-a lor mână... şi rapid!

Valentin Vișinescu

La examenSecetă era afară,De din zori şi până-n seară;Secetă şi pe hârtie,Vai şi-amar prin scăfârlie!

Maria Ioniță

Românul la urneCredul, naiv, uituc de tot,O să se ducă iar la votŞi va alege, cu folos,Exact pe dos!

Gabriela-Genţiana Groza

Selecţia epigramelor s-a făcut prin votul cenacliştilor prezenţi.

Operatori: Petru-Ioan Gârda şi Gavril Neciu

Lumea epigramei16

Lumea epigramei 17

DUELURIVASILE LARCO: D-nei Viorica GĂINARIUNu vreau să te iau la vale,Însă spun ca unii moşi :La „găina“ dumitaleAr „cânta“ mai mulţi cocoşi!

ION DIVIZA: D-lui V. Larco, care se dă mare cocoş pe lângă Viorica GĂINARIU Domnu’ Larco, ’moaie-ţi creasta,Nu te crede-aşa erou... C-ar putea „găina“ asta Să-ţi încondeieze-un ou!

GH. BÂLICI:D-nei Viorica Găinariu-Tazlău, care a zis că i-a rămas datoare lui I. DivizaPrin forţa ei de creatoare,Eu văd că se ridică miza:Să-ncondeieze e în stare Şi-un ou al lui Ion Diviza!...

VIORICA GĂINARIU: Răspunzând tuturor Mă simt atât de norocoasă;Propuneri multe am în cale,Dar scap şi sunt aşa voioasă...Până la anul, nu-s Pascale!

IOAN FÂRTE: Mândrie băimăreanăUn singur lucru ne alină,Tristeţea după ouă roşii, C-avem cu noi aşa găină,Încât se bat pe ea „cocoşii”!

GH. BÂLICI: Pălăriei lui Ion Diviza, uitată în trenul de Râmnicu-VâlceaS-a pierdut într-o clipită,Însă dubii nu încap,Pălăria-i fericită...C-a scăpat de-aşa un cap!

17Lumea epigramei

Lumea epigramei18

ION DIVIZA: Eu mai am o pălărie, Şi de asta vreau să scap: Ţi-aş împrumuta-o ţie, De-ai avea, Gheorghiţă, cap. GH. BÂLICI: L-am luat în băşcălie, Dar, îmi pare, pe nedrept, Că mai are-o pălărie... Care crede că-i deştept.

ION DIVIZA: Asta-mi pare demodatăŞi, în plus, mă strânge rău,Dar fi indcă e pătrată...Bună-i pentru capul tău!

GH. BÂLICI:Pentru poanta-ţi fi stichieNu m-am supărat deloc, Dar te rog, de poţi, bădie,Să i-o dai lui Cuzuioc.

ION DIVIZA:Ionel căciulă poartă,Pălăria nu-i stă bine;Poate că-i bătut de soartă,Însă – nu aşa ca tine!

GH. BÂLICI:Din concluzia-ţi ingratăVăd că n-am cui face bine:Pălăria cea pătrată…Şi aceea-i pentru tine!

ION DIVIZA:Nu ţi-o mai ofer o dată,Voi expune-o la muzeuŞi-am să scriu c-a fost purtatăDe-un vestit rival al meu.

GH. BÂLICI:Ce să zic? Sunt măgulit,Dar m-ai înălţat în van –Când vorbeşti de-un om vestit,Cred că este Tarlapan.

ION DIVIZA:Tarlapan, bine-nţeles,Merită aşa onor,Dar eu zic de-un om ales…De Popovici Teodor!

GH. BÂLICI:Pălăria-i soartă greaŞi, din câte ştiu, la noi,Nu se-aude-o vorbă reaDespre basca lui Cimpoi!

ION DIVIZA:De e tocă, de e bască,Mândră ca Academia,Domn’ Cimpoi să ne trăiască!...Pentru el: Jos pălăria!

DUELURI

Lumea epigramei 19

Vin investitorii străiniStrăinii ne-au tot vizitat, Iar unii nici n-au mai plecat,Găsind la noi pământ şi case,Dar mai ales dudui frumoase! Unii clerici şi baniiSunt unii clerici cu paft ale,Ce nu se tem de vreo osândă:Când simt mirosul de parale,Şi Paradisul vor să-ţi vândă.

Unor tinereDe portul lor se preocupăPe ale tinereţii undeŞi unele au minijupă,Iar altele au numai... funde.

Unui militar visătorE-un soldat cum n-a mai fost,Permanent pe visuri pus:Doarme permanent în post,Cum o fac şi cei de „sus”. Defi niţia epitafuluiVersuri scrise din condei,E exclusă vreo insultă,Mortului îi spui ce vrei,Că oricum nu te ascultă. ConducătoruluiLa Marea Neagră a deschis o uşă,În lume să ne creştem astăzi cota:De ce n-apare, oare, vreo mătuşă,Să ne restituie şi toată fl ota ?

ȘTEFAN BOBOC-PUNGEȘTEANU

Lumea epigramei20

MIHAI SĂLCUŢANEterna coadăRomânii ani de zile-au statTot pe la cozi și-au așteptat,Și chiar acuma, ca nerozii,Se învârtesc în jurul cozii.

Fals catren de vânătoareLa pândă așteptând trofeul,Un vânător nu zice pâs:Norodul vrea să-mpuște leul,Pe când guvernu-i pus pe râs.

TranziţiaNu știu care-i e menirea,M-am rugat și la Înaltul,Însă văd că-i moștenireaDe la un guvern la altul.

MetamorfozăDe la crama din CoteștiDrumul vinului îmi scapă...Îl găsesc la București...Alergat, de-i tot o apă!

La a doua tinereţeSorţii, de ar fi pe vrute,Eu i-aș cere, ca bărbat,Să îmi dea femei trecute...Nu prea mult de majorat!

Epitaf unui generalGeneralu-acesta zaceSub o cruce mai de soi,Cu medalii pentru pace...Câștigate în război.

TEODOR MUNTEANU

Ultima dorinţăNu vreau car cu patru boi,Nici fanfară și nici tobă;Pentru vremea de apoi...Aș muri așa... de probă.

La mormântul șefuluiÎn locul lui puteam să fi u chiar eu,Știindu-mă cu mult mai în etate,Dar cum puteam priva pe șeful meu

...de-ntâietate?!

VALERIU CERCEL

Pe sub poale de Carpaţi Într-un stup jelesc albine:Matca lor: „N-o să murim !”Dar cum primăvara vine,Cu-atâţi trântori, ne roim.

Optimism românescCă hoţii ne-au făcut iar festa,Nu-i este teamă nimănui,Sfârșitul lumii nu-i acesta,E… numai începutul lui.

Lumea epigramei 21

CORNELIU ZEANA

Berea fără alcoolBerea asta, cam ciudată,La condus, deloc riscantă,Seamănă, de-i comparată,Epigramei fără poantă.

Parlamentul și impoziteleCu gândul la acest poporDezbat, și încă nu se știe,De nu-i prea împovărător,Să pui impozit pe prostie.

Dilema legislativului (cuplurile homo vor egalitate în drepturi cu celelalte)Care din doi, adică dintre,În cuplul homosexual,Mă-ntreb de ar putea să intreÎntr-un concediu prenatal?

Cea dintâi lege a noului ParlamentÎncerc de-acum un gust amar!Și-or rotunji bărbia, ceafa,Iar prima lege, așadar,Va fi să-și rotunjească leafa.

Parlamentul faţă cu Legea bordelurilorMai schimbă constituţia,Dar nu vor prostituţia,Nu din motive de decenţă,Dar ca să n-aibă concurenţă!

Declaraţia unui parlamentar: „Legea Prostituţiei își va proba valabilitatea”Încrezători în misie,Cum legea se aprobă,Aleșii din comisieSe duc să facă probă!

Amendament la legea bordelurilorUn senator cinstit (ca toţi)A pus problema-n parlament:Ce daune primim, ca soţi,De ne-am ales c-un sculament?

GENŢIANA GROZA

Armă biologicăParcă-i gripă aviară,Bântuie cumplit în ţară!– Din laborator scăpat –Virusul de plagiat!

Bunica, tot bunică!Zic către nepoţelul meu:– Am obosit, sunt om și eu!...Mă contrazice, fără frică,– Tu nu ești om, tu ești bunică!

Politicianului cu tupeuTot sărind din barcă-n barcă,Ai succesu-asigurat:Bani și funcţie și parcăNume nou… dar șifonat…

Declaraţia belicoasă a unui purcelÎncetaţi cu glumele,Mi-a luat omul numele,Neuronii tot îmi storc,De Ignat doar eu sunt porc!...

Mândrie Caviar, delicateţuri,Și-mbrăcat tot în fi neţuri,Că așa a tot afl atDe la mama lui în sat…

Lumea epigramei22

EUGEN ILIȘIUContratimpAre sânii colosali,Dar, al naibii ghinion,Sânii ei sunt naturali,Azi se poartă silicon!

Duşman perfi dE noaptea un duşman hapsân,Perfi d şi neînduplecat,Căci dimineaţa-s mai bătrân,Decât eram când m-am culcat.

GhicitoareAdulată prin Ardeal,E pe lume-o capitală,Ce e şi W.C. ruralŞi, la animale, boală!

Recomandare Abia veniţi de-o zi în ţară,Se întâlniră, amândoi,Şi, ţanţoşi, se recomandară:Ionel Merţan, Costel Viloi.

DialogZice Plagi către Chiorul:De furai şi tu cuvinte,Nu te mazilea poporulŞi erai tot Preşedinte!

NICUȘOR CONSTANTINESCUNostalgieDe când constat că Moș CrăciunNu mai e darnic și nici bun,Am început, în mod discret,Pe Moș Gerilă să-l regret!

Amintiri din copilărieM-avertizau părinţii la tot pasul,Că, dacă-ncep să mint, îmi crește nasul!De-aceea azi nu-mi pun nici o-ntrebare,Când văd parlamentari cu nasul mare!

ParadoxDeclară unii analiști, Ce au dreptate-n felul lor,Că-avem prea mulţi epigramiștiȘi-o mare criză de... umor!

SupoziţieS-ar răsuci și morţii în cavou,De ar afl a cât costă azi un ou,Cum crește zilnic preţul la benzinăȘi... ce ușor faci rost de heroină!...

DiscernământEu, pe soţie, dac-o prindCu mâţa-n sac, din când în când,Sunt cătrănit, fac tărăboi,Doar dacă mâţa e... cotoi!

Lumea epigramei22

Lumea epigramei 23

In memoriam: STELIAN IONESCURubrică de Nae BUNDURI

Cel mai iubit dintre epigramişti

Dacă spun că mi-a fost ca un tată, e prea mult. Dacă spun că mi-a fost ca un prieten, e prea puţin. Stelian Ionescu ne-a fost şi mentor şi prieten la toţi. Prin înţelepciunea sa monumentală a reuşit să unească un mănunchi de vreo zece sufl etişti, care nu numai că l-au iubit, dar au şi făcut tot posibilul să-i asculte sfaturile şi volens, nolens să devină epigramişti adevăraţi. La întâlnirile săptămânale nu puteai lipsi sau întârzia, atâta vreme cât Stelian Ionescu, fost militar de carieră, venea regulat şi chiar cu un sfert academic... mai devreme, de fi ecare dată. Parcă-l văd şi acum, la grădiniţa de vară, în care ne întâlneam, un loc intim, caragialesc, unde era primul la masă, invariabil simplu îmbrăcat, vara în renumita sa bluză hazlie, pe care puteai s-o confunzi cu o pijama şi care îl făcea deosebit de toţi ceilalţi, iarna - neînfofolit ca alţi bătrânei. Era o oglindă a proverbului „Mens sana, in corpore sano”. De fapt, chiar a fost un mare sportiv la viaţa lui, preferând tenisul de masă, iar la anii la care alţi venerabili jucau table, Stelian Ionescu arbitra jocuri sportive alături de Cristian Ţopescu şi alte personalităţi ale vremii. Pe acest OM nu l-am văzut niciodată „la costum şi cravată”, nici măcar în ocaziile la care toţi ceilalţi îşi etalau „hainele de duminică” pe la festivaluri. Stelian Ionescu avea ce să-şi etaleze: CARISMA. Era deosebit de carismatic. Ţin minte cu drag modul în care îmi citea epigramele, eu neputând să citesc la public din cauza unui handicap de „sonorizare”. Stelian Ionescu dădea valoare la tot ce citea. Avea o dicţie

impecabilă. Mai în glumă, mai în serios, când începea să-mi citească epigramele făcea un preambul gustat şi aplaudat de ascultători şi privitori. Spunea cu un aer de mucalit: „Dacă sunt proaste, le-a scris Nae. Dacă sunt bune, le-am citit eu!”. Când citea Nea Stelică, feţele celor din sală se luminau. Şi să revin la întâlnirile noastre. Cum spuneam, ne aştepta sub salcia pletoasă din micuţa grădină de vară, secondat de alt mare regretat, Ludovic Henţiu, şi vreo şapte ferneturi mici, simbolul şi mascota cenaclului. Nu-mi amintesc să fi fost vreodată o dispută neprincipială între confraţi cât a trăit Stelian Ionescu. Din păcate, au fost după. Când mergeam la diverse întâlniri prin ţară, unde Domnia Sa, din diferite motive, nu putea să participe, confraţii de pretutindeni nu mă întrebau ce mai fac, cum o mai duc, sau cum e vremea pe la Braşov ci, invariabil, „Ce mai face Nea Stelică?” Toţi l-au iubit. Era omul pe care nu puteai să te superi şi nu zic vorbe mari..., deoarece majoritatea dintre cei mai vechi l-au cunoscut şi sunt convins că sunt de acord cu ce spun. Avea omul acesta o putere de convingere de invidiat, sau cum spunea chiar el ... „coefi cient de moacă”. La sponsori le era jenă să refuze un bătrânel cu chip şi frizură de Einstein. Fără să fi e protocolar, fără să-şi etaleze nişte funcţii sau un trecut glorios, Stelian Ionescu se prezenta întotdeauna cu aceeaşi simplitate, naturaleţe şi zâmbet pitoresc şi la Doamnele de la Casa de Cultură, şi la Primarul oraşului. Avea şi un umor spontan, de invidiat. Ţin minte că, într-o vară, ne-a invitat să ţinem şedinţa de cenaclu, la el acasă, confratele Mihai Comaniciu, care locuia în cartierul

23Lumea epigramei

Lumea epigramei24

„Bartolomeu”, undeva între calea ferată şi Cimitirul Central. Chinuindu-ne să traversăm peste şine şi traverse, nişte oameni simpli, ca şi noi, dar îmbrăcaţi în haine negre, ne-au întrebat, acolo, printre şine, cum pot ajunge la Cimitirul Central unde, mai mult ca sigur, mergeau la o înmormântare. Toţi am rămas blocaţi, numai Stelian Ionescu le-a spus cu un umor, ce-i drept, puţin macabru: Pentru a ajunge la Cimitirul Central, mergeţi înainte şi la dreapta, dar, dacă mai staţi mult aici, s-ar putea să vă ducă altcineva!” Oamenii nu au prea înţeles, dar noi am izbucnit în râs. Stelian Ionescu a fost omul cu un simţ al măsurii desăvârşit. Niciodată nu a făcut uz de funcţia de Preşedinte de Cenaclu, spre a citi mai mult decât alţii la întâlnirile din Braşov, de a trimite la diverse publicaţii material de cenaclu în care să tragă jar la oala lui. Dimpotrivă. De cele mai multe ori dădea dovadă de altruism şi, ca un adevărat oltean ce era, oricând era gata să-şi dea... „pijamaua” de pe el. Ţinea teribil la glume şi ironii, chiar dacă, uneori, erau mai caustice. Omul acesta nu ştia să se supere, iar dacă atacul era din greşeală ceva mai dur, arbora pe moment un aer de seriozitate, dar revenea imediat la aceeaşi privire blândă, cu care ne-a obişnuit şi cu care a reuşit întotdeauna să calmeze spirite. Acest OM nu numai că a înţeles să trăiască onest, ci a ştiut şi să moară frumos. La ultima întâlnire de la Braşov, unde se vedea că este deja sleit de puteri şi măcinat de boală, a predat conducerea în modul cel mai academic şi sportiv, în cadru festiv, lui Gheorghe CONSTANTINESCU, argumentând că misiunea lui s-a încheiat. După vreo trei luni, când a simţit că totul e pe sfârşite, spre a nu chinui pe nimeni din cei rămaşi

acasă, s-a dus să moară. S-a aşezat în pat. Trei zile nu a mai vorbit nimic. A refuzat mâncarea, nu a băut nici apă şi, după cum i-a fost dorinţa... a murit. Singur. Dar a lăsat multe în urma sa. Şi mai ales mult BUN SIMŢ. Dumnezeu să-l odihnească! Şi ca să închei într-o notă specifi că marelui dispărut, iată câteva din frumoasele lui scrieri numite, pe bună dreptate, EPIGRAME.

Plâns de toamnăCând norii plâng şi când copaciiÎşi plâng pierduta boltă verde,Iar câmpul gol îşi plânge macii...Eu râd... că nu mai am ce pierde!

PustiulE trist pustiul orişiunde,Pe câmp, pe deal, pe vârf de munte,Dar şi mai trist când se ascunde...Sub neaua tâmplelor cărunte.

Inexorabila dilemăTimpul ăsta e nebunŞi în calcule meschin:Pe măsură ce-l adun...Îmi rămâne mai puţin!

Lumea epigramei24

Lumea epigramei 25

VASILE LARCO

Ajun de 1 MartieFideli cu noi ca să rămână,Ne-or da comercianţii mâine,Un ciob de sticlă din smântână,Legat cu sfoara dintr-o pâine!

Cronică de primăvarăRai e primăvara-n sat,Umblă-n fl ori albinele,Ies ţăranii la aratȘi, la gard, vecinele.

De 8 MartieI-aș dedica femeii versul,Aș umple cupele cu vin,I-aș dărui și Universul…Dar teamă mi-e că-i prea puţin!

MeteorologicăDe-o vreme s-a mai încălzit,E soare-n cele patru zăriȘi vântul s-a mai ostoit…Dar plouă cu scumpiri și dări.

Gând de 8 MartieCând spui femeie, vezi o fl oare,Un Univers de cucerit,Vezi tot ce-i mai superb sub soare…Dar să nu fi i căsătorit!

ConfesiuneM-am însurat, nu fac din asta caz,Cu asistenta de la Circa nouă,Așa-i, te duci la doctor c-un necazȘi te întorci cu două!

GRIG M. DOBREANU

PrezentareSunt cavaler danubian,Lovesc cu pixu-n loc de ghioagă,Armură mi-e un biet suman,Iar Pegasul, doar o mârţoagă!

PredoslovieDedic aceste rânduri,Celor ce ne-au condusȘi Gorjul l-au adus...Direct în patru... scânduri.

Promisiuni electoraleNe pun mereu aceeași placăȘi ţin prelegeri,De ce și cum „or să ne facă”... După alegeri.

Stolojan ne-a învăţat să... strângem cureauaNe-a arătat mereu nuiaua,Un obicei ce l-am urât.De-o fi să strângem iar cureaua,O să ne-o punem... după gât!?

Criză în RomâniaAș trage o ţigară tare,Dar m-am lăsat, de-o vreme-ncoace,Fiindcă spatele mă doare…Când mă aplec după chiștoace.

Criză pe… vaporNu-i nimica de mâncare,Din cambuză la tambuchi,Sărăcia-i-așa mare...Că și puricii-au păduchi!

25Lumea epigramei

Lumea epigramei26

UMORIŞTI DIN TRANS… PRUTIARubrică susţinută de Ion Diviza

VLAD SĂRĂŢILĂ, Sălcuţa, Căușeni

Refl ex intelectualCând a gâlceavă bate vântul,Apare negreşit refl exul:El dă în soaţă cu cuvântul,Ea îi răspunde prompt... cu DEX-ul.

Spre Europa!Vectorul e clar. Şi scopul.Şi cu ele tactica.Noi pornim spre Europa!(Că-i în drum... spre Africa).

Căsătorie cu profi tIubirea-i rea. O fată de ministruS-a-ndrăgostit de-un hoţ de buzunare;De cum semnă pungaşul în registru...Plecă la cursuri... de califi care.

Adam mioriticulCând îl scutură femeiaPe Adam un pic de guler,Trist îşi zice: „Coasta ceeaBună mai era... de-un fl uier!”

La ora adevăruluiJustiţia şi Dragostea – acesteaNe ţin de braţ cât mai trăim sub soare;Târziu de tot, analizând povestea,Vedem că ne-nsoţiră... două chioare.

ConstatareSe mai întâmplă, este-adevărat,Să cadă câte unul în păcat,Dar tot mai mulţi în şirul vieţii lungSunt cei care se-nalţă şi n-ajung.

FricăDe la o vreme ale lor relaţiiMarcate sunt de frică, într-un fel;El se cam teme să n-o vadă alţii,Ea se cam teme să n-o vadă... el.

O singură iubireSoţia şi amanta, amândouăO păruiesc de zori pe una nouăŞi îi citesc sentinţe ca din carte:- Iubirea este una, nu se-mparte!

…la nevoie se cunoaşteVăzând furiosul bărbat,Prin geam a zburat dezbrăcat.Aşa ne-am convins că NeagoeE bun săritor la nevoie.

PanicăNevasta cumpără o căţeluşă,Însă, abia intrând cu ea pe uşă,Bărbatul sare ars şi strigă: „Basta!Eu ce mă fac de turbă şi aceasta?”

DeranjCazul este complicat,Ţin de-un ceas chirurgii sfat;Şefa morgii furioasă:– Ori lucraţi, ori merg acasă!

La stomatologPrintr-o metodă avansatăMi-a scos măseaua cariată,Când a văzut ce-i dau la plată...Era vreo patru să-mi mai scoată.

Lumea epigramei 27

RefugiatVăzând cum avansează tirania(Vroia să-l cheme la prăşit soţia),El, cu un singur leu în buzunar,Ceru azil politic... la un bar.

Aproape folclorică

Sunt o fată cumsecade,Tânără, timidă,Nu-mi mai fă aluzii, bade,Căci şi-aşa-s gravidă.

Restanţieră la limba englezăCa într-un lugubru thriller,Sanda s-a luat c-un killer,A crezut naiv copila,Că el vinde vin cu kila.

ReproşNostalgic moşu-i face iarBăbuţei observaţie:– Cândva tu mă numeai măgar...Cu altă intonaţie.

NedumerireSoţia mea îmi dă un hap,Să-mi scot prostiile din cap.Nedumerit eu îi răspund:- Şi-acuma unde le ascund?

DezideratProteste din sute de piepturiEmană puhoiul stradal,Amanţii revendică dreptulDe-a merge la muncă... legal.

Lumea epigramei28

FLORIN CRISTEA(1925 – 1993)

PensiaDe dânsa de veţi întreba,Orişicine-o să vă spuie:Că mintea, dacă-ţi pui cu ea,Azi o iei şi mâine… nu e.

Unui actorSucces cu-aşa un larg ecouÎn piesa asta el a-nscris,Că moare aşa - ca un erou,Şi toată lumea strigă : bis!

Probă de microfonUnul, doi, trei, patru!Merg adeseori la teatru ,Că apreciez actorii,Dar când număr spectatorii:Unul, doi, trei, patru,Unul, doi, trei, patru.

ION BAHU(1950 – 1995)

La o întrunireLăsând ideile să se confrunte,Am discutat, la modul amical,Şi m-am ales cu un cucui în frunte,Acesta-i semnul meu... electoral!

Ultima dorinţăPe cel din urmă drum renunţ la toate,Dar mi-aş dori un ultim sacrifi ciu:De subalterni să fi u purtat în spate...Aşa cum au făcut şi la serviciu.

Unui comerciantŞtiind el vorba de la noi din ţară:Să nu-ţi faci prăvălie fără scară,Pe scara lui, de om ce se descurcă,Doar preţurile urcă, urcă, urcă…

VICTOR FERU(1935 – 1996)

GHICITORI

E un accesoriu care,Într-o apă cufundându-l,Cu o lipsă de pudoareÎţi arată iute... fundul.

(Ancora)

Să vă spun o ghicitoare,Nostimă cum nu se poate,Am afl at-o de la mare:„Cine are-o pupă-n spate?“

(Vaporul)

Din punctul nostru de vedere,Deşi sunt numai atâtica,Observăm cu ce plăcereLe mănâncă păsărica.

(Boabele)

NostalgieDe când preţul la salamCreşte lunea, marţea, joia,Un regret puternic am...Şi mă prinde-un dor de… soia.

Epitaf – Un om de cuvântUn parolist cum alţii nu-s!A zis că pleacă şi s-a … dus.

Lumea epigramei28

Lumea epigramei 29

„LUMEA EPIGRAMEI“... PRAHOVENE!(fantezie)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 101 50 51 15 16 45 17 56 652 66 49 47 40 55 23 183 48 54 46 42 41 14 644 3 24 59 34 13 12 195 8 9 25 69 10 60 11 626 2 32 33 43 37 387 1 27 4 58 61 39 688 7 20 26 21 35 22 679 31 28 5 44 36 52 10 29 70 6 30 57 53 63

ORIZONTAL: 1) Aprovizionează armata. 2) Nu merge la vechituri (pl.) – Nu prezintă iritaţii. 3) Păstrează secretul la alegere – Râu în Finlanda. 4) Însemnări rezumative (sg.) – Siglă pentru Comunitatea Statelor Independente. 5) Primul preot în ierarhie (pl.) – Bilet trimis în cele din urmă lui SECREŢEANU (Leonida)! 6) Nu iese în evidenţă – Joc de culori (pl.). 7) Banca Centrală Europeană (siglă) – Acesta este dintr-o anumită regiune a ţării (var.). 8) IORGA (Nicolae) şi HAŞDEU (Bogdan Petriceicu) în monograme! – A rămas mic – Ne indică un peisaj pitoresc. 9) Merg cu câinii la plimbare - Sfârşitul lui ISPĂŞOIU (Gheorghe) şi al lui MICLESCU (Ion)! – CONSTANTINESCU (Ghiocel) şi REDI (PETRESCU Nicolae) în monograme! 10) Cel care a comis o infracţiune – Consemnat dincolo de buturi.

VERTICAL: 1) Poate fi acoperită de apă. 2) Pământ şi apă – Aici vin vapoarele (var.). 3) Au albeaţă în frunte (fem.; pl.) – Debutul lui STĂNESCU (CLOŞCA Eugen). 4) Stă lângă noi (var.) – Remarcat recent la compunere. 5) NELU QUINTUS – Spune altfel faclă. 6) Cunoscutul pseudonim al lui Pantaleon-Petroveanu (c.1796-1854) – Sfârşitul lui MOŞNEANU (Vasile)! 7) Unitate monetară europeană (abr.) şi… – …sigla Uniunii Europene. 8) E un ameţit – Localitate în Estonia. 9) Monograme pentru TĂTULESCU (Minodora) şi LUNCAŞU (Petruş)! – Sunt pline de microbi. 10) Permite desfăşurarea unor jocuri publice.

Dicţionar: PUU, CSI, BCE, ASS. P.S.: Căsuţele numerotate indică, în ordine alfabetică, numele a 12

epigramişti prahoveni de ieri şi de azi (1-7, 8-14, 15-17, 18-23, 24-29, 30-36, 37-41, 42-46, 47-53, 54-60, 61-66, 67-70), membri, sau nu, ai cenaclului al cărui nume îl afl aţi din căsuţele rasterate (adăugând 47-53).

Nelu VASILE, Turburea, Gorj

29Lumea epigramei

Lumea epigramei30

GEORGE BĂDĂRĂU Epigrame pe tema „FEMEIA“

CapriciuAm avut și eu o toană;Eu, băiat de gașcă, fi n,Într-o noapte c-o cucoană…Ea vru multe, eu vrui vin.

EntităţiEști fericit ca-n alte dăţi,Chiar de întreci în bar, măsura,De-ai să iubești trei entităţi:Femeia, banul și cultura.

FeteTrec pe lângă mine fete,Îmbrăcate-așa sumar,Că încep să mă îmbete,Chiar de n-am intrat în bar.

BUNE PENTRU SUFERINZII DE CRIZĂRubrică de Iulian Gohor

– Sunt proaspete produsele dvs.?– Sigur că da, domnule. Zilnic le schim-băm... preţurile!

– Cât costă pantalonii aceştia, d-nă?– Două mii de lei, d-le.– Scurtaţi-mi şi mie o pereche, că n-am decât o mie.

– Cum dai usturoiul, bade?– O mie de lei căţelul, d-le...– Nu crezi că la preţul ăsta ar trebui să şi latre? – Nu, că e din rasa Dingo, d-le!

– Doctore, e nemaipomenit! Mi-am re-căpătat vederea!– De când?– De când s-au mărit preţurile!

– Nevastă, ce mâncăm azi?– Ce-am mâncat şi ieri...

– Păi ce-am mâncat ieri?– Ce-am mâncat şi-alaltăieri.– Atunci pune-mi şi mie o porţie de-alaltăieri!

– Ia uite, Mirică, lumea încă mai cumpără hârtie igienică! Înseamnă că nu stăm atât de rău cu nivelul de trai!

– D-le, pe mine arta pantomimei m-a salvat!– Cum aşa?– Păi de trei săptămâni mă fac că mănânc!

– D-le, vă rog, cititul titlului unei cărţi, la noi, se plăteşte.– Cum aşa, d-nă?!– Da, fi indcă dvs. citiţi titlul şi, după aceea, vă imaginaţi conţinutul!

Lumea epigramei30

Lumea epigramei 31

Riscuri culturale

Din când în când, câteodată,Când nu prea sunt băgat în seamă,Căci e nevasta ocupată,Mă furișez discret în cramă,

M-așez timid la prima masă, Privesc în preajmă cu sfi alăȘi mintea prinde-ncet să ţeasăO fantezie colosală,

În care eu mă bag în seamă,Nutrind speranţe fel de fel,Că doar de sunt prezent în cramă,Egal îi sunt lui Păstorel.

Iar epigrame minunateÎmi zburdă triumfal prin minte,Și-n stare de ebrietate...Mă pomenesc, doar din cuvinte…

Mă-ntorc acasă către seară,Dar soarta-i crudă și hapsână,Căci Veta este foc și pară,Cu o tigaie mare-n mână…

În van îi spun c-am fost la cramă,Doar să-mi mai stâmpăr vâlvătaia...Morala de la epigramăMi-e scrisă-n frunte, cu... tigaia!

Eugen Ilișiu

Încotro și de ce ?

În scumpul for al mândrei noastre ţări,Cu siguranţă-i bine pe fotoliu,Cât timp, se știe, dincolo de zări,Că… gâștele-au salvat… și-un Capitoliu.

Se înmulţesc acei ce știu să… mulgă,Iar banu-i scoate, pe atâţi, din minţi;Într-un ţinut, ajuns, se zice, junglă,Ajung, și papagalii, președinţi.

Deși ne plângem că trăim cu zile,Și-ameninţăm cu greve și mișcări,Din zori, în noapte, cârciumile-s pline,Iar... supăraţii merg pe trei cărări.

Prin grija... preacinstiţilor din for,Încet, încet, rămânem, toţii, goi,Ca să le fi e, poate, mai ușor,Să ia… oneștii pielea de pe noi.....................................................

Creștini și ortodocși, mai suntem, oare,Cât profanăm sfi nţenia Cetăţii?Cât troglodiţii stau, pe noi, călare,Mai suntem, noi, urmași, latinităţii ?

Geo Filiș ÎmbrăcăminteE drept că Dumnezeu, atunci când i-a făcutPe om și pe femeie, cu rostul cunoscut,I-a așezat în spaţiul Eden, recunoscutCa raiul pe pământ, dar fără niciun „scut”.

Strămoșii lor de azi, moderni și cultivaţi,Din casele de modă se-mbracă agasanţi;Dar le-a rămas dorinţa de dive și berbanţi,Să stea, pe unde pot, și cam neîmbrăcaţi.

Și iată, vezi pe stradă, femei cu ginși mulaţiPe dosuri rotunjoare, mai des dizgraţioase,Lăsând vederii umezi doar gânduri pofticioase,

Cu sâni de silicoane, din rochii revărsaţi,Bărbaţi cu tatuaje pe piepturi cam păroase,De-ai zice că, acuma, chiar... dracu-i

îmbrăcase(!?)Titi Turcoiu

POEZIE UMORISTICĂ31Lumea epigramei

Lumea epigramei32

POEZIE UMORISTICĂ

De ce nu am intrat în politică(după G. Topîrceanu)

Întâi - voi spune-o-n epilog,Al doilea: nu admit mandatul!Asemeni unui demagogSă mint și eu electoratul!

Al treilea: fi indcă n-am talent,Al patrulea: că nu-i de mine,Și ca să dorm în parlament,Copiii mei, mi-ar fi rușine!

Al cincilea: așa sunt eu,Îmi este frică de decepţii;Al șaselea: e felul meuDe-a face parte din excepţii...

Al șaptelea: sunt pesimist,Al optulea: că eu de eaNu sunt atras, deci nu insist,Al nouălea: zău, chiar așa,

Ce-ar spune naţia românăS-apar pe post ca un nerod,Spunând că, într-o săptămână,Trec Dunărea pe sub un pod?!

Al zecelea: că-i rea de muscă,Și despre doamna, ca atare,Chiar din vechime s-a tot spus căPolitica e-o... aia mare!

Al unsprezecelea: e clar,Că eu din asta nu mă-nfrupt,Când azi cuvântul demnitarI-asociat cu cel corupt...

Și-al doisprezecelea: fi nalul!(Îmi place punctul ăsta critic!)Să nu omit esenţialul, De la-nceput - sunt apolitic!

Iulian Bostan

Sonetul stabilităţii Blocate-s multe „roţi” la noi în ţară,Au beţe printre spiţe introduse,Iar de-a fi scoase, șansele-s reduseȘi ne apasă ca o grea povară.

Sunt, iată, interese interpuseÎn calea spre o viaţă mai ușoară,Căci e o masă benefi ciarăCu buzunare largi și suprapuse.

Iar vinovaţii nu au condamnare,Trăiesc în lux, cu majordomi în casă,De „maţe fripte” nici că le mai pasă...

Constat că nu e nou nimic sub soare,Avem corupţi, escroci și mangafale,Precum spunea maestrul Caragiale.

Vasile Larco

La MallCând e democraţie și toate sunt permise,Când de frustrări trecute se vrea a se scăpa,Când nu avem răbdare la a ne adăpa,Când ne vârâm în toate, afaceri și culise,

Când circulăm pe stradă, ca pe proprietate,Când chiar bineţe, zilnic, uităm a ne mai da,Când mamă, tată, fi i nu știu a invada,Când totu-i doar pe bani, e vai și-amar de toate!

Ne ducem toţi la Mall-uri și cumpărăm, nebuni,Produse ce, mâncate, de moarte suntem buni,Călcându-ne-n picioare, ca la sfârșit de lume,

Intrând în lungi dispute, cu vie animaţie:„Păi dacă-s bani și Mall-uri (la gură făcând spume),Ce mai avem nevoie acum de... educaţie!?”

Titi Turcoiu

Lumea epigramei32

Lumea epigramei 33

Struţul și Cârtiţa(fabula protecţiei individuale)

În nisip băgându-și capulStruţul, mare tontolete, –Mai să-i ia cu clonţul scalpulUnui rătăcit Orbete.Și un dialog profundIzvodiră faţă-n faţă:„Tu ce faci?” „Eu mă ascund!”„Tu?” „Eu ies la suprafaţă!”„Ce să cauţi la lumină? –Orb, micuţ, neputincios?...”„Tu de ce-ascunzi capu-n tină,Dacă dosul nu-i… la dos?” „E pericolul prea mare,Toţi din jur mă hărţuiesc!”„Dar și eu, de-nsingurare,Nu mai vreau să mai trăiesc!”„Zi mersi, trăiești cum poţi,Oamenii nu te observă,Căci, fl ămânzi cum sunt azi toţi,Ajungeai demult… conservă!”

***Într-o lume de fi guriCe vânează-ntruna osul,Pân’ să cauţi aventuri...Mai întâi salvează-ţi... dosul!

Ion Diviza

E primăvară iar Plugul intră pe ogor,Mieii zburdă pe tăpșan,Barza-și caută de zorIazul părăsit de-un an.Totul e superb sub soare,Armonie-i pe alei,Muza mea strălucitoareMândră e că sunt al ei…Ah, de ce n-am vieţi vreo trei!Numai una am și-mi place,Anii buni i-aș pune-n sân,Însă nu știu cum se face,

Toţi cei grei pe loc rămân,Stai pe loc tu vârsta-a doua,Cu elanul tineresc,Nu te trece precum roua...Dă-mi răgaz să mai iubesc!Vârsta-a treia vreau să fi eCu iubire și cu dor,Să mă-nec în veșniciePrin satiră și umor.

Vasile LarcoCronică de primăvarăRai e primăvara-n sat,Umblă-n fl ori albinele,Ies ţăranii la aratȘi, la gard, vecinele.

Miei se zbenguie la stână,Sus, în cer, e-o ciocârlie,Un bătrân și o bătrânăMerg să cumpere scrumbie.O ţigancă-n paneraș,Firavele viorele,Le aduce la oraș...Pentru ochii dragei mele.

Pomii se îmbracă iar,Își refac a lor coroană,Stau copiii ca pe jar,Vor să iasă la hârjoană.

Dragostele se-nfi ripă,Însă e un vechi păcat,Că pe-a timpului aripăVor zbura pe rând din sat.

Trec romantic rândunelePeste crestele cocheteȘi prin gândurile mele,Când moderne, când ascete,Își fac cuibul. Dar mă doareCă odată-or să disparăȘi doar penele ușoareVor rămâne peste ţară.

Vasile Larco

POEZIE UMORISTICĂ33Lumea epigramei

Lumea epigramei34

POEZIE UMORISTICĂ

Boul fraier(fabula bunelor ofi cii)

Un Viţel cam nătărău, Alintat peste măsură,Într-o zi, pe tatăl-săuÎl călcă pe bătătură:– Adevăr a spus mămica,Nu-ţi iubești deloc feciorul,Dacă-n toată ziulicaNu mă plimbi cu căruciorul!Boul, trist, l-a combătut:– Măi băiete, n-ai habar!Că mămica te-a făcutNu cu mine; c-un măgar!...

Deci și la vite e la fel,Au și deștepţi și proști de rag:Când este vorba de Viţel,Măgarii fac, iar Boii trag!

Ion Diviza

Cântând FEMEIA E a LUNII rotunjime Și a FOCULUI ardoare,Tremur fi n de FRUNZĂ,-n rime,Dansul razelor de SOARE !E suav mănunchi de curbe,Scrise cu al mării VAL,Ce nu poate să-l perturbe Nici sezonul estival !

E o tandră aderenţă ,A gingașelor ZORELE,Gestul sfânt de penitenţă,Al timidei RÂNDUNELE ! E a CERBULUI privire,De întâi îndrăgostit,PORUMBEL ce are-n fi re,Doar blândeţe de IUBIT !

E o fl oare delicată ,Zveltă ca un PALMIER ,LEBĂDĂ cu alb pictată,De un înger bun din cer ! Dar, mai poate, ca PĂUNUL,Să-și emane vanitatea,Și ca DIAMANTUL,TUNUL, Să-și arate duritatea ! Și ca TIGRUL, chiar cruzime,Ca felina suplă, fală,Viscol cu puteri deplineȘi ca GHEAŢA, doar răceală ! Iată EVA, cea creată,Cu liant de alizeu,Și ADAM-ilor cedatăDe... Prea Bunul DUMNEZEU !

Titi Turcoiu

La plăcinte, înainte!

Când o aromă fi nă de plăcinteSe împânzește-n grabă prin coline,Tot olfactivul nerv pe om îl ţineDestul de treaz să meargă înainte.

De pe întinse plaiuri carpatineSe-avântă spre mirosul cald, fi erbinte,Chiar de o fi să calce pe morminte,Cel insolent, căci nu se poate-abţine.

Deci, vorbe dulci aruncă, prea mieroase,Când simte că a bine îi miroase,Și-atunci el, grijuliu ca un părinte,

Va fi în sfaturi darnic spre oricine.Dar gestul său să nu-ţi miroase-a bineȘi fi i convins, de la-nceput, că minte!.

Vasile Larco

Lumea epigramei34

Lumea epigramei 35

ANIVERSĂRI 2013Pagini îngrijite de Nelu Vasile

GHEORGHE BÂLICI(n.03.02.1963, Hiliuţi, Râșcani,

Republica Moldova)

La vama prietenăÎn căutarea ţării-mamă,Ajung cu trenul la hotarȘi, ca să scap ușor de vamă,O cat întâi în buzunar!...

Magie rusească în Rep. MoldovaRusul, dacă se implică,E un vrăjitor sadea:Și din ţara cea mai micăPoate face câte vrea!...

Calea ferată din Rep.MoldovaE bună calea cea ferată,Dar inima îmi este arsă,Că rușii au făcut-o lată,În loc s-o fi făcut... întoarsă.

PatrioticăEu sunt ţăran din talpă lată,Am ţara-n inimă și-n gând:Cu rușii nu m-aș da vreodată,Dar cu rusoaicele oricând...

DemnitarilorDe vreţi s-aveţi urmași cinstiţi,Vegheaţi-le cu grijă pașiiȘi-apoi furaţi ce mai găsiţi,Să n-aibă ce fura urmașii!...

PorumbeiiNu ai nici un motiv să-i critici,Dar sunt ca oamenii politici:Întâi din palme-ţi ciugulescȘi-apoi, de sus, te murdăresc...

Nostalgie rurală după trecutul socialistPrin iarba fragedă din lunciPășesc acum cu ochii-n rouă,Căci șefi i mai furau și-atunci,Da-i drept că ne lăsau și nouă...

EvoluţieMaimuţa, coborând din pom,Ne sugerase, parcă, pontul,Că pentru viitorul omEra prea mare orizontul...

Schimbarea orei de toamnăCând vine frigul în zăvoi,Iar soarele mai mult dispare,Se schimbă ora pe la noi...Și asta-i unica schimbare!

ReciprocitateNaturii, omul cel hapsân,Fără evlavie și rugă,Și astăzi i-ar fi fost stăpân,De-ar fi -ncercat să-i fi e slugă...

Musca lui DoniciMusca fabulistului, constat,Nu mai iese-n câmpuri la arat,Stă voioasă, cu același har,Pe căciula domnului primar...

Rugă pentru alt tirajNu cer tiraj ca toţi poeţii,Dar vreau ca Dumnezeu cel MareSă-mi editeze cartea vieţii...Măcar în două exemplare!...

35Lumea epigramei

Lumea epigramei36


VALENTIN GROZA(n.08.02.1958, Baia de Aramă, Mehedinţi)

Remaniere prin disponibilizareGuvernul astăzi, fără teamă,Ne sfătuiește cu temei:„Îs versuri multe-n epigramă,Din patru să rămână trei!”

Regrete târziiNu am știut să dăm prin siteȘi nu ne-am priceput a cerne,Nici bolovanii cu pepite,Nici bolovanii din guverne.

Politicienii (la alegeri)Niște pramatii, niște hoţi,Niște pârliţi lipsiţi de fală,Că-mi vine, jur, să-i bag pe toţiDirect în urna... maternală!

Unui demnitarAcestui cunoscut tribun,Ce promovează circu’, teatru’,Atâtea aș avea să-i spun...De nu-mi ajunge versul patru!

Autoironia alegătoruluiNu-s fi re depravată,Greșesc – deși n-aș vrea –La patru ani o dată,Mi-o fac cu mâna mea.

MieDin tot ce fac nimic nu-i bine,E strâmb, e frânt, e-abandonat,Se ţin belele de mine...Ca demnitarii de mandat!

DiagnosticMedici mari – ce nu se-nșeală – Analizând-o timp de-un veac,Au tras concluzia fi nală:„Corupţia... nu are leac!”

RevendicareLa tribunal făcând tam-tam,Dorind să-și schimbe traiul,Numiţii EVA și ADAMRevendică tot RAIUL!

Starea naţiuniiE așa o nebunie,Cu așa un trai fudul,Că de-atâta sărăcieȘi sătulu-i nesătul.

ToamnaRecunosc că despre vinȘtiu, vă jur, și eu puţin;Îmi aduc-aminte-atât:Mult mi-a mai trecut pe gât!

EpigramiștilorOameni simpli cu lipici,După cum ne e sămânţa,Locul nostru nu-i aici...Ci-n parcele... la Săpânţa!

Proiectul de epitaf al unui modestPe „Sfântul Deal”, când mă veţi duce,C-un marș funebru, trist, banal,În loc de nume vreau pe cruce:Un „cod numeric personal”.

Lumea epigramei 37


NICHI URSEI(n.09.02.1948, Stoilești, Vâlcea)

Curiculum vitaeN-am bani în bănci, nu-s nici dator,Trăiesc la bloc, ca om de rând,De vinuri fi ne amator,Căsătorit. Din când în când...

U.E. impune un cocoş la cel mult 20 de găini (să nu fi e stresat)Ideea asta m-a-ncântat,Cocoșul scapă de-o năpastă,Când eu, cinstit, mă simt stresatȘi de o singură nevastă...

Ah, femeile!Le-am iubit, uitând de soaţă,Și le-am ridicat în slavă,Le-am sorbit privirea hoaţă,Dar și cupa de otravă...

Am fost agresat pe scara bloculuiM-au bătut un rrom și-un spân,Fi-meu n-a sărit la ei,Ba stătea cu mâna-n sân...La vecina de la trei.

Olteanul navetistOlteanul este-n tren ca râia,Dar vorba lui o să vă placă,El merge doar cu clasa-ntâia...Pe-a doua n-a mai vrut s-o facă!

Nu cred...Nu cred în farmece băbești,Nu cred în aere de fanţi,Nu cred în leacuri ţigăneștiȘi nici atât... în guvernanţi.

„Nu da vrabia din mânăpe cioara din gard”Moartea de mi-ar fi stăpână,Domnul să-și arate spinii,Tot dau vrabia din mână...Pentru pupăza vecinii.

În ţara meaNu-i persoană împușcatăȘi nici arși pe rug în ţară,Nu sunt oameni trași pe roată,Dar atâţia... trași pe sfoară.

Unor aleși ai neamuluiAjutaţi de DumnezeuAu ieșit din prima rundă,Dar cu banii o duc greu...Nu știu unde să-i ascundă!

Hoţii mi-au vizitat casaCând nu avu ce pune-n sac,Își zise hoţul pe-nfundate:„La cât e moșu’ de sărac,Precis că are facultate!”

Avantajele vârstei a treiaMi-a zis un doctor cu decenţăȘi foarte bun clinician,Că-n gradul ăsta de demenţă,Sunt bun de... politician.

ResemnareCând fi -voi zumzet de albine, Ori poate fl ori de măr, ori scrum,Eu știu că n-o să-mi fi e bine,Dar nici mai rău decât acum!

Lumea epigramei38


Epigrama (1)Epigrama, după mine,E un hap, un antidot,Plin cu miere de albine,Ce-l înghiţi cu ac cu tot.

Epigrama (2)Epigrama este brizaCe te mângâie la faţă,Ca să ai apoi surpriza,În fi nal, că te îngheaţă.

MadrigalulLaudă de circumstanţă,Într-o formă lapidară,Exprimând cu eleganţăO minciună literară.

Fostului meu șefȘi azi, când mă-ntâlnesc cu el,M-aplec cu stimă idolatră,Că i-am rămas total fi del...Și poate voi găsi o piatră.

Ședinţa cu șefulNe-a convocat să ne consulteȘi-au fost păreri și contra, multe;Dar unu-avu curaj să spună:A șefului e cea mai bună!

DiplomatulDeși are doctoratul,Ceva tot îl mai apasă:Și-ar dori certifi catul,Pentru șapte ani de-acasă.

Vrei să fi i miliardar?Un miliard luat acumE colosal, e o avere,Că pot să-mi cumpăr un costumȘi-mi mai rămâne și de-o bere.

Actualitatea la sateLa nenea Iancu-n Haimanale,Sunt multe lucruri actuale:Construcţii, pod și o potecă,De la bufet la discotecă.

80 - MIHAI DANIELESCU - 80Născut la 4 martie 1933, în localitatea Meleşeni, raionul Orhei, Republica Moldova;

s-a stabilit în România în anul 1944.A absolvit Şcoala Medie Tehnică Metalurgică din Ploieşti

(1952) şi a lucrat, ca tehnician proiectant, la Institutul de Proiectări în Construcţii Civile, Ploieşti, în prezent fi ind pensionar.

A fost membru al Clubului Umoriştilor Prahoveni „Ion Ionescu Quintus”, din Ploieşti, retras din activitate în anul 1995. Este membru al Uniunii Epigramiştilor din România (1996).

Membru AGIR, membru fondator al Cercului Epigramiştilor Ingineri ING-EPIGRAMA, din cadrul AGIR.

Epigramist, apare în publicaţii de gen, fi ind uneori premiat. Caricaturist, participant la saloane interne şi internaţionale,

primind 13 premii, lucrările sale fi ind prezente în colecţii din peste 40 de ţări. Peste 35 de cărţi, îndeosebi volume de epigrame, au coperţi şi/sau ilustraţii realizate de acest talentat desenator.

Apariţii editoriale: „Călcâiul lui Ahile” (epigrame, 1997), „Cuiul lui Pepelea” (epigrame, 2001), „Apă distilată” (epigrame, cronici rimate, 2004).

Inclus în circa 60 de volume colective de epigramă.

39Lumea epigramei

MedicamenteO să propun, ca noutate,Să dea medicamente-n rate,Că poate pot să-i păcălesc:Să nu apuc să le plătesc.

După 20 de aniPuișor, pisoi, scumpete,Cocoloș, puicuţă, mamă,Îi zicea, ca s-o desfete,Că uitase cum o cheamă.

Conserve de toamnăSarcini toţi avem precise:Soacra face acritură,Soaţa, gemul de caise,Iară eu... le leg la gură.

Mirele și mireasaAtunci la cununia lorMirele stătea tăcut,Că se gândea la viitor;Iar mireasa, la trecut.

EcologicăDouă zile-am stat la mareȘi sunt negru – dracul gol,C-am avut nisip și soareȘi o pată de petrol.

Sora medicalăBolnav de splină și de gută,Îmi așteptam un ceas fatal;Noroc c-o soră pricepută,Care mă scoase din spital.

Recunoștinţa pacientuluiPentru cât l-a sfătuit,L-a-ngrijit și l-a tratat,Tare i-ar fi mulţumit,Însă n-a mai apucat.

La pediatruDupă ce-a fost consultată,Nu se lasă înfășatăȘi tot strigă mititica:„Să se-mbrace-ntâi mămica!”.

Concurs de angajareComisia de ingineri,Venită de la minister,A stat întreaga zi de ieri...Să angajeze-un gunoier.

Părinţi iubitoriPentru că au de-acum servici,Ei s-au gândit la cei doi fi i,Că i-ar lua de la buniciSă-i dea la casa de copii!

Unui academicianE membru în AcademieȘi este-acuma Cineva,Că are vârstă și chelieȘi parcă a și scris ceva.

Tot înainteSe-nfoia ca un păunȘi era total transpus,Că se-afl a pe drumul bun...Dar mergea în sens opus.

PompieriiCasa când mi s-a aprins,Am sunat urgent mașina;Focul, totuși, nu l-au stins,Însă, mi-au udat grădina.

Pace sau război?Nu-mi convine și nu-mi placeCe-i aicea pe la noi:După raft uri, zici că-i pace,După preţuri, e război.

Adevărul și minciunaAdevărul și minciuna,Se atestă că sunt fraţi,Iar părinţi, întotdeauna,I-au avut pe avocaţi.

Ultima plăcereDe când aceste cartiere,Cu blocuri, lift uri și cu scări,S-a dus și ultima plăcere:Să mă întorc pe trei cărări.

Lumea epigramei40

Cafeneaua (Clubul) epigramiştilor ,,Cincinat Pavelescu”

Începuturide George Zarafu

Ne afl am în anul 1969, prin februarie parcă, când un grup de epigramişti am fost invitaţi în sala cinematografului ,,Înfrăţirea între popoare” de un jurist, Teodor Maricaru, din C-lung moldovenesc, activist în sindicatul ceferiştilor de la Gara de Nord, la şedinţa de constituire a ,,Cafenelei epigramiştilor”, prima asociaţie a umoriştilor după 20 de ani de tăcere.

Nu ştiu cum i-a identifi cat, dar Teodor Maricaru a invitat la adunare şi pe cei care nu prea aveau curajul să scoată capul, că erau vechi colaboratori la revistele ,,Gluma”, ,,Veselia”, ,,Epigrama” lui Virgil Slăvescu, ,,Papagalul” şi altele, precum şi de la ,,Urzica”, unde era redactor şef chiar nepotul lui Cincinat, umoristul Mircea Pavelescu. Astfel au venit alături de cei tineri, Mircea Trifu (Garfu), Florin Iordăchescu, Gabriel Teodorescu, Nic. Ghiţescu, şi alţii, la care s-au adăugat şi câţiva ploieşteni, Mircea Ionescu-Quintus,

Rădulescu Lemnaru, Ion Grigore şi, ceva mai târziu, Nic. Petrescu, de la Piteşti.

Teodor Maricaru, jurist, mai puţin iniţiat în mişcarea epigramatică, dar sufl etist, a dat un sufl u nou epigramei româneşti. Pe lângă şedinţele (o dată pe lună), a iniţiat şi deplasări în provincie, mai ales pe litoral, cazându-ne la casele de oaspeţi ale sindicatului ceferiştilor.

Având cultură mai puţină, Teodor Maricaru, în prezentarea noastră, făcea şi unele greşeli de exprimare (exploatate de ascultători şi epigramişti, cum era cazul când zicea: ,,Cutare e un epigramist prolix”), pentru prolifi c, şi altele. După un an şi ceva a fost înlocuit cu Mircea Trifu, epigramist cu ştate de serviciu în umor şi bun manager.

Câteva ecouri din perioada Maricaru.I.L. PostolacheLui T. MaricaruAş vrea să ştiu, să am habar,Pe-acela care merge înainte,De ce la stână îl numiţi măgar,Iar, la cenaclu-i ziceţi preşedinte?

Nic. CrevediaLui Maricaru, la sala DallesV-a adus aici tramcaruDe mărimea unei oşti,Maricaru, Maricaru,Mare-i carul tău cu proşti!

Replică lui I.L. Postolache, care m-a numit ,,cirac” al lui MaricaruNu pot să te iau la valeCu ce-ai zis, ba, dimpotrivă,La trenul cafenelei saleEu am adus... locomotivă.

Lumea epigramei40

Lumea epigramei 41

Să trecem acum la ,,epoca” lui Mircea Trifu:Cafeneaua a devenit ,,Clubul epigra-

miştilor” şi a readus pe piaţă, vorba vine, revista ,,Epigrama”, înfi inţată, după cum ştim, de Virgil Slăvescu în timpul celui de Al doilea război mondial.

Mircea Trifu, între anii 1970 şi 1988, a publicat vreo 14 antologii de epigrame originale ale ,,Clubului epigramiştilor” şi a făcut schimb de idei cu majoritatea epigramiştilor din ţară, de la care primea colaborări.

Iată şi câteva replici mai deosebite:Nic. BunduriImpozantului epigramist Mircea Trifu, pentru volumul ,,Nici Cincinat, nici Păstorel”De Mircea Trifu spun acumCă-i cel mai mare într-un fel,Că n-au avut aşa volumNici Cincinat, nici Păstorel.Replică M.T.În vers şi-n vinuri, tot mereuNoi ne-am afl at egali la scor:Nici ei ,,volumul” mare-al meu,Nici eu ,,capacitatea” lor.

Al. ClenciuEpigramistului Mircea TrifuCu Trifu începând disputa,Un gând măreţ îmi dă asalt,Să urc pe creştetu-i înaltŞi să m-arunc cu paraşuta.

Replică:Amice, să sfârşim disputa,Acestor vorbe insipide,Aruncă-te cu paraşuta...Că, poate, nu se mai deschide!

C-tin IuraşcuEpigramistului Mircea TrifuNăscut la Iaşi, precum ne zici,Cultivi umoru-n alte zone,Păcat că n-ai rămas aici...Dar ce s-ar fi făcut Petrone?

Replică:Răspunsul meu ţi-l dau spontan,Petrone, fi re vitejească,De mă ştia contemporanNici nu-ndrăznea să se mai nască!

Dimitrie JegaUnuia care făcea aluzii răutăcioase la statura de atlet a lui Mircea TrifuNu te mânia, vecine,Are stofă. Bun băiat!Dar când e-n duel cu mine...Iute intră la spălat!

Replică:Un duel, de intervine,Între noi, declar expres:Că mă spăl cum se cuvine...Nu când ,,intru”, ci când ,,ies”!G. ZarafuLui Mircea Trifu, care a afi rmat că, mutat la editura Ion Creangă, în 1969, am devenit o ,,creangă ruptă şi uscată”Creanga ,,ruptă şi uscată”Dacă este ridicată,Poate deveni uşorUn ciomag la purtător!

G. ZarafuPrecizare la epigrama lui Mircea Trifu:Dacă vrei să ţinem cont,De esenţa ei picantă,Epigrama e un pontCe trăieşte dintr-o poantă.

41Lumea epigramei

Lumea epigramei42

Secretar de redacţie: George ZarafuColectivul de redacţie:Eugen Albu, Corneliu Berbente, Corin Bianu, Vasile Til Blidaru, Iulian Bostan, Nicolae Bunduri, Grigore Chitul, Grigore Marian Dobreanu, Laurenţiu Ghiţă, Gheorghe Grosu (Bucureşti), Ion Grosu (Galaţi), Vasile Larco, Nicolae Paul Mihail, George Petrone, Constantin Tudorache, Nichi Ursei, Nicolae Ioniţă, Leonte Năstase.Răspunderea pentru materialele publicate revine exclusiv autorilor.

Editura SEMNEStr. Barbu Delavrancea, nr. 24, Sector 1, Bucureşti

Tel./fax: 021.318.83.44Adresă web: http://www.semneartemis.ro

E-mail: offi [email protected]

Editură acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifi ce din Învăţământul Superior (CNCSIS)

Difuzare:Tel./Fax: 021.311.49.36 ; 021.310.74.59

E-mail: [email protected]

Dezlegarea careului de cuvinte încrucişate: INTENDENTA – NOI – Q – CALM – URNA – PUU – E – NOTITA – CSI – DIACONI – ET – A – TERN – APE – BCE – T – ESTA – IH – NAN – SIT – LESE – UU – CR – AUTOR - ESEU. (BĂNEŞTI, DINESCU, ENE, MIHAIL, OANCEA, OLTEANU, PETCU, PREDA, QUINTUS, RANETTI, ŞTEFAN, TACU; ION IONESCU-QUINTUS).

Ilustrăm acest număr cu un grupaj din caricatura rusă, alese Nicolae Ioniţă.

Epigrama e un pontCe-a venit din Helenspont,Şi-apoi a dansat pe valCu latinul Marţial.

G. ZarafuLui Mircea Trifu, care a afi rmat despre mine:Era cândva epigramist,De-o vreme-ncoa e... preşedinte!

E drept că sunt şi trist niţel,Dar de cu totul altceva:Privesc al poantelor nivelDin Cafenea!

Mircea TrifuLui G. ZarafuCum ştiu că nu mă iartă el,De-aceea dau şi eu mai tare:,,Are-o săgeată de oţel,Din care fabrici... lumânare!”

ReplicăÎţi fac plăcerea-n astă searăŞi-mi fac din epigramă ceară,Dar lumânarea cea dintâiO vei avea la căpătâi!

Lumea epigramei42 Lumea epigramei42

Lumea epigramei 4343Lumea epigramei

LUI LEV TOLSTOIFaptul l-am dedus,Cu întreg elanul,Cât a fost de ,,RUS”,I-a plăcut... ,,ROMANUL”.

LUI I.V.STALINConducător rapace,Cu intrigi de tot soiulȘi lupta pentru paceA câștigat războiul.

MOȘTENITORILOR MEICelor ce doresc din viaţăSă-mi ia lucrurile toate,Le dau ,,cărţile pe faţă”Și mai multe pe la spate.

SOLUŢIETuturor o spun pe faţă,Aiurit așa cum îs,Zilnic îmi bat joc de viaţă...Fi’ndcă vreau să mor de râs.

UNUI CONFRATELiterat de soi,Cum se crede el,E un PăstorelFoarte bun la... oi.

Epigrame de Nelu Quintus

Lumea Epigramei Nr. 8

Documents

Transcript of Lumea Epigramei Nr. 8