evrika group www.cursonline.eu cursuri de perfectionare, calificare, specializare avizate de Ministerul Muncii si Ministerul Educatiei contabilitate, expert fiscal, inspector resurse umane, inspector in domeniul sanatatii si securitatii in munca, limbi straine: incepator, mediu, avansat, pentru afaceri si limba romana pentru straini

OBLIGATIILE ANGAJATORULUI in domeniul sanatatii in munca : sa stabileasca masurile tehnice si organizatorice de protectie a muncii, corespunzator conditiilor de munca si factorilor de risc evaluati la locurile de munca, pentru asigurarea sanatatii angajatilor sa ia in considerare, din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, capacitatea angajatilor de a executa sarcinile de munca repartizate sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii, asupra riscurilor la care aceasta va fi expusa la locul de munca, precum si a masurilor tehnice si organizatorice de prevenire necesare sa angajeze in munca numai persone care in urma controlului medical corespund sarcinilor de munca pe care urmeaza sa le efectueze sa asigure dotarea, intretinerea, verificarea echipamentelor individuale de protectie si a echipamentelor individuale de lucru si sa nu permita desfasurarea nici unei activitati de catre angajatii sai fara utilizarea corecta de catre acestia a echipamentului din dotare sa acorde la recomandarea medicului materiale igienico-sanitare si alimentatie de protectie sa asigure supravegherea medicala corespunzatoare a riscurilor pentru sanatate la care angajatii sunt expusi in timpul lucrului

-

-

-

OBLIGATIILE ANGAJATILOR : sa-si insuseasca si sa respecte normele si instructiunile de protectie a muncii si prevenire a imbolnavirilor sa utilizeze corect echipamentele tehnice, substantele periculoase si celelalte mijloacele de productie sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care a fost acordat

IGIENA PERSONALA A LUCRATORULUI Igiena personala reprezinta totalitatea manoperelor pentru realizarea unei stari de curatenie a intregului corp (piele, mucoase, par, unghii), a imbracamintei si incaltamintei, astfel

incat lucratorul sa nu devina o sursa de contaminare a produselor alimentare sau de imbolnavire a propriei persoane. Daca lucrati cu alimente este necesar sa aveti o igiena personala foarte buna. Organismul excreta diferite substante, in mod permanent, cum ar fi sudoarea, celule moarte. Aceste substante sunt suport nutritiv pentru microorganisme, degaja mirosuri neplacute si pot contribui la alterarea alimentelor. Organismul uman elimina microorganisme pe diverse cai : calea fecala, urinara, din cavitatea bucala, din cavitatea nazala. Prin relatia permanenta cu mediul inconjurator, omul poate primi pe suprafata pielii sale si in nas, urechi, gura etc. praf si microorganisme pe care apoi le transmite alimentelor si utilajelor pe care le foloseste si de pe acestea ele pot ajunge la consumator. Inainte de inceperea lucrului se face : - dus general cu apa calda si sapun - schimbarea imbracamintii de strada cu echipamentul de lucru, precum si a incaltamintei Atentie ! pentru a ajunge la vestiar nu se trece cu hainele de strada prin zone unde se prelucreaza alimente - hainele de strada se pastreaza in afara zonelor ce contin alimente si mancare - hainele de strada se pastreaza separat de cele de lucru Frecventa spalarii diferitelor zone de pe corp depinde de gradul de risc de contaminare a limentelor in diferitele operatiuni de prelucrare. La sfarsitul lucrului se face dus general cu apa si sapun si reluarea hainelor si incaltamintei de strada pentru personalul din productie. Igiena personalului se desfasoara in vestiare, care sunt alcatuite din : camere de imbracare, dezbracare, dusuri, W.C.-uri si chiuvete. Trebuie sa fie asigurate dusuri in numar corespunzator, dupa natura proceselor de munca sau din motive de sanatate. Se vor prevedea camere de dus separate pe sexe sau folosirea alternativa a acestora de catre femei si barbati. Camerele de dus trebuie sa fie suficient de spatioase pentru a permite fiecarui angajat sa se spele in conditiile unui standard corespunzator de igiena.

Dusurile trebuie sa fie alimentate cu apa curenta calda si rece. Trebuie sa fie asigurate chiuvete cu apa curenta calda si rece, in numar suficient, amplasate in vecinatatea locurilor de munca si a vestiarelor. Chiuvetete trebuie sa fie separate pentru barbati si femei sau, daca aceasta nu este posibil, sa fie folosite alternativ de barbati si femei. Cand camerele de dus sau chiuvetele sunt separate de vestiare, trebuie sa existe un acces usor intre ele. Materialele igienico-sanitare se acorda obligatoriu si gratuit angajatilor in scopul asigurarii igienei si protectiei personale. Angajatii sunt obligati sa utilizeze materialele igienico-sanitare primite.

Spalarea si dezinfectia mainilor Mainile sunt acele parti ale corpului care vin in contact cel mai frecvent cu alimentele. De aceea, este esential ca ele sa fie curate permanent, de la inceperea pana la terminarea muncii. Pe maini pot trai si chiar se pot inmulti microorganisme, de aceea spalarea si dezinfectia mainilor sunt obligatorii pentru prevenirea imbolnavirii. Materiale necesare pentru curatarea mainilor : apa calda, sapunul, periuta de ungii si un sistem de uscare. Pentru dezinfectie se folosesc solutii clorigene, solutii alcoolice, etc. Apa calda trebuie sa fie : - potabila pentru a nu contamina cu microbi si a nu murdari mainile - suficient de calda pentru a sigura desprinderea cu usurinta a murdariei - cantitativ suficienta pentru sapunire si clatire Sapunul trebuie sa fie : de buna calitate pentru a se sigura sapunirea suficienta pentru degajarea murdariei de pe suprafete - bine intretinut, curat, depozitat in savoniere sau recipienti curati, casa nu favorizeze dezvoltarea microbilor De preferat este folosirea sapunului lichid, eliberat din dispozitive ermetice care elimina continutul la manipularea unei clapete. -

Periuta de unghii trebuie : sa fie individuala, trebuind sa fie spalata si dezinfectata dupa fiecare folosire perii sa fie suficient de numerosi si tari pentru a putea scoate murdaria, dar sa nu produca raniri. Tehnica spalarii : buna umezire a mainilor cu apa calda, la jet de apa sapunirea-clabucirea frecarea mecanica a mainilor operatia trebuie sa dureze cca 10 secunde pentru fiecare zona spalata - clatirea mainilor cu apa calda pana la desprinderea tuturor urmelor de sapun, folosind jetul de apa - uscarea mainilor la jet de aer cald - cu prosoape de unica folosinta Spalarea mainilor este cea mai importanta procedura pentru prevenirea contaminarii alimentelor. Spalarea simpla a mainilor este definita, ca fiind frecarea viguroasa a mainilor, una de alta, pe toate suprafetele, dupa prealabila umezire si sapunire. Tipuri de spalare a mainilor : se efectueaza cu apa si sapun simplu se pot utiliza si sapunul antiseptic cu activitate bactericida, detergenti sau alte produse de spalare ce contin substante antimicrobiene. Timpul de contact trebuie sa fie 30 secunde-1 minut. Dezinfectia mainilor se face : dupa spalare si uscare prealabila, cu cantitatea de dezinfectant necesara, recomandata de producator - timpul de contact este de 30 secunde 1 minut - scopul este de a distruge microorganismele tranzitorii existente pe piele Intretinerea unghiilor / conditii igienice : sa fie taiate scurt pentru a nu permite retinerea de murdarie subunghiala curatate cu periuta si sapun pentru a se scoate murdaria din santul periunghial nedate cu lacuri pentru a observa daca sunt curatate si pentru ca lacul sa nu cada in mancare sa nu se rupa sau roade cu dintii, ci sa se taie cu foarfece si sa se pileasca cu pila ustensile individuale, bine curatate si dezinfectate orice ranire sau infectie locala se anunta sefului, apoi se adreseaza medicului, pentru a preveni contaminarea alimentelor sa nu se taie in incapari unde sunt alimente

Igiena parului Parul are bacterii pe suprafata sa, din care unele sunt patogene. In mod natural, zilnic cad cca 100 fire de par, existand posibilitatea contaminarii alimentelor. Sa nu uitam si matreata, care se intalneste adesea si care este si ea purtatoare de microorganisme. Pentru prevenirea contaminarii alimentelor, parul trebuie sa fie : spalat cat mai des si mai bine strans si protejat (acoperit complet) cu bonete, basmale, in toate locurile de preparare a alimentelor si mancarii - pieptanat numai in afara zonelor de lucru - neatins cu mana in timpul muncii, iar daca aceasta se produce, este obligatoriu sa ne spalam pe maini Igiena gurii, nasului si urechilor In gura, nas si urechi se gasesc adesea , bacterii patogene, cum ar stafilococul auriu, care produc infectarea si aparitia puroiului, precum si alte consecinte. Trebuie impiedicata trecerea bacteriilor din gura, nas si urechi pe alimente si mancare. Aceasta se face prin : o cat mai buna igiena curatarea acestor cavitati obiceiuri corecte in timpul lucrului nu scuipam, nu tusim, nu stranutam deasupra mancarii nu ne scarpinam in nas, urechi sau gura, daca am facut-o ne spalam pe maini imediat nu ne stergem nasul, ochii sau urechile in locuri unde sunt alimente sau mancaruri. Pentru aceste operatiuni vom utiliza numai batisete de unica folosinta si apoi ne vom spala pe maini, si dupa caz le vom dezinfecta - nu mestecam si nu scuipam guma - nu fumam, pe mancare putand ajunge scrum si mucuri cu microbi din gura ; mancarea poate lua miros de fum - nu gustam cu degetul mancarea - nu ne roadem unghiiile si nu ne lingem degetele Toate persoanele care lucreaza intr-un spatiu in care se manipuleaza alimente trebuie sa aiba unghiile taiate, sa nu poarte bijuterii pe degete, exclusiv vergheta, sa aiba parul strans sub boneta, sa se spele pe maini cu apa si sapun inainte de inceperea programului si ori de cate ori este nevoie si sa respecte un nivel ridicat de igiena personala. Ingrijirea pielii Pielea, chiar spalata, mai contine microbi, care pot trai pe ea, indeosebi in santuri si pe langa bulbul firului de par.

Microbii pot sa produca infectii locale si din acestea pot trece in alimente. Pentru a preveni contaminarea alimentelor cu microbii de pe piele trebuie : sa ne spalam cat mai bine pielea si sa dezinfectam anumite zone sa nu ne scarpinam bubele, cosurile, pielea sau daca o facem sa ne spalam si dezinfectam mainile imediat Ranirea in timpul lucrului Orice zgarietura, intepatura sau taietura este de regula infectata. O picatura microscopica de puroi, daca ajunge in mancare, este aproape sigur ca acela care o va manca va face tixiinfectie alimentara. Pentru a preveni acest lucru trebuie : sa evitam zgarierea, inteparea sau taieturile, imediat ce ne-am zgariat sau taiat, sa dezinfectam rana si sa o acoperim cu un pansament etans, impermeabil - trebuia sa avem grija ca pansamentul sa nu cada in mancare - daca pansamentul a cazut in mancare, aceasta se arunca obligatoriu ! - daca rana este adanca ne adresam imediat medicului Bijuteriile Bijuteriile nu permit spalarea corecta a mainilor. Intre ele si pile pot ramane portiuni cu incarcatura microbiana. In santurile bijuteriilor, in porii curelelor de ceas pot ramane resturi alimentare in care se dezvolta colonii de microbi, care trec apoi pe alimente. ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE Prin echipament de protectie intelegem acele piese de imbracaminte si incaltaminte pe care le foloseste lucratorul in timpul muncii. Toate persoanele care lucreaza intr-un spatiu in care se manipuleaza alimente, inclusiv studentii si elevii care efectueaza orele de practica, trebuie sa utilizeze echipamentul de protectie sanitara a alimentelor, care sa impiedice contaminarea cu microbi de la parul, pilea, vestimentatia si incaltamintea lucratorului. Echipamentul de protectie are drept scop : protectia lucratorului cand mediul de lucru contine noxe care l-ar putea imbolnavi. De exemplu persoanele care fac curatenie la grupurile sanitare si care s-ar putea imbolnavi. - Protectia sanitara a alimentului atunci cand lucratorul prin hainele si incaltamintea sa poate contamina alimentul si poate duce astfel la imbolnavirea consumatorului. Caracteristicile echipamentului de protectie :

trebuie sa protejeze in mod real alimentul, in scopul reducerii maxime a riscurilor de contaminare a alimentului - sa acopere complet suprafetele corpului cele mai expuse la contaminare si cele mai contaminate pentru aliment - sa nu permita trecerea usoara prin material a microorganismelor si substantelor nocive - sa nu fie el insusi un creator de factori de risc - sa nu se incheie cu dispozitive care sa cada usor in mancare in alimente butoni, nasturi, panglici - sa nu degaje mirosuri sau alte substante toxice - sa nu aiba cute sau alte elemente de croiala care sa favorizeze acumularea muradriei si dezvoltarea bacteriilor - sa fie astfel croit incat sa nu jeneze miscarile corpului - sa aiba culori diferite pentru diferitele locuri de munca deschise pentru cei care lucreaza cu alimentele si mai inchise pentru cei care fac curatenie - sa fie impermeabil in partile care vin in contact cu umezeala - sa fie purtat tot timpul activitatii - sa fie spalat in unitati autorizate sanitar si pastrat de hainele de strada si de echipamentul pentru efectuarea curateniei Angajatii care beneficiaza de echipament individual de protectie au urmatoarele obligatii : sa cunoasca caracteristicile si modul corect de utilizare a echipamentului de protectie din dotare - sa poarte intregul echipament de protectie pe toata durata indeplinirii sarcinii de munca - sa utilizeze echipamentul numai in scopul pentru care acesta a fost atribuit si sa se ocupe de conservarea calitatilor de protectie ale acestuia - sa solicite un nou echipament de protectie cand cel din dotare nu mai prezinta calitatile de protectie necesare Angajatorul este obligat : sa inlocuiasca echipamentul individual de protectie care nu mai corespunde din punct de vedere al calitatilor de protectie sa instruiasca angajatii asupra masurilor care trebuie luate privind sanatatea acestora la utilizarea echipamentului individual de protectie in timpul lucrului

Folosirea trebuie sa se faca : - ori de cate ori se lucreaza in meiul pentru care este destinat - tot timpul lucrului - numai in mediul de lucru si in nici un caz in afara lui Wc, in sala de odihna, afara, etc - numai complet si cuarat, daca se murdareste, trebuie schimbat imediat - numai de catre posesorul lui, nu se poate imprumuta de la o persoana la alta Intretinerea Aceasta trebuie sa fie :

in stare de integritate : fara rupturi, carpeli, unele lipsuri in stare de curatenie perfecta orice pata anuleaza calificativul de echipament curat si cere schimbarea lui - splat astfel incat sa confere securitatea sanitara a suprafetei sale Pentru lucratorii din alimentatie, echipamentul de protectie a alimentelor trebuie sa fie si apretat si calcat. Calcarea cu fierul incins omoara microbii. Cel apretat se mototoleste mai usor si mai repede decat cel neapretat. Astfel se poate constata daca el se foloseste un timp indelungat, fara a fi schimbat. Folosirea indelungata a echipamentului de protectie duce la incarcarea sa microorganisme si la cresterea riscului de contaminare a alimentului, chiar in conditiile in care echipamentul pare curat si nepatat. Transportul echipamentului de protectie a alimentului Se interzice transportul echipamntului de protectie curat : in sacose care au fost folosite si pentru transportul altor lucruri materii prime alimentare, alte haine, etc - neacoperit si venind in contact cu alte obiecte din mediul inconjurator - imbracat de lucrator, sub hainele de strada, in mijloce de transport in comun Depozitarea echipamentului de protectie se face separat de hainele de strada, in dulapuri vestiar. Dulapurile pentru imbracamintea de lucru trebuie sa separat de cele pentru imbracamintea obisnuita si de cele pentru efectuarea curateniei.

Organizarea interioara a magazinului Magazinul reprezinta un punct de convergenta pentru trei categorii esentiale de agenti economici : producatorul, comerciantul si consumatorul. Rolul magazinului pentru fiecare agent economic : pentru producator: este locul de desfacere a produsului sau produselor sale; pentru comerciant : acesta exploateaza magazinul pentru a rentabiliza investitiile sale;

pentru consumatori: acestia se adreseaza magazinului pentru si satisface anumite nevoi. Factorii de atractie a clientilor: gama sortimentala de marfuri si servicii facilitati bancare facilitati multiple de parcare acces bun in termenii drumurilor facilitati de petrecere a timpului liber un mediu comercial placut, adica magazile moderne si curate

acces pietonal bun intre magazine Cum puteti capta atentia clientului si sa-l incurajati apoi sa intre in magazin? Raspunsul la aceasta intrebare il veti obtine observand imaginea exterioara si cea interioara a unui magazin: Designul exterior: Emblema si firma Fatada magazinului Accesul in magazin Vitrina Designul interior: Peretii interiori Pardoseala Plafonul Iluminarea Rafturile Suprafata comerciala se poate diviza in functie de marimea si profilul magazinului, in urmatoarele incaperi: Sala de vanzare unde are loc procesul de vanzare a marfurilor ; Spatiul pentru rezerva de marfuri, destinat pastrarii stocurilor, in vederea asigurarii pregatirii marfurilor si continuitatii procesului de vanzare si Spatiile auxiliare . Fluxurile existente in magazine:

Fluxurile marfurilor reprezinta miscarea marfurilor in cadrul magazinelor din momentul primirii lor de la furnizori pana in momentul vanzarii si eliberarii catre cumparatori; Fluxul personalului in cazul magazinelor mari, moderne este organizat separat de fluxul cumparatorilor, dar se suprapune, in buna parte, cu fluxul marfurilor. Circulatia personalului spre locurile de munca, spre grupurile sanitare, vestiare se face pe un circuit secundar. Fluxul cumparatorilor reprezinta caile de circulatie a acstora, de la intrarea in magazin catre toate grupele de marfuri etalate in sala de vanzare si pana la iesirea din magazin. Depozitarea marfurilor In vederea satisfacerii cerintelor consumatorilor la timp si cu sortimentul dorit, la nivelul magazinului se formeaza anumite stocuri de marfuri intre doua aprovizionari succesive. Comerciantul are datoria de a amenja spatii corespunzatoare pentru pastrarea si depozitarea marfurilor, asigurand astfel deplina integritate cantitativa si calitativa acestora pe toata durata pastrarii. Sarcinile principale ale unui depozit de marfuri comercial sunt: receptia marfurilor, controlul si stocajul lor, pregatire comenzilor, ambalarea marfurilor si livrarea acestora catre beneficiar In cadrul unui depozit exista 3 zone: zona I situata in imediata vecinatate a cailor de acces; destinata marfurilor care se livreaza in cantitati mari si cu o frecventa mare zona II localizata de de o parte si de alta a primei zone (in adancime fata de aceasta); destinata pastrarii marfurilor livrate cu o frecventa medie si in cantitate medie zona III amplasata in zonele periferice al depozitului (cele mai indepartate de caile principale); destinata pastrarii marfurilor cu circulatie lenta Asigurarea conditiilor de pastrare prin: dotarea spatiilor cu rafturi, supoti, gratare, patforme, palete dotarea cu utilaje de pastrare a calitatii ventilatoare, frigidere, vitrine frigorifice existenta instrumentelor de control al parametrilor aerului: termometre, higrometre asigurarea conditiilor igienico-sanitare dezinfectie, dezinsectie, deratizare

Aranjarea marfurilor prin: ordonarea acestora pe grupe, subgrupe, articole, sortimente depozitarea in functie de ambalare: stive, rafturi, vrac inaltimea stivei sa nu depaseasca 2 m distanta fata de sursele de caldura 1.5 m distanta dintre stive sa permita accesul lucratorilor evitarea alaturarii marfurilor ce imprumuta cu usurinta mirosul sau care transmit sau absorb umezeala depozitatea marfurilor inflamabile in locuri speciale depozitarea marfurilor alimentare cu termene de garantie in ordinea intrarii Controlul pastrarii marfurilor: verificarea periodica a marfurilor depozitate verificarea organoleptica controlul zilnic al curateniei spatiului de depozitare verificarea periodica a termenului de garantie pentru prevenirea invechirii acestora Existenta unor spatii si conditii optime de depozitare decurge dn caracteristcile fiecarui tip de marfa in vederea pastrarii calitatii produselor. Spatiul pentru rezerva de marfuri destinat depozitarii acestora trebuie sa reprezinte in medie 25-40 % din suprafata comerciala a magazinului si sa fie amplasat cat mai aproape de sala de vanzare sau de rampa de incarcare descarcare. Pregatirea marfurilor pentru vanzare a. Operatiuni comune tuturor marfurilor: dezambalarea, sortarea , stererea sau curatatea de praf, etichetarea si afisarea preturilor si deplasarea si expunerea marfurilor in sala de vanzare b. Operatiuni specifice unor grupe de marfuri: cantarirea, portionarea si preambalarea marfurilor livrate vrac, calcarea confectiilor pentru refacerea aspectului comercial, asamblarea marfurilor tehnice livrate ca parti detasate, incercarea prealabila a functionarii marfurilor electrocasnice, acordarea instrumentelor muzicale, etc.

Pretul marfurilor Pretul reprezinta o suma de bani primita sau platita pentru cedarea, respectiv obtinerea unui bun. P= pretul de productie C=costul unitar de productie PR=profitul unitar Pretul psihologic-este rezultatului echilibrului dintre avantajele si inconvenientele unu pret prea scazut si cele ale unui pret prea ridicat Un pret apreciat de cumparatori ca fiind: prea mic determina scaderea vanzarilor de marfuri, deoarece se reduce increderea in calitatea acestora prea mare determina scaderea vanzarilor de produse, deoarece depaseste posibilitatile de cumparare ale consumatorilor Pretul psihologic este acceptat de cel mai mare numar de cumparatori si este situat intre cele doua extreme un pret prea scazut si un pret prea ridicat Functiile sociale ale comertului: Functia de aprovizionare cu marfuri a populatiei Unitatile comerciale pot ajunge la rezultate bune prin: cunoasterea gusturilor si preferintelor cumparatorilor cunoasterea psihologiei cumparatorilor aprovizionarea cu marfuri dorite de cumparatori dialog agreabil cu clientii b. Functia de crestere a gradului de instruire a cumparatorilor P=C+PR

vanzarea este insotita si de unele informatii care contribuie la imbogatirea cunostinetelor generale ale populatiei informatiile se ofera de personalul magazinului prin prezentarea marfurilor se recomanda prezentarea produselor noi, informarea cumparatorilor privind ultimile realizari in domeniu ambalajul (vanzatorul mut) ofera date despre un produs sau despre modul de folosire, preparare folosirea mijloacelor de publicitate pentru a face cunoscute anumite produse-brosuri, pliante

INVENTARIEREA IN UNITATILE COMERCIALE: Unitile au obligaia s efectueze inventarierea general a elementelor de activ i de pasiv deinute la nceputul activitii, cel puin o dat pe an pe parcursul funcionrii lor, n cazul fuziunii sau ncetrii activitii, precum i n urmtoarele situaii: a) la cererea organelor de control, cu prilejul efecturii controlului, sau a altor organe prevzute de lege; b) ori de cte ori sunt indicii c exist lipsuri sau plusuri n gestiune, care nu pot fi stabilite cert dect prin inventariere; c) ori de cte ori intervine o predare-primire de gestiune; d) cu prilejul reorganizrii gestiunilor; e) ca urmare a calamitilor naturale sau a unor cazuri de for major; f) n alte cazuri prevzute de lege. Inventarierea elementelor de activ i de pasiv se efectueaz de ctre comisii de inventariere, formate din cel puin dou persoane, numite prin decizie scris

n decizia de numire se menioneaz n mod obligatoriu componena comisiei, numele responsabilului comisiei, modul de efectuare a inventarierii, gestiunea supus inventarierii, data de ncepere i de terminare a operaiunilor. La persoanele fizice care desfoar activiti productoare de venituri, precum i la unitile al cror numr de salariai este redus, inventarierea poate fi efectuat de ctre o singur persoan. Comisia de inventariere rspunde de efectuarea tuturor lucrrilor de inventariere, potrivit prevederilor legale. Pentru desfurarea n bune condiii a operaiunilor de inventariere, n comisii vor fi numite persoane cu pregtire corespunztoare economic i tehnic, care s asigure efectuarea corect i la timp a inventarierii elementelor de activ i de pasiv, inclusiv evaluarea lor conform reglementrilor contabile aplicabile. Inventarierea i evaluarea elementelor de activ i de pasiv se pot efectua att cu salariaii proprii, ct i pe baz de contracte de prestri de servicii ncheiate cu persoane juridice sau fizice cu pregtire corespunztoare. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii i nici contabilii care in evidena gestiunii respective. Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi nlocuii dect n cazuri bine justificate i numai prin decizie scris, emis de ctre cei care i-au numit. n vederea bunei desfurri a operaiunilor de inventariere, persoanele care au obligaia gestionrii elementelor de activ i de pasiv trebuie s ia msuri pentru crearea condiiilor corespunztoare de lucru comisiei de inventariere, prin: organizarea depozitrii bunurilor grupate pe sortotipodimensiuni, codificarea acestora i ntocmirea etichetelor de raft; inerea la zi a evidenei tehnico-operative la gestiuni i a celei contabile i efectuarea confruntrii datelor din aceste evidene;

participarea ntregii comisii de inventariere la lucrrile de inventariere; asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor care se inventariaz, respectiv pentru sortare, aezare, cntrire, msurare, numrare etc.;

asigurarea participrii la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sort, pre etc.) a unor specialiti din unitate sau din afara acesteia, la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere, care au obligaia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor nscrise; dotarea gestiunii cu aparate i instrumente adecvate i n numr suficient pentru msurare, cntrire etc., cu mijloace de identificare (cataloage, mostre, sonde etc.), precum i cu formulare i rechizite necesare; dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul i de sigilare a spaiilor inventariate; asigurarea proteciei membrilor comisiei de inventariere n conformitate cu normele de protecie a muncii; asigurarea securitii uilor, ferestrelor, porilor etc. de la magazine, depozite, gestiuni etc. Principalele msuri organizatorice care trebuie luate de ctre comisia de inventariere sunt urmtoarele: a)nainte de nceperea operaiunii de inventariere s ia de la gestionarul rspunztor de gestiunea bunurilor o declaraie scris din care s rezulte dac: o gestioneaz bunuri i n alte locuri de depozitare; o n afara bunurilor unitii respective, are n gestiune i alte bunuri aparinnd terilor, primite cu sau fr documente; o are plusuri sau lipsuri n gestiune, despre a cror cantitate sau valoare are cunotin; o are bunuri nerecepionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au ntocmit documentele aferente; o a primit sau a eliberat bunuri fr documente legale;

o deine numerar sau alte hrtii de valoare rezultate din vnzarea bunurilor aflate n gestiunea sa; o are documente de primire-eliberare care nu au fost operate n evidena gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate. De asemenea, gestionarul va meniona n declaraia scris felul, numrul i data ultimului document de intrare/ieire a bunurilor n/din gestiune. Declaraia se dateaz i se semneaz de ctre gestionarul rspunztor de gestiunea bunurilor i de ctre comisia de inventariere, care atest c a fost dat n prezena sa; b) s identifice toate locurile (ncperile) n care exist bunuri ce urmeaz a fi inventariate; c) s asigure nchiderea i sigilarea spaiilor de depozitare, n prezena gestionarului, ori de cte ori se ntrerup operaiunile de inventariere i se prsete gestiunea.

Dac bunurile supuse inventarierii, gestionate de ctre o singur persoan, sunt depozitate n locuri diferite sau cnd gestiunea are mai multe ci de acces, membrii comisiei care efectueaz inventarierea trebuie s sigileze toate aceste locuri i cile lor de acces, cu excepia locului n care a nceput inventarierea, care se sigileaz numai n cazul cnd inventarierea nu se termin ntr-o singur zi. La reluarea lucrrilor se verific dac sigiliul este intact; n caz contrar, acest fapt se va consemna ntr-un proces-verbal de constatare, care se semneaz de ctre comisia de inventariere i de ctre gestionar, lundu-se msurile corespunztoare. Documentele ntocmite de comisia de inventariere rmn n cadrul gestiunii inventariate, n locuri special amenajate (fiete, casete, dulapuri etc.), ncuiate i sigilate. Sigiliul se pstreaz, pe durata inventarierii, de ctre responsabilul comisiei de inventariere. d) s bareze i s semneze, la ultima operaiune, fiele de magazie, menionnd data la care sau inventariat bunurile, s vizeze documentele care privesc intrri sau ieiri de bunuri, existente

n gestiune, dar nenregistrate, s dispun nregistrarea acestora n fiele de magazie i predarea lor la contabilitate, astfel nct situaia scriptic a gestiunii s reflecte realitatea. e) s verifice numerarul din cas i s stabileasc suma ncasrilor din ziua curent, solicitnd ntocmirea monetarului (la gestiunile cu vnzare cu amnuntul) i depunerea numerarului la casieria unitii f) s controleze dac toate instrumentele i aparatele de msur sau de cntrire au fost verificate i dac sunt n bun stare de funcionare n cazul n care gestionarul lipsete, comisia de inventariere aplic sigiliul i comunic aceasta conducerii unitii respective. Conducerea unitii are obligaia s l ncunotineze imediat, n scris, pe gestionar despre inventarierea ce trebuie s se efectueze, indicnd locul, ziua i ora fixate pentru nceperea lucrrilor Dac gestionarul sau reprezentantul su legal nu se prezint la locul, data i ora fixate, inventarierea se efectueaz de ctre comisia de inventariere n prezena altei persoane, numit prin decizie scris, care s l reprezinte pe gestionar. Pentru desfurarea corespunztoare a inventarierii este indicat, dac este posibil, s se sisteze operaiunile de intrare-ieire a bunurilor supuse inventarierii, lundu-se din timp msurile corespunztoare pentru a nu se stnjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor. Dac operaiunile de aprovizionare-livrare a bunurilor nu pot fi suspendate, se prevede crearea unei zone tampon n care s se depoziteze bunurile primite n timpul inventarierii sau s se permit expedieri la clieni, iar operaiunile respective se vor efectua numai n prezena comisiei de inventariere, care va meniona pe documentele respective "primit n timpul inventarierii" sau "eliberat n timpul inventarierii", dup caz, n scopul evitrii inventarierii duble sau a omisiunilor. Pe toat durata inventarierii, programul i perioada inventarierii vor fi afiate la loc vizibil. Bunurile aflate asupra angajailor la data inventarierii (echipament, cazarmament, scule, unelte etc.) se inventariaz i se trec n liste separate, specificndu-se persoanele care rspund de

pstrarea lor. n cadrul evidenierii acestora pe formaii i locuri de munc, bunurile vor fi centralizate i comparate cu datele din evidena tehnico-operativ, precum i cu cele din evidena contabil. Bunurile cu un grad mare de perisabilitate se inventariaz cu prioritate fr a se stnjeni desfacerea imediat a acestora. Comisia de inventariere are obligaia s controleze toate locurile n care pot exista bunuri supuse inventarierii. nainte de nceperea inventarierii produciei n curs de execuie i a semifabricatelor din producia proprie, este necesar: s se predea la magazii i la depozite, pe baza documentelor, toate piesele, ansamblurile i agregatele a cror prelucrare a fost terminat; s se colecteze din secii sau ateliere toate produsele reziduale i deeurile, ntocmindu-se documentele de constatare; s se ntocmeasc documentele de constatare i s se clarifice situaia semifabricatelor a cror utilizare este ndoielnic. pe ultima fil a listei de inventariere, gestionarul trebuie s menioneze dac toate bunurile i valorile bneti din gestiune au fost inventariate i consemnate n listele de inventariere n prezena sa. de asemenea, acesta menioneaz dac are obiecii cu privire la modul de efectuare a inventarierii. n acest caz, comisia de inventariere este obligat s analizeze obieciile, iar concluziile la care a ajuns se vor meniona la sfritul listelor de inventariere. listele de inventariere se semneaz pe fiecare fil de ctre membrii comisiei de inventariere i de ctre gestionar. in cazul gestiunilor colective (cu mai muli gestionari), listele de inventariere se semneaz de ctre toi gestionarii, iar n cazul predrii-primirii gestiunii, acestea se semneaz att de ctre gestionarul predtor, ct i de ctre cel primitor. Rezultatele inventarierii se nscriu de ctre comisia de inventariere ntr-un proces-verbal.

Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie s conin, n principal, urmtoarele elemente: data ntocmirii; numele i prenumele membrilor comisiei de inventariere; numrul i data deciziei de numire a comisiei de inventariere; gestiunea inventariat; data nceperii i terminrii operaiunii de inventariere; rezultatele inventarierii; concluziile i propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor i ale lipsurilor constatate i la persoanele vinovate, precum i propuneri de msuri n legtur cu acestea; volumul stocurilor depreciate, fr micare, cu micare lent, greu vandabile, fr desfacere asigurat i propuneri de msuri n vederea reintegrrii lor n circuitul economic; propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar i declasare sau casare a unor stocuri; constatri privind pstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integritii bunurilor din gestiune, precum i alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate. Pentru toate plusurile, lipsurile i deprecierile constatate la bunuri,, comisia de inventariere trebuie s primeasc explicaii scrise de la persoanele care au rspunderea gestionrii. Pe baza explicaiilor primite i a documentelor cercetate, comisia de inventariere stabilete caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor i deprecierilor constatate, precum i caracterul plusurilor, propunnd, n conformitate cu dispoziiile legale, modul de regularizare a diferenelor dintre datele din contabilitate i cele faptice, rezultate n urma inventarierii. LIST DE INVENTARIERE - Servete ca: document pentru inventarierea mrfurilor, ambalajelor i altor materiale aflate n evidena cantitativ-valoric n unitile cu amnuntul; document pentru stabilirea minusurilor i plusurilor valorice din gestiunile inventariate; document pentru ntocmirea registrului-inventar.

Magazinul este un vnztor de prim ordin, fie c este organizat n forma de vnzare cu autoservire, fie n forma clasic unde progresele nregistrate n prezentarea mrfurilor, la vederea clientului, ca i aspectul agreabil i modern al acestuia preiau unele atribute din munca vnztorului. Frecventnd un magazin, consumatorul economisete timp, efort, nefiind nevoie s se adreseze fiecrui productor pentru a-i acoperi cerinele de consum care pot fi destul de largi ( hran, mbrcminte, igien personal, dotare i ntreinere a locuinei etc.). Deci, magazinul produce servicii i ofer consumatorului mijlocul de a le obine prin actul de vnzare.

Structura funcional a magazinului

Suprafaa unui magazin se poate diviza n funcie de mrimea i profilul su, vechimea cldirilor n care acestea i desfoar activitatea, modul de realizare a construciei (cu unul sau mai multe niveluri), astfel : a) sala de vnzare, n cadrul creia are loc procesul de vnzare a mrfurilor; b) depozitul de mrfuri, destinat pstrrii mrfurilor i continuitii procesului de vnzare; c) spaial tehnic (vestiare, grupuri sanitare, instalaii tehnice, birouri). O importan deosebit pentru organizarea magazinului o are, printre altele, forma i mrimea slii de vnzare. Experiena demonstreaz c exist o mare diversitate de forme ale slii de vnzare. Sunt preferate formele ptrate i dreptunghiulare (ct mai apropiate de forma ptrat) datorit condiiilor optime de vizibilitate i de orientare a cumprtorilor n sala de vnzare, de amplasarea mobilierului i utilajelor, de stabilirea celor mai raionale fluxuri ale mrfurilor, personalului i cumprtorilor. Sala de vnzare trebuie s aib create condiii de iluminare natural care s asigure, n timpul zilei, vizibilitate pn n cele mai ndeprtate locuri, s permit studierea amnunit a mrfurilor expuse, precum i distingerea fr efort, a ntregii palete coloristice a mrfurilor.

Tehnologia amenajrii suprafeei de vnzare

Organizarea interioar a suprafeei de vnzare reprezint, ntr-o anumit msur, modul de prezentare a magazinului, argumentul su, maniera sa de exprimare n cadrul dialogului pe care-l stabilete cu clientela. O asemenea viziune, presupune ca magazinul s fie proiectat din interior spre exterior, ncepnd de la punctul de vnzare (raionul). Att n proiectarea noilor magazine, ct i n remodelarea celor existente, se urmrete, n esen, crearea unei ambiane care s promoveze n cel mai nalt grad vnzrile, realizarea unei legturi optime ntre diferitele componente ale sistemului pe care l formeaz ansanblul suprafeei de vnzare.

Dimensionarea raioanelor

Funcionalitatea eficient a magazinului este condiionat de modul cum se va soluiona repartizarea suprafeei de vnzare pe raioane, dimensionarea optim a acestora, avnd consecine nemijlocite asupra cifrei de afaceri, ca i asupra nivelului de servire a clienilor. Suprafaa de vnzare a unui raion depinde mai multi factori, printre care: a) Volumul i structura asortimentului de mrfuri comercializat; b) Formele de expunere i vnzare, n interdependen cu tipul i dimensiunile mobilierului utilizat; c) Frecvena cererii de mrfuri a populaiei, dup sezon; d) Obiceiurile de cumprare a populaiei; e) Amplasarea magazinului i particularitile sale constructive. Dei, destul de dificil, se poate stabili o metodologie care s asigure alocarea orientativ pe grupe de mrfuri, a suprafeei de vnzare a unui magazin. O asemenea metodologie presupune parcurgerea succesiv a urmtoarelor etape:

a) Determinarea unui numr teoretic de referinte, pornind de la un asortiment-tip pentru fiecare raion; b) Determinarea stocului de etalare; c) Stabilirea unor norme de ncrcare pe mp suprafat de etalare; d) Calcularea raportului dintre suprafaa de etalare i cea ocupat cu mobilier; e) Determinarea lungimii alocate fiecrui raion. a) Numrul de referine - se stabilete pe raioane sau familii de produse. Metoda practicat de alegere a asortimentului - tip pentru fiecare raion, presupune, la rndul ei, parcurgerea unui anume numr de etape intermediare: Prima etap: se stabilete lista raioanelor i familiilor de produse care trebuie implantate. Un magazin va avea, de regul, urmatoarele raioane alimentare: mezeluri, brnzeturi, carne, fructe i legume, produse congelate, buturi, bcnie uscat. Implantarea unui raion nealimantar n acest magazin este condiionat de mrimea acestuia. Astfel, avnd n vedere talia magazinului, se impune o analiz grafic, pentru care se are n vedere: Suprafaa minim necesar pentru a introduce o nealimentare; anumit categorie de articole

Repartiia suprafeelor ntre raioanele alimentare i cele nealimentare.

A doua etap: se determin natura categoriilor de articole ; A treia etap: se are n vedere detalierea asortimentului, determinnd pe fiecare raion i familie de produse lista articolelor care vor fi prezentate la vnzare, cu menionarea numrului de referine pentru fiecare raion. Trebuie avut n vedere: Lipsa din asortimentul de mrfuri a unor articole pe care clientul le cumpr n mod obinuit; Existena unui numr mare de produse cu desfacere lent care antreneaz reducerea frontului de expunere i o cretere a stocului cu toate consecinele negative pe care le are asupra cheltuielilor de circulaie i a rentabilitii. Urmrirea atent a comportamentului clientelei i a vnzrilor realizate este, fr

ndoial cel mai bun criteriu de adaptare a asortimentului la cerinele pieei unui magazine. Aceast adaptare presupune, n paralel, att introducerea unor noi articole, ct i retragerea altora din vnzare. nainte de a se decide scoaterea unor produse din asortimentul de mrfuri oferite de punctul de vnzare este necesar s se dea rspuns unor ntrebri: Articolul susceptibil de a fi eliminat nu trebuie oare s existe n structura asortimentului n mod obligatoriu, indiferent de proporia n care este cerut? Nu s-ar nregistra o cretere a vnzrilor dac s-ar schimba locul de expunere a respectivelor articole? Articolele respective sunt cunoscute suficient de bine de consumator?

b) Stocul de etalare din sala de vnzare Stocul de etalare se impune a fi avut n vedere, n primul rnd din necesitatea asigurrii unei suprafee minime pentru prezentarea asortimentului de mrfuri, tiut fiind faptul c exist un raport ntre numrul de exponate dintr-un anumit reper i posibilitatea realizrii unui volum optim al vnzrilor. Se admite, astfel, c sunt necesare minim 2 sau 3 bucti din acelai articol pentru ca acesta s aib ansa de a opri privirea unui client. Astfel spus, se poate presupune c unei creteri a linearului unui raion i corespunde o cretere a volumului vnzrilor, ns aceast cretere este limitat prin existena a dou restricii : Un numr minim de buci dintr-o anumit referin care dac nu este atins, nu permite realizarea unei vnzri corespunztoare ; Un prag de saturaie, peste care, dac se trece, nu se va obine o sporire a vnzrilor. Linearul este lungimea de expunere a produselor ntr-un magazin.

c) Norma de ncrcare pe mp suprafa de etalare trebuie s fie rezultatul experimentrilor, lundu-se n consideraie tipul i dimensiunile mobilierului utilizat, caracteristicile de prezentare comercial a mrfurilor (gabarit, ambalaj etc), formele de

expunere pe mobilier. Posibilitile de ncrcare cu mrfuri a mobilierului se afl n relaie direct cu nlimea, limea i adncimea acestuia ( raft, stender etc.) cu distana dintre polie (respectiv, bare) elemente ce variaz de la o grup de mrfuri la alta.

d) Raportul dintre suprafaa de etalare i cea ocupat cu mobilier Are n vedere nlimea purttorilor de mrfuri (rafturi, gondole, stendere, etc.), numrul i dimensiunea polielor, distanele minime dintre acestea.

Se va urmri totodat: Asigurarea unei lungimi optime a frontului de expunere (5-10 m); Utilizarea la maximum a mobilierului de-a lungul pereilor pe nlimi variind ntre 2 i 2,20 m; Folosirea n general a unui mobilier cu 4-5 niveluri (polie) de expunere.

Implantarea raioanelor i suprafaa de vnzare a magazinului Prin operaiunea de implantare se urmrete amplasarea raioanelor, a mobilierului i a produselor astfel nct s se asigure prezentarea unui stoc de mrfuri echilibrat n raport cu cerinele clientelei, precum i uurarea alegerii de ctre cumprtori a mrfurilor expuse. Fundamentarea implantrii raioanelor implic elaborarea unui plan concret de aranjare spaial a suprafeei de vnzare. Fiecare raion are importana i un rol bine definit n utilizarea cu maximum de eficien a suprafeei de vnzare a magazinului. n esen, la elaborarea acestui plan se are n vedere gsirea celor mai adecvate soluii de utilizare intensive a spaiilor de vnzare, prin luarea n considerare a mai muli factori:

Factori de influen: Natura i caracteristicile mrfurilor expuse;

Formele de vnzare practicate; Dimensiunile i forma suprafeei de vnzare; Obiceiurile de cumprare i preferinele consumatorilor; Condiiile de aprovizionare de la furnizori; Normativele de stoc i vitez de circulaie a mrfurilor.

Obiective urmrite: Utilizarea raional a ntregii suprafee disponibile; Dirijarea circuitului clientului; Facilitatea cumprtorilor; Reducerea circuitelor i operaiilor de manipulare a mrfurilor; Realizarea unui nivel minim al cheltuielilor de circulaie. n general, scopul compartimentrii pe raioane, este de a se crea un raport optim ntre suprafaa raionului i volumul vnzrilor respective. n practic, se utilizeaz, n acest scop, regula care se bazeaz pe observaiile curente asupra fluxului cumprtorilor n magazine, potrivit crora acetia se opresc, n cea mai mare parte, n apropierea intrrii n magazine, evitnd drumul pn n partea opus intrrii. Pe baza acestor obsevaii, regula cere ca suprafaa magazinului s fie mprit n patru pri egale : n prima ptrime din vecintatea intrrii urmeaz s fie amplasate acele raioane care particip cu o cot global de 40% n volumul vnzrilor, iar n celelate, n ordine, raioanele cu ponderi de 30%, 20% i 10% . Experiena comercial din mai multe ri demonstreaz c anumite raioane constituie punctele de atracie cele mai puternice ale unui magazin: raionul de fructe i legume din supermagazine, al raioanelor cu articole pentru femei din magazinele universale etc. n ceea ce privete implantarea n detaliu, se va urmri s se gseasc amplasamente corespunztoare diferitelor raioane, n funcie de frecvena de cumprare a mrfurilor. Un plan de implantare optim are ca scop localizarea produselor de cerere foarte mare ntr-o asemenea variant nct clienii s fie atrai de fiecare dintre ele, traversnd o ntreag sal de vnzare. Astfel, clienii au posibilitatea de a nmagazina vizual ntregul linear de prezentare, de-a lungul cruia vor figura produsele curente i bineineles, cele de impuls.

Acest mod de rezolvare presupune trei faze successive de abordare a implantrii raioanelor: Determinarea amplasamentelor raioanelor de foarte mare atracie, susinut de produsele de apel (cazul legumelor i fructelor sau a mezelurilor ntr-un supermagazin ); Determinarea amplasamentelor mrfurilor de cerere curent; Determinarea amplasamentelor articolelor care fac obiectul cumprturilor de impuls. Aadar, amplasarea mrfurilor de cerere foarte mare sau curent va trebui s conduc la un drum dirijat al clientelei, pe ct posibil pe fiecare culoar de circulaie, n timp ce produsele care fac obiectul cumprturilor de impuls se amplaseaz n funcie fie de o complementaritate n utilizare, fie de viteza lor lent de circulaie, care poate fi accelerat printr-o aezare n imediata vecintate a unui loc atractiv.