Lucrare Individuală Nr 3

3
Problema nr. 5 Calculul stabilității versanților. Verificarea stabilitatii taluzurilor folosind metoda suprafetelor circular cilindrice bazat pe observatia ca suprafata de alunecare se apropie foarte mult de o suprafata cilindruca circulara sau elaborat o serie de metode care presupun o linie de alunecare sub forma unui cerc. Aceste metode pot fi impartine in 2 grupe: -metode care considera echilibru unor volume elementare verticale luate in ansamblu; -metode care considera echilibru intregului masiv care lucreaza ca un tot. In cadrul primei grupe masivul se imparte in fisii verticale suficient de inguste ca sa se poata considera ca impingerile pe peretii verticali ai fisiilor se echilibreaza reciproc. Greutatea G i a fisii este echilibrata de reactiunea terenului, fortele care asigura stabilitatea unei fisii i sunt C si f (coeziunea care se dezvolta pe o suprafata de alunecare de la baza fisiei si frecarea de pe aceeasi suprafata), forta care provoaca deplasarea fisiei este componenta tangentiala. Se defineste drept gradul de siguranta la alunecarea taluzurilor după cercul considerat, raportul dintre momentul fortelor care asigura stabilitatea masivului asezat deasupra suprafetei de alunecare si momentul fortelor care produc alunecarea lui. Momentele se iau fata de centrul O al cercului de alunecare explicitind valorile fortelor si luind in consideratie echilibrul intregului ansamblu de fisii se obtine expresia K= i=1 n ( G¿¿ i ∙ cosa i ∙tgφ i +C i l i ) i=1 n G i sin α i ¿ T=G ∙ sinα N=G∙cosα Dacă K=1 avem stabilitate limită (periculoasă) Gi – greutatea fisiei de calcul i, α i – unghiul dintre verticala prin centrul O si normala la cerc care trece prin mijlocul bazei fisiei i,

description

geoteh

Transcript of Lucrare Individuală Nr 3

Problema nr. 5 Calculul stabilitii versanilor.Verificarea stabilitatii taluzurilor folosind metoda suprafetelor circular cilindrice bazat pe observatia ca suprafata de alunecare se apropie foarte mult de o suprafata cilindruca circulara sau elaborat o serie de metode care presupun o linie de alunecare sub forma unui cerc. Aceste metode pot fi impartine in 2 grupe: -metode care considera echilibru unor volume elementare verticale luate in ansamblu; -metode care considera echilibru intregului masiv care lucreaza ca un tot. In cadrul primei grupe masivul se imparte in fisii verticale suficient de inguste ca sa se poata considera ca impingerile pe peretii verticali ai fisiilor se echilibreaza reciproc.Greutatea Gi a fisii este echilibrata de reactiunea terenului, fortele care asigura stabilitatea unei fisii i sunt C si f (coeziunea care se dezvolta pe o suprafata de alunecare de la baza fisiei si frecarea de pe aceeasi suprafata), forta care provoaca deplasarea fisiei este componenta tangentiala. Se defineste drept gradul de siguranta la alunecarea taluzurilor dup cercul considerat, raportul dintre momentul fortelor care asigura stabilitatea masivului asezat deasupra suprafetei de alunecare si momentul fortelor care produc alunecarea lui. Momentele se iau fata de centrul O al cercului de alunecare explicitind valorile fortelor si luind in consideratie echilibrul intregului ansamblu de fisii se obtine expresia

Dac K=1 avem stabilitate limit (periculoas)Gi greutatea fisiei de calcul i, unghiul dintre verticala prin centrul O si normala la cerc care trece prin mijlocul bazei fisiei i,Ci coeziunea rocii la baza fisiei i unghiul de frecare interioara al materialului de la baza fisiei i. lungimea arcului reprezentind baza fisiei i.Cercul este ales arbitrar. Poate fi ales un alt cerc mai corespunzator.

S se determine valoarea gradului de stabilitate pentru un taluz omogen pmnt argilo-nisipos i s se determine poziia suprafeei periculoase de alunecare:se d:oC=16 kPaH=14 mTaluzarea 1:1,5

Nr. fisiei de calculAria fisiei de calcul Ai, m2Greutatea volumic a fisiei , kN/m3Greutatea fiei de calcul

Unghiul de nclinare a suprafeei de alunecare, i, gradesin iFora de forfecare kNcos iFora normal , kNUnghiul de frecare interior, , gradetgFora de frecare , kNCoeziuneaCw, kPaLungimea arcului n limitele fiei, li, mFora de coeziune , kN

123456789101112131415

12,00

19,839,6620,88334,960,46918,59

12

0,2133,952

234,398,9

25,22103,356540,80983,620,58860,7512,913,478,2

37,65151,47470,731110,80,682103,321,962,9467,62

49,58189,684410,656124,40,755143,230,432,6661,18

511,17221,166360,5881300,809178,938,032,4656,58

612,47246,906300,5123,50,866213,845,452,3253,36

713,53267,894260,438117,40,899240,851,182,2251,06

813,73271,854210,35897,420,934253,853,952,1449,22

913,07258,786160,27571,330,961248,852,882,0847,84

1012,24242,352120,20850,390,978237,150,392,0446,92

1111,25222,75080,139310,99220,646,892,0246,46

1210,10199,98030,05210,470,999199,742,45246

138,81174,438010,0173,0441174,437,07246

147,36145,728050,08712,70,996145,230,86246

155,76114,048100,17419,80,985112,323,872,0246,46

164,0079,2140,24219,160,9776,8516,332,0647,38

172,0841,184190,32513,410,94638,948,2772,1248,76

180,275,346220,3752,0030,9274,9571,0541,0824,84

=1055,4