Lucrare de Documentare evor
-
Upload
ivona-svinti -
Category
Documents
-
view
91 -
download
0
description
Transcript of Lucrare de Documentare evor
Lucrare de documentare
Bistrita
Indrumator conf. dr. arh. AGACHI Mihaela Ioana
Facultatea de Arhitectura si Urbanism, U. T. Cluj-Napoca
Student anul I SVINTI Ivona Carmen, Facultatea de Arhitectura si Urbanism,
U.T. Cluj-Napoca
1.Introducere. Motivarea alegerii
Bistrita este una din cele 7 cetati medieval din Transilvania si a fost fondata de colonisti de
origine germana in sec al XII-lea. Atat peisajele deosebite din imprejurimile Bistritei cat si situarea lui
la incrucisarea unor drumuri comerciale importante a facut posibila o dezvoltare social-economica
considerabila. Ca orice oras vechi, cu o istorie indelungata si marcata de multe evenimente positive dar
si de conflicte si tragedii, Bistrita pastreaza inca din atmosfera orasului-cetate de odinioara, astfel
trezind curiozitatea si fascinatia oamenilor. Aceste lucruri, impreuna cu faptul ca este orasul meu natal
motiveaza alegerea mea de a studia evolutia acestui oras.
2. Geografie
Asezarea geaografica favorabila, calitatea solului, padurile bogate si minereurile din judetul
Bistrita-Nasaud au permis judetului si municipiului Bistrita sa se afle intr-o dezvoltare continua de-a
lungul timpului.
Relief: Orasul este amplasat pe un teren plat, la o altitudine de 356 m. Bistrita este inconjurata
de coline acoperite cu intinderi verzi si ocupa o suprafata de 14.547 ha impreuna cu cele 6 localitati
component.
Ape: Orasul este strabatul de raul Bistrita(caruia ii poarta si numele), izvorat de pe versantul
vestic al Muntilor Calimani.
Clima: Clima este temperat continentala, regimul temperaturii fiind determinat de cadrul
natural in care este amplasat orasul, precum si de urbanistica sa care creaza microclimatul specific
Bistritei.
Demografia: Pornind de la o populatie preponderant de origine germana constituita in
principal de colonisti (flandrezi, valoni, saxoni, bavarezi) cunoscuti sub denumirea generic de sasi,
miscarea demografie se schimba odata cu timpul. In 1930 populatia era de 14.128 din care: 5660
romani, 4.461 germani, 2177 everei, 1363 maghiari, etc. In prezent orasul are o populatie de 82.400 de
locuitori : 90,2% romani, 6% maghiari, 3,6%. Populatia de etnie germana a scazut considerabil de
mult ajungand la 0,2%.
3.Istoric.
Evenimente ce au marcat orasul de-a lungul evolutiei sale
• 1241: La 22 martie 1241 a apărut prima menţiune documentară a oraşului, în Codexul
de la Echternach, sub numele de Târgul Nosa.
• 1241-1242: Aşezările Bistriţei şi împrejurimile au fost devastate de hoardele tătare, în
drumul lor spre centrul Europei.
• 1264: În a doua parte a secolului al XIII-lea, la 16 iulie 1264, Papa Urban al IV-lea a
pomenit într-un document în limba latină ţinutul "Bistriche", adică Bistriţa, atunci când a intervenit
pentru returnarea de către Ştefan (fiul lui Bela al IV-lea) a satelor şi pământurilor Bistriţa, Rodna,
Jelna şi Crainimăt către regină, căreia i-au aparţinut din vremuri. Acesta este şi primul document
păstrat care atestă existenţa aşezării Bistriţa.
• 1295: Magistratura de comite era ocupată de către "magister Vivianus", comite al
camerei regale, fapt care presupune funcţionarea unei monetării în oraş.
• 1330: La 29 decembrie 1330, oraşul a intrat în jurisdicţia regelui Ungariei, Lodovic de
Anjou, bistriţenii fiind scoşi de sub jurisdicţia voievodală (de către regina Elisabeta, soţia lui Carol
Robert). Tot în acest an s-a instituit ca prim for de judecată funcţia de jude.
• 1349: Bistriţa a primit din partea regelui Ungariei, Lodovic de Anjou, statutul de
"civitas".
• 1353: Prin actul regelui Ludovic de Sigismund, din 24 aprilie 1353, oraşul Bistriţa
capătă dreptul de a avea pecete proprie şi de a organiza un târg anual scos de sub jurisdicţia voievodală
ori nobiliară.
• 1361: Apare documentată breasla măcelarilor. În a a doua jumătate a secolului al XIV-
lea, meşteşugurile s-au diferenţiat, au apărut primele organizaţii ale meşteşugarilor - breslele. Mai sunt
amintiţi în această perioadă: postăvarii, aurarii, brutarii, blănarii, croitorii, curelarii, cizmarii şi alţii.
• 1405: Bistriţa a fost confirmat ca oraş liber regal.
• 1409: Sigismund de Luxemburg acordă bistriţenilor dreptul de a ridica ziduri de
apărare în jurul oraşului.
• 1452: Regele Ladislau Postumul donează oraşul Bistriţa împreună cu cele 20 de sate
din împrejurimi, lui Iancu de Hunedoara, cu titlul de Comite Perpetuu.
• 1458: După moartea lui Iancu de Hunedoara, conducerea oraşului i-a revine lui
Szilagyi Mihaly, care a fost primit cu ură de către saşii din Bistriţa şi din district. Aceştia, conduşi de
primarul Thummel, s-au răzvrătit împotriva regimului fiscal la care a fost supusă Bistriţa de către
Iancu de Hunedoara şi apoi de către comiţii regali care i-au urmat. Răscoala a fost înnabuşită cu
repeziciune de către Szilagyi.
• 1464: S-a răscumpărat libertatea oraşului de la Matei Corvin pentru suma de 6000
forinţi.
• 1484: A fost încheiat inelul interior al incintei fortificate.
• 1487: Erau finalizate săparea şanţurile de apărare. Ulterior, lucrările au adus
îmbunătăţiri sistemului de fortificaţie prin dublarea incintei în zona Porţii Spitalului, a Porţii Ungureşti
şi a unor diguri în colţul de nord-vest, în afara Turnului Croitorilor, ajungându-se în final la un sistem
defensiv, ce cuprindea trei porţi principale, cu 11 turnuri de curtină, fiecare dat în grija uneia din
breslele oraşului.
• 1602: La 1 februarie 1602 generalul Basta a ajuns la zidurile oraşului, pornind asediul
dinspre Aldorf.
• 1758: Marele incendiu.
• 1786: Oraşul Bistriţa a devenit sediu al comitatului Bistriţa-Năsăud.
• 1862: După această perioadă, fortificaţiile oraşului au fost demolate, oraşul
extinzându-se treptat dincolo de ziduri.
• 1886: A fost inaugurată linia de cale ferată Dej-Bistriţa.
• 1900: A fost aprobat proiectul apeductului, fiind finalizat între 1906 şi 1912.
• 1913: S-a definitivat sistemul de canalizare.
• 1913: A fost inaugurată uzina electrică şi s-a introdus în oraş iluminatul electric.
• 1944: În toamna acestui an, majoritatea populaţiei germane din Bistriţa şi împrejurimi
a fost obligată de către autorităţile hitleriste să se evacueze din cauza frontului. Majoritatea celor
evacuaţi s-au stabilit definitiv în zone din Austria şi Germania. Doar o minoritate a revinit la sfârşitul
războiului, pentru ca mai târziu cei mai mulţi să emigreze în Germania.
• 1968: În urma reformei administrative din acest an, Bistriţa a devenit reşedinţă a
judeţului Bistriţa-Năsăud.
4.Compozitia orasului
Silueta orasului Bistrita\
Tesutul urban variaza in functie de perioada cronologica in care s-a dezvoltat spatial la care
ne referim.
Perspectiva aeriana cu Piata Centrala
Astfel in centrul istoric intalnim un tesut urbam inghesuit cu strazi inguste fronturi continue,
pargele stamte si inghesuite, spatial de constructive fiind considerabil limitat de prezenta zidurilor
cetatii. Insulele aveau lungimi considerabile, singurul loc in care erau intrerupte fiind piata central in
care se afla si biserica. Trecerea de la o strada la alta se facea prin intermediul pasajelor care constituie
o caracteristica a tesutului urban din interiorul cetatii acestea fiind prezente in numar foarte mare(22 se
maipastreaza).
Pasajul nr, I,fig.1
După anul 1862, fortificaţiile oraşului au fost demolate, oraşul extinzându-se treptat dincolo de
ziduri, acolo unde au apărut noi edificii administrative, sociale şi culturale: casa comitatului (1886),
cazărmile (1887, 1888-1890), Gewerberein (actuala casă municipală de cultură, 1896), gimnaziul
german (1910), Şcoala primară de stat (1912), Şcoala agricolă (1870), Sinagoga (1856). Concomitent
s-a elaborat un program de sistematizare a localităţii, de aliniere a străzilor şi refacerea infrastructurii
urbane. Proiectul apeductului aprobat în anul 1900 a fost finalizat între 1906 şi 1912, iar sistemul de
canalizare definitivat în anul 1913.
Cea mai importanta extindere a orasului a inceput in 1968 cand, in urma unei reforme
administrative, Bistrita devine oras resedinta de judet.
Repere
De departe cea mai interesanta zona a Bistritei este centrul
vechi in jurul careia s-a construit pana in orezent orasul.
Biserica Evanghelica, fig.2
In centrul cetatii se afla Biserica Evanghelica care prin dimensiunile ei impresionante
constituie o dominant vertical a
orasului, intreg orasul gravitand parca in jurul ei. Nu doar ca din turn se poate observa intreb
orasul dar si el(turnul) este vizibil din aproape toate colturile orasului, facand astfel Biserica
Evanghelica unui dintre cele mai importante repere ale Bistritei.
Un interes aparte trezeşte grupul de 13 clădiri cu arcade numite Sugălete - sec. XV - XVI -
care formau complexul comercial şi civil din fosta cetate. Construit în anul 1563, unic în stilul său,
complexul este format din 20 de arcade masive, semicirculare în
exterior, constituind un fel de galerie cu bolţi sprijinite pe 21 de stâlpi.
Astăzi, se presupune că bolţile ar fi apărat marfa comercianţilor pe
vreme rea. Un alt monument care trezeste la fel de mult interes este si
ultimul turn al cetatii ce se mai pastreaza in present, Turnul Dogarilor
(str. M. Kogălniceanu) - unul din cele 18 bastioane de apărare ale
oraşului. Sugalete, fig.4
Turnul dogarilor, fig.3
Alte monumente si obiective mai sunt:
-Monumente de arhitectură:
Casa Argintarului – monument de arhitectură de la începutul
Renașterii.
Casa lui Ion Zidarul - Casa lui Johannes Lapicida – monument de
arhitectură de la începutul Renașterii. Cea mai veche clădire din Bistrița.
Palatul Culturii, Bistrița
Colegiul Național ˝Liviu Rebreanu˝
Colegiul Național ˝Andrei Mureșanu˝
Banca Națională, Bistrița
Clădirea Poștei Vechi, Bistrița
Colegiul National „Liviu Rebreanu”, fig.5
-Lăcașe de cult:
Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” - fostă biserică a
mănăstirii minorite, devenită in secolul XIX, greco-catolică, este de stil gotic timpuriu
(1270-1280), cu influențe cisterciene. Din 1948 este folosită de o parohie ortodoxă
română. Din 1990 este revendicată ca biserică protopopială de către Biserica Română
Unită (Greco-Catolică) BRU.
Catedrala Ortodoxă
Biserica Romano-Catolică
Sinagoga, Bistrița
5.Concluzie
In concluzie Bistrita este un oras eterogen, cu un parcurs istoric si o mostenire foarte
complexa atat din punct de vedere arhitectural si urbanistic, dar si din punct de vedere cultural, social
si economic. Desi locuiesc de o viata in acest oras, mereu descopar lucruri noi, ca si cum orasul te
cheama sa-l descoperi.
6.Note: 1. Biserica evanghelica
2. Primaria municipiului bistrita
3. Primaria veche
4. Ansamblul sugalete
5. Casa argintarului
6. Colegiul national „Liviu Rebreanu”
7. Biserica romano-catolica
8. Posta veche
9. Biblioteca judetiana
10. C
11. Catedrala ortodoxa
12. Casa de cultura
13. Casa Ioan Zidaru
14. Capela
15. Sinagoga
16. Biserica manastirii minorite
7.Bibliografie www.inbistrita.ro
www.kotib.ro
www.primariabistrita.ro
Museum.ici.ro
www.bn.ro