Lucrare de disertatie - endesjozsefiskola.ro disertatie final.pdf · Ca stat membru al UE, ţara...

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

MASTER: MANAGEMENT EDUCATIONAL SERIA II / GRUPA II

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Coordonatori ştiinţifici: Masterand:

Prof. univ .dr. D.H.C. ing. Constantin OPREAN Lőrincz Zoltán

RECTOR Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Conf .univ. dr. ing. şi ec. Mihail ŢÎŢU

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

2007

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU MASTER: MANAGEMENT EDUCATIONAL SERIA II / GRUPA II

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Creşterea calităţii procesului educaţional prin

implementarea platformei de eLearning AeL

Studiu de caz la Şcoala Generală Nr. 1. „Endes József” din Sînsimion

Coordonatori ştiinţifici: Masterand:

Prof. univ. dr. D.H.C. ing. Constantin OPREAN Lőrincz Zoltán

RECTOR Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Conf. univ. dr. ing. şi ec. Mihail ŢÎŢU

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

2007

3

CUPRINS

Cuprins ................................................................................................................................................. 3

Rezumat ............................................................................................................................................... 5

Summary .............................................................................................................................................. 6

Întroducere ........................................................................................................................................... 7

I. Elemente de calitate .......................................................................................................................... 9

I. 1. Educaţia în perspectiva procesului „Educaţie şi formare 2010” (Procesul Lisabona) ............. 9

I. 2. Definirea calităţii şi a managementului calităţii ..................................................................... 10

I. 2. 1. Definirea calităţii ............................................................................................................ 10

I. 2. 2. Definirea managementului calităţii ................................................................................. 11

I. 3. Scurt istoric ............................................................................................................................. 12

I. 4. Factorii care influenţează calitatea conformi cu American Society for Quality .................... 14

I. 5. Principiile introducerii în organizaţie a managementului calităţii totale ................................ 15

I. 6. Evoluţia standardelor de calitate ISO ..................................................................................... 16

I. 7. Factorii interni şi externi organizaţiei care influenţează calitatea .......................................... 18

I.7.1. Influenţa factorilor de mediu şi parteneriatul organizaţiei cu aceştia ............................... 18

I.7.2 Factorii interni organizaţiei care influenţează calitatea produselor realizate .................... 20

I. 8. Cultura organizaţională a şcolii .............................................................................................. 21

I. 9. Principiile asigurării calităţii educaţiei ................................................................................... 22

I. 10. Atribuţiile ARACIP .............................................................................................................. 24

I. 11. Metodologia asigurării calităţii educaţiei ............................................................................. 25

II. Creştera calităţii procesului educaţional prin implementarea platformei de eLearning AeL ........ 27

II. 1. Prezentarea organizaţiei şcolare ............................................................................................ 28

II. 2. Contextul socio-economic .................................................................................................... 30

II. 3. Situaţia familiilor elevilor şi atitudinea acestora faţă de şcoală ........................................... 30

II. 4. Populaţia şcolară şi baza materială ....................................................................................... 30

II. 4. 1. Populaţia şcolară............................................................................................................ 31

II. 4. 2. Baza materială ............................................................................................................... 31

II. 5. Analiza SWOT a stării actuale a Şcolii Generale nr. 1. “Endes József” Sînsimion ............. 32

II. 6. Elemente de strategie instituţională ....................................................................................... 37

II. 7. Prezentare SEI - tehnologia educaţiei - program naţional de informatizare a învăţământului

preuniversitar ................................................................................................................................. 41

4

II. 7. 1. Despre SEI ..................................................................................................................... 41

II. 7. 2. Despre AeL.................................................................................................................... 45

II. 8. Implementarea SEI la unitatea noastră .................................................................................. 53

II. 9. Impactul formativ al utilizării AeL în educaţie la Şcoala Generală nr. 1. „Endes József” din

Sînsimion, jud. Harghita ................................................................................................................ 59

II. 9. 1. Cadrul de referinţă ......................................................................................................... 59

II. 9. 2. Date relevante ................................................................................................................ 60

II. 9. 3. Observaţii privind integrarea laboratorului AeL în activitatea practică a cadrelor

didactice ..................................................................................................................................... 91

III. Concluzii, constatări şi implicaţii................................................................................................. 93

III. 1. Direcţii de impact relevant ................................................................................................... 93

III. 2. Caracteristica ariei problematice actuale ............................................................................. 95

Bibliografie ........................................................................................................................................ 98

Lista formelor grafice ....................................................................................................................... 101

Lista abrevieri .................................................................................................................................. 102

Lista cuvinte cheie ........................................................................................................................... 102

Anexe ............................................................................................................................................... 103

Curriculum Vitae.............................................................................................................................. 116

Opis .................................................................................................................................................. 120

5

REZUMAT

Ca stat membru al UE, ţara noastră, trebuie să respecte art. 149 din Tratatul Uniunii

Europene, în care calitatea educaţiei este o „prioritate naţională” pentru fiecare Stat Membru.

Încă din 2001, un raport al Comisiei Europene arată că „încorporarea tehnologiilor

informaţiei şi comunicării în sistemele de învăţământ europene este un proces care, pe termen lung,

va avea implicaţii majore pentru organizarea învăţării şi metodele de predare”. Acest sector a

devenit o prioritate educaţională şi toate ţările Uniunii Europene fac eforturi pentru includerea TIC

în curriculum-ul şcolar şi în programele de pregătire a cadrelor didactice.

Lucrarea de faţă, cu titlul „Creşterea calităţii procesului educaţional prin implementarea

platformei de eLearning AeL - Studiu de caz la Şcoala Generală Nr. 1. „Endes József” din

Sînsimion” îşi propune să investigheze creşterea calităţii procesului educaţional prin introducerea

şi în învăţământul gimnazial al platformei de eLearning AeL, parte a programului SEI, iniţiat şi

susţinut atât financiar, cât şi pe plan didactic de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Investigaţia desfăşurată la Şcoala Generală Nr. 1. “Endes József” din Sînsimion, judeţul

Harghita a avut ca obiectiv principal relevarea impactului pe care îl produce utilizarea tehnologiilor

informaţionale şi comunicaţionale (TIC) asupra procesului de învăţământ, atât în ceea ce priveşte

actorii săi (elevi, cadre didactice), cât şi resursele angajate în acest proces, o atenţie deosebită

acordându-se modificărilor paradigmatice în planul predare-învăţare.

Pentru investigare am folosit mai multe metode şi instrumente, printre care chestionare,

interviuri de detaliere, discuţii cu profesorii şi elevii, asistarea la ore desfăşurate în AeL la diferite

discipline.

Ca urmare a investigaţiei cred că am obţinut suficiente date relevante pentru a contura o

imagine a ansamblului problematic definit.

Datele obţinute din chestionare, interviuri, discuţii şi asistenţe la lecţii desfăşurate în

laboratoare AeL a permis să constat că pe de o parte, că în utilizarea TIC (AeL) ne aflăm într-o

FAZĂ INIŢIALĂ, şi, pe de altă parte, că acest proces este în EVOLUŢIE, orientat corect, spre

un demers EDUCAŢIONAL COMPLEX, CENTRAT PE ÎNVĂŢARE, pe implicarea tot mai

accentuată a elevului în construirea propriei cunoaşteri.

Cred că introducerea în învăţământul românesc a AEL, în cadrul programului Sistem

Educaţional Informatizat al Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, constituie un pas

important în racordarea învăţământului românesc şi în acest plan al dinamicii sociale din Uniunea

Europeană.

6

SUMMARY

As state member of EU, our country, must respects article 149 from European Union

Convention, in which quality of the education is a “national priority” for each of member states.

As far back as 2001, a report of European Commission shows that “the incorporation of

Information and Communication Technologies in the European educational systems is a process,

which in long term, shall have major implications for the organization of learning and teaching

methods.”

This sector became an educational priority, and all the countries of European Union do

efforts for the inclusion of ITC in their scholastic plans and in the programs of training the didactic

personnel.

The present work, with the title “Development of educational process quality through the

implementation of the platform of eLearning AEL – investigation in “Endes József”

Gymnasium” propose to investigate the development of educational process quality through the

implementation of the platform of eLearning AEL, part of SEI program, initiated with the financial

and didactic support of the Ministry of Education, Research and Youth.

The investigation developed in “Endes József” Gymnasium had as main objective the

revealing of the impact produced by the use of Information and Communication Technologies on

education system, regarding both its actors (students, teachers, managers) and the resources

engaged in this process, with a special focus on the shifts in teaching and learning.

For investigation I used mixed methods and tools (instruments), like questionnaires, detailed

interviews, discussions with teachers and scholars, assistance at AeL lessons at different subjects.

In consequence of investigation, I think I had obtained relevant information to outline a

reflection of defined problematic ideas. (conception, view)

The obtained information from questionnaires, interviews, discussions, assistances at lessons

in AeL laboratory allowed to establish that on aside, we are in an INITIAL PHASE in utilization

of ITC (AeL), contarwise that this process is in EVOLUTION, in correct orientation, striving

for a COMPLEX EDUCATIONAL step, CENTERED ON LEARNING, on the pronounced

implication of the pupil in the construction of his own knowledge.

I think that the introduction of AeL in Romanian educational system, as part as

Informational Education System of the Ministry of Education, Research and Youth, represents an

important step for Romanian education joining social progress of European Union.

7

ÎNTRODUCERE

MOTTO:

“Educaţia are dificila misiune de a transmite o cultură acumulată de secole, dar şi o pregătire pentru

un viitor în bună măsură imprevizibil”

Jaques Delors

Din desenul complicat al alinierii României la standardele europene, învăţământul nu poate

lipsi. Reforma învăţământului a inclus şi până acum unele elemente ale promovării calităţii în

educaţie, dar nesistematic, incoerent şi discontinuu. Contextul economic al ţării noastre nu a fost

favorizand pentru reforma educaţiei.

Învăţământul românesc continuă să fie între ciocan şi nicovală, între aspiraţiile europene şi

starea deloc europeană, între presiunea cerinţelor de calitate ale reformei şi nemulţumirea părţilor

interesate (cadre didactice, elevi, studenţi, părinţi, creatorii cererii de pe piaţa muncii) provocată,

în principal, de subfinanţarea cronică.

Sintagma „educaţia - prioritate naţională” dă bine la discursuri, dar, de fapt, mult timp a

fost o vorbă aruncată în vânt, un simplu aliniat nerespectat din Legea învăţământului nr. 85 / 1995,

nereuşind să înlocuiască adevărul crud existent de decenii: „educaţia - periferia interesului

naţional”. Credinţa transmisă de la un guvern la altul că prin mici satisfaceri ale revendicărilor

se poate “astupa gura” dascălilor este încă actuală. Dacă în învăţământul superior s-au făcut

unele progrese vizibile datorate procesului “Bologna”, învăţământul preuniversitar, în general, şi

învăţământul rural, în special, se zbat în demagogia miasmatică a minciunii. Se discută şi se tot

discută despre şcoala din mediul rural, despre reabilitarea, ajutarea învăţământului din această

lume marginalizată.

Aderarea României la 1 ianuarie 2007 la elita ţărilor europene înseamnă şi obligaţia

aplicării documentului intitulat “Programul detaliat de lucru privind implementarea obiectivelor

sistemului de educaţie şi formare profesională din Uniunea Europeană”. Altfel spus, România

trebuie să se integreze şi în obiectivul strategic denumit “Educaţie şi formare 2010” sau “Procesul

Lisabona”.

8

Devenirea de Stat Membru înseamnă şi adoptarea devizei Uniunii Europene – „a gândi

global şi a acţiona local”, inclusiv în educaţie, în conformitate cu cerinţele comunităţii locale,

pentru că investiţia în educaţie este cea mai eficientă.

O schimbare majoră a intervenit în 2001, când a fost derulată programul SEI, Sistem

Educaţional Informatizat) care este un program complex iniţiat de Ministerul Educaţiei, Cercetării

şi Tineretului, al cărui obiectiv de bază îl reprezintă susţinerea procesului de predare-învăţare în

învăţământul preuniversitar cu tehnologii de ultimă oră. În primele trei etape au fost dotate cu

tehnică de calcul şi soft educaţional (AeL) toate liceele din ţară, iar în etapa a patra, începută în

2005, şi încă în derulare şi şcolile generale încep să beneficieze de acest proiect.

Programul sprijină obiectivele reformei educaţionale în conformitate cu planul de acţiune

eEurope 2005, demarat de Uniunea Europeană ca parte a iniţiativei europene eLearning.

Lucrarea încearcă să prezinte impactul formativ, creşterea calităţii procesului educaţional

al acestui program, printr-un studiu de caz la Şcoala Generală Nr. 1. „Endes József”, din

Sînsimion, judeţul Harghita.

În prima parte sunt prezentate elemente teoretice de calitate, iar în a doua secţiune este

prezentată studiul efectuat la unitatea susmenţionată.

9

I. ELEMENTE DE CALITATE

I. 1. EDUCAŢIA ÎN PERSPECTIVA PROCESULUI „EDUCAŢIE ŞI FORMARE

2010” (PROCESUL LISABONA)

România a întrat la 1 ianuarie 2007 în rândul elitei ţărilor Europei şi, implicit, obiectivele

strategice ale Uniunii Europene au devenit şi ale ei. Unul dintre acestea, fixat în cadrul Consiliului

Europei desfăşurat la Lisabona în martie 2000, prevede că până în anul 2010 Uniunea Europeană să

devină „cea mai avansată economie şi societate bazată pe cunoaştere”. Realizarea acestui obiectiv

presupune:

deschiderea tuturor sectoarelor economice către competiţie;

încurajarea inovării şi a investiţiilor;

modernizarea sistemului social, inclusiv modernizarea sistemelor educaţionale;

o abordare mai coerentă şi mai sistematică pentru implementarea deciziilor.

Tot în cadrul acestei întruniri s-a stipulat faptul că „oamenii reprezintă principalul bun al Europei şi

trebuie să constituie punctul central al politicilor Uniunii”.

În consecinţă, în cadrul Consiliului Europei desfăşurat la Stockholm ţinut în martie 2001, au

fost adoptate cele trei importante obiective strategice ale educaţiei:

îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi formare profesională din

Uniunea Europeană;

facilitarea accesului universal la educaţie;

deschiderea sistemelor de educaţie şi formare profesională către spaţiul european.

Ulterior, Consiliului Europei desfăşurat la Barcelona în martie 2002 a adoptat „Programul

detaliat de lucru privind implementarea obiectivelor sistemului de educaţie şi formare

profesională din Uniunea Europeană”. De atunci, întregul proces de aplicare a acestui program a

fost denumit „Educaţie şi formare 2010” sau „Procesul Lisabona”.

Rezultă că pentru fiecare stat membru, inclusiv pentru România, educaţia trebuie să

reprezinte o „prioritate naţională”. La nivel statal, aceasta impune, printre altele, crearea unui sistem

naţional de învăţământ „transparent”, adică oamenii înţeleg sistemul şi că există un acord general

privind evaluarea competenţelor. Calitatea educaţiei trebuie să devină vizibilă şi tangibilă pentru cei

interesaţi. În acest fel, rezultatele educaţiei şi formării într-un stat pot fi transferate în cadrul Uniunii

Europene.

În cadrul ultimelor summit-uri europene s-a desprins, de asemenea, concluzia că sistemul de

învăţământ trebuie să dispună de mecanisme de asigurare a calităţii.

10

Astfel, se vor crea condiţiile de respectare a art. 149 din Tratatul Uniunii Europene, în care

calitatea educaţiei este o „prioritate naţională” pentru fiecare Stat Membru.

I. 2. DEFINIREA CALITĂŢII ŞI A MANAGEMENTULUI CALITĂŢII

I. 2. 1. DEFINIREA CALITĂŢII

Preocuparea pentru calitatea produselor realizate este străveche. De a lungul timpurilor s-a

dezvoltat semnificaţia conceptului de calitate. Un impact deosebit asupra lărgirii conceptului de

calitate a fost trecerea la producţia şi consumul de masă a produselor. Noţiunea de calitate devine

din ce în ce mai complexă, iar preocuparea pentru definirea ei considerabilă.

Un moment de referinţă în evoluţia conceptului de calitate este cel al apariţiei standardului

ISO 8402, prin care se ajunge la consensul internaţional în ceea ce priveşte termenii, definiţiile şi

conceptele aplicabile calităţii. În conformitate cu acest standard, prin calitate se înţelege ansamblul

de proprietăţi şi caracteristici ale unei entităţi care îi conferă acesteia aptitudinea de a satisface

necesităţile exprimate şi implicite, adică să satisfacă pe deplin clientul.

Standardul ISO 9000:2000 aduce o nouă viziune asupra conceptelor specifice calităţii,

calitatea fiind definită aici ca: măsura în care un ansamblu de caracteristici implicite satisface

cerinţele.

Prin cerinţă se înţelege nevoia sau aşteptarea care este declarată, implicită sau obligatorie,

iar caracteristica este o trăsătură distinctivă de natură: fizică, senzorială, comportamentală,

temporară sau funcţională.

Din punct de vedere industrial, calitatea este o ţintă bine precizată.

De-a lungul timpului, calitatea în învăţământ (sau sinonimul ei - calitatea educaţiei) a fost

un termen foarte des utilizat, dar fără o delimitare clară. În Ordonanţa de urgenţă nr. 75 din 12 iulie

2005 privind asigurarea calităţii educaţiei se precizează: “Calitatea educaţiei este ansamblul de

caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt

satisfăcute aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate”.

De asemenea, în acelaşi document se mai stipulează următoarele:

a) educaţia se referă la programele şi activităţile de formare academică sau

profesională iniţială si continua.

11

b) organizaţia furnizoare de educaţie este o instituţie de învăţământ, o organizaţie

nonguvernamentală sau o societate comercială, care, potrivit statutului, desfăşoară

activităţi ori programe legal autorizate de formare iniţială sau continuă;

c) programele de studii concretizează oferta educaţională a unei organizaţii

furnizoare de educaţie;

d) beneficiarii direcţi ai educaţiei sunt elevii si studenţii, precum şi persoanele adulte

cuprinse într-o forma de educaţie;

e) beneficiarii indirecţi ai educaţiei sunt angajatorii, angajaţii, familiile beneficiarilor

direcţi şi, într-un sens larg, întreaga societate;

f) cadrul naţional al calificărilor cuprinde în mod progresiv şi corelat gradele,

diplomele sau certificatele de studiu care atestă nivelurile distincte de calificare,

exprimate în termenii rezultatelor în învăţare. Cadrul naţional al calificărilor este

comparabil şi compatibil cu cel european corespunzător.

I. 2. 2. DEFINIREA MANAGEMENTULUI CALITĂŢII

Managementul calităţii poate fi definit ca ştiinţa şi arta de a mobiliza resursele

disponibile pentru a asigura ansamblul de proprietăţi şi caracteristici exprimate sau implicite ale

produselor sau serviciilor.

Pentru a atinge obiectivul „zero defecte”, conceptul de calitate a evoluat în timp astfel:

controlul calităţii (până în anii ’60);

asigurarea calităţii (până în anii ’80);

calitatea totală.

Armand Feigenbaum a introdus în 1951, prin cartea „Total Quality Control”, conceptul de

control total al calităţii (TQC-Total Quality Control), care înseamnă nu numai controlul

produselor / serviciilor, dar şi al activităţilor care concură la realizarea acestora.

Realizarea calităţii totale înseamnă o revoluţie în calitate care tinde spre obiectivul „zero

defecte”. Calitatea totală presupune existenţa a douăsprezece aşa-numite atuuri, dintre care sunt

citate în continuare următoarele:

o obsesie pentru calitate la toate nivelele;

crearea unui sistem al calităţii;

formarea întregului personal cu tehnologiile de evaluare a calităţii;

stimularea a tot ceea priveşte realizarea calităţii;

12

antrenarea furnizorilor şi a clienţilor la realizarea calităţii.

Armand Feigenbaum şi Joseph Juran au pus bazele managementului calităţii totale (TQM-

Total Quality Management). care se realizează printr-un program, care cuprinde:

elaborarea programului;

implementare programului (aplicarea/monitorizarea);

evaluarea programului;

dezvoltarea/îmbunătăţirea programului.

Programul managementul calităţii totale are la bază, în principal, SR ISO 9004 şi presupune

crearea unui sistem al calităţii.

I. 3. SCURT ISTORIC

Calitatea interesează oamenii de foarte multă vreme. O primă dovadă în acest sens apare în

unele picturi murale (circa 1450 î.e.n.) în care se observă controlul atent făcut de constructorii de

atunci la îmbinarea blocurilor de piatră din care erau realizate piramidele. În Evul Mediu, calitatea

era asigurată de meşteşugari (ei produceau, ei controlau). În 1887, William Cooper Procter, bunicul

celui care urma să fondeze societatea “Procter & Gamble” a spus: “Prima noastră grijă este să

asigurăm calitatea produselor noastre astfel încât consumatorii să le vor cumpere şi să continue să le

cumpere. Dacă noi le vom realiza eficient, atunci vom obţine profit pe care îl vom împărţi”.

Importanţa acordată calităţii în cea mai dezvoltată ţară din lume rezultă şi din sintagma care circula

în secolul XIX: “No quality, no sales. No sales, no profit. No profit, no jobs”. În S.U.A. a început o

adevărată revoluţie a calităţii în anii’80. William Eduards Deming a început un serial televizat de

mare succes la NBC intitulat “If Japan Can ... Why can’t We?”. Astfel, în 1981 a fost instituit

Premiul “Malcolm Baldrige National Quality Award”. În 1984 luna octombrie a fost decretată luna

calităţii. În 1985, NASA a înfiinţat “National Award for Quality and Productivity”. În 1988,

preşedintele Reagan a adoptat “Federal Quality Prototype Award” şi “President’s Award”.

Notă: În acest context, merită amintită strălucita carieră ştiinţifică pe care a făcut-o Joseph

M. Juran în străinătate. Născut în 1904 lângă Ploieşti, el a emigrat la vârsta de opt ani,

împreună cu părinţii lui, în S.U.A. A obţinut în 1924 un B.S. (Bachelor of Science) în domeniul

electric la Universitatea din Minnesota şi în 1936 un J.D. (Juris Doctor) la Universitatea din

Loyola. Primul lui “job” a fost la General Electric. La vremea aceea, conceptul de calitate nu era

bine definit. În 1951 a scos o culegere de texte pe tema calităţii “Quality Control Handbook”. În

13

1955 el a fost autorul aşa-numitului “Quality Planning Road Map” (Foaia de parcurs a

planificării calităţii), care i-a adus recunoaşterea de “părinte” al managementului calităţii totale.

El a identificat patru teorii ale managementului calităţii:

1) teoria “capabilităţii” (în care atenţia este îndreptată, în special, spre buna funcţionare a

procesului de producţie);

2) teoria “competitivităţii” (în care se acordă o atenţie deosebită câştigării competiţiei cu

celelalte firme similare prin preţ şi calitate);

3) teoria “utilizării” (în care se pune un mare accent pe diversificarea sortimentelor

produselor pentru a atrage un număr tot mai mare de clienţi);

4) teoria “performanţei” (în care se urmăreşte obţinerea unor caracteristici superioare ale

produselor, indiferent de costuri).

Cele 12 cărţi ale lui au fost traduse în 16 limbi. I-au fost acordate 40 de titluri de “Honoris

Causa”. În 1954 a fost invitat în Japonia, împreună cu William Eduards Deming, unde a început

să ţină o lungă serie de conferinţe în domeniul managementului calităţii totale. Interesul

japonezilor pentru acest subiect a fost enorm, iar broşurile cu textul acestor conferinţe s-au vândut

la chioşcurile de ziare ca pâinea caldă. Ca urmare, în 1969 a fost instituit “Deming Quality

Award”, după numele colegului său american din Japonia. Mai târziu, în 1975, calitatea a fost

decretată ca fiind “strategia redresării economiei japoneze”. Pentru contribuţia adusă refacerii

industriei japoneze, Juran a fost decorat personal de către împăratul Hirohito cu “Al II-lea Ordin

al Comorii Sacre”, cea mai înaltă distincţie acordată unui cetăţean străin. De asemenea,

preşedintele american Ronald Reagan l-a decorat cu “Medalia Naţională a Tehnologiei”.

Ca urmare a faptului că s-a produs o focalizare tot mai accentuată a producătorilor

pentru calitate, în 1989 societatea americană “Florida Power and Light” a primit “Deming

Quality Award”, devenind prima companie nejaponeză căreia i-a fost decernată această distincţie.

Cu toate îmbunătăţirile importante înregistrate, în S.U.A. s-a observat că nu este suficientă

această preocupare privind calitatea. Tot mai mult şi-a făcut loc ideea de TQM, abrevierea de la

“Total Quality Management” (managementul calităţii totale), care să asigure trecerea de la calitatea

acceptabilă (clientul este critic, el reclamă în mod deschis şi se orientează spre o firmă concurentă),

bună (clientul este nehotărât, nefiind câştigat de firmă) sau foarte bună (clientul este satisfăcut, dar

o firmă concurentă îl poate atrage) la calitatea de excelenţă (clientul este foarte satisfăcut şi refuză

chiar ideea unei posibile firme concurente). Primii care au îmbrăţişat acest nou concept au fost

companiile din industria aviatică.

14

I. 4. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ CALITATEA CONFORMI CU

AMERICAN SOCIETY FOR QUALITY

În 1999, American Society for Quality (Societatea Americană de Calitate) a identificat opt

factori principali care vor influenţa calitatea în secolul XXI:

1) “Partnering” (parteneriat: parteneriat de orice formă, inclusiv cu firmele concurente);

2) “Learning systems” (sisteme de învăţare: transfer de cunoştinţe către indivizi şi organizaţii

pentru a face mai bine faţă concurenţei);

3) “Adaptability and speed of change” (adaptabilitate şi viteza de schimbare: adaptabilitatea şi

flexibilitate la schimbările rapide ale pieţei);

4) “Environmental sustainability” (durabilitatea mediului: măsuri pentru a preveni colapsul

ecosistemului global);

5) “Globalization” (globalizarea: modificarea globală a mediului economic şi social);

6) “Knowledge focus” (concentrarea pe cunoştinţe: îndreptarea atenţiei spre acumularea de

cunoştinţe - cercetare, care vor constitui un factor primordial al luptei contra concurenţei şi

de bunăstare);

7) “Customization and differentiation” (unicitate – loturi unitare de producţie, dar şi

diferenţiere – calitate sporită);

8) “Shifting demographics” (modificări demografice: modificările de vârstă şi etnie vor

continua să schimbe valorile sociale).

15

I. 5. PRINCIPIILE INTRODUCERII ÎN ORGANIZAŢIE A MANAGEMENTULUI

CALITĂŢII TOTALE

Principiile introducerii în organizaţie a managementului calităţii totale sunt următoarele:

1) profesionalism (înalt pentru tot personalul);

2) planificare (până la ultimul amănunt);

3) abordare oficială (atestată prin documente);

4) durata implementării (3-5 ani);

5) instituţionalizare (organism care să se ocupe numai de acest program);

6) punct de pornire (acolo unde organizaţia funcţionează cel mai bine din punctul de vedere al

calităţii);

7) participare (participă tot personalul);

8) consultare (solicitarea fără ezitare a consultanţilor exteriori ori de câte ori este necesar).

Notă: William Edward Deming a elaborat în cartea “Out of the Crisis” 14 principii ale

calităţii totale:

1) păstrarea în vedere cu fermitate a obiectivului de a se ameliora produsele şi serviciile (atât

pe termen scurt cât şi pe termen lung);

2) adoptarea noii gândiri (eliminarea conceptului de calitate acceptabilă, care conduce la

mediocritate);

3) încetarea dependenţei de control (constatarea defectelor să nu se facă la sfârşit, ci de la

începutul procesului);

4) renunţarea la practica de cumpărare la cele mai mici preţuri (întreţinerea de relaţii pe

termen lung cu furnizorii care asigură şi dovedesc calitatea);

5) îmbunătăţirea continuă a producţiei şi serviciilor (depistarea şi prevenirea problemelor);

6) stabilirea unui sistem de formare (să se pună accent pe formarea în întreprindere);

7) adoptarea şi instituirea leadershipului (în loc de control autoritar, este mai bine

concentrarea pentru ajutarea subalternilor să-şi îndeplinească sarcinile);

8) înlăturarea fricii (personalul să poată vorbi liber, fără frica de a pierde serviciul);

9) eliminarea barierelor dintre compartimente (fiecare birou/serviciu/departament/direcţie

este furnizor şi client pentru celălalt, motiv pentru care este necesară o mai bună cooperare

inter-compartimente);

10) eliminarea sloganurilor (în loc de sloganuri, care nu sunt eficace, este mai bine să se facă

eforturi pentru ameliorarea sistemului);

16

11) eliminarea cotelor de producţie (obiectivele cantitative duc la distragerea atenţiei de la

calitate şi la scuze pentru mediocritate);

12) eliminarea obstacolelor privind mândria muncii bine făcute (angajaţii nu trebuie trataţi ca

o marfă; ei trebuie să participe plenar la realizarea calităţii);

13) încurajarea perfecţionării fiecăruia (competiţia dintre angajaţi trebuie să fie bazată numai

pe cunoştinţe);

14) acţiuni pentru realizarea transformării (crearea unei structuri la nivelul direcţiei generale

pentru realizarea celorlalte 13 principii).

De asemenea, William Edward Deming consideră că cele 14 principii nu constituie o reţetă

magică, ele trebuind să fie utilizate împreună cu ceea ce el numeşte un sistem de cunoştinţe

profunde, care cuprinde 4 aspecte :

1) cunoştinţe despre sistem (abordare sistemică a calităţii);

2) cunoştinţe privind variabilelor (cunoaşterea datelor statistice);

3) teorie a cunoaşterii (crearea unui cadru solid de cunoştinţe);

4) cunoştinţe de psihologie (cunoaşterea cerinţelor atât a clienţilor, cât şi a angajaţilor).

I. 6. EVOLUŢIA STANDARDELOR DE CALITATE ISO

Organizaţia Internaţională de Standardizare (International Organization for Standardization -

ISO) a creat din 1987 standardele Sistemului Managementului Calităţii (Quality Management

System - QMS). La început au fost standardele ISO 9000:1987, ISO 9001:1987, ISO 9002:1987 şi

ISO 2003:1987, pentru industrie, bazate pe tipuri de activităţi: proiectare, producţie şi servicii.

Aceste standarde au fost revizuite la intervale regulate de timp de către ISO. Aşa a fost

elaborată seria ISO 9000:1994, care au cuprins versiunile: ISO 9001:1994, ISO 9002:1994 şi ISO

2003:1994.

Ulterior, în anul 2000 a fost elaborată seria ISO 9000:2000. Astfel, standardelor ISO 9002 şi

ISO 9003 au fost integrate în ISO 9001:2000.

Din 2003 standardele ISO 9002 şi ISO 9003 nu mai sunt valabile.

A fost creat standardul ISO 9004:2000, care îmbunătăţeşte performanţele din ISO

9001:2000.

Standardul SR EN 9001 furnizează cerinţe pentru îmbunătăţirea continuă a performanţelor,

în timp ce SR EN 9004 conţine recomandări pentru a se depăşi nivelul cerinţelor din standardul

precedent (Fig.I.6.1). Scopul este de a conduce organizaţia spre excelenţă.

Ultimul model al conceptului de calitate este EFQM (Excellence Form of Quality Model).

17

Fig. I. 1 Relaţia dintre SR EN 9001 şi SR EN 9004

18

I. 7. FACTORII INTERNI ŞI EXTERNI ORGANIZAŢIEI CARE INFLUENŢEAZĂ

CALITATEA

Există astăzi cu adevărat o preocupare mondială în a găsi sensurile şi dimensiunile calităţii

produselor care să reflecte progresele civilizaţiei terestre în acest sfârşit al mileniului al 2-lea, dar şi

preocupările şi aşteptările unor grupuri comunitare cât mai numeroase în raport cu acest aspect.

Consensul acestor preocupări nu poate fi realizat decât prin analiza dimensiunilor conceptului

calităţii în acord cu cerinţele şi necesităţile tuturor factorilor interesaţi.

I.7.1. INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU ŞI PARTENERIATUL ORGANIZAŢIEI

CU ACEŞTIA

Orice organizaţie, interacţionează permanent cu mediul înconjurător în care fiinţează.

Componentele mediului înconjurător se pot exprima prin:

mediul pieţelor de desfacere şi al clienţilor

mediul tehnologic şi tehnic

mediul furnizorilor

mediul concurenţial

mediul juridic

mediul economic

mediul educaţional şi al resurselor umane

mediul socio-politico-cultural.

Între aceste componente ale mediului înconjurător şi organizaţie acţionează factorii corespunzători

fiecărei componente, factori prin care mediul înconjurător îşi impune cerinţele referitoare la

calitatea produsului.

Factorii de piaţă şi clienţii

Aceşti factori reprezintă totalitatea factorilor de interacţiune dintre piaţă, clienţi, şi organizaţie,

factori prin intermediul cărora organizaţia ia cunoştinţe despre apariţia necesităţilor, a cererilor şi a

capacităţilor de schimb de produse pe piaţă.

Factorii tehnici şi tehnologici

Aceşti factori sunt constituiţi dintr-un ansamblu de elemente, cum ar fi:

nivelul tehnic al utilajelor disponibile pe piaţa de desfacere a acestora

nivelul tehnologiilor accesibile aplicabile proceselor de fabricaţie ale produsului

accesibilitatea şi disponibilitatea la studiile, licenţele, brevetele sau alte baze de date

legate de aspectele tehnice şi tehnologice de proiectare, de dezvoltare şi de fabricaţie

19

accesibilitatea, disponibilitatea şi capabilitatea de aplicare a know-how-ului referitor la

tehnicile de creativitate, de inovare, de analize şi de lucru specifice cercetării şi

proiectării constructive şi tehnologice

accelerarea ritmului schimbărilor tehnologice datorită posibilităţilor nelimitate de

inovaţie, creşterea bugetelor ce cercetare – dezvoltare, etc.

Toţi aceşti factori vor exercita o influenţă puternică asupra calităţii produsului, începând din faza de

proiectare şi până la scoaterea din uz a acestuia. Obiectivele calităţii produsului vor fi prin urmare,

dimensionate în raport direct cu factorii tehnici şi tehnologici precizaţi mai sus.

Factorii mediului furnizorilor

Materialele, componentele, ansamblurile şi resursele naturale de care organizaţia are nevoie, sunt

elemente extrem de importante care participă efectiv la realizarea calităţii produsului.

Factorii concurenţiali

Mediul concurenţial şi factorii acestuia trebuie văzuţi în contextul pieţelor liber concurenţiale de

astăzi, la dimensiunile mondiale, în cadrul cărora se manifestă, ca pe o continuă provocare pe care o

aruncă organizaţiei realizatoare a produsului, ca pe o competiţie acerbă în care se află cu aceasta

pentru ocuparea segmentelor de piaţă.

Factorii concurenţiali au o influenţă puternică asupra calităţii produsului şi participă semnificativ la

stabilirea obiectivelor acesteia.

Factorii juridici

Complexitatea relaţiilor furnizor – client şi numeroasele litigii generate de deficienţe funcţionale, de

neconformităţi, de daune, intervenţii în perioada de garanţie, pagube cauzate unei a treia părţi, au

determinat crearea unei legislaţii de care trebuie să ţină seama orice producător care urmăreşte

realizarea calităţii aşteptate de client.

Elementele care demisionează cadrul juridic al acestui mediu sunt următoarele:

legi şi reglementări privind responsabilitatea producătorului

legi şi reglementări care vizează domeniul ecologic de protecţie a mediului (apă, sol,

subsol, aer, flora şi fauna) precum şi a aşezărilor umane

legi şi reglementări referitoare la taxe şi impozite care afectează într-o măsură mai mare

sau mai mică preţul produsului şi implicit calitatea acestuia

legi şi reglementări referitoare la mărcile de certificare a produselor şi la certificările

sistemului calităţii

legi şi reglementări conexe celorlalte medii prin care acestea exercită influenţa în mod

indirect asupra calităţii produsului, de exemplu: legea salarizării, legea investitorilor de

capital străin, legea constituirii şi funcţionării organizaţiilor comerciale, legi din

20

domeniul preţurilor şi creditărilor, legea învăţământului, legea cercetării şi dezvoltării,

legea finanţelor publice, ş.a.m.d.

Factorii economici

Factorii economici în contextul cărora se desfăşoară activitatea organizaţiei realizatoare a unui

produs, au o influenţă decisivă asupra constituirii şi funcţionării acesteia.

Factorii educaţionali

Mediul educaţional al societăţii în care funcţionează organizaţia se manifestă prin următoarele

aspecte:

- sistemele educaţionale de formare şi instruire a personalului

- mijloacele, resursele şi fondurile alocate componentelor sistemului educaţional

- nivelurile de organizare a sistemelor de pregătire şi instruire educaţională

- gradul de participare a personalului la diferite forme de instruire şi formare

Factorii mediului educaţional influenţează de o manieră covârşitoare activităţile organizaţiei prin

construcţia educaţională a angajaţilor acesteia, punându-şi astfel amprenta asupra calităţii

produsului pe care aceştia o realizează nemijlocit.

Parteneriatul organizaţiei cu factorii mediului educaţional este evident şi se manifestă prin

conexiunea: institute de instruire-formare şi organizaţie, formă aproape simbiotică în contextul

oricărei comunităţi umane de astăzi.

I.7.2 FACTORII INTERNI ORGANIZAŢIEI CARE INFLUENŢEAZĂ CALITATEA

PRODUSELOR REALIZATE

Aşa cum mediul înconjurător al organizaţiei creează necesitatea, impune, confirmă,

sancţionează, beneficiază, este satisfăcut şi certifică calitatea produsului prin factorii precizaţi şi

mediul intern al organizaţiei are o importanţă deosebită în realizarea acesteia.

Teoriile managementului modern consideră că influenţa globală a tuturor factorilor interni ai

organizaţiei creează „climatul” de lucru şi de manifestare al acesteia, climat în cadrul căruia se

desfăşoară întreaga gamă de activităţi, prin care se realizează calitatea produsului. Acest „climat”

intern al organizaţiei formează nivelul de simţăminte şi de existenţă în care respiră şi trăieşte tot

personalul organizaţiei şi în interiorul căruia se desfăşoară întregul şir de activităţi care participă la

realizarea calităţii produselor, influenţând puternic şi interfaţa relaţională cu factorii mediului

extern.

Elementele componente ale acestui climat sunt în general următoarele:

- structura organizaţiei

- procesele organizaţionale

- personalul, valorile şi crezul acestuia

21

I. 8. CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ A ŞCOLII

De departe segmentul cel mai important al educaţiei, învăţământul preuniversitar cuprinde

patru milioane de elevi si o jumătate de milion de angajaţi, cadre didactice si personal nedidatic.

Învăţământul preuniversitar este caracterizat, în continuare, de un centralism excesiv:

curriculumul naţional este decis în proporţie de 97% de minister;

personalul didactic, inclusiv suplinitorii, sunt selectaţi şi angajaţi de inspectorate;

planurile de şcolarizare sunt decise de inspectorate;

resursele financiare sunt distribuite de autorităţile locale fără criterii si standarde bine

precizate;

deciziile importante se disipă între inspectorate, primarii, minister, unităţi şcolare;

birocraţie exacerbată şi cu nimic justificată blochează unităţile şcolare consumându-

le resursele în mod inutil;

repartizarea absolvenţilor de clasa a VIII-a se face centralizat;

numirea personalului de îndrumare, conducere si control rămâne în mare parte

politizată.

Deşi, la presiunea UE, prin legea 354/2004, de modificare a legii învăţământului, s-a

legiferat finanţarea proporţională şi delegarea administrării unităţilor şcolare, de la consiliile locale

la consiliile de administraţie ale şcolilor, aceste măsuri de descentralizare nu sunt puse în practică.

Prin descentralizarea sistemului de învăţământ, se doreşte trecerea de la o organizare „înaltă”,

unde se pune accentul pe relaţia ierarhică şi comunicarea verticală şi descendentă, la una „plată”,

unde se urmăreşte creşterea ponderii relaţiilor de colaborare şi a comunicării ascendente, iar şcoala

şi mai ales relaţia educaţională elev-profesor să devină centrul activităţii care urmează să fie

descrisă în proiectul de dezvoltare instituţională

22

I. 9. PRINCIPIILE ASIGURĂRII CALITĂŢII EDUCAŢIEI

În documentul intitulat “Declaraţie de principii”, Agenţia Română pentru Asigurarea

Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), se arată că ţinând seama de descentralizare şi

implicarea tuturor actorilor educaţionali în procesul decizional, pentru asigurarea coerenţei şi

eficienţei sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, a devenit necesară realizarea un sistem

unitar de promovare a calităţii educaţiei care să fie:

consistent;

transparent;

cu structuri bine definite la nivel:

naţional;

local.

De asemenea, sunt identificate următoarele nevoi ale apariţiei acestui sistem de asigurare şi

de promovare a calităţii educaţiei:

promovarea egalităţii de şanse şi de acces la educaţie, pentru toţi cetăţenii

ţării, fără discriminare, prin crearea sistemelor de standarde de autorizare,

acreditare şi evaluare instituţională;

asigurarea unităţii şi coerenţei dezvoltării sistemului de învăţământ prin

sistemele de standarde de referinţă;

crearea unor mecanisme adecvate pentru o evaluare externă sinceră şi realistă

a sistemului de învăţământ, avându-se în vedere redefinirea rolului

inspectoratului şcolar în contextul descentralizării;

nu în ultimul rând, compatibilizarea cu Uniunea Europeană care, prin

“Agenda Lisabona”, consideră calitatea şi competitivitatea sistemelor de

învăţământ drept priorităţi majore.

Principiile directoare ale construirii sistemului sunt următoarele:

1) Educaţia de calitate este centrată pe clienţii şi beneficiarii serviciilor educaţionale (Toate

organizaţiile depind de clienţii lor şi, ca atare, trebuie să le înţeleagă nevoile curente şi de

viitor, trebuie să le îndeplinească cererile şi să le depăşească aşteptările);

2) Educaţia de calitate este oferită de instituţii responsabile (Responsabilitatea socială devine

fundamentul managementului calităţii la nivelul organizaţiei şcolare. Toate instituţiile de

educaţie, indiferent de statutul lor juridic, vor fi răspunzătoare, în mod public, pentru

23

calitatea serviciilor educaţionale oferite, iar statul, prin instituţiile abilitate de lege, este

garantul calităţii educaţiei oferite prin sistemul naţional de învăţământ);

3) Educaţia de calitate este orientată pe rezultate (Rezultatele, înţelese în termeni de “valoare

adăugată” şi de “valoare creată” sunt cele care definesc, cel mai bine, calitatea şi excelenţa);

4) Educaţia de calitate respectă autonomia individuală şi are la bază autonomia instituţională

(Educaţia, la toate nivelurile şi prin toate formele, va urmări dezvoltarea autonomiei

individuale, a capacităţii de a lua decizii pertinente. Instituţiile de educaţie se vor bucura de

o autonomie sporită în elaborarea unei oferte educaţionale adecvate nevoilor individuale şi

comunitare, autonomie corespunzătoare creşterii răspunderii acestor instituţii pentru

calitatea ofertei educaţionale);.

5) Educaţia de calitate este promovată de lideri educaţionali (Liderii sunt cei care asigură

unitatea şi continuitatea scopurilor şi a direcţiilor de dezvoltare a organizaţiei, ei creând şi

menţinând mediul propice pentru participarea tuturor celor interesaţi la decizie şi pentru

realizarea obiectivelor organizaţionale);

6) Educaţia de calitate asigură participarea actorilor educaţionali şi valorizarea resursei umane

(Oamenii sunt esenţa oricărei organizaţii. De implicarea lor şi de dezvoltarea lor

profesională depinde modul în care îşi folosesc competenţele în beneficiul organizaţiei).

7) Educaţia de calitate se realizează în dialog şi prin parteneriat cu instituţii, organizaţii, cu

beneficiarii direcţi şi indirecţi de educaţie (Sistemul de asigurare a calităţii nu este doar

apanajul şcolii, întreaga comunitate educaţională fiind implicată în acest proces. Ca urmare,

dialogul cu toţi actorii educaţionali va fundamenta dezvoltarea educaţiei la nivel naţional şi

local);

8) Educaţia de calitate se bazează pe inovaţie şi pe diversificare (În interiorul cadrului legal

existent, vor fi stimulate abordările educaţionale inovative, originale şi creative, aplicarea

celor mai noi rezultate ale cercetării în educaţie şi a noilor metode şi tehnici de educaţie şi

formare, introducerea noilor tehnologii de informare şi comunicare etc.);

9) Educaţia de calitate abordează procesul educaţional unitar, în mod sistemic (Un rezultat

dorit nu poate fi atins decât dacă activităţile şi resursele necesare sunt abordate în mod

unitar, iar procesele derulate sunt gândite şi manageriate în mod sistemic. Totodată, decizia

educaţională de calitate are la bază un sistem pertinent, credibil şi transparent de indicatori);

10) Educaţia de calitate are ca obiectiv îmbunătăţirea continuă a performanţelor (Având în

vedere ritmul schimbărilor sociale, învăţarea permanentă, inovarea şi dezvoltarea continuă

devin principii fundamentale ale funcţionării şi dezvoltării instituţiilor şcolare. Asigurarea

calităţii va fi privită ca un proces de învăţare individuală şi instituţională, ea având ca scop

24

identificarea ariilor de dezvoltare şi orientarea dezvoltării personale şi instituţionale spre

direcţii benefice);

11) Educaţia de calitate înţelege interdependenţa între furnizorii şi beneficiarii implicaţi în oferta

de educaţie (O organizaţie şi furnizorii ei sunt interdependenţi, iar avantajul reciproc

întăreşte capacitatea instituţională de a crea valoare).

Primul pas în asigurarea calităţii îl reprezintă procesul de autorizare / acreditare / evaluare

instituţională. Numai după ce instituţiile de educaţie îndeplinesc condiţiile minime de funcţionare se

poate vorbi, cu adevărat, de calitate.

Standardele de evaluare a unităţilor de învăţământ preuniversitar vor fi preluate şi modificate

corespunzător iar procedurile de evaluare şi acreditare se vor aplica în egală măsură şcolilor de stat

şi celor particulare, fără discriminare.

I. 10. ATRIBUŢIILE ARACIP

ARACIP are următoarele atribuţii:

a) elaborează, actualizează periodic şi propune Ministerului Educaţiei, Cercetării şi

Tineretului standardele, standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă pentru

evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, care se aprobă prin

hotărâre a Guvernului;

b) elaborează şi propune Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului metodologia

de evaluare instituţională şi de acreditare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

c) realizează activitatea de evaluare şi acreditare a furnizorilor de educaţie din

învăţământul preuniversitar;

d) propune Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului înfiinţarea, respectiv

acreditarea, prin ordin, a instituţiilor de învăţământ preuniversitar pentru fiecare

nivel de învăţământ, program de studii si calificare profesională, după caz;

e) efectuează, pe baze contractuale, la solicitarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi

Tineretului, evaluarea calităţii educaţiei din învăţământul preuniversitar;

f) propune Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului acreditarea organizaţiilor

care oferă programe de formare profesională;

g) realizează împreuna cu inspectoratele şcolare şi direcţiile de resort din Ministerul

Educaţiei, Cercetării şi Tineretului activitatea de monitorizare şi control al calităţii;

25

h) efectuează periodic, din 5 în 5 ani, evaluarea organizaţiilor furnizoare de educaţie

acreditate;

i) face publice rezultatele evaluărilor externe;

j) elaborează manuale de evaluare internă a calităţii, diferenţiate potrivit art. 8 alin. (3),

si le supune aprobării prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului;

k) elaborează ghiduri de bune practici;

l) publică un raport anual cu privire la propria activitate;

m) elaborează periodic, cel puţin la fiecare 4 ani, analize de sistem asupra calităţii

învăţământului preuniversitar din România;

n) elaborează recomandări de îmbunătăţire continuă a calităţii învăţământului

preuniversitar;

o) elaborează Codul de etică profesională a experţilor în evaluare şi acreditare.

I. 11. METODOLOGIA ASIGURĂRII CALITĂŢII EDUCAŢIEI

Conform SR EN 9004–4:1996, metodologia pentru îmbunătăţirea calităţii cuprinde

următoarele etape:

implicarea întregii organizaţii;

iniţierea proiectelor sau activităţilor de îmbunătăţire a calităţii;

aprofundarea cauzelor posibile (colectare, validare şi analiza datelor);

stabilirea relaţiilor cauză-efect;

iniţierea cauzelor preventive sau corective;

confirmarea îmbunătăţirii;

menţinerea îmbunătăţirilor;

continuarea îmbunătăţirilor.

În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă nr. 75 din 12 iulie 2005 privind asigurarea calităţii

educaţiei:

1) Metodologia asigurării calităţii în educaţie se bazează pe relaţiile ce se stabilesc între

următoarele componente:

a) criterii;

b) standarde si standarde de referinţă;

c) indicatori de performanţă;

d) calificări;

2) Calitatea în educaţie este asigurată prin următoarele procese:

26

a) planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale învăţării;

b) monitorizarea rezultatelor;

c) evaluarea internă a rezultatelor;

d) evaluarea externă a rezultatelor;

e) îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în educaţie.

3) Componentele si procesele de asigurare a calităţii şi relaţiile dintre ele se diferenţiază în

funcţie de:

a) nivelul de învăţământ şi, după caz, al calificării;

b) tipul organizaţiei furnizoare de educaţie;

c) tipul programului de studii.

4) Asigurarea calităţii educaţiei se referă la următoarele domenii şi criterii:

4.1) Capacitatea instituţională, care rezultă din organizarea internă din infrastructura

disponibilă, definită prin următoarele criterii:

a) structurile instituţionale, administrative şi manageriale;

b) baza materială;

c) resursele umane;

4.2) Eficacitatea educaţională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obţine

rezultatele aşteptate ale învăţării, concretizată prin următoarele criterii:

a) conţinutul programelor de studiu;

b) rezultatele învăţării;

c) activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică, după caz;

d) activitatea financiară a organizaţiei;

4.3) Managementul calităţii, care se concretizează prin următoarele criterii:

a) strategii si proceduri pentru asigurarea calităţii;

b) proceduri privind iniţierea, monitorizarea si revizuirea periodică a

programelor şi activităţilor desfăşurate;

c) proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării;

d) proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral;

e) accesibilitatea resurselor adecvate învăţării;

f) baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii;

g) transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii

şi, după caz, certificatele, diplomele şi calificările oferite;

h) funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii.

27

II. CREŞTERA CALITĂŢII PROCESULUI EDUCAŢIONAL PRIN

IMPLEMENTAREA PLATFORMEI DE ELEARNING AeL

STUDIU DE CAZ LA ŞCOALA GENERALĂ NR. 1. „ENDES JÓZSEF” DIN SÎNSIMION”,

CONTACT:

537285, Sînsimion, 110/A

Jud. Harghita, RO

Tel. /Fax.: +40(0)266-334613

Email:

[email protected]

[email protected]

28

II. 1. PREZENTAREA ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE

Comuna Sînsimion judeţul Harghita

Fig. II. 1 Harta Ciucului de Jos

Comuna Sînsimion se află la 16 km sud de Miercurea-Ciuc, reşedinţa judeţului Harghita, în

Bazinul Ciucului de Jos, pe traseul DJ 123A, în lunca şi pe prima terasă de pe malul stâng al

Oltului, la o altitudine de 640-650 m. Este una din cele mai vechi aşezări din Ciucul de Jos.

29

Misiunea şcolii

Şcoala noastră urmăreşte prin educaţia pe care o oferă copiilor să devină iniţiator, susţinător şi catalizator al comunităţii, continuator al tradiţiilor locale.

Fig. II. 2 Clădirea centrală a şcolii

Motoul nostru:

“Dacă omul trăieşte la ţară, unde învaţă pe cei mici, trebuie să trăiască şi să suspină alături de întreaga comunitate”

(MEZEI GYULA)

30

II. 2. CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC:

Comuna Sînsimion este una din cele mai mari aşezări din Bazinul Ciucului de Jos, jud.

Harghita.

Populaţia comunei este în jur de 3400 de locuitori, care cuprinde atât populaţia satului

Sînsimion, cât şi a satului Cetăţuia.

Primele menţiuni scrise despre şcoala din comună datează din anul l598, fiind una din cele

mai vechi din întreaga zonă.

Marea majoritate a populaţiei comunei este de naţionalitate maghiară, iar învăţământul în

şcoala noastră se desfăşoară în limba maghiară.

II. 3. SITUAŢIA FAMILIILOR ELEVILOR ŞI ATITUDINEA ACESTORA FAŢĂ

DE ŞCOALĂ

Familiile elevilor ce frecventează cursurile şcolii noastre sunt din punct de vedere material

de nivel mediu şi sub mediu în proporţie de peste 90%. Specificul profesional al părinţilor este

evidenţiat de faptul că sunt angajaţi, alături de tradiţionala muncă agricolă, în număr important în

întreprinderi industriale mici din localitate, în servicii, iar alţii fac navetă la întreprinderile din

Miercurea-Ciuc. Aproximativ 15% din părinţi au statut de şomer sau populaţie neocupată.

Atitudinea familiilor elevilor colegiului faţă de şcoală este în general pozitivă. S-a realizat

un autentic parteneriat părinţi – şcoală, favorabil unei pregătiri de calitate. Acesta formează suportul

rezultatelor înregistrate în ultimii ani de Şcoala Generală Nr. 1. „Endes József”, din Sînsimion.

II. 4. POPULAŢIA ŞCOLARĂ ŞI BAZA MATERIALĂ

În comuna noastră populaţia şcolară a fost atrasă în principal de patru factori decisivi:

a) dezvoltarea continuă a bazei materiale;

b) creşterea competenţei profesionale a colectivului didactic;

c) rezultatele obţinute în actul instructiv-educativ;

d) creşterea prestigiului şcolii.

31

II. 4. 1. POPULAŢIA ŞCOLARĂ

Forma de

învăţământ

Total An I/ Grupa

mică

An II/ Grupa

mijlocie

An III/

Grupa mare

An IV/ din

care: grupa

pregătitoare

Clase Elevi Clase Elevi Clase Elevi Clase Elevi Clase Elevi

TOTAL 30 553

Preşcolar 10 195 3 60 3 60 4 75

Primar - Zi 12 207 3 53 3 57 3 48 3 49

Gimnazial - Zi 8 151 2 42 2 42 2 35 2 32

Tabel 1I. 1

Câteva date referitoare la unităţi de învăţare, elevi şi pedagogi care îşi desfăşoară activitatea în

comună:

Unitatea de învăţământ Numărul copiilor Cadre didactice Personal auxiliar

GRĂDINIŢE preşcolari educatoare

8

Nr. 1 71 4

Nr. 2 62 3

Cetăţuia 62 3

ŞCOLI_PRIMARE elevi învăţători

Sânsimion 137 8

Cetăţuia 70 4

ŞCOALA

GIMNAZIALĂ elevi profesori

Sânsimion 151 22

TOTAL 553 44 8 Tabel II. 2.

II. 4. 2. BAZA MATERIALĂ:

Dezvoltarea permanentă a bazei materiale a fost un obiectiv central în strategia şcolii.

În interiorul clădirii centrale, au fost amenajate o serie de laboratoare şi cabinete cum sunt:

laboratorul de chimie-fizică, cabinetul de biologie, cabinetul de geografie. S-a amenajat biblioteca,

care are în prezent peste 6 300 volume.

De asemenea, s-a amenajat în şcoala noastră un cabinet de informatică, care are în prezent

10 calculatoare performante şi un server, conectate la Internet, folosite în procesul educaţional.

32

Şcoala din SÎNSIMION, potrivit art. 154 din Constituţia României, care legiferează că

învăţământul este prioritate naţională în România, urmăreşte :

realizarea idealului educaţional întemeiat pe tradiţii umaniste, pe valorile democraţiei şi pe

aspiraţiile societăţii;

asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală, a învăţării, necesare instruirii si autoinstruirii pe

durata întregii vieţi;

formarea pedagogilor capabili să ofere tuturor copiilor si elevilor realizarea şi dezvoltarea

abilităţilor necesare pentru rezolvarea situaţiilor oferite de viată , satisfacerea curiozităţilor

lor şi valorificarea acestora, în aşa fel ca fiecare să fie pregătit după posibilităţile sale, astfel

încât la ieşirea din sistem să se poate integra în societate;

focalizarea demersurilor didactice pe: calitate, echitate, eficienţă maximă în activitatea

fiecărui cadru didactic;

prin acţiuni concrete, proiectate pe baza unei strategii adecvate dorim sa devenim folositori

societăţii.

Aceste ţinte strategice sunt formulate în Planul de dezvoltare instituţională:

II. 5. ANALIZA SWOT A STĂRII ACTUALE A ŞCOLII GENERALE NR. 1.

“ENDES JÓZSEF” SÎNSIMION

Planul strategic al Şcolii Generale nr.1 “Endes József” din Sînsimion, jud. Harghita, trebuie

fundamentat printr-o evaluare obiectivă a stării actuale în care să se identifice, detaşat şi obiectiv,

competenţele şi capabilităţile organizaţiei, cunoştinţele şi acţiunile care susţin existenţa şcolii dar şi

aspectele nefavorabile, punctele slabe, neîmplinirile, slăbiciunile care, împiedică schimbarea şi

dezvoltarea instituţională.

33

PUNCTE TARI:

Încadrarea şcolii cu personal didactic cu pregătire profesională corespunzătoare nivelelor

învăţământului preşcolar şi şcolar interesat de formare continuă, deschis schimbării în

favoarea calităţii;

Ofertă educaţională care cuprinde cerinţele comunităţii locală, asigurând astfel elevilor

posibilitatea de continua studiile la nivel gimnazial;

Existenţa curriculumului local flexibil şi funcţional, care prin cadrul disciplinelor opţionale

permite folosirea metodelor moderne de activităţi şi de evaluare;

Experienţa şi rezultatele obţinute în derularea diferitelor proiecte;

Ambientarea spaţiilor educaţionale cu resurse materiale locale;

Structurile din unitatea de învăţământ oferă programe educaţionale diversificate;

Aplicarea unui sistem de evaluare complex, prin îmbinarea metodelor tradiţionale cu cele

alternative;

Rezultate bune la învăţătură si la testele naţionale precum şi la olimpiadele disciplinelor de

învăţământ ;

Parteneriate în plan comunitar local, judeţean, interjudeţean şi internaţional;

Activităţi extraşcolare si extracurriculare bogate si diversificate în vederea afirmării

personalităţii şcolii în plan local si a păstrării si conservării tradiţiei locale;

Dezvoltarea si modernizarea bazei materiale prin proiecte MECT. si ale autorităţii locale;

Dotarea cabinetelor şi a laboratoarelor cu echipamente de tehnică de calcul.

Accesul al cadrelor didactice de a participa la strategii de formare legate de strategii

alternative, participare la reconversie profesională, la completarea studiilor;

PUNCTE SLABE:

Resurse financiare şi materiale insuficiente pentru reabilitarea infrastructurii (clădiri, grupuri

sanitare, cabinete etc.) şi pentru baza didactico-materială, mijloace de învăţământ, materiale

didactice);

Resurse financiare extrabugetare reduse;

Existenţa unor elevi cu motivaţie scăzută pentru învăţare;

Unele disfuncţionalităţi din relaţia şcoala-familie-comunitate generează comportamente

deviante ale elevilor;

Încă nu s-a găsit soluţii pentru a contracara fenomenului de eşec şcolar şi educaţional fără

repercusiuni la nivelul calităţii învăţământului şi a imaginii instituţiei.

34

Existenţa a unui număr mare de cadre didactice care fac naveta;

OPORTUNITĂTI:

Disponibilitatea autorităţilor locale de a sprijini unităţile de învăţământ;

Oferta de formare bogată şi diversificată pentru personalul didactic: programe organizate

Inspectoratul Şcolar Judeţean, de Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România şi

Casa Corpului Didactic Harghita;

Participarea la proiecte internaţionale sau cu finanţare externă;

Interesul unor agenţi economici pentru sprijinirea procesului de învăţământ;

Sprijinul majorităţii părinţilor în demersurile concepute şi derulate de şcoală

Aderarea României în 2007 la Uniunea Europeană

Accesul la Internet şi tehnică de calcul în clădirea centrală a şcolii din comună.

AMENINTĂRI:

Rata destul de scăzută a natalităţii şi reducerea populaţiei şcolare;

Mobilitatea familiilor în căutarea unui loc de muncă;

Contextul socio-economic actual al localităţii si al judeţului;

Pierderea tradiţiilor şi a obiceiurilor în contextul globalizării;

Există pericolul ca unele mesaje educative şi implicarea şcolii în viaţa socială a comunei să

nu fie corespunzător receptată de cetăţeni şi organismele locale, sau judeţene, fie datorită

conservatorismului tipic regional, fie datorită marketingului educaţional încă deficitar pe

care-l promovează şcoala;

Suprasolicitarea programei şcolare;

Legislaţia specifică învăţământului este încă instabilă existând pericolul de a influenţa şi

destabiliza strategia şcolii la nivel de ofertă educaţională, curriculă, salarizare, venituri

extrabugetare etc.;

35

Având în vedere analiza SWOT, şcoala noastră propune:

A. DEZVOLTAREA BAZEI TEHNICO-MATERIALE

Dezvoltarea bazei didactice

Construirea unei şcoli primare cu şase clase

Realizarea încălzirii prin centrală termică

Amenajarea laboratoarelor existente la standarde moderne;

Amenajarea terenurilor pentru joacă pentru preşcolari;

Realizarea unei biblioteci moderne, informatizate cu sală de lectură;

Amenajarea unei baze sportive în aer liber la standarde europene;

Amenajarea unui cabinet de documentare şi perfecţionare a limbilor străine în vederea

integrării europene.

B. PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV ŞI FORMAREA CONTINUĂ

Introducerea sistemului AEL educaţional;

Instruirea întregului personal didactic în utilizarea tehnicii de calcul;

Integrarea orelor din toate ariile în sistem informatizat;

Formarea grupelor de excelenţă şi stabilirea unui program eficient de pregătire a elevilor

pentru concursurile şcolare;

Obţinerea de rezultate foarte bune la examenele naţionale;

Realizarea unei palete cât mai largi de activităţi extraşcolare atât cu elevii externi cât şi cu

cei interni;

Stabilirea unui parteneriat real şcoală-familie;

C.D.Ş. adecvat;

Pregătirea pentru viaţă şi integrarea în U.E.

C. PARTENERIATE ŞI PROGRAME INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE

Stabilirea de relaţii profesionale cu unităţi şcolare din ţară şi străinătate;

Participarea elevilor la concursuri organizate la nivel naţional şi regional;

Formarea de colective de profesori pentru elaborarea de lucrări de specialitate;

Baza materială şi didactică bună şi foarte bună;

Condiţii ambientale decente;

36

Realizarea unui colectiv – tip familie – cu o structură organizatorică tip reţea;

Întreţinerea localului şcolii prin reparaţii curente efectuate cu finanţare de la buget, respectiv

din fonduri extrabugetare;

Modernizarea bazei sportive în aer liber

Amenajarea cabinetului de consiliere.

37

II. 6. ELEMENTE DE STRATEGIE INSTITUŢIONALĂ

Ţinte strategice: Opţiuni strategice:

1. Proiectarea si dezvoltarea unui CDS centrat

pe progresul şcolar si subordonat obţinerii

performanţelor.

1. 1. Subordonarea demersului didactic intenţiei

de a obţine rezultate foarte bune la învăţătură şi

implicit la testările naţionale. Alocarea unui

număr de ore de pregătire suplimentară la

disciplinele la care se susţin aceste teste

naţionale (româna, maghiara, matematica,

istoria, geografia).

1. 2. Consultarea elevilor şi a familiilor privind

opţiunile elevilor la absolvirea clasei a VIII-a.

1. 3. Cunoaşterea de către elevi a metodologiei

de admitere în licee şi S.A.M.

2. Perfecţionarea managementului la nivelul

fiecărei structuri funcţionale prin dezvoltarea

componenţelor de diagnoză, proiectare,

organizare şi evaluarea directorului,

responsabililor de comisii metodice şi catedre, a

membrilor Consiliului de Administraţie, a

diriginţilor şi şefilor comisiilor metodice.

2. 1. Participarea la cursuri de management

organizate de I.Ş.J.Hr. şi de C.C.D.

2. 2. Formarea prin dezbateri tematice în

Consiliul Profesoral, în comisii şi catedre de

specialitate.

2 3. Autoperfecţionarea zilnică.

2. 4. Instructaje tematice organizate cu şefii

comisiilor metodice.

3. Utilizarea de către cadrele didactice a unor

metode moderne, participative de învăţare.

3. 1. Informarea cadrelor didactice cu metodele

moderne participative de învăţare prin realizarea

unor baze de date în cadrul bibliotecii şcolii.

3. 2. Stabilirea de tematici adecvate în cadrul

comisiilor metodice şi catedrelor de specialitate.

38

3. 3. Participarea la activităţi de formare şi

perfecţionare organizate de I.Ş.J.Hr. şi

C.C.D.

3. 4. Utilizarea la cât mai multe discipline a

tehnicii de calcul, promovarea e-learning-ului

4. Creşterea calitativă a componenţei educative. 4. 1. Diversificarea şi creşterea calităţii

acţiunilor educative şcolare şi extraşcolare.

4. 2. Realizarea completă a tuturor domeniilor

educative la orele de dirigenţie.

4 3. Realizarea de parteneriate educaţionale şcoli

din străinătate, cu Primăria, Biserica, Poliţia, şi

cu alte instituţii.

Tabel II. 3.

39

ETAPELE TRANSPUNERII ÎN REALITATE

În plan maximal avem în scop ridicarea continuă a prestigiului şcolii şi calităţii procesului

instructiv-educativ.

Proiectul şcolii se derulează în următorii 4 ani având în vedere următoarele:

În prima etapă sunt identificate nevoile educaţionale locale, iar oferta educaţională să

fie oferită prompt şi la timp;

În a doua etapă se vor stabili relaţiile de parteneriat cu structurile locale şi cele

implicate în proiect;

Se vor face demersurile necesare pentru obţinerea resurselor financiare şi a fondului

de investiţii pentru realizarea proiectului propus.

REZULTATELE AŞTEPTATE.

REZULTATE PE TERMEN SCURT

Îmbunătăţirea rezultatelor elevilor la discipline, concretizată în creşterea mediilor

semestriale, şi anuale, respectiv micşorarea numărului elevilor corigenţi şi repetenţi;

Promovarea elevilor la Testele Naţionale cu un procent cât mai mare;

Disciplină şcolară, ţinută morală ridicată, seriozitate, calitate;

Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator, elaborarea şi aplicarea unor

algoritmi pentru a rezolva probleme specifice, cunoaşterea modului de utilizare a

instrumentelor informatice;

Îmbunătăţirea aspectului fizic a spaţiilor de învăţământ;

Îmbunătăţirea relaţiei cadre didactice-elevi, cadre didactice-părinţi;

Menţinerea atmosferei bune în colectivul de lucru.

40

REZULTATE PE TERMEN MEDIU

Sprijinirea cadrelor didactice de către părinţi în munca educativă;

Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare continuă, la examene de

acordare a gradelor didactice;

Participarea cadrelor didactice la reconversie profesională, finanţată în cadrul

Proiectului pentru Învăţământul rural, cadrelor care au o singură specialitate înscrisă

pe diplomă, şi care au calificări necorespunzătoare disciplinelor predate;

Susţinerea relaţiei bune existente cu Consiliul Local, cu agenţi economici;

Deschidere în direcţia tuturor valorilor umane adevărate, existenţa unui program

cultural periodic, afişat şi cunoscut de profesorii şi elevii şcolii cu participarea

elevilor la aceste acţiuni şi activităţi;

Conştientizarea în membrii societăţii, că şcoala este parteneră;

Participarea elevilor cu performanţe la diferite concursuri, competiţii, olimpiade

şcolare, la nivel regional, judeţean;

Integrarea copiilor proveniţi din medii defavorizate.

REZULTATE PE TERMEN LUNG

Îmbunătăţirea aspectului fizic al tuturor clădirilor destinate educaţiei;

Obţinerea Autorizaţiei sanitare pentru toate clădirile unităţi;

Îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii;

Participare la proiecte de finanţare.

În acest fel, prin îmbunătăţirea condiţiilor materiale şi instructiv-educative,

parteneriatele cu părinţii, colaborarea cu instituţiile locale, Şcoala Generală Nr. 1. “Endes

József” îşi va menţine şi dezvolta prestigiul său.

41

II. 7. PREZENTARE SEI—TEHNOLOGIA EDUCAŢIEI - PROGRAM NAŢIONAL

DE INFORMATIZARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR

II. 7. 1. DESPRE SEI

Sistem Educaţional Informatizat SEI) este un program complex iniţiat de Ministerul Educaţiei

Cercetării şi Tineretului, al cărui obiectiv de bază îl reprezintă susţinerea procesului de predare-învăţare

în învăţământul preuniversitar cu tehnologii de ultimă oră.

Programul sprijină obiectivele reformei educaţionale în conformitate cu planul de acţiune eEurope

2005, demarat de Uniunea Europeană ca parte a iniţiativei europene eLearning. Furnizorul programului

SEI este un consorţiu de companii din care fac parte:

IBM şi HP (pentru echipamente hardware) şi

SIVECO România (pentru aplicaţii software).

Premise

În anul 2001, anul demarării SEI, în România existau 3 calculatoare pentru fiecare 100 de elevi din

învăţământul gimnazial şi 5 calculatoare pentru fiecare 100 de elevi de liceu. În medie, pentru fiecare 100

de elevi reveneau 3.5 calculatoare conectate la Internet. Aducerea nivelului de informatizare a educaţiei

la standarde europene impunea cu prioritate extinderea accesului la calculatoare pentru fiecare elev şi

pentru fiecare profesor. Pentru ca un asemenea demers să aibă succes, s-a impus dotarea de masă, la nivel

naţional, a tuturor şcolilor.

Aducerea nivelului de informatizare a educaţiei la standarde europene impunea cu prioritate

extinderea accesului la calculatoare pentru fiecare elev şi pentru fiecare profesor. Pentru ca un

asemenea demers să aibă succes, s-a impus dotarea de masă, la nivel naţional, a tuturor şcolilor.

Obiective

SEI urmăreşte:

Dotarea tuturor şcolilor din România cu soluţii IT complete pentru procesul de predare-

învăţare. Liceele şi gimnaziile sunt dotate cu laboratoare informatizate în care se pot preda materiile

din programa oficială. Softul instalat permite administrarea activităţilor din şcoli.

Introducerea tehnologiei informaţiei în învăţământ prin proiecte specifice destinate unor

scopuri didactice şi administrative precum:

42

Informatizarea examenelor naţionale: admiterea în licee, bacalaureat, titularizarea

profesorilor etc.;

Informatizarea comunicării interne si cu publicul;

Construirea Bazei Naţionale de Date a Educaţiei care poate fi utilizată prin analiză ca

instrument de suport al deciziei;

Asigurarea accesului tuturor participanţilor la sistemul educaţional la tehnologia informaţiei

- computere şi Internet.

Crearea unei mase critice de cunoştinţe şi de utilizare a informaticii de către absolvenţi şi

profesori.

Beneficii SEI

Unul dintre beneficiile majore previzionate ale acestui program este asigurarea unui nivel

optim de cunoştinţe IT pentru fiecare absolvent de gimnaziu şi liceu. Prin SEI, se urmăreşte

încurajarea învăţământului inovativ şi stimularea creativităţii profesorilor şi elevilor, oferind un

cadru general favorabil pentru dezvoltarea proiectelor şi participarea beneficiarilor sistemului

educaţional la dezvoltarea societăţii informaţionale. Prin folosirea de materiale didactice intuitive şi

interactive calitatea procesului de învăţare creşte. Elevul are la dispoziţie nu numai ilustrări

abstracte sau statice ale fenomenelor predate ci şi simulări realiste şi ilustrări dinamice. Aceste lecţii

electronice dau elevilor un puternic suport intuitiv, făcând legătura dintre materia predată şi lumea

reală. Prin eliminarea timpului de „scriere pe tablă”, profesorul economiseşte timp valoros şi se

poate concentra asupra predării propriu-zise.

Materialele interactive reprezintă alternative realiste pentru experimente de laborator greu de

efectuat la şcoală fie datorită costurilor aparaturii sau substanţelor necesare, fie datorită gradului

ridicat de risc. SEI asigură suport pentru managementul şcolii şi al structurilor din subordinea

Ministerului Educaţiei (la nivel judeţean şi central) în agregarea datelor statistice şi luarea

deciziilor.

Istoricul programului. Etape. Rezultate.

În prima etapă a SEI s-a avut în vedere învăţământul liceal, considerat a fi suficient de matur

şi având un număr relativ mic de elevi astfel încât proiectul să înceapă să dea rezultate rapid.

Fiecare liceu din România beneficiază în acest moment de cel puţin o platform educaţională

informatizată pentru predarea orelor de matematică, biologie, fizică, chimie, româna, istorie, etc.

O platformă educaţională informatizată este constituită dintr-un ansamblu de tehnologie, de

calculatoare, Internet, conţinut educaţional multimedia electronic, metodologie şi instruire a

43

profesorilor. Platforma a fost gândită de la început în mod unitar şi standardizat, şi toate aceste

platforme se integrează într-un sistem naţional educaţional informatizat.

ETAPA I – PILOT – 2001-2002

Prima etapă a Programului SEI s-a derulat în 2001-2002 şi a inclus:

Furnizarea a 120 laboratoare informatice;

Software educaţional;

Derularea de proiecte de suport administrativ:

o ADLIC – Admiterea în licee si scoli profesionale 2001 si 2002 - Distins cu eticheta

“Best Practice” la conferinţa la nivel ministerial “De la teorie la practică” –

Bruxelles 2001, Comisia Europeană

o Evaluarea electronică a manualelor si licitaţie pentru achiziţionarea de manuale

scolare 2002

o Crearea si administrarea portalului SEI http://portal.edu.ro.

ETAPA A II-A –2003

A 2-a etapă a Programului SEI s-a derulat în 2003 şi a inclus:

Instalarea si configurarea a 1.100 platforme informatizate;

Software educaţional;

Conţinut educaţional multimedia: 80 de lecţii, 30.000 de întrebări pentru teste electronice;

Instruirea administratorilor de sistem - între 2 si 4 persoane în fiecare locaţie;

Perfecţionarea a peste 15.000 de profesori - minim 6 pentru fiecare locaţie;

Derularea de proiecte de suport administrativ precum:

o ADLIC - Admiterea în licee si scoli profesionale 2003

o Concursul pentru mişcarea personalului didactic preuniversitar - titularizarea

profesorilor 2003.

ETAPA A III-A - 2004

Această etapă a avut ca obiectiv principal finalizarea informatizării liceelor, cuprinzând: 290 de

platforme informatizate complete, conţinut multimedia interactiv, instrumente software pentru

crearea de conţinut, instruirea a peste 5000 de profesori, derularea de proiecte de suport

44

administrativ (Admiterea în licee şi şcoli de arte şi meserii 2004, Bacalaureat 2004, Titularizarea

profesorilor 2004).

ETAPA A IV-A (în curs de desfăşurare) a programului SEI are ca obiectiv principal extinderea

informatizării învăţământului la nivel gimnazial.

Aceasta include:

Furnizarea a 3.228 laboratoare informatizate pentru gimnazii şi dotarea a 42 de centre

judeţene de instruire care vor asigura formarea continuă a cadrelor didactice;

Asigurarea de suport tehnic pe întreaga durată de 3 ani de derulare a etapei a IV-a a SEI

pentru toate aceste locaţii, precum şi pentru cele 1.510 laboratoare dotate în cadrul primelor

trei etape ale programului SEI;

Dotarea cu conţinut educaţional multimedia, atât realizat in etapele anterioare cât şi în etapa

curentă, a tuturor acestor locaţii, implementarea acestuia, instruirea administratorilor de

sistem şi a profesorilor;

Actualizarea hardware a 120 locaţii dotate cu laboratoare informatizate în cadrul primei

etape a SEI - 2001;

Dotarea a 1.000 de şcoli cu calculator şi imprimantă pentru uz administrativ;

Realizarea de 1.255 lecţii multimedia şi distribuirea lor în toate laboratoarele informatizate;

Realizarea de lecţii electronice multimedia pentru învăţarea limbii engleze acoperind

complet anii de studiu 1-8;

Mentenanţa lecţiilor electronice pe durata a 3 ani pentru păstrarea conformităţii cu programa

şcolară;

Derularea de proiecte informatizate în anul 2005 pentru susţinerea examenelor naţionale:

o Admiterea în licee şi şcoli de arte şi meserii;

o Bacalaureat;

o Titularizarea profesorilor – mişcarea personalului didactic din învăţământul

preuniversitar.

Asigurarea de suport informatic în 2005 pentru derularea proiectelor:

o Programul de acordare a unui ajutorul financiar de 200 EURO pentru achiziţionarea

de calculatoare de către elevi şi studenţi;

o Programul naţional de protecţie socială “Bani de liceu”.

Implementarea unui sistem complet de management al documentelor şi al fluxurilor de lucru

în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi în cele 42 de Inspectorate Şcolare

Judeţene;

45

Contact direct cu echipa de suport tehnic prin linia TELVERDE 0800.410.444 (număr

apelabil gratuit din reţelele Romtelecom şi RDS)

Dotarea cu tehnică de calcul pentru centrul de date al MECT si al Inspectoratelor Şcolare

Judeţene / al Municipiului Bucureşti;

Îmbunătăţirea conectivităţii ISJ/ISMB la Internet pentru susţinerea sistemului de

management al documentelor, examenelor naţionale şi bazei naţionale de date a educaţiei;

Restructurarea şi administrarea portalului Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

http://www.edu.ro, administrarea şi întreţinerea Portalului Educaţional SEI

http://portal.edu.ro;

Coordonarea proiectului, auditarea utilizării şi impactului utilizării tuturor platformelor

informatizate în cadrul SEI.

II. 7. 2. DESPRE AeL

AeL – este un sistem de predare/învăţare şi management al conţinutului (Learning Content

Management System) dezvoltat de compania SIVECO România, destinat utilizării de către toate

categoriile de participanţi la actul educaţional: profesori, studenţi, elevi, producători de conţinut

educaţional, management şi personal administrativ etc.

AeL este coloana vertebrală a programului SEI, oferind suport pentru predare şi învăţare,

evaluare şi notare, administrare, proiectare şi monitorizare a utilizării conţinutului multimedia.

De asemenea, asigură mijloacele necesare comunicării şi sincronizării între centrele locale şi

regionale din cadrul programului SEI.

Trăsături generale

Interfaţă prietenoasă, uşor adaptabilă, diferenţiată pe roluri, grupuri, drepturi de

acces;

Rolurile, grupurile, utilizatorii şi privilegiile de acces asociate acestora sunt

foarte uşor de administrat;

Bazat pe standarde: AeL este compatibil cu MathML, SCORM şi IMS;

Uşor de instalat şi de administrat;

Suport multi-lingvistic şi regional.

http://www.edu.ro/

http://portal.edu.ro/

46

Caracteristici tehnice

În proiectarea şi construirea produsului, SIVECO România a optat pentru portabilitate şi uşurinţa în

întreţinere, proiectând AeL-ul în sistem multi-strat, folosind o aplicaţie client standard, de tip

browser web, şi un server de aplicaţii bazat pe platforma Java.

Sunt folosite tehnologii de ultimă oră ca Enterprise Java Beans, JDBC, servlets, JSP-s, applets şi

este utilizat intensiv XML.

Conceptul de reutilizare a conţinutului este bazat pe formate de descriere a împachetărilor în XML

fiind implementate elementele necesare pentru a putea importa şi exporta conform standardelor

MathMl, SCORM şi IMS.

Funcţionalităţi

AeL permite vizualizarea şi administrarea a numeroase tipuri de conţinut educaţional, precum:

materiale interactive, tutoriale, exerciţii, simulări, jocuri educative.

Biblioteca de materiale educaţionale acţionează ca un gestionar de materiale: este adaptabilă,

configurabilă, indexabilă şi permite o căutare facilă.

Chiar şi utilizatorii începători pot:

crea conţinut (editor HTML încorporat, editor de formule matematice, editoare

de teste şi de dicţionare);

importa/exporta conţinut din fişiere, arhive de resurse utilizând standarde de

împachetare precum SCORM şi IMS;

adapta sau edita conţinut;

construi propriile cursuri din componente deja existente.

Conţinutul poate fi structurat şi adaptat în funcţie de cerinţele profesorilor şi îmbogăţit cu informaţii

legate de curriculă, cuvinte cheie, versiune, autor, etc.

Drepturile de acces pentru fiecare utilizator/grup de utilizatori pot fi adaptate şi aplicate oricărui

segment al bibliotecii de materiale educaţionale.

Baza de cunoştinţe oferă funcţii de căutare ierarhică, filtrată, sau după cuvinte cheie.

Beneficii obţinute prin utilizarea AeL

AeL este optimizat pentru învăţare în sistem sincron (împreună cu un profesor), acesta controlând

în întregime lecţia, creând, coordonând şi monitorizând procesul educaţional.

47

AeL oferă de asemenea facilităţi pentru învăţarea asincronă (studiu individual, în ritmul fiecărui

cursant), proiecte în colaborare şi învăţare la distanţă.

Testele sunt integrate cu fişele de studiu ale elevilor, sistemul păstrând evidenţa evoluţiei fiecărui

elev.

Asistenţă pentru administrare şi monitorizare:

Gestiunea foilor matricole şi a orarului;

Gestiunea structurii organizaţionale: corpul profesoral, elevii, personalul

administrativ, grupele de elevi;

Gestiunea programei şcolare – integrată cu biblioteca de materiale educaţionale

AeL şi cu structura organizaţională;

Suport pentru evaluarea conţinutului, monitorizarea utilizării acestuia şi a

rezultatelor obţinute.

Software-ul educaţional pentru popularea AeL se obţine atât din conţinutul didactic existent, dar se

dezvoltă şi materiale noi, producătorii fiind în special instituţii academice şi companii private.

De asemenea, există un set de specificaţii tehnice şi metodologice pentru uzul producătorilor de

conţinut.

Înainte de a fi distribuit în şcoli, conţinutul educaţional este evaluat de către comisii constituite pe

discipline de studiu şi numite de către MECT.

Evaluarea ia în calcul atât criterii tehnice (metrici de calitate software, cum sunt utilizabilitatea,

performanţa şi fiabilitatea) cât şi – mai ales - criterii de natură didactică (interactivitatea, acurateţea

ştiinţifică, abordarea metodologică).

AeL este construit pe baza unor principii educaţionale moderne, conformându-se celor trei faze

succesive care definesc în general procesul de cunoaştere:

Obţinerea de cunoştinţe de bază;

Dezvoltarea gândirii tactice;

Dezvoltarea gândirii strategice.

Pe termen mediu şi lung programul va ajuta la creşterea competenţei şi creativităţii, creşterea

numărului de persoane cu instruire medie şi superioară.

Prin creşterea gradului de cunoştinţe al elevilor, profesorilor, şi în general la nivel naţional în

domeniul IT, se face un pas important spre ceea ce iniţiativa eEurope denumeşte „O societate

informaţională pentru toţi”.

48

Implementarea AeL

Pe parcursul primelor trei etape ale SEI (2001-2004) AeL a fost implementat în 1510 laboratoare.

Implementarea presupune, pe lângă instalarea propriu zisă şi instruirea cadrelor didactice,

asigurarea suportului tehnic şi transmiterea materialelor educaţionale.

SIVECO România a certificat peste 200 de experţi în utilizarea sistemului AeL, aceştia deplasându-

se în ţară, după un program prestabilit, la toate unităţile de învăţământ dotate prin programul SEI

pentru instalarea şi configurarea platformei în fiecare laborator, dar şi pentru instruirea personalului

didactic şi administrativ. Un program de instruire durează minim 5 zile şi este adaptat fiecărui tip de

utilizator: administratorii de reţea urmează un tip de pregătire după o anumită programă iar

profesorii un alt tip de instruire.

Fiecare etapă de instruire se finalizează cu testarea cunoştinţelor dobândite de cursanţi şi susţinerea

unei lecţii deschise cu materialele didactice existente, sau cu materiale noi, asamblate de către

profesorii proaspăt instruiţi. Dacă programele de instruire s-ar limita la cele 5 zile, ele ar fi, fără

îndoială insuficiente.

De aceea, la un interval de 4-6 săptămâni de la implementare, o altă echipă revine la fiecare

laborator pentru a verifica modul în care s-a lucrat cu profesorii, gradul de însuşire a cunoştinţelor

necesare, modul de utilizare a sistemului şi progresele făcute de personalul şcolii în utilizarea AeL.

Peste 65.000 de persoane au fost instruite de către experţi AeL în privinţa utilizării platformei.

Programul de şcolarizare îşi propune instruirea a minim 6 cadre didactice, a unui administrator AeL

şi a unei secretare în fiecare liceu.

Interesul profesorilor pentru AeL fiind foarte mare, numărul mediu de cadre didactice instruite a

fost de 13 pe şcoală.

La rândul lor, devenind utilizatori certificaţi AeL în urma perioadei iniţiale de şcolarizare, aceştia îi

pot instrui mai departe pe colegii lor în utilizarea sistemului.

Peste 80% dintre profesorii instruiţi au răspuns chestionarelor de evaluare a cursului, mai mult de

jumătate dintre repondenţi considerând instruirea ca extrem de relevantă pentru activitatea lor.

La finele perioadei de şcolarizare, peste 50% dintre absolvenţi au apreciat că au avut foarte multe

lucruri de învăţat, şi mai mult de 70% dintre ei afirmă că instruirea a răspuns în întregime cerinţelor

şi aşteptărilor.

Conţinut educaţional

Pentru centralizarea conţinutului educaţional electronic existent în România şi dezvoltarea de

conţinut nou a fost organizată o amplă campanie publică. Profesori de liceu, instituţii academice şi

49

companii private s-au implicat în această campanie, unul dintre cele mai active instrumente de

popularizare a iniţiativei SEI în rândul elevilor şi profesorilor fiind Concursul naţional de software

educaţional Cupa SIVECO, demarat în februarie 2003. Până la data finalei (5-8 Iunie), peste 300 de

aplicaţii informatice cu caracter educaţional au fost transmise organizatorilor. Temele abordate au

fost dintre cele mai variate, de la matematică, fizică şi chimie până la economie şi literatură. Dintre

acestea 15 s-au calificat în finala desfăşurată la Poiana Braşov, 5 dintre aplicaţiile finaliste fiind

achiziţionate de SIVECO România şi incluse în platforma de eLearning AeL. Efervescenţa

declanşată de concurs, calitatea lucrărilor şi interesul mare manifestat de elevi şi profesori

deopotrivă au determinat transformarea acestei competiţii într-una anuală. Ediţiile din anii 2004 şi

2005 s-au bucurat de acelaşi succes.

Istoric şi perspective SEI

Rezultatele cantitative şi calitative preconizate sunt semnificative. La sfârşitul celor patru etape, SEI

va avea:

Peste 7 milioane de persoane implicate direct sau indirect – elevi, profesori,

instructori, personal administrativ, părinţi;

2.900.000 elevi şi peste 110.000 profesori cu acces la platforma de eLearning

AeL şi materiale didactice în format electronic;

4.780 laboratoare informatizate;

52.000 profesori şcolarizaţi;

1.700 lecţii multimedia AeL, dicţionare, enciclopedii.

Cea mai importantă realizare este însă revoluţia în mentalitatea şcolii în particular şi a societăţii în

general. Şcoala a dovedit receptivitate, voinţă de schimbare şi aliniere la standardele europene.

Asimilarea noilor instrumente educaţionale a atins un nivel de masă – un atu important pentru

strategiile educaţionale pe termen mediu şi lung.

Premii şi distincţii

Implementarea SEI a fost apreciată la numeroase evenimente şi cu numeroase premii

obţinute pe plan intern şi internaţional:

Primul premiu de eGovernment obţinut de România din partea Comisiei

Europene – eticheta „Best Practice in eGovernment”, Bruxelles, 2001 –

Conferinţa Europeană la nivel ministerial asupra eGovernment „De la politică la

practică”

50

Ambasadorul ONU în România, dna. Soknan Han Jung, a numit SEI în

noiembrie 2004 „un exemplu de bună practică în regiune”

AeL, programul de asistare a învăţării care stă la baza SEI, este nominalizat la

IST Prize 2005, Oscar-ul european al informaticii – premiu oferit de Comisia

Europeană

Studiul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, derulat de prof. Univ. Dr. Eugen

Noveanu şi de către Olimpius Istrate, atestă rezultatele semnificative obţinute de

SEI

În februarie 2005, în cadrul ediţiei internaţionale a Galei Premiilor PC World,

preşedintele şi fondatorul grupului internaţional de presă IDG, domnul Patrick J.

McGovern, a decernat Programului SEI distincţia “Best Bridge over the Digital

Divide”

În August 2005, Ministerul Educaţiei şi Cercetării este nominalizat la eEurope

Awards for eGovernment pentru impactul AeL asupra procesului educaţional

În Septembrie 2005 lecţiile AeL câştigă World Summit Award, concurs mondial

de conţinut digital la care au participat aplicaţii din 168 de ţări.

În decembrie 2006, cel mai bun conţinut educaţional din lume AeL eContent este

nominalizat la ICT Prize.

51

Asigurarea calităţii a fost şi rămâne continuu o preocupare şi activitate de bază în cadrul

proiectului. Asigurarea calităţii acoperă toate componentele SEI.

Principiile generale ale derulării Proiectului din acest punct de vedere sunt:

Folosirea de metodologii avizate de MECT

Realizarea de studii de specialitate, inclusiv independente, referitoare la modul în care este

derulat proiectul

Urmărirea impactului în educaţie al utilizării instruirii asistate de calculator şi a sistemului

integrat AEL

Promovarea de standarde metodico-psihopedagogice diferenţiate pentru conţinut

Metode pentru asigurarea calităţii

Sunt folosiţi indicatori de calitate pentru:

Proiecte

Produse

Servicii

Procese

Proceduri aplicate pentru implementare şi instruire:

Implementarea unei locaţii se realizează într-o durată de 5 zile petrecute de către personalul

de implementare în fiecare locaţie.

Această perioadă include ca activitate principală instruirea profesorilor utilizatori (cel puţin

6 în fiecare locaţie, până la 30 de persoane), secretarilor, administratorilor etc.

Procedura de implementare se închide numai în urma unor etape de verificare suplimentară.

Astfel, la un interval de cca. 3 luni se efectuează verificarea implementării, prin revenire la locaţie a

unor persoane care nu au făcut parte din echipa iniţială.

Succesul unei implementări se măsoară prin indicatori şi metrici specifici de calitate,

rezultaţi dintr-o grilă standardizată de evaluare. Aceştia măsoară atât rezultatul efectiv al

implementării cât şi impactul implementării asupra procesului educaţional.

Asigurarea calităţii – suportul tehnic:

Centrul naţional de suport oferă îndrumare tehnică, ştiinţifică, pedagogică, şi metodologică

profesorilor pentru integrarea TIC în educaţie.

Funcţionarea urmează proceduri care detaliază etape de rezolvare a fiecărui apel:

Contactare - prin forumul educaţional SEI http://forum.edu.ro, email, telefon sau fax;

Înregistrare a cererilor de suport

Atribuire a incidentelor pentru rezolvare nivelului 1 de suport tehnic

52

Rezolvarea apelului se poate face la unul din cele 3 niveluri de suport tehnic existente:

Nivel 1: înregistrarea apelului; rezolvare de probleme simple;

Nivel 2: suport tehnic avansat, din partea experţilor din aria respectivă. Cererea de suport

este transmisă spre rezolvare de către nivelul 1 responsabilului de modul/activitate, echipei

de experţi în domeniul respectiv, care constituie nivelul 2.

Nivel 3: mentenanţă – include activităţi de îmbunătăţire activă a proiectului sau produsului

implicat.

Mentenanţa include activităţi proactive (preventive), reactive sau de îmbunătăţire. Incidentele sunt

urmărite până la închidere.

Asigurarea calităţii conţinutului didactic multimedia

Validarea conţinutului se face conform unor grile standard de evaluare şi de către comisii

specializate pe domenii, numite de către şi în cadrul Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Grilele includ criterii:

de corespondenţa cu programa în vigoare

ştiinţifice

pedagogice

informatice

ergonomice

Fiecare obiect parcurge mai multe etape înainte de distribuţia efectivă, incluzând evaluare de

către comisiile de evaluare pe discipline, şi validări de către experţi. De asemenea, există bucle de

revenire în urma reacţiei şcolii la utilizarea elementelor de conţinut multimedia.

Validarea conţinutului se face conform unor grile standard de evaluare şi de către comisii

specializate pe domenii, numite de către şi în cadrul Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

53

II. 8. IMPLEMENTAREA SEI LA UNITATEA NOASTRĂ

Implementarea Sistemului Educaţional Informatizat în şcoala noastră a început în luna august

2005, când am primit o înştiinţare că unitatea noastră este nominalizată pe lista beneficiarilor

acestui sistem. În vederea bunei desfăşurări a activităţilor legate de implementare, au fost solicitate

nişte cerinţe obligatorii privitoare la sala destinată noului laborator de informatică:

- Existenţa unei căi de acces corespunzătoare către sala calculatoarelor care să permite fluxul

de livrare (deschiderea suficientă a uşilor şi a scărilor, lifturilor, etc.);

- Sala calculatoarelor adecvată din punctul de vedere al spaţiului, greutăţii suportate de podea,

acoperirii podelei (antistatic), disponibilităţii mobilierului care să susţină echipamentele;

- Sistem corespunzător de alimentare cu energie electrică: împământare (în conformitate cu

legile de protecţie a muncii), circuit dedicat pentru echipamente, prize în imediata

proximitate a echipamentelor pentru a permite alimentarea directă a acestora;

- Condiţii de mediu corespunzătoare pentru funcţionare: temperatura de 10-35°C (optim 22

°C), umiditate 8%-80% (optim 50%); pentru depozitare o temperatură recomandată de

minim 5 °C;

La aceste cereri am fost solicitaţi să răspundem pe un formular anexat în 48 de ore.

Cerinţele solicitate din fericire aproape total au fost îndeplinite, mai puţin sistemul

corespunzător de alimentare cu energie electrică. Pentru remedierea acestei deficienţe am angajat o

firmă, care a dotat sala cu prize, întrerupătoare corespunzătoare.

În cursul lunii septembrie 2007 am primit în mai multe tranşe echipamentele hardware, compuse

din:

- Server HP Proliant ML 110/470063-462 – cu monitor 17” / HP 7540

- 10 staţii de lucru HP EVO / PL034ES – cu monitoare, şi alte accesorii

- Imprimantă laser HP LaserJet 1022N – 2 buc.

- Scanner A4 color HP ScanJet 2400

- Switch SMC-EY1016DT

- Router SMC BR14VPN

- Modem extern US Robotics USR815630B

54

Specificaţii tehnice ale echipamentelor:

1. Server

Criterii Specificaţii

Producător HP

Model Proliant ML 110

Sistem de operare Suse Linux Enterprise Server 9

Antivirus software McAfee Linux Shield

Procesor Pentium 4

Frecvenţa de ceas 3,2 GHz

Arhitectura Intel

Placa reţea Intel 82541 Gigabit Ethernet

Cd-ReWrite DVD-CD-RW Combo drive

HDD 2*80 GB Ultra S-ATA

Adaptor monitor ATI Rage YL

Memorie principală 1 GB DDR 400

Monitor HP 7540

Tastatură HP

Mouse HP

Tabel II. 4.

2. Staţii de lucru

Criterii Specificaţii

Producător HP

Model Compaq EVO

Sistem de operare Windows XP Professional

Antivirus software Symantec Antivirus

Procesor Pentium 4

Frecvenţa de ceas 2,8 GHz

Arhitectura Intel

Placa reţea Onboard 10/100Ethernet

FDD 1,44

HDD 40 GB Ultra ATA

Adaptor monitor Intel 82865 G

Memorie principală 256 GB DDR 400

Software birotică MS Office 2003 Professional

55

Monitor HP 7540

Tastatură HP

Mouse HP

Tabel II. 5.

Programarea instalării echipamentelor a fost pe luna octombrie.

Instalarea echipamentelor, şi cablarea reţelei a fost efectuată de firma Q-NET Internaţional

S. R. L. la data de 25 octombrie 2005. Tot în ziua acesta a fost întocmit procesul verbal de instalare

şi recepţie finală, cu o comisie alcătuită din reprezentaţi al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi

Tineretului pentru această locaţie şi reprezentanţii firmei Q-NET Internaţional S. R. L.

Au fost verificate efectuarea instalării locaţiei prin parcurgerea unor teste şi măsurători

specifice. Pe timpul instalării şi testării produselor a fost realizată de către reprezentanţi ai

Contractului o instruire minimală pentru utilizarea sistemului pentru personalul dedicat utilizării

acestuia.

Astfel pe ziua de 25 octombrie platforma a fost pregătită pentru implementarea software (AeL).

Implementarea propriu zisă a platformei de eLearning AeL a fost efectuată în perioada 05-12

decembrie în următoarele etape:

1. Instalare SUSE Enterprise Server 9 şi PostgreSQL 7.4 – 05.12.2005

2. Instalare AeL Server, Instalare AeL Client pentru cele 10 staţii, respectiv instalarea altor

componente necesare AeL pentru staţii – 05.12.2005

3. Predare 1 CD kit de instalare SUSE Enterprise Server 9, PostgreSQL 7.4 + predare 1 CD kit

de instalare AeL şi documentaţie de utilizare şi instalare pentru sistemul AeL, în format

electronic – 05.12.2005

4. Predare certificat 10 licenţe AeL - 05.12.2005

5. Instruire profesori, secretară şi administrator sistem – 06.12.2005-09.12.2005

Descrierea detaliată a activităţilor în perioada implementării:

Ziua O

S-a luat legătura cu şcoala noastră pentru a pregăti implementarea.

Ziua 1

S-a luat legătura cu conducerea unităţii noastre, s-a verificat laboratorul şi s-a

completat Fişa Locaţiei.

S-a instalat serverul AeL şi clienţii AeL împreună cu viitorul administrator.

S-a completat Raportul de instalare şi Procesul Verbal de Recepţie cantitativă.

S-a instruit administratorul în vederea gestionării sistemului AeL.

Ziua 2 S-a instruit administratorul în vederea utilizării aplicaţiei ASM.

56

Prezentare generală a programului AeL şi ASM la profesori.

Profesorii au exersat operaţiuni de bază ale sistemului de operare şi lucrul cu

aplicaţii

Ms Office.

Ziua 3

S-au susţinut 2 lecţii demonstrative.

S-au creat împreună cu administratorul şi profesori câteva lecţii conţinând imagini,

fişiere txt (respectiv doc), şi teste grilă. S-a pus accent pe importul de materiale.

Implementatorul a prezentat meniul Biblioteca.

Ziua 4

Am reluat activitatea din ziua precedentă, dar am creat şi fişiere Html, am importat

în

problemele testelor imagini.

Profesorii au susţinut lecţiile create.

A fost prezentat meniul din ASM pentru profesori.

A fost arătat fiecărui profesor cum se lansează o lecţie de la Clasa Virtuală.

Completare de către cursanţi a Evaluărilor de Curs.

Am ţinut lecţia deschisă: „Componentele Hardware ale Pc-ului” – material

conceput, şi realizat cu ajutorul aplicaţiei AeL

Ziua 5

Recapitulare generală profesori.

Recapitulare generală ASM pentru administrator.

Completare acte

Tabel II. 6.

Pe parcursul celor 5 zile au fost instruiţi nouă cadre didactice din şcoală, respectiv

administratorul sistemului, care este autorul prezentei lucrări.

După implementarea propriu zisă şi instruirea cadrelor didactice am început cu mult

entuziasm ţinerea orelor cu ajutorul acestui sistem.

După cinci luni de la implementare am avut două verificări, una de la Inspectoratul Şcolar

Judeţean Harghita şi a doua din partea firmei implementatoare a sistemului, SIVECO. Unitatea

noastră a fost una dintre puţinele unităţi şcolare din judeţ care a trecut de aceste verificări. Am

obţinut calificativul BINE la aceste verificări. Pentru ca o unitate să fie admisă la aceste teste,

trebuie să aibă minim trei ore pe săptămână ţinută cu ajutorul AeL, respectiv elevii şi cadrele

didactice din şcoală trebuie să fie introduse în ASM, partea de gestionare a sistemului.

Este important de menţionat că în parcursul anului şcolar 2006-2007 încă opt cadre didactice

au participat la instruirea organizată de Casa Corpului Didactic Harghita, unde au obţinut

calificativele necesare predării cu acest sistem revoluţionar.

57

Fig. II. 3 Cabinetul de informatică

Nişte comentarii ale cadrelor didactice:

AeL este remarcabil, foarte atractiv; l-am putut compara şi cu alte platforme de eLearning şi îl

consider foarte performant!"

-- Szilágyi János, profesor matematică

"Cursul AeL este foarte educativ atât pentru profesori cât şi pentru elevi."

-- Csóg Samu, director

"Îmi place AeL. Consider sistemul foarte util. Îmi propun să concep un ciclu de lecţii în acest sens,

pentru anul viitor."

-- Vidám Beáta, profesor limba engleză

58

"Pentru geografie, lecţiile AeL sunt excelente pentru că, în sfârşit, elevii pot vedea reprezentări ale

fenomenelor, au în sfârşit imagini multe şi bune care să vină în sprijinul teoriei. Elevii mei înţeleg

mai bine aşa, prind mai uşor. Fiecare are posibilitatea să parcurgă lecţia în ritmul său, poate să

revină asupra lucrurilor care îi sunt neclare. Ca şi cum fiecare ar avea propriul laborator de

Geografie."

-- Lőrincz Imola, profesor geografie

59

II. 9. IMPACTUL FORMATIV AL UTILIZĂRII AEL ÎN EDUCAŢIE LA ŞCOALA

GENERALĂ NR. 1. „ENDES JÓZSEF” – DIN SÎNSIMION, JUD. HARGHITA

II. 9. 1. CADRUL DE REFERINŢĂ

Investigaţia desfăşurată la Şcoala Generală Nr. 1. “Endes József” – din Sînsimion a avut ca

obiectiv principal relevarea impactului pe care îl produce utilizarea tehnologiilor informaţionale şi

comunicaţionale (TIC) asupra procesului de învăţământ, atât în ceea ce priveşte actorii săi (elevi,

cadre didactice, manageri), cât şi resursele angajate în acest proces, o atenţie deosebită acordându-

se modificărilor paradigmatice în planul predare-învăţare.

Precizăz această arie de extindere problematică a investigaţiei întrucât produsul final al

procesului educaţional la nivelul unităţii şcolare, definit prin sintagma ”impact formativ”,

reprezintă un efect direct, determinat de interacţiunea elev-profesor-resurse, cât şi un efect

indirect/ mediat, rezultat din calitatea factorilor de management, a culturii organizaţionale, precum

şi a altor caracteristici environment-ului comunităţii. O investigaţie de genul celei de faţă nu îşi

propune analiza politicilor educaţionale, a curriculum-ului implementat sau a unor factori din afara

unităţii şcolare.

În investigaţie au fost cuprinse toţi profesorii, învăţătorii respective elevii din clasele

gimnaziale din şcoală, care utilizează AeL.

Metodologia investigaţiei a permis ca prin instrumentele şi activităţile proiectate - în prima

etapă: chestionare pentru directorii unităţile şcolare din zonă; în etapa a doua: a) interviuri de

detaliere cu directorul Şcolii Generale Nr. 1. “Endes József”, Sînsimion, chestionare personalizate

(profesori), discuţii cu profesorii şi asistenţe la ore desfăşurate în AEL (diferite discipline) şi

chestionare pentru elevi (156),– să se obţină date relevante pentru a contura o imagine a

ansamblului problematic definit prin sintagma «impactul utilizării TIC», termenul de impact

subsumând consecinţele de diferite ordine şi în diverse planuri ale zonei de intersecţie dintre

învăţământ şi TIC.

În proiectarea acestui demers evaluativ au fost considerate ca jaloane orientative majore

următoarele elemente:

1.Datele şi concluziile cercetărilor desfăşurate în ultimul deceniu în ţările avansate în

informatizarea sistemelor de învăţământ preuniversitar;

2. Tendinţa manifestă a celor mai multe politici educaţionale de a promova paradigme noi ale

practicii şcolare, paradigme care, deşi cu coloraturi specifice proprii (tratare diferenţiată,

60

constructivism, clase de nivel, instruire individualizată, metode active, strategii participative,

instruire bazată pe teoria inteligenţelor multiple etc.) au drept factor comun accentul pus pe procesul

de învăţare care se produce la elev. Această optică reprezintă, de fapt, deplasarea dinspre paradigma

tradiţională, cu specificitatea centrării pe profesor (pe predare), spre o paradigmă nouă, a centrării

pe elev ( pe învăţare);

3. Analiza practicii şcolare (la nivelul interacţiunii profesor-elev) prin optica sistemelor cu

comandă şi control, pentru a pune în evidenţă problemele create de lipsa feedbackului necesar

unei reglări eficiente în paradigma tradiţională şi posibilităţile pe care le oferă în această direcţie

utilizarea unor softuri corespunzătoare.

II. 9. 2 DATE RELEVANTE

Ca urmare a administrării chestionarelor, a interviurilor şi a asistenţelor la lecţii desfăşurate

în laboratoare AEL, a fost obţinut un număr semnificativ de date relevante, structurate după cum

urmează:

A. La nivel managerial

La nivelul conştientizării de către directorii de unităţilor şcolare din zonă a problematicii

TIC şi a implementării AEL în practica educaţională. Chestionarul elaborat în acest scop (Anexa

1) a încercat să surprindă elementele principale ale modului în care managerii unităţilor şcolare

înţeleg rolul utilizatorii TIC, pe de o parte, şi problemele concrete pe care le ridică utilizarea AEL

de către cadrele didactice din şcolile respective. Interviurile cu directorii (din unităţile şcolare

amintite) au fost structurate şi personalizate pentru a realiza o detaliere/ o argumentare/ o

completare a răspunsurilor din chestionarele respective. Argumentele sunt de naturi şi ordine

diferite, marcând actuala arie conceptuală şi experienţa de care dispun cei intervievaţi.

Însumarea datelor pe fiecare item şi ierarhia opţiunilor sunt redate în următoarele diagrame

şi tabele:

1. Şcolile au nevoie de sistemul AEL

În viziunea managerilor şcolari, unităţile de învăţământ au nevoie de sistemul AEL pentru că:

61

Dia

gra

ma

II.

1.

62

Detaliere în interviuri:

- Computerele fac învăţarea mai eficientă:

a) În sensul reducerii timpului de lucru... / acoperă o masă mai mare de elevi... profesorul poate

lucra simultan...;

b) Pentru că elevul este atras în primul rând de ce poate face cu calculatorul, de utilizarea lui, şi

apoi, dorind să afle ce mai poate face cu calculatorul, intră în diverse domenii şi, vrând-

nevrând, trebuie să citească;

c) Sunt anumite aspecte din AEL, de ex. locuri geometrice, la matematică – este foarte greu de

a explica copilului traiectoria unui loc geometric. O poţi face cu creta, găsind nu ştiu câte

puncte. Ori, într-un sistem cum este AEL-ul, ţi-a eficientizat această activitate, îţi arată rapid

cum arată un loc geometric, care este traiectoria... Deci din punct de vedere al înţelegerii.

Dar şi al timpului pe care... Ca timp, dacă profesorul stăpâneşte foarte bine, şi nu apar

carenţe în sistemul AEL, îi ia mult mai puţin timp pentru a explica acea noţiune decât a face-

o cu creta la tablă;

d) Se elimină timpii morţi, de căutare de documente, de răzgândire şi asta contează mult la

aglomerarea actuală de discipline şi de activitate;

e) Într-o vizită în Ungaria, am avut ocazia să văd manualele maghiare. Noţiunile sunt

prezentate altfel. Se face o prezentare rapidă, apoi se trece direct la aplicaţii. Se pare că acest

mod de abordare a problemei e un pic mai avantajos.;

f) La nivelul întregii clase, curba învăţării se deplasează spre dreapta .../efectul trebuie cercetat

în continuare, pentru că nu poţi să-ţi dai seama după un an-doi care categorie de elevi este

avantajată mai mult;

g) se maximizează aplicarea în practică a cunoştinţelor; h) Programul AEL vine clar cu noutăţi

în actul didactic: ajută foarte mult la consolidarea cunoştinţelor, pe mine la obiectul chimie

mă ajută foarte mult la consolidare.

h) După aceea, imaginile. La foarte multe obiecte, imaginile sunt foarte importante, imagini pe

care noi, profesorii, nu le putem reda cu creta pe tablă: si s-a văzut şi la oră, figuri în spaţiu,

mişcarea atomilor, anumite experienţe virtuale... pentru că în această variantă 5 pe care am

primit-o acum, un lucru extraordinar de bun, chiar ţineam să spun lucru acesta, este faptul că

s-au introdus experimente virtuale.

63

- Computerul facilitează învăţarea individualizată:

a) În general la computer şi la AEL, pentru că fiecare elev are acces la staţia de lucru şi poate,

prin feedback, comunica cu profesorul;

b) Concret, individualizarea se produce atunci când dau o temă pentru grupa de elevi – fiecare

stă la calculatorul lui şi rezolvă problema respectivă. Fiecare în parte o va rezolva fie într-un

anumit mod (deci în moduri diferite), fie... mă rog, finalizarea programului diferă de la unul

la celălalt: Au greşit o instrucţiune, nu au redat logic corect rezolvarea. Şi atunci pot

interveni la fiecare în parte să-l corectez. Astfel reuşesc să cunosc lacunele elevului. Îi pun

în faţa problemei şi văd clar unde a greşit, ce a greşit şi ce nu ştie.;

c) Pentru că elevul este atras în primul rând de ce poate face cu calculatorul, de utilizarea lui, şi

apoi, dorind să afle ce mai poate face cu calculatorul, întră în diverse domenii şi, vrând-

nevrând, trebuie să citească.../ ... , pe cei mai slabi îi ajută pentru că îi atrage – este o altă

reprezentare a lecţiei – iar cei performanţi ajung la nişte cunoştinţe la care poate că nu ar fi

ajuns altfel şi învaţă lucruri noi;

d) Da, mai ales la teste, de exemplu, unde elevul nu poate fi evaluat decât individual. Însă aici

apare o problemă ca spaţiu, ca distribuţie a calculatoarelor, astfel încât este foarte greu de a-i

separa unul de celălalt, de a nu observa ce face vecinul lui;

e) M-am gândit la obţinerea de performanţe pe existentul constatat. Bibliotecile şi alte surse de

informare sunt reduse. Şi sunt la stadiile alea vechi... de nu ştiu când... / Accesul la

informare ar exista – cu acest AEL – o informare controlată de profesor, evitându-se erorile,

greşelile, abuzurile de informaţie... ;

f) din discuţiile purtate cu profesorii rezultă că există posibilităţi de diferenţiere a instruirii prin

sarcini de lucru diferenţiate;

- Utilizarea AEL uşurează munca profesorului?

a) Dintr-un anumit punct de vedere poate să-i uşureze munca, din altul, nu./ Pe de altă parte,

profesorul rămâne profesor; munca lui de pedagog n-o poate suplini calculatorul. Adică

atârnă foarte mult partea psihopedagogică în cadrul orei. Modul cum reuşeşti să te apropii de

elevi, modul cum reuşeşti să-i coordonezi, cum reuşeşti să-i stăpâneşti – şi asta n-o poate

face computerul;

b) Nuuuuu.... Acesta este un mit. Sunt profesor de informatică şi ştiu că în spatele fiecărei

noţiuni pe care vrei s-o prezinţi, într-un minut, copilului, câtă muncă este;

c) O face mai grea pentru că profesorul de o specialitate este obligat să aibă cunoştinţe de un

anumit standing în utilizarea calculatorului, îi trebuie timp să realizeze aceste softuri cu

grafică, cu sunet, el este obişnuit în munca tradiţională, pe care ştie să şi-o facă şi o face

64

oricum, altfel nu s-ar descurca la clasă. Pentru că elevul nu-ţi stă în bancă dacă tu turui ca la

ziar. Trebuie să-i deschizi apetitul şi la clasă, că altfel nu-ţi stă acolo, el pleacă... ;

- Computerul îi atrage pe elevi la şcoală:

a) În raport cu învăţământul tradiţional – cretă, tablă, materiale didactice clasice, manual,

caietul – trăim o revoluţie informaţională care se manifestă în toate domeniile de activitate.

Eu predau matematica şi acolo lucrurile trebuie oprite de fiecare dată când se produce o

problemă în algoritmul de rezolvare de probleme. Şi atunci, utilizarea calculatorului este

condiţionată de intervenţia profesorului. Este caracteristic majorităţii disciplinelor, iar faptul

că elevul este adus în faţa calculatorului să răspundă unor întrebări, să înţeleagă fenomenul

în adâncimile sale, şi, în acelaşi timp, să-l şi opresc, aşa cum facem noi – utilizăm şi tabla

concomitent cu utilizarea calculatorului – am constatat că, într-adevăr, e o atractivitate nu

numai pentru ei, dar şi pentru noi. Noi ştim evoluţia fenomenului date de fenomenele

matematice, dar, pentru elevi, dacă dau valori diferite unor variabile şi le arată pe calculator

cum şerpuiesc valorile acelor funcţii, e altceva. Adică, practic, se scurtează un pic timpul

între actul de predare şi cel de învăţare;

b) Munca profesorului este mai uşoară după un timp, după ce te obişnuieşti cu sistemul. Dar

există şi pericolul acesta de a devia, de a aluneca pe panta automaticistă. Copilul răspunde

foarte uşor că, cu ajutorul calculatorului poţi rezolva orice problemă – care este un lucru

fals;

c) Trebuie să privim laboratorul AEL ca un material didactic pentru orele de curs, şi nu

internet, jocuri, nu divertisment. Categoric, AEL-ul este ca şi o culegere de matematică, este

ca şi un experiment la fizică. Eu îl văd ca o parte integrantă a materialului pe care noi îl

folosim. Atrage sau nu copiii la şcoală? Nu e locul şi momentul să vorbim aici cu ce putem

să îi atragem. Ăsta-i punctul meu de vedere. AEL-ul vine şi perfecţionează, cosmetizează,

ne face să mergem cu paşi mai repezi către o civilizaţie – să zicem noi - a electronicii şi a

informaticii, dar nicidecum că îi atrage pe copii, pentru că ei sunt familiarizaţi cu

calculatoarele.

65

2. Disciplinele cele mai avantajate de utilizarea AEL

În procente:

RANG 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Biologie 33,3 17 16,3 17 8,1 2,2 3,7 0,7 1,5 -

Informatică 31,9 4,3 2,9 8 10,9 13,8 11,6 8,7 4,3 3,6

Fizică 15,3 26,3 29,2 13,1 5,8 6,7 2,2 0,7 - 0,7

Chimie 8 29 29,7 15,2 10,1 4,3 2,9 0,7 - -

Matematică 5,1 10,1 8,7 10,9 17,4 12,3 10,9 9,4 5,8 9,4

Desen 2,2 1,5 3,7 8,3 12 12 9 12 14,3 24,8

Geografie 2,2 8,1 6,6 24,4 20,7 14,8 11,9 5,2 3 3

L. Română 2,2 2,2 - - 2,9 6,7 2,9 9,5 30 43,8

Istorie 0,7 0,7 4,4 1,5 7,4 17 28,1 25,2 10,4 4,4

L. moderne 0,7 2,2 3,7 5,2 5,9 10,4 14,8 24,4 26 6,6

Tabel II. 7


- Discipline avantajate de utilizarea AEL:

a) matematică/ fizică/ biologie - discipline şcolare care pot fi prinse uşor în structuri

algoritmizate de lucru didactic, faţă de disciplinele care, prin specificul lor, au ca obiectiv

aspecte estetice, sensibilizatoare, afective...;

b) biologie/ fizică - Răspunsul este puţin subiectiv. Pentru că nu am o bază practică să pot

aprecia pe deplin dacă o anumită disciplină este avantajată sau nu. Din gama de lecţii pe

care le-am văzut, lecţiile de biologie mi s-au părut mai atractive. De asemenea, la geografie

am văzut nişte lecţii frumoase... M-au atras, mi s-au părut prezentate frumos. Dar... nu ştiu...

calculatorul poate fi utilizat până la un anumit punct...;

c) fizică/ matematică/ informatică - disciplinele care au cele mai multe lecţii;

d) chim/biologie - au gama cea mai diversificată de lecţii care pot fi utilizate la diverse

capitole;

e) Care beneficiază, calitativ şi cantitativ, de suportul AEL;

f) fizică/ biologie/ geografie – Înţeleg gradul de utilizare al calculatorului manifestat în lecţia

respectivă. Nemaivorbind de fizică sau biologie, să luăm geografia – mult mai uşor este să-i

apară o hartă pe calculator, care poate fi comentată pe fiecare element în parte, şi altceva

este să arăţi doar o hartă la 20 de elevi, care, cel puţin din punctul de vedere al văzului, poate

fi un impediment;

g) informatică/ fizică/ chimie - Prin tipul de conţinut – sunt mai abstracte şi pot fi reprezentate

grafic, sunt mai intuitive aşa;

h) :biologie, chimie, fizică.

66

O pentru chimie, biologie şi fizică este mult mai amplă decât pentru celelalte obiecte. De ex., la

limba engleză, anul trecut nu aveam nimic pe AEL. Am reuşit noi să punem filme, să le adaptăm.

Varianta 5, este mult îmbogăţită.

3. Disciplinele la care elevii au progresat cel mai mult datorită facilităţilor oferite de AEL

În procente:

au pus acest subiect

pe primul loc

au menţionat acest

subiect

nu au menţionat

acest subiect

Biologie 30,7 75 25

Informatică 20 60,7 39,2

Fizică 16,4 68,5 31,4

Chimie 15 73,5 26,4

Matematică 8 62 37,8

Geografie 2,1 22,1 78

Istorie 1,5 13,5 86,4

L. moderne - 14 -

L. Română - 4 -

Altele* - 0,7 -

Tabel II. 8

*Alte discipline menţionate: educaţie fizică, discipline tehnologice.


a) matematică/ fizică/ informatică – pe de o parte, pentru că la aceste discipline există softuri

şi, pe de altă parte, pentru că ele permit, mai mult ca altele, utilizarea TIC;

b) fizică, chimie – pentru că au înţeles mai bine fenomenele şi pentru că fizica şi chimia sunt

considerate nişte discipline mai grele şi totuşi au înţeles parcă altfel şi au fost mai atraşi

văzând imaginile şi ce se întâmplă... simulările permit o înţelegere mai bună;

c) chimie/ biologie/ geografie – datorită existenţei softurilor;

d) biologie/ fizică/ chimie – acolo unde s-a lucrat şi în anul trecut;

e) fizică, chimie, biologie - Colegii mei, în momentul în care îşi termină o parte din materie,

pun accent pe o perioadă în care elevul îşi pregăteşte un referat cu o anumită tematică,

referat care extinde zona deja studiată în clasă. Rezultatele acestui mod de comunicare prin

referate, prezentări în clasă, au dat rezultate nu numai la copiii foarte buni, ci şi la cei de

mijloc. Pentru realizarea acestor proiecte de cercetare, copiii utilizează Internetul în şcoală şi

acasă.;

67

f) biologie/ fizică/ chimie – o colaborare bună între profesor şi elevi – indiferent de soft.

Profesorul s-a preocupat, a făcut mai mult – un profesor, susţinut şi de interesul elevilor,

poate scoate o lecţie bună şi dintr-un material slab.

4. Softuri bine elaborate (în viziunea directorilor)

În procente:

RANG: 1 2 3 4 5 Menţionat de:

Biologie 58 13,6 13 2,8 2,8 90%

Chimie 13,5 40 19,3 7,9 2,8 83%

Fizică 13 15,7 19,3 17,1 5,7 70,7%

Matematică 5,7 13 16,4 20,7 12,1 68%

Informatică 5,7 7,9 13 10,7 13 50%

Geografie 2,8 5 5,7 8,6 5,7 28%

Istorie - 1,4 2,8 2,1 0,7 7%

L.moderne - - - - - 4

L.Română - - 0,7 0,7 - 2

Altul* - - - - - 7

Tabel II. 9

Detalieri în interviuri:

a) matematică/ fizică/ informatică/ biologie/ chimie - structurare a conţinuturilor, structurare

metodologică, de organizare... ;

b) sunt sugestive, elevul intuieşte noţiunea care se încearcă a-i fi transmisă;

c) geografie, biologie, apoi informatică şi chimie - Din discuţiile cu colegii... Cel puţin la

geografie, au adus foarte multe lecţii. Iar inspectorul de geografie chiar a iniţiat cu toţi

profesorii de geografie, în ziua metodică, sesiuni de iniţiere a profesorilor în utilizarea lor;

d) chimie, biologie, geografie - M-am consultat cu profesorii şi am văzut eficienţa lor. Am

văzut un soft de geografie. Nu puteam să spun: Este foarte bun, dar profesorul mi-a spus:

aceste informaţii nu aş fi putut să le redau la tablă;

e) biologie/ fizică/ chimie - Ca mod de expunere – era sugestivă prezentarea, se făcea referire

la instrumentele de laborator pe care elevul deja le ştia din laboratorul clasic, şi apoi, erau

cam singurele lecţii existente anul trecut în platformă;

f) – matematică, fizică, chimie – Mă gândesc în primul rând la aria de cuprindere a disciplinei,

a tematicii. Am reuşit să observ direct, pe nişte elevi, introducerea în problematică, cum e

prezentată exponenţiala, ce efect au simulările etc. ;

g) ştiu că profesorii au făcut şi nişte propuneri de corecturi;

68

h) Fizica ni s-a părut foarte bună. Şi colegilor mei. Biologia, la fel, foarte bună. Anul trecut,

matematica şi chimia erau puţin deficitare, dar anul acesta, pe var. 5, am văzut că lucrurile s-

au pus la punct. Bine, mai sunt şi scăpări, probabil si de la tehnoredactat... Întâlnim, dar noi,

din mers, le explicăm copiilor. Asta-i si rolul nostru acolo, pentru că ei nu stau singuri in

fata calculatoarelor. Este un proces interactiv şi este bidimensional sau tridimensional, luând

şi calculatorul ca o a treia dimensiune, dacă nu chiar prima. Deci este profesorul, este elevul

şi este calculatorul – intr-un permanent dialog. Şi atunci, noi corectăm din mers.

5. Efectele benefice ale implementării AEL

În procente:

menţionat

de:

menţionat

pe primul

loc de:

atragerea/ motivarea elevilor, dezvoltarea interesului pentru studiu,

creşterea randamentului şcolar 36,4 14,3

învăţarea individualizată (ritm propriu, stil personal, prin descoperire, ca

urmare a interacţiunii cu SE) 30,7 10

accesibilizarea fenomenelor (experimentul virtual, facilitarea înţelegerii

proceselor dinamice de mare complexitate, înţelegerii unor fenomene greu

de simulat în realitate sau în laborator)

31,4 9,3

sprijinirea procesului didactic, eficientizarea predării/ învăţării/evaluării 13,6 9,3

rol administrativ (centralizarea datelor, gestionarea şi valorificarea tuturor

datelor privind elevii, profesorii, orarul, sălile din şcoală) 19,3 7,9

modernizarea actului didactic/ învăţământului, încurajarea inovaţiei

didactice 12 5,7

accesibilizarea cunoştinţelor 15 5,7

asigură conectivitatea, accesibilitatea, accesul pentru toţi la noile

tehnologii, completarea materialului didactic existent în şcoală 10 4,3

evaluare (unitară, mărirea gradului de obiectivitate, evaluarea

concomitentă/ simultană a întregii clase, teste de evaluare cu feedback

imediat)

32,85 3,6

coordonarea bună a lecţiei de către profesor, uşurarea activităţii CD,

creşterea randamentului profesorului, suplineşte lipsa dotărilor cu mijloace

de învăţământ 15,7 2,1

69

învăţare temeinică/ eficientă 15 5

mobilizarea cadrelor didactice (în utilizarea calculatorului în procesul de

predare, schimbarea stilului de predare şi chiar a mentalităţii CD,

stimularea creativităţii şi iniţiativei profesorului)

12 3,6

învăţare activă, interactivă, participativă 10,7 3,6

contribuie la dezvoltarea abilităţilor de lucru cu computerul (la elevi) 10 2,9

interactivitatea lecţiilor 9,3 2,9

învăţarea cooperativă, dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă 9,3 1,4

lecţii diferenţiate (în raport cu nivelul clasei sau al fiecărui elev), învăţare

diferenţiată 2,9 1,4

îmbunătăţeşte relaţia profesor elev (în rezolvarea problemelor), climat de

cooperare 5 1,4

autoeducaţie/ autoevaluare/ controlul elevului asupra conţinutului/

materialului de învăţare 9,3 -

profesorul are posibilitatea să integreze în manieră proprie (creeze)

propriile lecţii şi propriile teste 5 -

Tabel II. 10

Alte răspunsuri / detalieri:

Beneficii generale / la nivelul unităţii şcolare/ la nivelul învăţământului:

• conştientizarea importanţei utilizării TIC

• standardul ridicat al informaţiei

• crearea bazei de date (cu date despre elevi, profesori, orar etc.)

• dotare tehnică/ dotarea unităţii cu echipamente

• elimină cheltuielile pentru achiziţionarea de materiale didactice

• folosirea unui sistem alternativ

• trecerea de la un învăţământ centrat pe profesor la un învăţământ centrat pe

elev

Cu privire la beneficiile pentru elevi:

• stimulează creativitatea elevilor

• învăţarea progresivă

• oferă elevilor siguranţa că sunt în pas cu nivelul european al instruirii

• dezvoltă spiritul de competiţie

70

• egalitatea şanselor

• caracterul pronunţat formativ

• permite vizionarea şi ascultarea unor opere literare în interpretări diferite

• rol în comunicare

• stimulează memoria vizuală

• facilitează studiul individual dirijat

• stimulează gândirea elevilor

Beneficii pentru activitatea cadrelor didactice:

• realizarea/ asigurarea unui feedback permanent

• optimizarea timpului de desfăşurare al lecţiei

• profesorul are acces la un volum mai mare de date într-un spaţiu restrâns/

prezintă un volum mare de informaţii într-un timp scurt

• contribuie la dezvoltarea abilităţilor de lucru cu computerul

• vizualizarea greşelilor pentru fiecare problemă de test grilă, atât pentru elev,

cât şi pentru profesor

• creşterea randamentului profesorului „în ergonomia lecţiei”

• posibilitatea supravegherii/ monitorizării elevilor/ întregii clase

• completează activitatea profesorului

• corelarea încă din faza de proiectare a activităţilor de predare-învăţare-

evaluare

• diversificarea orelor prin prezentarea unor lecţii din AEL

• se pot realiza facil conexiuni interdisciplinare în cadrul lecţiei

• lucrul în echipe interdisciplinare de cadre didactice

• adaptează metodele de lucru didactice la noile tehnologii

Detalieri în interviuri:

a) Rapiditatea incorporării sau înmagazinării conţinuturilor, ... temeinicie prin posibilităţi de

consolidare – asta ar însemna eficienţă... Eficienţa – ce înseamnă? – maximizarea efectului

prin minimizarea efortului. Eficienţa rămâne de văzut în zona asta... Maximizare de efect

pentru elev în planul învăţării printr-un minim de efort care i-l oferă computerul. El găseşte

pe computer informaţia care are... şi nu mai are nevoie să meargă la altă sursă de

documentare – o găseşte acolo, în structura lecţiei. Am văzut câteva lecţii dintr-astea care au

şi trimiteri. Deci ele nu sunt strict în tema. Sunt şi cu conţinuturi interdisciplinare sau

transdisciplinare. Deci, în privinţa asta, eficienţa poate fi găsită;

71

b) Elevul înţelege că profesorul are rolul de suport, este ajutorul lui apropiat. Un profesor în

vârstă – în momentul când stă alături de elev şi utilizează împreună calculatorul, atunci

elevul nu-l mai percepe ca fiind distant, exigent etc.;

c) fixarea cunoştinţelor, evaluarea elevilor, înţelegerea proceselor, stimularea curiozităţii;

d) Învăţarea diferenţiată- Având lecţia electronic prezentată şi având posibilitatea de a naviga

prin conţinut, eu pot să-mi selectez ce mă interesează – eu, elev. Să rămână elevului

cunoştinţele dobândite în modul lui personal, de la disciplina respectivă. Că dacă nu-l

interesează, se duce unde i se pare lui că e mai uşor şi acumulează de nota 5 sau 6. Dar un

elev performant – nu neapărat de olimpiadă, să zicem de 8, 9 – se duce şi spre zonele din

meniu să zicem „mai delicate”, că ştie că-şi permite, că mai are nişte cunoştinţe. La o oră

(tradiţională) profesorul predă până la un moment dat, iar restul rămâne să înveţe ei, să

aprofundeze din bibliografie şi apoi vin să întrebe ce n-au înţeles... Pe când la lecţia virtuală,

elevul singur alege dacă vrea sau nu vrea să se ducă în profunzime. Şi învăţarea diferenţiată

aici (cu ajutorul lecţiilor electronice) s-ar putea simţi mult mai repede;

e) evidenţa activităţii elevilor şi înţelegerea unor fenomene datorită simulărilor. Evidenţa

activităţii elevilor - e o diferenţă între a lucra cu un tânăr de gimnaziu şi cu un tânăr de liceu.

Elevul are această mentalitate: dacă nu-l verifici şi-l laşi de capul lui câteva lecţii, s-ar putea

să rămână aşa, fără să treacă prin materie..., nu în mod voit, ci datorită faptului că stimulul

ăla, feedbackul venit din partea profesorului, a scăzut în intensitate. Şi evidenţa elevului în

răspunsuri, în manifestările la lecţie, şi în afara şcolii (participarea la concursuri) au un rol

deosebit, pentru că cei care sunt activi au şi rezultatele cele mai bune;

f) lecţiile sunt mai atractive pentru elevii... nu neapărat pentru toţi. Dar s-ar putea ca unii care

nu sunt interesaţi de un subiect, la o materie, să fie foarte activi la alte lecţii. Dar, per total,

sunt atractive. Şi mai ales prin imagine – abstractul, reprezentat bine grafic, poate constitui

un material foarte bun pentru lucrul cu elevii;

g) facilitează învăţarea individualizată: eu rămân la ideea că în faţa calculatorului trebuie să fii

doar tu cu el, în momentul în care lucrezi individual, iar în momentul în care lecţia este

interactivă intri şi cu a treia persoană – profesorul. Dar nu în colectiv, pentru că fiecare are

un anumit stil, un anumit ritm. Şi aţi văzut şi la clasă: un anumit simţ al perceperii. Si atunci,

categoric, dezvoltă mult munca individuală. Dar dezvoltă foarte mult şi abilităţile de lucru

cu calculatorul în orice domeniu, pentru că ei vor părăsi liceul, vor merge spre anumite

domenii unde, ştim cu toţii, calculatorul este totul. Deci, se familiarizează... Mie mi se pare

esenţial. Una-două ore de informatică pe săptămână nu ajungeau Gândiţi-vă că aceşti copii

intră ... poate sunt săptămâni în care intră 10 ore în AEL, din 30 pe săptămână. Eu zic că este

un pas extraordinar.

72

6. Problemele AEL dificil de rezolvat la nivelul unităţii şcolare

În procente:

Rang: 1 2 3 4 5 TOTAL

insuficiente calculatoare 22 12,1 7,1 0,7 - 42

probleme tehnice/ întreţinerea reţelei/ service

tehnic 19,3 8 5,7 - - 33

rularea (lentă) a programului în reţea (local şi

pe Internet) 15 10 5 0,7 - 31

pregătirea lecţiei sau testului - dificultate,

timp prea lung 10 1,4 4,3 1,4 0,7 18

software insuficient/ lecţii puţine, inexistente

la unele discipline 8,8 16,4 6,4 0,7 - 32

insuficienta pregătire a elevilor şi a cadrelor

didactice pentru operarea pe calculator/

utilizarea SE

5,7 5 8 2,1 1,4 22

incompatibilitatea AEL cu alte programe,

imposibilitatea importului 1,4 2,1 0,7 1,4 - 5,7

insuficienta motivare a CD 0,7 5 - 1,4 - 7

Tabel II. 11

Alte răspunsuri/ detalieri:

Probleme generale/ la nivelul şcolii:

accesul limitat la Internet din cauza bugetului redus

numărul de calculatoare este sub efectivul unei clase (i.e. 20 de elevi)

numărul mare de clase conduce la imposibilitatea utilizării AEL la toate

disciplinele în conformitate cu planificările calendaristice

lipsa contului de secretar; atribuţiile unui secretar depăşesc cu mult capacitatea

de lucru a acestuia management prin AEL extins şi greoi, paralel cu celelalte

activităţi ale şcolii

Limite în utilizarea eficientă a AEL:

atitudinea conservatoare a unor cadre didactice/ colegi

prea multe parole, nivele de acces până la lecţii

„pentru partea de predare nu au sens orare, nivele, discipline, ..., profesorul să

aibă acces la baza de date cu lecţii pe care să le utilizeze pur şi simplu”

73

necunoaşterea/ necesitatea unei metodici de utilizare/ pentru alcătuirea lecţiilor

nu poate fi folosit pentru a pregăti o lecţie de acasă

găsirea unei metode de promovare a softurilor create la nivel de gimaziu, o

eventuală evaluare a lor de către persoane/ instituţii abilitate, introducerea lor în

circuitul AEL, recompensarea creatorilor

nu se poate asigura simultaneitatea parcurgerii etapelor lecţiilor de către toţi

elevii

Testare/ evaluare:

imposibilitatea aplicării facile a unor variante diferite ale aceluiaşi test la elevii

aceleiaşi clase

întrebările testelor nu pot fi distribuite aleatoriu către staţii

condiţionarea folosirii testelor de crearea unor lecţii

catalogul electronic nu este agreat de cadrele didactice, introducerea notelor în

catalog este dificilă

imposibilitatea aplicării facile a unor variante diferite ale aceluiaşi test la elevii

aceleiaşi clase, suplimentarea testelor cu alte tipuri (nu doar grilă)

elevul nu poate da răspunsuri elaborate la teste

rezultatele nu pot fi listate

sugestie: tipărirea diplomelor

încărcarea curentă a notelor şi absenţelor elevilor (zilnic la fiecare obiect) nu se

poate face

Lecţii AEL:

lecţii incomplete sau care nu funcţionează

lecţiile existente nu solicită gândirea elevului, capacitatea de analiză şi sinteză,

având un rol strict informativ

lecţii insuficiente şi care nu au continuitate pe un an de studiu sau pentru toţi anii

de studiu

lipsa softurilor la mai multe materii, profesorii considerând că nu este de datoria

dânşilor să facă lecţii (să le conceapă), nemaijustificându-se astfel prezenţa

manualelor

softuri cu greşeli de conţinut, calitate slabă a SE AEL

traducerea lecţiilor în limbile minorităţilor

74

elaborarea corectă, eficientă şi atractivă a SE de la diverse discipline trebuie să se

realizeze cu ajutorul unei echipe de lucru formată dintr-un profesor de

specialitate, profesor de informatică, profesor de psihopedagogie

lecţiile reiau modelul celor din manuale fără a aduce nimic nou în structurarea

materiei

Alte inconveniente în utilizarea AEL:

lipsa informării la nivel de platformă AEL (documentaţie, noutăţi, administrativ,

tehnic)

utilizarea sistemului (limitativă,) conform concepţiilor realizatorilor

deficienţe ale softului AEL, aplicaţia AEL este incompletă

introducerea notelor în catalog

erori la generarea orarului

existenţa a mai mult de 2 limbi străine ca primă limbă, fişe matricole

timp mare de conectare/ blocaje frecvente/ viteza mică de lucru

Detalieri în interviuri (în Anexa 2)

7. Propuneri pentru rezolvarea unor probleme ale AEL cu care se confruntă directorii

menţionat pe

primul loc de:

menţionat pe

primele 2 locuri

de:

(ranguri 1+2)

menţionat de:

(ranguri 1-5)

mai multe calculatoare/ încă o reţea 19,3 26,5 30,7

înfiinţarea unui post de administrator de

sistem/ existenţa unui specialist la ISJ care să

se deplaseze

18 24,3 27

diversificarea/ completarea softului

educaţional 8 20 26,5

perfecţionarea/ flexibilizarea AEL,

versiune simplă - să nu necesite atât de multe

resurse hard

7,1 11,4 15

un server mai rapid/ viteză mai mare de

rulare 7,1 12,1 14,3

75

completarea lecţiilor AEL în conformitate cu

programa pe fiecare disciplină 6,4 12 17

formarea (continuă) a utilizatorilor/

perfecţionarea CD 5,7 19,3 24,3

service periodic 4,3 5,7 8

motivarea/ stimularea/ cointeresarea CD în

utilizarea AEL 2,1 7 10

realizarea unor noi module pentru

administrarea orarelor, elevilor, pentru

import din alte programe etc.

2.1 6 8.6

Tabel II. 12

Alte răspunsuri / nuanţări:

Propuneri de utilizare eficientă la nivelul managerial/ administrativ al şcolii:

existenţa unei comunicări (rapide) între SIVECO şi centrele AEL

despărţirea părţii de predare de partea de secretariat (a softului didactic de

gestiunea bazelor de date)

distribuirea mai rapidă a versiunilor noi AEL

finalizarea variantei portabile

flexibilizarea sistemului AEL

AEL să necesite resurse mai puţine

dezvoltarea unor servere-sursă cu SE şi dezvoltarea accesului la Internet a

şcolilor, eliminând astfel problema instalării şi întreţinerii unei platforme AEL în

fiecare şcoală

crearea unei biblioteci de resurse/ lecţii AEL complete la nivel naţional

configurarea reţelei conform cu planurile de şcolarizare – 25 de elevi per clasă

renunţarea la clasa virtuală

renunţarea la partea de secretariat

la eliminarea unei clase să se elimine automat orarul clasei respective

posibilitatea de a se păstra orarul de pe un semestru pe celălalt

atragerea unor surse de finanţare pentru realizarea unor abonamente la softurile

necesare în şcoală portarea softului pe Linux, MySQL

mai bună protecţie a programului în funcţionare faţă de intervenţiile elevilor

posibilitatea găzduirii unei pagini interne de web

76

Propuneri pentru utilizarea eficientă la clasă:

simplificarea modului de creare a lecţiilor şi testelor/ interfeţei

editarea unei broşuri de genul „Manualul profesorului pentru AEL”

elaborarea unor manuale de utilizare pentru lecţii

motivarea/ stimularea CD în utilizarea AEL şi în conceperea şi realizarea

materialului educaţional

lecţiile să fie concepute pe 50 de minute: dacă lecţia AEL e de 20 de minute,

celelalte 30 de minute sunt dificil de realizat în laborator

să se introducă opţiunea pentru a specifica tipul de învăţământ – zi/ profesional

traducerea lecţiilor în limbile minorităţilor

să fie disponibile (pentru cadrele didactice) interpretări statistice pe elev, clasă,

profesor, normare, salarizare

instruirea serioasă a profesorilor, în afara programului şcolar (eventual în

perioada 1-15 sept., când nu sunt cursuri)

instruirea profesorilor de către alţi profesori special instruiţi în acest scop –

evitarea efectuării instructajului de către persoane din afara sistemului de

învăţământ care nu au abilităţi de predare-instruire

instruirea cadrelor didactice întâi în utilizarea calculatorului şi abia apoi în

folosirea aplicaţiei

AEL

prezentarea unor cursuri pe un post naţional de TV, cu exemple practice

separarea lecţiilor implementate de AEL de cele realizate de către profesori

asigurarea unei staţii la fiecare catedră metodică pentru:

pregătirea/ realizarea lecţiei

introducerea curentă a notelor, absenţelor etc.

îmbunătăţirea ştiinţifică a lecţiilor

mai multe variante de lecţii pentru acelaşi conţinut ştiinţific

crearea unui generator de lecţii într-un format facil de utilizat şi pentru profesorii

de alte specialităţi decât informatica

B. La nivelul cadrelor didactice de diferite discipline care predau în unitatea şcolară

Chestionarul pentru cadrele didactice (Anexa 6) particularizează la nivelul disciplinar problematica

abordată şi în chestionarul pentru manageri, încercând să pună în lumină categorii de probleme -

generale versus specifice – şi o eventuală ierarhie a priorităţilor.

77

1. Şcolile au nevoie de sistemul AEL

În viziunea cadrelor didactice care utilizează AEL, şcolile au nevoie de acest sistem deoarece:

Dia

gra

ma

II.

2

78

2. Disciplinele cele mai avantajate de utilizarea AEL

În procente:

RANG: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Informatică 38 4 2 4 12 14 4 8 4 10

Biologie 24 16 26 14 16 2 2 - - -

Chimie 16 26 28 12 6 4 6 2 - -

Fizică 8 32 26 16 6 6 2 4 - -

Matematică 6 8 4 20 18 14 6 14 6 4

Desen 4 2 2 8 4 8 14 6 8 42

Geografie 2 12 4 16 26 24 4 12 - -

Istorie - - 4 6 2 18 28 12 26 4

L. moderne 2 - 4 4 4 2 20 18 30 16

L. Română - - - - 6 8 14 24 26 22

Tabel II. 13

3. Softurile cele mai elaborate din punct de vedere didactic (perspectiva cadrelor didactice)

Nominalizări: Alcătuirea corpului unui mamifer, Alcătuirea unei plante cu flori; Animale şi plante

în diferite medii de viaţă; Cercul, Construcţia imaginii în lentile convergente, Lumea romană,

Sistemul hardware al calculatorului (material propriu), Preistoria, Tulpina, Mişcările pământului,

Sistemul software al calculatorului (material propriu), Sistemul osos.

Argumente pentru susţinerea afirmaţiei:

suport în sistematizarea cunoştinţelor – 6%

lecţiile sunt foarte bine realizate – 4%

au consistenţă şi susţinere ştiinţifică – 4%

prezentarea grafică foarte sugestivă/ simulare bună – 16%

format atractiv – 2%

conţin/ constau în aplicaţii practice de fixare şi consolidare (a cunoştinţelor teoretice)

– 4%

animaţia nu poate fi realizată în predarea prin metode tradiţionale – 2%

prezentarea testelor – 2%

prezentarea unor tabele necesare – 2%

conţin experimente care nu se pot realiza în laborator – 2%

79

prezintă fenomene care altminteri sunt înţelese mai greu – 2%

„repetă în cea mai mare parte programa şcolară aducând completări manualului,

necesitând în acelaşi timp şi precizări ale profesorului” – 2%

„structura sistemului solar trezeşte curiozitatea elevilor de a afla amănunte despre

planete”

„Grafica face mai facilă înţelegerea noţiunilor de matematică. Algebra şi analiza

comportă să ştii bine teoria.”

„La lecţiile în sistemul AEL elevii sunt atraşi de părţile de animaţie. Cititul lecţiei pe

monitor este obositor”

caracterul interactiv al materialului

posibilitatea de a lucra individual

Lecţii realizate în şcoală – 2 răspunsuri

Sistemul hardware al calculatorului

Sistemul hardware al calculatorului

4. Softurile cele mai slabe din punct de vedere didactic

Compunerea funcţiilor

teoria nu este destul de explicită

aplicaţiile nu se mulează pe obiectivele lecţiei

Atom. Configuraţia electronică – sodiu şi cupru

prea simple

Soluţii

este multă teorie care trebuie citită de pe monitor

Testele

sunt rezolvate prin încercări, nu prin gândire şi prin calcul

Formule chimice

momentul de reprezentare grafică blochează reţeaua

80

5. Efectele benefice ale implementării AEL la nivelul unităţii şcolare

menţionat de:

accesibilizarea fenomenelor (experimentul virtual, facilitarea înţelegerii proceselor

dinamice de mare complexitate, înţelegerii unor fenomene greu de simulat în

realitate sau în laborator)

48%

atragerea/ motivarea elevilor, dezvoltarea interesului pentru studiu, creşterea

randamentului şcolar 38%

învăţare temeinică/ eficientă 34%

evaluare (unitară, mărirea gradului de obiectivitate, evaluarea concomitentă/

simultană a întregii clase, teste de evaluare cu feedback imediat) 28%

învăţarea individualizată (ritm propriu, stil personal, prin descoperire, ca urmare a

interacţiunii cu SE) 22%

coordonarea bună a lecţiei de către profesor, uşurarea activităţii CD,

controlulpermanent asupra activităţii din timpul lecţiei/ asupra elevilor, creşterea

randamentului profesorului

20%

accesibilizarea cunoştinţelor / informaţiei 18%

contribuie la dezvoltarea abilităţilor de lucru cu computerul (la elevi) 12%

învăţarea cooperativă, dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă 12%

sprijinirea procesului didactic, eficientizarea predării/ învăţării/ evaluării 10%

învăţare activă, interactivă, participativă 8%

interdisciplinaritatea 8%

autoeducaţie/ autoevaluare 6%

modernizarea actului didactic/ învăţământului, încurajarea inovaţiei didactice 6%

stimulează creativitatea 4%

interactivitatea lecţiilor 4%

îmbunătăţeşte relaţia profesor elev (în rezolvarea problemelor), climat de

cooperare 2%

oferă profesorului o modalitate de urmărire a evoluţiei nivelului de pregătire 2%

lecţii diferenţiate (în raport cu nivelul clasei sau al fiecărui elev), învăţare

diferenţiată 2%

Tabel II. 14

81


„Lecţiile în AEL sunt bune pentru orele de aprofundare sau recapitulare”

„Eliminarea materialului didactic tradiţional – scump şi greu de manevrat”

„Permite modelarea şi algoritmizarea – ajută intuiţia”

„Scurtează timpul necesar explicaţiilor”

„Permit folosirea informaţiilor în funcţie de nevoile elevilor”

„Este ceva nou pentru profesori şi elevi. Deci, la prima vedere, atractiv”

„Rezolvarea testelor propuse oferă elevilor satisfacţia însuşirii cunoştinţelor din capitol şi îi

încurajează”

„Calculatorul devine un prieten al elevului, atâta timp cât el ştie să folosească AEL”

„O nouă metodă – mai atractivă, intuitivă, vizuală – de predare/ fixare a unor teme din

programa şcolară”

„Se trece de la învăţarea prin reproducere la învăţare practică”

6. Problemele AEL dificil de rezolvat la nivelul unităţii şcolare

menţionat de:

insuficiente calculatoare (pentru elevii unei clase/ pentru elevii unei şcoli) (cu

efectele sale, mai ales de orar) 52%

probleme tehnice (în timpul desfăşurării lecţiei) 28%

rularea (lentă) a programului AEL/ reţelei 24%

software insuficient/ lecţii puţine, inexistente la unele discipline 14%

timp (sau echipamente) insuficient pentru pregătirea lecţiei sau testului –

dificultăţi în realizarea acestora 10%

insuficienta pregătire a elevilor şi a cadrelor didactice pentru operarea pe

calculator/ utilizarea SE 10%

dificultăţi de încadrare în numărul de ore prevăzut de programa şcolară pentru

fiecare temă 6%

nu toate lecţiile din AEL pot fi utilizate, pentru ca au imperfecţiuni 6%

instalarea softurilor 4%

accesul la Internet 2%

Tabel II. 15


programarea orelor de laborator (datorită insuficienţei numărului de calculatoare, nu se pot

desfăşura prea multe ore ale unei discipline în laboratorul de informatică.)

82

elevii nu au spaţiu pentru a lua notiţe în cabinetul de informatică (caietul nu încape lângă

tastatură şi monitor)

realizarea bazei de date necesară fiecărui profesor

„dotarea fiecărei săli de clasă cu un calculator conectat la Internet, cu posibilitatea de

proiectare”

„nr. temelor din AEL creşte de la un an la altul, însă spaţiul şi intervalul de timp sunt

aceleaşi”

7. Propuneri pentru rezolvarea unor probleme ale AEL cu care se confruntă profesorii

menţionat de:

Mai multe calculatoare/ încă o reţea/ încă un laborator 24%

Înfiinţarea unui post de administrator de sistem/ reţea; existenţa unei persoane

care să se ocupe doar de administrare AEL 22%

Formarea (continuă)/ perfecţionarea cadrelor didactice în utilizarea AEL 16%

Completarea/ adecvarea lecţiilor AEL în conformitate cu programa pe fiecare

disciplină şi în funcţie de numărul de ore alocate 16%

Diversificarea/ completarea softului educaţional 12%

Perfecţionarea/ flexibilizarea/ simplificarea AEL (versiune simplu de utilizat şi să

nu necesite atât de multe resurse hard) 10%

Mai multe ore în programă 8%

Realizarea unor modele de lecţii concrete – corecte din punct de vedere metodico-

ştiinţific 6%

Un server mai rapid/ viteză mai mare de rulare 4%

Să fie consultaţi profesorii la realizarea softurilor 4%

Elaborarea de materiale cu predilecţie de grafică animată şi nu cu teorie, pe care o

regăsesc în manual 4%

Asistenţă continuă (sau periodică) (prin email) de specialitate 2%

Service periodic 2%

Realizarea unor noi module pentru administrarea orarelor, elevilor, pentru import

(inclusiv figuri şi ecuaţii) din alte programe etc. 2%

Tabel II. 16

Alte răspunsuri / nuanţări:

să se pună mai mult accent pe partea grafică/ simulări/ demonstraţii etc. (teoria se poate

preda şi la tablă)

83

un număr mai mare de lecţii de sistematizare (care se pot face în orele puţine alocate

disciplinei în laboratorul de informatică)

„reverificarea tuturor lecţiilor din AEL”

testele pentru elevi să poată fi diferenţiate

creşterea bugetului alocat dotărilor

8. Măsuri ce ar trebui luate pentru perfecţionarea cadrelor didactice (în viziunea acestora)

menţionat de:

cursuri de utilizare a AEL/ de realizare de lecţii în AEL 36%

instruirea fiecărui profesor pentru a putea utiliza/ opera cu calculatorul 28%

asigurarea accesului la informaţia în format electronic/ la ghiduri tipărite, manuale

de utilizare AEL 20%

cursuri periodice, aplicative, sub îndrumarea specialiştilor în pedagogie/metodişti

acreditaţi MedC 16%

instruire pe specialităţi 10%

existenţa unui calculator la fiecare catedră care are implementare AEL/ asigurarea

accesului la computere pentru profesori 10%

cursuri 8%

menţinerea unei permanente legături cu realizatorii AEL/ Ministerul 4%

existenţa unui număr de ore special alocate pentru folosirea softurilor AEL, înainte

de a le utiliza cu elevii la clasă 4%

motivare/ suport financiar 2%

existenţa unor teste de evaluare 2%

existenţa de calculatoare în fiecare clasă de elevi 2%

dotarea cu mijloace suplimentare, de ex. videoproiectoare 2%

racordarea în reţea a celorlalte calculatoare din şcoală 2%

organizarea de cursuri de informatică 2%

autoinstruirea, acasă sau în laboratorul AEL 2%

Tabel II. 17

84

9. Forme de sprijin solicitate

menţionat de:

asistenţă tehnică în timpul orelor/ o colaborare mai eficientă cu administratorul de

reţea 22%

software educaţional mai mult şi mai diversificat (pentru diverse discipline) 14%

să existe un calculator la dispoziţia profesorului/ în catedră (pentru a putea vedea

din timp softurile şi pentru a le putea discuta în cadrul catedrei) 10%

iniţierea în domeniul utilizării/ operării cu calculatorul 10%

cursuri (gratuite) 6%

suport pentru predarea lecţiilor cu ajutorul calculatorului 6%

o colaborare mai strânsă cu formatorii şi o îndrumare mai eficientă din partea

acestora 4%

cursuri de informatică 4%

lecţiile electronice să parvină în timpul vacanţelor, pentru a putea să fie studiate 4%

asistenţă în scopul creării unei lecţii într-un timp mai redus 2%

asistenţă în scopul elaborării de lecţii 2%

aplicaţii care să asigure interdisciplinaritatea 2%

distribuirea unui software de învăţare a limbii engleze (limbajul tehnic utilizat de

programele de calculator) 2%

Ministerul să organizeze periodic evenimente extraşcolare pentru fiecare materie,

menite să atragă elevii si să-i facă să-şi testeze astfel cunoştinţele 2%

Tabel II. 18

10. Solicitări / observaţii/ comentarii

„accesul direct la informaţiile din software-ul distribuit: posibilitatea copierii pe dischetă

a lecţiilor şi studiul conţinutului lor la domiciliu”

„frecvenţa orelor pe calculator este destul de mică (nu există suficiente softuri care să

acopere materia)”

„unele lecţii de matematică conţin teste care pot fi rezolvate în AEL fără ca elevul să ştie

ceva, deoarece îl ajută mişcarea întâmplătoare a mouse-ului”; „să se prevadă

posibilitatea de a crea teste individualizate”

„testele sunt elaborate dificil, au mai mult decât un răspuns corect, ceea ce îi

nedumereşte pe elevi” „limbajul în care sunt elaboraţi itemii este greoi”

„testele să fie fără soluţii propuse de realizator”

„lipsa de cooperare între cadrele didactice„

85

„dezinteresul profesional motivat de aspecte financiare”

„pentru clasele cu o oră pe săptămână, folosirea AEL nu are eficienţă din cauza

încărcării curriculare”

„lipsa softului/ slaba ofertă de softuri pentru anumite discipline”

„lecţiile din programul AEL trebuie realizat nu doar de informaticieni, ci împreună cu

profesori care ştiu ce vor să obţină cu ajutorul calculatorului”/ „împreună cu profesori cu

experienţă”

„lecţiile electronice să fie mai corecte din punct de vedere ştiinţific şi metodic”

„elaborarea unor softuri mai puţin încărcate şi mai adaptate programei şcolare”

„sistem anevoios de încărcare, căutare, salvare”

„se uşurează munca profesorului la unele discipline în care nu se cere muncă

independentă pentru rezolvarea problemelor şi creativitate în abordarea algoritmilor de

rezolvare”

„nu se poate folosi eficient catalogul”

„sistem anevoios de încărcare, căutare, salvare”

„precizarea clară a răspunderilor firmei furnizoare de echipament hard şi a garanţiilor

soft”

„copiii iau notiţe incomod şi stau prea mult cu ochii în monitoare”

86

C. Interacţiunea elev-AEL/ computer (în viziunea elevilor)

Au fost chestionaţi cei 156 elevi din şcoală, cu vârste între 10-16 ani.

Sex: M – 49,35% F – 50,65%

1. Oportunităţi de utilizare a computerului

Experienţă cu computerul:

Diagrama II.3.

87

2. Şcolile au nevoie de sistemul AEL (în viziunea elevilor) F

igu

ra I

I. 4

88

3. Elevii ar dori

menţionat de:

să existe câte un calculator pentru fiecare elev/ să poată lucra individual 15%

să se facă mai multe ore (de diverse discipline)/ toate orele în laboratorul de

Info/ să se utilizeze mai frecvent AEL-ul 10,5%

lecţiile să se desfăşoare ca până acum 9%

lecţiile să se desfăşoare într-o atmosferă mai destinsă 8,5%

să existe mai multe softuri educaţionale/ lecţii virtuale 6%

să se lucreze (cât) mai mult/ mai des cu calculatorul 6%

să fie mai puţin timp alocat predării de către profesor şi mai mult timp lucrului

efectiv cu computerul/ mai multă practică-aplicaţii 6%

să se diversifice aria programelor pe care învaţă să le utilizeze 4%

să realizeze temele în AEL (de acasă)/ pe calculator 3,5%

să aibă acces la Internet în laboratorul AEL 3,5%

conţinuturile să fie însoţite de grafică/ să fie mai dinamice/ mai interactive 3,5%

fără profesori 3,5%

să aibă acces la laborator/ la lecţiile AEL şi în timpul liber, pentru documentare,

consolidarea materiei 2,5%

să existe mai multe conţinuturi/ teste distractive 2%

să existe mai multe teste de (auto)verificare 1,5%

Tabel II. 19

Detalieri, precizări, nuanţări:

„Ar trebui să fie mai multe lecţii AEL, deoarece sunt mult mai educative”

„Ore cât mai multe pentru a ne acomoda cu acest mod de lucru şi pentru o realizare mai

eficientă a temelor din programă”

„Mi-ar plăcea ca, după teorie, să utilizeze fiecare calculatorul, iar profesorul de

specialitate să-l îndrume”

„Conform programului AEL, dar şi cu intervenţiile profesorului cu explicaţii

suplimentare” „Să lucrăm mai mult individual – ce nu înţelegem să întrebăm”

„Lecţia nu ar trebuie predată integral în laborator. Acolo să vizualizăm anumite relaţii pe

care să le înţelegem”

„Să se desfăşoare conform unor reguli: să se predea o jumătate din oră, după care să

punem în practică ceea ce ne-am însuşit (folosind computerul)”

„Să lucrăm în echipă”

89

„O colaborare mai bună elev-profesor”

„Să existe o colaborare calculator-profesor-elevi. Adică lecţia predată de profesor să fie

realizată de calculator (30%), iar restul de 70% în mod clasic, cu ajutorul profesorului”

„Fără profesori, ca să învăţăm singuri”

„Fără a se mai preda – să înţelegem lecţia din softul respectiv” „Fără predare, ca să

înţelegem lecţia mai bine”

„Aceste programe educaţionale ar trebui să-i facă pe elevi să lucreze mai mult singuri,

iar calculatorul să-l sfătuiască”

„Fără caiete. Lecţiile să le scriem pe calculator.”

„Teoria să fie însoţită de exemple”

„Materia să fie mai accesibilă la unele lecţii. Să fie mai multe întrebări şi teste.”

„În fiecare clasă să existe un calculator unde să se prezinte noutăţi”

„Să ne axăm mai mult pe utilizarea calculatorului şi abia apoi să intrăm şi în

programare”

„Profu/profa să nu fie iritată sau enervată de mici scăpări ale noastre.” „Profesorii să fie

mai înţelegători cu unii elevi care nu au calculator acasă”

„Într-un mediu mai destins.” „Lecţiile să fie cât mai lejere, însă, în acelaşi timp,

eficiente” „Lecţiile să fie mai dinamice şi creative” „Să nu mai fie atâta stres şi tensiune”

„Mai puţină rigiditate, mai multă cooperare” „Să fie o lecţie plăcută, deschisă, cu

probleme şi exerciţii accesibile” „Când este cazul, cu puţin umor”

„O atmosferă caldă, de colegialitate, în care calculatorul este prietenul nostru iar noi să

învăţăm să-l folosim aşa cum învăţăm să scriem”

4. Inconveniente/ disfuncţionalităţi în laboratorul INFO (în viziunea elevilor)

menţionat de:

nu sunt destule calculatoare/ pentru fiecare elev 9,5%

zgomotul din laborator/ colegii gălăgioşi 6%

utilizeazăm prea puţin calculatorul („stăm şi ne uităm la ele”) 5%

Sunt prea puţine ore în laborator 4,5%

nu au (voie/ timp pentru) Internet 4,5%

Sunt prea multe restricţii [în laboratorul de informatică] 4,5%

programele se blochează 3,5%

se teoretizează mai mult decât se practică 3%

Tabel II. 20

90

Alte răspunsuri/ detalieri/ comentarii:

„Când unii elevi nu sunt atenţi la ceea ce lucrăm, pierd ritmul, deranjează toată ora şi nu se

mai înţelege nimic.”

„Faptul că avem lecţia pe calculator ne face să nu mai fim atenţi la ceea ce spune

profesorul.”

„În laborator, profesorul este grăbit pentru că avem puţine ore în AEL”

„Nu există timp pentru informaţii suplimentare pentru că profesorul explică utilizarea

programului”

„Un profesor nu este de ajuns pentru douăzeci şi ceva de elevi – nu are timp să treacă pe la

toţi să explice”

„Unii profesori care predau nu au experienţă în utilizarea calculatoarelor”

„Dacă se iese din greşeală din program în timpul lecţiei, după repornirea acestuia nu se mai

poate relua lecţia.”

„Limitarea strictă a predării la programă”

„Informaţiile din anumite lecţii sunt prea vagi.”, „nu sunt accesibile tuturor elevilor”

„Lecţiile să fie mai clare” „Lecţii mai detaliate” „Materia să fie prezentată mai detaliat, nu

chiar atât de segmentat şi fugitiv.”

„Unele softuri nu sunt prezentate pe înţelesul tuturor – au doar nişte scheme/imagini

neexplicate”

„Prea multă materie predată, care se repetă an de an” „Nu ar trebui să conteze cantitatea de

informaţii”

„Timpul de încărcare a programului, care este de 5-10 de minute.” „Pierdem cam mult timp

până se încarcă lecţiile/ programul” „Timp folosit ineficient”

„Blocarea calculatoarelor întârzie efectuarea lecţiei”

„Aşezarea calculatoarelor în laborator diminuează posibilitatea elevului de a vedea ce se

scrie pe tablă”

„Disconfort. Nu există ergonomie. Accesul limitat la informaţii.”

„Este mereu un aer închis” „Nu avem aer condiţionat (şi este prea cald vara)” „Este lumină

prea multă”

„Elevii nu au tot timpul voie să folosească Internetul – sursă indispensabilă de informaţii”

„Faptul că lecţia se închide de pe server şi în toată reţeaua, chiar dacă eu nu am terminat să

citesc.

Aş vrea să închid lecţia eu personal.”

91

II. 9. 3. OBSERVAŢII PRIVIND INTEGRAREA LABORATORULUI AEL ÎN

ACTIVITATEA PRACTICĂ A CADRELOR DIDACTICE

Asistenţele la lecţii au permis relevarea următoarelor aspecte (în planul utilizării AEL):

a) indiferent de disciplină, punctul forte al programelor îl reprezintă pentru profesori

facilitarea înţelegerii de către elevi a fenomenelor prin utilizarea vizualizării – grafică,

animaţie, simulare;

b) profesorii îşi formează o imagine mai precisă a progresului elevilor datorită existenţei în

softurile AEL a unor itemi de evaluare, elaboraţi în raport cu obiectivele comportamentale;

c) în interacţiunea profesor/AEL-elev sunt cuprinşi toţi (sau aproape toţi) elevii clasei, fapt

care diferenţiază fundamental această interacţiune de cea din clasa tradiţională;

d) chiar în această fază de acomodare a cadrelor didactice cu tehnologia AEL se constată

încercări de a spori eficienţa procesului educaţional prin recurgerea la momente/ secvenţe

de instruire individualizată, învăţare cooperativă, sarcini diferenţiate;

e) elemente de reglare a procesului de instruire/învăţare în timpul secvenţelor de lucru pe

grupe: trecând de la grup la grup, profesorul – în dependenţă de contextul respectiv –

orientează/ diferenţiază/ reglează activitatea grupului;

f) activitatea comună în cadrul grupelor constituite din elevi cu nivel diferit de pregătire

facilitează progresul elevilor cu nivel scăzut;

g) lărgirea evantaiului surselor de informare prin utilizarea băncilor de date, a Internetului,

a softurilor elaborate de profesorii sau elevii şcolii;

h) dezvoltarea primelor elemente de metacogniţie – conştientizarea modului în care gândim, în

care învăţăm, prin analiza obiectivelor urmărite, a paşilor pe care îi facem, a sarcinilor de

lucru, a răspunsurilor la itemii din teste.

Desfăşurarea lecţiilor pune în lumină şi elemente care atestă că ne aflăm în perioada de

asimilare a TIC, a laboratorului AEL. Această perioadă de asimilare are o coloratură prioritar

tehnologică: profesorii se află în perioada de însuşire a unei tehnologii noi, destul de dificile

pentru cei mai mulţi dintre ei. Nesiguranţa pe care o simt în utilizarea laboratorului AEL îi

împiedică de cele mai multe ori să gândească sau să realizeze o strategie pedagogică nouă.

De aici rezultă imaginea pe care o întâlnim în cele mai multe cazuri: tehnologia nouă se

integrează în metodele/ demersurile tradiţionale, cu centrarea pe predare, pe ceea ce îi revine

profesorului să facă; sunt de stimulat, de susţinut, de promovat încercările unor profesori de a

deplasa accentul interacţiunii educaţionale spre ceea ce trebuie să facă elevul, spre organizarea unui

92

demers centrat pe elev, care să faciliteze/ să asigure învăţarea, construirea cunoaşterii de către

elev.

Dacă pentru perioada de integrare a TIC în demersul tradiţional (cu centrarea pe profesor/ pe

predare) cadrele didactice au nevoie de o iniţiere tehnologică corespunzătoare tehnologiilor

folosite, pentru un proces educaţional modern, cu centrare pe învăţare/pe elev, este necesară o

reiniţiere psihopedagogică a cadrelor didactice şi a managerilor din instituţiile de învăţământ.

93

III. CONCLUZII, CONSTATĂRI ŞI IMPLICAŢII

Datele obţinute ca urmare a demersului investigativ desfăşurat în fazele menţionate permit

formularea următoarelor concluzii:

III. 1. DIRECŢII DE IMPACT RELEVANT

1. La nivelul unităţilor de învăţământ:

- o ATITUDINE mai responsabilă a directorilor faţă de PROCESUL de predareînvăţare, faţă de

eficienţa reală a acestuia; această atitudine PROFESIONALIZATĂ este pusă în evidenţă:

a) de modul în care directorii unităţilor investigate justifică prezenţa şi utilizarea AEL:

computerele fac învăţarea mai eficientă (1),

facilitează învăţarea individualizată (2),

promovează învăţarea cooperativă (3);

b) de conştientizarea evantaiului de probleme specifice informatizării procesului de

învăţământ, marcând ca prioritare la nivelul unităţii şcolare:

numărul insuficient de computere (1),

problemele de întreţinere tehnică (2),

asigurarea cu soft educaţional (3);

- cristalizarea (incipientă) a unui nucleu COMUN de cultură pedagogică modernă, element deosebit

de important al culturii organizaţionale, care prin calitatea sa de cuprindere a majorităţii membrilor

unei organizaţii facilitează progresul profesional, cu efecte directe asupra calităţii procesului de

învăţământ; momentele concrete ale demersului de e constituire a unei culturi organizaţionale în

cazul analizat îl constituie, printre altele, iniţierea profesorilor pentru utilizarea AEL, compararea

softurilor elaborate pentru diverse discipline, analiza tipurilor de itemi pentru evaluarea elevilor,

modul de definire operaţională a obiectivelor, analiza lecţiilor desfăşurate în AEL etc.

2. La nivelul cadrelor didactice:

- o REGÂNDIRE/RECONSIDERARE A PROCESULUI DE INTERACŢIUNE PROFESOR-

ELEV; utilizarea TIC intervine în acest proces, oferind posibilităţi de activizare a elevilor, de

individualizare a instruirii, de învăţare cooperativă, de utilizare a unor variate resurse de

informare. Această ofertă face necesară atât o iniţiere computerială a profesorului, cât şi o

recalificare psihopedagogică. Dacă în momentul de faţă cadrele didactice integrează utilizarea

94

softului educaţional în structura unui demers tradiţional, direcţia de mişcare facilitată de TIC este de

la centrarea pe predare, pe activitatea profesorului la centrarea pe elev, pe învăţare, pe construirea

de către elev a propriei cunoaşteri.

- o viziune nouă asupra EVALUĂRII progresului elevilor: existenţa în softurile AEL a unor

exemple de itemi de evaluare, elaboraţi în raport cu obiectivele comportamentale, îi facilitează

profesorului să aibă o imagine mai relevantă a progresului elevilor; de aici şi posibilitatea de reglare

a procesului de predare-învăţare, precum şi de diferenţiere a instruirii.

- extinderea posibilităţilor de PERFECŢIONARE PROFESIONALĂ prin integrarea în activităţile

determinate de utilizarea AEL; începând cu luarea la cunoştinţă de posibilităţile AEL, până la

implicarea în elaborarea unor softuri educaţionale – toate aceste forme contribuie la o înţelegere mai

bună modului în care se poate ameliora practica şcolară; primii paşi în această direcţie sunt puşi în

evidenţă:

a) de modul în care apreciază disciplinele cele mai avantajate de utilizarea AEL:

biologia şi informatica (1), chimia şi fizica (2), geografia (3);

b) de specificarea disciplinelor la care elevii au progresat cel mai mult datorită

facilităţilor oferite de AEL: (biologie, chimie, fizică);

c) de analiza softurilor din punct de vedere didactic: (biologie, chimie, fizică);

d) de menţionarea ca efect benefic al implementării AEL:

a. prin simulări, experimente virtuale asigură o înţelegere mai bună a

fenomenelor studiate;

b. contribuie la o învăţare mai temeinică,

c. permite secvenţe de învăţare individualizată;

d. oferă posibilităţi de învăţare cooperativă.

3. La nivelul elevilor: utilizarea TIC şi, în cazul dat, a AEL permite o învăţare mai performativă

datorită următoarelor caracteristici/ elemente/ demersuri:

a) stimularea multisenzorială în prezentarea informaţiei;

b) activităţi de explorare/ căutare individuală a informaţiei şi de operare asupra ei;

c) schimbul de informaţie şi cooperarea în rezolvarea unor sarcini de lucru;

d) varietatea surselor de informaţie;

e) stimularea gândirii critice;

f) învăţarea orientată spre un scop (obiectiv definit operaţional);

g) şanse sporite de reglare în raport cu caracteristicile şi cunoaşterea proprie.

95

Elementele menţionate reprezintă o bună parte din caracteristicile unui proces educaţional centrat pe

elev, spre care tinde învăţământul de mâine.

III. 2. CARACTERISTICA ARIEI PROBLEMATICE ACTUALE

În momentul de faţă, aria problematică cu care se confruntă managerii şi profesorii cuprinde mai

multe categorii de probleme, şi anume.

a) Probleme legate de asigurarea şi funcţionarea echipamentelor tehnice: din datele

obţinute de la managerii cuprinşi în investigaţie rezultă că principalele probleme

tehnice pe care le ridică AEL la nivelul unităţii şcolare sunt cele care ţin de

întreţinerea reţelei şi de rularea lentă a programului în reţea;

b) Probleme legate de asigurarea personalului de deservire a echipamentelor: nu se

poate asigura peste tot pe plan local;

c) Probleme legate de asigurarea şi calitatea softului: pentru mai multe discipline şi

pentru mai multe profile; incompatibilitatea AEL cu alte programe;

funcţionalitate greoaie (multe parole şi nivele de acces);

d) Probleme legate de pregătirea şi motivarea cadrelor didactice: atitudinea

conservatoare a unor cadre didactice, tradiţionalismul unor cursuri de

perfecţionare.

Elementele menţionate atestă, pe de o parte, că în utilizarea TIC (AEL) ne aflăm într-o

FAZĂ INIŢIALĂ, şi, pe de altă parte, că acest proces este în EVOLUŢIE, orientat corect, spre

un demers EDUCAŢIONAL COMPLEX, CENTRAT PE ÎNVĂŢARE, pe implicarea tot mai

accentuată a elevului în construirea propriei cunoaşteri.

Dacă în rezolvarea problemelor administrative şi a celor pur tehnice (de funcţionalitate a

sistemului) se poate porni de la datele consemnate în prezenta lucrare, pentru reiniţierea

psihopedagogică a cadrelor didactice, precum şi pentru proiectarea psihopedagogică a

softurilor sunt necesare intervenţii mult mai complexe. Aceste două direcţii sunt însă cele mai

importante întrucât constituie principalii factori ai interacţiunii elev-profesor/resurse, care

determină efectul direct/eficienţa procesului educaţional.

Ca urmare, pentru a spori eficienţa utilizării AEL/TIC consider ca prioritare următoarele demersuri:

1. Pregătirea, la nivel de profesionalizare, a unui grup de specialişti în proiectarea

pedagogică a softului educaţional, cu organizarea corespunzătoare a întregului demers,

96

conform strategiilor/modelelor utilizate în instituţiile/ întreprinderile cu tradiţie din alte

ţări.

2. Completarea iniţierii computeriale a cadrelor didactice implicate în utilizarea AEL cuo

reiniţiere pedagogică (problematica învăţării, construirea cunoaşterii prin şi cu TIC),

necesară pentru a regândi problematica trecerii de la centrarea pe predare la centrarea pe

învăţare.

3. Rezolvarea problemelor administrative şi de funcţionalitate tehnică a echipamentelor

din dotare.

4. Editarea unei colecţii specializate pentru cadrele didactice, de tipul „Tehnologiile

moderne în şcoală”, care ar oferi atât clarificarea unor probleme teoretice, cât şi jaloane

orientative pentru practica şcolară.

Încă din 2001, un raport al Comisiei Europene – Directoratul General pentru Educaţie şi

Cultură – arată că „încorporarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării în sistemele de învăţământ

europene este un proces care, pe termen lung, va avea implicaţii majore pentru organizarea

învăţării şi metodele de predare”

Acest sector a devenit o prioritate educaţională şi toate ţările Uniunii Europene fac eforturi

pentru includerea TIC în curriculum-ul şcolar şi în programele de pregătire a cadrelor didactice. În

ce priveşte educaţia formală, are loc o mutare de accent de la competenţele de bază la competenţele

cheie – un set de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare pentru accesul pe piaţa muncii, incluziune

socială, dezvoltare personală şi învăţare pe parcursul întregii vieţi. Folosirea noilor tehnologii ale

informaţiei şi comunicării se regăseşte printre principalele competenţe cheie afirmate de Comisia

Europeană - TIC regăsindu-se în toate domeniile vieţii sociale şi profesionale, dezvoltarea

competenţelor specifice TIC fiind o condiţie necesară pentru integrarea individului pe piaţa muncii

şi în societate.

Societatea cunoaşterii a impus utilizarea TIC ca punct de referinţă al schimbărilor de fond în

sistemele de învăţământ, iar provocările s-au conturat, la început, pe trei direcţii majore, având ca

punct de plecare summit-urile de la Lisabona şi Feira: dotarea şcolilor, pregătirea cadrelor didactice

şi asigurarea resurselor necesare3. Ulterior, conjugându-se cu alte direcţii prioritare, cum ar fi

asigurarea calităţii în educaţie, învăţarea pe parcursul întregii vieţi, profesionalizarea meseriei

didactice, aceste trei direcţii au fost detaliate şi completate. Acum, se vorbeşte tot mai mult de o

accelerare a procesului, însă premisele se modifică sensibil, prin prisma necesităţii de fundamentare

teoretică psihologică şi pedagogică, spre formarea de competenţe transferabile şi construirea de

97

structuri mentale operatorii, spre o regândire a strategiilor de predare-învăţare şi a sistemului de

educaţie în sine.

În acest context, introducerea în învăţământul românesc a AEL, în cadrul programului

Sistem Educaţional Informatizat al Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, constituie un pas

important în racordarea învăţământului românesc şi în acest plan al dinamicii sociale din Uniunea

Europeană.

În viziunea mea personală ar trebui făcut o investigaţie pe plan naţional având ca obiectiv

principal relevarea impactului pe care îl produce utilizarea tehnologiilor infomaţionale şi

comunicaţionale (TIC) asupra calităţii procesului de învăţământ, atât în ceea ce priveşte actorii săi

(elevi, cadre didactice), cât şi resursele angajate în acest proces, o atenţie deosebită acordându-se

modificărilor paradigmatice în planul predare-învăţare.

98

BIBLIOGRAFIE

1. BRUT, Mihaela: Instrumente pentru E-Learning. Ghidul informatic al profesorului modern, Iaşi,

Editura Polirom, 2006.

2. CIUCESCU, D., SIMIONESCU, G., CIUCESCU, N: Managementul calităţii în învăţământul

preuniversitar. Editura Didactică şi Pedagogică R. A., Bucureşti, 2006.

3. CUCOŞ, C. Informatizarea în educaţie. Editura Polirom, Iaşi, 2006.

4. FEHÉR, Péter, Az IKT-kultúra hatása az iskolák belső világára, Baranyai Pedagógiai

Szakszolgálatok és Szakmai Szolgáltatások Központja, Pécs, 2004. (limba maghiară)

5. GARDNER, H. Multiple Intelligences - The Theory in Practice. BasicBooks, 1993.

6. HOLOTESCU, C. Ghid eLearning. Editura Solness, Timişoara, 2004.

7. ISTRATE, O. Ce este elearning? Editura Agata, Bucureşti, 2003. (disponibil online:

www.elearning-forum.ro)

8. LAURILLARD, D. (2002). Design tools for eLearning. Keynote address at the 19th Annual

Conference of the Australasian Society for Computers in Learning in Tertiary Education

(ASCILITE), December 6-8, 2002, Auckland, New Zealand.

9. NOVEANU, Eugen. Proiectarea pedagogică a lecţiilor multimedia. Modulul II: Problematica

obiectivelor. Asociaţia pentru Ştiinţele Educaţiei, Bucureşti, 2005.

10. OPREAN, C. Managementul calităţii. Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, Sibiu, 2004.

11. OPREAN, C., KIFOR, C. Managementul calităţii. Editura ULBS, Sibiu, 2002.

12. OPREAN, C., SUCIU, O. Managementul calităţii mediului. Editura Academiei, Bucureşti,

2004.

13. OPREAN, C., ŢÎŢU, M. Managementul inovaţional şi al calităţii. Editura Universităţii Lucian

Blaga din Sibiu, Sibiu, 2000.

14. OPREAN, C., ŢÎŢU, M., OPREAN Camelia, Studii de caz în managementul strategic. Editura

ULBS, Sibiu, 2004.

15. OPREAN, ş.a. Managementul integrat al calităţii. Editura ULBS, Sibiu, 2004.

16. STROE, Antoaneta Daniela , Standarde si sisteme de eLearning, Editura Edusoft, 2005

17. ŢÎŢU, M., OPREAN, C. Managementul calităţii. Editura Universităţii din Piteşti, Piteşti, 2007.

18. ŢÎŢU, M., OPREAN, C. Managementul strategic. Editura Universităţii din Piteşti, Piteşti, 2007.

19. WINN, W. Advantages of a Theory-Based Curriculum in Instructional Technology, Educational

Technology 37(1), 1997, p. 34-41.

20. **** Managementul educaţional pentru instituţiile de învăţământ – ISE, Buc. 2001

http://www.librarie.net/autor/20036/Antoaneta-Daniela-Stroe

http://www.librarie.net/editura/Edusoft

99

21. **** “Ghid metodologic de aplicare a programelor de abilităţii practice şi educaţie tehnologică”

-M.E.C.,Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti,2001

22. **** ” Ghid metodologic – Tehnologia informaţiei şi a comunicaţilor în procesul didactic –

gimnaziu şi liceu” - M.E.C.,Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, 2001;

ELEMENTE LEGISLATIVE SPECIFICE

23. O.MEdC nr. 4925/2005 privind aprobarea regulamentului de organizare si funcţionare a

unităţilor de învăţământ preuniversitar

24. Legea Învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

25. Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu completările si modificările

ulterioare;

26. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată

cu completări si modificări prin Legea nr. 87/2006;

27. Hotărârea Guvernului nr. 1258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si

funcţionare a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar

(ARACIP), cu modificările ulterioare;

Pagini WEB

28. http:// www.elearning.ro

29. http:// www.elearning-forum.ro

30. http://www.elearningeuropa.info

31. http://en.wikipedia.org/wiki/Educational_software#Selected_reports_and_academic_articles

32. http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2005/volum/documente/pdf/sectiuneaA/14_15_stefanescu.pdf

33. http://forum.portal.edu.ro

34. http://portal.edu.ro

35. http://web.info.uvt.ro/~danielpop/its/StateOfTheArt.pdf

36. http://www.ifets.info/journals/8_2/5.pdf

37. http://www.iro.umontreal.ca/~frasson/FrassonPub/Bangi-final.doc

38. http://www.nwrel.org/scpd/sirs/5/cu10.html

39. http://www.siveco.ro

http://www.elearning.ro/

http://www.elearning-forum.ro/

http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2005/volum/documente/pdf/sectiuneaA/14_15_stefanescu.pdf

http://web.info.uvt.ro/~danielpop/its/StateOfTheArt.pdf

http://www.ifets.info/journals/8_2/5.pdf

http://www.iro.umontreal.ca/~frasson/FrassonPub/Bangi-final.doc

http://www.nwrel.org/scpd/sirs/5/cu10.html

http://www.siveco.ro/

100

Mulţumesc coordonatorilor ştiinţifici, tuturor directorilor din zonă,

cadrelor didactice şi elevilor din Şcoala Generală Nr. 1. “Endes

József”pentru ajutorul acordat, fără de care cercetarea de faţă nu ar fi fost

posibilă.

101

LISTA FORMELOR GRAFICE

Lista figuri, fotografii:

Fig. I. 1 Relaţia dintre SR EN 9001 şi SR EN 9004 .......................................................................... 17

Fig. II. 1 Harta Ciucului de Jos .......................................................................................................... 28

Fig. II. 2 Clădirea centrală a şcolii ..................................................................................................... 29

Fig. II. 3 Cabinetul de informatică ..................................................................................................... 57

Lista diagramelor şi tabelelor

Tabel II. 1 Populaţia şcolară .............................................................................................................. 31

Tabel II. 2 Date statistice unitate ....................................................................................................... 31

Tabel II. 3 Elemente de strategie instituţională .................................................................................. 37

Tabel II. 4 Specificaţii tehnice server ................................................................................................ 54

Tabel II. 5 Specificaţii tehnice staţii de lucru .................................................................................... 54

Tabel II 6 Descrierea activităţilor în perioada implementării ............................................................ 55

Diagrama II. 1 Nevoia AeL pentru şcoli - viziunea directorilor ........................................................ 61

Tabel II. 7 Discipline avantajate de utilizarea Ael – viziunea directorilor ........................................ 65

Tabel II. 8 Discipline la care elevii au progresat datorită AeL - viziunea directorilor ...................... 66

Tabel II. 9. Softuri bine elaborate - viziunea directorilor .................................................................. 67

Tabel II. 10. Efecte benefice ale implementării AeL - viziunea directorilor ..................................... 68

Tabel II. 11 Probleme AeL dificil de rezolvate la nivelul unităţii şcolare - viziunea directorilor ..... 72

Tabel II. 12 Propuneri pentru rezolvarea unor problem cu care se înfruntă directorii ...................... 74

Diagrama II. 2 Nevoia AeL pentru şcoli - viziunea profesorilor ....................................................... 77

Tabel II 13 Discipline avantajate de utilizarea Ael – viziunea profesorilor ...................................... 78

Tabel II. 14 Efecte benefice ael utilizării AeL - viziunea profesorilor .............................................. 80

Tabel II. 15 Probleme AeL dificil de rezolvate la nivelul unităţii şcolare - viziunea profesorilor .... 81

Tabel II. 16 Propuneri pentru rezolvarea unor problem cu care se înfruntă profesorii ...................... 82

Tabel II. 17 Măsuri ce ar trebui luate pentru perfecţionarea cadrelor didactice ................................ 83

Tabel II. 18 Forme de sprijin solicitate de profesori .......................................................................... 84

Diagrama II. 3 Experienţa cu calculator al elevilor ........................................................................... 86

Diagrama II. 4 Nevoia AeL pentru şcoli - viziunea elevilor .............................................................. 87

Tabel II. 19 Elevii ar dorii .................................................................................................................. 88

Tabel II. 20. Inconveniente/ disfuncţionalităţi în laboratorul INFO (în viziunea elevilor) ............... 89

102

LISTA ABREVIERI

SEI – Sistem Educaţional Informatizat

AeL – Advanced eLearning

ISO – International Organization for Standardization

TQC – Total Quality Control

TQM – Total Quality Management

î.e.n. – înaintea erei noastre

UE – Uniunea Europenă

ARACIP – Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar

CDŞ – Curriculum la Decizia Şcolii

IT – Information Tehnology

ITC - Information Tehnology and Communication

MECT – Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

TIC – Tehnologia Informaţiei şi Comunicării

LISTA CUVINTE CHEIE

calitate

calitatea educaţiei

calitatea în învăţământ

implementare

standarde

produs

servicii

educaţie

organizaţie

criterii

indicatori de performanţă

AeL

SEI

103

ANEXE

Anexa 1. Chestionarul pentru directori

Vă rugăm să răspundeţi în conformitate cu datele / informaţia de care dispuneţi, cu opinia

/imaginea pe care v-aţi format-o, cu viziunea personală asupra problemelor pe care le ridică

utilizarea tehnologiilor informatice şi comunicaţionale în instituţiile şcolare, în general, şi în

procesul de predare/învăţare, în special.

Informaţiile obţinute prin intermediul acestui chestionar vor contribui la ameliorarea tuturor

componentelor implicate în modernizarea procesului de învăţământ, la sporirea eficienţei acestuia,

la creşterea nivelului de competitivitate a absolvenţilor liceului pe piaţa muncii. Această contribuţie

va fi cu atât mai semnificativă, cu cât informaţiile obţinute prin acest chestionar vor reflecta mai

clar, mai exact, situaţia reală şi viziunea dv. de manager asupra problemelor în discuţie.

Vă mulţumim anticipat pentru efortul depus în studierea acestui chestionar şi formularea

competentă a unor răspunsuri care reflectă o situaţie reală.

I. Date de identificare

1. Şcoala (denumire l) …………………………………........................................................................

2. Adresa înstituţiei şcolare ……………………………………………...............................................

………………………………………………………………………....................................................

3. Director (nume, prenume) ..…………………………………………...............................................

4. Specialitate ……………………………………………………………............................................

5. Vechime în învăţământ ………………………………………………..............................................

6. Vechime ca director în instituţia respectivă ……………..…………................................................

7. Grad didactic ………………………………………………………….............................................

8. Ultimul curs de perfecţionare …………………………………………............................................

9. Şcoala: nr. de clase ….; nr. de elevi ……..; nr. de cadre didactice …....

10. Cadre didactice instruite pentru utilizarea AEL (specialitate, nr.) …..............................................

…………………………………………………………………………................................................

II. La următorii itemi vă rugăm să răspundeţi conform indicaţiilor date.

1. Vă rugăm să marcaţi prin 1, 2, 3, 4 sau 5 ORDINEA / IERARHIA (descendentă) care ar

reprezenta cel mai bine viziunea dv.:

Şcolile au nevoie de sistemul AEL pentru că

- utilizarea computerului îi atrage pe elevi la şcoală

- computerul promovează învăţarea cooperativă ….

104

- computerele fac învăţarea mai eficientă ………....

- computerul facilitează învăţarea individualizată ....

- computerele fac munca profesorului mai uşoară ...

2. Care ar fi, în viziunea dv., disciplinele cele mai avantajate de utilizarea AEL? Vă rugăm să

marcaţi prin 1, 2, 3, 4 …. 10 ORDINEA / IERARHIA (descendentă); aici disciplinele sunt

enumerate în ordine alfabetic.

- biologie

- chimie

- desen

- fizică

- geografie

- informatică

- istoria

- l. română

- l. moderne

- matematica

3. Din informaţiile de care dispuneţi, care sunt disciplinele la care elevii dv. au progresat cel mai

mult datorită facilităţilor oferite de AEL? Vă rugăm să le enumeraţi în ordine descrescândă.

- ……………………. (profesor: ………………………….);

- ……………………. (profesor: ………………………….);

- ……………………. (profesor: ………………………….);

- ……………………. (profesor: ………………………….);

- ……………………. (profesor: ………………………….);

4. Care dintre discipline dispune de softurile cele mai bine elaborate din punct de vedere didactic?

Vă rugăm să le enumeraţi în ordine descrescândă şi să indicaţi unul din softuri.

- …………… (soft …………….………………………….);

- …………… (soft …………….………………………….);

- …………… (soft …………….………………………….);

- …………… (soft …………….………………………….);

- …………… (soft …………….………………………….);

III. Vă rugăm să menţionaţi SUCCINT care ar fi după dv. efectele benefice ale implementării AEL

la nivelul UNITĂŢII ŞCOLARE:

1) ………………………………………………………………………………………................

2) .………..…………………………………………………………………………….................

3) ………………………………………………………………………………………................

105

4) .……………………………………………………………………………...............................

IV. Vă rugăm să menţionaţi SUCCINT care ar fi după dv. problemele AEL dificil de rezolvat la

nivelul UNITĂŢII ŞCOLARE:

1) …………………………………………………………………………………………...........

2) …………………………………………………………………………….………..…............

3) …………………………………………………………………………………………...........

4) …………………………………………………………………………….……………..........

V. Ce propuneţi pentru rezolvarea unor probleme ale AEL cu care vă confruntaţi ca director al unei

unităţi şcolare?

1) …………………………………………………………………………………………............

2) …………………………………………………………………………….………..….............

3) …………………………………………………………………………………………............

106

Anexa 2. Problemele AEL dificil de rezolvat la nivelul unităţii şcolare

Selecţie din interviurile cu managerii şcolari:

- Ca profesor de informatică, mi-am dat seama că nu este de obligaţia profesorului şi nici de

competenţa lui să se ocupe de problemele tehnice ale serverului şi reţelei, gestionarea

aplicaţiei. Mereu trebuie să stea cineva s-o supravegheze. În plus, ar fi nevoie de acel cineva

pentru a asista profesorul în utilizarea aplicaţiei. Sarcina asta s-a transmis ca directivă clară:

profesorul de informatică se ocupă de aceste aspecte şi îi ajută pe colegi şi aşa mai departe...

Să ne fie cu iertare... Nu neapărat că nu vreau – deşi, spre exemplu, eu personal nu vreau să

fac chestia asta – dar poate că nu am cum s-o fac, adică nu ştiu să-i îndrum pe colegi pentru

că nici eu nu stăpânesc această aplicaţie. De exemplu, dacă mă puneţi acum s-o instalez, nu

mă pricep. Pun şi eu CD-ul, îi dau drumul şi vad mai departe... citesc help-ul... merge, nu

merge... dau telefon la un coleg, îl întreb... dar, pentru lucrurile astea trebuie oameni – adică

nu mai poate rămâne profesorul de informatică, nu neapărat pentru că nu vrea, ci pentru că

nu poate.

- În acest sens, trebuie neapărat un post pentru aşa ceva. Personalul nostru este foarte redus.

Acum 2 ani am avut un post de laborant, însă a avut loc o reducere drastică de personal şi l-

am pierdut. Abia acum, cu chiu cu vai am reuşit să facem la loc norma întreagă de ajutor

programator, mă rog, care ce-ţi face: mai repară ceva, mai instalează ceva, mai răspunde şi

altor solicitări – mai scrie un referat, mă rog şi alte acte pentru şcoală – cu compartimentul

de secretariat... Eu am post de ajutor de programator, dar nu pot să-l pun să răspundă de

AEL. E om cu studii medii, nu are de unde să ştie. A fost autodidact – ştie să instaleze un

program, să aibă grijă de calculatoare, să şteargă un monitor, să conecteze o imprimantă,

chestii de astea... să supravegheze nişte elevi, să-l ajute pe profesor când are nevoie, dar nu

să gestioneze sistemul AEL.

- Vreau să vă spun că am avut, chiar la început, probleme cu serverul – când nici profesorii

noştri de informatică nu erau atât de iniţiaţi, când nu am luat foarte în serios problema AEL-

ului, dar care până la urmă [după câteva luni – n.n.] s-a descoperit că nu erau din vina

noastră, ci erau din vina celor de la firma care adusese serverul.

- La noi este o stricteţe extraordinară. Reţeaua AEL este păzită permanent, nu am desfăcut

niciodată un calculator, să-l ducem în altă parte... Pentru că mi-e foarte frică. Şi aşa n-au fost

probleme. Au fost acuma, de curând, când profesoarele de informatică au avut probleme cu

noile lecţii în AEL. Problema care ni s-a întâmplat nouă atunci cu serverul se întâmplă şi

altora acum.

107

- În primul rând rezolvarea problemelor tehnice, care înseamnă distribuirea optimă a

calculatoarelor pentru a nu avea probleme cu reţeaua, conectarea la Internet, care mie mi se

pare că trebuie să fie o măsură venită de sus, să se facă un sistem pentru toate liceele –

fiecare ne-am conectat pe dial-up, prin cablu, care cum a putut, fiecare are câte un server etc.

– noi avem dialup. Îl plătim din venituri proprii de la părinţi.

- Iar atingem un domeniu mai delicat. Sincer: în primul rând, când s-a adus platforma AEL,

totul a fost tratat cu superficialitate la nivelul celui care a instalat platforma. A venit, a stat

câteva ore, a făcut un proces verbal de instruire şi a plecat. Păi ce instruire? Două ore? Să

fim serioşi! Unii profesori nici nu erau în şcoală. Să fi stat cel puţin două zile. Nu pentru

mine, că eu, prin descoperire, rezolv cumva cu AEL-ul. Dar restul de profesori? În două ore

nu faci aşa ceva. Eu nu am fost instruită. Cum să semnez că am fost instruită? Este o chestie

serioasă acest AEL. Nu e utilizarea feon-ului de păr, nu? Nu se poate aşa. Instruirea

profesorilor – la cât curaj au ei să folosească calculatorul – trebuie făcută aşa, încet-încet –

ştiţi şi dvs. că învăţarea se face cu linguriţa, dozat, progresiv, nu... l-ai dus în sală, l-ai ţinut

20 ore şi gata! hai că de-acuma ar trebui să ştii să foloseşti – că n-are curaj săracul

[profesor]. Şi când mai are şi treaba lui – la chimie sau la fizică de făcut – le dă la o parte de

nu se văd.

- Deocamdată, i-am mai dat unui profesor de informatică sarcinile astea suplimentare. Nu-l

plătesc în plus, însă l-am susţinut să obţină gradaţia de merit pentru muncă suplimentară

(20% din salariu)... însă nu puteam să aşteptăm până rezolvă alţii această chestiune. Avem

10 profesori în primul val, i-am chemat pe toţi, am făcut împreună o programare, au început

să se pregătească, să înveţe să utilizeze AEL. Pregătirea cadrelor didactice cere timp...

Trebuie asistat şi profesorul ăsta, când intră la ora AEL, pentru că se poate bloca lecţia şi e

de înţeles... pierzi vremea degeaba. Pentru instruirea profesorilor, noi am facut un grup, în

ideea de acoperi toate ariile curriculare, şi am început într-o sâmbătă, ne-am întâlnit, am stat

2 ore cu profesorul de informatică. Profesorul de informatică a fost instruit de un

reprezentant al firmei SIVECO, care a venit şi a stat 4 zile aici, la noi... Pentru că diferenţa

era prea mare – să vină băiatul ăla să facă cu toţi... Cei 10 profesori instruiţi de profesorul

nostru de informatică este primul grup. Avem intenţia ca, cam 20, reprezentând o treime

dintre cadrele didactice din şcoală, să fie instruiţi în utilizarea AEL.

- În primul rând, noi am vrea să avem cât mai multe clase care să folosească aceste programe

la cât mai multe discipline. Adică să avem mai multe laboratoare de informatică. Noi mai

avem, cumpărate de comitetul de părinţi. Numai că şcoala este mare, iar laboratoarele sunt

folosite, în cea mai mare parte a timpului, de clasele de informatică.

108

Anexa 3. Interviu

Interviu cu CS.S., director la Şcoala Generală Nr. 1. „Endes József”, din Sînsimion

- vechime în învăţământ: 34, vechime ca director: 23 -

... La primul item, dvs. aţi pus pe primul loc "se produce o învăţare mai eficientă". Puteţi

argumenta?

CS. S.: Programul AEL vine clar cu noutăţi în actul didactic: ajută foarte mult la consolidarea

cunoştinţelor, pe mine la obiectul chimie mă ajută foarte mult la consolidare. După aceea, imaginile.

La foarte multe obiecte, imaginile sunt foarte importante, imagini pe care noi, profesorii, nu le

putem reda cu creta pe tablă: si s-a văzut şi la oră, figuri în spaţiu, mişcarea atomilor, anumite

eperienţe virtuale... pentru că în această variantă 4 pe care am primit-o acum, un lucru extraordinar

de bun, chiar ţineam să spun lucru acesta, este faptul că s-au introdus experimente virtuale. Eu

vorbesc din punctul de vedere al chimiei.

Ce anume?

CS. S.: Experimente virtuale, de ex., acid clorhidric cu zinc, pe care eu nu puteam să îl fac. Două

lucruri foarte bune: evităm anumite riscuri şi lipsa substanţelor. Nu la lipsurile AEL-ului..., ci

lipsa...

Consideraţi că utilizarea laboratorului oferă un ajutor în special pentru elevii cu un nivel superior

de pregătire – ei se distanţează mai mult, devin performativi în raport cu restul clasei –, sau îi

favorizează pe elevii mai slabi, care în acest fel reduc distanţa faţă de elevii performativi?

CS. S.: Aici sunt două laturi distincte; depinde de momentul lecţiei intri şi accesezi lecţia pe

programul AEL. Depinde foarte mult momentul lecţiei. Dacă vrei să faci să faci lecţie nouă,

categoric îţi ajută elevul pentru performanţă, dacă vrei să faci lecţia ca o consolidare, ca o aplicaţie,

ca un test, noţiunile sunt de nivel mediu şi atunci îmi ajută mie restul clasei. Deci punem accent pe

învăţarea diferenţiată. Dacă eu am o grupă de performanţă şi vreau să fac performanţă că merg la

olimpiadă, categoric voi intra cu ei înainte ca eu să predau lecţia, pentru că sistemul le dezvoltă

foarte mult simţul orientării, le dezvoltă rapiditatea, perspicacitatea, testele care sunt foarte rapide,

lucrul cu calculatorul. Dar, dacă am deja o clasă cu nivel mediu şi urmăresc performanţa de a trece

examenul de bacalaureat, adică să ia o notă de 6-7, atunci intru în ultima fază a lecţiei, la fixare de

cunoştinţe, la consolidare, nu intru la noţiuni noi. Este greu...,matematică, chimie, fizică, nu faci

fără creta în mână. Asta-i clar. Creta rămâne baza, iar AEL vine şi completează. Este

"cosmetizarea", dacă vreţi, şi este pasul spre înainte.

Pe locul 2 – AEL favorizează şi promovează învăţarea prin cooperare

CS. S.: În echipă?

109

Nu, mie nu mi se pare eficient să lucrăm câte 2-3 la un calculator, dar asta nu e vina noastră. Dar

ideea este de a se merge copilul şi calculatorul, trebuie stimulat el ca persoană. Lucrul în echipe se

face de regulă în clase, pe ateliere de lucru, pe teste diferenţiate. Dar în faţa calculatorului mie mi se

pare că trebuie să fii singur.

Pe ultimul loc – îi atrage pe elevi la şcoală. De ce pe ultimul loc? Nu este una dintre motivaţiile

principale?

CS. S.: Ce se întâmplă... Trebuie să privim laboratorul AEL ca un material didactic pentru orele de

curs, şi nu Internet, jocuri, nu divertisment. Categoric, AEL-ul este ca şi o culegere de matematică,

este ca şi un experiment la fizică. Eu îl văd ca o parte integrantă a materialului pe care noi îl

folosim. Atrage sau nu copiii la şcoală? Nu e locul şi momentul să vorbim aici cu ce putem să îi

atragem. Ăsta-i punctul meu de vedere. AEL-ul vine şi perfecţionează, cosmetizează, ne face să

mergem cu paşi mai repezi către o civilizaţie – să zicem noi - a electronicii şi a informaticii, dar

nicidecum că îi atrage pe copii, pentru că ei sunt familiarizaţi cu calculatoarele.

Item 2 – discipline avantajate de utilizarea AEL: biologie, chimie, fizică. Ce înţelegeţi prin

"avantajate"?

CS. S.: Răspunsurile erau date pentru anul trecut, când oferta pentru chimie, biologie şi fizică era

mult mai amplă decât pentru celelalte obiecte. De ex., la română, anul trecut nu aveam nimic pe

AEL. Am reuşit noi să punem filme, să le adaptăm. Acum, nu mai este de actualitate răspunsul,

pentru că suntem pe varianta 4, variantă mult îmbogăţită. Era un început atunci. Deci "avantajate"

din acest punct de vedere.

Pot exista avantaje şi din alte puncte de vedere?

CS. S.: Da, există avantaje. Exact ceea ce vă spuneam la început. Sunt obiecte care au nevoie de

figurare în spaţiu, de desen de animaţie, de simulări. Toate aceste simulări ale fenomenelor

biologice, fizice, chimice se fac extraordinar de bine pe acest program. Mai puţin m-aş duce cu

gândul la o animaţie sau la o simulare la matematică, cu toate că la noi, la matematică se intră

frecvent şi domnii profesori sunt mulţumiţi, mai ales că s-a îmbogăţit foarte mult oferta de lecţii.

Noi am şi învăţat să ne facem singuri lecţii, putem să ne creăm singuri lecţii. Am făcut un curs (cu

specialiştii de la Constanţa, de la SIVECO), la sfârşitul anului trecut şi am zis că anul acesta o să

încercăm şi noi să ne creăm. La fizică s-au creat, şi la geografie, şi română. Eu nu am creat nici o

lecţie, dar colegii mei au creat. La geografie, fizică şi română, sunt lecţii create de noi.

Itemul 3 – elevii progresează cel mai mult la biologie, fizică, matematică?

CS. S.: Şi chimie..., evident.

De ce la aceste discipline?

CS. S.: Exact ceea ce am discutat mai devreme. Acelea sunt motivele. Fixează bine, înţeleg

fenomenele mai bine.

110

În unele situaţii am avut răspunsuri ca "pentru că la acele discipline au avut softuri".

CS. S.: Eu nu văd cantitativ lucrurile, eu vreau să le văd calitativ. Nu vorbim de cantitatea de lecţii,

pentru că asta se perfecţionează şi asta ţine de noi. Noi am învăţat şi ştim. Eu vorbesc calitativ cum

ajută elevul şi atunci mergem pe ceea ce am spus mai devreme.

Care sunt soft-urile cele mai elaborate din punct de vedere didactic?

CS. S.: Fizica ni s-a părut foarte bună. Şi colegilor mei. Biologia, la fel, foarte bună. Anul trecut,

matematica şi chimia erau puţin deficitare, dar anul acesta, pe var. 5, am văzut că lucrurile s-au pus

la punct. Bine, mai sunt şi scăpări, probabil si de la tehnoredactat... Întâlnim, dar noi, din mers,

sigur că da, explicăm copiilor. Asta-i si rolul nostru acolo, pentru că ei nu stau singuri in fata

calculatoarelor. Este un proces interactiv şi este bidimensional sau tridimensional, luând şi

calculatorul ca o a treia dimensiune, dacă nu chiar prima. Deci este profesorul, este elevul şi este

calculatorul – intr-un permanent dialog. Şi atunci, noi corectăm din mers.

Efectele benefice ale implementării AEL: facilitează învăţarea individualizată.

CS. S.: Categoric, pentru că eu rămân la ideea că în faţa calculatorului trebuie să fii doar tu cu el, în

momentul în care lucrezi individual, iar în momentul în care lecţia este interactivă intri şi cu a treia

persoană – profesorul. Dar nu în colectiv, pentru că fiecare are un anumit stil, un anumit ritm. Şi aţi

văzut şi la clasă: un anumit simţ al perceperii. Si atunci, categoric, dezvoltă mult munca individuală.

Dar dezvoltă foarte mult şi abilităţile de lucru cu calculatorul în orice domeniu, pentru că ei vor

părăsi liceul, vor merge spre anumite domenii unde, ştim cu toţii, calculatorul este totul. Deci, se

familiarizează... Mie mi se pare esenţial. Una-două ore de informatică pe săptămână nu ajungeau

Gândiţi-vă că aceşti copii intră ... poate sunt săptămâni în care intră 10 ore în AEL, din 30 pe

săptămână. Eu zic că este un pas extraordinar.

Probleme AEL: ce probleme aveţi cu utilizarea, din punct de vedere tehnic?

CS. S.: Tehnic, aţi văzut că funcţionează.

Aveţi administrator de reţea?

CS. S.: Da, am pe domnul director adjunct care era acolo. În momentul în care eu am o problemă

tehnică, dl. profesor o rezolvă.

Cum aţi rezolvat problema administratorului de reţea?

CS. S.:. Nu avem post dat de inspectoratul şcolar. Directorul adjunct, viitor informatician o

administrează sistemul.

Aveţi un singur laborator, vă ajunge?

CS. S.: Ne ajunge, pentru că avem numai 8 clase de gimnaziu.

Deci la 8 clase de gimnaziu.

CS. S.: Acuma, sinceră să fiu, două ar fi ideal, dar este mult prea mult pentru... Ne descurcăm.

Vi s-a blocat vreodată şi nu aţi putut repara cu mijloace locale.

111

CS. S.: Nu. Se întâmplă uneori... Astfel, la o lecţie a mea, nu am putut deschide un fişier. Asta e...

Dar, noi avem un administrator foarte bine pregătit.

Orarul?

CS. S.: Planificarea la început de an.

Reuşiţi cu cele 8 clase?

CS. S.: Da, reuşim. Ne înţelegem între noi.

Când a fost vorba despre softuri, aţi spus că aţi dori să fie diversificate...

CS. S.: Au fost îmbogăţite...

Diversificarea în sensul disciplinelor...

CS. S.: E mai la îndemână să o proiectezi. Nu, e suficient, şi noi ne mai putem crea. Au apărut şi

experimentele acelea virtuale care sunt foarte frumoase...dar trebuie să stăm să le învăţăm noi întâi,

pentru că dacă greşeşti când duci eprubeta acolo.. sare în aer... Bine, experimentul făcut în laborator

rămâne totuşi...

În programele dvs, în general la socio-umane, există totdeauna pus ca unul din obiectivele

principale "dezvoltarea capacităţii de investigare". Aceste experimente dezvoltă capacitatea de

investigare sau nu?

CS. S.: Mai mult a observa, decât a investiga. Nu are ce să investigheze, nu... Observă.

Bun, dar cum să facem ca să investigheze.. Să spunem capacitatea de observare şi nu de

investigare..

CS. S.: Păi, una este a investiga, alta este a experimenta şi alta a observa. Categoric, sunt trei noţiuni

distincte.

Da, dar atunci de ce spunem asta?

CS. S.: Păi, nu ştiu cine spune...

Ce probleme consideraţi că au prioritate în momentul de faţă în utilizarea TIC, în general, AEL în

special, în şcoala dvs., în învăţământ, în general? Deci probleme prioritare pe care le consideraţi

dvs.?

CS. S.: Deci, prioritare... Numărul 1, asigurarea unui inginer de sistem. Fără inginer de sistem nu

poate funcţiona nici un laborator AEL. Dacă aţi merge prin toate şcolile, aşa la rând să vedeţi unde

este unde nu-i...Bine, inginer de sistem bine pregătit, plătit bine, instruit înainte pe AEL şi aşa mai

departe.

Greu de găsit.

CS. S.: Da, eu sunt un caz fericit. Sincer vă spun. Sistemul nostru a funcţionat din start, am avut pe

domnul director adjunct, a fost foarte receptiv, a comunicat foarte bine... Este un pas înainte, asta

este clar. Numai, asta este condiţia numărul 1, categoric, iar condiţia numărul doi este

receptivitatea.

112

Anexa 4. Chestionarul pentru profesori


1. PROFESOR (nume, prenume) …………..........................................................................................

2. Specialitate: ...........…………............................................................... 3.Vechime ………/.............

4. Grad didactic ………………………………………………………….............................................

5. Ultimul curs de perfecţionare …………………………………………............................................

Data…………….. Realizator ……………………………....................................................................


1. Vă rugăm să marcaţi prin 1 afirmaţia pe care o consideraţi că este cea mai îndreptăţită pentru

PRIMUL loc; prin 2 – cea de pe locul al doilea şamd.:




- computerele fac învăţarea mai eficientă ………...

- computerul facilitează învăţarea individualizată ..

- computerele fac munca profesorului mai uşoară ..


marcaţi prin 1 disciplina pe care o consideraţi că este cea mai îndreptăţită pentru PRIMUL loc; prin

2 – cea de pe locul al doilea şamd.:

- biologie

- chimie

- desen

- fizică

- geografie

- informatică ;

- istoria

- l. română

- l. moderne

- matematica

3. Care dintre softurile cu care aţi lucrat sunt cele mai elaborate din punct de vedere didactic? Vă

rugăm să le enumeraţi în ordine descrescândă:

- …………… …………….…………………………............................................................................

- Puteţi menţiona un indiciu în care să susţină opinia dv?

………….……….…………………………..........................................................................................

113

4. Care dintre softurile cu care aţi lucrat sunt cele mai slabe din punct de vedere didactic?

Vă rugăm să le enumeraţi în ordine descrescândă:

- …………… …………….…………………………............................................................................

- Puteţi menţiona un element care să susţină opinia dv?

………….……….…………………………..........................................................................................

III. Vă rugăm să menţionaţi SUCCINT care ar fi după dv. efectele benefice ale implementării AEL

la nivelul UNITĂŢII ŞCOLARE:

1) …………………………………………………………………………………………............

2) .………..……………………………………………………………………………….............

3) …………………………………………………………………………………………............

4) .……………………………………………………………………………...............................

IV. Vă rugăm să menţionaţi SUCCINT care ar fi după dv. problemele AEL dificil de rezolvat la

nivelul UNITĂŢII ŞCOLARE:

1) …………………………………………………………………………………………............

2) …………………………………………………………………………….………..….............

3) …………………………………………………………………………………………............

V. Ce propuneţi pentru rezolvarea unor probleme ale AEL cu care vă confruntaţi ca profesor?

1) …………………………………………………………………………………………............

2) …………………………………………………………………………….………..….............

3) …………………………………………………………………………………………............

VI. Ce măsuri ar trebui luate pentru perfecţionarea cadrelor didactice?

1) …………………………………………………………………………………………............

2) …………………………………………………………………………….………..….............

3) …………………………………………………………………………………………...........

VII. Dv., personal, în ce domeniu/direcţie aţi dori să aveţi un sprijin? În ce formă?

…………………………………………………………………………………………........................

……………………………………………………………………………............................................

VIII. Probleme pe care doriţi să ne semnalaţi:

1) …………………………………………………………………………………………............

2) …………………………………………………………………………….………..….............

3) …………………………………………………………………………………………............

114

Anexa 5. Chestionarul pentru elevi


1. ELEV (nume, prenume) …………....................................................................................................

3. Clasa a ...........………… 4.Vârsta ………Sex (B/F) ........................................................................

5. Dispune de computerul acasă ? (Da/Nu) ...........................................................................................

6. Experienţă cu computerul în afara şcolii? Ce fel? Unde? .................................................................

…………………………………………................................................................................................


1. Vă rugăm să marcaţi prin 1 afirmaţia pe care o consideraţi că este cea mai îndreptăţită pentru

PRIMUL loc; prin 2 – cea de pe locul al doilea şamd.:




- computerele fac învăţarea mai eficientă ………...

- computerul facilitează învăţarea individualizată ..

- computerele fac munca profesorului mai uşoară ..


marcaţi prin 1 disciplina pe care o consideraţi că este cea mai îndreptăţită pentru PRIMUL loc; prin

2 – cea de pe locul al doilea şamd.:

- biologie

- chimie

- desen

- fizică

- geografie

- informatică

- istoria

- l. română

- l. moderne

- matematica

3. Care dintre softurile cu care aţi lucrat v-au plăcut cel mai mult? Vă rugăm să le enumeraţi în

ordine descrescândă:

…………………………………………………………………………………………........................

- Puteţi menţiona un indiciu în care să susţină opinia dv?

…………………………………………………………………………………………........................

115

4. Care dintre softurile cu care aţi lucrat v-au părut cele mai greoaie, mai nereuşite? Vă rugăm să le

enumeraţi în ordine descrescândă:

…………………………………………………………………………………………........................

- Puteţi menţiona un element care să susţină opinia dv?

…………………………………………………………………………………………

III. Vă rugăm să menţionaţi care dintre softuri v-a ajutat cel mai mult să vă însuşiţi conţinutul

temei/lecţiei respective?:

…………………………………………………………………………………………........................

IV. Vă rugăm să menţionaţi care dintre softuri vi s-a părut că are grafica cea mai adecvată

conţinutului?

……………………………………………………………………………………........................……

V. Care soft v-a permis să lucraţi şi individual?

…………………………………………………………………………………………........................

VI. Cum v-ar plăcea să se desfăşoare lecţiile în laboratorul INFO?

…………………………………………………………………………………………........................

VII. Ce vă deranjează la orele când lucraţi în laboratorul INFO?

…………………………………………………………………….....................……….………..……

116

CURRICULUM VITAE

INFORMATII PERSONALE:

Nume LŐRINCZ ZOLTÁN

Adresa 209/12, strada Principală, 537285, Sînsimion, România

Telefon 0266334671

0740265706

Fax 0266334613

E-mail [email protected], [email protected]

Naţionalitate maghiară

Data naşterii 22 martie 1973

EXPERIENTĂ PROFESIONALĂ: 1 ianuarie 2000- până în prezent

Şcoala Generală nr. 1. “Endes József” Sînsimion

învăţământ

director adjunct

organizarea activităţilor instructiv-educative

profesor de geografie-informatică

activitate la catedră

1 septembrie 1998- 1 ianuarie 2000

Şcoala Generală nr. 1. ”Endes József” Sînsimion

învăţământ

profesor de geografie-informatică


1 septembrie 1991- 31 august 1988

Şcoala Generală Valea lui Pavel

învăţământ

profesor suplinitor


117

EDUCATIE ŞI FORMARE: Universitatea “Transilvania” din Braşov

PIR: reconversie profesională – Tehnologia informaţiei

student anul I.

2007-2008

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Master: Management educaţional

student, anul II.

2005-2007

Universitatea “Babeş-Bolyai” - Cluj Napoca

Grad didactic II

certificat de absolvire

august 2006

05-09 decembrie 2005

Formare în utilizare, administare, elaboarare materiale

educaţionale pentru AEL

adeverinţă

2003-2005


geografie / profesor I

diplomă de licenţă

superior, S

august, 2003

Universitatea de Vară “Bolyai”

Multimedia în educaţie

adeverinţă


definitivat în învăţământ

118

certificat de absolvire

august 2001

MEdC, Consiliul Naţional pentru Curriculum

mai 2001

adeverinţă

februarie-mai 2001

IŞJ Harghita, CCD- Miercurea-Ciuc

Dezvoltarea educaţiei rurale

certificate

1995-1999

Institutul Pedagogic “Eszterházy Károly”, Eger, Ungaria

geografie/ professor II

diplomă de licenţă

superior de scurtă durată, SSD

1987-1991

Liceul Teoretic “Tamási Áron” – Odorheiu-Secuiesc

profil real

diplomă de bacalaureat

mediu

1979-1987

Şcoala Generală cu clasele I-VIII Corund, jud, Harghita

general

APTITUDINI ŞI COMPETENTE

PERSONALE:

Limba materna maghiară

Limbi straine cunoscute Limba engleză: citire / scriere / vorbire

da da da

119

Aptitudini si competente artistice Cânt la chitară şi sintetizator,

Sunt priceput la desenul artistic

Aptitudini si competente sociale În comună există o comunitate reletiv număroasă de etnie rromă.

Ca director adjunct de şcoală, împreună cu colaboratorii mei,

educatoare, învăţători, profesori am legătură permanentă cu

aceşti oameni. Datorită specificului lor cultural, şi al deosebirilor

de comportament trebuie studiată modul lor viaţă, valorile pe

care consideră ei importante. Numai printr-un dialog eficient cu

această comunitate pot fi atrase în procesul de învăţământ, şi

integraţi în societate.

Aptitudini si competente

organizatorice

Ca director adjunct sunt responsabil de managementul corect al

activităţilor educaţionale ale unităţii de învăţământ, şi

structurilor arondate.

Totodată sunt gestionarul patrimoniului şcolii.

Aptitudini si competente tehnice Utilizez în munca mea calculatorul de 9 ani. Softuri şi limbaje

de programare cunoscute şi utilizate: Windows (toate

versiunile), Linux, Microsoft Office, Internet, programe grafice

şi multimedia; HTML, Neobook for Windows, AEL, ASM

Cunosc folosirea aparatelor electrotehnice recente.

Permis de conducere Nu

Alte aptitudini si competente ca profesor de geografie organizez excursii, la care sunt ghid

INFORMATII SUPLIMENTARE: prof. Csóg Samu – director, Şcoala Generală nr. 1. ”Endes

József” Sînsimion

ANEXE: Nu e cazul

120

OPIS

Prezenta lucrare conţine:

1. Coperta exterioară

2. Coperta interioară

3. Cuprins

4. Rezumat în limba romană

5. Rezumat în limba engleză

6. Capitolele I, II, III

7. Bibliografie

8. Lista formelor grafice (figuri grafice, fotografii, tabele)

9. Listă abrevieri

10. Listă cuvinte cheie

11. Anexe

12. CV European

13. Opis

Nr. total de pagini: 120

Nr. figuri, fotografii: 4

Nr. diagrame: 4

Nr. tabele: 20

Lucrare de disertatie - endesjozsefiskola.ro disertatie final.pdf · Ca stat membru al UE, ţara...

Documents

Transcript of Lucrare de disertatie - endesjozsefiskola.ro disertatie final.pdf · Ca stat membru al UE, ţara...