Lucian Blaga

5/11/2018 Lucian Blaga - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/lucian-blaga-55a0cf602d05e 1/41

totodat;, fizicl qi metafizicd, linind deopotrivi de sensibil qi dcceea ce poate fi doar gindit, pieritoare in formele pe care lc ir,dar incoruptibili pi eterni in ea insXqi. Poetul o echivaleazi culumiqa.

lCea mai adinci inttrigie a lui Blaga este a acestui,,haos dia-fan" din care s-a niscut lumea Ei continui si se nascI, intr-unproces cosmog;onic infinit, prin care existenga triumfi mereu asu-pra neantuluij

scria Blaga cu ciliva ani iq4inte, intr-un eseu care era mai multexclamagie decit meditalid$ftntuirea ,,vielii" cosmice prezente inroate lucrurile, animismuf convingerea ci participim la ,,tainaveEniciei" gi ci valoarea existenlei noastre vine de aci, de unde

datoria de a ,,adinci",.prin iubire gi.prin fapti, aceast; taini -,totul din nevoia de a da un sens lumii qi existengei umane amenln-

1arc de neant, sint elemente care rezumi ttn proces de formalie qi

exprimi .o sindire qi o atitudine pe care Blaga le agazi la temeliaoperel lur poetrce...!

- El vine aqadar cu o reprezentare a lumii ca o alcXtuire ar-monioasX, ale cXrei lucruri

-se prelungesc lntr-un substrat ,,ne-

pXtruns", ,,ascuns in adincirni de-inttrneric"

9i sint de aceea miste-

iioase, muiate in ,,tainX" ca lntr-o plasrn5 care le di adevXratavaloare ontologici. Schigind .doar geitul. rnitizirii ("nepitrunsul"),poetul ,,vede" iealitatea absoluti a lurnii ca pe o substanlX magicide care este impregnat tot universul fenomenal : aceasta este

,taina", ,,sfintul-mister". $i dacX algii ,,ucid cu mintea" taina dinlucruri, reduc lumea la aparengS, golind-o astfel de substaniiabsolutX 9i lipsind-o de seni, el sporegte ,,a lumii .tainX", imbogi-gegte ,,intuneiata zare" ,,cu largi fiori de sfint mister". Opozigia,mai mult inipliciti, sub semnul cXreia a inceput poemul, e subli-niat5 inc5 o dati in finalul lui : ,,cXci eu iubesc / ti flori qi ochi

gi buze gi mormintg'( - toate formele vii ale vielii, ca' 9i peacelea ripuse,

Cum va spori poetul taina lurnii ? ln chipui cel mai simplu :

privind lucrurile ei intr-o perspectiv; care le conferX o dimensiune

iscunsS, 'profundS, intuind, dincolo de imaginea perceptibili prinsimluri,

"realitatealor" adevlratX, datX de participarea la sub-

stan[a universului. Altfel spus, v[zlnd lu,nrea ca pe o ,,corol5 de

n:linuni".Aceast5 rnetaforX memorabili, fruct al unei tensiuni creatoare

orientati in direclia clarificXrii viziunii generale a poetului (unpoenr din aceeaqi epoci - Pe rwina unni templw - vorbegte de

"minunilece le cuprinde noaptea / ln sflntul ei potir f5ri de mar-

gini", altul - Lwme / - oferl o variant5 cireia-i lipsegte ins5

sugestia de arrnonios, ,,ccsmic" : ,,largi urare de minuni :o,

lume !"),. rezumX perspe.cdva lui Blaga, asupra lumii - perspec-tiva unui poet cu sensibilitate metafizici -

gi reveleazd caractetulfilosofic a[ operei lui. Poezia lui Blaga este filosoficX - mai exact,metafizic5, in sensul ardat intr-un capitol anterior - in insugifundamentul ei, in perspectiva asupra lumii, din care derivl gi

"COROLA DE MINUNI A LUMII,

' Nu cunoa5tem decit vag procesul cXut5rii de,sine-3- poetului,de-a lungul uniii decen-iu. Esieliigur fisi cX.jn-n$rnentulileisuiriivolumuhii ds . "d.b

gt4-e,r.

c-operirea" se-+rodqrqsEj B l a ga deschide- pri -

mdl*diiiiif Ei; irJilft iuri ali-liilegcir

ii ciffiina," lnaintea c[ruiapune, ffp chip de ,,prefa[;", Eu na strivesc corola do tninnni *lwrnii.ilndifeient de ordinea in care vor fi fost scriee ,poentelelunrinii" $i de tot ce le precedase, textul accstr reprezirrtil astfel

punctul zero al operei, piatra dc temelie a viitorului edificiupoetrc.,;

llzbitor este mai intii caracterul de declaragie al poemului, odecl'bragie ficuti pe un ton patetic ai prin care autorLrl, intorcindparcX privirea de la nigte fapte cutremur5toare, exclami ,,eu nu" :

,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / si nu wcid / cu mintealainele, ce le-ntilnesc in *calea meai! 1s.n.;.ifitlul 9i primele lr.rrurisint in fond un strig5;venit diiitr-o experiengi de vialX qi degindire nedezv5luitX aici, insl mXrturisiti in esggrile epocii dc for-mafie $i in proza memorialisticX de mai tirziu:(-este, pe de o partc,experienga pripului rl"zboi mondial, qi, pe deilta,-a cultuiii t{e

tip pozitivistl["Nu pot sI nu admit o viagi care se ascunde indosul aparerifelor", ,oameni care triim necontenit cu moartea inf.agd, ar trebui sX avem atita mindrie sI spunem : sunrem rnari,

fiindci nu suntem singuri; ceva din taina vegniciei s-a coboritin inimile n,oastre gil ne dX t5ria unor zei", ,,de pretu.tindeneaauzim zvonul necunoscutulai, qi cineva ne spune cX atunci suntemmai valorogi cind prin entuziasmul sau iubirea noastrS, printr-ungind sau faptl mare adincim qi mai mult misterul acelei lumidespre care suntem obiqnuiqi si credem ci nu simre, nu judecl"

-158

159



in reprezentarea acesteia. Sensibilirarea merafizici" ll face sX cautefondul substanlial absolut al lumii, sX coboare pin5 la senez6,InsX, indatX ce l-a aflat, poetul revine in imediatul fenominal eise fixeazl aci, rS,minind ,,filosof", dar in alt fel declt filosofulpropriu-zis. ,,Un filozof

- ne incredingeazX el intr-un aforismdin Dhcobolwl

-, cind se plimbX prinrr-o pXdure, nu se plimbiprintre trunchiuri, ramuri gi- frunze.- El se plimbl printr-o 'pidut.

de rXdXcini". Acceptind metafora, am sp,lne c5, in mijlocul ace-

biagipXduri, poetul vede tocmai trunchiurile, ramurile gi frunzele,

f5ri sX ignore insi ridlcinile din care vin sevele. Pare paradoxaic5, mai liber, in principiu, in exercigiul imaginaqiei sali ca poetdectt ca filosof, Blaga di o reprezentare mJi sXrac5 a fonduluilumii in lirici decit in scrierile teoretice. El asculti insi de douiv-ocafi diferite. Ca filosof se abandoneazd unei inclinajii specula-tive irepresibile orientatX spre ,,lucrul in sine", ca poet se migcXpe terenul concretului, intre fenomene, imbrXgigeazi lumea datX.Nu ,,mediteazd"" asupra lucrurilor, ci le contemplX in

'perspec-tiva arirati, semnificalia filosofici nu e un adaosl e implicatE lnviziunea general; gi respingerea in niqte insenrnXri tlrzii a uneirele injelegeri este lntemeiati : ,,Sensuri a6cunse, cc ar putea sd

fie formulate in chip abstract, nu se gHsesc in peezia rrieo decftca alunecXri, pe cari lnsumi le conda[rn. Toatc sensurile tin de

domeniul unei sensibilitSgi metafizice ce coboarX tn adinc si vinedin adinc, ele n-au confinii cu ingelegerea'filosofici discursivil"Ew nw strivesc corola d,e minwni a lwmti trebuia arezat inain-

tea Lwminii; Blaga este poetul ,,corolei de minuni a lumii", nual evaclirilor in strXfunduiile ei, este poerul realitljii cosmice'pal-pabile, care poart; insi in ea substanqa absolutl a universului.Aqa cum ,,lumina" este aceast; substangX gi este totodatX ceea ce e

pentru spiritul comun (filosoful a acordar mereu un interes deose-bit teoriilor mai vechi gi mai noi asupra luminii, fascinat de carac-rerul ei misterios), tot astfel lucrurile lumii sint ceea ce sfnt pen-tru percepgia obiqnuit5 9i in acelagi timp stnt manifest5ri ale Ton-dului absolut, forme ale luminii : opera lui Blaga se va consriruipe temeiul acestei ambiguitlgi.

sandri, de pild5. ,,Credinla mea o sorb puternicX din soare", ,,spresoare rid",-,,spre diminegile tale rfd, / soare vechi, soare n6s" -exclam5 el deleoli gi-l pune pe Giordano Bruno si clnte balada

soarelui gi-a lumii, a ,,permanenlei 9i-a schimbirii" :

E acelaqi, nu-s aceiagi,

E acelaqi unic soare

tilc suav invederind.

Ca si coloreze ceasul

fluturi - alfi sunt la rind.(...)

E acelagi, nu-s acelea$.

E acelaqi unic soare,

inimi prin lumi bitind.Si ingine-n vreme rugul

alte-amurguri sunt la rind,

Poemul oferi imaginea, alcXtuitX din ,,momente" cuprinse

intre rXsirit gi asfingit, a unei zile de varX, dar gi o viziune ge-

neralX, a lumii scXldate in luminX qi clreia soarele ii reveleazi

"tilcul suav". ln aceasti perspectiv; lSrgiti. infinit, astrul devine

inim5 a lumilor (ceea ce l-a atras pe Blaga din filosofia lui Bruno,

invocat pi in alte locuri, a fost probabil, in afarX de panteism,ideea genezei perpetue 9i a pluralitXlii lumilor gi, evident, viziuneainfiniti gi solari a universului, ceea ce explic; titlul poemului de

fagS-)., ,risiritul" gi ,,amurgul" sint termenii unui ciclu etern reluat.f

-Soarele este agadar ,,lumina" in amtndoui sensurile pe care

i:uvintul le are la Blaga, prezenla lui rXspunde deopotrivX nevoiide absolut a poetului

-Eisensibilitigii lui ia naturi,' lnclinagiei de

a se fixa in concretul fenornenal : soarele e miezul accesibil allumii. Sentimentul existengial sau (ceea ce la Blaga e totuna) starea

lirici ajunge astfel sI fie hotiriti de migcarea soarelui, de variajiaintensitigii luminii lui, lucru descoperit cn uimire lncX din epocadebutului :

De ce-n aprinse dirnined de varlmi simt un picur de dumnezeire pe p5mint

qi-ngenunchez ln fala mea ca-n faja unui idol ?

De ce-ntr-o mare dc lumini mi se-nneaci eul

ca para unei facle in vipaia zilei ?

POETUL SOLAR

. Poet al ,,luminii", Blaga este, fundamental, un poet solar,intr-un sens care-l agazl mai aproape de Hijlderlin decii de Alec-

160 l6l



De ce in nopfi adinci de iarni,cind sori indepirtali s-aprind pe cer

9i ochi de lupi pridalnici pe pimint,un glas imi strigi asculir din intuneric,

:: iTli,ll'n:nuride mai acasd

(Pax magna)

R5spunsul este o incercare de a explica dualitatea fiingei lui,dualitate real5, insX ingeleasl in adevXraqii ei rermeni mai tirziuqi exprimatl cu elemente ale unei mitologii personale, nu biblice,ca aici. Dar nu r5spunsul intereseaz5, ci intrebarea. Cici cuprinsulei limureqte se,mnificalia poeziei blagiene a zilei 9i a nopgli qi aanotimpurilor.''Ziua, noaptea, anotimpurile sint, in textele pe carele avem in vedere, mai mult decit cadru al poeziei, sint obiect alei gi, mai ales, cauza miqclrii sufleteEti. Altfel spus, nu ne aflXmaci in prezenla unei poezii care, provocat; de impulsuri fIrXleglturi cu momentul cosmic, se folosegte de el ca de un repertemporal, ci a uneia determinatX, esenlial, de acest moment. RisI-rirul soarelui e intotdeauna motiv de iubilagie, el amintegte de ivi-rea luminii originare, inseamni renagterea lumii, ,invierea" ei :

oO inviere e pretutindeni, pe drum / gi-n luurina deqteapti".

,,Ochii mi se deschid umezi", psalmodiazi Blaga in continuare, ,,gisunt imp5cat / ca fintinile din imperiul lutului", intr-un universarmonios, muzical (,,Sunt in mijlocul privighetorilor"), in careparci invie qi ,,stribunii", florile ,,peste fire de mari"'lumineazica nigte aureole Ei fiecare trec5tor poate binecuvinta (,,TrecXto-rule, oricine-ai fi, / ridicd, gi tu peste mine mina ta dreapti) -ntr-un cuvint, un univers redevenit sacru, ca in clipa

-geiezei

(Inviere de toate zilele). AltldatS, poetul se simte cblumni intemplul pXgin al naturii, inchinat soarelui, ,,o stalactiti intr-ogroti uriag5, / in care cerul este bolta", receptacol al luminii :

sentimentul participXrii la viaga uni-de sine in cosmic ; prin contrast,

,,noaptea" e, in multe poeme ale lui Blaga, cavza ttezitii sparme-

lor. Ea spofegte Eentimentul singurltijii, reactualizeazl gindultrecerlr -

Peste-aceleagi aritlri gi-;rcelcagi case

clopot de sear-aud, $i stru in crucc

cu o zi sub cer pierdutfi,

Prin ani subt poduri se dcptrrtcrzl

ce focuri vechi ? ce noud plrrti I(Adinyit)

-pi al morlii :

Mamll, - ninricul -_ nrnrclo I Spaimo de marele

imi cutrenruri noapte dc noopto grildino,

(Din adXnc,l

Spaima produce viziuni prin care se comunicX o neliniqte maitulburXtoare

-decitaceea risunind in strigXtul direct. Un asfingit

face universul terifiant :

Printre ziduri ceasul ttmbrelor mi-ncenrc5.Se desface - care poartd ?

Se deschide -- care ugX ?

Ies virstele qi-mi pun pe c:ap

lurenli dc ccnuqX.

(Asfiryit)

Lumea cufundatl in intuneric e l{adcsul : ,,Calea-lactee abiaghicit5 se pierde", sub bolji se scurge Aheronul, ,pescirugi sperialidin tenebre se-nalfi / cind luntrea cu umltre alunecX iarX", ,,su-flete-n zbor" (albinele lui Pitagora) ,,de frunte mi se lovesc /zbirniind ca r5dXgtile-n var5" (Hotar). Alt[dati, se aude ,,trenulmorgilor'( trecind. ,,prin vXzduhul mare, rec{. Asocierea nop{ji cumoartea caracterizeazd. toa'te acestc tcxte. Poetul intXreqte ideeainchipr.rirrcl o situagie mitici :

In ziua gaptea Dunrnezcu, din urnbra,

din otrava noul-a tuturor dumbrEvilor gustind,

se odihnindelung. Apoi la ora bufnileicu pas zibavnic ai purtat de-un gind

Ii

Lin,

1in,

lin - picuri, de lumini

qi stropi de pace - cad necontenitdin cer

9i impietresc in mine.

In general, ,,ziua" nagteversalS, qi chiarr al pierderii

t62163



ard in ochi, ,/ ca-nsentrmentul rzolarll

I

nigte candele de

de cosmic, trezit

Adinc subt bitrincle

verzile zodii -se trag zf,voarcle,

se-nchid flntlnile,

iertfX". CIci in prezenlaodati cu venirea noptii

lorin vdile acestea a ieqit.

(...)

In fapr de sear-asemenea jivinei El pornea,

dar pradi nu cita. Ci aritirile 9i toati creatufacu zvonul morjii El dorea

' si le impace, sirutindule cu gura.

(lntiia dwrninicd)

Observind o asemenea relagie intre starea lirici gi momentulcosmic .nu.-_ingelegem,".evidenr,-ci e vorba neaplrat de reacgii infaga ,,zilei- gi- ,,nop1ii' proaqa ,,,zilei" gi ,,nop1ii' propriu-zise. TrXirea poate fi strict ima-ginari, prilejuit5 de ideea de ozi" sau de .ro"p1s". Importanre,2i" sau de ,,noapte", ImDortante

,oeziei, ci semnificariile. Mii toateint nu imprejurlrile na$re.rii .poeziei, ci semnifi&giile. Mai toatepoemele de viziune apocaliptiii sau numai insp5imintiroare alelui Blaga sint nocturne gi par cel pujin datoraie teroarei de in-tunerrc :

Pe creasta nop{ii moara seacl

nracini lumini+ gol.

Lopeli se-nal15 qi s-aplencH.

(...)

Fintinile la uliji rele

gile1i coboari li ridici'n cerul jefuit de stele.

Cuiburi in copaci s-aprind

ca de-o mini, Ard cu flic5ri.Auzi ouile pocnind.

(Vrajd Si blestent)

Capodopera seriei e.Peisaj transcend,ent :

Cocogi apocaliptici tot strigS,

tot strigi din sate romAnegti.

Fintinile noplii

deschid ochii qi-asculti

intunecatele vegti.

lnsi noaptea nu inseamnl neap5rat absengX

sorii ei : stelele. Pe toatX intinderea operei sale ilochii inilgali spre ele : ,,In bolta instelati-mi,,mX-nchin luminii voastre stelelor, / li flXcXri

164

e convertir in unul opus :

Aqeaztr-1i in cruco

glndul li mlnile'Stelo curglnd

nc rp*|il 1lrtnile,(NaaPte ec$,tttit'il)

Lumina siderali ,,curge( ca un riu peste noi, spilind qlrinile,reducindu-ne la ce e in noi in$ine lumini. Poemtrl Noapte ecstilicaeste corespondentul ,,nocturnd al Stalactitei; aceeagi al:andonarein ploaia- de lumini, acelagi sentiment de integrare ln substanga

universului. Sau, cel pugin, de consonanli a eului cu astrele' pe

rcmeiul consubstanlialititii :

Strins linutX sub surdintca o pilpiirc de lttminli

inimn ,trererc,

$i rtrsPunde.n Urrn-lVlore,

(Ribunct h, noaltte)

Element cu mare frecverrl[ lrr poezia lui l]laga, stelele (singu-

larul apare foarte rar) sint riumite fie generic, fie crr numele unorconsrel;tii (Ursa-mare, Pleiadele, Gemenii), fie ,,sori" : acesta este'

de faot. intelesul lor pentru poet.

i"n;i 'ise atribiie la inceput sugestifl rnortii. l,umina ei rece

infioreazX,

intocmai ca qi cum mini reci

mi s-ar juca in pIr cu dcgete dc gherl!'

E moartca-atunci la cd,pXtliul rneu ?

g in lumina lunii

irni numir[ ee oare firele cinrnte ?

(Fiorul)

a luminii, ipi areaflim pe poet cuscald privirea",

de-adorare / lmi165



Opozigia Pan-Crist e, in ordinea cosmicd, opozilia soare-lun5,

insemnind pentru Blaga viaqi-moarte : solarul Pan e alungat de

,,umbra de culoarea lunii" a lui Isus. Luna este o ,,urnX'", un local cenugii (Ltngd wn tlwtwre), o ,,urni fIrX de toarr5" (Rwne). Lu-mina ei, precipitati, di bruma ce vesrefte moartea :

Cade din ririe luna

pe pSmint sub chip de brum5.

Zvonul stins prin noapte rece

i1 auzi din moarre, mumi I(...)

Oare ce-i ? - S-aude pasul fiului care se-ntoarcc ?

(...)

S-a intors risipitorul.(Il auzi, din moarte, mumi ?)

A sosit qi pleac5 iariqi.umbli-n brumi ca pe luni

@alada ri*rui pieraut)

Chiar daci ,,urn5", luna e totugi un astru ce rdsplndegte lu-min5

- imprumutati -, e ,,in slujba luminii". Schimbarea de

semnificagieagazi luna alituri de

stele,transformind-o in obiectde adoralie. Luna e cdliuza poetului spre ,,satul minunilor", este

,,zeul din zare" la care spicele privesc cu dorinp de a fi secerare

de secera-i ce e ,,numai lumini", gi nu de ,,fierul pimintului". Pe

scurt, luna e celebratl ca lumini. Raza ei contamineazX gi ea de

foc cosmic (Ci.ntecwl t'ocwlwi), a trXi e a vedea lumina lunii (Cetdpi,

arhipelagwri, oceane). Luna e soarele nopfii 9i Blaga ii lnchiniunul dintre cele mai frumoase poeme ale sale : Rdsdrit magic.

Poezia noptii a lui Blaga este a unui poer al luminii, struc-tural strXin de atracgia pentru nocturn a romanticilor, a lui No-valis de pild5, de care a fost deseori apropiat. Caracteristice sintdouX reacjii : de spaimi - fagX de lntuneric - $i de jubilalieculminind in extaz

-ln faja luminii siderale sau selenare intense,

care ,,dezbracd patia de intuneric" (Rd,sdrit magi,c).

Relagia strlnsX lntre starea liric5 9i migcarea cosmicl e de

obscrvat gi in leglturX cu anotimpurile. DouX fac sI vibreze

- cu deosebire - sufletul poetului : vara qi toamna. Vara il

166

imbati cu efluviile de lumini 9i foc solar, cufundind totul intr-otoropealX int care nu se mai simte decit pulsaiia vitalX a naturii,

f)sgoare.

i Ptrmlntu-ntreg c numfli ldn de griu

qi clntec dc licuctc.

ln soorc spicclc lgi dn ln etn grdunlele

ca niqtc prunci cc eug,

stergind aproape difercnqcle dc rogn, rcclucfn<l ,:;-:pura stare

de existenqi :

Cu rtrti do broarc['rr pilr r[r,ri din pepuril,

o und[vtco r[ tc cuprindl qi nisipuri ptind sll finrblt.

Cn dintr-o ncvdzuti amforE rotundl

i1i vmli mlidie trupul gol in iarbi.

$i vina de la timple imi zvlcneqte

ca gu$a unei leneqe gopirle

ce se prXjeqte-n soaret

miqcarea ta mi-adio mtlrmur dc izvoare,

Crr plnor, coldr\ ou tc.rq fringe'

nri;cnren tn mi-qzvitlo clipe dulei in singe,

Niripuri prind rt firrbil,

Voril,

$oorc,

iarbl I

(['rut t:itre nhnld)

E un calm ln care fluxul vital cosnric e mai acut perceput

-clci e tr5it

-,ceea ce di reprezentlrilor poetice un dinamism

nea$teptat , po"rn.l. verii sint pti.ttt. ccle mai'pline de migcare ale

lui Blaga. lntr-un spatiu in care agitalia accidentali a fost anulati,

ntigcarea vielii dobindegte relief plastic qi, ce e mai caracteristic,se rruzicalizeazX. Cintecul de lficuste acoperind orice altl sen-

zalie, jlrfitul greierului la urechea timpului, sfiriitul nisipurilorlncinse sint, in textele citate, setnnele aCestei sublimXri a' migciriiin rnuzici, fixar:ii in versul ,,llri$carea ta mi-adie murmur de iz-

167



voare". Sau, mai.limp.ede, intr-un poem care reunegte aproape toate

elementele poezler verll :

De prea mulr aur crapi boabele de griu.

Ici-colo rogii stropi de mac

gi-n lan

o faticu gene lungi ca spicele de orz.Ea stringe cu privirea snopii de senin ai cerului

li cinti.Eu zac in umbra unor maci,

flri dorinli, firl mustrlri, fXri cEinligi firS-ndemnuri, numai trupqi numai lut,Ea cintiqi eu ascult.

Pe buzele ei calde mi se naqte suflerul.

(In lan)

.Intr-un spatiu ,al vegetaqiei aproape redusi la culoare,

gresrunea spre condilia materiei ce.nu cunoagte decit stareaexist€ng; ca atare nLl este de fapt declt treapta necesar; c;trenouX fiinlare: odar; cu..cinr€cul fetei- aducinh a vegetald,, iare

pele I gi alipeqte intre flori de mac".Dacd vara inseamn5 pentru Blaga momentul maximei inten-

si15qi .3. viegii cosrnice, al posibilei integrXri in ea gi, astfel, al--1--Y " 1 -' r

nX pentru Blaga momentul maximei inten-srlaql -? vretri cosrnice, al posibilei integr5ri in ea gi, astfel, alsalv5rii. de- timp, toamna eite, dimpotri'iX, anoti*puf

-inc.putului

stingerii, al revenirii rururor marilor lui ipaime : ^desinguritate,

J^ -:*- )^ -^-^,,-- 4.-- r r r. . r .^ ide timp, de moarte

- intr-un cuvint, al melancoliei lui. C"el dindiv rrrrrl/r uv-

rurr-urr luvlrll,4r ttrgl4llLulrcl lut. \/cl LtltlLIIpoem al seriei se va intitula chiar aga : Melancolie, Starea de me-

MI indemn si fiugi o clipi mai sint,

Undeva pe cimp

a murit fratele vint.

i.r f"p, concenrrare a vibragiei luminii, po_etul dobinfeqte ur, ,,r,r-flet" nou, fiinqa lui e una cu aceasta muzrca.In interiorul migc,Xrii vitale a universului, timpul igi pierde

sensul,_ mXsurarea unui proces in sine erern aparline congtiingei,prin definilie situati in-afara lui: ,,timpul iqi iniinde leneq cli-

Toamna singereazE

pcste un mcrs biuin,] Ptintrc umbrc prelungi

r. rortrrl mi.amln,

l' spr. nu qdu ca lflrgitun zbor s.a lntlnr,Cu pllplit dc rfcpnic

un coPic r-l Ntlnt,

(Aap aplccat),

Sau devinc spaimd csulsrorrG dr viziuni apocaliprice :

Arbori eu ercngl tlgldultor rp,lcceto

fac rcoarll fn Jurul unui llunttic tutpin.Po tolr pouoelh ailelcu rurtl tomnttlic

ro rflltigncec ringuriCristogi lnalli pc cruci dc arin,

Grelc din lnXllime ced cioclrliica lacrimi sundtoars alc dumnczcirci pcstc ogor,Pe drunruri pornitiscodesc senrnele

lurrogului rotund depirtnt I

prsturindrni o o trirrele. Ii, o negare, Ill un sffrqit.

Po urmolo ffiolo cosptr

nloarroa lll puno drutul gdbanql nlci un ctntlc nu ml fndoernn!d flu $nctr o dsd,

(T'HgHduiri)

Spaima .e a..pie"rderii .soarelui, _luminii gi ,focului,,, a$adar a sub_

illH:i Snli n1;.'Hf,i ;flff3l?,f' **;" "f;r,rJi'o*:":*.9o dati, pltnsi de poetul ei :

Fauni vechi qi roqeovnni

sclrrcet dau sub bolovoni

qi pc ciile tmicziire pitnrnd de ncguri iczii.

Sc rqtcrn prin ndlposturizilo motrtc, otinse rosturi.

re-de

o

lancolie astfel produsi (mai exacr, resuscitati) ia uneori forme pa-tetrce, de trrstefe sitqretoare :

r68169



i

il'

I

Rod al inimii, de ap5,

creite lacrima-n pleoap5.

(Noenzarie)

Toamna e invazie a intunericului 9i rlcire, preludiu al moriii"Nu e vorba, se inqelege, de o reactie fiziologicX, temperamental5'

de oroarea de frig a lui Alecsandri ; tr5irile capXti la Blaga, in-totdeauna, un s.ns general existenlial,..ontologic, gi.peisajele lui

autumnale sint reprezentiri ale stingeriicosmice'

ori,mai eKact,

ale morgii planetei. Lamentagia are' de aceea,.un__

a.cc.ent tragic ce

nu e propnu poezrei obignuite a toamnei.- ,,Jale-a"..lui ,,la inceput

de noiembrie"-izbucnegte intr-un strig5t de spaim5, ca in poernul

cu acest dtlu:

Ascultl pe drumuri

de cer, pe inalte,

cohorte de pisiri isilbatice-n noapte,

Ce-d lasi in urmi ?

Le-u lasa ln lala /'Iomnatic imperiu,

izvoare ce-ngheaq5.

(...)

$i inci vedea-vei

ce jaf in luminX

va fi, Ei ce jalnic

verdict in gridinS.

Atit igi rimine :

pimint in tenebre

Ei ini,ma arsl

de griji 9i febre'

Lamentaqia directX e inlocuiti uneori cu viziunea de coqrnar,

rezultatX din' proiectarea spaimei asupra peisajului, ca-in ^Tdgi-

d,wiri, sau c., elemente de mitologie personall in'Pasdrea U. Sintemintr-trn spaliu al tenebrelor ("N=eguri acopir / -cimpuri 5i .dtmb"),in pldurea'scheletici din Tagadalri, cu coroanele pustiite de ,'p1I-pid", unde fream5ti doar uhiul in care e inchis ,,duhul cel strimb",un peisaj peste care ,,moara lui Nenoroc" cerne o ,,neagri fijn5"t

" ,,iritufui" : ,,Macin3 el doar - / girbov, cXrunt. / Curge uritul /

t70

greu gi mirunt". PirXsit de luminX, p5mintul gi-a pierdut con-dijia divinii ("L.ut firb slavX"), aBa, celebrat;.de Blaga, c^um vomvedea, ca matefia terestri cea mai apropiatX de soare, e f5ri sens

lntr-un agerflenea spatiu, c un ,,umed absurd", lumea nu mai e

lume :"Urrrblu-n

rie-lume, / drumul e surd" - fdrd ecouri inunivots, cici f[ri legituri substangiali cu el. Imperiu al mo4ii,stribttut cu pas ,,silnicn lnsogit dc sunetul unei p5siri misteri-oasc : ..lunq oeste crestet / cfntH un clas. I I Cintd, orin ceata carease : slunS peste. cregtet / un glas, ll Cintd, prin ceaga care

cXzu - / veqnic deasuprX-mi / prstror U".Cum toamna nu ; numai iregul iernii ci 9i prelungirea verii,Blaga o clntH, uneori, ca pe ultimul enotimp solar (igi intitulaseunul dirrtrc ciclurile l,lrzii Domnia soarelui de toamnd) :

Vlno rE wrl I ln ihziE' bora*r eildurll

lnchh lnrn aidurl einl-lr nri rn I(,,,)

Lu,mina eo lorB[ o I

Albnsuul ce crucl' I

Unei noi crctrteri, vHraticc-n toanrnd, sc pilrc

c-nnr fi h[rlzili qi ile;i,

. E ins[ mai dcgrabil o iluzie,. gi poetul devinc numaideclt pri-zonier al scntimentului caractcristic :

Intre frunra cE cqdo

1i ramurn gonll

nl0Rrt€a re lirrrunrscrigI c-un f,flt de extstler! borlt,Un joe lnglntrtd eu hmnouslo mombrc

runl tlrzlul, npbunul' celdul mptonrbria

(Zi da sePtembrie)

Toamna rXmine agadar timpul stirrgerii lente a viegii, al in-rinclerii umbrei :

Sprijinit de butuci lnri ghicore roarta

clin palma unci fnrnzc tomnntiec.'

(.,.)Paqii rnci rXrunll fn unrllr[,prrre-flr fi niqtc roodc putrede

co ced dintr-un ponr nevizut.

O, cum e r[guqit de bltrinele g asul izvorului !

(Heraclit lingd lac)

t7l



. -Citirea propriului destin in .palma" frunzei, sunerul inibugit

de fruct in ciidere al pagilor nu apargin limbajului convenfional alpoeziei auturnnale, 9i nu sint puf gi simplu milloace de creare aunei ,,atrnosfere" : prin ele se-reveleazi

-incio dari acordul cel

rnai adfnc, de destin, dintre poet qi lucrurile ce alcltuiesc mediulsiu natural imediat. De la Melancolie 9i pinl la o postumi calale de noiembrie, acest ,,acord" esre sentimentul din iare se dez-voltX toati poezia blagiani a roamnei, intr-o expresie mereu re-innoitX, dar reductibilS, cum am vdzut, la citeva elemente. Sd

incheiem seria ilustririlor cu un poem tot din epoca primi (ca giMelancolie), aceea in care limbajul poetului nu e

'inci fi*at ,

Arnarg d.e toamnd. Aici impresia de pistel e inci posibil5 :

consubstanlirllitirteir cu cle. Suh cele trei strofe ale rextului poetula afczilt uu ivels in cirrc villrcirzi, condensati extrem, poezii des-firpurlrii tnirlitic pinii rrici ; ,,li toirrnnL".

(lrrnoscfurl l('cst ,,n)ecilnisrn" rcglar cosmic al poeziei lui Blaga,

l)utcnl qti rlirrlrirrtc clc a veclea textcle ce reaclii produc primXvara;ii iirlrrir. llchirrocliul il sconte dintrc z,iclurile origului, ,pe ogor",spre ir privi ,,sulrt qoviiiri solilrc" ,,scrllllc verzi", cre$terea zilnici

il nlugurilor li n ierbii 6i o asculrrr greicrii urnblind pe dedesupt,,cu f luicrc" iii .,vcstind sub piinrlrrrrrri soirrcle". E in apteptareaurrci invieli (,,1)c.rrici, nfrrrii de (lr.irg, fii ieri iurr fost / si iscodim in-vierile irr frrlrr por'1ilor"'), nririu cii eil r!u sc lnrimpli (,,Fipturi,r'itlc.irli frrst, rrrrrle vii lirreli ?" - Iirhinuttriru). I)upi ,,invierearle toille rile le", ln fie,'-rre liiriirir tle soirrc, r'c$rrec{iil

-irrrunli,cind

,,rtrrrgtrt'i frngeri rfurrrri,i scoiu'lir, / Solzi 9i plnto;c, giiolce", ,,Fie-.'.rlc riirninlii-rrrlgii rlc pc un nlonlllnr, o pioirii" (lnaitrt),

Itoertrclc prirniiverii sint in cscnt;i exclarnalii cu cirrc e intim-pinntii izbucrrircir lurrrinii ti dcci n viclii :

Din virf de munli amurgul suflicu buze rogii :

in spuza unor nori

$-a1i15jeraticul ascuns

sub vilul lor sublire de cenu,sl.

C) razice vine goani din apus

;i-adunX aripile qi se lasi rremurind

pe-ofrunzi:dar prea e grea povarx -

si frunza cade.

(jirrc virrturii clc Pc nruntel

ntitn lrrnrinii pcstc el I

lintttti rlt'tl, *lb*,r1rg 1gg111;,

l'''rrrii rirrrt rlrrreri rle ltrtpl,rrli,

Itrirtli rla rlrrlrrrl ilrvorririi

l,r'in Hriitlini rre rrrrrllclinr,

Itc rrrri,,ur*-rrrrltii.c firiipiirrrlrrl rri,l tla*nllrgirrirrr,

('l'rezire) ;

. Poetul e prezent, insX nu in notagia de. naturl, aproape pro-zarcd in sine, ci in sentimentul de precaritate a elementelor ei in sine, ci in sentimentul de precaritate a elementelor ei

ieratic, luminS, flunzi.-,

de stingere, a cXrei ameflintare e...e 1. Jeratlc, amenlnlafe e

resimjitl din interior, trXitX, Ru ,,vXzutii' :

O, sufletul !

Sii mi-l ascund mai bine-n piept

pi mai adinc,

:1":iH',',rtnici o razi de lur'irrr:

Starea precarl comun; vine din supunerea la acelagi ritmcosruic, de care depinde deopotrivX viaga focului, a razei, a frun-zei gi a strfletr.rlui. Iar aceastl supllnere, solidaritatea de destina poetului cu lucrurile, acordul existenlial clerivS, vom vedea, din

172

(l','tnri Je Fi rtiu.'ari)

Irrccirt irt lurninii, universul reclevirte nnrzi(ill : ,,Inginind prinliii riirirr / sunii rirrtrul, sunli g,lir", ererrgilc copacilor,,,artere" prin(;lle rrrt'ii l,cvelc, sint parci ,,1cvi rlc olgii".

Sii olrsclviinr cii, cntuziirstc irttottlcirunl, poelnele acestea sint

totuli rrr-ri pulirr nurttcroitsc tlecil nc-iln.r altepta. Migcarea ano-t irttprrlrri irrtprrrte sllilitrrlui itlecir tlc l)r'occs, de devenire, treze$teliirrrlrrl nliu'ii trcccr'i. Spre ir-l cvitir, lllaga, structural heraclitian,l,rt'e, irtitit r'it lrolrlc, poezic ,,clcarii", cinti timpul aparent imobil,rl ver ii, rle [;rpt, cgalitirterr t'rr sirrc n viegii cosmice in plenitudineaci, l.u'rrrr vir [i, in chip necesrr, aproape absentS. Albul zdpezii

173



poate sugera totu$i lumina, gi deci poate da iluzia leglturii cucerul incandescent, de unde memorabila metaforl rnitologicl dinAnno Domini:

ffTT.'1ffi1::3: L::iT pe case

Iluzie trlitd inci o datI, in fala unui ,,cimp alb" peste care

descinde un co-rb ,,intrupar din funingeni" ale Tocului

'cosrnicAicare devine astfel, din simbol funerar, s6l ceresc ,

:""J":l'n ff ,-,i'Jill :i';1.":'. :1x.'(Corbul)

Vorbind de o poezie a anodmpurilor la Blaga vorbim prinulmare de o poezie condilionat5, in substanla ei, de migcarea cos-micX a pXmintului, cu momenrele ei de apropiere gi depirtare desoare, care intreqin sentimentul participirii la existenla universuluisau, dimpotrivX, al izol5rii de ea. Nri este clntecul, de tip clasic,al ,,muncilor gi zilelor", gi nici descriere de peisaje, de fragmentede ,,natur5" devenite stimul liric prin valori plastice legate de

calendar. Peisajele lui Blaga sint sumare, nu ne glsim i" pt.r..tg"unui poet descriptiv : peisajul il miqcl intrucit ,spune" ceva des-pre raportul nostru cu viaga universall, nu intrucit are calitSgice pot_ interesa o sensibilitate la plastic. Altfel spus, peisajul esteun indiciu al particip5rii noastre la lumina qi focul cbsmic, temapoeziei lui Blaga, gi de aci preferinqa pentru cimpul topit in soareleverii qi vibraqia in faga pXdurilor pesre care cad brume. Modifi-carea peisajului e un act al dramei pimintului, succesiv integrarfluidului cosmic qi separat de el, nu o rransfornrare a culorii gi de-senului, ea atinge sentimentul existenlial al poetului, nu ochiul lui.I)easupra tuturor elementelor peisajului - in ordinea rolului loriu producerea stlrii lirice - este lumina : spafiul conremplat e

Lrn receptacol al ei, jubilajia, extazul, lamentatria sau r;cerea rra-gicii sint reacgii la ea. Poezia anorimpurilor esre, cle aceea, la Blaga,o poezie a luminii, a,,cerului" qi a relajiei schirnbXtoare a,,pd.-nlintului" cu el. ,,Cerul" esre penrru poet spagiul luminii gi focu-lui cosmic, universul in ceea ce are mai pur, adicl mai aproape de

,,haosul diafan" al existenqelor virtuale.

174

I'AIVIINiI'tJ L TRANSPARENT

(lcl dihtii gcst irl poctrrlui clup5 descoperirea luminii e de

corrlr,;rile ('u eil, tlc pictclcrc tlc sine in fluidul incandescent:

' I)Irrtintule, dil-nri nripi :

siipie;rti vreittr rii l'i'u sii spintcc

rrcrttiirgirrirer,

rii trtt nrti vlcl irr prr,rirrrii tlctit ccr,

tlclsttpr';t' ccr,

1i ter rtth rrtine

1i rprirlr irr vrtlrtri tle lltrrrirrii

s,r inr

rt r iil'rtl;1er at: rlE avirrt tr r i tlt'ltl'l iplrlltert i 1c.,.

(l're'tn ,'i itr !)

(Vcr rrrr ile iurrirrlch(' tle Itc,'tIiitrtl elttittt:st'iitrl' irts,i ,'t'ct'ttl" nu

c.ri,i rp.rliul t'e trclrrtic tt',tvcls,tt l)ctllltr lt ltirtttge lll l)ttttlrtcz.ctt,

cl in.rrli .- lrtrrrirr;t - csle l)rrrtrttczctt') l)octrtttl pt'elttrrgc5tc tclr-

t.r1i.r rrristigii u cpleii tlc l'olrttir1ic, rrrsliutrtii tlc irlvii(iirrrrl Il1t,uti-

s,rilcl,,r rlcsprc it'lcntitittc:r tlirtrrc srtflcttrl lrrrrtii (llr'.rltnrln) r;i su-

flcrrrl ilt<livitlrrirl (Atnriru), inchis irr tcrrrrrilrr u'ttpului (tuctrrlorrr se

r egiise5te qi ln r.'rl'i1i, cle irrrrlc, plttllrlril, rr l'6sl prclgltii rlc llrt;l'tr)

1i rr rli,rrrisiucrrlrri Znr'uthrrstlit :-itt'tlct'cu irr lurrrinii nt' it.tscttttta fu-zirrrrr..r,'u itl's,rlutttlt :ipilr'Hereir ltrt'lrisrtrii :

Sil tttt :F qitttl;i I ltttrtut'zett

I tt tt ti ttr

tlr t','lr ltt lctrrrrilii llr';lllllrll'

l)li' g,estttl e tttlttt,ti vrtit, ltrtprrtriv,r I'il'ii lloctttlrri : ,,O, vreaur,i ;rtr', .'iirrt trit'i,rrl,rt,i rt .ttrt jrr..ir !" ,,liite;t" Irri il vrr tnclrept'a

irrrctliirt rprc,rltcevlt, li vll ot'iettlrt pocrirr irrtr'-o tlirci:1i^e ferti-l,i - ri ti'rrgrtra grotlivitii strtrcttri'ii lrti. Ttrtt'-,t ,'t'tlittc scrllnificativX,lczrrlt,rt,i rlirt .'rirr.t,rllclcit tlc sittc t'itt'e it plczitlirt rrlc,itrrirea in-tlclirrlui v.tfrrrrr de. tlcltttt,.lllnga.,rq,rzii dqt'ri I'rrnlirm 1i Vreaw sd

1,,,' l l'iintintti. ,,LuntittR" yi ,,cet'ttl" rcltrcz.irrti un material

l,rrrtit' iirrirrfi,'ient, rrriri rrlcs Pcntru rttt sct iit.tl liiri inclinalie spre

irrrerirr tle rrrerlititlic srlu sJ)re itlcg.tlic. Vocalia concretulrli cosmic,,,rre r',,r.lr,.trte rrrr iturtlti sliilirulrri. t'i pi sirrttrurilor, face din poetul

,, lrrlrirtii" rrrr.,'irrtiilcl nl ilstt'elor', rtl zilci qi al anotimpurilor, al

lrtirrrirrtrrlrri ittttntlitl tle lurrrinii :

Vjlrrlrrlr r.Pi1 (il ('cilrit-n iufita de soare

(ilrlicrl (ld ir lttnlirrl lteste rnirigti ca un riu.

t75



l

i

Cind ,,descoperX" plmintul, Blaga are mai intii un senti-ment de nelinigte, de team5 in fala noului necunoscur :

N-avea sE-mi spuni

nimic plmintul ? Tot pimintu-acesta

neinduriror de larg qi-ucigXtor de mut,nimic ?

. In ploaia de lumin5, nelinigtea e anulatX, poerul pune ure-

chea pe glie, ,,indoielnic qi supus", gi aude bitaia inimii iubitei :

,,P5mintul r5spundea"- ca o cutie de rezonangl a ritmului vital

al omului. ,..

Intrat astfel in poezia lui Blaga, pXmintul ca astru devineunul dintre elementele universului ei. El este intr-un mare num;rde texte scena imensi pe care se migci poetul, cadrul gesticulagieilui lirice, linut mereu sub ochiul interior :

Pe drumuri pornit

, iscodesc semnele

intregului rorund depirrat(,..)

Fac un pas 9i goptesc spre miaz5noapte

(..)Mai fac un pas qi $optesc spre miazdzi.

(Tagddwiri)

E invocat, deseori, aproape ca o abstracqie personificatS:,,Pimintule, d5-mi aripi". Mai importanti decit funcgia de ,,cadru"este, desigur, aceea de stimul liric, cici privegte substanga poeziei,nu dimensiunile viziunii

Cu fruntea aplecati 9i invinsiomul descopere cuvint

de mingiiere-n lIrni : O, plmint, pimint !

Pdmint, tu stea mereu atinsi !

-citim intr-un poem postum ($i totwsi). Pimintul e prin urmare

o stea, e de ,,obirgie cereasci" (Lot), atingerea lui poate fi o

consolare pentru cel infrint in glanul spre cer. Consolare in-trucit e vorba de o stea impurS, degradatX : ,,pling in tirziilerlmXgige ale stelei pe care umblXm", scrisese Blaga, cu mulli aniinainte (Tristele rnetat'izicd). Impuritatea e a materiei opace, piatra

176

lutul sugereaz[ intunericul, sint de regul; asociate cu noaptea

apar in frO.nl. ale sttrilor cle suflet apisitoare :

l

i E lncd ln ntine grettl pietrelor, dintre cari!.

,i 'tt'**ridicrt aei clnd zi s-a ficut

(,,,)

Sunt tncfi !n mino gretll plnrintului qii deznidejdea

lutons[, ln minc tlnguitolrele nop1i.

(Psalm dragostei)

netnrplirrit e o e6liitorie trucluicii

Plrtrr"rt celg, rtreruu piotru,

Nl*re'n b$nfl nu mH"ndrerrPlil,

Pln' ,lt tlnE nicl o JrinttE

nu ilsl vrna :fl.rnl fio troRPtH,

Fistrl rtrnt rll ior[li pietrc.

Irt potecn rtton dG dor,

greu to loril, gtcu rre lnril

dtttnnczctrl pietrolor.

[,ung o rlrttntul, censtrl IunH.

l(ogu-m6, nrE rtrg illtrtlllir,

noaptea d.mi aiutc lutrn

pln' le tlne rH alung,

pe un drum preslrat

(( iltttn' ltt n(,dl,t t)

Itttre Foctttelo eoltttogonic€ El6 ltri Blrrgn' trrrrrl imagineazi

nilftBlGbl Se,rlogieulul I

Munfll t.eu fleutqtnd Noril dr la lneePut

r'Err do?brilcrrt do grcul Flutnb,

clo Rrerrl lut,

Mrrrr$ii r'nrr flcut cind Nr:rii'

r"lorincl rH fie ctrlltori 1i rrlori'

qi ntr loPldet rubt oi, ln vlnt,

F,tvrtrtt dt Pflnrint'

[]e.rrtrtne i Munlii rterr,

gtHnro'rl de plttrrrb, p,rilnczi de ltrt

1i tntti c[tro rilc cle-nccptrt'

(Mwnfi Si nori)

Un dorcu pictrG i

177



i

i

t

Acestui mit proprit Blaga- ii adaugx unur imprumutar forcloru-Iur romdnesc, despre ,,pimintul striveziu., :

- A fost cindva pimintul nostru srrlveziu,

,'i ;::l,[;"ilT ;:;:,,Tff ':,'1*S-a-nrunecar apoi, lEuntric, ca de-o jale,

de bezne tari ce-n nici un grai nu se descriu.(A fost clndaa pdmlntul strdtezia)

Starea.priSilal!. a pimintului a fost prin urnrar.e de materietransparenti

-qi'flui.d5, plrte din ,,haosul diafan.i iniii"r io,i-io"rr"aproape,de el' Amintirea gi nostaigia acestei rdt;,-

"',,rit"roi^a.-"-eput" cirre- care carx mungii, a pXminturuiit""f .ai:"ii.rir.""; r"-treaga poezie a pimintului la illaga. Nu .t oitt

"fl",i.;;*; lael persa.;ul geologic, imaginea materiei dure incrcrrrenite. Nluntele

e numai. un spaliu simbolic, cum vom vedea-, rn gi un p"ir"j, linu e niciodati descris. D.eloc. qoet al tel'riculuf nt'*oi.Jc-gi.t.,

Blaga cauti momentele de diaianiz"t" ; ;i; {; r,ilru,,'r-i.'ii ipr"-pierg de starea de lumini gi le contempla vra.;rt, ca pe nr$re acternaglce :

ln miez de noapte un cutreier sferic,

In spajiu - riuri, umbre, turnuri, clii.Liturgic astrul mi_ntilneqte_n vii,dezbraci patria de intuneric.

Sus in lumini ce fragilapare muntele !

Cetatea zeilor din ochii de copil

ugor se sfarrni ca mitasea veche,

Materia ce sfinti e,

dar rrtrr:rai strnet in ureche,

(llisdrit ntagit)

Distihul nki'r rezn'rfi atit'di'ea liricr a lui Blasa : ostil-pietrei"

.$i "lutului",el cinti materia t.r.rtr5 ;J.";i?i ca la

incep,uturi, transpar_ent5, fluidS, dizolvati tn lumin5, undi vi_b-rindi ca ea. Altfel spus, el cinti pimintul peste caie cacl ploide stele :

Atitea ste,le cad in noaptea asta.

Demonul noplii line parci-n mini pimintul

: {i ruflX pestc cl scintei ca peste-o lasca

i rrllprrlznic rX-l nPlindi

I (Noi si Pdmintul)

p$nrtltul r:c carc-l inugdfi, tralsfigurindu-I, lumina siderali ("Mailurq qceleisi stelc peste fruntea lui in stolut"i..." - Gindwrile wnwi

iri,,i'ri inu inlari. ia ln pocmelc 'vcrii.Fiecare risXrit chiar ii redl

t'evr'din conditii originiri : ,,Zi:r;a vinc ca o dreptate fdcuti pi-

rtrtnttrlui" (lnviere d,e toate zilele)'

Af,ilAoTTA NIOPTUNICJI

"Nirnicuu n1i-9 Btr€in, / {i nun:ri rRarea ilni lipseqtel, *nt-

Inur$ Zelilolxo ls lncoButul rnonologului cu carc se -deschi'de piesa

rio rlelrut I niofcrul clfntr-uu poe.r ce di titlul celei de a doua

,'ulcrcri tlc icrsrrri e ,,inc[rcat-dc visuri care duc spre mare"' Din

i.i'ifit"oi,it urrei lipsc, al celui cu spiritul deschis spre toatX corola

tle rrrittutti a lu'lnii aparc agadar li Blaga ceea ce se poate numi

irtrilctiir rreptunici.Afht ,ln ptlstic"' profetul clameazi :

c)u chiotelc'1i de luminiqi cu'ndtnetrl ochilor de mlre,

(,,,)

le cltont I

Iln1,I.,ttnre,

(,\trigdt ln Pustit)

Serrtirlerrtul Dgstiulgi. cOre rovinc 0i in altc texte' este forma

.*,,'.,,i,i n "tctci il. lutttci' o 'poetului (Lurne /), Asocierca ,,m5rii",,i ,,t,iiiri'i"l; e unticipnri dc inetafor*'din Lirnina (."mare de Iu-

i,'i,'Ji'; ii ,rt. n *ernriific,rlie odi'cii : rrlil.rcil - apa. in general -r'rio, .ii'ii, .

-t.rnt".,r,trlrorrcntelc rtnivcrsttltti, .:ca rrlai apropiatl de

,,,liitqtif R originnrii n lurrrii, fluidfi, trnrrspirrcntii, ,,muzicald" ca lu-

'i,i'i*."-iir ni:i irirncirri cfl occsteil: luririna ,,curge" in ,,stropi"(l.trtttitt,r\ r,rrr ..nici{itr ri" (Stalatifa), se rrri$ci in ,,valuri" (Vreau

i,i i,,,i/).'tt'i aclt'lunl,tt.,r sriSstrrtttrltri'ltrrtrii, personificat mitic (,,Veg-

rri,'irl"), ('u npil : ,,1'ltt stttlt tllilreil qi izv,orul" (Pwstnicul)-

r le roir.iii li.it'o pr'cltlce corttcmplarea, fie qi imaginar-' a

rrr,irii !, Itrirnut lext intcrcsirtrt sttb acesi raport apare incd in Poe-

t78t79



fluxul

';i;; ; Jii;;i;t.,, ;;. jl^ l-, -' e r.. ' o \de lumini a fiinlei.

f:lr, l:XjXi :, La^ mare. Scr.is;, _ca roare rextele din volum, in

!2!:!,],r, !1,-S.h"u._sau_Ia Viena,

^t;.rl;

-;;";ii;;-;t";;::g:i'_g'l _cilltyrla'

rdc.,td" J. nl"l"' i,i' 1 ?ii ("'#;',',ff "u.#ll:

i:T:T:*r:"nosratgic in Hronicwt ef ,tiiriiitiirJ'"ii'j. r| c"":

sens anumir notalia. Sumara desiriplie fixeazd, un i.i ;;;;wrrr *rrqr'rr rruralra. Jumara o^escrlptre I$eaza un act cosmic, mai

i,T,*1j,,'.^1't.'31"t1. :1.:j Tiyqf al -vitalului,Slp,a in.'iului'qi"t;l;1i "!;;ffi ' ilil#" iii?ij. #'"i;iHa?"lii 'l",iliii'i'J' u",],.fl

stanqa la Messina. Aparenr, esre o scurti po.ri. a. i"olJ Li*_bajul

-poetului e la incepu-turile lui, ,arta,, e inci ,uJin'"ni"r5,dar viziunea general5^ existi de p"

".u*gi tr"oriigur.;;t- i;;._."

O inserare triiti ,,printre ziduri" treze$te, am vdzut, spaima

de nrarea trecere (Ast'ingit). !n ve-c-1nitatqa.p,{Jii, in$..--+,elinittea e

anulati de isentimint'll i,aiticTfriii"1;'

uniiliia" piiiiiiiidial;' i"'iiiii-versului' restabiliti'

o,ur. tn jocul lunrinilorsaltul de-amurg rl delfinilor.

Valul acopcrc nunrele

scrise-n nisipttri, qi urnrele.

(.,,)' 7,ittR Nc ctttntll, 1i vc;tile.

Urnbrn mlrotrte povetrrile,

Stonrta tc-etinge cu gentlc,

Mut tElnrtcogti toato tenrucle,

Milcrrren, rgorttotele, individtrnlitiltilc ti senrnele lor sint ine-

csts fir iurlind sldcral[ qi i1 ap[, reigtri trr totul indistinct qi omo-gorr. I'iste o reelirncnsionarc a

-ltrnrii,nu numai spagi,rli, ci $i tern-

iiorali, irr fala cireia jubilalia se amesteci ctt teama :

Ah, pentru cine sunt largile

vremi ? Pentru cine catargele ?

O, nventurn qi apelo I

Inirnll, strlngc pleonpelc I

(.,'lsl irttri t n,rritt)

Prrrintc milrii va.fi ursreu ssoeitt$ cu senzatia stagnirii sau

lneetinirii tinrpului :

tirn'pul

din golrrri olbnrtre, din lqrge,

do lfinnul tlu vllrrl tri"l rpnrgc '"lnclt in pcnurnbtn trt linll

nr=niunge rloor ltinr, err-u rurrlirr[,( Araltida) ;

Ncclirrtite-r rrrorile,

gindttl, rnrcoltgelc,

Intrrl,t qi t'ctrrgelc,

Arcl ln lrrrne orcle'

sentimentui invaziei coplegitoare a vitar'lui caracterizeazx gi

l:-.-?..,"Xr.uredin conte-pLr.a propriu_zisii, nu j"-r-lrn"si""r;,

a marll :

Adie sud caldprin urnele spartc,prin singele meu,

prin fluier departc.

Inertul din La ra,re e aici (Seard mediteraneand) spinul, ele_rnent intrucitva frecvent al universului poeric al lui' ni"g",' ,;--bolizind absenqa sevei vitale r '

Se stringe in lirnXde nu qtiu ce chin

ca o mini crispatE,

Hadesul insugi devine un spaliu al viegii :

Din Hades cintindprivigherorile vin,

s-aqeazi pe masi'nrre pine Ei vin.

Acelati sentiment explicl revenirea notei de senzuaritate dinprirnele volume in unele dintre poemele erorice tfuzii, ca NoapteJa mare.

r80

(()oasta soarelui)

181



]ilI

liI

I

Marinele lui Blaga, deopotrivl poeme ale apei Ei ale luminii(.Frunzi..verde,-d-ragele /- lincle colinele / string b" rus luminile. /Ape cintX, largele"), exprim5 de regul5 o srare

"debeatitudine. tex-

tele in care il aflSm contemplind intinderi acvatice sint piintrecele mai senine ale lui :

Aceasta e pacea. Pacea, fn care

creEte imperiui

ceresc peste noi,

E o seninXtate cuceritX prin infringerea nelinistilor. nenrrucare Blaga a gxsit incx o ciatx in Illise formtla masici a poezieilui, in care fuzioneazX simplitatea maximX a limbaiuiui si sensurilecele mai adinci, ridicarea la mit a propriei existenge pi discregiacare-l face si adopte masca mitologic5,- nevoia de comunicare'Eineincrederea in cuvint, discursivitatei gi tXcerea:

De pe liman pe golfuriprivirea 1i-o roteEte.

(...)

Ia seama Penelope

ce netedd-i oglinda,

Se-ntinde marea clarX

pe-un prund de oseminte,

Nu-i nimenea cu prora

s-o spargS, s-o friminte,Doar gerpii taie apa

spre-un 15rm ghicit in zare,

trecind peste adincuri

ca semne de-ntrebare,

(...)

Vezi, orice amintire-idoar urma unor rini,prin 15ri, prin ani primite,

pe la riscruci 9i v5mi,

Nu agtepta pilanii

si izvodesc, aleso,Deqartl niscocire

e vorba ce sc lese.,..1

'.1Mareal este, in Scoica sau ln Caravela, spre a numi doar dou5

poefi6*: unul, din volumul de debut, celb'lalt, posrum- mera-

r82

forl a infinitului. Poet torturat de sentimenrul solitudinii cosmrce,"SHntii-tf"trrfiiiaste totu$i (sau il refuzl) impulsul eminescian spre

coniopirea .u .i.*.ntut li;hid. Definitorie pentru el este privirea

contemplativi, rXminerea pe qXrm, ,,veghei". Pierderea de sine'

fie qi incompleti, din La mare, nu se va repeta :

De ceasuri, de zile veghez

. pe-un galben liman portughez.

Cu zalele-alSturea drePt,cu minile cruce Pe PiePt.

Doinind ag Privi qaPte ani

spre cerui cu miei luzitani,

De nu m-ar gisi unde sint

neliniEtea morii de vlnt.

De nu ag pieri' suPt de-un astru

vizut-nevizut, in albastru.

(AIean)

Marea intri a$adar in lirica lui Blaga de la inceput, ins5- nu

datoiiti iilei e*ptriente senzoriale, ci gralie afinitiqii ei cu lumina,

cs cleglcntnc'cdjar al'unui univers poeric in caie Iumina este ma-

t€rie etcntigl5. In primele culegeri de poeme, imaginea er' cu toatacuRouitersf, rrriilocit[, ctt cni in urmi, de c[l[toria amintiti, este

di--f1nt r,i"n n€ueric[, gproapc o[stracti, Alte experienle' mai ales

cua;iiieiuiia'ell ieUcrcrl ln l)ortugaliu, au dus la-o sporire a frec-

vllrli plrlivului ;i r vslcutolor fuii lirice, fu irnbogilirea 9i accen-

triertc rloncretului imEsinii, Marcs a dcveuit astfel unul dintre

iprtiild universului pootic ol lui Blagn,

La ttnrple pren elo tlmpurilr, c[runt

nnr fost de fa1[ o*r'E lrr rfirplntii,

ln zilclc clncl zece nrii

r.lc greci rtc 0rtcnedtl rpre'I'roper,ttnt'

vonincl pe'ntortrso efii din-llnbilorr

t

- n lntresb6 el o clntii.

Orlt'ttrl, trebrtuttl chiot, ittrc{rrl clc lrucurie

tnchlr ln ntine l'rtrtt plttrrttr, in rrnrintite vie:'l'lrAlntte I 'l'hr\lstt* I

(Tltilatta ! Tbilatta !)

183



1'l

I

l

., Cind nu poare conremBla,marea, Blaga cautX fintinile 9i lacu_rrle,^ rezeful g-r rzvoarele, ,,apele cint5toare... pinza de ap5 a uneilintini e un fragment al fluidului cosmic, care e l*minx,*o fintinle prin urnare un ochi de cer ri.noetul bintuit de spaima sti"geriise indreapta spre ea ca spre un liman :

In fintinE mi-aplec

gind gi cuvint.

*:.lli;;t'*;", (Cap aplecatl

Lacul qi s_teaua_ sint foarte apropiate, substangial, incit ,,DacIam vedea cu lacurile, ,/ stelele s-ir ipropia, / iniimpinindu-ne Iadrumul jumltate" (Printre lacwrile d,i mwnte), de aieea aspiragiala integrarea in cosmic va fi transferatl" jezertiui:

In pilnia muntelui, iezerul nerulburat,

ca un ochi al lumii, ascuns, s-a deschis.

Oglindegte un zbor prea inalt gi ceasul

curar, ce i_a fost odatx promis,

(ezernl)

Asemenea ochi ai lumii trebuie si deschidem in materia opacXa pXmin-tuJui spre a ne pune in comunicare cu viaga profundl auniversului :

SapI, frate, sap5, sap5,

pini cind vei da de apl.Ctiror fii fintinelor, ce

gura, inima ne-adapi.

Prinde ru-n adinc izvoare-. de sub strat stihie blindi.

i:;;l'ii.1i 1'l,loii5u,

spre a ne apropia, pe alt5 cale, de stele :

Si se curme-n piept cuvintul,cind s-arati ci pimintul

stele gi-niuntru are -nu numai deasupra-n zare.(...)

Zodii sunt gi jos subt 1arE,

flle numai sX risari.

t84

SapS numai, sapi, saP5,

, pini dai de stele-n aPi.i (Fintinile)

Daci la Eminescu ,,neptunismul este o atitudine fundamen-

talX" (CXlinescu), la Blaga se poate vorbi mai degrab5 -de o atrac-

tie nettunic5. iomun5 i;*ittittd motivarea adincX, linind adicX

de viiiunea utnpt" lumii, nu de imprejur5ri accidentale. Extra-ordinara putere'modelatoare a ,,universuiui" sXu dintii, acela des-

coperit in copilXrie, fixeazd privirea contemplativl a poetului tran-silvinean"tupt"

altor peisaje decit cel marin, indreaptl dorul

lui in ald parte ;

Orn de pXdure sint qi-rni place frunza

(...)

O clipi mi amigesc

cu Oceanul ce 6e vede-n zare,

(...)

S5-mi inveleascX inima bolnavl

mi-ar trebui de-aiurea dezmierdare

multa-nrourata slavX,

a Vlahiei deasi, largE,

rcavinX dumbravS.

(Soare iberic)

gttvlplJl'. trx FADUnEA

,,A Vlchiei dunrltrovH", clup[ eorc tinjca poetul pentru, cirre

shib$ diplonraticfi dcvertiso efil, este un paradis vegetal, un

*odti,r carc lntrctinc scntimenttrl de a tc efla ln interiorul fluxului

rjitnl cnrmic. tn'ierba ce ecopcri largilc lntindcri ale ,,irnperiului

Iutului,, trupul se cufundil ia frrtr-un cuib, ln uitare dc.sine :

,'t'rfittit fn inrltt rup ctt dinlii / gtndind oiurea -.mugurii/.unui

i rtnr nlinr[vilratic'i, "Ctrglncl tucHup - mingii pXrul pXmin-

iutiiie.'C6dcres ln inr5d, frlcvent6, c lrtin*crea

'nui

l;rm al sal-

vEill, rrot*tin ente clc fapt contcmpla$ic. Dlaga ,,vede" cre$tereaierbii ll cxir|t ce ln ne$ierca lunrinii cosmogonice. E un nou act

el lonozei, o izhttcrtirc, eo ln fnccpttturi, a vie$i, un ,,iureq" ce

,:n6rstte", 0 ,eitttt o 0osctl, / SilnbXta ierbii". Aici 'Vin curcu-

6o1J I hn,iil rU heie, / S'ova victii / $i-a dimineiii", c5ci e un tXrim

185



ffrmecat, in qar-e _viaga triumfi perpetuu asupra morqii : ,,prafuldin spice, / Traiului straji, / Stf, ca o vraj5 7 Moarti si

-strice.,.

Iarba cregte, protecror, ,,P-in' la-nil;.;imea /.inimii noasrre., (Iarbe._ Dar cimpul inseamnX mai ales lanurile de griu gi setara, a

c5ror ,amintire poetul solar n-a pierdut-o niciodlatS.'De la pd-

mintul (Poernele lwrni.nii), Vard, In lan (Pasii profetwlui\ pin5 lapostume ca Ceas de vard sau Ci.ntecul,-,spic.el6r ie desilgoari opoezie a cirei materie o formeazi, imaginile clmpului gi ale'muncii,cu ,,pluguri, nenumirate pluguri" ce pir ,,mari iaseri negre I ce-au

coborit din cer", cu ,,rivtlugul cu cire pecetluiau sXmin"ta in ar5-turi",-cu seceri ce suni din zimqi,,pe rub z5rilefierbinli".poetulse_ inchipuie -.g dlti. (Mwnca) apisirid coarnele plugului in gesulMuregului, alSturi de o ,,fecioari neagr5 ca ogbarile ardelene".Caracteristic5 e insX. zibovirea indeluigatl ,,pe" malul mirii desecar5", infundarea in lanuri, unde asiulri iintecul plmintuluivibrind in lumina verii 9i al secerltoril,or, ori macin5 intre degete

,,spic dupi spic" Ei azvirle gr5untele oin lume", ,,in cinsrea soa-relui", privirea contemplativi gi calma euforie in faga unui peisajin care, bXtut de vintul tuturor nelini$tilor, se simte in ifirEil,,acasX" :

De cite ori calc

prin brazda bitut5,

buzele humeipe t5lpi mi sirutil

M5-ntorc de acum spre

IT,TJ"'Hi:Uorzuri se-nclini.

fi'seapqe ale vitalir5lii cosmice, vegetalele sint, dacX nlr ,,me-tafoietr ale luminii, in'-ciltcE^caZ foarle apropiate de ea. De acialiturarea lor in peisaje v5ratice sau ln imigidi ca acesrea : ,,DXn-guiesc stele in iarbi", ,,Ce arXtare ! Ah ce-lumini ! / Stea alb-aclzut in grldinl / (...) ln iarba inaltX, in mare mltasX / cdzu dina veacului casi" - si chiar substituirea : ,,iarba cerului". Tot de

aci interesul mare aritat florilor, prezente de la inceput in corolade minuni a lumii (,,cXci eu iubesc Ai flori..."). Toate florile sintsacre, chiar cea mai ,de rlnd", ,,neluati in seamX", ca p5pXdia,dupi a cXrei ,,auritX splendoare", ,,anul i$i hotiregte fericitelezile", 9i cXreia Blaga ii lnchinl un ,,pdan" (Odd simplisshnei t'lori).

186

Ele sint corespondentele terestre ale stelelor (Linia), intre viagaflorii 9i lumini e o relaqie oculti :

i Trirri., urmind unui sacru canon,

, dimineala, de o razd cereascI

' atins, trandafirul iqi las-o petal5 pe mas5,

dorind in lumini si stea f5ri mascX.

(UlcioruI)

Vederea florilor intregine intiiului om, ,,izgonit din cuibul

vegniciei", amintirea lui : ,,din orice floare / il sigeta c-o amintireparadisul" (Lacrirnile).Blasa reduce florile la cutoare (nimic la el din sensibilitatea

la dlfaciiv a liii Anghel, d! pitdl-'qi cu atit mai pugin din in-

lelegerea florilor ca si,mboluri morale, a$a cum o afl5m la acestasau la Voiculescu ; Blaga e mai aproape de Macedonski, cel dinRondclwrile rozelor),.ie. percepe- ca, produse ale luminii, nu alepillllrntulur, sacrahzat prln prezenfa lor :

O, aceste frumsetri, o, cu,lorile

ireductibile, sfinte ca zeii !

Printre culori - in viile patriei fluieri Pan,

(Printre calori)

Nu trcbuie dedus de aici cd florile sint cintate exclusiv1- t*u ln prinrul rlnd - penffu valoarea lor plasticX : ele sint sim-boluri exiitenticle, prez€niil lor sugereazX .rn' anu-e sentimenr alvirtii, Contlmplrrri lor, elnd sfnt numite generic, este, indirect,eontlnplerc e-luminii, participsro le ea, Iar in ,,alegerea" cutXrorflori intr[ ri moeeiteici lor de aurcrtic ln seusril aiXtat. Ce floricfnt[ Blege'? M;i fnrli, trEndEfirul i

Pe mca! fml rt!, duret dln ergilil,

rulciorul, ln rortul coremle e;et uneori,

cu rouo po clo, iuhitclo florl,Prcfer trondofirul do purpurt,

dsleori rtlbotic (,rHsurt"), cEci nu valoorcr decorativi inrereseazS.Apoi florilc de'nroc, crinii, brtndupilo

9.e.Brlndugile sint florile

tlizii, prolungind clincolo de tormenul comun viaja: ,,brindupi cuvirjr tlrzlen (Septembrie) ;

Ng ducom pdn tomnatice pXduri,

trirtgtes rI ne.o rrdcm fn lumini.

187



Ne amigesc cu mii de june guri

brinduqile ivite pe colini.(Poveste)

Scriirrd ,,despre tot ce e frumusete, / despre farmecul auro-rei, / al brindugei qi al rozei" (Drwm in lwmind), Blaga dX semni-ficaliei brinduqilor o legitimare miticl intr-o schigi cosmogonici :

(Brind.uSile). Folosirea lor ca metafori a viegii individuale se facefiresc : ,,Grijegte tu s; nu se stingi secrerul micul incendiu ,/ ascunsin inima brindugei de toamnS" (Cwvinte cdtre

latanecnnosctttA d,in

poartd), ,,Doi suntem gata s-ajutim brindugile ardorii / si inflo-reasc; iar in noi / gi-n toamna aceasta de apoi" (Cintec i.n doi).Florile de mac sint ale somnului (Vard, In lan, Pasdrea st'i.ntd),pi, uneori, ale morgii (Flori d.e mac). Simboluri ale stingerii sintinsX nrai cu seami crinii - ale clror cupe sint urne (ca in Mira-doniz al lui Erninescu) : ,,Crini umbli pe-un drum / (...) parcS-qiduc in potire / viitoarea cenuge" (Peisaj trecut) - :

Stribatenr amurguri

cu crini albi in guri.

lnchidern in noi un

sfirqit sub armuri.(Ci.ntdregi bolnaui) ;

tot a$a in Fd.gd,duinSi in t'ld.cdri, Unde wn cintec este, Prin toateerele.

Un loc privilegiat in ,,corola de minuni a lumii" revine..pE-durii. Cu mult mai mult decit simplu decor al migc5rii lirice,obiect de descripjie, ea este locul in care e concentrat; substangavitalX cosmicX gi, prin urmare, un spaliu sacru. ln el se reveleazi,,Marele Orb" :

Subr bolta aspri de srejar

jinqari ii fac o aureoli pesre cxp

(...)

Subt frunze nalte rnergem mai deprrte, tot mai departe.

Dihinii negre

ne adulmeci din urm5

qii blinde minci 15rna

unde am cllcat qi unde-am stat.

(De mind. cu Marele Orb)

Intrarea,,subt boltrile-adinci" are ceva solemn, aproape rltll-alic, peisajul se transfigureazl intr-un templu pXgin, disp5rut :

, Ifari turme cu clopote vinprin amurgul gorunilor sferici

in codru stirnind ca un zvon

de trecute pierdute biserici.

E, in atituciinea poetului, ceva din veneralia getului, a$a cum

1i-o imagina Blaga : ,,Getul, cind intra in p5dure, se simgea in-trind in divinirate" (Getica, in Isvoad'e) sau din ,,dragostea de

naturX cu accente de rit ancestral" d lui Sadoveanu, ,,PatriarhulPidurilor". Getul era ,,om de pXdure" qi tot astfel se declarX

I\laga (Soare iberic). P5durea e spatiul unei cosmogonii continue

- ,,Mire-te, dezmire-te I zilele pldurii, I zile ale facerii" -,inima p5durii este ,,locul unde toate cresc" qi unde risunl ,,cin-tccr.rl ftpturii" (Inima trtidurii). Din ,,miez de pXdure"- e.-adusicctilii cL ziduri' sure \';stea ril'tr"to"t. (Veste), din pldurile din,,1i'rra de sus" vine ursul vindec5tor de ,,boa15" (Urswl cw crin).(lodml e .,patria verde" in care haiducul se retrage spre a murinllorttrc:

l;l,,'il:$' ;l ;ll:r,i ffi::*'S n rlrtlc tol trtli ldinc ptni unde

qe rt,lritl tr)rurlrlil gerpii in stinci,

V,t cil tlcrl.!tct'c tlulrrrl pitdtrlii

1i lipnte tteglo rlri .'irttii,

N rr si I rrtui v,rrltr rtirtrerri r:u anii.

Nrrrtrrti rlo rltrt prctLttitrrleni

I rr rl,rvcdi r'rr lipIt trlirrl

1i btrlr;r r'rr sttrrte jcltrrii.

( l I ailnrnl)

Plirr;tr'cst sl)rlIiu l)octtrl rrrrrblii,..cil tttl ltrri<lrrc". (,,Prin- crin-grrli I l e(' ( ll , ,rlirl llilircrloS'r)' ,,pc tlrrttnttt'i cc inginX triinicia"

(f)rmtt ir to,tttnrt).'Ciici, loc prin cxcelcnlii al substaniei vitltei lrrrrrii, ul pet'tttntterilci, piitlrrrcl tl,i scrrtinrentul iesirii din timp-* .,Diiirrrrie un sttflet frt

-lrlieli,/ firri irzi, firi ieri" (Somn) -

i.rn nl !'fglcrirrrrii frr tirrtptrl tllitic :

Virrrr 1i trt, Virriitortrcrt

rlrrtrrr,lc,nlri.lii-rrc Pe grind188

189



spre arhaice izvoare

gi spre evul de argint

(...)

In Arcadia de brume

(...)

*ffi,lT1.*"cerbi'din coirr'e'

(Corn de aindtoare ; cf,. Si Creatan dc aard.)

. ,Om de pXdure",.Blaga o contempli. fie ca tot, fie in spegeie

er, prezente mar toate in poezia lui : biad, stejar, gorun' pin, arin,piop, alun, :rnesteac5n, sdlcie; corn,- tei, paltin, ulm, spc; fag, laiat. se adaugi cigiva arbori exotici : palmier, cedru, platan-. Maisemnificativ5] desigot, decit varietatei trprrrentXrii eite soli'dari-

tatea cu un copac anume, prelungire a veneraiiei fa15-de pidure"

Ea apare inc5-de la inceput, dii Gorwnwl (primul arb'ore inchas

in universul poetului, in lcorola de minuni a" lumii"). Sentimen-

tul comuniciiii magicq 9i al identitilii de destin de aci' conduce

la aleger,ea unui ar-bore-totem, dubh.l vegetaf al poetului sau pel

pulin -orespondentEi substitut simbolic al lui :

Nehotirit intre doui hotare,

il Jil:J'Ji';i::: u'0" o*oare'

doarme alesul, coPacul meu'

CoPacul meu.

Vintul il scuturi, martie sun5.

Cite puteri sunt' se leagi-mpreuni,

din greul fiinlei si mi-l urneascS,

din son-rn, din starea dumnezeiascS'

(." )(la lrrcrimi -- mrtgurii i-au podidit,

Sotre, soitrc, dc cc l-ti trezit ?

(Trezire)

ln sfirgit, veneragin falI de pXdure se exprimX intr-un- ade'v5rat cult al arborelui : Blaga asaz1' in mijlocul universului s5u"

asemenea oamenilor ctrlturilor arhaice, un arbore sacrur cu virfulsub centrul cerului, rnijlocitor tntre cele doui t5rimuri :

Subt ursl-r.nare, surpat de bureqi,

rrcrtins de orr, neajuns de elel;,

b5trin, bitrln, in imperiul meu

bradul birbos strSjuiegte mereu,

Lichene Ei buhe Ei viespi il cuprind.: Plienjenii sfinf prin cetini se-ntind.

(Cintecul bradalui)

El concentr eazd" o forgi vitalS indiferentX faqX de tot ce o

neagi (bureti, licheni, buhe, viespi, pXianjeni- acegtia ,,sfingiqi"

chiar in atingere cu ea), irnprospXtati perpetuu prin impirt5gireadin lumina cosmici :

:1 lt#i:',::lill i*;j'H:"'Sti intre zodii 9i lari un brad.

Sirutate de fulger - crengile ard.

Dar iati, se scutur5 numai de scrum,

gi flamura-i noui 9i firi de-ajun !

(tdem)

Ar''borele sacru al poetuiui este arborele viegii, simbol al exis-

tcrrlci nniversale pe caie o veneteazl qi o cintX, emblem5 a uni-versului siu :

fi liir'tlc'nsl'in1ir in inrperiul meu,rirr,iLul lrrirrl striirricqtc rnereu.

M lJ N',rlltn:

(irrtrlus tot'tle itntitttile, girrtlul lloeltrltti ric oprcgte' alteori,in plerrirrrit lnuntellri, illiiil c.r intr-ttrt_lrx',,.irl. siirr" (,,nttrtrtele tneu,

,t',ti.,t. irrbit"), izllitvit.tr tle nclirriqti. Nicirrcl'r- ntl rU)rll'e nrat clari('on$ecvcntil ('u cilre lllngn i|li eotrstntic$1e rrtrivclsttl poctic pe te-

nreittl rrttci iclci [undirrncnt,rlc, presittrteit vizitrnii gcnerale asupra

irrrirgirrnl,ici situ observltliei lrri. O singrrrfl tlatii, fntr-o 1chi95 ,cos-rrrrrgrrrricii l1e ciu'e nnl nrili ittttintit-o (Mm4i si .tr'ori); intilnim ima-

xirtc,t rtr,tsi-r'itiitiiirrerrc.

Altfcltrirrrit' rlirr pocziir obigr'ruit5 a mun-

iil,rr', .rr ap,l,tttteliili tle stinciirie gollii irriillindu-se spre cer' menitei,r ,,,r,.orerJ rrr.ilcl,iir coplc$itoitt'e ir trirttrlii |i si iusufle sent;menillrrrltliriirrlrri. Arc.rr'tii tttetetic olritt'ii lllirgrt o va ascunde sub p5duri

rle I'r,rri 1i r,tlutrrli rle rttrt;.'lri ti clc iarbi 9i o va inunda cu lu-rrrirr,t : piei e notrt t'nt'itt'let'isticii, iustificati mitologic : poemul

190

19r



gerlezei munlilor se incheie cu expresia nostalgiei lor dupl starea

clinaintea precipitirii materiilor grele, cind munfii nen5scugi inciaparlineau fluidului cosmic (,,$i cat5 cdtre zile de-nceput"). Blaga

agazi deasupra muntelui ,,cei Eapte sori negri" (ai nopgii), ,,stele

rnari", ,,sori pXduratici" (mereu, pluralul), luna - sau mai de-

grabi aci, nu deasupra, ,,Pe culmile vechi unde soarele iese dinpimint" (Amintire), cici e un loc unde tirimurile se confundX :

Peste muche trecind,

fetele stinilor - igi freacl de luni umerii goi,

aventura lor se pitrunde suprafireascl

de pulberea luminos stirniti din disc ca un roi.

(In munpi)

aci ,,stelele igi spun pove$ti prin cetini de brazi" (Veac). Starea

inigiali, a haosului diafan, e cel pulin o datX reficutX, muntele

e dizolvat in luminl : ,,Sus in luminX ce fragil / aparc,muntele",

,,ugor se sfarmS, ca mltasea veche" (Rdsdrit magic).

ifiind-."gp. loc al.luminii muntele e un spaiiu sacru,."redevine

,,cetat;a ir["i din ochii de copil", unde Dumnezeu ,,moitie$te sub

copaci". Transfigurarea deplinl a peisajului face ca intrarea inmunte sX echivaleze cu pitrunderea uimiti in eden :

Intru in munte. O poarti de piatrlincet s-a-nchis, Gind, vis Ei punte rn5 sa1t5.

E un tXrim de basm, cu ,,vinete lacuri", cu jivine ,vrijite",,,mai sfinte" decit cele de afarl, in care timPul se dilati enorm

(,,Ce vreme inalti !") sau e anulat, o lume asemXnXtoare Hadesului

orfic, in care

. Cu zumzet prin somnul cristalelor zboa.ri

albinele morlii, qi anii, $i anii,(Mante vrdjit)

Intrarea inmunte

e,altidatd, regresiune intr-un timp tr5it

cirrdva, poate de un alt avatar al poetului, sau numai visat, gi

regfisire asrfel a unui paradis pierdut, cldere in alt tirim:

Sub piscuri mari, in munte, o cSldare de bazalt.

LJn lrrs, 9i apoi abrupt - tirimul cel5lalt'

Senzalia de straniu e qi de data aceasta covirgitoare:

O amintire stranie qi firS de-ntreruperi

imi stXruie adinc, in miros verde de ienuperi,

O amintire grea apas5. Ca din alte ere,

spre care singele qi astizi mult se cere.

Saltul imaginar e datorat prin urmare nostalgiei dupX o erX

a inceputurilor, evocat5 cu voluptate:

Aice mai st5tui, aievea sau invis, cindva,

mai sus, mai jos, cind pisc Ei iezer nu era.

$i stam printre liane, sub ecvirorul cildurii,pirdit de gerpi, de flori 9i de tremurii.

Iar trupul meu, ah, numai trup, in umedui vizduh,

pindit era, prelung, de propriul siu duh,

ca de-un strXin. $i slobod foarte, inc5 neluat

in stlpinire era lutul diafan qi l5udat.

F.xistengi purl si deplinS, ca a materiei cosmice din care

nbiir s-a rupi, siare edenici-de dinainte de timp :

Iriirii dunrincci qi firX de-nceputuri,

tttI nqeundeltnr sub vcgetalc scuturi,trr liri, pritrtrt linrrc, sub ccvr\t;ortrl cildurii,

iubit elc lalpi, do Iltrri 1i dc lcrnrrrii,

, (Viziune geologicd)

llpulirr sl HulrtlItll€i- ttrtivcrnnlc, ol.,.viclii" in condigia.ei ab-

nolurlli riruntolo dtt6 ttil luc ul fegetleriifii' $prc care oamenii ora-

rclrrr nrioculiutice .vor poflli cu priviri fnoltc" "qi tot ce e truport,.ne*l' vo burcede / nft rrroi lnvcte o clct' / povc$tile uitate ale

slruelui" (S,inurc\ si undc llloga s'ar clori o-clctit

inmormintat,riuiiH urr rluuul n6trivit acestui iiirirrr tlc lcgcudii in carc inraginaiia

Itti's c,trtvcrtit un peisoi privit cu fascinagic incl de la descope-

iiicJ ,ii,i uiirto copil;ti.f,'

Itc ttruuto ttndc-nttt ctet noi cl,riqi'n l'roamEt r.a.nPlinlt rrrcitn,

("trn c{rrtt ln fruntse ltti dc bnrrn

un nlttrl ril vlo, ettnr tg vrcl t

liH'nrl mPo 5ronPn ctt coPite.

192

193



lJn nrurg si fie, nu al meu,

ci nizdrivan gi de pripas,

acolo-n lara niminui

si mE ingroape, unde-n gind

din ceasul cela am rimas

$i-apoi prin lara niminuiprivighetori de foc in an

si cinte lung gi cu temei,..

(Alean arbaic)

sii re ntlntqlic" tle,,imbold". IatX, intr-o exprimare metaforici,

t€ndin[s snilintitii :

: I )c sctc ars, cum tremurX 'cu totui

i riuns Ia iezer -cerbu,l ! Dar abia

il.inge apa mulcoml cu botul.

Din ,luciul albisrriu, precum e fierul,

sorbind, cu grije-aiege, par'c-ar vrea

si bea uqor, din aPi, numai cerul. (CerbaI)

Scos din sfera joasei instinctualitXgi, inlllat deasupra ispitelor

, r irrurrlui cu ciute $i cu umbre, cgqlul iui Blaga devinE un animal

, i,r,i,it, .r fiingi contemplativS, a?ulmecind z;iile dep;rtate, ascul-

tirrrl rriiycirrca materiei cbsmice, muzica sferelor :

Ciulindu-9i urechile

prinde strivechile

rotiri, sus, de tulbure

foc ai de murmure.

$i-aude, subt naltele,

une1e, altele,

ere1e, sferele'(Cerbul ca stea in frante)

l'l rrrr rrnimal fabulos, cu stea in frunte gi cu nestemate ingrt,1'rr$ (( iorl d,e pind.toare), asem;n;tor unicornului. Unicornul*-

i;,i,,r,*,'il csie cla *"i r.#"iricati"X aparilie din faun?-""FoaiiCt*

i l,ri'itl,ig* : el este un fel de corespondent animal, al copacului

r lirr ( |int.irul brad,alwi, proiectie a iufletului poerului qi uneori

Erilrntit,lt 1l s[u. Irealitatb^a, existentra exclusiv ideal[ a unicornului,

rrdtleleir lrri clin doringi, ca precipitare a unei -aspirat-ii {g-puritate

'.*i,slrrrie l(illtc (Die Sonetti an Orphews, zweitei Teil, IV)r.Blaga

lFlirre nrrrerrc.'ul ie animalitate qi spirit intrupat in aceasti himerX,

,,anirrtnl rle rt siilbiticie de nedornesticit, dar superlativ sublimat

Irrltrrlatrt" (l)inti.tric Cantentir, in Isvoad.e), cunoscut de arta- me-

rliet'eld, unrle illtirrc ca ,,simbol al castitiiii", gi face din unicornqirrtlr*rlul rrHrrrirrlei la integrare in cosmic, emblemi a poeillui 1.

t.l,llurlf.is (;'rnt€rlir qi-e ales ca simbol al fiinlei sale inorogul. Cu mai

tlfiltE frtrL€prBlire rr'erl cE nri l-ag putoa alege 6rrc-

citim intr-o insemnarc

:.rtrlltlltA,

Reprezentind (sim,boiizind), in intregi,rne gi in fiecare ele-

ment alcituitor, viatra, ,,corola de minuni a lumii" cuprin-de un mare numXr de spege animale : ale cimpului (,,dobitoace"),ale pXdurii qi muntelui l,,jivine";. O primi nbtX caracteristic5 a

*tacesiei faune e mulgimea d6 pXs5ri qi de insecte zburltoare ; o alta,prezenla animalelor himerice- (fantastice) sau numai mitice. Aceast5

faunX are mai degrabX un sens mitologic decit ,,realist", mai multdecit ,,este", ea semnifici, animalele sint simboluri ale unui spaliusacralizat, nu doar fenomene, de aceea sint ,,sfinte" (,,uite, acesta

e drumul / pe unde minam dobitoace sfinte cu biciul" - Ci.ntarepentra trecwt).

Nu e vorba neapirat de preluarea unei figuragii mitologice,p5gine sau cre$tine, ci de ridicarea la simbol, uneori prin intro-ducerea intr-o schemi miticS. l-In taur in mijlocul unui cimp,dimineala, e vdzut mai intii ca o aparigie plasticX : ,,Lucegte ca

o castani / proaspit cojit5". Inecatl in lumina rlsirirului, lingXo api ,,linX", imaginea se sublimeazX, animalul pare o mas; lu-min-oasX : dar cum lumina are pentru poet semnificalia gtiutS, e

,,divin5", taurul cap5ti o aurX sacrX, marcati prin introducereareperului mitologic : ,,E ca Isus Christos / lumini din luminX,Dumnezeu adevlrat" (Lwmin7 din lwmind). ln transfigurarea per-ceptiei va fi intervenit poate gi cunoagterea de cXtre Blaga a sem-

ni-ficajiei mitice a taurului ca animal sacru. Sublimarea vitalitXgiigrele, spiritualizarea aproape a animalului este tendinga generalii acestii faune. Un ierb gonindu-gi ciuta, intr-un ,peisaj panic

pictat cu past; groasX, ,,printre ruguri de corni" gi peste struguri

idrobili in copite, minat ,spre abisuri" de ,,sublimul foc", ,,cearcX

[94

195



Scnsul rilkean qi medieval al unicornului se regisegte in lnd,emn tlepor,)este ,' creat prin descintec :

Din clima lierbinte

a basmului, sfinte

irog inorog

c-un semn te invoc,

e trimis ,,solie cuminte" la iubiti :

Atinge-i coroana,

obrazul qi geana,

niframa cu lacrimiqi perna cu patimi.

Tu las-o in schimb

privirea sd-qi treacl

$ mina oleacl

prin albul tiu nimb.

De obicei unicornul este insl, cum spuneam, substitutul sim-bolic al poetului. ln mijlocul pXdurii rlsunind o clipl ca un tem-plu, ,,inalt unicorn fXrI glas / s-a oprit spre-asfinlit si asculte"(Septembrie) ; un moment de viziune cosmicX, de resimlire a di-

mensiunii absolute a peisajului e tr;it qi in faja oceanului (Uni-cornwl 5i oceanwl). Ca gi cerbul cu stea in frunte, unicornul ,,sfint"ascult; muzica lumii, ,,murmurul m5rilor", ,,vuietul tirnpului" (Ce

arhaic, ,,apocalipticii cai" din Cwainte cdtre patra prieteni, etc.).

Minzul din poemul cu acest titlu este tnsi transfigurat ca uni-cornul (,,negru era. Ca ogorul. / ln curind va fi alb cum e norul"),cu urechea ciuliti spre z;rile dep5rtate (asemenea cerbului cu stea

ln frunte : ,,Din curte adulmeci spre nu $tiu ce-nalte poieni"), ale

tXrimului de sus, spre care igi va purta stlpinul :

Citeo'dati, cu stranfi ne,chezuri,

el se deprinde pe cim'p de mohor,

9i-mi pregitegte, vestindu-mi-l,

biruitorul, mult agteptatul, ultimul zbor ;

"in noaptea aceasta( incep si-i ,creasc; aripile'.

r90

ljnrpcle e preluat din mitologia cregtinl 9i are la inceput sen-:ul do icolp (Eva, Legendd, Pax magna). Curind insX poetul ilrreebilitenzfi", identificindu-l cu Lucifer (Pastnicul). $arpele e de

t4l lneinte 'ugorpele binelui" (Cdtre cititoii), ocrotiiorul LNoroculdl ,rur, visptul, sub streqini / ti-l diruie garpele casei qi zeii dinplfli - f,tonolog), are, ca gi cerbul, unicdrnul, minzul, ochiul-lilntlt

spre dirrcolo, capdti un sens emblematic :

Intrebitor fratele mE privegte,'mirati mI-ntimpin5 sora,

dar incolXcit la picioarele mele

m-ascultX gi mi pricepe prea bine

garpele cel cu ochii de-apururi deschi;i

spre-npleipciunea de dincol,o

(Fiu al faptei nw sunt)

IVIci numeroase decit animalele sint pisXrile : porumbeii mi-tologici, listunii ce fac aureolX lui Pan, cocori, vulturi, ciocirlii,privighetori etc. - sau, pur 9i simplu, ,p5siri". Prezenga lorlntretine sentimentul comuniclrii cu tirimul de sus, al luminii gi

focului:

Sunt tremur de fericire :

ziua intreagi deasupra mea

puterile plsiregti au arXtat in triunghiurispre fnte luminoase.

(Am inpeles p\catul ce apasA peste cdsa med);

' Precum a mai fost, pini-n cealalti zare,

inci o dati tirimul si creasci ar vrea.

$i-n unghi sigetat

pimintu-gi trimite cocorii

spre cercul cel mare.

(Zi de septembrie)

![i5tctiq lor e un ,,desrin" rivnit :

Cocori s-au pornit spre clime de fllciri

(.,.)Vlslesc prin inalturi, tra$i pard-n teaplpr-o razi lunari(,,,)

' Fttl;or monosilabic i-aratl in noapte

awde wnicornwl).Cu=g$gE{F-dup? drimul- de sqs sint- inzestrate .de p-gep 9i. -.

alte Snimale. De pild5, calul pi garpele. Calul e mai intotdeauna- iifin"l" fiebiilos (cel cu ,,un corn in fruntea lui de basm" din Alean

t97



sus peste miri biruind ln baladi.

Pisxrile r epr ezintd. animalitatea rror',1^'*i,l,unele, ca ciocirlia,au, asemenea omului, ,,religia luminii" gi toate sint.

"slivitelepX-

sXri". Ca gi animalele, igi dep5gesc, am spune, calitatea de feno-mene, sint aduse la tiparul semnificaliei simbolice, ,,stilizate", sintceea ce reprezintd pentru poet, nu doar ceea ce sint de fapt, devin,fdrd a trl"da aparengele, niqte himere. Lucrul se vede mai bine decitoriunde in Std in codrw t'dra slavd.' ,,marea pasXre bolnav5" nu

mai are, esential, nimic comun cu fauna empirici, e o fantasmS,ca unicornul, de pild5, putind fi de aceea, qi ea, substitut simbolical poetului. Himera-pasire, ,,regXsit{l jn plsirile-fenomene,. o 'des-

coplri el intr-o reprezentare puri, firi aproximarea proprie celornaturale, in sculptura lui BrAncuqi. ,,Pasirea mXiastr5' a acestuiaeste, pentru Blaga, tocmai opaslrea sfintX" cintatl de el, pasirea-protoiip, ,,intruchipat5 in aur de sculptorul C. BrAncugi". Ea e

nl"i rJ"iX, t" _planul- vieiii simbolicei .decit- pisirile-finomene :

nici o mirare ci poetul ii face ,,biografia" li cX o contemplX ca pe

o ,,f5ptur5" vie :

Ai triit cindva in funduri dE mare

9i focul solar l-ai ocolit pe de-aproape.

In plduri plutitoare-ai strigat

prelung deasupra intiielor ape'

PasXrea lui BrAncuqi e zbor gi cintec, condensate qi transfor-mate astfel tn materie, un cintec ce umple lumea, auzit de viisi de cei ce ,,somnul qiJ beau / din macii negri de sub p5mint",ca un ,,fluier p5relnic de vint", gi un zbor care se pierde sub

,,iarba cerului", inXlgindu-se,,firX sfirqit".

oRASUL

Blaga are o viziune global5 asupra lumii, pe care o asimi-

leaz5 spre a se exprima prin ea.

Reacgia lirici fagi de cornponentele realitlqiiimediate

e infuncqic cle aderenqa sau neaderenla lor substanqialS la cosmosul

iclcal, pe care il imagineazd poetul proiectind in el -aspiralia luicsenqia.ii, pe care il cautl gi-l descoperi in cel real. Inaderente

la accst c,ir""tns ideal sint, dintre elementele naturii, piatra 9i lu-

198

Irtl, rrr;rler.iir opacir, gl-ea, cu toate_formele ei, care umplu.viziunile

i"H'u ol" 1,n,"itrl,,i.'bu-acelagi ochi privegte Blaga oragul' Luc.rul

nn,rtc rrrlrriilrrlc lu u1 scriitor Care, in alara prtmrlor ant al coplla-

liui, ,, ,,:*ii, rtriti tot ti'rp'l in oraqe - Sebei Bragov, Viena, Cluj,

i i,g,'t, Silrirr, .lltrcrtt:cgtiiVarqovia, Praga, Berna, Lisabona - $i,

r FF.r r e $ ,rilt ,,r,1r,,rt"nt, adaptindu-sJ perfect oragului ca lume

, irlrrrr al,t : slrir.ir ,1,'lriuat, inteiectual _prin srrucrur[ li formalie,

irluuu'i

u," ir,rttrrrlcxclc ruralului transplantat la ora$. Ca po.et ins5,

irir!,t*ler,rl tle t'tleirtor irl untri nnivers liric, el nu poate asimiia ora-

lul gn reclitsto rcnsi[ilt, fizici : e spaful materiei lttttls - ,,cre-

Li*,'*;; ,,i',ir,,1r", "lrol1i",,p.tlttri",i'ziduri",,,turnuri" - !J,prin

*r, *nnta, Fll;iiu ile rrriica'ree vielii cttsrnicc' spaliu al morlii :

ot i 1l lilrlrr'r ltrvetrirtear,'i,

rtr ! r rlcclF ntl itl ptr'tl t irttlv,t

ai tt, itlil pe lrlrtii ulrrttltti'!I illill rili r;i llc lrillllilll

9i Yler rr1i,

:':'=illi ,,, ;:"1,,;i]""rrcl't. Hl vielii

(,\nrttr)

(trntrrl lrri lllnsd e Urr t,irrririt', r,rr retrrr;ii trr loc clc iarl>I, irr

rcre rrir irccr rle, lr-,,'ninrrierri verzi", l)uiitilr (,,Sulrt lrolgi- de ni-r dier i rrlr 1 1111 pl'1" lirunruti), l'i(rii ,,rrici ,t rttlicre de om".

Ai Eturl*rult rttll,rHlttlrtl Htd oPl'r!(' / rirrspirrirrtl pc ultirnul semn",

,,qllrrtrrl rle ilintr*i /,rtttEolA ttt tt,'.t1rle 1i-rr stirts", ora$ul nu mar

e rrrrrrrtlot ,le,lt rle lalrt1rttte, pe stilr l)orli sc strecoari ,,fiinqele,,,ri,rrirlrri". lh,li,t tttttlrlJ, ,,r,trlr1irc 1i-rr:rftir", ,,pe cataligi", umbrele

rrrurrFrilrr'rle ,rlrHrl*tii ,,o clipii s-rrrttii gi pier" (OraS vecbi). N.-lirritten p;,rrlttt'e vizitrrri teriIiirrrte, Illorlii se indreaptl noaptea spre

urlr?, r ,l ttplc ittleviir';rtttl lor spaliu :

l ,it rrricii ctr lilnpaqe

scnrnc verzi dau spre oraqe

l)clltrtl-tln lren care va tfece

;tr irr vizduhul mare, rece.

Itc'ltlt-tttr tren care-a veni'rrirttctti nu-l va attzi.

(Trenul morgilor)

Irr atitrrtlirre,r liricX faii de orag, descoperim perspectiva cos-

rrrlr.6' lrr r.ar.e lllrrga privegte lumea, sensibilitatea la semnificagia

199



ontologici a elementelor ei. Oragul e resimgit ca instrlinat de na-turX. De aci ideea poetid de spaliu al morgii 9i itnaginile sumbre,aglomerXri de piatri, cenugX, intuneric (de observat ci Blaga nu,vede" oragul, cu rare exceptii, decit noaptea, altfel spus, ci asociazXimaginea lui cu absenp luminii). Pentru a-l ,,salvao, il apropiede ,,naturi", inecinduJ in miros de flori :

ll

ll -i!

stele sI le-atingi cu geana.

Ne incearc-aproape teama.

(,,.)

Turnuri nu-s, nici catedrale.

Calea-Laptelui e-n vale (s.n.)

dnul clintrc textele seriei. Cel dintii dintre acestea este

sau in seminge :

Crernene, bazalt e totul. Blocuri

drepte stau in noapte, cu temeir

Pe strivechea stradl ca-ntr-o matclgrele curg miresmele de tei

(Cetate in noapte)

Paltinii, cresculi in noaptc

din asfalturi ca din lavi,igi imprdgtiau siminla

zburitoare-n tot oraqul

(...)

Ne plimbam pe bulevarde,

prin troiene de seminle

(BacureSti, 19 19)

convertind ,piatra in vegetal :

Sec qi sterp, oricum ar fi' i9i are

qi oragul rodnicia lui.

Din seminie ce-au clzut Pe Piatriin Piele au cresc'u! statui

(Cetate in noaPte)

In acest din urmi caz nv e vorba de un joc poetic, ci de

tt.'troi","Jitr.X,

de a asimila oraqul naturii. O altf iluiie,acceptatigi avind acelagi sens este qi confundarea luminilor oragului, privitde pe deal, cu o aglomerare de stele :

In linutul cel adulmeci

e oraqul - jot - de fa1i,fir5 chip in bezni. tntre

arnintire ,i sPeranlA,

Semne di, dar numai jocuri

de lumini, sclipiri 9i focuri:

(OraS in nodpte)

Neadcrenla sufleteasci la un loc care cantrariazd" aspiraqia

mhtenfiold a poetuluiqi-i

intensifici nelinigtile provoaci nunu-

thll viziunile de cogmar, ci qi dorintra de a evada :

Vino, si iegim dintre aceste ziduri,

de sub arcade ce apasi,

din inelul cu-nvechite tuinuri, al cetigii,

din ceaja ce pe poduri de metal se lasi.

(EchinocAiu de toanxnA)

lndeurnul la plecare, la pXrisirea spagiului-inchisoare, revine

!n multe poeme, avind insi un singur sens : reintrarea in cadrul

vlo$ii primare, reprezentat de spaiiile simbolice cunoscute ale poe-

tului, mrtntele, cimpul :

Prietene crescut la oragfir5 mi15, ca florile in fereastrE,

prietene care inci niciodatX n-ai vXzut

cimp Ei soare subt peri infloriqi,

vreau si te iau de mini,vino..-.

(PIu.guri)

vino pe deal, pe cel din urmS-n soare...

(Echinocyiu de toamnZ,)

SATUL

=Eeratrul este substanqial inaderent la cosmosul fictiv al

t-e1tul ..tt., dimpotrivS^, unul dintre simbolurile carlJ

,'E*l:tfl lrr lllaga, mai intii, o poezie a satului cu un carac-

d€nt gtrtobi,tgrific : poezia ,,satului natal", cum se 9i in-

200 201



Ci,ntare pentrw trecat, publicat in 1924 (deci la 15 ani dupi pX-

risirea Lancrimului, pe care e de presupus totugi cX l-a mai vizitat.

intre timp). Este un poem al intoarcerii la ,,obirgie" gi al reme-

rnoririi copil5riei, cu drumul ,pe unde minam dobitoace sfinte cu

biciul", arinii, morile - ,,fantasti6g" - ,,cu ro{ile grele de mug-

chiul verde al apei", casa ,,unde mi-am ficut intrarea in cinteculzilei", gura, ,,pe-a cirei streaqini grea / imi aruncam mlrunqi qi

albi dinqii de laprc

-/ s5minqi magici din care trebuiau sI creasci

cei noi", poarta, ,,unde puneam / frunzd rnintuitoare de leuqtean /sX aplr de strigoi / laptele qi ugerul vacilor". A fost o epocS fa-buloasi - ,,Totul a fost un joc despletit / in lumini pe uligi" -,clreia i-au urmat ,,desivirqirile in r5u", sentimentul solitudinii :

,,Cind m-am trezit om gi cuget implinit, / singurltatea mea risunainald prin lume". lndemnul intoarcerii s-a integit apoi, lnsX ,,totmai trist, tot mai trist". Regisirea acelui timp nu e cu putint;"ca gi refacerea comuniclrii cu satul : ,,Singuritatea mea r5sun5 /prin satul cu acoperigele negre". $i totugi ,,vreau si rXmin aici"

-clameazi poetul -, ,,cintare pentru trecut / peste odihna pie-

trelor". Nu va rimine, dar se va lntoarce mereu, asemenea ,,sorilorbitrini" ce se-ntorc noaptea ,,spre obirqia lor niciodati uitatX",

din versurile cu care se deschide poemul - qi seria. Cf.ntare pentrtttrecwt cuprinde date mai numeroase despre cadrul copiliriei poe-

tului dectt toate cele ce vor urma gi probabil tocmai datoritS.

caracterului prea autobiografic ea a fost lIsat5 in afara volumelor.Blaga o va ignora chiar cind va scrie Sat natal (publicat in de-

cembrie 193L) : ,,Dupi dou5zeci de ani trec iarSgi pe-aceleagi

uligi / unde-am fost prietenul mic al gXrinii din sat". E totuqi unfapt ci in Cintare pentru trecut au. fost exprimate inttia oarX nos-

talgia dupi satul copiliriei 9i sentimentul instriinirii, pe care lereglsim in Sat natal -

Nimeni nu mi cunoagte, Vintul, el singur, sau plopul

de aur.

(...)

Totul cit de schimbat !

(...)

Lumina bate altfel in zid, apele altfel in 1X.rm.

Porli se deschid si-qi arate uimirea.

Dar de ce m-arn intors ?

: qi ln Intqarcere:

Cu aroma-i ca veninul

amintegte-mi-se-arinul.

Mult mX mustr5 frunza-ngusti.

Vintul lacrima mi-o gustI.

Der foarte curind intoarcerea in sat incepe sX insemne cau-

ter€c pi gisirea permanenlei' a sentimentului .ei...Strigitul. dupX

ceeilErie

-sesting-e, imaginea satului se simplificd, se stilizeazd,

ff6u0fi la elemeritele caie reprezintl ori sugereazA permanenia z

izvorul :

lmpXrilii s-au prXbugit.

Rizboaiele mari ne-au pustiit.

Numai in Lancrdm subt rizorr5mas-a firav un izvor.

Piduri s-au stins. $i rind Pe rind

oarneni in umbri s-au retras

vegminte de pimint luind.

Dar qipotul, eI a rimas.

De-a lungul anilor in ;irde cite ori in sat m5-ntorc,

mI duc sil vid.( Izaorul)

tAu pictrcle de mormint :

, ln satul meu, in CimPul Frumoasei

in preajma turnului, pietrele stau

pe subt plopi. E primivari qi pietrele- stau.

Unele poartE inci inscriplii chirilice.

Este totdeauna ceva ce-n urm5 rlmine.

Sunt ale p5rinlilor, Pietrele -,$

a1e pirinlilor 1or.

(iwdecatd tn Cirnpul Frarnoasei)

lui tslaga este nu numai locul copil5riei, ci Ei al p5-

Itrtbuniloi, prin urmare simbol al Continuit5lii 9i al inl

sragului,el o timpului. Reapare, inevitabil, motivul cimitiruluirraeului. insi cu o- semnificatie atit de diferitX incit,u o- semnificaqie atit de diferitX incit=lF *rrA9$rurt lrrr4 Lu v rvrrllurlLeFe euerrue ruvret

I numai ferrrnal e vorba de unul qi acelaqi motiv.--Cimitirulag C=el'E alcl o metafor5 pentru un spaliu sustras vielii cosmice,

202203



ci arre sensul propriu, interpretat ins5 intr-un fel definitoriu pentru

noetul spaimii de tt"cer.-, este locul in care existenqele indivi-^<luale s. prelungesc in adinc :

Coboari-n lut pirinqii, rind pe rind,

in timp ce-n noi mai cresc gridinile.

Ei vor si fie rXdScinile,

prin ,cari ne pre,lungim pe subt pXmint.

Se-ntind domol plriniii pe subt pietre'

in timp ce in lumini mai adIstim."(PitrinSii)

,P5rintegtile luiuri" sint ,,crengile noastre cizute-n adinc" (Inpreajma'strdmoSilor). Poetul biniuit de neliniqti se-ntoarce in Lan-irlm ca la un iiman liniqtitor. Aici, ,,sub crugul albastru", intr-unorizont

_spalialgi temporal ce se prelung.egte indefinit,.hota.rul din-

tre vlaga $1 rnoarte se estompeaza, moflrt slnt prezenll' cnrar dac;numai

',,umbre",gi din lXrina lor udati de licrimi rindunica i$i

face sub strea;inS'cuibul. Aici durerea trecerii ,,se revars; in tilcmai inalt", insul ,,se impletegte cu legea", se impac5 firesc, ,,do-mol", fXri zguduiri, cu soarta (Oriiont pierd'wt). Dorinla- unei

"r.rrrin."impXc5ri a avut-o Blaga'mereLl, ei nefiind decit o forml

a aspiragiei iui la integrare in cosmic. Alta

-mai restrinsi

-e

doar ordinea cu care se vrea contopit. Amindoui aceste formeale doringei de participare la existenla universalX gi de anulare

a izoldrii'capdtd' la un- moment dat un accent extrem : in l'reawsd joc ! gi Am inpeles pd,catwl ce apasd peste casa n7e4.

O, de ce am tShnicit vrernea qi zodiile

altfel decit baba ce-Ei topegte cinepa in balti ?

De ce am dorit alt zimbet decit al pietrarului

ce scapir5 scintei in margine de drum ?

De ce am rivnit alti menire

in lumea celor gapte zile

decit clopotarul ce petrece morlii la cer ?

-

iqi strigi Blaga, insistent,,;pXcatul", de care crede cI se poate

salva renunlind la el insuEi, devenind anonim :'

Astfel mi iubesc de-acum :

unul intre mulli,

:: T: iliT.-i' #il".':T:fr riu bres,ema,.

204

ticriitortrl se incintl o vreme de ideea anonimatului,^o atri-

I,u,i. ri'*ui" ainti. eroii sxi (Luca din htanca), o susline in Filo-'t,aila'sti,lil"; (ti i" interviul

'cuAderca). Dar nimic nu era mai

itr'diri.-,t. .f 'i..ii seninXtatea babei ce-gi tope$te-cinepa in balti.

friften lui pe lume era nelinigtea, pe c.are se straduia s-o atenueze

it, iini"i'i, i-o an.rleze .u totui, intie altele .9i prin

'o.lu{a,

iluzorie,

i'gnonirnatului. Iluzorie nu numai pentru ci un spirit tormat p5tt1

ertltrrrit filosofici si ttiintific5 nu mai poate- gindi lumea, talmacr

i,;;il.;i if ,"aiit.

'in'

felul mentalitlgii

-primitive,

ci qi pentru civircnlin .'r."tour" qi congtiinla ei implicX, cel pufl la scriitorul

€ult,'rrrai degrabx orgoliul excesiv (de care e plinx-opera filoso-

itri,ii ti care nu lipseqte cu totul nici din poezie) decit modestia

ino,ri,u"tului. Apoi, penrru a fi asemenea cioplitorului de. pietre

iii ii,,i,.,"i"t qi ilopoi"rului, invidiagi in poem, ori pictorilor bi-

i,irrti,,i, invocaqi in scrierea teoreric; amintiti (ti. imitati.in trea-

efit, fo' Am inieles pdcatwl.-: ,,Toate turmele pimint'lui au au-

li,ii, ,finr. / peste capetele lor"), pentrt a avea umilinla lor li-

itit'-itnrr. e nevoie de credinqX, sau iel pulin de o supunere- deplinX

ioiii ,t. soart;, pe care reoreticianul atitudinii luciferice nu le avea:

,,flfngele *..,'.o."

sx curgx pe .scocurile lumii, / si-nvirtS roqile /ii, ,,iuri ceregri.(

-scrie el"g" i" acelagi poem :- el poate avea, cel

tutrlt, tloringa de a scipa de sine insuqi slujind ntecanica neinle-leenii n lu,t.,ii, *ga .o- i-tn poate avea decit nizuinp la topirea in

lrulilii (,,Vreau'si joc r"). Sentimentul. pierderii de sine in cosmic

sarr tnrrl,.,,ordine umanX-nediferengiatX, nu-1-a-

p-utr1t jncerca decit

inieti,,it.ttd, ca pe o srare salvaroare de neliniqti 9i. de-aceea

ciu-

tAtH, ciircia i se opunea insi intreaga lui structurX. Elogiul ano-

nlrrratultti apariine, dealtfel, unui moment anume : 1'923_24' Atunci

:lnt rcrise ii l* inyeles pd,catwl ce apasd, peste casa mea, 9i lvanca,

Ei FilusoIia stilwlwi.'!,11rgir cu care poetul vrea sX se confunde este aceea a satului.

Metivelc ne vor uii."" cu toar; claritatea la _cap;tul analizei

iEegiel rrinc .r opeiei lui. Daci insuqirea mentalitXqii. arhaice e

lmeililrilH. irtt.qrarea in lumea satuluise face totugi in alt fel:

arfn t,ertrtu li prin moarte. Satul e leaginul 9i mormintul, ter-

iiienlt €it*t*rrfei ilclividuale, care se prelungegte in p|rinli 9i strX-

ttbnl, g-ar3 ntr' rririt aci 9i care dXinuie ca "umbre", ,,pietre", ,,t;-flaiH, 5AtU1 e ,,trbir$ia",'cintati cu o gravitate ieqitl din amestecul

incetagar*l,il al tt'lernnului cu pateticul :

205



Sat al meu, ce porli in nume

sunetele lacrimei,'la chemlri adinci de munte

in cea noapte te-am ales

ca Prag de lume

qi poteci patimei.

Spre tine cine m-a-ndrumat

din strifund de veac,

in tine cind m-a chematfie binecuvintat,

sat de lacrimi firS leac.

(9 mai 1895)

- 9i la care poetul gtia cI se va intoarce odat; definitiv:

O, drum qi ape, nor gi dor,

ce voi fi, cind m-oi intoarce

la obirgie, la izvor ?

Fi-voi dor atuncea ? Fi-voi nor ?

(ClntecuI obirSiei)

$i compunea acest testament, Mai-am-t'rn singur dor al lui,cu un accent tragic necunoscut celui eminescian:

Voi sunteli patru, nu mai mulgu,

voi cei din urmi prieteni.

E plini luna sus qi e de aur. N-ar fi drept

si n-o privim, cind intre noi vorbim

despre o slujbi, ce-o agtept.

Viala-ntreagi ginduri am rostit

gi cintece am spus,

in ele clutindu-mi vrednicia.

Pindegte-acum de undeva declinul Ei aminul.

Primejdii fulgeri din Nord, nechez s-aude

de-apocaliptici cai prin nouri sus.

In urmi e tot visul, in fati doar destinul'

Mi-eteam5, prieteni,

cisfirEitul

n-am si mi-l pot alege singur. S-ar putea

sI cad cu faga-n jos

pe un tirim netrebnic, ruqinos.

Voi patru insi, pomenind de alte fapte,

sI mi luaf de unde voi fi fost cizut,

pe-un drum de seari sau in miez de noapte

in satul meu pe umeri si mi duceli

intins pe luni ca pe-un scur'

(Caainte cdtre Patru Prieteni)

tn capitul acesrei linii, fxcind tranzitia (in sensul viziurur

Egrtia rru'al ctottologiei) di la poezia-,,autohjografici" -asatului

h lnrAginea lui deplin sublimati in simbol, trebure srtuata .Ut1r:u:rtn fiat-de pe valea Sebe$ului, cunoscut de Blaga in copllarre -$r

il*5.l; ii ig+Se

infititatca un tirim fabulosl.locuit de

.un

fel

ai;;;.i i;i|ziagi ti biinzi / cu fege prelung-ite..in cimpoaie", fi-inte'*tttti*, it;iod aci ,,de la inceputui cel d1nqii", lipsili de grai,

i'ritii",i--".":n-somn" ling; roata gi cuptoarele lor de olari. Cind

iiltiiitiir'r,t.a .imaginii "iing.punctul .'ltim, t. *111*i

-Y:^l"ttuBEBfent surprinz;tor: satul nu mai apare ca-un spatlu ]lmat -eEupnt cle iocuriie copil5riei, de case,- oameni'.de. umbrele. parrn-

;ll;ill ;; ;i*;;i; *6'-i"t.lo'' sau de fipturi abia desprinse cle

neigri ca c;le din Olarii -, ci ca o prelungire a naturii sau, mai

€xRct. ca o parre a ei. Aci e$ti in in^timitatia cosmicului, acordat

ctt riirrrtrl lui, confundindu-te cu el :

Inima-1i zvicnegte mai rar,

ca Ei curn nu 1i-ar bate in PiePt,

ciadinc in

Pimintundeva'

Aringerea de substanqa lumii vindecx deopotrivS rinile tru-

sului si"nT. sufletului : ,,Aici se vindecX de mintuire, / 9i dac; f-aiilngntit picioarele te a$ezi pe un podmgl- de lut"' Redus la esenla

iiii'i;,d;;;1, r"."t apartine absolutului, adic; .viegii universale

#t:i;;'-',,suii.tut'satului filfiie pe iingX noi ("') ca un joc

Ei-'iuri pe mbrminte ina1e" (Swfletil satulai) -, este etern ca

teiCite-s altfel - omul, leatul !

Neschimbat e numai satul,

duP-atigi Prieri 9i toa'mne

.1 nescl-rimbat ca Tine, Doamne'

r

(lntoarcere)

In :flrlit, satul capiti semnificalia .supremX., fiind-asimilat

cmrriiiul-'ie1it'toi"i "ti"o*ii 1,,P"- cred cX veenicia-s-a nXscut la

ifi'di'-]'fi0'-t'o*i.,i--in

l"i. i3t5tloi.qt" divinul: ,Plin este- satul

SLtieelntl"iliitii I ca un cuib de mirosul sXlbiticiunii". Aici, la

lnsa

1

206

207



i

..illoarel-g",vie1ii (,,lingI finrinile darului harului"), r4qar.rea €-,?il;'lati, infiinti (,,pilpiie boalele, fipX l5stunii"), tim-oul'nu cunoagre'cyr'qgr.e3, e o ,,duminec5 lungl $i $4 de

_sear5", un timp.solargi s5rbitoresc, sacru, in care sei desfS$oara o geneza contrnua :

,,Legi. r5srurnind gi vXdite tipare / minunea qifnegte ca macu-nsecari". Satul acesta nu mai plstreazd", evident, nimic din imagi-nea celui real, reprezentarea riu mai cuprinde, oricit de sublimate,dats..ale experiengei. Este un t5rirn fabulos, la care se a.iunge dupXo cXlStorie de tipul celor din basme :

Ajuns-am prin pulberi qi mirigti

unde rlzbat fSrE sfat numai unii.

Drumeaguri ades ocolit-am prin liniEti

dupi rnersul albastru al lunii.(Satal minanilor)

Confundarea satului cu natura, cu ceea ce alcituiegte, in.viziunea lui Blaga, esenga. ei- este, spuneam, surprinz5toare, insXnumai-aparent: pentru ci Blaga este, fundamenial, poet al cos-micului, al raporturilor omului cu cosmicul. Tot ce vine ln atin-gere-_cu sensibilitarea lui se supune acestei perspective ontologice.Spaqiile_umane,-satrrl gi oragul, sint de aceea receptare nu fn as-pectele lor istorice gi sociale, ci in valoarea pe carl nu le-o poare

da decit leg5tura cu cosmicul, aga cum spagiile narurale, peisa;'ele,i$i daroreazi calitatea prezengei vieqii (,,luminii"), nu frumuseiilorplastice. Cit de tiranici este aceasr; perspectiv; se poate vedeamai ugor in opera filosofului, in care ,riziit ea

"suprisatult-ri din

poeme iqi subordoneazd" o realitate concret;. Textele care inrere-seazd" analiza noastrX sint Case rom6,neSti:, publicat mai inrii inCwaf.ntwl (4 octombrie 7925), apoi in vol. Ferestre colorate (1,926),qi reluat in SpaSiuI mioritic (1936, cap. Pitoresc Si reaelaple) qi inZd.ri Si etape (volum alcltuit in 1945) 9i o parte din Elogiwl sa-twlwi romt,nesc (1937), preluati (qi dezvoltaiS; in Geneza meta-

forei Si senswl cwbwri.i (L937, cap. Cwltwrd rni.nord Si. cwltwrd. ma-jord) Si (fragmentar) in Hronicwl Si ci.ntecwl vtrstelor (scris in 1946).ConstantS, dupi cum o dovedesc aceste relu;ri ale textelor, viziu-

nea filosofului asupra satului se reduce la citeva elemente. Satulromanesc este vizut, mai intii, ca apartinind mai mult ordiniinaturale decit celei sociale, ca prelungire a naturii: ,,Satele ro-mAnegti (...) cresc din peisaj atit de organic, cX nici nu-fi potitrnchipui ca ele sX nu fi fost totdeauna acolo unde sunt (...). Co-

208

nlurra rontAneascX e o colectivitate instinctiv5 de oameni deschiqi,

iubitori de pitorescul .viegii"t i "pqi,

ca centru al lumii ,Ei, inorieG caz, ci un spatiu care tntriline sentimentul intimititii cu

Frlrttlicul, al , apropierii de absolut : ,,pentru propria sa conftiin!;rRtul e$te situit in centrul lumii qi se prelungepte in mit. Satul

r€ lntogrcazi intr-un destin cosmic, intr-un mers de viaid totali-Hr, diucolo de care nu mai existX nimi.<( 2 ; offtul satului ,,se

gHropte frr raport_de suprem5 intimitate^cu

totul" 3, ,,a -trdi Ial*t fnscarnni a trSi in zarigte cosmicl qi in congtiinla unui destin

ctnenot din veqnicie"4.

Cu totul altceva, opus' reprezintl ora;ul:

nmul crescut aci ,,parvine sX ingeleagi, sau sI se prefac5 a in-felege, cauzalitXqile imprejmuitoare, dar el nu face personal nici-nelatri cxperienla vie a lumii ca totalitate, adicl o experienq5 muiatS

tn Rer'tpbctive dincolo de imediat qi de sensibii" 5. Omul oragului

:rt{fectc ,,in fragment, in relativitate, tn concretul mecanic, in-tr-o treazX tristege 9i in lucid5 superficialitate".6

Oe reprezinti satul elogiat de filosof ? Nu o realitate social-

lhl{'rricii, clesigur. O spune e-l insugi, declarind ci n-a fXcut vreo-

rlirrii,,cercetiri sistematice cu privire 1a satul romAnesc". Imagi-nril se snriiini pe reprezentirile pe care le are copilul despre sat.

rtrtrrrc lllara. Daci ele sint intr-adevXr proprii iopilului- tr5itorlit rrredirr irrral, satul invocat de filosof este cel pufin o realitatep;ilrologicii. Lucrul e insX discutabil. IndiscutabilS e insl pot-rivi-

i'c* r lin t rc aceste repre zent5;ri gi structura spiritual5 a lui Blaga-Nrt rl.r,rr in sensul ci sint tocmai acelea pe cnre le-a putut avea

llrullri un copil cu sensibilitate metafizici". in mai mare mXsuri

ele,'ft l'tt'oieclie a arnintirii, ,,satul romenesc"- al lui Blaga -e un

rtrf,liu irlcal: destinat si satisfac5 aspiragiile lui cele mai adinci :

€'trrnunirrnca cu absolutul cosmic, salvarea de sentimentul solitu-dlnti li rrl curgerii. ,,Satul", in textele filosofice ca 9i in -poeme'erto agrtla. r:roiectie a unei nXzuinle, e mai mult o utopie decitu anriirtirc idealizatd". Ficgiunea propus5 de Blaga e in icord in

Ft'lttrrrl r'fircl cr-r nevoia lui adinct de un asemenea spatiu. In ce

tep,'t't re rl'lii ca cu realitatea ? Autorul recunoa$te o stlprapunere

*F-fcr*lrtrctiv.i : ,,Despre satul romAnesc se poate in genere afirma.o.

Flr* tle vt'e' rcstriigie esenliali, ci mai pdstreazl"' ca structur[

:::--I Yrllnrh rultnrii, ed. cit,, p. 192'I fdral, p, ln5'I lle11, 1t, lttt,,,e ld1nt: r, ]66.I ldtnt f, tt'l'

209



spiritual5, aspecre de narura acelora despre care vorbim. Imi potfoarte bine inchipui ci pini mai acu vreo suti gi ceva de inisatele_ romAnegti si fi repiezentat de fapt pentru oamenii de toatevirstele ceea ce ele astlii mai reprezinti dbar penrru cooii." 1 So-ciologia gi istoria nu confirmS. Aigumente demne de inteies gXsegtenJ1Sa" in. alti parte : in cultura popularS. O. parte. intinsi i p-o9-ziei folclorice afirma o perspecrrva asupra lumii identicl acileiaatribuiti de Blaga omului de la sat : potzia de viziune filosoficX.Toate caracteristicile ruralului citate mai sus se verificl prin con-

fruntarea cu aceast; poezie gi sint deci ,,adevirate". beclarin-,dule- false,- sociologul li istoricul au qi ei dreptate : sint intr-ade-vXr false dacl le raporr;m la realirSgile sociale Ei la modul dea.-l Sindi pe t;ran social, nu ontologic.'Pentru cine privegte lucru-rile

-dintr-o alti perspectiv5, c5utind raliunile ultime ale vieqii

spirituale - ca Blaga-, flu. A discuta viziunea satului propusi

de el inseamn5 a recunoagte mai intii aceastX perspecdvX-ca po-sibil5, a n-o ccnfunda cu cea proprie omului 'de

$tiinjX. Iar ac-ceptarea sau respingerea ei este in funcqie de admiterea sau nu aperspectivei lui qi de rlspunsul la intrebarea : esre intr-adev5r de-finitorie penrru 15ran poezia de viziune filosofici creat; de el ?

Existenga ei dovedeqte, am spune noi, mai degrabi cX gi intre crea-torii anonimi sint poegi cu sensibilitate metaflzicS, decit cI aceastXsensibilitate e semnul distincriv al ruralului. Blaga retine a$adar,din folclor zona in care-gi regXsegte propria seniibilitate gi facedin ea argumentul unei imagini a satului, subiectivi cel pudn inpunctul de piecare (obiectivi in mXsura in care satul cultural osusline).

Ca ,,poet al satului", Blaga ocupX un loc singular in lite-ratura noastr5. Satul pe care-l cinti il nu este nici satul moralal lui Cosbuc, ,nici cel nagional gi istoric al lui Goga, nici satulreligios al gindirigtilor : este un spaliu imaginar ideal, rezultatrnai mult din aspiragia existengialX a poetului decit din stiliza-rea imaginii satului real.

eoRtenpl; abeastx substangi insxgi - viforul de luminx, haosul

diiin,r'al inceputurilor, focul -, incintarea lasX locul exalt[rii r

Prin toate erele

ce Prund fierbinte, turmentat !

Subt toate sferele

se zimislegte ne-ncetat'

Prin toate ereie

risf5g qi crini, vis canibal.

3:|"','::':.ll': tl,,i."r (Prin toate erele)

Viaqa universali prolif ercazd" necontenit, anu.leazZ. perpetuu

ntrrilrtca.' Inceputul ace'stei ofensive iqrpo-triua nimicului e datorat

,,N.nlir.unrul,ii" (Lwiina),,,Fondului^ Generator" (Dit'erenpialele

ilh,iitrl, reprezenr;ri mitice ale existenqei virtuale. Cind vrzrunea

it,toti,tiii e'mai concred' propriu-zis viialistS, procesul capiti in-

fdil;;; "".i r*""J;.i'a t"hii de citre divin, ca .in Har.a luiA'lgit.ri, insX cu invocarea unei zeitili nXsine' mai p^otrivrta cu

u ,,,n.'trot.o viziune decit Dumnezeul creqtin : Zeus -'tn tpostaza

ii*,ii"a.-tiiJ i.a"li "Subtstraiuri.

rybj,subt verde linr,e / zd-

i,,lrf.ir. ,i"l!-iu*F, ,,rr"getugi" 4" "p{ /.dI invoalti in.smaragd.e",

;',;;;';;';;1.;;;,','pr.ir'*' a fost'ei altl datd, / cind,Leda. albi

;r ;;;,;i;; /"#-"duti-ii albul de narcise / pov.ara unei lebede"' Ca

ri nt.rrrrci - si de atunci - ,,coboari-n fericiri de. stuh {. putet'

lL";,:l';i'

a;. '";ta"tt"l, ,,S;.ittgu lebedei divine / in sear; cinti

iirr'litii,.f.# fbriiiS,:'s,ibrtanqu vit-al; cosmici e concentratX in

lu,iiiiiii, pii" tlminq! se perpeiueazd" viaia, intr-o cosmogonie con-

tlnuii r

Diafane seminle intrariPate,

pe invizibile fire,

zburau peste noi - din veac in a1tu1 purtate'

Aqa ne incearci indemn citeodati

sPre crudX, sPre sacri uimire'

Mai are inci - mai are substanll natura'

(...)

Vizduhul seminle miEca

;l::uj;il'.:"''undeva-n mituri

(Vdzduh*l seminge misca)

Stele qi api, vegetale gi animale, roate formele existenlei cos-mice sint manifest5ri ale unei substan[e vitale unice. Cind poetul

MIRABILA SAMINTA

210

t Elogial satului romdnesc, in loc. cit., p. 40.

2lI



Ca in poemele cosmogonice ale autorului, e o negare continuia ,,nirnicului" : ,,praful din spice" este ,,traiului strljX", el ,srica o vrajl / moarre sX, srrice" (Iarbd), ,,fiecare sSmingi-nalti / depe un mormint o piatrX" (inviere). Poetul jubilea25 la vederea fo-.cului cosmic diseminat in naturi ca polen :

Bucur5-te, floarea mdrului, bucurl-te !

Uite in preajmS-1i pulberi de aur

ca un nor in aer !

Jignesc firele ca dintr-un caierde pretutindeni qi de niciieri ! - Nici o fipturinu-ntreabi. - Polenul cizut in potire

ca un jar il induritoate florile (...)

BucurS-te, floare ca ghiocul

gi dumiregte-te !

Nu trebuie fiecare

sX gtim cine-aduce gi-mpr5grie focul

(Bwndaestire pentra lloarea mdrulai)

se lasX cople$it de el:De pe starnine de alun,

din plopii a1bi, se cerne jarul.

(...)

Polenul cade peste noi,

in preajmX galbene trciene

alcituieqte-n aur fin.

Pe umeri cade-ne gi-n gene.

Ne cade-n guri cind vorbim,

gi-n ochi, cind nu g5sim cuvintul.(Risi1:.ei se dedd florarwl)

Capodopera seriei este Mirabila sdminfd. Poemul, scris in1960, este ultimul mare imn adus de Blaga viegii, incheind liniafundamentalS a liricii lui, afirmati incX o dati, explicit, in ver-surile : ,,Mi-ai dibuit aplecarea fireasci Ei gustul ce-l am / pen-

tru tot ce,5!"e*vine in patrie, / pentru tot ce spore$te qi creEte-n!'vornigI". /Bliga'cinl; seminleie ca simboluri a1e germinaliei, aleforgelor viiale ale universului, divinizare, transformate in zei, sin-'gurii la care se inchini : ,,Mi-ai ghicit incintarea ce mX cuprinde '-

in faga puterilor, in ipostaz5 de boabe, / in faga mirunflor zei,cari a$teaptl si fie zvirlili / prin l>razde tXiate in zile de martie".

'2t2

l,c asociazl cu lumina qi culoarea : ,,Culori luminate, doar

elo tlcstiinuite trepte gi har". Harul este, cum se $tie, impSrtxgirea

dln *n.ru.]0btiiHnXri de germeni ai viegii, de luminX qi culoare,

icmirtl.t. dezviluie, fac aicesibile, ,,dest5inuie", ,,trep.te qi. har",

ellcn'opt. substanla lumii'{onternpl3Lre3 lor ins91m1i,-q1iX

ur-

lTBfgr conrunrcare cu aceasd substanqi. Spre a trii cit mai inde-

Ittng bcirtitudinea atingerii cu ea' pcetul- se apropie.cie seminge.cu

togic urrtelele senzoriale parc;, cu up fel dc deschrdere a. tuntel $r

ii- gh,lndott.az; contactului cu ele.*f,-e privegte' cu uimire mereu

uion*nXtX - ,,Arn vlzut nu o datf sdminga mirabil; / ce-nchide[n riit. tupreme puteri", vrijit de splendoarea lor cromatic; :

In rinduri de saci cu gura deschisl -boabele si 1i 1e-nchiPui: gilbii,

sau roqii, verzii, sinilii, aurii,

cind pure, cind pestrile.

Asemenea Proaspete, vii qi pistoase

gi lucii culori se mai viddoar in stemele girilor'

sau la oui de PisXri,

ls cluce la ureche gi ascultS muzica lor diafan;, perceptibilS nu-

frai 'pentru poet, ca qi muzica sferelor :

Semingeie-n Palme

* i:;:i':r;T:ffi ni ,-ar da

pe-un lirmure-al MIrii de Est mltlsoase nisipuri'

"Retriig.lr^esenzalia v€che, dar rSmasl neaherar; in amintire,

I eutulloarll rn gramada de seminge ca intr-un riu :

Copil, imi piicea, despoiat de veEminte,

si intru-n Picioare in cada cu griu,

cufundat pin' la guri in boabe de aur.

Pe umeri simleam o Povari de riu

d l;vren s-o reff;iasci 9i aievea, nu doar imaginar :

$i-acuma, in timpuri tirzii, cind mai vidciteodatl grimezi de seminle pe arii,

rnevoie pun capit fierbintei doringi

de-a le atinge cu fatra'

'l

2ts



i

I,

,irl

i

l

I

\elinerea vine din sfiala in faga sacrului conqinut in seminge :

uDc-alintarea aceasta mI jine departe doar teama / de-a nu tiezizeii, solarii..."_. Seminjele sint,-agadar, precipirate.ale luminii, frag-mente din substanla. originari -a universului, prin care se perpe-tueazd, viaia cosmicS,--sint

"dif_erenjialeledivine., devenite iralpa-

bile,_ accesibile simjurilor, nu doar' fanteziei. Diafane, -,t'zi.ile,fluide, seminf,ele rezumd cosmosul poeric al lui Blaga' Si rezum6,',de asemenea, lumea. CXci ele conjin, in stare lateitX,

"viriualS,,,co-

rola de minuni", a cXrei expresie sublimatl este acest cosmos poe-ttc :

Un gind de paternicd aard, tn cer de inalt7 lamind,s-ascunde in fiegtecare din ele, cind dorm.Palpiti in visul seminjelor

i:r;::"r!;"i;,p$i amiezi de grd'dind,

popoare de franzegi-un murmur de neam cintireg,

Cuvintele pe care le-am subliniat numesc incX o dat5, alXtu-rindu-le, elementele esengiale gi cele mai frecvenre care compunimaginea naturii in lirica lui Blaga. Penrru ror ceea ce semniTicXele, ,,Laud5 semingelor, celor de fagl Ei-n veci tuturora !"

' f Semingele pe care le cint5 Blaga sint aqadar totodatl ceea

ie sint pentru toat5 lumea gi ceea ce ,,vede" poetul fn ele, sintlucruri, dar 9i simboluri cu cea mai inaltX semnificalidi'simbolicXe gi gr5dina in care poetul ar .vrea sX le ingroape."Nffinele ei esteimprumutat : Ewtopia este titlul unei poezii a

-englezuluiFrancis

Turner Palgrave (1824-1896), pe caie Blaga a rradus-o.l Eu-topia lui Palgrave este o grXdin5 imaginari, un paradis accesibilnumai copiilor, inocenlei 9i purit5jii, care por paiticipa la armo-nia naturii, flrd, a ingelege limbajul ei. Un spaJiu paradisiac esteqi grXdina lui Blaga, ceea ce explicl transferul de nume ; insX eanu

.se definegte

.prin armonia elementelor . firii, ci prin. pulsalia

mai intens5 a vielii, intreqinutX de contaminarea cu Tocul-cosmic,

cu lumina incandescentS: este ,,mindra grXdinX / in preajma c5-reia fulgere rodnice joaci, / s5-nalge t5cutele seve-n lumin5". Un

asemenea loc este ,,gridina" ori de cite ori apare la Blaga, fiind,ca gi ,,pXdureao, ,,cimpul", ,,muntele", ,,satul", unul dintre spa-qiile simbolice ale universului sXu poetic, a ciror semnifica;ie de-

rlvii din scnlnificalia fundarnentalS a operei. Apoi, spre deosebire

tle Eutolti,t lui Palgrave, grXdina lui Blaga nu este un sqatiu ex-

,;f ,,,iu i'!i"gin"r, .f unui"real

transfigurJt in sensul viziunii lui

iri*':ori. f[ al'treilea rind, Eutopia lui Blaga nt

.9tL"..un spa{iu

fireirlc*il,il poerului : ,.Nu-mi este dat sX intru in gridind", se piinge

iiJfir.. jl,.rto.,,l Mirabilei seminSe triieqte, dimp-otrivi (ca. poet,

ae {irlclcge), in miilocul acestui spatriu $i al celorlalte spatir^,stm-

ltnlicc nic'universului s;u, pe care le caut; ori de cite ort il rn-

vadcnzit nelinigtile.'l -Arn fIcut'aceste observaqii nu numai -qi nu atit.- pentru

e=l delimita pe Blaga de un, poet-cu care se poate,stabtlt,o lega-

lrtrii inrcdiati, ci pintru a ldmuri pr^intr-un. exemplu o chestrune

ltrri RcucralX : aceea a influenielor. Inci din antt tormagtet' am

;,;;"i; lllaga qi-a insuqit o culturX .foq1e.intinsi,. pe care. a,.sp?-

t'll 6 irtloi mereu. Literatura romdna, tolclorul,- mltologla ln6lana'

lt1s,7i,s'orientali,

filosofia- $i literatura romantict' mitologttle eu-

Irr;rs11s, poez'6 germani 5i'francezS contemporan[, artele_plastice

el,i, ,r,, ilevenit de timpuriu componente ale unrversulut sau sptrr-

ii,il,-iit"g"

*"rr.rt

f"ti d. culturi acceaqi rec€ptivitate largi, pe

;;i:; ,; *lit"t-o naturii. insi elementele de cultur;, ca.. qi. cele de

uuii'tii,'ri"f

r"l.ir"te in m;sura aderenlei lor la sensibilitatea -9i

i;";;;.;,'r;;;tp;li""u a poetului' sint integrate. universului sXu li-

il.,' it."i"-i"i.ii. tii"t"r; proptie. Intr-un-cuvint, Blaga nu preiai[,iii ,..." ..

"rfi put.tr irn"gina .el insuEi. ln aces.t caz este im-

iir,,i.,,.;,ig ;{bl* de influenq"e : sint a.finit;gi, similitudini. lncor-

lrfll ilt'cil orsaltlca a elementelor de culturi in operd tace toarte

liiiii,ifi iJe"trtifi.area lor atunci cind o vorbX (c3-Ewtopia.) .sau o

irrr,rri,rc preluatX nu le trldeazi prezenia' Ele i5i pierd t1$epe.n;

tlerrirr, ipi modific; sensul, subordonindu-se operei 9r semnrtrcaqtet

el f tttrcltrlentale.'f 'Iilr;tui propriu dobindegte, cu..atit mai mult, -moti!'ul se-

tl,,,oi." ,,cii-"tii riai mult" penrru ci nu e vorba de preluarea

lUi ,lu t,, .. poer anume, ci d-e u-nul dintre elementele fondulut ge-

Fr?-rii' *i'gl''ditii p".tice. Motivul ar-e o mar-e frecvenl;, particula-

li*ti,tt'i-rJ i,ir; d. fi".rre dati in funcaie de viziunea scriitorului

lJ;;i; I nflim. Analiza comparativ;-.a Mirabilei seminSe cu texteiirE iGr"iiiri

".el"qimoriv, de .gildX cu Metamort'oza plantelor

itE'i iuuit,., ;"t ;;;" prezinti'aseminXri formale..(ritm, forma, adre-

ilftf ,' ii *ii l,rcc decii si puni in relief originalitatea poemului lui

Hilid*'ii - viziunii lui generale' .ca.re o explicX' Motivul apare

lA f,lagn, itr t.hip necesaf, atunci cind cosmosul sau poettc se esen-

2t4

1 Cf. Lucian Blaga, Din lirica englezd, Bucureqti, Editura Univers, 1970.

2t5



lia.lizeazd -exrrem, fXrX sI se producX insX vreo., modificare a sen-sului fundamental : Blaga este- gi acum un poet al vieqii universale.In anii sXi din urmi,- Blaga privegt. r.i"tirrq.le cu' veneratria qicu bucuria profundi cu caie privea in anii' debutului $i mereuapoi formele viegii cosmice, corola de minuni a lumii.f'..

Mirabila sdminp-d, poem tirziu, dintie ultimeie Strise de Blaga,comunic5 subsranjial, ca toate celelalte expresii ale acestui *otl",cu creafia. de inceput a poetului. Mirabila sdmingd aminteqte de

Ew nw strivesc corola d,e minwni a lwmii si formal. prin miscarealiber5 a versului gi a poemului. Discursul iiric este-ins5 acum rnai

legajay .qi ry"i amplu, semn cX locul aspiraliei la cosmic, al im-briliEXrii febrile a formelor acestuia, I-a- luai sentimenrul poetuluici triieqte in_ interiorul universului pe care el insugi l-; crear,transfigurind lumea real5.

, lirunzare 'seb'oltesc adinci

i peste o-ntreagi Poveste.

Ni*ic nu vrea si fie altfel decit este.

, (In marea tecere) ;

*eelnli lientirrel)t in ,,holda de griu ce se coace in var5 / subt

lreirrrirl ilrborescent" (Ceasul care na apwne), cind geneza ciclicX

Rllttge punctul maxim (!arbd). Transfigurarea lumii in poveste e

nt'll;iuiiii alteori de un asfingit in pldure (Drum de toamnd) sau

le rrrnre (Aslintit marin).'l'risietea 'de a trXi intr-un univers lipsit de prelungirile luiln Rbst'lut,'exilarea din lumea-poYeste' e frecvent5 9i produce une-

Ffi lotncntagii prelungi :

Lingi tine nici o lumini, nici o stea, nici un zeu

nu rXmine.

(...)

pind la tine de-abia stribate cuvint

din patria

unde domn este soarele.

Basmul e totdeauna la allii'minunea aiurea Ei astrul in larguri.

In preajma ta - nu !

In imperiul negurii - Tucufundi-tegi-adunI-te-n praguri.

Sub zarea joasd $ flri PSlaniicu jalea pe umeri perindS-se anii.

Luntea gi lumea-poveste nu sint tXrimuri deosebite, despS4ite

ttrntinl. sna cregte din cealaltX, este cealaltd, vdzutd' in perspectiva

n}rtiluiului. Metamorfoza se produce in spirit, in sensibilitate gi

EH 1trr111s fi impfdicatl de neputinqa de a vedea imediatul in per-

Et1€('l I Vtl illnrntlta :

Aqa-mi spuneam incX ieri, mereu,

cilcind in 15rini peste o floare,

;'i,il::

r;;ira surnrinsi

ce calea-mi a1ine, dar nu rXmine.

lnsi{ cincl ea s-a ficut, sentimentul e al unei treziri in mijloculilttivelsului, spafiu nesfir;it al luminii, in apropierea izvoarelorvlctii:

COSMOSUL DIAFAN, LUMEA-POVESTE

Din acele date ale lumii fenomenale in care absolutul ontic,cu- reprezentirile (lumini, foc, viagX

-toate, in ingeles cosmic,

,,fizic" gi metafizic totodat5) 9i cu atributul siu principal lper-manenja), se manifestl mai bogat sau mai inrens, Blaga alcStuiegteo lume de sine stXtitoare, al cirei raport cu cea dati ni l-a dez,vlluit urmXrirea procesului de constituire a componenlilor ei. ,,Sa-tul minunilor", ,,muntele magic", pXdurea in care trXieqte cerbulcu stea in frunte sau unicornul nu mai sint imagini poerice alelumii reale, sau sint ?n aga misuri transfigurate incit apar maidegrabl ca spatii ideale in care se concenrreaz5 substanqa univer-sului. Acesta este statutul cosmosului poeric al lui Blaga : o lumeidealX, fabuloas5, transfigurare a celei reale, rransformare a ei in,pov€ste<(.,,Poveste",,,basm",,,legendi",,rfabull" sint metaforeleprin care Blaga definegte universul poeziei sale in condigia lui de

ficAiune, de creagie, gi anume de ficliune in care lumea realXe

prelungitX in absolut. Sub ochiul poetului lumea este, devine

sau inceteazl de a fi ,,poveste". Afa este de pildX pidurea in-cremenit5 in amiazd", cind pXmintul gi cerul se ating (,,Cerul se

dXruiegte apelor ,de jos") gi cind ,,dobitoace in trecere / igi pri-vesc firi de spaimX umbra in albii" : ,

216217



$i azi, dintr-o dati, neagteptat, acest rislrit.Ce cintec nem5surat t r

Ca unui orb vindecat

lumea-n lumini mi s-a l5rgit.

Puterile miqcS-n zenit.-

Deschid porlile: Timp neumblat,

bine-ai venit,

bine-ai venit !

(Scbrmbarea zodiei)

Resimlirea lumii ca ,,povestec echivaleazS, - iarigi, cu..o. re-gresiune in timpul inceputurilor, de dinaintea desfacerii tXrimu-i'ilor, in ,,era p-rea fierbinte ce se sparse", cind totul era numai

luminS.lnc5 mai interesantX decit aceast5 transfigurare a realului,

determinati sau sustinutl de sensibilitatea metafizicX a poetului,

este prezenla unei con$tiinte a iluziei ei qi, mai ales, ineficienga

acestei con$tiinfe, faptul ci ea nu devine paralizanrl. Poveste,

basm, legendi, fabuli denumesc atit lumea vizuti ca spaliu al

absolutului, cit gi poezia care o expriml. Dar, scrie Blaga,

ffi: ::rn ll,l'u o. "ou,

i;"t#"'i'Ti:;Ceea ce o susline este sentimentul de a trdi intr-un univers

care inglobe azd metafizicul :

f)ar cine

triieqte pe vaste aceste

tirlmuri, pe-adincile, altfel

decit pe un prund de poveste ?

nu triiegte sentimenrul integririi in cosmic, al participirii la sub-

2t8

ft311r lui, edict de clte ori nu poate transfigura lumea tn "po.-J-,ptlf,t Blaga sc intuneci:lsr

,:t l; i, A-tti e insE amiaza

, j de astlzi, qi nu se-nfiripi

i in larguri nici tilc, nici visare.

{.Doar frunzele zboari-n risipS.

ln iarni sti 1ara, Vai, unde-i

albastrul ei sfint atribut ?

P5dure, restituie-mi zeii,

pe cari 1i i-am dat imprumut !

(21 d.eiemvrie)

i

t

ulipsiti de sensul ei simbolic, natura devine, sau rXmine, un

fo il a.rtt5mXrii. Pentru a o sqlvl - ca-.1i.. t.-.salveze p.e

, poetul ii atribuie o substanl5 incoruptibili, figurati mi-

ln zeii cu care o populeazi, o transfor-,5 i" "fabul5"(,In

verde gi caldi-a naturii..." - Ctntecwl focalui), in ,,po-a

il'.

, Scuturali-vI de plmintgi plecali,

cici iati - aci vinul nebun al vielii

, s-a scurs in scrum,dar orice alt drum duce in Poveste,

in marea, marea poveste.

(Semne)

ca o ..coroli de minuni". prelunsiti in absolut si de:

F :Tfrniffi;Iti p"nffi 58il- o6iect. .dg conbmF.trii.-st€ 'pefftu".6la#, invelisul fiintei :

LvVrw.. t r!e"qi F,vg!: 'F-!

este, mai mult, inveliqul fiif,

O, lumea, daci nu-i o amlgire,

ne este un senin vegmint,

CX eqti 'cuvint, cI eqti pirnint,'nu te dezbraci de ea nicicind.

O, lumea e albastrl haini,

in care ne cuprin'dern, stringi in taini,ca vara singelui si nu se PiardE,

ca vraja basmului mereu sX ardX'

(Vard de noiembrie)

lr

I

I

ll I

ltl,iF. "

2r9.



l,urnea este existengi gi integrarea in ea conferi existenqX. Poe-zia lui Blaga a asimilat-o treptat, tntr-un proces esenqial pentrueditjcarea operei.

lln porn"rtc luminiifeste izbitor cit de sumarX e prezenqa ima-giniior lumii

-extbiioar8Poetul care se exprimi aci se' migc5

intr-un spaqiu aproape gol, in care-Ei clameazd neliniqtile. AparpXmintul, iarba, un gorun la margine de codru, muguri, flori,trandafiri sXlbatici g.a., dar ele nu se organizeazX incl intr-unpeisaj semnificativ, apartin mai degrabi figuragiei poeziei decitsubstanEei

ei.Simboluri

lirice sintaici cerul, soarele, stelele, luna

- ?ntr-un cuvint, lumina -, care au, e adev5rat, cea mai marefrecvenl5, dar care nu pot da densirate materialS imaginii poeticeqi nu anuleazi caracterul adesea abstract al discursului liric. Nuexisti deocamdati decit ideea ,,corolei de minuni", setea de lumen

pe care Blaga o intemeiaz5 mitic : ,,o sete era (...) de iume gi

soare". parc5..spr.e"..4 umple golul, volumul imediat urmXtor aglo-gy,ereazd. fggrze, muguri gata sX crape, miei, o livadi cu gene destufuri qi care s-a incins in somn, licurici ca niqte lacrimi de vi-paie, luna ce crette in ,,vreji de nouri", struguri ln care se coace

pelinul, ca veninul in guge de vipere, lanuri de griu care iqi qin

la sin grXungele ca nigte prunci ce sLlg, stoluri de stele gi roiuri dealbine, flori de mac, piduri, flori cu sini de lapte qi fructe ce

cad ,,mustoase, grele", arinigti, plopi, boi ce se miqci prin flori de

sinziene gi-qi ,,rumeg5 clldura pe sub silcii", frunzd de cucut5,lSstuni, greieri, lXcuste etc. : toate compun un peisaj simbolic, Ar-cadie atemporalX aparginind unei geografii ideale, spafiu plin de

sevele viegii, a ciror pulsa$e e m;sura migclrii tuturor elemen-telor. E peisajul tutelai de Pan, care ,,zace" intre peqteri ce cascX

somnoroase, i;i intinde leneg mina sX pipiie mugurii gi cornilelemieilor

_sauprivegte nimfa ce risare din papuri cu strai de broas-

ca-n par.incorporarea in poezie a universului sensibil continu; astfel,

pini. la alc5tuirea unui.cosmos qoetic, a ,,corolei de minunio, a

carel srrucrura am analizat-o mai inainte. ,,Un sistem filosofic e

gata cind un gind qi-a asimilat lumea", scrie Blaga, qi definiliaeste valabil5, schimbind ceea ce trebuie schimbat, gi pentru poezia

lui. Un sentiment existengial anumit, de melancolie gi de preca-ritate a fiinlei, 9i o aspiraqie la fel de puternicX la viagi sint resor-turile acestei asimil5ri a lumii qi ale sublimXrii ei intr-un universideal. Ca orice mare poet, Blaga trXieqte iniuntrul universului pe

care-l creeazX el insugi, intr-un proces continuu, din elementele

2n

€e!tti te,tl, rqlcctate qi transfigurate in sensul propriu sensibilitSlii

lul lc onrolcigic. Universul lui poetic nu este produsul imaginaiiei

ln tnHrrtrrr cttplegitoare in care iste universul unui mare romantic'

€i} Entinericu.- Blaga este, am spune' un poet pentru care lumea

a=fer,ioerH cxistS, pe el nu-l defineqte voluptatla abandonXrii ingrerree urrui univers ce pare genuin ca qi Cel real qi altfel decit

*eerla plirr forme Ei prin proporiiile lor.I,it .rrrturul teoriei minui-cunoaqterii ,,delirul liric" este inter-

mltetrt ;ri rlc scurtX durat5 (cum este dealtfel qi minus-cunoaqterea),€tt€ un nronrent, al intuigiei poetice, nu reprezintX regimul obiqnuir.

Iie nr'i r;i irbsenga marilor desfSgurXri de viziuni' Blaga este, in li-nrltelc lnHaiduite de instinctul poetic, adici intr-o mXsurX care

ntt olirrrcicluieqte spontaneitatea liricX, un lucid, mai aproape, ti-n6lrigir'. tlc Goethe- decit de Novatris, de clasici decit de romantici.

Nu i,"i,,"$1cm manuscriseie (decit pe acelea ale postumelor, ins5

ilt vat i,rtrt,r definitivi), dar este greu de presup.trs c5-ele vor revela

llfl lnlrorirtor poetic comparabil iu cel emrnescran, ca ne v-or pune

Itt lrrtn rrnci live curgind in mari torente qi din care au fost des-

Frirrce bl.rcuri spre a-fi

limpezite, qlefuite, aduse la o misuri mai

ittrretrrrrscii a frumcsului. Libertatea forqei creatoare este la Blaga

llltr,.n nrrurtriti mlsuri limitati - nu de norme artistice exterioare,

€l tle rcrrrtirnentul sXu existenqial, este subordonat; acestuia. Sen-

rlbil r.rr ;ri Eminescu la miqcarea vieqii cosmice, Bla,ga-nu se-p-oate

elraurlt,rtrr contemplSrii qi refacerii ei in-colosale -desflqurlri ima-gllnre, cl c preoclpat (nu neapirat in chip congtient) de semnifi-

ilatin orrtolosi.S"-

formelor naturii Ei aduce totul in raport cu

rlrie lrrrr ca lndivid, ci ca specie). Mai pugin liber-in fala- naturii

€l€€lt-r'urttirnticii, Blaga este mai aproape de Goethe. Puqine per-

Itilraliriili poetice au*o

pozigie atif de suveran5- fa15 de lume ca

Eeetlre.'lii nu afecteazi insi esenga raportului dintre poet 9i uni-

terrr tlntul prim r5mine natura,'nu iul creator. O perspectivX

adlrrcli qi o cuprindere de o amploare cu,m rar se tntilnesc sint ale

HFtti r'r.ict .o16 .r.ner.az\" nattria. Impulsul creator al lui Goethe

nu eeic ors,oliul de a concura divinul, construind, cu puterile des-

udttttuto rrlc cglui si imbXtat de ele, lumi noi, ci insuqirea lumii date

ll tetcJelerr sensului ei profund, prezent in chiar imediatul feno-irrctrel. Suptrnindu-se naturii, Goethe creeazd o imagine a ei care-l

rBlt€f lrlii tlcopotrivi pe el insuli.f inerlrcnni este li Blaga veneragia fald, de naturX, resimgiti

ra lrrrlrlr*rrrrtri de absolut, E"i fixarea privirii asupra ei. InsX Blaga

c rltirirrit'tlc nelinilti necunoscute lui Goethe, de un sendment exis-

221



L

tengial care e al modernilor foarte apropiati de noi si care ilface sensibil mai mult la semnificaqia ontolbgicl a elemenrelor cos-mice decit la frumuseqea lor 9i ii tulburi- calmul contemplariv.Calmul goethean vine din certitudinea unui echilibru posibil itt ra-portul eu-univers, echilibru pe care dacl autorul lui lVertber nu-laflase cel al lui Fawsr il va cuceri gi-l va mentine. Spre un ase-menea echilibru a ndzuit qi Blaga gi uneori l-a aiins. IatX un poernfoarte aproape de spiritul caracreristic lui Goethe :

Izvoarele toate qi focul, trabanlii,ii poarti deasupra, in min5, Inaltul.Adaug5 tu pasului numai increderea,

evlavia, grija q[ saltul.

Saluti tu- anul ! - Lirgegte-1i fiinla Ei peste

cea margine crudi care te curm5,

Vezi, pulberea pragului line de tine

la fel ca qi rsfera gi [una, din trrm5.

Sporegte-qi cintarea precum se cuvine,

di ceasului inlelepciunea ce-o ai.

Norocul de aur, visatul, sub streqini

gil diruie qarpele casei 9i zeii din p1ai.

(Monolog)

lns5 acest echilibru, atins tirziu, este mereu ameninqat cu ru-perea din caLlza statutului unuia dintre termenii sXi. Blaga nu are,

ia Goethe, certitudinea cX lumea este divind", cI in universul for-melor este prezentd" substanga absolutX. El tr5ieqte tn lumea desa-

$ alizatl a-modernilo r, cdl eia ti atribuiF?trt*'*3l5i'ft* rffetrilitf

vdzind in ea o ,,corol5 de minuni", prelungind fenomenele pin5la un fond absolut postulat de el, transfigurind lumea in ,,po-veste". Toate aceste acte nu sint, se ingelege, deliberate, ele apar-jin sensibilit5lii metafizice a poetului qi sentimentului s5u existen-

tial qi sint menite sX le satisfic5 pe amindoul. Orice poet creeazd.

o lume, dar nu una oarecare, ci numai pe aceea care-i reflectistructura spiritualX, 9i lumea lui Blaga e flcut5 sI rXspundX in

pii-ul rind nevoii'lui de absolut. Ace"astX cosmogonie poetici esteinsogiti insl de o con$tiinti - tragici pentru un scriitor pentrucare opera este ,,salvars( - a iluziei sau cel pulin de teama cX

lumea nu reprezinti absolutul gi ci a-i atribui o asemenea valoareeste un act granrit. Blaga n-are naivitatea (in sens schillerian) a luiGoethe, el sti, cu setea lui de absolut, in faga unui univers golit

222

ltgi rnrircteristice ale operei lui. Filosoful iqi va organiza dis-eltt'qtil fntr-un ,,sistem", alc5tuit din grupuri de cite trei scrieri, fie-F*€ r'u fizionomie distinctX gi coniinind teorii articulate geome-

tflr, 'l'otul, de la viziunea cosmogonici pinl la definirea incon-

ttlentulrri, ir,tregul demers al gindirii lui Blaga, sti sub semnul

unrrl rpirit al oidinii qi clarit5lii, sau, cu un cuvint scump filoso-fttltri, rrrb semnul ,,logosului", c5ruia ii didea un inqeles str5in

G1€ ulit'e rnisticl : ,,prin ol-ogos' ingelegem un principiu al ordinii

ll al I'onnei, al oiganiza$el 9i al inchegirii (...) Logosului i se

lllpun nilu ii aparlin in lumea anorganic5 - legile, in lumea or-

feiriuii - cntelehiile, iar in lumea con$tiinfei 5i a spiritului uman

lnrlrrre tlc toate ideea qi stilul. Efulgurafiunile spiritului uman'

fle r'*i rri sc oferX sub inflqigare de idei sau sub infSgigare de stil,

ig-alt eoutot.le cele mai rXspicate ale Logosului"1.

Ar:elcirti nevoi a spiritului sXu i se supune qi viziunea poetu-

lgf artrltrn lumii. Reducqia, insemnind esenlializare, atinge, spu-

I ccltEul trretnfiz.ic, pe care se va grXbi sI il restituie' chinuitlii elo ideen iluzionirii. Echilibrul eu-lume este in acest caz greu

I atint Ei *tgu de pXstrat. T,a inceput"..fo*

numai o nevoie. de

clsrrrrtti patetic de prizonierul solitudinii cosmice (,,Vino,vln',,,,i), ipoi imbriliqarea-ei.febril5, seleclia gi transfigur.a-

Hl €lgnrerrtclor gi crearea treptat;' din ele, a unui univers propnu.

Frlvlt ln lntregul siu, acest univers ciruia i-am anahzat com-

€gn€ntcle qi i-im urmirit procesul de constituire ne apare ca o

ilagclne esentializati a celui real, redus5 adici la elementele care

rnrniilficiiexistenga. Reducfa atinge treapta ultim5 in poemele in

e*t'c Blnsn tttt mai cint5 formele vielii cosmice, ci esengele ei, prin-elnlile pe crrre le numegte, goethean' ,,mume" (Epitat', Oglinda d'in

gdtflr', '') ntai 1895), sau, aristotelic, ,,entelehii" (Vara lingd riw),

dar li, cu vorbe ce-i sint proprii, ,,izvoadele din univers" (Legenda

t,Hdrlr{i), ,,ptrterile" (Schimbarea zodiei, Toamnd de cristal), ,,se-

lnltttele". Scminge, izvoade, mume' puteri - ele sint ,,tiparele"lutrli up,rr"nte (,,tiparele, rarele" - PEan pentru o tindrd), te-ffiefrrl existcngelor individuale (,,sfintul preexistentul tipar, / dupd

d6fe frrirr ani eqti qinut s5-qi croiegti obrazul qi calea" - Norwl)

9l nrritlclrrl lor (,,lucrurile toate se desXviqesc, / f5cind un pas, si

lnri{ rrrrrrl, irr.rpoi spre schilI - Prezenpd).

lixisrii in Blaga o nevoie adincX de claritate qi ordine, un

f€fut organic al hiosului, care explici unele dintre tr5siturile cele

t ()tizottt Si stil, ed. cit., p. 185-186.

223



neam, treapta ultiml in poernele, tirzii, in care Blaga cintS--,,mu-

mele';,,,seininqele",,,tipirele". Ochiul contemplativ se fixeazd,

asupra ,,rXdXcinilor" corolei de minuni a lumii, asupra ,,luminilormii- / mume sub glii", semingelor in care s-asc.unde ,,un cer de

inalti lumin5", asupra izvoarelor vieqii, permanenlelor' Lumea

fenomenali se estompeazX, universul devine un spaqiu al luminii,in care ,,puterile migcS-n zenit" (Schi.mbarea zodiei,) qi, ,,diafaneseminqe intraripate, / pe invizibile fire", zboard ,,spre tinte doar

undeva-n mitu?i intreidrite" (Vdzdubwl setni;nfe miSca). Plmintul

redevine transparent, cum a fost cindva, in timpul mitic a-l tnce-puturilor, li lls5 si se vadX din nou ,,tiparele", ,,izvoadele" (A

fost c'indva pdmintwl strdveziw).

Sub oChiul poetului, materia cosmici se sublimeazd, devine

truminX (,,materia e luminl condensatX", ne asiguri Blaga intr-otnsemnare postumi), lumea se diafanizeazS" qi e perceputi tot rnai

rnult ca rnuzicl :

DacH lumina ar cinta

vXrsindu-9i puzderia,

noi am vedea cum cinlecul

consumi materia,

-scrie Blaga in Swprema ard,ere, definind propria-i percepfie" In-

- vaaia*-de"-1um-ili'g.inlo:ip{ mereu de o scildare in cintec a lumii :

,,P5mintu-ntreg" e"numai ,,cintec de lXcuste" (Vard), ,rsusur mare

de l5custe / ti de gize fdrd" numlr" (Cdrdbw;ul de aram'd.), ,,um

zvmzet lung" (Brwrnar), ,,huma" e fXcut5 parcX din ciocirlii ,,ce

s-au mistuit, cintind, / in5ldmile-nginind" (Ceas d,e var|), p6-

durea cint5 ,,cu tulnice multe" (Septembrie) din togi copacii ei,

,,ape cintX, largele" (Coasta soarelwi), izvoarele ,,ginguresc", pi-mintr-rl particip; la muzica sferelor, pe care o asculti cerbui cu stea

in frunte : ,,lnginind prin v5i ti'ria / sun5 ramul, suni glia" (Focwri

de prinrdvard), ,,Toate cint5 pentru semeni. / Toate igi rXspund

prin liniqti" (Noapte de mai). Sub revlrsarea zilnicd de luminliolarX, poetul exclam5 extatic : ,,Sunt in mijlocul privighetorilor"(Inviere de toate zilele), are revelagia esenqei lumii : ,,Lumea e o

clntare" (Biografi.e), ,,ce cintec nemisurat !" (Schimbarea zod'iei),

Universul i;i recaplti astfel condiqia inigiali, cind

Prin crengi de pini sunau atomii 9i piunii,

9i aripi nevlzute s-auzeau in poarta lunii.

Nu e riorba de regresiune in acel timp mitic (decit in citeva

Hu€lnc), r'i cle refacerea stirii de inceput. Blaga creeazd un cosmos

illel*rr'o,i tttuzical, corespondent al hlosului originar .din poemele

itti e,',,,i,touqice, existenti manifestat[, ca qi acela, insi ,,cosmotic",iru hsnti,:, ltrind forme distincte, care alcituiesc ,,corola de mi-

iiii,,i" u lumii, nemaifiind doar Do mare qi-un vifor nebun- de lu-

ttlina'. Poctul este un demiurg' Marele Anonim este numai ,,Fon-tlrtl gencr:ator" -al

lumii,. izvorul-existengei

cosmice, *-"i exact

er.€efitrtr exlstenla rnsagi, ipostaziad mitic, nu qi arhitectul univer-qtil[i, l,un]ea, i,r toati qo;ple5i1a1ea ei, de la fenomenele.sensihjle

ufi,* 1,, f.rmele vietii spiriiuai",'r-a ficut gi se face conrinuu srn-

Lr,r'i ttlifrrentialele'diiine). Creatorul lumii este prin urmare lu-

iruu iitriili, ea se creeazl pe sine, din substanqa ,,iiivinX" a"dife-

rarti,rl.lui'1. Un astfel de ireator este, pin5 la un punct, Si poetul,

lii'lt',,,,,"r" lumii este qi a fiinqei lui, am vl'zut: esie lumina, ,,sim-

I'irr,'|. il. luminX" sau, intr-o reptezentare mai largd, ,inima",,,stt ilctul" (,,gtiu ci gi eu port / in suflet stele multe, multe--/ 9i

r,ti l,r,'tce")."'Oti.unl. e numit;, aceast; parte esentiald" a fiinlei

t,Jn gLrle; qi obgtesc descint era, pe-aproape $ departe.i (Ziua a Saptea)

Esfe l'itctorul creator :

Chiar si atunci cind scriu stihuri originale

nu fac decit si tSlmicesc.

(...)

Traduc intotdeauna. Traduc

in limba romlneascl

un cintec pe care inirna mea

rni-i spune, inginat suav, in limba ei.

(Stibaitorul)

Itcrrtru a fi un demiurg asemenea lumii, poetul ar trebui sX

r'fee:e clin sine insugi, proiectind intr-un univers imaginar propria

ttthrtnrrlir sufleteascS. Aqa il concepe tinirul Blaga, pe care l-am

vdrtrt lndemnind : ,,construiti-vi lumea din intern !'! 1, $i arXtind

tnatH sirnpatia artei primitive, a;a cum o explicase \Torringer{,,ltrirrririvul va cluta prin urmare o scXpare din relativismul fu-gar rr I fer-romenelor /.../ Linigtea sufleteasci nu qi-o poate ciqtiga

I liscul Eroismrrlrrlil'icltri, in Pierre

in gtndire, in Romhnwl, 29 X'l, 12 XII, 1915, teluat, cu

pentra templul meu.

225224



decit evadind din larcul ingust al naturii intr-o lume de valoriabsolute. /.../ Cum nu are niciieri aceasr; lume, primitivul gi-ocreeazd" singur" 1), r"n rpicturii, de asemenea abstract5, a lui Kan-dinsky (,,Kandinsky e creatorul "picturii absolute' ; in operelesale a rupt orice legiturX cu natura. O mai hotXriti independenliin privinga aceasta nici nu se poare imagina. Opera lui e purisimfonie de culori: el ropereazd cu culorile ca un muzician cutonurile. Mai presus de orice reprezenrare a lumii exterioare sau

transformare sufleteasci a naturii, el compune in cwlori, dind nu-mai prin mijlc,cirea lor expresie spiritualitSlii sale." 2). Elogiul ati-tudinii creatoare qi justificarea ei teoretici sint consrante ale ope-rei filosofului. CaracteristicX pentru scrierile de lnceput este

absolutizarea libertigii creatoare, dezlegarca artistului de orice 'de-

pendenqi fagd, de lumea datX, afirmarea suprem orgolioasi a ,,crea-giei absolure". ,,Crearea lumii din intern - explici autorul eseuluiMister

- este asemin5toare cu cre$terea unui organism." Operase nutre$te agadar din sufletul artistului, este o prelungire, o proiec-gie a lui. Arta abstractS, primitivX sau moderni, realizeazi. acest

ideal prin linii li culori din care compune forme firi corespon-dent in lumea reali. Cum ar putea face poezia acelagi lucru princuvinte nu $tim. In orice caz, poemele lui Blaga, contemporane

cu ideile lui radicale despre crealie, n-o arat;. Nu e destul sispunem, c5utind explicagia, ci instinctul poetului a fost mai pu-ternic decit ideea teoreticianului, impiedicind alunecarea in expe-

rimentul demonstrativ, cXci nu e numai atit. Existi la Blaga o

tensiune intre orgoliul crealiei, expresie a vocaliei lui creatoaregi a valorii supreme pe_ care. o atribuia.- actului creator al omului,

tr asprralra partrcrparii la existenga lumii. La inceput accentul cade

pe orgoliul creafiei - de unde atit sustinerea ,,creatiei absolute",cit 9i slaba incl deschidere spre lume din Poemele luminii -,pentru a trece apoi pe doringa de integrare in cosmic din PaSii

prot'etului. Poetul a ndzuit mereu la un echilibru intre aceste

resorturi ale operei - nu la anularea vreunuia dintre ele gi a

tensiunii - 9i l-a cuceritcreind

ununivers ideal prin sublimarea

celui real. in locul opozigiei eu-lume dat5, cu ambigia ,,crealieiabsolute", asimilarea lumii, transformarea ei in substangi a eului :

I Filosolia stilului, ed. cit., p. 28-29.2 ldctn, p. 27,

Suflete, prund de picate,

eEti nimic ai e;ti de toate.

Roata steleior e-n tine

$i ,o lume de jivine.

Eqti nimic 9i eqti de toate :

aer, pisiri cilStoare,

fum qi vatrX, vremi trecute

qi piminturi viitoare.

Drumul t5u nu e-n afar5,

cdile-s in tine insuli.

IarI cerul tiu se napte

ca o lacrimi din plinsu-1i.

(Swflete, prund de pdcate)

,,(lorola de minuni a lumii" este .deopotrivi impgine esen-

tlcllza'ifi a universului'qi"pioiecaie a eului. A .ria flcind ,totalillrrtrnclic de imediat" este imposibil, va scrie Blaga, corectind ju-

dFr'rtlit pc care o f5cuse asupra lui Kandinsky : ,,in ultimi analizd",

eJe ruhstanfa gi de metaforicul lumii sensibile nu te pogi lipsi, ori.eltH irrcricX oroare ai avea de obiecte ! Din lumea obiectelor nu

nc cite clat si evadXm (...). Teoria despre (crea{ia fXrX obiect" e

€rrnmrzisi chiar de pictura lui Kandinsky (...). Metafora kandinsky-gglf ocolcate, ce e drept, obiectele mai complexe ale lumii umane qi

ecle rle toate zilele, dar in schimb metafora kandinskyan5 se constituieelln elerrrente mai rare, care amintesc obiectele periferiale ale ex-perienlci umane. Kandinsky (...) face uz de forme Ei colori furate

f*rrnei qi florei primare ale fundurilor de mare, fiinlelor unicelu-

ldrc s,rrr meduzelor de transparenii irizati (...). $i dacX aqa-zisa

"picttrlli firX obiect" frecventeazd" formele primare, de ce repu-tllererr lblrnelor qi a obiectelor mai cornplexe ?" 1

Apclul obligatoriu, inevitabil, la formele universului real nu

fnee irrrposibil5 condilia de demiurg a artistului : el este un de-

tlliufg, qi anume unul care creeazi din materia lumii, asimilati,itFurdntii cu neliniqtile gi aspiraliile lui 9i ficutl sI le exprime, de-vctritli propria sa substanl5. Iar opera este ,,un cosmoid, o simi-

ll.lurtte", nu o rezumare a celei reale, un microcosmos, este rezul-t*tttl urrui act demiurgic : ,,Microcosmosul e o lume in miniaturi1,,.; tiiti vreme un microcosm face parte integrant; din macro-

I Trilogia caltarii, ed. cit., p. 385-387.

227

226



cosl'r1, cosmoidul e o pl5smuire revelatorie a spiritului uman gr caatare face concurenf5 macrocosmosului, tinzind si i se substituie. 1"

,,Opera-cosmoid" se aseamXnX pinX la un punct cu ,,jocul se-

cund" al lui Barbu. Comune celor doi poeti sint perspectiva cos-rric5, sensibilitatea la esenje, perceperea muzicalS a lumii gi, ceea

ce face de fapt posibili paralela, inlelegerea actului poetic ca actcosmogonic secund. Deosebirile sint insl mari, mai mari decitsimilitudinile. Chiar in ceea ce privegte ideea ,,cosmogoniei se-

cunde". Barbu o concepe ca extragere a esenjelor lumii date gi

construire din ele (,,insumare") a unui cosmos ,,mai pur", incorup-dbil, dupi inecarea fenomenalului (accidentalului) in apele ce fi-gureazd" haosul primord'ial. Ca gi geneza prim5, miticS, aceast; a

doua facere a lumii, al cirei autor este poetul-demiurg, ar fi un

,,joc", adici o activitate ce-qi are finalititea in.,ea ins-Iqi. Ea aretotugi un sens care o transcende gi care explici actul creator alpoetului : reducerea lumii la esenfial, compunerea unei imagini in-ieligibile a ei (c5ci aceasta este ,,cosmogonia" barbiani), inseamni,"n81"r." struciurii adinci a universului"gi este menitX sI satisfaciun spirit dornic de cunoaqtere, si ,,instruiasci de lucrurile esen-

ti."1.". Barbu contempl5 geometria interioari a lumii,. 9i chiar cindviziunea matematice (,,pentru mine poezia este o prelungire a geo-

metriei, aga c5, rXminind poet, n-am pXr5sit niciodati domeniul

divin algeometriei") lasi

-

locpercepliei muzicale,

trlirealirici

este tor intelectualS (sau estetici). Poezia este pentru Barbu unmod de cunoattere, ca qi matematica, qi, ca gi pentru Platon, in-ferioari acesteia (,,Mi stimez mai mult ca practicant al mate-maticelor ;i prea pufin ca poet, gi numai atit cit pge?la -amin-tegte de geometrie"), putind fi de aceea abandonatl firi drami,in favoarea matematiaii. Pe Blaga poezia il implici mai ales ca

t'iinSd.. Contemplind lumea, el contempli substania' nu geometria

ei, difuzi in finomenul privit cu veneratie, transfigurat, nu abo-

lit, gi pune in aceasti cbntemplare toate nelinigtile qi aspiragiile

lui exiitenqiale, nlzuinga de a participa la substania absolutX a

universului, nu de a revela struciura inaparent5 a acestuia. De aci,

intre altele, patetismul, de care poezia lui Barbu, impersonalS, ri-mine striin5-(Barbu e mai aproape de Blaga, qi ca sens al poeziei,

qi ca mod al'ei, in poemele de inceput). Blaga creeazd un cosmosdiafan gi muzical, in mijlocul cXruia triiegte sentimenrul ,,impli-nirii" fiinlei. Se inchide in universul pe care el insuqi l-a conver-

Cltq ererrlinliziuclu-I. qi transfigurindu-I, in desfiqurare a substangeilplnlrtte (,,din urnbrl mi ispitesc singur si cred,/ ci lumea e oFlnlrren)r lrclltru a se apira de moarte :

, O, lumea e a,lbastri haind,

; ;:: ff:,'J'i9'fr ;:'il:'#,'"''u'ca vraja basmului mereu si erdi

MAGIC SI MITIC

l,rrrrrcir-poveste a lui Blaga este o lume magici, traversati depuleli rrristcrioase. ,,Duhul mugchiului umed" care ,,umbl5 prin vI-bi|urri", pul'berea luminoasi a lunii de care igi freacX umeiii feteletlltrllrrr satr ,,,puterile codrului" care au ucis mieii pld,pinzi (IntsJ*ltt/)f ,,sufletul satului" ce ,,filfiie" abia perceptibil-gi care ,ri.t-dccg r-inilc, ,,fulgerul alb" ce intinereqte ,,rot It un veac" bradulnbEtrlrr, lriitrin" din imperiul poetului (Ctntecul bradalai), luminattelorrr ('c ,,ne spali qlrinile" (Noapte ecstaticd),,,sufletul" ce adie

ln p*durca cufundati in somn (Somn) etc. sint, toate, forme pure4lc atrlrstirnlei vitale a lumii. Viziunea lui Blaga este, am uizollliegir'rt in chiar fundamentul ei. Geneza perpetu5 e de fapt ott€tarrrolfozi, o schimbare surprinzitoare numai pentru cine ignorildetrtitntca substan;iali profundi a formelor. Niciieri nu se dez-+Ilttie rrrai clar magismul lui Blaga decit in confuzia, frecvenrS,a utttenului cu vegetalul :

Pringi de duhul inverziriiprin grXdini ne-nsufled,rn.

(...)

CiutIm pimintul, unde

mitic si ne-alcituim,

ochi ca oameni si deschidem,

dar ca pomii si-nflorim.(Focari de primlvard);

In fabula vcrde qi caldi-a naturiitu crengi ai, iubito, nu braje,

5i nruguri irnbii, cu mlSdigele prinzi.

Descinzi dintr-un basm vegetal, al rlsurii ?

(Ctntecal focului)

228

t Trilogia cuhurii, ed. cit., p. 359.

2W



Amestecul regnurilor, substituirea-reciproci a omului.$i Plan-t.i .*-oii.i a. pila; rtrofele finale din iarba sau metafora din

il'i"l"it"tti"i i" vegminte de culoarea qofranului' / ard fetele

verii...:;). reluat5 in Cintecwl spicelor.'-^"trJil;i; g"Utt*;*

insi'cX magismul nu determin; niciodat;

"iriu"""- fo.ti.X, nu conduce qi nu-stlpinegte imaginalia

,scriito-

rului. El i;*i.t. un element mai degrab; ascuns, latent,-al.repre-

;;;;itii-s;;;;aie

a lumii. ,,Reali-smuf( structural l--a. impiediclt pg

Bl;;;-;x';i;;;i i" ; iiriun,de tipul idealismului migic

.allui

N"?"fir-Ei,'l"""ttt mai mult, la m&amorf.ozele abuzive cultivate

a;;6;";;;flti. U" rol cu mult mai important revine la el mi-

ticului.----lFo."i"lui Blaga comunici o viziune asupr-a lumii foarte.apro-

piaiX dti Viziunea mitici, prin dimensiune, adica prln- rmplllarea

f"ii"tJ"i *rti{iiir, qt piiti semnificalia ontologicS' -AfinitSlile lui

bj;;;;; *i'-j iit.'"e"d"t profunde, insemnind de fapt cvasi-

i#;;; tii".iti"i; .u .teaiorii de mituri. In orice cal, poetul

iii^"iriU"i"

; ;;d de gindire. miric. (,,Nisco.cesc motive. mitice

i; ft..;;p"r;t), singurul"proqriu- unei iensibilit;qi-ca a lui : ,,Un

Doet pus fati in fatX cu puterile lumii ;t ale vrelrr", care.$tre,.sa

"rcnlt.zvonurile misterioise ale Naturii"' ',nu

poate si gindeasca

i..ri-Liri.; i. Rtti"l de autodefiniri intilnim mirey, -pe tolt; du-

rata activit;lii lui' SX mai cit;m una, din Discobolwl : ,SuntemH.rri Ji" ,obrrurrt" rnitului. DacX spiritului nostru i s-ar interzice

"""l"""itii-*itiii,am deveni, fXrf de nici o exagerare' pu.'i 9a

;;;;;;i;.; p'nl" lui s-ar constitui prin urmare ia o mitologie'

;;;;--;;;-;;ide"i,-""-i.

po",. spune diecit metaforic' In afarX de

,."riUifii"i. i- ieiafizic1 'de viziunea integrali a_ lumii, tn care lu-

;;;;iil^-;'*l*piilit f"i. i" relagie cu fondul absolut,. de semnifi-

;;il^-";;;i"giJe "',ii"l.,i "ut..,ti.ii mai. sint proprii ,caracterul

i-'p.tto.tul (Tn raport cu -creatorult4") qi acceptarea.de. catre o

.omunitate iargX,-care

vede in mituri expresia l'iziunti el asupra

lumii. Aceste doui caracteristici despart creaqia lui Blaga de mr-

iul propriu-zis, menginind-o-in-.condiqia, fireasc; pentru^ un poet

;;lr: i.' .*pr.ri. a personalitXiii lui- Lqt li se adaugX-inci-

una,

-"i'i*porrantX : diflrenga de atitudine faq; de mit- ,,Miturile (..).i","ri"ir.

de aceia care le nXscocesc, gi care cred in ele, drept

,."Ui"r" mai autenricl decit cea de toate zilele (...). Sint socotite

1 lnsemniri publicate postum, in Poezii, edilia 1956.

Daimonioi, in Zdri gi etape, ed. cit., p. 224'

otetelalii,, ,;rrrLc, uealterate. De sute de ani insX imprejurarea aeea-

tls llu tre lttiri lroa,te face iluzii. Nici un mit nu e revelagia puriR titlili aerr sru a unei transcendenge." 1 Deosebirea e intre naivi-tele* rrrrrrlli r:u mentalitate arhaic5 gi scepticismul modernului care

E€ rh*te tr,ttt'c nevoia de mit gi neputinqa de a crede in el, f5riF€ fi airrrn totuqi la inlocuirea complet5 a modului miric de a

Elndl lr,',,.* : ,.Con;tiinga noastri e spintecati de gXndXri de mi-EUi t..t Nc inv5lim in fragmente, in stindarde de mituri sfi-

ligle; *r'e,rstx e poate latura cea mai caracteristici a tragedieiittrnqlra tle t'arneni in trecere ai unor timpuri de trecere." 2 Pen-

Itrt lllug.r rrritul este o megafor5, expresie. a-,modului de a-qi re-

llerrrrtii lrrrnea al ireatorilor lui qi deci mai ,,adevXrat" in raportep ,r,'e;ti,r decit cu obiectul reprezentd"rii lor. Altfel spus, mitulFite lczrrltatul unui act creator, nu al unei revelalii. Blaga pri-tgflc nritul ca poezie, nu ca religie, 9i, indiferent fagd de funcqia

Ittl religioasi, il anexeazi creagiei culturale, nu credingei. s ,,Mitul€!tF, plirr structura cea mai intimi a sa, o crealie vecinX cu crea-

li'r rrtistici" 4, scrie filosoful artei. Mitul gi poezia (spre a restringetler ,r,1 rttr particularitSli structurale care nu ing5duie confundareallr, rl,rl i;i altele, comune, ce ingXduie contaminagia. Evident, avindlrrrrrlrlcxitatea marilor creagii, mitul are sau suporti s5-i fie atri-l,uir. rcnsuri multiple. El cuprinde idei poetice profunde pe'careItrrl*lrrnga circulagil nu le-a- devalorizat, imagini cXrora

-timpui

Ir!r le.ir gters relieful. Preluarea lor este, fn toate literaturile, nutt[rrriri la noi, continuX. Nu exist5 poet la care sI nu gXsim ma-leli*l rnitologic, imprumutat fie din mitologia cregtin5 sau.greco-lltirrii, fie din cea iutohton5 (folclor), ori, mai rar, din mitologiistr*iirrc de spaliul nostru cultural. De cele mai multe ori insl atin-gu,.,, .u -itui " superficial5, elementele preluate fiind folosite inle,rlii izvorite din altX sensibilitate decit cea definitorie pentrutrrir, lilc rimin exterioare spiritului operei, ca nigte adaosuri de-

r nr',rrivc. Uneori sint imprumutate totmai pentru valoarea lor

lrln',ri.',i, sint pretexte pentru descrieri de naturd fXrX vreun sens

illti,, I'lste, de pildI, cazul unor poeme ale lui V. Voiculescu.lllrtltc rnituri au'qi o semnificagie morali si stnt poeqi-seniibili mai

dle,i siru exclusiv la aceasta.Ptqlr_g .!ol!-._np-ol3nji luj- "Blaga, tot

t'l'rilogia cunoagterii, Editura Fundagiilor,A Llem. o. 346.tt (-,f . Gineza metalorei si sensul cultarii,

rl,rrtrr,rrlrl ll autorului in legiluri cu mitul.'t l'r'ilogia valorilor, ed. cit., p. 677.

Bucureqti, 1943, p. 347.

clip. Despre mitari, texrul ftn-

231

230



Voiculescu, scriitor de structuri, preocupare Ei aspiragie morali,trebuie amintit in primul rind. Funcgia- religioasX- a mitului s-aplstrat din ce in ce mai pufin in literaturi' 9i dincoace de evulmediu poelii care ingeleg si faci din poezia lpr $i un acr de cre-dinqi sint rari. Dar nu lipsesc. Nici in ultimele decenii, care sinr,intre altele, ale crizei religiei. Claudel, Rilke, P6guy sint astfelde poeji, iar la noi Gind,irea a vrut si facX din mlrturisirea reli-gioasi o direcjie literarS, pe care n-au ilustrat-o insX cu consec-vent5 decit scriitori minori.

Daci rraterialul mitologic este

ocomponentX aproape gene-

rald, a poeziei, ,,nivelul" la care e receptat qi finalitatea utiliziriilui restabilegte diversitatea poefilor. De fapt, sint datorate aces-rci diversitiji, de structurl" a personalitijii, gi sint in orice cazmai importante decit faptul in sine al recurgerii la elemente mi-tologice. Prezenga acesrora intr-o operX esre, adic5, in sine, firisemnificalie, cici ele alcltuiesc partea cea mai intinsi a locu-rilor comune ale literaturii. Importan[; au frecvenla lor, proveni-enta, raportul cu sensurile mari ale operei.

,V La nici un alt scriitor romAn mitul nu participi intr-o mi-sul5 atit de mare la constituirea operei ca la Blaga. Poezia luicomunic5 intim cu mitul gi, indiferenti la funclia religioasS, igialiazX elemente a'partinind mitologieiindiene, greco-latine, cre$tine,romAneqti. E o libertate a spiritului neli'mitatX decit de propria sa

lege : Blaga. preia mituri a ciror semnificagie se acord5 cu surseleinterioare qi cu sensul lirismului sXu. SI observ5m mai intii c5,

poet sclar, el ignori mitologia germanic5, pe care Eminescu o in-tegrase orizontului siu gi care lui Blaga insugi ii era, de timpuriu,familiarS. Din mitologig cr,qiltjnX Blaga preia- mitul ggneTpi (La-mina, I ar bff * e;;b " a{ i:t"diiit d, Z ini a' sapi e a, I ntii;

"

d;nx,i;;&,Inceputari), al paradisului (Lacrimile, Eva, Legendd, Cdtre cititori,Fiw al t'aptei nu sant, Paradis in destrd,mare, Umbra Evei), d*po--*topului (Pe ape, Semne), mitul cristic (Flori de mac, Umbra, Pan

' ciitd, Pdiatzjenul, Pustnici[)^Noi ciitdre;ii leproSi, Scrisoare, Epi-log, Peisaj transcendent, Biblicd, TristeSe metat'izicd, Colind,E, Lu-mind d.in lwmind, Bwndoestire pentrw t'loarea nzdrulwi, OaspeSi ne-poJtigi, Ciocirlia, Isws

SiMagd,alena,

Inami.ntirea

Sdranwlwi zu-grav, Bund,vestire), mitul Sfintului Gheorghe (in ,,ciclul" pe carel-am analizat in cap. Haosul diat'an), al invierii morqilor (Pwstni-cwl, Inviere cle toate zilele, Taina inigiatului); din mitologia elin5,mitul lui Pan (Pan, ciclul Moartea lwi Pan, Noemvrie, Creatwri

232

tr t,tttt, l)ritttra culori), al Hadesului (Seard med,iteraneand. Ho_

iiiltit:tii5'"ifu!frr";:ff,.,;1,:;4r;til:,,^I'tr;!;{::l';l;,fr,dl lrtr ( tetlrp (()edio in .fasa st'inxarui), al pircer6r ltziornl\, iilrri lli*e 10t;ie7; ,fi" -iioi;si;-;;;;;(;"i; I;-;i;;; ii_","ii.i a.Fdnl (lr trttrebdri cdtre o.stea, Minzul, Olarii), mitul"Il*Zamolxo-.-I I a w

1lx t,

_Grddist e), .al plmintut"i strX"ezi;;'(A*i;;'Ziiil pa_

!!!,i!!.t..,,i!"_':j,l| 3ljlorbg,utui (septe?!?r.b,ri";rJiiLt-jtZrJriit,,ttlFt,,tt .te pow^este, I)rarn de. toamnd, Ulcioral-,-Ce aad,e unicornal)'.

lirrrrre deosebite ca origine ri ." r.*"iii."ii.l-'rnirorii""'"."r_tee 1qi ,irltcle, pe care nu .le]am "u-iry-r. i"Jriiilzi-'a.oJl"

""i-l:::,li::i. lf''lll1l .al poeziei. -Criteriul alegerii-lor

esre,'dealtfei,drt€relrlrl la sensurile operei,-determinate dJ structura p.i"r"i"f-aJr€*rrrrilc permanente-ale'lirismului siu. c!ig. ;i ir.*u.*" i*T!:,.1'. lint pitl{.genezei, al parartisului, ai lui Isus," ;i l.d pailt.fidle slnr srmphtrcate, reduse Ia elementele sau mo*.ntile ."re:1:llll",l 11pi9ii stirilor. lirice. Din mitut biblic

"tg.r.*i-si;i"

r€rrre nrmai viziunea izbucnirii luminii originare ii lr"orul".-rn, prin urmare a il_ceputului ofensivei .*irr'.n-rri i*"oiii,J^"on_

crirterrlci,,,nimicului", l,abisului-, fi-i dt- ;;-;;;;;;;i dr'i"r*"_rr,err1,i, clez'oltind-o inti-un,,*iti"piopri",

-

"i-""ri-'g;rf"'.on- intre .

Ivlitul paradisuluieste mitur central ar poeziei lui Braga, inlrlelesul ci'el rezum;. p'i".tp"i.i. ;;;;;ti-"i. iiri;il;i"rii. p"-

t nr lisrrl este .spajiul.. r;tirU.tii- l" -;;";;,";il;I",

-';i;il-ffi;;

"

l,,,r'rrrclc viegii cosmibe trXie-sc in nemijlocita apropier; ; i;r&i;;frlrfirr.r $r generaror ar rumii, spaliul in care- diviriul este prezengSr'rrirrrrii. Astfel de spalii. paridiri"." ri"ii" ni";;;"i;i;, ,"-i::l,..tlji|11.lt

.iT,!'l: gfi{i"l qi, in. cele ii""'-8,

"r';;;'fi;";i,l, rrr;rsura in care implici fa-ctorul metafizic , lumea__po;;;d';lrri ttlaga este o_ lume-paradisiaci.- U"si;;;;ir"t;;fu ;"i",iufuiFrrF

'ilreoriasociati viziunii poetului

-"ceabiblicr,'o si"s"*'i"ri

rrrni . lar .Q"tj!: dwminicd)j mai- frecventl ;;-l;";i;:l^lnr""-i!iLi,-:,tiri"lt5'.greceasci a edenului _, care tr"rrfori.I-"t i"rrSillrr,r ur.paradls, cre_t-nq un ,,mito nou, al lumii_,,poveste... Maiirrsirrcrrr invocati in,lirica. lui-'Blaga ;r;;

; il;- fi;;-a

-mitului

r'r\(rrl' izgonirea din rai,iagadai anularea armdniei, desf-acerearrrrir,rlii ontclogice priitrordidle. se'ti*.r,iui .;i;;;;;i;i

"i"^Jo.r"-rri, ,'rrrclancolii" lui, dezvoltatx i".r-o lirirt.;;;ilLiJi"'J d-rer exprcsie o vom analiza intr-un alt capitol, igi gxsegte astiel,,erplit'n1ia" absolurx (Blaga prelungegte titui-i;'*fio-r,irl o]' r"-

233

I



I

lrl

l

i

iitll'

mentajia dobindegte marea rezonangd Ei semnificagia supremX ce-isint proprii. IncX mai concludent pentru atitudinea lui Blaga fagide mit, pe care-l su,bordoneaz5 dinarnicii spiritului s5u creator, este

sensul pozitiv acordat in unele poeme pe care.-le vom grupa subnumele motivului lor central, ,,lauda suferingei", iegirii din para-dis : poetul care deplinge izgonirea lui Adam, inqeleasi ca simbolal singurlt5qii cosmice a omului, ca inceput al dramei lui existen.giale,

*converrettemotivul tragic intr-unul al bucuriei, il absolvi

pe qarpele vinovat, devenit ,,garpele binelui" (Cdtre cititori) qi

face din el animalul s5u emblematic (Fiw al t'aptei nw sint).Mitul paradisului revine deseori cu alti figuralie. Mai exact,alte mituri sint preluate cu semnificagia de mituri ale refacerii qi

destr5mirii paradisului primordial. ln primul rind, mitul cristic.in Moartea lwi Pan, am vdzut, Blaga il opune pe Isus lui Pan,dintr-o perspectivi piginS. Opozigia, prelungitl in ,,ciclul" uci-derii balaurului (termenii fiind acum Sfintul Gheorghe Ei balau-rul), se bazeazd" pe preluarea semnificaliei teologice, nu propriu-zis mitice, a lui Isus : sirnbol al unei religii spiritualiste, care con-damni cultul p5gin al vielii, distruge aderenga organici a omuluila lumea dad, ii impune asceza gi aspiragia exclusivl la transcen-denji - agadar semnificalia rezultatd" din prelucrarea mitului inproces-ul elabor5rii doctrinei creEtine. Cind reia mitul fXrX inter'mediar teologic, Blaga ii ,,descoper5" sensul fundamental de ima-

gine a comuniunii dintre om qi fondul absolut al lumii, realizati"piin coborirea transcendengei in lume qi prin dubla natur5, umani

9i divinS, a lui Isus. Redus la semnificaqia lui ontologicX, mitu'lcristic este prin urmare un mit al refacerii stirii edenice. !zg9=nirea din piradis iqi are corespondentul, in noua ,,variantX?', ine"pisodul crucificiqii, al mo4ii, invierii oi inilt5rii : divinul s-a re-i;as din'lfiinq i&itiira cu'omul s-a rupt (rolul de mijlocitor alcredinjei'gi al bisericii nu-l intereseaz5 pe poet), edenul Ei pXmin.tul'lui Adam sint iarXgi doui tirimuri separate. Aceste doui mo*rRente sint tot,ce reline Blaga'din mitul cristic: na$terea qi moar-tea personajului mitic. Ivirea lui Isus inseamnl reapropierealui de ,pimint qi o invazie de luminl amintind 'de genezd,:

. In noaprca asta lungi, firi sfir$t,o femeie umb15 subt cerul apropiat,

(...)

in steaua coboriti

234

deasupra ieslelor roase de boi

i Ei dali-o mai depaite

, din minl in min5.

(Bundvestire)

'l'nt ccea ce. cleplqegte exprimarea acesqui sens al mitului, adiciFEv€Ften nagterii, este privit ca o istorie fabuloasS, interesantX caFnateri.rl literar, pe care Blaga il prelucreazi cu multl libertate :

Fecioara-n marea zarvd, nu se mirlcX gi-a pierdut condurii.

Vrea lini$te Mariadupi atilia oaspef,

(...)

Ea singurX-i de vinici sosesc atigia tragi-impinqi

din patru vinturi, cu nechez de soarti.'

De-aceeaqi prea senini

pirere e qi asinul bXtrin,

ce roade-n petice condurii

gisigi prin paie qi prin fin.Maria n-avu timpul pin-acum

nici micar si-gi vadi pruncul

de-atita solie din atita dnr,m.S-apleacX peste iesle

qi peste lumini Maria.

De dragoste-i liqnegte laptele

in sini, gi-i umezegte iia.

(OaspePi nepoftiPi)

O Colindd aratX. aceeagi detagare, accentuind tonul umoristic :

in cuier 9i l-a ldsat

5i-a plecat unde-a plecat

ca s5-l latre cinii-n sat.

(

lrr :i in cazul mitului paradisului, Blaga nu pornegte de laIttil, ci ajunge la el, il evoc5 spre a conferi semnificaqie absolutiErlilii lirice determinate de contemplarea lumii imediate, a co-t'olei ei tle minuni. in mijlocul unei natufi inecate in luminl, ju-lrilfirtl, poetul iqi va aminti de eden, de Arcadia sau de timpulfir ,irlc lurnea a redevenit paradisiacX:

295



Arniaza e drcapti. Liniqtea se rotunjeqte albastri.

Zboruri spre ceruri crcsc. I

Glasuri se irosesc. Fiinle se opresc.

- e starea de beatitudine solari, pe care am firtllnit-o ln poemepanice, care-$i asociaz; insi aici alt mit :

Maici PrecistI, tu umbli 9i astizi rizindpe cirlri cu jocuri db api pentru broagte lestoase.

Intre ierburi inalte gi godle,

copilul 1i-l dezbraci

$l-I'inveF sa stea rn plcroare.

Cind e prea riuil adormi cu zeami de maci.

(Biblica)

Nu e regresiune in timpul mitic, ci prelungire in- prezent a

edenului -pigin sau cre$tin -s refacire a lui. Intr-un fel

asem5nitor sd produce gi reactualizarea celui de al doilea mo-ment al mitului- - izgonirea din paradis sau ristignirea. Un pei-saj tomnatic, 'de

pild5, e resimtit ca o Golgoti multiplicatl :

Arbori cu crengi tigiduitor aplecate

fac scoargi in jurul unui liuntric suspin.

Pe toate potecile zilei

cu suris tomn4tic

se rastrgnesc srngun

Cristogi inalli pe cruci de arin.(Tdgdduiri)

Mitul cristic, cu cele dou5 momente fundamentale ale lui,este pentru Blaga, am v5rzat, o ,,variant;" a mitului paradisului.Relafia intre izgonirea din rai 9i ristignire este o dati explicitatichiar, intr-o Legend.d :

Strilucitoare-n poarta raiului

sta Eva.

Privea cum ranele amurgului se vindecau pe boltigi visitoare

mugca din mirulce i l-a-ntins ispita Earpelui.

FIri dc veste

un simbure i-ajunse intre dinli din fructul blestemat.

Pe ginduri dus5 Eva il suflS in vint,iar simburele se pierdu-n 15rini, unde incol1i.

Un mir crescu acolo - 9i allii il urmariprin lungul qir de veacuri.

"::l

gi trunchiul aspru qi vinjos al unuia din ei

n"fl,''"lt'

" a fost acelaI .lin care fariseii megteri

ciopliri crucea lui Isus.

t ' Oh simburele negru aruncat in vint

'lt de diniii albi ai Evei. :' 'r

'lrl'ttl, Q,egenddl

Itl Ca mituri ale refacerii paradisului sint interpretate 9i alteiiihitr'ui : al Ledei (Prier)'t",

"llui Prometeu, din care Blaga re-

,tlne, in singurul poem in care-l invocS, numai motivul coboririi

ir pXnrint a focului din ,,vatra zeilor" (Inima).

,' 'Intervengia mitului se produce mereu' tncit sintem indemnafi

fi.apunem, reluind vorbele filosofului, cd poena lui Blaga e ,,spin-rfieatH de lXndiri de mituri".

Nu intilnim niciodati mituri repovestite' ci numai fragrnente

,J3 rnituri, invocate satr dezvoltate intr-un sens personal, in va-lllnte apocrife gi, rnai frecvent, o figuralie ,,liberi", desprinsd de

aiturile cirora le apa4ine : zei' ingeri, serafimi, heruvi'mi etc.

!{u este acesta, evident, un semn distinctiv : o rnare 'parte a poe-

=Jgirnai v6chi pi mai noi folosegte figuragia mitologicX. Caracte-

llttici este aducerea ei la numitorul comun al operei : Blaga o preia'iu'pentru semnificalia ei religioas5, fi nici Pentru valoarea plastic5,

tl cn srrmi de simboluri ontologice ; zeigele sint ,,diafane ca apele"

r ,(Seoicl;,ingerii stnt luminX solarX intrupatX :

:.

Ce este un inger ? O razi de soare.

O razi ce fala-Ei intoarce

si-g vadi izvorul

;l eare :

ia chip zburitor, de paslre-om,

de-animal inzestrat cu un singur instinct,

cu instinctul luminii

237236



(...)

Instinctul luminii il line-n picioare,

drept ca un pom,

drept ca un om'(ngerur)

Intr-un univers liric in care realul Ei fabulosul se confund;,poetul insugi apare deseori ipostaziat mitic : el este Zamolxe (inpoezia cu acest titlu), Pan (in Pan cdtre nirnt'd, ZeuI asteaptd),Noe (Pe ape), profetul Ioan (Ioan se st'tsie tn pastie),Ulise (ttlise),

crucificatul (Epilog), Oedip (Oedip in t'aSa st'inxwlwi), arhanghel(Bwndvestire pentrtu lloarea md.rwlwi, Arhanghel spre vatrd), zeu(Sub scatwl amwrgwlwi), ,,fiu" al Marelui Orb 1De mind. cw Ma-rele Orb) etc. Migtile mitologice ale lui Blaga nu sint travestiuri,ci stilizlri ale fiingei lui, nu-i ascund chipul, ci, dimpotrivS, ilreveleazl. Prin mijlocirea miqtii vorbegte un poet esendalizat, re-dus la neliniqtile qi aspiragiile care-l definesc, eliberat de particu-larul gi accidentul biografic, sublimat intr-o voce impersonalX ce

exprimi o condijie existengialS. Ipostazierea mitici a poetului este

ntrmai unul dintre rezlltatele tendinjei spre stilizarea impersonalicare caractedzeazl. lirismul lui Blaga : un rezultat paralel cu trans-figurarea lumii in ,,poveste", corespondent al ei. Departe de a fiintimplXtor, acest moment de acord aparline unui paralelism con-

stant cu cosmosul, intemeiat pe ideea consubstanlialitldi celor douientitXli. Viziunea asupra lumii interioare este la Blaga sumarX,insX profundS. Nu vom intilni expresia cufundirii in straturileadinci ale eului, practicate de romintici 9i de modernii din des-cendenla lui Baudelaire gi Rimbaud, captarea suprarealistX a vie-

$i lui obscure sau desfiqurarea de ,peisaje" ale lumii dinluntru,frecventi la Philippide. Poezia interioritXiii este mai degrabX una

de definire decit de introspecgie propriu-zis5. Eul, individualita-tea, are o esen!;, pe care Blaga o nume$te suflet, iniml, lumin5,viaj5, pe care o percepe cu auzul (Nw-mi presimsii) gi pe care

ar vrea s-o vadS:

in care

prelung ;i neinleles

r5suni zvon"J unei m5ri necunoscute'

O, voi ajunge, voi ajunge

vreodat' pe malul

acelei m5ri pe cate azi

o simt,

dar nu o vid ?

. (Scoica)

Tttcercarea de a aiunge la aceasti ,,mare" nu-i este insi pro-

etle lrri Blaea, care se va ntulqumi s;-;i afirme mereu certiildinea

E*iir."r.i .i1,,qtiu ci qi eu pott /- in suflet stele multe,-mylte /i! c,ii,li.te."-

'Mi-aste-pt amwrgal)' Esenga fiingei individuale co-

ttlurricii intim cu esenla lumii :

Ascult Ei sufletul iEi zice :

Eu am crescut hrinit de taina lumii

qi drumul meu i1 line soarta-n palme,

nemlrginirea sirutatu-m-a pe frunte'(Dar munPii - unde+ ?)

€ste itlcnticX cu ea, este $i ea ,,lumin5"€€ arcle in singe" - Cwztinte c\tre fata

(,,mugurul de luminX /necunoscutA d'in Poart7).

C-un zimbet indriznel privesc in mine

gi inima

mi-o prind in min5. Tremurind

imi string comoara la ureche qi ascult.

Imi pare

ci lin in mini o scoici,

TACEREA

l)oetul chinuit de senrimentul fragilitXgii fiingei qi de

tfelancolia izolSrii de viaga universal[ desioperi (sau po_stuleazX)

un rrriez absolut al individualititii li al lumii, ulu! q acelagi' ,,ss-

flct" qi ,,luminX", reduce, atit cit ingiduie-P-oeticul, imagjnea uni-virirrrlui'sensibil i"

".."ti5substangi. Sensibilitatea metafizicd, da-

fttritii cireia sentimentul existengial se adincegte qi capXtX un accent

lrRgic (,,port acum in mine-febra etern^itdgii" - Sat- natal), ii oferX

ii i:ul.i"ioivirii, puterea demiurgici ii iecreeaz5 lumea in sensul

238 239

Lucian Blaga

Documents

Transcript of Lucian Blaga