Luarea de Mita

13
Luarea de mit ă 1 1. Noțiune Este infracțiunea ce constă în fapta funcționarului public, care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptî promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoriile sale de serviciu, sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri. Constituie variantă agravată a infracțiunii de luare de mită săvârșirea faptei de o persoană care exercită o funcție de demnitate publică, care este judecător sau procuror, organ de cercetare penală sau are atribuții de constatare ori de sancționare a contavențiilor, sau de persoanele care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate să pronunțe o hotărâre cu privire la un litigiu ce le este dat spre soluționare de către părțile la acest acord, indiferent dacă procedura arbitrală se desfășoară în baza legii române ori în baza unei alte legi. Potrivit art. 30 8 NCP raportat la art. 289 NCP, constituie variantă atenuată a infracțiunii de luare de mită săvârșirea faptei de către persoanele care exercită permanent sau temorar, cu sau fără remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) NCP ori în cadrul oricărei persoane juridice.

description

luarea de mita

Transcript of Luarea de Mita

  • Luarea de mit

    1

    1. Noiune

    Este infraciunea ce const n fapta funcionarului public, care,

    direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primete bani

    sau alte foloase care nu i se cuvin ori accept promisiunea unor astfel de

    foloase, n legtur cu ndeplinirea, nendeplinirea, urgentarea ori

    ntrzierea ndeplinirii unui act ce intr n ndatoriile sale de serviciu, sau

    n legtur cu ndeplinirea unui act contrar acestor ndatoriri. Constituie

    variant agravat a infraciunii de luare de mit svrirea faptei de o

    persoan care exercit o funcie de demnitate public, care este

    judector sau procuror, organ de cercetare penal sau are atribuii de

    constatare ori de sancionare a contaveniilor, sau de persoanele care,

    pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate s pronune o hotrre cu

    privire la un litigiu ce le este dat spre soluionare de ctre prile la acest

    acord, indiferent dac procedura arbitral se desfoar n baza legii

    romne ori n baza unei alte legi. Potrivit art. 308 NCP raportat la art. 289

    NCP, constituie variant atenuat a infraciunii de luare de mit

    svrirea faptei de ctre persoanele care exercit permanent sau

    temorar, cu sau fr remuneraie, o nsrcinare de orice natur n

    serviciul unei persoane fizice dintre cele prevzute la art. 175 alin. (2)

    NCP ori n cadrul oricrei persoane juridice.

  • Luarea de mit

    2

    2. Analiza infraciunii

    2.1. Obiectul infraciunii

    Obiectul juridic special: relaiile sociale referitoare la buna

    desfurare a relaiilor de serviciu;

    Obiectul material: n principiu, nu are.

    Banii, bunurile sau alte valori necuvenite primite constituite bunuri

    dobndite prin svrirea infraciunii, care sunt supuse confiscrii, iar nu

    obiect material al infraciunii.

    2.2. Subiecii infraciunii

    2.2.1. Subiectul activ

    n forma de baz poate fi funcionarul public1, respectiv persoana

    care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fr o remuneraie:

    Exercit atribuii i responsabiliti, stabilite n temeiul legii, n

    scopul realizrii prerogativelor puterii legislative, executive

    sau judectoreti2;

    1 Art. 175 alin. (2) NCP persoana care exercit un serviciu de interes public pentru care a fost nvestit

    de autoritile publice sau care este supus controlului ori supravegherii acestora cu privire la ndeplinirea respectivului serviciu public ( de pild, medicii, farmacitii, notarii publici, executorii judectoreti). Deopotriv, potrivit art. 1 din Legea nr. 78/2000 sunt activi nemijlocii ai infraciunii de luare de mit:

    1. Persoanele care exercit o funcie public, indiferent de modul n care au fost nvestite, n cadrul autoritilor publice sau instituilor publice;

    2. ndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcie sau o nsrcinare n msura n care particip la luarea deciziilor sau le pot influena, n cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societilor comerciale, unitilor cooperatiste sau al altor ageni economici;

    3. Exercit atribuii de control, potrivit legii; 4. Acord asisten specializat unitilor prevzute la pct. 1 i 2, n msura n care particip la

    luarea deciziilor sau le pot influena; 5. Indiferent de calitatea lor, realizeaz controleaz sau acord asisten specializat, n msura

    n care particip la luarea deciziilor sau le pot influena, cu privire la; opreiuni care antreneaz circulaia de capital, operaiuni de banc, de schimb valutar sau de cresit, operaiuni de plasament, n burse, n asigurri, n plasament mutal ori privitor la conturile bancare i cele asimilate acestora, tranzacii comerciale interne i internaionale;

    6. Dein o funcie de conducere, ntr-un partid sau ntr-o formaiune politic, ntr-un sindicat, ntr-o organizaie patronal ori ntr-o asociaie fr scop lucrativ sau fundaie

    7. Alte persoane fizice dect cele prevzute mai sus, n condiiile prevzute de lege. 2 De pild: deputaii, senatorii, minitrii, judectorii, procurorii, membrii CSM.

  • Luarea de mit

    3

    Exercit o funcie de demnitate public sau o funcie public

    de orice natur;3

    Exercit, singur sau mpreun cu alte persoane, n cadrul

    unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei

    persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat,

    atribuii legate de realizarea obiectului de activitate al

    acestuia;4

    Funcionarul public poate fi subiect activ al infraciunii doar dac

    fapta este comis n legtur cu nendeplinirea, ntrzierea ndeplinirii

    unui act privitor la ndatoririle sale legale sau n legtur cu efectuarea

    unui act contrar acestor ndatoriri. De altfel, potrivit art. 294 NCP, pot fi

    subieci activi nemijlocii ai infraciunii de luare de mit (dac, prin

    tratatele internaionale la care Romnia este parte, nu dispune altfel):

    Funcionarii sau persoanele care i desfoar activitatea pe

    baza unui contract de munc ori altor persoane care exercit

    atribuii similare n cadrul unei organizaii publice

    internaionale la care Romnia este parte;5

    Membrii adunrilor parlamentare ale organizaiilor

    internaionale la care Romnia este parte;

    Funcionarii sau persoanele care i desfoar activitatea pe

    baza unui contract de munc ori altor persoane care exercit

    atribuii similare, n cadrul Uniunii Europene;

    Persoanele care exercit funcii juridice n cadrul instanelor

    internaionale a cror competen este acceptat de

    3 De pild: primarii, preedintele Curii de Conturi, poliitii.

    4 De exemplu: directorul unei regii autonome, guvernatorul BNR, persoanele ncadrate n uniti

    bancare cu capital integral sau majoritar de stat. 5 Nu poate fi subiect activ al infraciunii de luare de mit angajatul care primete foloase materiale

    pentru a nu-i ndeplini obligaia general de a asigura paza mpotriva sustragerilor de la locul de munc, prevzut n contractul de munc prin care fusese angajat n funcia de electrician. (C.S.J. secia penal, decizia nr. 1266/1998, www.legalis.ro)

  • Luarea de mit

    4

    Romnia, precum i funcionarilor de la grefele acestor

    instane;

    Funcionarii unui stat strin;

    Membrii adunrilor parlamentare sau administrative ale unui

    stat strin;

    Juraii din cadrul unor instane strine.

    n cadrul variantei atenuate a infraciunii pot fi subieci activi

    nemijlocii persoanele care exercit, permanent ori temporar, cu sau fr

    o remuneraie, o nsrcinare de orice natur n serviciul unei persoane

    fizice dintre cele prevzute la art. 175 alin. (2) NCP ori n cadrul oricrei

    persoane juridice iar n cazul variantei agravate a infraciunii pot fi

    subieci activi nemijlocii persoanele care exercit o funcie de demnitate

    public; judectorii sau procurorii, persoanele care au atribuii de

    constatare ori de sancionare a contraveniilor, sau persoanele care, pe

    baza unui acord de arbitraj, sunt chemate s pronune o hotrre cu

    privire la litigiu ce le este dat spre soluionare de ctre prile la acest

    acord, indiferent dac procedur arbitral se desfoar n baza legii

    romne ori n baza unei alte legi. Persoana juridic poate avea calitatea

    de complice sau instigator la infraciunea de luare de mit.

    2.2.2. Participaia penal

    I. Coautorat, dac toi fptuitorii au calitatea de funcionari

    publici sau celelalte caliti prevzute de lege;

    II. Complicitate sau instigare, indiferent de calitatea

    participanilor; persoana care d mit nu are calitatea de

    instigator sau complice la infraciunea de luare de mit, ci va

    rspunde penal ca autor al infraciunii de dare de mit; tot

    astfel, subiectul activ nemijlocit al infraciunii de luare de mit

  • Luarea de mit

    5

    nu are calitatea de complice sau instigator la infraciunea de

    dare de mit.

    2.2.3. Subiectul pasiv

    Autoritatea public, instituia public, insituia sau persoana juridic de

    interes public ori privat n cadrul creia faptuitorul se afl n exercitarea

    atribuiilor de serviciu; este de asemenea, subiect pasiv i autoritatea

    public a statului strin, instana internaional sau organizaia

    internaional n care subiectul activ i exercit serviciul.

    2.3. Latura obiectiv

    Elementul material: pretinderea6 sau primirea7 de bani sau alte

    foloase necuvenite de ctre funcionarul public ori acceptarea

    promisiunii8 unor astfel de foloase;

    Noul Cod Penal nu a mai prevzut drept variant alternativ a

    elementului material al infraciunii nerespingerea promisiunii de bani sau

    alte foloase necuvenite ce implica atitudinea fptuitorului care nu are o

    reacie ferm expres n faa unei oferte de mituire; aceast modalitate

    de comitere a infraciunii prevzut de vechiul Cod penal a fost prin

    urmare dezincriminat prin NCP, n msura n care nu se reine o

    acceptare tacit i nendoielnic a promisiunii.9

    n ipoteza n care mita nu ajunge direct la autorul infraciunii de la

    mituitor, ci prin mijlocirea unui intermediar, acesta va avea calitatea de

    6 Pretinderea presupune solicitarea direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, a unor bani sau a

    altor foloase necuvenite; nu este necesar ca solicitarea s fie satisfcut. 7 Primirea presupune remiterea direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, de bani sau alte

    foloase necuvenite din iniiativa mituitorului; n cazul n care anterior primirii fptuitorului acceptase promisiunea de primire a unor astfel de bunuri, fapta se consum la momentul acceptrii. 8 Acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase necuvenite presupune acordul expres sau tacit dar

    nendoielnic al fptuitorului referitor la oferta de mit; se poate realiza att direct, ct i indirect, pentru sine sau pentru altul; 9 Mihai Udroiu, Drept penal, Partea Special, Noul Cod Penal, Editura C.H. Beck, Bucureti 2014

    pag. 345.

  • Luarea de mit

    6

    complice la infraciuniea de dare de mit dac scopul urmrit a fost acela

    de a-l ajuta pe mituitor sau complice la infraciunea de luare de mit

    dac scopul a fost acela de a-l ajuta pe mituit; nu este exclus ca n

    sarcina intermediatorului s se rein instigare la darea de mit,

    respectiv insitgare la luare de mit dac acesta a determinat pe mituit

    sau mituitor s comit infraciunea, iar apoi a ajutat la realizarea faptei

    tipice.

    Cerine eseniale:

    Fapta trebuie s aib ca obiect bani sau alte foloase

    patrimoniale sau nepatrimoniale care nu sunt cuvenite n mod

    legal fptuitorului, pretinse, primite sau acceptate pentru sine

    sau pentru altul;

    Pretinderea, primirea sau acceptarea de promisiuni de bani

    sau alte foloase necuvenite trebuie comis n legtur cu

    ndeplinirea, nendeplinirea, urgentarea ori ntrzierea

    ndeplinirii unui act ce intr n ndatoririle sale de serviciu sau

    n legtur cu ndeplinirea unui act contrar acestor

    ndatoriri10;

    Pretinderea, primirea sau acceptarea de promisiuni de bani

    sau alte foloase necuvenite poate fi svrit nainte,

    concomitent sau ulterior ndeplinirii, nendeplinirii, accelerrii

    sau ntrzierii actului ce intr n atribuiile de serviciu ale

    funcionarului respectiv ndeplinirii actului contrar acestor

    ndatoriri;

    Actul licit sau ilicit n legtur cu a crui ndeplinire,

    nendeplinire, accelerare ori ntrziere se pretinde, primete

    10

    Pretinderea sau primirea de foloase de ctre un funcionar, pentru a ndeplini un act n privina cruia are atribuii de serviciu, chiar limitate, pentru realizarea actului final, constituie infraciunea de luare de mit.(C.S.J., secia penalp, decizia nr. 391/1999, www.legalis.ro)

  • Luarea de mit

    7

    sau accept suma de bani sau alte foloase necuvente trebuie

    s intre n cadrul atribuiilor de serviciu ale funcionarului;

    Potrivit Noului Cod Penal, constituie infraciunea de luare de mit i

    fapta subiectului activ nemijlocit care accept promisiuni ori care pretinde

    bani sau alte foloase necuvenite dup ndeplinirea unui act licit n

    virtutea funciei sale i la care era obligat n temeiul acesteia, ntruct

    variantele alternative ale infraciunii se comit nu n scopul, ci n legtur

    cu ndeplinirea, nendeplinirea, urgentarea ori ntrzierea ndeplinirii unui

    act ce intr n ndatoririle sale de serviciu sau n legtur cu ndeplinirea

    unui act contrar acestor ndatoriri.

    n cazul n care actul pentru a crei ndeplinire, nendeplinire,

    accelerare ori ntrziere funcionarul este mituit presupune svrirea

    unei infraciuni, aceasta va fi reinut n concurs cu luarea de mit11.

    Infraciunea de luare de mit subzist n cazul cnd faptele

    prevzute n textul de lege se svresc n scopul de a ndeplini un act

    privitor la ndatoririle de serviciu ale funcionarului i n situaia cnd actul

    nu constituie dect componena unei activiti finale, la care particip i

    funcionari avnd alte atribuii legate de aceasta. Din adresa Direciei de

    Munc i Protecie Social a Judeului Dolj i fia postului rezult c

    inculpatul, n calitate de delegat la Oficiul de pensii i asigurri sociale

    pentru agricultori, a avut, ntre alte atribuii de serviciu, i pe acelea de a

    reanaliza documentele care au stat la baza determinrii timpului util la

    pensie i de a stabili timpu util de pensie pentru persoanele care au

    lucrat n fostele CAP. Din declaraiile date n faa instanei e martorii F.G.

    i M.P., secretarul primriei i, respectiv, inspectorul de specialitate la

    D.P.M.O.S. Dolj, rezult c fia cuprinznd calculul timpului util de

    11

    Alexandru Boroi, Drept penal, Partea special, Conform Noului Cod Penal, Ed. C. H. Beck, Bucureti, 2011 pag. 235

  • Luarea de mit

    8

    munc reprezint actul principal pentru consituirea dosarului de

    pensionare, iar acest act era ntocmit de inculpat. De aceea, n percepia

    persoanelor solicitante, acordarea dreptului la pensie i calcularea anilor

    de serviciu rezultani din timpul util de munc constituiau noiuni

    echivalente, situaie ce explic lipsa vreunei distincii n declaraiile date

    n faa instanei. Dar, chiar dac sfera celor dou noiuni nu se acoper

    ntocmai, svrete infraciunea chiar dac sfera celor dou noiuni nu

    se acoper ntocmai, svrete infraciunea de luare de mit i

    funcionarul care pretinde ori nu refuz banii sau alte foloase pentru

    efectuarea unui act ce constituie o parte dintr-un act final, dac acea

    parte privete ndatoririle sale de serviciu i are un rol n realizarea

    actului final, n spe stabilirea pensiei ce constituie obiectul dosarului de

    pensie. Fa de cele de mai sus, avnd n vedere c pentru calcularea

    timpului util de munc inculpatul a pretins i a primit bani, c a refuzat s

    efectueze lucrarea pentru cei cae nu plteau, se constat c elementele

    constitutive ale infraciunii de luare de mit sunt ntrunite.

    Banii, valorile sau orice alte bunuri primite( remise efectiv) sunt

    supuse confiscrii iar dac acestea nu se gsesc, se va dispune

    confiscarea prin echivalent. n acest sens, art. 289 alin. (3) NCP nu

    limiteaz sfera persoanelor de la care se poate dispune confiscarea doar

    la persoana condamnatului, avnd n vedere posibilitatea dispunerii i a

    confiscrii extinse; deopotriv, nu este limitat msura confiscrii doar la

    echivalentul n bani a foloaselor primite, orice bun susceptibil a fi evaluat

    putnd a fi supus confiscrii12.

    n cazul participaiei penale, de la fiecare participant se va confisca

    prin echivalent valoarea bunurilor de care a profitat efectiv prin

    12

    Vasile Dobrinoiu, Ilie Pascu, Mihai Adrian Hotca, Ioan Chi, Costic Pun, Mirela Gorunescu, Norel Neagu, Maxim Dobrinoiu, Mircea Constantin Sinescu, Noul Cod Penal Comentat, vol. II Partea special, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2012.

  • Luarea de mit

    9

    svrirea infraciunii. Nu sunt supuse confiscrile bunurile, valorile sau

    orice alte bunuri necuvenite pretinse ori cele ce fac obiectul unei

    promisiuni acceptate, dac nu au fost remise efectiv. De asemenea, nu

    pot fi confiscai banii, valorile sau orice alte bunuri date, dac acestea au

    fost date de mituitorul constrns (care beneficiaz de cauza de

    neimputabilitate special prevzut de art. 290 alin. (2) NCP) sau de

    mituitorul care beneficiaz de cauza de nepedpsire special prevzut

    de art. 290 alin. (3) NCP (denunarea faptei nainte de sesizarea

    organelor de urmrire penal) dac au fost date dup efectuarea

    denunului n ambele cazuri banii, valorile sau orice alte bunuri se

    restituie persoanei care le-a dat.

    Urmarea imediat: starea de pericol pentru buna desfurare a

    raportului de serviciu n cadrul unitilor prevzute de art. 176 NCP, a

    persoanelor juridice de drept privat, a autoritilor publice ale statului

    strin, a unei instane internaionale sau organizaii internaionale.

    Legtura de cauzalitate rezult din materialitatea faptei.

    2.4. Latura subiectiv

    Forma de vinovie este intenia direct, neinteresnd sub aspectul

    existenei infraciunii mobilul cu care a fost svrit fapta; acesta poate

    fi avut n vedere de instan la individualizarea pedepsei.

    2.5. Formele infraciunii

    Actele premergtoare i tentativa nu sunt posibile, infraciunea fiind

    de executare prompt; activitile ce ar putea fi considerate acte

    premergtoare sau care ar intra n coninutul tentativei sunt incriminate

    ca acte de executare de sine stttoare ale infraciunii de luare de mit.

  • Luarea de mit

    10

    Infraciunea se consum n momentul pretinderii, primirii, acceptrii

    promisiunii de bai sau foloase necuvenite n legtur cu ndeplinirea,

    nendeplinirea, urgentarea ori ntrzierea unui act ce intr n ndatoriile

    sale de serviciu sau n legtur cu ndeplinirea unui act contrar acestor

    ndatoriri.

  • Luarea de mit

    11

    3. Concluzii

    Infraciunea de luate de mit poate fi comis n form continuat,

    caz n care se epuizeaz la data comiterii ultimului act de executare.

    Pentru forma tip prevzut de art. 289 alin. (1) pedeapsa este nchisoare

    de la 3 la 10 ani i interzicerea exeritrii dreptului de a ocupa o funcie

    public ori de a exercita profesia sau activitatea n executare creia a

    svrit fapta. Pentru varianta agravat prevzut de art. 7 din Legea nr.

    78/2000: nchisoare de la 4 la 13 ani i interzicerea exercitrii dreptului

    de a ocupa o funcie public. Varianta atenuant se sancioneaz cu

    nchisoare de la 2 ani la 6 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.

    Astfel, n Noul Cod Penal, nemaifiind incriminat infraciunea de

    primire de foloase necuvenite, nu se mai face distincie ntre momentul

    primirii, pretinderii sau acceptrii de foloase necuvenite, astfel nct

    primirea folosului dup ndeplinirea actului de serviciu nu mai trebuie s

    fie precedat de pretinderea sau acceptarea unei promisiuni.

    Practica judiciar confirm c infraciunea subzist chiar dac folosul

    pretins sau promis fptuitorului nu i se mai remite efectiv. Ori de cte ori

    nendeplinirea atribuiilor de serviciu constituie infraciune prin ea nsi,

    luarea de mit va intra n concurs cu acea fapt penal.

    Dac darea de mit se va face ctre un funcionar public fr atribuii de

    decizie ori ctre un funcionar privat, pentru ca acesta s-i

    ndeplineasc n mod corect atribuiile de serviciu ori s urgenteze

    ndeplinirea lor, fapta de dare de mit nu va mai constitui infraciune.

  • Luarea de mit

    12

    Cuprins

    1. Noiune .............................................................................................. 1

    2. Analiza infraciunii .............................................................................. 2

    2.1. Obiectul infraciunii ....................................................................... 2

    2.2. Subiecii infraciunii ...................................................................... 2

    2.2.1. Subiectul activ ........................................................................ 2

    2.2.2. Participaia penal .................................................................. 4

    2.2.3. Subiectul pasiv ....................................................................... 5

    2.3. Latura obiectiv............................................................................ 5

    2.4. Latura subiectiv .......................................................................... 9

    2.5. Formele infraciunii ....................................................................... 9

    3. Concluzii .......................................................................................... 11

  • Luarea de mit

    13

    Bibliografie

    1. Alexandru Boroi, Drept penal, Partea special, Conform Noului Cod Penal, Ed. C. H. Beck, Bucureti, 2011.

    2. Claudia-Florina Uvat, Infraciunile de corupie n contextul reglementrilor europene, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2010.

    3. Mihai Udroiu, Drept penal, Partea Special, Noul Cod Penal, Editura C.H. Beck, Bucureti 2014

    4. Vasile Dobrinoiu, Ilie Pascu, Mihai Adrian Hotca, Ioan Chi, Costic Pun, Mirela Gorunescu, Norel Neagu, Maxim Dobrinoiu, Mircea Constantin Sinescu, Noul Cod Penal Comentat, vol. II

    Partea special, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2012.

    5. Gabriel Caian, Elemente de noutate n reglementarea infraciunilor de corupie, Revista Forumul Judectorilor, nr. 4/ 2010.

    6. http://www.forumuljudecatorilor.ro

    7. www.legalis.ro