7/24/2019 LP4 ped sem 2

1/4

LP 4

Pozitiile sunt asigurate de contractii musculare statice care fixeaza trunchiul si segmentele.

Pozitia culcat: pozitia CG este la nivelul medio-toracic, verticala G cade in interiorul bazei de

sustinere, unghiul de stabilitate este mare, . ceasta pozitie nu este o pozitie de repaus! repausul

apare numai cand musculatura se relaxeaza.

Pozitia stand: este pozitia ortostatica, bipeda si plantigrada. Conditiile minime pentru a se

pastra spri"inul biped sunt: sa se pastreze capacitatea functionala a cel putin unui triceps-sural

#gambier posterior$, sa se pastreze capacitatea functionala a unora dintre muschii abdominali si ai

spatelui.

Pozitia stand pe un picior: se numeste spri"in uniped, monopodal. CG este la nivelul vertebrei

L%, L&, unghiul de stabilitate este mic, iar mentinerea echilibrului se face cu a"utorul reflexelor

posturale.

Pozitia pe genunchi: axa lunga a corpului cade perpendicular pe sol, dar genunchii sunt indoiti

iar spri"inul se face pe genunchi si pe fata dorsala a picioarelor extinse. 'aza de sustinere este

mare, de forma unui paralelogram. Pozitia CG coboara la vertebrele L(, L4, stabilitatea esterelativ mare si echilibrul se pastreaza cu usurinta.

Pozitia ghemuit: corpul cu soldurile, genunchii si gleznele flectate se spri"ina pe plante sau pe

varfuri. CG coboara la L). 'aza de sustinere este relativ mica. *entinerea echilibrului este

relativ dificila . +nclinarea trunchiului in fata duce la usurarea mentinerii echilibrului.

Pozitia sezand: corpul se spri"ina prin tuberozitatile ischiatice si partea posterioara coapse,

picioarele pe sol! baza de sustinere este mare. Pozitia CG este la nivelul vertebrei L) cu proiectie

posterioara. 'aza de sustinere este mare, echilibrul se mentine usor. plecarea inainte usureaza

mentinerea echilibrului.

Pozitia atarnat: corpul este atarnat cu a"utorul membrelor superioare cu punct de spri"in

oarecare. ivelul la care se face prinderea obiectului este deasupra liniei biacromiale. *ainile

7/24/2019 LP4 ped sem 2

2/4

prind obiectul de spri"in- membrele inferioare, trunchiul si membrele superioare sunt extinse.

'aza de sustinere este suprafata palmara a mainilor. Pozitia CG este la vertebra dorsal %& sau

lombar %, mentinerea echilibrului nu este dificila deoarece verticala G cade in sens invers fata de

baza de sustinere.

Dozarea efortului = "ocul optim efortului cu odihna, al cheltuielilor energetice cu refacerea.

n executarea exerciiilor de dezvoltare fizic/, dozarea efortului se realizeaz/ prin:0 alegerea adecvat/ a exerciiilor!0 num/rul de repet/ri 1i pauzele 2ntre exerciii!0 modificarea tempoului de execuie!0 schimbarea poziiilor iniiale.

3n rol important 2n folosirea eficient/ a exerciiilor de dezvoltare fizic/ general/ 2l are poziia deplecare #iniial/$, aleas/ 2n funcie de scopul, structura 1i coninutul exerciiului.

oate acestea se realizeaz/ 2n cadrul 1edinei de 5inetoterapie, ca form/ organizat/ pentruefort.

ivelul efortului se apreciaz/ dup/ pulsul subiecilor 1i dup/ frecvena lor respiratorie.

Dozarea efortului se poate realiza prin:

a. prin programarea volumului efortului 6 nr exercitii, nr de repetari al ex,

b. prin programarea intensit/ii efortului 6 greutate ,viteza de executie 6 ritmul ex,,felulcum numar

c. prin programarea complexit/ii efortului 6ex simple complexe6coordonare6folosescmai multe segmente!

d. prin m/rimea 1i natura pauzelor dintre repet/ri.

n mod subiectiv dinamica efortului poate fi apreciat/ prin observarea atent/ a subiecilor, acoloritului feei acestora #rosu, palid, cianotic$ , aparitia transpiraiei, nr de respiraiei , acoordon/rii mi1c/rilor, a ateniei, puls, etc.

7peciali1tii domeniului au stabilit 1i o serie de procedee de apreciere a gradului de acomodare

a organismului la efort, care pot fi folosite de kinetoterapeui pentru a preveni supra sausubsolicitarea subiecilor, astfel:

Testul Ruffier, se refer/ la capacitatea de adaptare a organismului la efort nespecific, pe bazam/sur/rii pulsului 2n raport cu un efort standard de 30 de genoflexiuni efectuate n 45''ehnica7e m/soar/ pulsul 2n repaus, pe %)8, #P%$,

pulsul 2n primele %)88 dup/ terminarea efortului #P&$ 1i

7/24/2019 LP4 ped sem 2

3/4

pulsul pe primele %)8 din cel de-al doilea minut dup/ terminarea efortului #P($.oate valorile se 2nmulesc cu 4, pentru a obine frecvena cardiac/9minut, apoi se aplic/ formula:P! " P# " P3 $ #00

ezultatele obinute se raporteaz/ la urm/torul etalon:

- valoare sub ; #zero$ 6 capacitate de efort excepional/- valori 2ntre ;-) 6 capacitate de efort foarte bun/- valori 2ntre )-%; 6 capacitate de efort bun/- valori 2ntre %;-%) 6 capacitate de efort slab/- valori peste %) 6 capacitate de efort incompatibil/ cu efortul

Proba vegetativ, bazat/ pe reacia hipoton/: proba se refer/ la interpretarea valoriipulsului 2n repaus #culcat$ 1i 2n picioare #dup/ staionare de un minut$.

7/24/2019 LP4 ped sem 2

4/4

b. Partea %perioada de exerciii propriu$zise ) reprezint/ perioad/ programului de lucrupropriu-zis!

- se realizeaz/ prin exerciii analitice 1i manevre specifice patologiei pacientului!% - durata programului de exerciii este 2n funcie de posibilitatile pacientului.

c. Partea %perioada de ncheiere ) reprezint/ perioada de revenire a organismului dup/ efort

#dup/ executarea programului de exerciii, efortul nu trebuie oprit brusc 1i organismul l/sat 2nrepaus$, pentru a preveni apariia unor incidente nepl/cute!- durata acestei perioade poate fi de )-%; minute!- se realizeaz/ prin exerciii libere ample, relax/ri segmentare prin mi1c/ri oscilatorii,

mers pe biciclet/ etc.