Lohanul Nr. 16
-
Upload
lazar-florin -
Category
Documents
-
view
2.002 -
download
16
description
Transcript of Lohanul Nr. 16
Lohanul nr. 16, martie 2011 Page 1
Lohanul nr. 16, martie 2011 Page 2
Sponsori: Floriana Enache - Enache Morărit SRL;Valeriu Ciupilan – Prod-Cyp SRL; Dr. Nelu Tătaru; Adrian Dominte – Anta 95 SRL; Ing. Victor Bordei; Sofia Dancă – Sofia SRL; Radu Bobârnat - avocat, Cătălin Ţocu – avocat; Vasile Marian – Marsemar SRL; Constantin Silimon – Aldelia SRL;
LLLooohhhaaannnuuulll nnnrrr... 111666 ––– rrreeevvviiissstttăăă cccuuullltttuuurrraaalll – şşştttiiiiiinnnţţţiiifffiiicccăăă ISSN:1844-7686 fffooonnndddaaatttăăă::: nnnoooiiieeemmmbbbrrriiieee 222000000777
Redactor: Vicu Merlan
Referenţi ştiinţifici: Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, dr. Doina Grigoraş (psihologie), dr. ing. Paul Şuşnea (mecanică), dr. George Silvestrovici (medicină generală), lect. univ. dr. Gabi Voicu (comunicare şi ştiinţe politice), ec. Aurel Cordaş (economie).
Colaboratorii acestui număr: prof. Costin Clit, prof. Lina Codreanu, ec. Aurel Cordaş, ing. Gabriel Gheorghe, Ciubotaru Iulian-Marcel, înv. Corneliu Lazăr, prof. Valeriu Neştian, prof. Neculai Olariu, Elena Olariu, Ion N. Oprea, prof. Ştefan Plugaru, Dumitru Râpanu, prof. Corneliu Văleanu, prof. Marian Bolum, prof. Adrian Butnaru, Alexandra Popa , srg. Gabriel Merlan, Oxana Berzan, prof. Lucian Dragoş Curelea, prof. Ioan Spânu, Aurel Cehan, înv. Liliana Albu, Ioana Frentescu, Petru Zadnipru, Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Prof. dr. ing. Virgil I. Grecu , Teodora Falcianu, Daniela Stanciu, prof. Luminita Săndulache, înv . Vasiliu Ion, înv. Mandrea Luminiţa, prof. Cristian Lazar, Constantin Ostap, prof. dr. Paul Daniel Şuşnea, Octav Porfire, prof. George Bianu, Mugurel Atudorei, Ioana Plaviţu, Daniel Petrescu, Alex Ionescu, Claudia Miron, Mihail Ilie, George Preda , Melania Radu, Ioan Melinte, prof. Paul Matei, prof. Paul Blînda, Ec. Virgil Aghiorghiesei Puteţi citi revista şi pe http:// lohanul.slizhusi.ro Articole noi pot fi trimise la adresa de e-mail: [email protected] sau prin poştă la C. P. 51, Huşi, jud. Vaslui, 735100. Contact telefon: 076.1997.505; 074.5894.379 Colaboratorii acestui număr al revistei sunt direct responsabili asupra conţinutului articolelor publicate.
Lohanul nr. 16, martie 2011 Page 3
CUPRINS:
Istoriografie -Ing. Gabriel Gheorghe – Civilizaţia europeana s-a născut în spaţiul carpatic ?.................4.
Arheologie -Prof. dr. Vicu Merlan – Dovezi de civilizatie si cultura preistorica la Dolhesti, Jud. Iasi...........................................5. Istorie -Prof. Costin Clit - Documente inedite privind mosia Toporul...7 Condica documentelor mosiei Crăesti afierosita schitului Lipova din tinutul istoric al Vasluiului…………………….12 -Opisul documentelor mosiilor Scoposeni si Bohotin din tinutul istoric al Fălciului aflate în proprietatea manastirilor Neamt si Secu………………………..20 -Iulian - Marcel Ciubotaru - Un mecena al Renasterii franceze:René d'Anjou………..16 -Ec. Aurel Cordaş - Evoluţia monedei în Europa de la finele epocii antice pâna în secolul al XX-lea……22 -Transilvania şi Biserica Română Unită cu Roma………………41 -Prof. Marian Bolum - Jetoanele – semne monetare de ieri şi de azi………………………………30 -Ion N. Oprea - Cuza Vodă Domnitor –amicii şi adversarii32 -Prof. Adrian Butnaru - Un dascăl de altădată Constantin Asiminei (1894 -1947)………..39 -Prof. Ştefan Plugaru - Un tabel administrativ inedit cu membrii clerului din Basarabia refugiaţi în România în vara anului 1940…………………..44 -Ing. B. l. - Supliciul Doamnei Maria Mareşal Antonescu….47
Prof. Valeriu Neştian Virusul care poate produce infecţii pe viaţă…………….53 -Srg. Gabriel Merlan - Odiseea sergentului angajat………….60. -Oxana Berzan -Transnistria.61 -Alexandra Popa - Omenirea în faţa unui război mondial ?......62
Geografie - Prof. dr. Vicu Merlan - Vulcanii noroioşi din Subcarpaţii Buzăului…………………………….63
Botanică -Prof. univ. dr. acad. Constantin Toma – Flori de Primăvară……..67 -Ghiocelul……………………….…..71 Pedagogie -Prof. Lucian Dragoş Curelea - Demersul educațional în actualitate………………………..….73 Matematică -Prof. Ioan Spânu - Construcţia geometrică a Piramidei de Aur…..78. Literatură. -Dumitru Râpanu – Epigrame..82 -Aurel Cehan - Scoateţi guvernul la manej………………………………82 Prof. dr. ing. Virgil I. Grecu - Dedicaţie la a 15 -ea apariţie (a revistei Lohanul)...83 -Înv. Liliana Albu - Eu si nucul……………………………….…83 -Prof. Nicolae Olariu - Granit neînvins…………………….............84 -Ioana Frentescu – Cuvântul....84 -Înv. Corneliu Lazăr – Păcate..85 -Petru Zadnipru – Moldovenii..85 -Bogdan-Petriceicu Haşdeu - Să vorbim româneşte…………………..85 -Prof. Corneliu Văleanu - Petale de gând……………………………...87 -Teodora Fălcianu – Scrisoare..88 -Oana Velicu – Unu……………..89 -Daniela Stanciu - Mereu înnoitoare – „Duminica Mare a lui Grigore Vieru”, de Theodor Codreanu…………………………...89 Prof. Lina Codreanu - Theodor Codreanu. Biobibliografie critică Referinţe critice (selective)……. -Revista revistei noastre „Hai la casa cui ne are…”………………….….91 - De la fereastra bibliofilului (II) (Note de lector asupra apariţiilor editoriale ale huşenilor, în anul 2010)…………….……………….…100 -Elena Olariu - Fiii satului….…102 -Prof. Luminiţa Săndulache - Oximoronul trăirii erotice eminesciene………………………...97 -Constantin Ostap - Bârlad - “ Acest oraş de sud al Moldovei…”………………………..98 Tradiţii -Înv. Vasiliu Ion, Mandrea Luminiţa - Folclorul – prilej de mândrie românească……….........105 -Prof. Cristian Lazăr - Semnificaţii ale sărbătorii în cultura tradiţional românească…………..107 Mecanică -Prof. dr. ing. Paul Daniel Şuşnea
- Supraalimentarea acustică a motoarelor cu ardere internă în patru timpi…………………………......110 -Octav Porfire - Combustibilul viitorului-Carbura de calciu……..114 Alchimie -Ioana Plăviţu - Paracelsus – medic şi alchimist…………….….115 Astrologie -Daniel Petrescu - O confirmare ştiinţifică:astrologia are dreptate!118 Medicină naturală -Alex Ionescu - Celulele stem, miracolul reîntineririi şi rasayana………………………...120 -Prof. George Bianu - Cum să ne protejăm, fiecare dintre noi,împotriva efectelor nocive ale dârelor morţii (chemtrail-uri)……………………..122 Debateri -Claudia Miron - Cum suntem urmăriţi…………………………131 -Mihail Ilie - Enciclică a Sfântului Sinod al Bisericii Greciei………..132 -Ing. George Preda - Mărturii zguduitoare privind dârele morţii (chemtrails) care apar pe cer în urma unor avioane………………..135 -INTEL să lanseze pe piaţă implanturi cerebrale până în anul 2020…………………………………140 -Prof. George Bianu - Gravele afecţiuni ce sunt provocate de dârele morţii (chemtrails-uri)…………………………………..137 -Alex Ionescu - Vremea – o armă redutabilă Cel ce va controla vremea, va controla lumea………………..146. -Melania Radu - Antenele din Dobrogea………………………….142 - Dr. Ioan Melinte - Pâinea Titan este fabricată conform Codex Alimentarius………………………148. Spiritualitate -Mugurel Atudorei - Apariţia vieţii–act creator sau întâmplare?127 -Câteva aspecte legate de influenţa procesului de rezonanţă asupra vieţii noastre………………………..…….128 -Prof. George Bianu - Revelaţiile Fecioarei Maria……………………150 -Prof. Paul Matei - Patimile lui Cristos…………………………...153 -Prof. Paul Blînda - Modelul îngerului păzitor între revelaţie şi metafora…………………………159 Rebus -Ec. Virgil Aghiorghiesei – Omagiu…………………………...…162
confifundadesfă
În exeuropdiferi3600acoloIar isoricude Eu
In pafaptevecheîn urmspatiiDar cnu cutimpuLa feera „Oeurop
O
p. 4
Civilizaţi
în s
mne ignoîgrandios)şi-au tras,
igurat istoria, amental, de reăşurării evenim
xemplu? In secpeni care ar fi ite. Adică, dup î.e.n., când p
o, două mii destoria a dansatum, nereflectânuropa veche (a
artea dinspre ae din prima jume" înţelegândumă. Eroare funile grecesc şi icercetări arheounosc nici paleuriu şi cel mijel de falsă esteOfficina gentipene, inclusiv
O
ia european
spaţiul carp
Ing. Gabriel G
îum pro magn, spuneau cei , din acest dicde exemplu, s
ealitatea fapticmentelor.
colul trecut aunăvălit din A
pă fantezia fiee la 1600 î.e.n
e ani? t un joc al aparnd realitatea. Aarhaică).
apus a continenmătate a milenu-se Europa nndamentală. Sitalic ar fi la oologice minuţieoliticul (pânălociu.
e şi ideea că înium", locul dcei care avea
nă s-a născu
patic ?
Gheorghe – Bu
nifico (tot ce evechi. Multe ton, seva. Asts-au îndepărtacă şi de succes
u fost inventaţAsia în Europa ecărui istoriogn. etc. Ce înse
rentelor, uneoAşa s-a întâm
ntului „vechi"niului nostru. eolitică, între
S-a consideratoriginea civiliioase au arătaă la 10000 î.e.
n neolitic, câne unde au ROI
au să locuiască
ut
ucureşti
e necunoscut pconcepţii şi pătfel, cei care aat, uneori siunea reală a
i aşa-zişii indola momente
graf: când pe leamnă, în fond
ori spectaculosmplat şi cu noţi
" sunt catalogaPrin „Europă 9000 şi 4000
t, după aparenizaţiei europen
at că aceste spa.n.), nici neoli
d Spaţiul CarpIT populaţiile ă în spaţiul pe
Isto
pare ăreri
au
o-
a d,
s, dar, iunea
ate
ani nte, că ne. atii iticul
patic
care-
l numetc., Spaţi„Pânindusaparţsunt perioarampeupAlti aaratăpopuproviÎn moMomale epcare în Ita(deciomentreapstaredin acare au imEuroIn foRoyeFoug
Faţă Italiaîn undin nmai tde aşTradprin mlumiiînvârPămâGust
oriogra
mim azi grec, rs-ar fi putut exiului Primordi
nă acum, pămâstriei paleolitiţin timpurilor de la sfârşitul
oada numită enmă", spunea în
le grec". autori, între caă limpede că ioulat Spaţiul Grin din Spaţiul onumentala lu
mmsen scrie: „pocii primitivsă îndreptăţea
alia este anterii neolitic târziunirea s-a găsitptă primitivă da de sălbăticie
aceasta". Şi în s-au născut şi
migrat, fără îndpei". rme specifice
er,Virchow, Jegeres, Louis H
de prezenţa tâa, în Spaţiul Cnele găsindu-sneoliticul timptimpurii aşezăşezări neoliticeiţia antică socmuntele Omui (axis mundi)rtea ca în jurulântului. Mai toave Forigers,
afie
Lohanul
respectiv în cexercita vreo inial al civilizaţiântul grec n-a ce. Cele mai vneolitice. Iar pvremurilor ne
neolitică, defin1938 A. Jarde
are Pierre Levonienii, aheenrecesc, la sfârşCarpatic.
ui „Istoria Rom„Italia este surve... Până-n prască presupunioară cultivăriu, ca şi Grecia, cândva, în in
de civilizaţie, pe, atunci pur şaltă parte: „Rpopoarele ele
doială, ca şi ac
, acelaşi adevăean Laumonie
Halphen, Philip
ârzie a omuluiarpatic aflăm,e şi urme ale o
puriu, când apaări stabile din Ee răspândite p
cotea Spaţiul Cul = silaba sacr), în jurul cărel unei axe ideaoţi autorii modla concluzia c
nr. 16, m
el italiot, în cenfluenţă de aiuiei europene. oferit nici un vechi urme alepe continent, peolitice sau mnită de primele în cartea sa „
veque, în „Avenii şi dorienii pşitul mileniulu
mană", celebrurprinzător de sezent n-a fost erea că existenii pământului şa - n.n.). Dacănteriorul granipe care obişnuşi simplu n-a rRăsăriţi din aceene, italice şi gcestea, dinspr
ăr îl găsim şi ler, Andre Lefeppe Sagnac ş.a
i, cum am văz, încă din paleomului. Apoi ar (mileniul alEuropa şi un n
pe tot cuprinsuCarpatic dreptră în cultura veia întreaga sfeale care trece derni serioşi acă Spaţiul Car
martie 2011
el germanic, curea asupra
specimen al e omului în Gprimele civiliz
mai curând din le unelte de „La romation
entura greacă"primitivi, careui al lll-lea î.e
ul Theodor săracă în vestidescoperit nim
nţa speciei umşi topirii metaă, într-adevăr, iţelor Italiei peuim s-o numimrămas nici o ureeaşi tulpină dgermanice, cere partea orien
la Clemence evre, Gustave a.
zut, în Grecia şeolitic, 400 stadin mezoliticl Vll-lea î.e.n.număr foarte mul ţării. t centru al lumvedică, trecânderă cerească sprin Centrul
ajung, asemenrpatic este Toc
1
celtic
Grecia zaţii
du
", au .n.,
gii mic
mane alelor"
e o m rmă din elţii ntală a
şi aţiuni, şi ) cele mare
mii, d axa e
nea lui cul ai
căruigrup istoriIn 19UnivpentrHistoIndiaastfelPădulegătupe diCambOceaarienprin nAdevîndepumaneuropla CasistemSavanchestPittarGimb
SituaDolhsitul putercreşteplantmarcpericPentrnoştrmaxia vă freda 2010ObievesticS6/20unde pârâuTrasaS7 şi nordiresturavut
S
p. 5
i locuitori „se căruia i se po
ice". 922, după studversităţii din Cru istoria Euroory of India", îa (şi, normal, Il: „la est Carp
urea Boemiei, ura cu Carpatrecţia Nord- Sbridge, aceast
anul Atlantic).nii carpatici pânordul Mării Nvărul că Spaţiuplineşte condiţnităţii istorice pene şi indo-irambridge se mmatic. nţi care s-au otiune ajung la rd, Colin Renfbutas etc.
Dov preisto
itul arheologefectuându-sarheologică,
at pe un promoheşti, încadrat eneolitic a fos
rnică comunitaerea animalelotelor. Cu toateată de spiritua
carpatic, fapt vru a scoate la zri, scotocim ceimă atenţie, înface o idée deîn continuare .
ective: Pentru că a sitului, am009, însă la o d
platoul cvasipului Crăciun. area unei sectialta transversic al secţiunilorilor de locuinurmătoarele d
S
prezintă ca stroate atribui rol
dii docte, o pleCambridge, pubopei vechi şi aîn care se aratIranul) au roit patii, la sud Baiar la nord Erzii". Este vorba
Sud. După savtă arie este uni Autorii conch
ână la ajungereNegre şi Nordul Carpatic estţiile naturale p(Vechea Eur
ranice, este atâmiră că tocmai
ocupat indepenaceeaşi conclfrew, John Gr
ezi de civiliorică la Dol
Prof. dr
gic de la Dolhse an de an nu, geomorfologontoriu înalt dde o parte şi dst locuit cu peate agrară ce aor, vânătoarea
e acestea civilialitatea esoterivizibil în bogăzi aceste bogăentimetru cu cntreaga masă despre demersupaşii care au
a verifica pânm efectuat o ndistanţă de 80plan prezintă
iuni de verificală, în partea or S4/S5/S6/20nţe descoperitdimensiuni: L
rămoşi în analul de fondator
eiadă de străluublică o lucrarea României : „tă că arienii cadin Europa v
alcanii, la vestzgebirge şi mua de un patrulvanţii de la Unică (între Asiahid că „drumuea în India (şi dul Mării Caspte singurul dinpentru a fi sparopă) din careât de evidentăacest spaţiu a
ndent unii de luzie. Ne referregoryVlandri
izaţie şi cullheşti, Jude
r. Vicu Merla eşti este cerce
umeroase invegică, geologicădin partea de nde alta de douăeste 5000 de anavea ca ocupaa, pescuitul şi izaţia cucutenică a neo-eneoăţia de artefactăţiile inestimabcentimetru, mide pământ datările arheologifost urmaţi în
nă unde se delnouă secţiune, 0 m vest de zono uşoară încli
care a laturii vcentrală a situ07-2009, pente în anii anter= 15 m; l = 2
lele civilizaţieri ai umanităţi
uciţi profesori e fundamentalThe Cambridgare vor populaeche delimitatt Alpii Austrieunţii care fac ater cu latura
niversitatea dina Centrală şi ul parcurs de în Iran) i-a pu
pice". n Europa careaţiul de formare provin populă încât savanţia fost evitat
alţii de aceastrim la: Eugenes, Marija
ltură eţul Iaşi
an – Huşi
etat din anul 2estigaţii de nată şi pedologicnord-vest a sată pârâuri micini în urmă de
aţie de bază cultivarea iană este profoliticului te şi habitat. bile ale strămigălos şi cu ă deoparte. Pece efectuate v
n cadrul campa
limitează laturparalelă cu
na centrală, acnare spre vale
vestice a situluului, în capatutru surprinderriori. S7/2010 m.
Arh
ei, ii
ai lă ge a tă ei şi
mare n
urtat
e re a laţiile ii de
tă e
004, tură ă. tului i, o
fund
oşilor
entru vm aniei
ra
colo ea
ui prin ul rea a
RealStratu0,60 centrM8/-0neagrÎntre alcătudimeroşiesub aorizoimprÎntre groapvas mgropiComfragmsubţiLa mla o aspre De lamatevăsuldescoDimese prde saGroavestialcatustrăpdin gdură,policfragmPlastStatuculoaurmesânii Zonacapu(corn
heolog
lizări:ul de cultură am, mai jos de
ral al sitului, d0,50 m s-au gră, uşor friabim4-m5 a fost
uit din fragmeensiuni, ce pre, iar la nivelul
acestea, la nivontal, se obseresiuni de la dem14-m15 la ad
pa G8) a fost gmare de provizii s-au descop
mplexul era extmente ce depăire de cortex (c
m9/-0,70 m au famforă cucuteest o piatră îna -1,20 la -2,2rial ceramic cleţe de uz casnoperit oase deensiuni: L = 2ezintă ovală ia
ac'', restrângânapa G9 a fost că a secţiunii uit din oase deungător şi un
gresie sau men, fragmente cecrom),valve demente de statutica(S7\2010)uetă feminină are cărămizie,e de pictură, în
cu pastile mica inferioară a pl şi gâtul. Mâi
nişe) la nivelu
ie
Lohanul
arheologică cuecât în secţiundatorită declivăsit câteva frale, de factură surprins 9 (la
entele unui vaezintă la parteal umerilor punelul tortilor si
rvă trasată angegetele olaruludâncimea cuprgăsit un nou cozii, posibil reînerit resturile dtins pe o supraăşeau 1cm grocarbonaţi). Nufost identifica
eniană, cu urmnroşită (gresie 0 m, între m14
cucutenian, denic şi câteva p
e animale. 2 m, l = 1,3 m,ar spre nivelundu-se concensurprinsă întreS7, de la -0,80e mărimi difercrestător), un
nilit, fragmenteramice cucutee scoici de baluete antropomo
fragmentară, d de calitate bu
nsă ombilicul ci în apropierepicioarelor lipinile sunt scull umerilor, de
nr. 16, m
ucutenian a foile anterioare
vităţii line a plaagmente ceramCostişa. -0,60 m) un c
as de provizii da exterioară urnctiform, douăi sub acestea, pgoba.Unele fraui. rinsă între -1,2omplex ceramntregibil. La nde la gura vasuafaţă de circa sime, fiind pru prezintă urmate câteva fragme de pictură r
silicioasă dur4-m15, a apărute la un vas de ppietre înroşite.
, h = 1 m. La pul inferior sub ntric spre bazăe m16-m20/S8 î0 la -1,20. Invrite, unelte din
nelte si arme dt de râşnită de eniene (1/3 piltă de apă dulcorfe feminine
descoperită launa spre medioeste schiţat prea umerilor.
pseşte, fiind rulptate prin dou câţiva milime
martie 2011
ost surprins la din perimetruatoului. Totuş
mice, de culoa
complex ceramde mari rme de picturăă şiruri paralelpe un plan agemnte au
20 m-1,35 m (mic aparţinândnivelul superioului. 1,5 m2 m, cu otejate de un
me de pictură. gmente ceramiroşie, iar la 50ră). t o groapă (Gprovizii şi alte. Nu s-au
partea superioforma unui ,,fă. în jumătatea n
ventarul acesten os şlefuite (uin silex, topoamână din gre
ictate ce, câteva şi zoomorfe.
a m13, (-1,15 mocră. Nu păstrrintr-o aplică,
uptă din vechimuă proeminenţetri. Decapitar
1
- ul şi la are
mic
ă le, iar
(în d unui or al
strat ic de
0 cm
G8) cu e
oară fund
nord-eia era un are esie
m) de rează iar
me şi ţe rea s-
p. 6 Lohanul nr. 16, martie 2011
a efectuat în urma ritualului, pentru a nu mai putea fi refolosită cu alte ocazii. În zona bazinului este vizibila o incizie geometrică (triunghi cu vârful în jos) care se prelungeşte, despărţind coapsele şi picioarele până dincolo de genunchi. Pe partea opusă se observă o incizie orizontală deasupra feselor, iar pe mijloc, într-un plan vertical, o alta ce desparte zona fesieră, iar mai jos coapsele până la genunchi.
Unelte si arme Topor dreptunghiular din silicolit (m5/-0,55 m) şlefuit pe ambele feţe, cu laturile care păstrează urme de desprinderi succesive. Muchia este preparată atent, prin desprinderi repetate, iar tăiuşul, puternic accidentat în urma unei folosiri îndelungate. Tăişul este convex şi ascuţit. Dimensiuni: l = 7,5 cm, l = 4,5cm, l (muchie) = 4 cm, gr. = 1,8cm Secţiunea S8 A fost trasată transversal cu secţiunile anterioare (S4, S5, S6) în zona median-centrală, având următoarele dimensiuni: L = 20 m, l = 2 m. Prin decopertarea suprafeţei de 40 m2 au fost identificate urmatoarele: -locuinţa cucuteniană L8 (m1-m10); -complex ceramic (m4-m5); -groapă menajeră (G9) cucuteniană; Locuinţa L8 a fost surprinsă între m1-m10, pe jumătatea nordică a secţiunii S8 (peretele sudic al locuinţei). Restul locuinţei (L8) se prelungeşte spre nord în afara secţiunii. În interiorul acesteia s-a descoperit (m4-m5) un complex ceramic alcătuit din fragmente de la un vas mare de provizii, iar între m8-m9, latura nordică şi în caseta A, alte fragmente cu grosime mare de la un alt vas de provizii de dimensiuni mari. Acestea aveau aplicate la partea exterioară o peliculă groasă de angobă, cu amprente de degete, pe un plan orizontal. Fundul vasului (prin restaurare parţială) are un φ = 45 cm, cu gr. = 2,5 cm. În partea central-nordică a casetei A\S8, între m8-m9, pe circa 1,5 m – 2 m2 s-a descoperit un cerc de pietre înroşite (,,ring'') de mărimi diferite. Un astfel de ,,ring de pietre'' a fost descoperit şi în situl de la Bazga ,,Cetăţuie'', jud. Iaşi, alcătuit din pietre de dimensiuni mai mari, dar într-o locuinţă getică din sec. IV- III î.H. Sub masa de pietre, după demontare, s-au găsit lipiturile succesive şi chirpicul unui cuptor de ars ceramică. În Groapa G9 la - 1,20 m/ m19 s-au găsit şi câteva fragmente
ceramice aparţinând culturii Precucuteni III, cu incizii punctiforme, pe două rânduri paralele, la gâtul vasului, iar pe baza acesteia crestături adâncite. Inciziile punctiforme verticale sunt intercalate cu incizii liniare (4 şiruri) pe orizontală. Acestea sunt de culoare cenuşie la exterior şi neagră la interior. S-au mai descoperit si fragmente cu incizii vălurite, dese şi ceramică cu scoica pisată în pasta de tip ,, Cucuteni C''. Plastica (S8/2010) - Fragment statuetă feminină, descoperit în G9 la m19/-1,00 m. Este de culoare cărămizie, păstrându-se din zona trunchiului (ombilic) până la genunchi (doar partea stângă). Sunt vizibile incizii oblice, verticale si orizontale, care se intersectează formând triunghiuri si romburi. Din zona fesei stângi pleacă radiar, incizii rectilinii spre trunchi si coapsă. Dimensiuni: L = 6 cm, l (max) = 2,6 cm. - Fragment statuetă din lut ars, de culoare cărămizie, descoperit la m19/-1,20 m (G9), ce are incizii fine pe întreaga suprafaţă. Se păstrează de la trunchi până la genunchi, cu ombilicul schiţat printr-o aplică rotundă. Privit în secţiuni se observă un strat de angobă peste care a fost aplicată pictura roşie. Dimensiuni; L = 4 cm, l = 3 cm. - Fragment statuetă antropomorfă, într-o stare de conservare mediocră (piciorul stâng). Nu prezintă urme de pictură şi nici incizii, fiind descoperit la m19/-1,30 m (G9). Dimensiuni: L = 2,5 cm, l = 1 cm. - Fragment statuetă zoomorfă (taur) descoperit la m20/-1,20 m (G9), din lut ars de culoare cenuşie. Se păstrează jumătatea superioară (trunchiul, piciorul drept din faţă şi jumătate de bucraniu cu cornul drept), fiind rupt din vechime. Nu păstrează urme de pictură şi nici incizii. Dimensiuni: L = 5,5 cm, l = 3,5 cm, gr. = 2,5 cm. - Fragment statuetă feminină (m20/-1,20 m-G9). Se păstrează doar fesa dreaptă şi o mică porţiune din coapsă. Nu prezintă pictură sau incizii. Dimensiuni: L = 2,5 cm, l = 2 cm şi gr. = 1,5 cm. - Statuetă masculină, descoperită în caseta A/S8, m9/-0,70 m, din lut ars, sub locuinţa L8, la limita sud-estică a ringului de pietre. Este prima piesă descoperită întreagă. Picioarele sunt depărtate de la bazin cu zona genunchilor uşor arcuită. Falusul este schiţat printr-o aplică proeminentă de circa 3mm. Deasupra pubisului se conturează o eşarfă, care a fost aplicată printr-o fâşie de 2 mm în lutul crud înainte de ardere, care înfăşoară întreaga talie. Ombilicul este schiţat printr-o aplică cu φ = 3 mm, iar în zona pieptului două aplice ce ar reprezenta cele două mameloane. Gâtul subţire prelung este prevăzut la partea superioară cu o formă aproximativ tridimensională a capului (0,6 cm). Păstrează vag urme de vopsea roşie, dar nu dispune de incizii. Dimensiuni: L = 15,5 cm, l (bazin) = 5 cm, l (umeri) = 3 cm. Unelte şi arme - Topor dreptunghiular din lemn pietrificat, descoperit la m17/-0,90 m (G9), preparat prin desprinderi grosolane, paralele. Muchia este aproximativ dreaptă, iar tăişul convex, cu urme de preparare accidentale. Pe una din feţe prezintă urme de cortex. ( L = 10 cm, l = 5,5 cm). - Fragment de topor dreptunghiular descoperit la m9/-0,60 m, confecţionat din menilit, fiind şlefuit pe o faţă, iar pe cealaltă prezintă o desprindere masivă pe toată lungimea acestuia. Pe faţa şlefuită sunt vizibile trei desprinderi longitudinale, având muchia dreaptă fasonată atent. Tăiuşul se păstrează bine, fiind ascuţit, cu un colţ puţin accidentat, fiind convex şi fin şlefuit. Dimensiuni: L = 8 cm, l (tăiş) = 5,5 cm, l (muchie) = 4 cm, gr. = 1,5 cm.
Arheologie
- Frag(G9) sferic(folo- Străcu o În secDime- Cresecţiosupramodeacest- SpatociresecţioParteplan = 12 - Gram, cudesprcenuşcm. - Aşcde cuproem- Aşcneagrpercu- Graavând(m20/- Aşcdesco-Râşncu paa locudescoun in- Aşcretuş- Top(G9), much6,5 cm
p. 7
gment de perccu o crustă grcă, fiind secţiosinţă) la unul ăpungător din şănţuire lateracţiune are formensiuni: L = 1estător din os (onat pe mijlocafaţa. Se păstrelarea lutului ctora. Dimensiuatulă din os, dee la partea actonat longitudiea activă este coblic, dinsprecm, l = 2,5 cm
atoar circular du retuşe circulrinderi. A fostşie-negricioas
chie din silex duloare neagră, minent. chie cu pojghiră, cu talonul uţiei. atoar pe aşchied partea activă/-1,25 m/G9). Lchie neregulatoperită la m20/niţă de mână dartea activă uşuinţei L8, conoperită cu faţancendiu. Dimechie din silex de, descoperită
por dreptungh cu muchia dr
hia sunt prepam, l (tăiş) = 4
cutor din gresiroasă de cortexonat de la jumdin capetele pos, fin şlefuit
ală adâncă. Piemă de pătrat, 1,5 cm, l (inf.(corn de bovinc sub formă derează într-o stacrud al vaselouni: L = 12 cmescoperită în Gtivă, confecţioinal (1/3). convexă, iar tăe interior spre m. din silex retuşlare, iar în zont confecţionat să, fiind semitr
de Prut cu urmsemitranspare
iţă din cortex, distrus, şi und
e din silex de Pă oblică. Pe laL = 3 cm, l = ă din silex de /-1,30 m în G9de formă aproşor concavă, fifecţionată din
a în jos, avândensiuni: L = 20de Prut, trapeză la m20/-1,20 miular din silicoreaptă, iar tăişrate atent, iar ,5 cm, l (much
ie, descoperit x. Are o formă
matate. Prezintăpăstrate. t cu partea actesa a fost găsidar numai în p.) = 1,2 cm. nă) ascuţit pe e V. Este fin şare foarte bunor ceramice, lam, φ(baza) = 2G9/m20/-1,20 m
onată dintr-un
ăiuşul se direcexteriorul osu
şat, descoperitna talonului pr
dintr-un silexransparent. L
me de uzura (ment, cu bulbul
din silex de Pdele de şoc viz
Prut cu retuşeaturi prezintă r1,5 cm. Prut, de culoa
9. oximativ pătraină, descoperi
ntr-o gresie sild partea inferio0 cm, l = 17 cmzoidală, de cum. olit, descoperiul convex ştirfeţele sunt uşhie) = 4 cm, g
la m16/-1,05 mă aproximativă urme de toc
ivă de peste 4ită în G9/m18/-partea inferioa
două laturi, şlefuit pe toatăă. A fost folos
a incizarea 2,2 cm. m, cu urme deos tubular
cţionează pe uului. Dimensiu
t în G9/m19/-1,rezintă urme dx de Prut de cu= 2,5 cm, l =2
m19/G9/-1,25 ml de percuţie
Prut de culoarezibile din timp
e semiabrupte,retuşe pronun
are neagră,
ată (m11/-0,60 mită în partea deicioasă, fiind oară înroşită dm, gr. = 15 cm
uloare cenuşie,
it la m19/-1,30rbit. Laturile şor bombate. L
gr. = 2,5 cm.
m v ire
4 cm, -1 m. ară.
ă sit la
e
un uni: L
20 de uloare 2,5
m),
e pul
, ţate
m), e SV
de la m. , fără
0 m şi L =
- Fratoatedesco- 4 aşdesco- Perun plparte6,5 c- Nucdescodesprcm. În cacontianterPrin mateînroş(eşarfragm
Prutu
Domaugu1680docu
La 2mai Topo
DocumBucurmoldoBucurŞtefan(Istoripaginadocum
V
gment de lam laturile, fiindoperită în groaşchii neregulaoperite în G9/-cutor din bazalan orizontal pea activă prezim, gr. = 3,5 ccleu prismaticoperit în groaprinderi lamela
adrul campaniinuităţii nord-vriori, dar şi limrealizarea celorial inedit de şite, o statuetă rfă în jurul bazment de lemn
pr
el pitarCostantişi întăremoşie ş
ului în ţinutul
mnitorul Gheoust 1672; 16780, satul Toporuument rămas p
27 iulie 17441747) emite
orul în faţa
1 „Buletinul Ep
mente privitoare lreşti, 1937, p. 125oveneşti din Arhivreşti, 1968, p. 454n Plugaru, Teodoric şi documente),a 3 din „Buletinu
mentul.
V
Lohanul
melă din silex, d de culoare neapa G9 la m19/
ate din silex de-1,10/m20. alt cu urme deperfect, descopintă luciu metam.
c epuizat, din spa G9, patinat are pe verticală
iei din anul 20vestice a locu
mita vestică a or două secţiustudiu, respecmasculină înt
zinului) şi un tfosilizat silici
Documen
rivind mo
Prof. C
rul Alexandrin Ramandi, nşte la 23 maii cu loc de Fălciului”.1
orghe Duca(18-1683) întăreul din ţinutul ână acum ined
domnitorul Icartea domn
împresurărilo
iscopiei Huşilor”la târgul şi ţinutu5-126, nr. 99; Meva Istorică Centra4, nr. 2168; Docur Candu, EpiscopEditura PIM, Iaş
ul Episcopiei Huş
nr. 16, m
cu urme de uzeagră. L = 3 c/-1 m. e Prut de culo
e tocire (uzurăperit în G9/-1,alic negricios.
silex de Prut (şi calcinat, ceă. L = 4 cm, l
010 s-a urmăriuinţelor descopsitului arheolo
uni, s-a descopctiv ringul cuctreagă cu însetopor prelucraifiat.
nte inedite
oşia Topo
Costin Clit -
ru Ramandi, nepotul postei 1672 Episcsat, Podul l
665-1666; 16eşte EpiscopieLăpuşnei. În
dit.
Ioan Mavrocomnească pentruor la care er
”, Anul I, iulie 192ul Lăpuşnei, Imprnţiune în Catalogală a Statului, vo
umentul a fost prepia Huşilor şi Basşi, 2009, p.79-80 şilor”, unde s-ar a
martie 2011
zură păstrate pcm, l = 1 cm. A
are neagră
ă), secţionat (110 m/m20. Pe . L = 7,5 cm, l
(G9/m20/) e păstrează urm= 2,2 cm, gr.
it depistarea perite în anii ogic dolheşteaperit un nou utenian din pi
emne de rang mat dintr-un
e
rul
Huşi
fiul vistirnelnicului Kiriţopia Huşilor
lui Topor pre
668-1671; ianei Huşilor în anexă redăm
ordat(20 iulie u apărarea m
ra supusă. Ce
25, nr. 9, p.69; Arimeria Naţionalăgul documentelorl. III, 1653-1675,
eluat şi republicat sarabia (1598-194(Autorii dau eron
afla publicat
1
pe A fost
1/2 pe
l =
me de = 2
an.
ietre mare
nicului ţăi, dă „cu o e apa
nuarie-1679-
m acest
1743-moşiei ererea
A. Sava, ă, r , de
49) nat
p. 8 Lohanul nr. 16, martie 2011
Episcopului Ierotei(1743-10 mai 1752) este anterioară datei emiterii cărţii domneşti.1
Tratatul de la Bucureşti din 16 mai 1812 a dat o grea lovitură Moldovei, prin cedarea teritoriului dintre prut şi Nistru, denumit de acum Basarabia, de Poarta Otomană Rusiei ţariste. Episcopia Huşilor a fost văduvită de cea mai mare parte a teritoriilor aflate sub jurisdicţia sa bisericească. Prin tratatul de la Paris din 18/30 martie 1856 judeţele Cahul, Ismail şi Bolgrad sunt retrocedate Moldovei. După înfiinţarea Episcopiei Dunării de Jos la 17 noiembrie 1864, judeţul Cahul este trecut sub jurisdicţia Episcopiei Huşilor.2
Lista moşiilor Episcopiei Huşilor din judeţul Cahul, întocmită la 22 august 1858, consemna: Obilenii, Cotiugenii sau Cotul Morii, Toporul, Dobrenii, Căcăcerii, Tălăştii şi Frăsinei. Referatul întocmit în octombrie 1858 ne oferă informaţii despre împresurarea moşiilor Toporul, Căcăcerii şi Dobrenii.3
Punem în circuitul ştiinţific hotarnica moşiilor Toporul, Căcăcerii şi Şopârlenii, împresurate de moşia Pogăneşti a dr. G(h)eorg(h)ie Tipaldo, „doctorul de Atena”, menţionat în referatul din octombrie 1858. În unele documente, cum ar fi opisul moşiei Pogoneştii, ţinutul Leovii, din februarie 1852, îl întâlnim menţionat ca Ghiorghi Dipold. 4 Se pare că moşia Pogăneşti, din stânga Prutului, aparţinea aceluiaşi doctor şi la 20 iulie 1879.5
1. – 14 ianuarie 1680 (7188) - Gheorghe Duca întăreşte Episcopiei Huşilor satul Toporul din ţinutul Lăpuşna, dania lui Alexandru Ramandi, fost mare postelnic.
Noi Duca Voevod b(o)jii m(i)l(o)stii g(o)sp(o)d(a)r zemlii Moldavscoi
Adec(ă), au venit înainte(a) noastră şi înainte(a) alor noştri moldoveneşti boiari, a(i) mari şi a(i) mici, boiarinul nostru credincios Alexandru Ramandi, ce-au fost postelnic mare, de nimene silit, nici asuprit, ce de a sa bună voe, a dat şi au dăruit sfintei episcopii de Huş(i) a sa driaptă ocină şi moşie satul Toporul, care sat iaste pe Prut în ţinutul Lăpuşna, cu tot hotarul, şi cu vad în Prut să înble pod, care ocină şi moşie acel sat Toporul au fost şi boierinului nostru lui Alexandru Ramandi driaptă ocină şi moşie de la părintele său Costantin vistiernicul,
1 Melchisedec Ştefănescu, Chronica Huşilor şi a Episcopiei cu
asemenea numire, Bucureşti, 1869, p. 214 2 Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Basarabia. Aspecte din istoria Bisericii
şi a neamului românesc, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 1993, p. 75
3 Costin Clit, Documente inedite privitoare la moşia Căcăceri, ţinutul Lăpuşnei, în Studii şi articole privind istoria oraşului Huşi, vol. II, volum coordonat de Costin Clit şi Mihai Rotariu, Editura Sfera, Bârlad, 2009, p. 218-219
4Catalog de documente din Arhivele Statului din Iaşi. Moldova, vol. I, 1398-1595, Bucureşti, 1989, p.133, nr. 310
5 Ştefan Plugaru, Privire în oglindă: Pogăneştii din dreapta şi din stânga râului Prut – file de istorie- , Editura Fundaţiei Academice AXIS, 2007, P. 60
şi de la unchiul său Chiriţa postelnicul, ce-au fost danie şi unchiului său Chiriţei postelnicul de la Simion Voevod, şi din drept de întăritură de la Constantin Mog(h)ilă Voevod. Pentru aceea şi domnie me(a) dacă am văzut de a lui bună voe danie şi dăruire sfintei episcopii de Huş(i) cu acel sat ce mai sus scriem Toporul, şi de la domnie me(a) încă am dat şi am dăruit şi am întărit sfintei episcopii de Huş(i) cu acel sat Toporul, şi cu tot locul, şi cu tot venitul, ca să fie şi de la domnie me(a) driaptă ocină şi moşie, şi uric, şi întăritură neclă(n)tit şi neruşiit în veci, peste această carte a domniei mele.
U Es v(e)le(a)t 7188
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale(D.A.N.I.C.,), Fond Manuscrise, nr. 545 , f. 89, nr.88; Menţiune la Melchisedec Ştefănescu, Chronica Huşilor, p. 143;Menţiune în Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhiva Istorică Centrală a Statului, vol. IV, 1676-1700, Bucureşti, 1970, p.117, nr. 449.
2. - 1863 septembrie 10. – Hotarnica moşiilor Toporul, Căcăcerii şi Şopârlenii, ale Episcopiei despre Pogăneşti a dr. G. Tipaldo.
Copie
Principatele Unite Române
Anul de la Hristos una mie optu sute şase zeci şi trei septemvrie în zece zile, sau de la zidirea lumii şapte mii trei sute şaptezeci şi unul, jos iscălitul (h)otarnic rânduit de cătră cinstita Curte de apelaţie din Iaşşi cu hârtia N° 5165 din 2 septemvrie anul c(h)emător, pentru Sfânta Episcopie a Huşului, după cererea domnului Ministru de Culte, pentru a se lămuri şi limpezi odată pentru totdeauna despărţirea moşiei Toporul a Sfintei Episcopii, şi Căcăcerii, i Şopârlenii / ca şi troeanul numită documental din vec(h)ime / ce vine pre din sus de Căcăceri / spre întruparea acestora la un locu/; despre moşia Pogoneştii a d(um)n(e)alui Georgie Tipaldo doftor, amândoua aceste moşii precum şi Căcăcerii acum sânt cu totul în a stânga Prutului cursul apei, ţinutul Cahulului, iar din vec(h)ime au trecut şi preste Prut în a dreapta precum documentele vorbesc.
Deci dinpreună cu d-(umnea)lui Costac(h)e Cirusi, hotarnicu(l) pentru Pogoneşti, precum şi osebit vec(h)il a lui Tipaldo, i cu d(om)nul geometru pomenitului ţinut, am păşit la faţa locului, ni s-au înfăţişat documentele, le-am dat cetire de-a rândul, unul după altul, şi apoi am mersu pre faţa pământului pre la toate semnele făcute de toţi hotarnicii de mai (î)nainte în movile, gropi şi stâlpi de piatră scrise în hârtiile lor şi nu s-au găsit niciunul pre a pământului faţă, ce numai semnele fireşti care nu le-au mai putut strica oamenii, şi movilele de v(e)acuri trecute în documente.
După aceasta (î)ndată am revizuit dupre rânduiala hotarnicilor harta făcută de pomenitul geometru pentru trustrele aceste trupuri, am găsit-o cu deplinătate bine lucrată, căci e tocmai cu toate semnele / bineînţeles/ acele fireşti numai, şi cu figura moşiiloe de pre suprafaţa pământului pe stăpânirea de astăzi, pe care am şi adeverit-o.
Istorie
Iar acu toiar înstângTopoîndărTipalnici aalbă hepisc(h)otd(umpătimde teepiscTironRacohotărgreşitde la1756(î)ntede asemnde lapesteînsemcu bopututPrutuîncephârtiis-au mijlo(h)otde epspre şesu,acolofundumovimovihârtiiaceasprestprestşi mo(î)nprlesnefundun-au căci vedeamai
p. 9
acea hartă lucotul greşită nen cap cu Topga Lăpuşnii; orului un colţrăptu tot de cldo au înţeles au mai trecut-hârtie, de vrem
copiei , dar nicărâturi, aşa
mnea)lui Tipalmeşte împresuremelie mărtucopul Ionoconn, ce este înoviţă/ carele îrâtura făcută tă/ prin hrisov
a zidirea lumi august 1
emeiază socoastăzi al P
nele făcute, înca punctual dee Prut în a mnat slova Aoia roşie, punct anul ce , au ului spre răsărput toţi hotarni vorbesc, şi p
însemnat/, ocul şesului îar vec(h)iu spiscopul Teorăsărit prest
s-au pus sto drept la deul văii Leuşteilă, de acolo tilă mică/ Luoaile, nici unul stă movilă ce e Prut/ s-au fe valea Cojboovilă, de acoloreună cu hota
e de (î)nţeles ul văii Leuştefăcut/ iară deau trebuit să a slovele B. Svrut să (î)nţ
crată de muscafiind în semn
porul, până undupre acest ţu de pămâncârmuirea mucă ester ea h
-o în opis, căcme ce, las că ci de Comisia
se cheamă ldo vroeşte arare la margin
urie hotarnică ntie (Inochentntărită de doînsuşi acest d
de Tiron vul ce este dinii, iar de la H5/ pre cartinţa (h)otarn
Pogoneştilor cepând înse şie capetenie ce
dreapta und) şi linie punctu pre care nşuvăit trecân
rit, căci de aicnicii precum aprecum şi pese zice că: în cotu s-au stâlpu de piatrfil, de acolo te apa Prutultâlpu de piatreal spre răsăenii lângă drutot spre răsăriarea aminte, d
nu mai esteeste de v(e)a
făcut groapă lose şi-n malulo tot spre răsăarul Horjăştilo
că, din apa enii trebui(e) se acolo până î le ea depravS. cu roşu scrţeleagă că, ch
alescul inginerat nici capătunde merge în
plan se răşnt şi, care apuscălească; sinharta zisă, de aci nu poate finu este adeve
a Mejavoea Sala muscali
a o lua de temnea din sus de
din 1756 iutie – N.A.) şomnul Costandomnu prin ar fi
n 7264 Hristos re se nicului
dupre i el tot e este de au nctuită nu l-au nd apa cea au ale lor e hartă
în găsit
ră pus drept
lui în ră, de ărit în um din jos, s-it răsărit în zadin semnele pe, nici urme acuri, şi movia mijloc. De l despre răsăriărit până în apor. Este destul
Prutului ca să meargă linîn movila micvâţu acestea srise/ iarăşi dehiar documen
r la 1835 s-auul Scorţeştilor
jos pe apa şşluiseră din tpoi iarăşi s-angur vec(h)ilaceea au şi tri semuită nici erită de (h)otaantora / Comii/, iar hotamei că, Pogospre Topor, şiunie 25 făcuşi vornicul Nendin Mihai Ccartea sa ara
-au făcut groaarea dealului pomenite prinse cunosc pâila de la Pruteacolo drept lait s-au făcut gpa Lăpuşnii un
de limpede şse poată mer
nie dreaptă/ cecă n-au putut semen fireşti/e acolo de felntul domnesc
u găsit ce dă i în a trupul
au dat lul lui aso şi cât o
rnicul sia de rnicul
oneştii i îşi ia
ută de eculai Cehan ată că
apă şi într-o
n toate ână la eţu de a vale
groapă nde se şi prea rge în eea ce şuvăi
/ a se l n-au
cu cel
pomehăisadealuslovaCarpBeseodiniputerScorţîndărdacă însuşcă, PLăpumoşihotardova
(î)naprin vale şi moastăzhotarprihămoşicapătîn stâdesprdespăpic(hduprerămâ
Istorie
eneşte şi-l ia a, nici ceala, curi spre miaza G, căci acoinenii ce erabiei lipită cioară au fost rnic proprietţeştilor c(h)iarrăpt ce-l răpis
s-ar (î)ntindşi documentelPogoneştii muşna unde să i cu Toporu,rul Horjăştiloadă că nu poat
inte a Pogonemovila mică spre răsărit provilă, şi astăzzi vroeşte al nrnici spre nemănirea, căci ma Toporul prtul despre răsânjăni 1440. Pre răsărit duărţitoarea To
h)etul muscălee stăruinţa h
âne numai de
e
Lohanul
de temelie dice drept la vaănoapte precu
olo este funduste c(h)iar cătră Moldov
înpresurat Htarul Horjăştr în cârmuireaeră proprietar
de Horjăştii şle înfăţişate d
merg pre partlovesc cu Ho ce să : - sp
or şi figura ce să fi fost vr(
î
m
p
m
ît
eştilor; precudin zarea de
rin văiugă şi-nzi ar avea / senăduşi /. Mai
murirea lor, camăsurară cu fre mai multe ărit, îl măsoarPunem măsurupre stăpânioporului de esc şi d(e)abiahotarnicului d370 stânjăni
nr. 16, m
in 1756 nu-i zale spre răsărum au mersuul trupului Scdincoace ală
va, iar nu a HHorjăştii pe Stilor, stă dea muscalilor lirul Horjăştilorşi până la brde vi(chilul) ltea despre Torjăştii şi Scopre răsărit unc(h)ear a mo(e)odinioară asă se ştie şidocumentele Pogoneşti sun
Pentru Toînfăţişat un sla Casa Cuoriginal hrScarlat G(h)izidirea lumii,1757 noemvrmult decât duluni de la hCostandin Mpomenit mai 1756) se Ionoc(h)entiemărturia hotToporul de începe iarăşi toate celelantcielanţi hot
um – prin funealului, prin Cn apa Lăpuşnmn firesc prefac încă cev
a să nu mai aibfunia de 30 s
locuri curmeră şi-l găsăscuătoare din morea de faţă
Scorţeşti (a sânt 1100 stde astăzi a capătul Topo
martie 2011
zice să meargit, şi horţişu p
u / vaze(..) pâcorţeştilor a săturea cu bHorjăştilor, şiScorţeşti fiindestulă dovadi s-au dat pămr, cu toatr că crazda muscăleui Tipaldo nu
Topor la răsăorţeştii colţul nde să înpreuoşiilor dă daşa truputi de mi aceasta, că
înfăţişate pnt copii.
opor însă, ingur docume
ultelor, anumrisovul domica din 7265 , iar de la Hrie 1(adică, nuupre un an şihrisovul dom
M. Cehan Racsus din 726dă episco
, şi i se înttarnică pe mjur înprejur,de la Pruteţu
e semne pusetarnici de
ndul văii LeuCojbole şi dr
nii unde este ge care hotarnicva şi mai mulbă loc gâlcevistânj(eni) domezişul, lămureu de 48 de funovila de la Lă
până în b(Cărpineni) ânjăni, iarăşi Pogoneştilor,
orului despre r
1
gă nici preste ână la satului brazda i dacă d mai dă că mântul c(h)iar ească, u zice ărit în
a trei ună cu destulă moşii;
toate pentru
s-au ent de
me, în mnului
de la Hristos u mai i 2 ½
mnului coviţă
64 sau opului tăreşte moşia care u prin e şi de
mai ştenii, ept la
groapă cul de lt acei irea şi mneşti esc şi nii iar ăpuşna brazda undei puind apoi răsărit
p. 10 Lohanul nr. 16, martie 2011
din 1440, ce dupre pomenitul hrisov din 1757 se cade a fi; să se mai ia aminte şi aceasta că, trupul Toporului este nebântuit în stăpânirea lui dupre măsorişte(a) cuprinsă în acest hrisov numai pre la mijloc, iar capetele amândouă şi la Lăpuşna despre Scorţeşti, şi la Prut despre Uşureşti şi Bârlădeni este (î)npresurat, pentru care s-au şi făcut necontenite reclamări din partea Casei Cultelor.
Găsesc dar legiuit şi cu cale pentru păzirea cu sfinţenie a documentelor bătrâneşti, mai ales într-un timp ca acesta când românul nu trebuie să se mai sfiască a cugeta şi a spune dreptatea, că hotarul despărţitor între Toporul Sfintei Episcopii şi Pogoneştii lui Tipaldo să se urmeze cum mai jos însemn prin numeraţie cu boia albastră în planul de astăzi a Sfintei Episcopii, şi anume: De la N° 1) ce l-am pus preste Prut la dreapta din jos, unde am văzut că este gura Pruteţului punctul de căpetenie pomenit de toţi hotarnicii lângă o movilă /de unde au început a măsura / linie dreaptă şi drept în fundul văii Leuştenii unde am pus N°2 ), de acolo în movila numită Mică din zarea dealului, drept prin groapa din vârful ei, linie dreaptă unde am pus N° 3), şi de acolo drept la vale spre răsărit peste valea Cojbole, preste drumul ce se se zice că au fost odiniaoră mare şi care acuma nu mai este şleahu mare, prin văiugi şi, drept la vale spre răsărit, cum îngrădesc şi c(h)iar povăţuiesc toate documentele, şi până în movilă la groapă, aevea şi astăzi, ce este lângă apa Lăpuşnii unde am pus N° 4), linie dreaptă din movilă în movilă, adecă de la N°3 la N° 4 şi până în apa Lăpuşnii spre răsărit la vale unde se (î)npreună cu Horjăştii, care puţin mai spre miazănoapte se despărţeşte de Scorţeşti, arătată şi aceasta de geometru pe plan. Despărţirea dar între aceste moşii va fi pe punctuirea ce-am făcut din N° în număr cu boia albastră, şi spre a numai rămânea nici o piedică şi a se lămuri fiecare judecător la (î)ntâmplare de proces pentru aceste hotare, cât s-au abătut zisul hotarnic de la dreapta glăsuire a documentelo, care începând de la Prut zic, - că la deal spre răsărit << şi ajungând la movila din zare ce este la N° 3, iarăşi zic – de acolo drept la vale spre răsărit>> cel ce nu va fi stare să priceapă unde poate fi răsăritul, binevoiască a merge ca creştin de răsărit la oricare biserică, uităse la ea cum este zidită, încotro vine altarul, spre miazănoapte sau spre miazăzi şi (î)ndată se va învinge de adevăr, cât de greşit s-au purtat pomenitul hotarnic de astăzi pentru Pogoneşti, carele voind a lăţi zisa moşie, s-au cumpănit a sc(h)imba şi soarele din cursul său de iar fi fost cu putinţă.
Cu această rânduială, nu din a mea pricepere, ce pe puternica glăsuire a documentelor, am însemnat despărţirea acestor moşii, Toporul de Pogoneşti .
Trec de acum la Căcăceri, şi Şopârleni, sau Troeanul / numit din vechime/ la partea despre răsărit pe apa Lăpuşnei/ să se ştie că, Şopârlenii vin între Căcăceri şi Pogoneşti./ Văzui că, şi acolo hotarnicul pentru Pogoneşti iarăşi s-au abătut cu totul de la rostul documentelor care zic: - din apa Lăpuşnei trece(h)otarul
Căcăcerilor alăturea cu Şopârlenii pre la o râpă cu vizunii / nu pre lângă o râpă cu vizunii / căci luând din hotarul numai a Căcăcerilor unde au însemnat hotarnicul Pogoneştilor pe hartă slova G) cu boia roşie linie dreaptă prin punctuire, din movila ce este între Căcăceri şi Şopârleni recunoscută de hotarnica din 1785 mai 25 a lui Ciogole vornic de poartă, pe care movilă au pus-o cu slova I) trece alăturea pe lângă râpa cu vizuniile / iar nu prin râpă/ şi se duc la movilă, de acolea adică, de la movila vorbită la coborându-se la vale în costişă unde este o mică piatră a stăpânirei de astăzi/ şi care piatră nu este recunoscută de nici un document, fiind tocmai în costişe/ însemnată cu slova K), căci nicidecum nu este între râpile gemene la coada lor, cum documentul îndatorează, sau în piscul Cirdosului, ce acest deal este mai în sus văzând pe planul ce c(h)iar singur l-au cercetat şi iscălit, şi lesne se va încredinţa oricine unde este dealul Cirdosului, unde sânt gemenele, şi unde este piatra; de acolea în loc de a merge drept la vale la apa Prutului, au făcut hăisacotigindu pe stăpânirea de astăzi, unde au pus slova L); să se mai aibă în primire că, vic(h)ilul lui Tipaldo, n-au înfăţişat nici un document pentru partea aceasta den jos a Pogoneştilor despre Şopârleni pe unde se despărţesc hotarele acestor două trupuri vecine.
Aşadar, spre a da un bun şi drept înţeles lucrărilor, şi c(h)iar spre lămurirea judecătorilor, am întrupat şi despărţit întâi întreg trupul Căcăcerilor, însă numai a Căcăcerilor, dupre hotarnica amintită mai sus a lui Ciogole din 1785 şi l-am găsit la măsura 1 de 1013 stânjănicurmezişul la capătul despre răsărit începând din movila unde iar cu boia albastră am pus N° 5 pe apa Lăpuşnii alături cu Hotărnicenii până din sus de gura râpii Horjaucă unde am pus N° 1 cu boia roşie în hotarul despărţitor Hudicenilor la Căcăceri; de acolo am (...) la măsura a doua ce este de 950 stânjăni începând de la N° 6 cu boia albastră, curmezişul până în Hudiceni unde am pus N°2 cu boia roşie; de acole am mers la măsura a treia ce este de 760 de stânjăni drept din movila unde am pus N° 7 cu boia albastră, şi iarăşi până în hotarul Hudicenilor unde am pus N° 3 cu boia roşie; şi de acole am păşit la măsura a patra ce este de 588 de stânjăni fiitoare pe în a stânga Prutului pe lângă şleahul mare pomenit de hotarnicii de mai (î)nainte şi carele n-au mai fost c(h)ipu de al mai strămuta, nici odinioară, după cum poate adeveri şi figura
Istorie
p. 11 Lohanul nr. 16, martie 2011
locului, unde am pus N° 8 cu boia albastră până la N° 4despre Hudiceni curmezişul ce l-am pus cu boia roşie; Cu această rânduială întrupând numai singur hotarul Căcăcerilor, am purces şi am lipit den sus alăturea cu Căcăcerii şi acea o a patra parte a Şopârlenilor.
Desluşescu că, mărimea acestui trup Şopârleni – el şi Troeanul, este bine cunoscută din hotarnica lui Matei Costac(h)i paharnicu(l) din let 1798 mai 1, înfăţişată de Episcopie, care are cinci măsuri tot ca şi Căcăcerii, însă una vine peste Prut, în dreapta cursului apei tot ca şi la Căcăceri, rămâind din a stânga, numai patru măsuri, asemenea ca şi la Căcăceri, şi anume:
Totalul trup a Şopârlenilor
Măsura
1. la apa Lăpuşnii.......522stănjăni
2. pe podişu despre Lăpuşna......550
3. iarăşi pe podişu întreMovile...486
4. pe din a stânga Prutului pe lângă drum ....630
Cu aceste măsuri date în curmezişu între Căcăceri şi Pogoneşti întrupară hotarnicul Matei Costac(h)i Şopârlenii, şi fără însă de a pomeni că ar fi stricat hotarnica lui Ciogole pentru Căcăceri făcută la 1785 de care am grăit mai sus / căci nu potea s-o (c)oboare /; zice că – au lăsat acea a patra parte de Şopârleni cuvenită Episcopiei alăturea cu Căcăcerii, ceea ce nu paote fi de fel aşa, pentru că pământul Căcăcerilor este de faţă, şi care trup trebui(e) numai decât să fie dupre a lui Ciogole, hotarnica fiind mai vec(h)e; Căci la (î)ntâmplare când s-ar vârî partea Şopârlenilor în Căcăceri, s-ar face adivărată pagubă casii de binefacere obştească şi nedreptate, şi aicea, şi (î)n a dreapta Prutului unde moşia târgului Huşi întrupată şi din siliştile acestea, căci ar putea pretinde şi acei vecini proprietari de acolo a micşora părţile Episcopiei după pilda proprietarului Pogoneştilor; Deci o a patra parte de Şopârleni, după c(h)iar hotarnica paharnicului Costac(h)i este:
Măsura
1. 130 ½ stânjăni la Lăpuşna
2. 137 ½ ............. la Costişe
3. 121 ½ ..............la Movilă
4. 157 ½............. .la Prut lângă drum.
Acest pământ se cuvine Sfintei Episcopii din Pogoneşti înse ca trup de Şopârleni – el – şi Troean, a se lipi alăturea cu Căcăcerii pe din sus, cum am însemnat pe hartă pornind de la apa Lăpuşnii unde am pus punctul N° 9 cu boia albastră linie dreaptă punctuită până la N° 10 - ce l-am pus în podişu; şi de acole între movile în dreptul lor tot linie dreaptă unde am pus N° 11; şi de acole la vale pre podiş, şi pre din jos de piscul Cirdosului, şi la vale prin ponoare în şesul Prutului de la deal de drum , linie dreaptă după punctuire până unde am pus N°12; iarşi de acole tot pe punctuirea cu boia albastră drept la malul Prutului unde am pus cel de pe urmă N°13.
A se şti şi aceasta se cuvine că, pentru aceste pricini de pământ şi (î)npresurări de hotară, n-au fost reclamări numai din partea Pogoneştilor, ce şi din vec(h)ime înaintea muscalilor, şi-n vremea lor, şi iarăşi după darea acestui ung(h)iu de pământ mumei patrie, neîncetat au fost reclamaţii din partea Episcopiei şi a Ministeriului Cultelor prin înpiegaţii săi , dovadă c(h)ear actele din vremea muscalilor.
Deci cu această rânduială mântuind dezbaterea hotarelor precum aicea am vorbit, rezemat pe putere (…) ca glăsuire a documentelor amândoror părţilor, am alcătuit această socotinţă, pentru că, n-au stat c(h)ipul să ne putem uni amândoi hotarnicii , şi-am iscălit cu însuşi a mea mână.
Întocmai originalului dat
<ss> N. Bossie
1863 septembrie 10
D.A.N.I.C., Fond Episcopia Huşilor, LIII / 21, Copie
Istorie
Ca
NeamChiriduprematcadevenoastaceasdin iunieTomapaharschituţinutujudeţatribu(VasidatatLipoviuniemănăşătrărctitorşi Andăruicu elcare intrarvorbaconsiBozie
Manus
MeridI, p.26
monumNaţion223, v
C
p. 12
Condica dafierosită
i
opiile docreiese şi de pe moSc(h)it L
mţul şi Secuiac, pe care e numere 12 fe şi urmate erit şi cu isctre, sta.” 1 Docu12 iunie 178
e 1799 îl ata Cozma, şătrrnic. Cului Lipovaul Vaslui, aţul Bacău, uită şătraruluilache) Coză la 1746. va este închin
e 1764 eguăstirii Secureasa Despa, rului, şi fii săintioh fii lui Ait părţile sale le a cedat toat
le publicăm rea în judeţul a despre satulideră că esteeni, judeţul N
1Direcţia Arhive
scrise, dosarul nr2 Costin Clit, Sc
ionalis”, Anuarul67
3 Nicolae Stoicementelor medievanal. Biblioteca Mvezi şi nota 142, p
C
documentschitului
istoric al V
Pr
cumentelor dadin făcută loşia Crăeşti, Lipova”,de Su, duhovnicuo reproducemfiind prescrise
din cuvânt căliturile
umentele 86 şi 1 testă pe rar şi vel
Ctitorirea a, din
astăzi în este
ui Vasile zma şi
Schitul nat la 20 umenului u, de
văduva i Neculai, Tom
Andriian Cozmde moşie dinte actele de p
mai jos. PeRoman este
l din documee vorba desp
Neamţ.3
elor Naţionale Isr.1262 , f. 11 chitul Lipova din jl Muzeului Judeţe
escu, Repertoriul ale din Moldova, onumentelor Isto
p.241.
telor moşii Lipova dVasluiulu
rof. Costin C
atează din maa sfârşitul concare este afi
Sofronie, stal Timoftei ş
m: „Aceste dee întocmai de în cuvânt, d
ma şi Ileana, pma.2Probabil n Crăeşti, ţinuproprietate pe e şoseaua Nsituat astăzi s
entele noastrepre satul Cr
torice Centrale (D
judeţul Bacău înean „Ştefan cel M
l bibliografic al loDirecţia Patrimon
orice din România
iei Crăeştdin ţinutuui
Clit - Huşi
artie 1804, aşandicii „de sc
fierosită Sfântareţul mănăsşi a duhovne mai sus scpre cele adev
drept aceia
precum şi de că Toma Coz
utul Vaslui şi care le deţineegreşti Roma
satul Crăeşti. ! Nicolae Sto
răeşti din co
(D.A.N.I.C.),
n „Acta MoldaviaMare”, Vaslui, XX
ocalităţilor şi niului Cultural a, Bucureşti, 1974
Is
ti ul
a cum crisori t(ului) stirilor nicului crisori vărate le-am
Ioniţă zma a odată
ea, pe an, la Să fie oiceşti omuna
e XX, vol.
4, p.
- 16Ştefacasa stăpâ
Adecmărtuvoia bunăD(u)mne fiece avundedupă
Iar aibă noştrcare
MireSăbieŞuveŞoldapututiscăli
7185 i
D.A.Ndocum1676-Mănăs
- 169MădănepoMihadomn
storie
77 (7185) iuana, dau nepo
cu moşia lânească aceas
că eu G(h)eorgurisim cu acenoastră, de n
ă voe, văzândmnezeu, luânde fată, şi noi cvem noi din s ce vom avea ă moartea noas
de va rămânea ne socoti şi ri sau din rude
am dat-o n
ştii şi Dimitraeriul tăz Nicerdin şi Mihaian şi popa Tot decurca fiiturile.
iul(ie)
N.I.C., Manuscrisementelor moldove1700, 1970, Bucstirea Neamţ, XX
99 (7207) febăluţii, nepotuţii săi, Ştefan
alache blănarnitorului Anti
Lohanu
ulie <21>. –oatei lor Marlor din Crăsta după moar
g(h)ie Bârcă şest adevărat zanimenea nevod că coconii d fată de suflecu casa noastrsat din Crăeştnoi în toate lo
stră toate să fi
ea vreunul dina ne pomeni l
ele noastre carepoatei noast
aşc Scântee şicoară ot Crăeil şi Toader s
oader.Şi de aicind şi hârtia
e, dosarul nr.126eneşti din Direcţicureşti, p. 67, nr
XVIII / 3.
bruarie 3, Crl Lupului din şi Vasile, dau
r din Iaşi şi ioh Cantemir,
ul nr. 16, m
– Gheorghe Brta, pe care aeşti şi ţiganrtea lor şi să-i
şi cu soţul mieapis al nostru,oiţi nici asuprdin trupul no
et pe nepoata nră cu toată pogti, şi cu moşiiocurile şi ţigane a nepoatei n
n noi la bătrânla sfintele biserii s-ar ispiti a tre Martei fa
Alexandblestemaforisit DumnePreacurMaria Ev(an)gdoisprăde 31Niceea,sălaş luIscariosveaci îndanie adinaintede Căutşi Toa
i Mihalcea ot eşti şi Mărdasân Şuverdin cea mai jos câa stricată. A
62 , f. 2-3v, Copieia Arhivelor Cenr. 204; Originalu
răeşti . – SimCrăeşti, cu s
u lui Toader bsoţiei sale N
, toată partea
martie 201
Bârcă şi soţiau luat-o de sni, pe care i pomenească.
eu Ştefana scri, cum noi dinriţi ci de a nostru nu ne-anoastră pe Magijie, şi cu buile ce avem nni şi toate ce a
noastre.
neţele noastre erici. Iar din nstrica diata n
ata surorii ndrei, acela s
mat şi neertde D(o)
zeu, şi rata a lui M
şi de g(h)elisti şiăzece Aposto8 oteţi cei, şi de toţi Sfiui să-i fie cusc(h)ii în vean muncă. Şi acam dat şi am ea lui Pavel uteşani de la Cader sân Ile
Glodănii şi Gare ot Cobâlşi Pascal nep
âţ(i) au fost nuAsăminea şi
e; Rezumat în Catrale (C.D.M.), v
ul în D.A.N.I.C.,
mion Sopon fesoţia sa Malinblănariul, gineNastasia, în a lor de moşi
11
ia sa, suflet, să le .
iem şi n bună oastră
au dat arta să ucatele noi pe avem,
ca să nepoţii oastră oastre să fie tat şi )mnul
de Maică patru
i de oli, şi i din inţii şi u Iuda aci de ceastă făcut
uricari Cobâle ea ot Gavril le tăz pot lui u s-au
toate
atalogul vol. IV,
Fond
ciorul nca şi ere lui zilele
ie din
p. 13 Lohanul nr. 16, martie 2011
satul Crăeşti, partea de jos, din câmp, pădure, apă şi siliştea satului, ca să-l grijească după moarte.
Adecă eu Simeon Săpon feciorul Mădăluţii nepotul Lupului din sat din Crăeşti dinpreună cu fămeia mea anume Malinca, şi dinpreună cu nepoţii miei anume Ştefan şi Vasilie, scriu şi mărturisesc cu acest adevărat al mieu zapis, ca să fie de bună credinţă la mâna dum(i)sale Toader Blănariul zăt Mihalac(h)e din Iaşi, precum săs ştie când au fost acmu în zilele mării sale Io Antioh Costantin voevoda. Iar eu de a mea bună voe, şi de cătră nimenea silit m-am învoit şi am dat danie tooată partea mea de moşie din sat din Crăeşti din partea de gios care moşie îmi iaste şi mie de la mumă meaMădăluţa. Şi eu văzând că sântu omu bătrân şi sterp, şi socotind că după moartea mea nu va avea cine mă griji, ci eu m-am învoit cu toată voia mea şi nesilit de nimenea şi am dat această moşie ce scrie mai sus danie dum(i)sale lui Toader şi soţiei dum(i)sale Nastasiei, ca să fie dum(nea)lor sale dreaptă ocină moşie dum(niilo)r sale şi coconilor dum(niilo)r sale câţi Dumnezeu le va dărui. Însă am dat cu tot (...) venitul cât să vă aleage din câmp, din pădure, din apă, şi din seliştea satului, şi dumnealui Toader Blănariul să aibă a mă griji după moartea mea cu al mieu ce ar fi mult puţin, şi despre dumnealui cu cât îl va îndura D(u)mnezeu, şi să mă cerce după moartea mea. Iar cine s-ar scula din niscareva rudenii ale meale, sau fămeia, şi ar face dum(i)sale lui Toader vreun val după moartea mea, şi ar zice că nu are Toader treabă acela om să fie neertat de milostivul D(u)mnezeu, şi de Maica Pr(e)cista, şi mai pe urmă şi de mine neertat.Iar dumnealui Toader Blănar de nu m-ar cerca după moartea mea, să fie neertat de D(u)mnezeu şi de Maica Pr(e)cista; Iar de m-ar griji şi să mă cearce, să fie (i)ertat de mine şi de Dumnezeu.
Şi când am dat această moşie danie am dat-o cu ştirea tuturor rudeniilor meale şi a vecinilor şi a răzăşilor din sus şi din gios. Şi la această tocmală s-au tâmplat mulţi oameni buni răzăşi carii îşi vor pune degetele mai gios şi eu Simeon pentru mai adevărată credinţă mi-am pus degetul mai gios ca săs crează.
7207 fev(ruarie) 4
Eu Sămion Săpon sin Mădăluţa, Eu Gavril ot Crăeşti martur, Nec(h)ita martur, Ioan martur, Mihălac(h)e, Stefan sin Mărcăleas, Ioan Blănar zet Ieremiei, Şi cu cei dinpreună.
D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 3v-4,Copie; C.D.M., vol. IV, p. 455, nr. 2080 ; Originalul în D.A.N.I.C., Fond Mănăstirea Neamţ, XXVIII / 4.
- 1707 (7216) septembrie 3. – Ştefan fiul lui Ipatie călugărul şi Aniţii din Crăeşti, ţinutul Vasluiului, vând ocina şi moşia lor din satul Crăeşti lui Toader blănarul.
Adică eu Ştefan feciorul lui Ipatie călugărul şi Aniţii nepoatei lui Brumă, de la sat de la Crăeşti de la ţinutul Vasluiului, înpreună cu sorumea Agahiţa scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru precum să s(e) ştie că de nime(ni) siliţi nici asupriţi ci de a noastră bună voe am vândut a noastră driaptă ocină şi moşie din sat din Crăeşti din partea de gios din partea Drumeştilor, cât să va alege partea noastră din câmp cu fânaţ şi din pădure şi din apă şi din ţarină şi din tot locul cu tot venitul, aceia am vândut noi giupânului Toader Blănariul zăt Mihalac(he) Blănariul ot Iaşi drept şase vedre de miare, care această miare au fost datoriu tatăl nostru Ipatie unui turc până au fost viu, iar după mo(a)rtea tatălui nostru apucându-ne turcul pentru miare şi neavând de unde da am căzut cu rugăminte la dumnialui Toader şi i-am dat partea noastră de moşie toată câtă mai sus scriem, cât să va alege din partea Brumeştilor şi dumnialui să plătiască miarea turcului. Şi când am scos această moşie vânzătoare am întrebat pre toate rudele şi răzăşii noştri şi nime(ni) nu s-au apucat să cumpere, iar dumnialui Toader Blănariul fiind răzăş acolo cu altă parte a luat de la noi această moşie şi au dat turcului miarea, pentru aceea ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie şi giupânesii şi coconilor dum(i)sale în veci. Aşijderea i-am mai vândut dum(i)sale şi o casă gata drept trei lei, care casă iaste în partea de sus din sus de biserică, care casă iaste făcută de tatăl nostru de Ipatie. Şi acest zapis s-au făcut denainte a neguţitorilor de Iaşi şi a altor oameni buni şi răzăş(i) de Crăeşti. Şi pentru mai mare credinţa noi vânzătorii ne-am pus degetele ca să se ştie şi eu Axintie uricariul am scris zapisul cu zisa lui Ştefan dasnaet.
7216 sept(embrie) 3 Eu Stefan Ipatie vânzător Popa Pavel zet Ipatie, Pascal băcal, Lupascul ot Bănceşti, ierei Vasilie sân Mardarie, Istratie Savin sân Stamate. D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 8-9 - 1708 (7216) iul(ie) 9.- Domnitorul Mihai Racoviţă porunceşte lui Toader Nacul şi Lupaşco din Pănceşti să aleagă şi să hotărască partea de moşie a lui Ionaşco.
Io Mihai Racoviţă Voevod Bij Milst Gpdr Zemli Moldavscoi
Istorie
p. 14 Lohanul nr. 16, martie 2011
Scriem domnia mea la Toader Nacul şi la Lupaşco din Pănceşti, facem ştire viind Petre ginerele lui Ionaşco cu cartea domniei mele acolo să mergeţi la sat la Crăeşti şi să strângeţi oameni buni megiaşi şi răzăş(i) din sus şi din gios şi înpreună cu toţii să căutaţi şi să alegeţi parte(a) lui Ionaşco de moşie şi de cumpărătură ce are de la Iacov şi de la fratele său Toader, feciorii Butlii din sat din Crăeşti pe zapis şi pe ispisoc ce iaste de la răposatul Vasile vodă şi pe cum veţi alege să le şi stâlpiţi, ca să s(e) ştie părţile lui Ionaşco ales(e) despre toţi răzăşii lui şi să faceţi şi mărturie la mână să avem ştire. Aceasta scriem şi să se aleagă partea Florii fratele diaconului din Crăeşti ce-i va fi parte(a) lui.
7216 iul(ie) 9 Pec(ete) g(ospo)d
D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 7v-8
- 1708 (7217) noiembrie 28. – Domnitorul Mihai Racoviţă porunceşte lui Lupaşco din Pănceşti, lui Toderaşco mazilul şi lui Tănasă Burcel să aleagă partea de moşie a lui Toader din Crăeşti.
Io Mihai Racoviţă Vvod Boj Milost Gspd Zemli Moldavscoi
Scriem d(o)mnie mea la Lupaşco din Pănceşti şi la Toderaşco mazilul şi la Tănas Burcel, facem ştire viind cartea domniei meale, iar voi să vă sculaţi şi să mergeţi la sat la Crăeşti şi să strângeţi oamenii buni megiaşi şi răzeşi şi cu toţii dinpreună să căutaţi şi să alegeţi parte(a) de moşie a feciorului popii din Crăeşti din partea de gios şi din sus, care ace(a) parte de ocină o au vândut lui Toader C(h)iorcii başii. Deci să căutaţi precum îi scrie zapisul aşa să aleageţi parte(a) lui Toader din Crăeşti şi pe cum veţi aleage să o şi stâlpiţi ca să i să ştie partea lui Toader ale(a)s(ă) despre alţi răzeşi şi pe hotărâtură să faceţi şi mărturie ca să i să fac şi dris domnesc. Aceasta scriem.
7217 noem(brie) 28 Pec(ete) g(ospo)d
D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 6-6v
- 1709 (7217) februarie 9. – Istratie fiul preotului Toader din Crăeşti vinde ocina şi moşia sa din Crăeşti lui Toader blănarul.
Adică eu Istratie feciorul popii lui Toader de Crăeşti scriu şi mărturisesc cu acest adevărat zapis al mieu la mâna dum(i)sale giupânului Toader Blănariul domnescul zet Mihalac(h)e Blănariul, precum să s(e) ştie că de nime(ni) silit nici asuprit ci de a mea bună voe având a mea dreaptă ocină şi moşie din sat de la Crăeşti de la ţinutul Vasluiului şi de moşie şi de cumpărături, ce s-au ales parte a me(a) osebit de alţi fraţi ai miei, anume Iftemie Grumezea şi Grigoraş Cocoranul, de 20 pământuri din partea din gios şi 14 pământuri din partea de sus, pământul câte 20 de paşi, pasul şase palme cu curăţituri în partea de gios, însă fără de 24 de pământuri ce am mai vândut mainainte preotului Vasilie de Crăeşti.
Deci aceste treizeci şi patru de pământuri precum s-au scris mai sus le-am vândut eu dum(i)sale giupânului Toader Blănariul domnescul drept treizeci de lei bătuţi şi din pomeţi şi cu locuri de priseci şi cu vad de moară şi cu poiane şi din pădure şi cu vatră de sat şi din tot locul cu tot venitul. Iar popa Vasilie n-are treabă la aceste locuri fără cât va ţine în ţarină pâmânturile câte scriem mai sus. Pentru aceia să s(e) ştie când am scos aceste părţi de moşie la vânzare, nime(ni) n-au vrut să cumpere iar dumn(e)alui Toader Blănariul fiind răzeş acolo cu noi mi-au făcut plata deplin la mânule meale precum scrie mai sus drept treizeci de lei. Pentru aceia ca să-i fie de acum înainte driaptă ocină şi moşie şi să-ş(i) facă dum(nea)lui şi ispisoc domnesc de pre acest zapis al nostru şi pentru credinţa am iscălit ca să se ştie.
7217 fev(ruarie) 17 Grigoraş Cocoran Istrati sin popi Iftimie Grumezea, popa Vasile ot Crăeşti D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 6v-7 - 1710 (7218) februarie 3. - Ştefan, Vasilie şi Marta, fraţi,cedează o parte de moşie din Crăeşti lui Toader blănarul pentru o datorie de 12 lei de pe nişte stupi.
Adică eu Ştefan şi cu fratele mieu Vasilie, ficior lui Istratie Gănescul, feciorii lui Sopon din Crăeşti, aşijderea şi eu sora lui Ştefan şi a lui Vasilie, anume Marta şi cu cumnatul mieu Ilie scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru la mâna dumisale lui Toader Blănariul, precum să se ştie că fiind eu Ştefan şi Vasilie datori giupânului Toader Blănariul cu 12 lei de pe nişte stupi şi neavând banii să-i dăm, ne-am rugat dumisale de au priimit o parte de moşie a noastră din sat din Crăeşti de la ţinutul Vasluiului patrusprăzăce pământuri şi giumătate, pământul câte 20 paş(i) şi pasul de şapte palme, însă în partea de sus 9 pământuri şi giumătate, iar în partea de gios 5 pământuri.
Istorie
p. 15 Lohanul nr. 16, martie 2011
Deci la această parte de moşie sântem părtaş(i) patru fraţi carii ne-am numit mai sus, deci eu Marta şi cu cumnatul mieu Ilie ne-am învoit de am dat fraţilor noştri lui Ştefan şi lui Vasilie şi părţile noastre şi le-au dat lui Toader Blănariul de s-au plătit de datoria care mai sus scrie. Deci şi dumnealui Toader Blănariul mai având şi alte părţi de moşie acolo în Crăeşti, au primit şi aceaste 14 pământuri pol câte un leu bătut pământul, care peste datoria ce am fost datoriu eu Ştefan şi Vasilie încă ne-au mai dat dumnealui şi doi lei bani gata, căci de la alţi răzăşi ai noştri au cumpărat dumnealui câte un zlot pământul, iar noao ne-au ţinut în samă câte un leu, pentru lipsa noastră.
Pentru aceia de acum înainte ca să fie dreaptă ocină şi moşie şi din câmp cu ţarină şi cu locuri de fânaţi şi cu locuri de priseci în pădure şi cu pomeţ şi cu vad de moară şi cu poieniţ(ă) şi cu tot venitul şi giupânesii dum(i)sale şi coconilor dum(i)sale în veaci de veaci şi să-ş(i) facă dumn(e)alui şi ispisoc domnesc pre această moşie.
Şi acest zapis s-au făcut înaintea preotului Vasilie de Crăeşti şi altor răzăşi ai noştri şi a neguţitorilor de Iaş(i) carii s-au iscălit mai gios. Şi pentru credinţa ne-am pus degetul şi eu Axentie uricariul am scris acest zapis cu zisa lui Ştefan şi Vasilie şi a lui Ilie vânzătorii carii s-au numit mai sus.
7218 fev(ruarie) 7 Ştefan, Vasilie şi Ilie vânzătorii G(he)org(h)iţă zet Avram m-am tâmplat de faţă Pascal Mocan ot Eşi martur Toader Avram Însemnare pe margine 10 pământuri din partea de sus s-au venit partea lui Stefan Vasili (rupt)lgor lui Istrati Gănescu, Mariei lui Ilie.
D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 4v-5v
- 1710 (7218) februarie 23. - Gheorghiţă, Marta fiica Alexandrei, nepoata lui Gheorghe Burcă şi a Ştefanii vând o poiană lui Toader blănarul.
Adică eu G(h)eorg(h)iţă şi cu fămeia mea Marta fata Alexandrei nepoata lui G(h)eorg(h)ie Burcă şi a Ştefanii, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru, de nime(ni) siliţi nici asupriţi ce de a noastră bună voe având a noastră dreaptă ocină şi moşie ce iaste de danie mie Martei de la unc(hiul) mieu de la G(h)eorg(h)ie Burcă, o poiană ce să c(h)iamă Drăguşana din partea lui Ţigan care iaste din cea parte de apa Drăguşanii despre amiazăzi înpotriva prisecii dumisale giupânului Toader Blănariul domnescul. Deci această poiană cât ţine înpregiur am vândut-o noi dum(i)sale giupânului Toader Blănariul şi giupânesii dum(i)sali Nastasie, drept cinci lei bătuţi, căci am întrebat pe rudele noastre pe răzeşi şi pe preotul Vasilie de Crăeşti şi n-au vrut să cumpere, căci şi poiana aceasta iaste la Crăeşti la ţinutul Vasluilui în Fund. Şi mi-au dat dumnealui banii deplin, căci şi dumnealui iaste moşan acolo în Crăeşti pe cum s-au pomenit mai sus, pentru aceea ca s(ă) le fie dum(i)sale şi fiilor dum(i)lorsale driaptă ocină şi moşie. Şi acest zapis s-au
făcut înaintea lui Nestor de Crăeşti şi a lui Vasile Gănescul şi a lui Toader Munteanul şi a altor oameni buni carii s-au iscălit şi ş(i)-au pus degetele în zapis înpreună cu noi vânzătorii şi eu Axentie uricariul am scris acest zapis cu zisa lui G(h)eorg(h)iţă să s(e) ştie.
7218 fev(ruarie) 23
Eu G(h)eorg(h)iţă, eu Marta, eu Nestor răzăş, Toader Avram, Iane Marco ruptaş, Anastas Băcal tot ruptaş, Pascal Băcal ot Eşi, Vasile Gănescu răzăş, Toader Muntian martur.
D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f.5v - 6
- 1740 (7249) octombrie 26. - Măsurare de pământuri.
2 Partea Petrei, din giumătate de sat din partea de sus a cincea parte, care face doaăzăci şi trei de pământuri, pe care s-au aflat un zapis la Sandul Grumez cumpărătură, şi s-au mai aflat un zapis la Ieremia sin Toader Căpăţină, această parte o ia Ieremia căci s-au aflat în zapisul Ieremiei iscălit şi Iftimie Grumez şi Istratie cumnatul său.
Zăce pământuri s-au dat în partea Mădăluţii Ieremiei pe zapisul ce are de la Ştefan şi de la Vasile feciorii lui Istratie Gănescul nepot lui şi Simeon Săpon, şi de la Măria sor(ă) lui Ştefan şi lui Vasilie, şi cumnatul lor Ilie.
Zăce pământuri s-au dat Ieremiei sin Toader Căpăţină din partea lui Răzmiriţă parte(a) lui Istratie sin popii lui Toader din Crăeşti pe zapisul ce are de cumpără(tură) de la Istratie din partea Budore şi a Buore, din partea de gios s-au venit Ieremiei doao pământuri şi giumătate. Aşijderea au mai luat Ieremia Căpăţină din partea lui Leucă din partea de gios şapte pământuri şi giumătate s-au dat lui Andrei Băcal. Trei pământuri din partea de gios au dat danie Simeon Săpon cu aforesanie lui Toader Căpăţină. Aşijderea din partea de gios au mai luat Ieremia cinci pământuri parte(a) Săbieriţii Arinii fetei lui Necolce tij la Andrei Băcalul.
7249 oct(ombrie) 26 Ioan şi cu cei înpreună
6 pământuri şi giumătate partea lui Leucă au răscumpărat Andrei Băcal.
5 pământuri partea Săbieriţii tij au răscumpărat Andrei Băcal nepotul Săbieriţii, dintracest izvod să să ştie.
D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 2v-3
- 1740 (7249) octombrie 31. –Măsurare de pământuri.
41 pământuri a patra parte, parte pe 5 unc(h)i parte, partea lui Burcă şi a lui Ţigan şi a Şuverdei care s-au venit la parte câte 11 pământuri şi 13 paşi. Deci partea lui Burcă şi a lui Ţigan s-au venit în partea lui Toader sin popa Vasile care fac acestea 2 părţi 23 pământuri 60 paşi. Aşijderea din partea de gios s-au venit lui Toader 13 pământuri 7 paşi din partea lui Leonte şi cu
Istorie
neamMăte
7249 oAndre
D.A.N
- 178porunCozm
Io
Boiain Tar fi aIată îfaţă pcerceafla dce i spărţilhotarrăzeşface pietrihartăstea l
1786 iPec(et
D.A.N
-1799măsu
DatCozmla sazapisrăzeşfăcâncuprivremboerisă aibaceluştiut răzeşEu C
p. 16
mul lui, tij paei, tij 3 pământ
oc(tombrie) 31 ei Sterea vorn. Glo
N.I.C., Manuscrise
86 iun(ie) 12. nceşte hotărâr
ma.
Alexandru Ioa
erul nostru (sToma Cozma având în satulîţi poruncesc pe toţi răzeşiietezi scrisoriledrepte a şatr(as-ar veni din tle altor răzeş(rnică în semneşi(i) înpregiuranu să va muli să nu stâlpeşă de starea locla giudecata ac
iuni(e) 12 te) g(ospo)d
N.I.C., Manuscrise
9 iunie 1. Zăpurarea părţilor
am zapisul zama vel pah(arnatul Crăeşti pselor ce sânt şii la casa dumndu-să cercetinse în zapise
mea hotărâtuluii hotarnici şi bă aş(i) trage
ui vânzătoriu carte ne-am ş. Eu Costantin
C(h)iriac Opre
1 Sau Cederştii
atru pământurturi de la And
o(…)
e, dosarul nr.1262
– Domnitorulrea părţile de
an MavrocordMolda
spaţiu gol – Nau cerut să i l Crăeştii Cedsă mergi la
i, înpregiuraşie de ambe părarului) în aceltot locul oseb(i) şi înpregiure şi în stânjinaş(i). Iar cândlţemi atunci aşti, ci cu mărtcului prin zi dceasta.
e, dosarul nr.1262
pis dat vel par sale de moşi
apisul nostru lanic) precum sentru părţile la mâna du
m(i)sale postetare de pămâle dum(nea)l(i, adec(ă) pânmăsurându-săşi pământurildin tot loculpus numele
n Grumeza rărăzeş. Eu Pin
!
ri de la nişte drei nepot lui I
Ioan B
2 , f. 9v
l Alexandru Ioe moşie ale şăt
dat Vvda Bojiavscoi
N.A) vornic desă hotărască p
dereţii1 de la ţstarea loculuiii cu scrisori rţile şi părţile e hotară să le
bindu-le cu piraş(i) şi apoi
ni pe obiceiu, d vreo parte cacolo la locul turie de toati pde soroc să v
2 , f. 10
aharnicului Toie din Crăeşti.
a cinstită mânsă s(e) ştie căde moşie ce
um(i)sale; şi el(ni)c(ul) Toânturile ce le(u)i aşa ne-amnă la noem(briă moşia pe câle după cum vl. Şi pentru cşi degetele.
zeş. Eu Toadetelei Ontun ră
babe mătuş(Ionaşco diaco
Bujoran dascăl
oan Mavrocortrarului Toma
iu Milst Gospd
e poartă fiindpărţile de moţin(utul) Vaslui unde adunânce vor fi avânde moşie ce shotărăşti cu p
etri hotare desă-i dai şi măiscălită şi de
cu hotărâtura cce va fi prici
părţile priciniivie la divan c
Toma Cozma p.
na dum(i)sale ă viind dumn(
are după arăstrângându-n
oader Burg(h)e are dumn(
m primit că pâie) 26 adunân
âte zapise vor va ajunge ana
credinţa carii Eu Ioan Gru
er Ciobotariu ăzeş.
Is
(i) lui nului.
rdat a
dar
d că şi şie ce uiului. nd de nd, să să vor partea
e cătră ărturie
toţ(i) ce vei ină cu i şi cu a s(ă)
pentru
Toma (e)alui ătarea e toţi )ele şi (e)alui ână la ndu-să
(i)eşi alogul n-am
umeza răzeş.
Iar pfeciofev(rvândvândrămâce audumnpăgu
1799 iEu San
D.A.N
Iconsidesfă
fapt dcelebrdateletoate ştiinţimai suI de cititorpână situatelor cocare devenai ReGaret
ca la aBar eProven1981, Mérinhistoir– LXXMarguSalmo
États,
au XVe
C
storie
pentru zece păorii lui Istrati ruarie) 3, ce dute, iar Sanddut aşa au arătaâne bu(…) Anu arătat, iar pene(a)lui a le
ubaş.
iun(ie) 1 ndul Todosie ade
N.I.C., Manuscrise
Un mece
Istoriografia derabil de lşurată pe div
ărţile care încă să apaMichel Ma
demonstrează ru duce de Ane istorice exist
acestea, preifică relevareauccintă a lui R
Napoli, saurului român pastăzi remarce în oraşe difomună, mai ale-a marcat.
nit interesat deenaşterii francts5.
2. Voi amin
altele să fac refeet de Lorraine, rnce: 1409-1480, Avignon, Facult
ndol, Le Roi Renre, préface de MiXII planşe, formuerite Cécile Albron, 1980, 150 pag
3. Jean-MicParis, Patrimoine
4. Jean Favi5. Marie-Lo
Ve siècle: le roi Re
C
Lohanu
ământuri ce vGănescul ce arată întru a
dul Tudosi cat că numai ze
ndrei pah(arnicentru pământu
lua şi pe ac
everez
e, dosarul nr.1262
ena al Ren
René d'A
Iulian - M
occidentalucrări privi
verse planuri
au în centru ară, ultimele catz, Élisabeth
nu doar internjou, ci şi nevtente, sau la m
ezentul demera unor informRené d'Anjou,u René de Sasionat de istocabile monumferite (Angersales în ceea ce
Vizitând câte René d'Anjoceze, aşa cum
nti aici doar o parire pe parcursulroi de Sicile et Actes du colloqu
té des lettres, 19né et la secondichel Pastoureau,
mat A4; Marie-Rrecht, René d’Anj
gini - 16 pagini plchel Matz, Élisabe, Centre des Monier, Le roi René, Pouyse des Garets,ené (1409-1480),
ul nr. 16, m
in din partea larată în zapi
acel zapis cî ce să trage dece pământuric) să le stăpân
uri de vor (i)eşcele(a), iar ne
2, f. 10v
naşterii fr
Anjou
Marcel Ciub
ală cunoaştitoare la via lui René d'
figura acestuicontribuţii fiin
Verry3, sau Jresul francezi
voia unor commaniera de inrs nu îşi pr
maţii inedite, c, cunoscut şi sSicilia, prea orie. Vestu
mente mediev, Saumur), aue priveşte perteva astfel deou, unul din cem îl numea
arte din monogral textului: Le Roide Jérusalem, rue international, 86, 183 pagini f
de Maison d’AnjParis, le Léopard
Rose Albrecht, avjou: regards autolanşe alb-negru. beth Verry, Le Rnuments NationaParis, Fayard, 200, Un artisan de laParis, la Table ro
martie 201
lui Stefan şi Visul din velet sânt 14 păm
din neamul ai are acest vânnească după zşi la hotărât se(i)eşind să r
ranceze:
botaru - Par
te un naţa şi activ'Anjou2.
i personaj connd semnate de Jean Favier4. ilor pentru ce
mpletări cu privnterpretare a loropune drept ci o prezenta
sub numele depuţin famili
ul Franţei păstvale, care deşiu o parte din irsonalitatea ise monumenteei mai mari arMarie-Louys
fiile consultate, ui René: duc d’Anjroi d’Aragon, coAvignon, 13-14-
format A4; Chrisjou: emblématiqud d’or, 1987, 211vec la collaboratour d’un roi, Ren
Roi René dans toaux, 2009, 240 pa08, 742 pagini. a Renaissance fraonde, 1980, 314 p
11
Vasilie 7218
mânturi acestui ndut şi apisul ă aibă rămâe
ris
umăr itatea
ntinuă Jean-Acest
el mai vire la or. Cu
miză are cât e René iarizat trează i sunt istoria storică e, am rtizani e des
urmând njou, de omte de -15 juin stian de ue, art, 1 pagini tion de nnes, Y.
ous ses agini.
ançaise pagini.
Istorisemniexistădinastpentruvorbedinastcărei este 1020)saxonPlantadecât numaiLeu înmorabaţieaccepamintcea caspre sdintredinastîntrucII-lea amintRobercătre istorio
2004,
des Hangevid'etudeArchivTonne61-83.
italiened. cit
ediţia p. 17
ia ducatului dificative rivală o contintiei conducătou care Jacquea despre existtii diferite: Inreprezentant Foulque Ne
), guvernarenă, reprezentatageneţi (pentr
două nume,i pe Richardşi Ioan-f
rmântaţi la e Fontevraţiunea
tit, a treia dinare şi-a îndrepspaţiul italian1
e reprezentantii şi Italia acât Giuseppe G
de Anjou, "ptite, alături dert de Anjou, r
Basarab I 4ografia france
1. Jacques L
pp. 13-14. 2. Date desp
Hohenstaufen et ins du XIIIe au es des 15 et 16 ves départementaerre et Élisabeth V.
3 . Giuseppens, în Les princes., pp. 61-83.
4. Vălu Năsa II-a revizuită
de Anjou în Evităţi princiarenuitate a oare, motiv es Levron tenţa a trei
ngelgers, al de seamă
erra (987-ea anglo-tă de regii ru a nu da , amintesc d-Inimă-de fără-Ţară),
celebra aud. În istoricului nastie este ptat atenţia 1. Legătura
nţii acestei a fost subliniGalasso îi conprinces italiene altele, dintrrege al Ungari4 , principelză a numit "pr
Levron, Le bon r
pre Carol I de Al'installation deXVe siècle. Unjuin 2001 orag
ales de Maine-etVerry, Rennes, Pre
e Galasso, Chars angevins du XII
stăselu, Istoria roă, cuvânt înainte
vul Mediu poe. Din acest p
iată şi de istnsidera pe Carnes"3. Ultime
re care a-şi nuiei, învins în e valah, aurima casă de A
roi René, Paris, P
Anjou se găsesc lae Charles Ier d destin européea
ganisées par l'unit-Loire, sous la esses universitair
rles Ier et CharIIIe au XVe siècle
omânilor. De la e de Prof. univ.
oartă amprentapunct de vede
toriografia itarol I2 şi pe Caele două persumi doar pe 1330 la Posad
u format ceeAnjou".
Perrin, nouvelle é
a Henri Bresc, La'Anjou, în Les pan, Actes des joiversité d'Angersdirection de Noëres de Rennes, 20
rles II d'Anjou, pe. Un destin euro
începuturi până dr. Dumitru Ivă
a unor ere nu
aliană, arol al sonaje Carol da, de ea ce
édition,
a chute princes ournées s at les ël-Yves
004, pp.
princes opéean,
astăzi, ănescu,
Renîncepuprimir(1339Franţede Anspaţiu(mineI, buncelei AnjoupăstreApocaMainecu nuregat,autoriFondaCarolLudova căsă
Angercivil medie
Editurde dinUngarLuk�Institu
la Chvers 1europé
Patrim
admininéditsReprin
guerre
né d'Anjou faut este consrea drept apan
9-1384), de laei (1350-1364njou este ridicu geografic me de argint, salnicul lui René
de-a doua cau. El este ceează astăzi laalipsa Sfântue, iar trei ani m
umele de Anjo nu a creat itatea suprematorul casei d al V-lea (136vic al II-lea (1ătorit în 1400
rs, situaţia poîntre două dievale, Armagn
ra “Spiru Haret”, nastia angevină riei de a “reducs Antal, O camp
utului de Istorie “A5. Jean-Mic6. Christian 7. Informaţi
hristof Ohnesorge380-vers 1480), îéean, ed. cit., pp.
8. Liliane Dmoine, Centre des
9 . Albert nistration, ses trs des archives dnts, 1969, p. 8-10
10. Jean-Mi11. Gérard d
e de Cent Ans, Pa Lohanu
ace parte din siderat anul naj a comitatua tatăl său, re4)5. Patru ani mcat la rangul d
mare, (circa 7line, păduri fod'Anjou,este
ase de Anjouel care a coma castelul-muzului Ioan 8 . Tmai târziu reg
ou uneia dintreun stat în st
mă, consultândde Anjou, Lu64-1380). Din1377-1417), ta0 cu Yolanda
litică din ţară intre cele manacii şi Burgu Iaşi, 2005, p. 65şi spaţiul româ
e domnii românpanie angevină nA. D. Xenopol”, hel Matz, Élisabede Mérindol, op.
ii despre politica e, Les ambition etîn Les princes an265-276.
Delwasse, La te Monuments Nat
Lecoy de la ravaux artistiquede France et d'I0. ichel Matz, Élisabde Senneville, Yo
aris, Perrin, 2008,ul nr. 16, m
a doua casă 1356, mom
ului de Anjou egele Ioan almai târziu, în de ducat6, un7000 km2), şoarte întinse, vconsiderat, aş
u 7 şi primul mandat celebzeu din Angot în 1360 e
ge al Siciliei. De cele mai imptat, întrucât rd în continu
udovic I, a fontre fiii lui Luatăl lui René. de Aragon, u
timpuluadevăraFranţei"numescistoricilprotectoşi a cocasa dmoarteacontribunumescRăzboiuani11. Lavut îmfemeie René ddintre e
a născu1409,
nu era tocmaai importante unzii, sau Răz
5. Relaţiile dintre ânesc au fost dni la condiţia denecunoscută din XXVIII, 1991, peth Verry, op. cit.. cit., p. 10. celei de-a doua ct l'echec de la se
ngevins du XIIIe a
enture de l’Apoctionaux, 2007, p.
Marche, Le roes et littéraires 'Italie, premier t
beth Verry, op. citolande d’Aragon:, 384 pagini.
martie 201
de Anjou, alment ce repr
de către Ludl II-lea cel B1360, comita
n ducat întins şi bogat în revămi, ş.a.). Luşadar, întemeiduce al prov
bra tapiserie ers, realizată
el devine conDăruirea teritoportante familregele a con
uare parlamenost frate cu rudovic I se remLudovic al II-
un personaj chui său şată "regină", aşa cumc majorlor 10 . Ea a foare a Ioanei dondus cu fermde Anjou a soţului ei. Uuţii recentec câştigătului de o suLudovic al II
mpreună cu acmai mulţi
d'Anjou esteei.
Cânut, pe 16 ian
în castelul ai fericită: un r
familii ale Fzboiul de o su regatul maghiar
dominate de încee demnitari regalanul 1382, în “A. 169. , p. 9.
case de Anjou seeconde maison d'Aau XVe siècle. Un
alypse d’Angers4.
oi René. Sa vid'après les doc
tome, Genève, S
t., p. 20. : la reine qui a ga
11
l cărei ezintă
dovic I Bun al atul de pe un esurse udovic ietorul vinciei ce se după
nte de oriului lii din servat ntul 9 . regele marcă -lea s-heie al i o ă a m o ritatea fost o d'Arc, mitate
după Unele e o toarea
ută de -lea a ceastă copii.
e unul
nd s-nuarie
din război
Franţei ută de condus ercările li”-vezi
Anuarul
e găsesc Anjou ( n destin
, Paris,
ie, son cuments Slatkine
agné la
ani 1
probleacestenăscufrateluevenimde Anal VIIeste aaranjeCarol majorsău, îMatz,prinţ"imporajutat în luppentruprizonPhilip
Carol care acedezcasa dvizita viitoaTocmprimaînsă revendobservva creplecatcărui violenînsemconsiddomenProvetârziudevinmoşteintrare
pagini
Cristea2/2007
présenBruxe
1886,
Franc33.
présen&Leip
p. 18
, care adâncemele cele me evenimente, ut nu va moşui său, Ludomentelor va finjou, în preajmI-lea, educat ladoptat de unează în 1420
al II-lea, ducratului devine în 1431, duce în acest tim, un prinţ conrtant a fost Ande trupele sa
pta de la Bulgu René una nier şi ţinut înp cel Bun, duc
Eliberareaal VII-lea, ci
au fost în deze burgunzilorde Bar. Este d
familia, aşa area căsătorie
mai din acest ma perioadă de nu a existatdicarea ducatuvat că pe toatăeşte considerat să cucereasmoştenitor e
nte8, fără a lamnat, dincolo dderabilă a preniile fratelui
ence şi de Mau, prin testamee moştenitoru
enirea este trea în noua cap
1. Jean Fav
i. 2. Marie-Ro3 . Câteva
a, Portrete parale7, p. 27-42.
4. Paul Bonntées par A. M. lles, de Boeck Un
5. M. Cordepp. 105-120.
20. Jean-Mi7. François
e, tome septiéme
8. Histoire nt, par une Sociétpzig, MDCCLXX
ceşte treptat mai acut resim
în familia luişteni teritorii,
ovic al III-leai altul. René ma familei şi ala castelul dinnchiul său, ccăsătoria cu
ce de Lorraineduce al Barul
e de Lorrainemp, René şi-antestat de diventoine de Vaule, Antoine îl gnéville, motde "durere
n captivitate, lcele Burgundie
a lui s-a făcui şi negocierilezavantajul lur vaste teritoridrept, în tot accum s-a întâmdintre fiica s
motiv un istoricaptivitate, d. Motivul neului de Lorraiă perioada priabil6, întrucâtcă în noiemb
era, moare la asă urmaşi. Mde durerea restigiului lui R
său, deveniaine. Noroculentul reginei Iul acestui re
rasmisă lui Rpitală este făc
vier, La guerre d
ose Albrecht, op. cinformaţii desprele: Filip cel Bun
nenfant, Philippe Bonenfant-Feytm
niversité, 1996, pellier-Delanoue, R
ichel Matz, ÉlisabEudes de Mézera
e, nouvelle éditio
universelle: deputé des Gens de Le
XVI, p. 211.
rivalităţile dmţite în Franţi Ludovic al II, pentru că ea, născut în şi-a petrecut c
a viitorului regn Angers. La cardinalul Louu Isabella de e. Patru ani mlui, iar odată c. Aşa cum ap
a făcut "ucenerşi adversari, udémont. Susţ
invinge pe 2 tiv pentru carşi jale", pen
la Dijon2, pânei3.
ut nu doar graor demarate dui René 4 , întii flamande, ccest timp, Renmplat în 1433sa, Yolanda, şic din secolul diferenţiind-o eînţelegerii cine de către aczonieratului, vt fratele său, brie 1434 reg
Calabra 7 , înMoartea lui Lsimţită în mo
René, pentru cind duce de l nu se opreştIoana a II-a degat, însă cuRené. Fiind îcută de Isabell
de Cent Ans, Pa
cit., p. 48. re acest personan şi Ştefan cel Ma
le Bon: sa politimans, préface de
p. 59. René d'Anjou, To
beth Verry, op. citay, Abrégé chronon augmentée, Am
uis le commenceettres, tome trent
dintre prinţi, a. Parcă în toI-lea se ştia căerau promise1403. Însă ccopilăria în duge al Franţei, vârsta de zec
uis de Bar, Lorraine, fiic
mai târziu, la vcu moartea soprecia Jean-M
nicia în materdintre care ceţinut de burguiulie 1431 pe
re această zi antru că este nă în 1437, de
aţie intervenţide acesta, negtrucât a trebuce făceau partné şi-a putut u3, când a şi aşi fiul lui AnXIX vorbea dde o a doua5
cu Antoine acesta din urmvaloarea ostatLudovic al II
gatul de Napon urma unei
Ludovic al III-od firesc, o crcă acum moşte
Anjou, conte aici. Un ande Napoli, Luum acesta mîncă în captivla, soţia lui Re
aris, Fayard, 199
aj se găsesc la are, în "Analele P
ique, son action,e Jean Stengers,
ours, cinquième é
t., p. 21. ologique de l'histmsterdam, MDCC
ment du monde jte-septieme, Ams
sunt on cu ă noul e deja cursul ucatul Carol
ce ani care-i ca lui vârsta crului
Michel rie de el mai unzi şi
René a fost făcut
e către
iei lui gocieri uit să te din uneori aranjat ntoine. despre , care
a fost mă. S-a
ticului II-lea, oli, al febre
-lea a eştere eneşte te de n mai
udovic murise,
vitate, ené, o
96, 678
Ovidiu Putnei",
études , Paris-
édition,
toire de CLV, p.
jusqu'a sterdam
femeicavalerânduîncoroal Iesimboconte în 14sale1
Redin cmergepăstraAragoînaintConstretrăg
UlteritaliaregatconstvechuniveperioCrois
mémole cinq
coeur
gauloi
MDCC
Istorie
ie puternică şeri. Prin bună
ul napolitaniloona apogeul lurusalimului,
olică, rege al de Maine, Pr
66, va moşten1.
ené a făcut pricaptivitate, cue la Napoli13, a această titonului, Alphotează cu truptrâns de împgându-se în po
rior, va înceran, fără a reutului de Napotruind noi lăi. De asemeersitar, de caoadă, mai exssant” (Ordinu
9. Le Roux
ires historiques squième siècle jusq
10. Jean-Mi11. Florenc
d'amour épris, P12. Theoph
is jusqu'en 1830, 13. Jean Fav14. Charles
CXLV, p. 34.
e
Lohanu
şi inteligentă,ătatea ei, îşi
or9. Titlul de ui René. La ptitlu ce aveSiciliei, duce
rovence, Forcni şi coroana
ima călătorie umpărată de
regat al căruitulatură pânăonse al V-leele sale tot m
prejurari, Renosesiunile sale
rca în repetatuşi vreodată. oli, René a avcaşuri de cul
enea, atenţia are a fost desxact în 1448ul Semilunii),
x de Lincy, Les fsur la vie publiququ'au dix-huitièmichel Matz, Élisabce Bouchet, Introaris, Librairie gén
hile Lavallee, Histome deuxième,
vier, op. cit., p. 77Pinot-Duclos, H
ul nr. 16, m
, înconjurată câştigă repedrege al regat
puţin peste 25ea o încărcăe de Anjou, dalquier şi PiemCataloniei, d
pe mare imedla ducele bui moştenitor eă în iunie 1ea, care cucmai mult în né abandoneae franţuzeşti14.
te rânduri să În perioada
vut o relaţie splt, sau consolui s-a îndr
stul de aprop8, René va ca o reacţie la
femmes célèbres
ue et privée des feme, Paris, tome prbeth Verry, op. citoduction, la Rennérale française, stoire des françaonzième édition,7.
Histoire de Louis X
martie 201
de copii şi de popularitattului de Napo5 de ani, el eraătură mai dede Bar şi Lormont10. Mai t
de la rudele m
diat după elibeurgund 12 , penera din 1435. 1442, când rerise deja Sregatul de N
ază spaţiul it.
cucerească scât a fost re
pecială cu bisolidându-le pereptat spre miat. Tot în acfonda “Ordr
a Ordre Toiso
s de l'ancienne Femmes françaisesremier, 1848, p. 4t., p. 26-31 .
né d'Anjou, Le l2003, p. 50. ais depuis le tem Paris, 1856, p. 1
XI, Haye, tome p
11
câţiva tea în
oli, va a rege egrabă rraine, târziu, mamei
erarea ntru a Îşi va regele
Sicilia, Napoli. talian,
spaţiul ege al serica, e cele mediul ceastă re du
on d'or
France: s depuis 56.
ivre du
mps des 63.
premier,
p. 19 Lohanul nr. 16, martie 2011
(Ordinul Lânii de Aur), creat cu puţini ani înainte de către Filip cel Bun1. Ordinul fondat de ducele de Anjou, aflat sub protecţia protecţia spirituală a Sfântului Maurice, va fi suprimat în 1460 din ordinul papei Pius al II-lea2, un simpatizant al aragonezilor. aragonezilor. Motivul creării lui a fost îmbunătăţirea relaţiilor dintre René şi aristocraţia din teritoriile pe care le controla.
În mod firesc, René a rezidat în toate provinciile sale. În Anjou a efectuat trei sejururi importante: între 1445-1447, între 1449-1457, cu mici întreruperi, şi între 1462-1471, fără un an petrecut în Lorraine şi altul în Provence. În acest din urmă an, el îşi transferă defintiv curtea în Provence, acolo unde apelativul de "le bon roi", precum şi imaginea de protector al artelor se va accentua. Cu toate acestea, René a fost întotdeauna ataşat faţă de locul său natal, ducatul de Anjou. Acest fapt este dovedit şi de testamentul său, în care precizează că doreşte să fie înmormântat la Angers. De asemenea, lista cu executorii testamentului său, cuprinde alături de nepotul şi fiul cel mic al regelui, şapte oficiali din ducatul de Anjou, şi doar unul din Provence3.
Aşa cum menţionam anterior, Ludovic al II-lea şi Yolanda de Aragon, au avut împreună mai mulţi copii. Primul dintre ei a fost Ludovic al III-lea, despre care am amintit mai sus, la al cărui sfârşit, petrecut în 1434, René devine duce de Anjou. O soră a lui René, Maria, născuta în 1404, se va căsători la optsprezece ani cu viitorul rege Carol al VII-lea, care a condus Franţa între 1422-1461. Aşadar, René a fost cumnatul lui Carol al VII-lea, şi unchiul lui Ludovic al XI-lea, fiul lui Carol al VII-lea, rege al Franţei de la moartea tatălui său, până în 1483. O altă soră a lui René, Yolanda (1412-1441), se va căsători în 1431 cu François de Montfort, duce de Bretagne. Pe lângă aceştia, René a mai avut un frate, Carol, cunoscut sub numele de Carol al III-lea (1414-1472), căsătorit cu Isabella de Luxemburg. Acestui Carol, René îi va ceda în 1437 comitatul de Maine.
În ceea ce priveşte copiii lui René, numărul acestora nu este cunoscut cu exactitate. Se ştie în mod sigur că o parte din ei au murit la vârste fragede. Cu toate acestea, câţiva dintre ei se vor remarca, contribuind prin politica matrimonială a casei de Anjou, la creşterea prestigiului acesteia. Ioan al II-lea, născut în 1426 şi desemnat moştenitorul lui René, nu va apuca să se bucure de acest privilegiu, întrucât va muri înaintea tatălui său, în 1470. Cu toate acestea, el a deţinut titluri importante, cum ar fi duce de Calabra şi Lorraine. A fost căsătorit cu Maria de Bourbon, cu care avut împreună un copil, numit Nicolas. Acesta a fost ultima speranţă a lui René în ceea ce priveşte existenţa unui moştenitor, însă nu a avut o soartă diferită de a tatălui său, deoarece va muri destul de tânăr, fără a lăsa moştenitori. Moartea sa, petrecută în 1473, pe când încerca să cucereasă oraşul Metz4, va provoca o adâncă tristeţe bunicului său, însă va
1. Ovidiu Cristea, op. cit., p. 33. 2. Vallet de Viriville, Les saladins d'Anglure. Légende héraldique, în
"Revue nobiliaire historique et biographique", IV, nouvelle série, tome deuxiéme, Paris, 1886, p. 414; Jacques Coeur, Commerçant, maitre des monnaies, argentier du roi Charles VII et négociateur, XVe siècle, par Claude-Joseph Trouvé (baron), Paris, 1840, p. 99; Le pas d'armes de la bergère, maintenu au tournoi de Tarascon, par Georges Adrien Crapelet, Paris, MDCCCXXVIII, p. 110.
3. Noël Coulet, Alice Planche, Françoise Robin, Le roi René: le prince, le mécèna, l'écrivain, le mythe, Aix-en-Provence, Édisud, 1982, p. 44-45.
4. O scurtă descriere a evenimentului se găseşte la Martial Gantelet, Entre France et Empire, Metz, une conscience municipale en crise à l'aube des
fi un adevărat avantaj pentru regele Franţei, Ludovic al XI-lea5, pentru că acum confiscă lui René ducatul de Bar şi de Anjou. Un alt fiu al lui René, Ludovic, mort în 1444, nu a lăsat urmaşi. Una din fiicele lui René d'Anjou, Yolanda, căsătorită în 1445 cu Ferry al II-lea, conte de Vaudémont, este mama lui René al II-lea (1451-1508), duce de Lorraine şi de Bar6. Această căsătorie, ale cărei baze au fost puse încă din 1433, deci în perioada prizonieratului lui René, a avut drept scop încetarea conflictelor dintre cele două case princiare. Mai mult, prin intervenţia regelui Carol al VII-lea, Antoine de Vaudémont va renunţa, constrâns de împrejurări, la moştenirea asupra ducatului de Lorraine.
Marguerite, cea de-a doua fiică a lui René, s-a căsătorit în 1444 cu regele Angliei, Henric al VI-lea 7 . Era o femeie frumoasă, cu un caracter energic şi plină de talent, aşa cum a descris-o într-o manieră destul de romantică8, un istoric francez din secolul al XIX-lea. Este binecunoscută istoriografiei engleze, întrucât a reprezentat o figură centrală a Războiului celor două Roze. Marguerite d'Anjou a devenit şi personaj literar, pentru că este una din protagonistele lui Shakespeare, care a inclus-o alături de tatăl ei, în piesa Henric al VI-lea. Ca orice operă literară, şi aceasta cunoaşte o serie de episoade care nu au fost conforme cu realitatea. Astfel, adulterul de care este acuzată, sau complotul contra unor personaje, nu au fost dovedite istoric. Mai mult, Marguerite d'Anjou va muri în 1482, motiv pentru care nu putea fi prezentă în piesa Richard al III-lea, scrisă de acelaşi autor. Oricum, Richard şi-a început domnia în 14839!
Aşadar, René a ajuns la vârsta bătrâneţii lipsit de urmaşi pe linie masculină. Prima soţie i-a murit în 145310. Se va recăsători cu Ioana de Laval, care îi va supravieţui optsprezece ani, dar cu care nu a avut copii. Aşa se face că în 1480, la moartea ducelui de Anjou, această provincie revine coroanei franceze. Mort la Aix-en-Provence şi înmormântat în catedrala oraşului, corpul lui René va fi adus un mai târziu la Angers de către soţia sa, şi reînhumat în interiorul catedralei Saint Maurice, acolo unde René şi-a pregătit din timp mormântul. Luptele religioase, care au afectat Franţa începând cu secolul XVI, vor face ca locul de odihnă al celui mai cunoscut duce de Anjou să fie vandalizat, iar monumentul funerar distrus. Astăzi, nici măcar o inscripţie funerară nu indică locul unde a fost depus trupul acestui rege, pe care urmaşii l-au numit "cel Bun".
Retras în Provence, René şi-a dedicat viaţa scrisului, teatrului şi artelor frumoase11. A fost un personaj cult, religios,
Temps modernes (1500-1526), în "Revue historique" 1/2001, tome CCCIII, nr. 617, p. 9-10.
5 . J. C. L. Simonde de Sismondi, Histoire des Français, tome dixiéme, Bruxelles, 1837, p. 92.
6. Acesta este de fapt şi principalul urmaş pe linie masculină a lui René d'Anjou. Câteva informaţii generale despre el se găsesc la J. C. L. Simonde de Sismondi, Histoire des Français, tome quatorzième, Paris, 1831, pp. 587-588, preculm şi la René François Rohrbacher, abbé, Histoire universelle de l'église catholique, Paris, tome vingt-deuxième, 1845, p. 154-155.
7 . Manuel Guay, Du consentement à l'affectio maritalis: quatre mariages princiers (France-Angleterre, 1395-1468), în "Revue historique", 2/2009, tome CCCXI, nr. 650, p. 308-311.
8 . Jean Just E. Roy, Histoire de Marguerite d'Anjou, reine d'Angleterre, Tours, troisième édition, MDCCCLXI, p. 3.
9. Marie-Rose Albrecht, op. cit., p. 63. 10. Louis François Villeneuve-Trans , Histoire de René d'Anjou: roi
de Naples, duc de Lorraine et cte de Provence, tome deuxième, 1446-1476, Paris, 1825, p. 96.
11. M. Raynouard, Notice sur René D'Anjou: roy de Naples, comte de Provence, Paris, 1821, p. 8.
Istorie
pasionliteratopinialiteratacesteoperă Livre romanet deveditatconţinconsidfrance
Aşaa excperspeduce acelaşpersonsoţia ssa estinflueafirmacurteaarătânfinancconsidXV". postavpentrua pictastăzid'Eyckmanu
Fărfapt prezenincursmai cepoate individinamtimpuBurguregeluRené
vaine Fondapagini
Greno
de la Avril,
biograpagini
et de s p. 20
nat de teatru,tură. În istora că René nutură un simplea fiind următ
alegorică, scrdu Cuer d'A
n de cavalerievis d'un tournoe încă din senând operele aderă scrierileeză5.
a cum apreciacelat nici dinectivă politicăşi rege, nu sşi autor. Evidenaje excepţiosa6, constituiete echivalată denţat de Renaa că René a foa sa, a adunat ndu-se un adciar o mulţimderat "cel mai
A strâns în vuri, obiecte eu René în a dotat portretul, . Un alt pictk, care i-a iluscris ce se păs
ră a-mi propunrealizat cu pntele rânduri siune în perioaelebru duce alfi scrisă la sin
idualizată, tocmic, implicat ului său, careundiei sau regui Franţei, An
d'Anjou a f
1. Am consuplaisance, préf
ation Martin Bodi.
2. Philippe Wble, Ellug, 1993,
3. Am consuBibliothèque naParis, Herscher, 8
4. Théodoreaphie et des noti.
5. Philippe W6. Gérard de7. Auguste V
son époque 1403-
muzică, pictiografia occid
u a fost în ceelu amator. El toarele: le Morisă la doi aniAmours esprie, cu personajoi3(1450-145ecolul XIX, alese ale lui Re ca fiind
a Auguste Valn punctul de ă. În mod fires-a datorat doent, faptul că nale, dintre c
e un avantaj. Îde scrierile litaşterea italianost situat întremereu artişti
devărat meceme de reprezi mare mecenjurul său op
exotice. Sculpoua parte a vieîmpreună cu tor apropiat
ustrat Traité dstreaza azi la B
ne să scriu viprofesionalismnu au prete
ada de apogeul acestei provingular, oricât cmai pentru
în cele mae a intrat îngele Aragonungliei, fiind efost nu doar ultat următoarea eface de Michel dmer, Paris, Pres
Walter, Naissanc213.
ultat următoarea ationale (ms. Fra85 pagini format
e de Quatrebarbestices, tome prem
Walter, op. cit., pe Senneville, op. cVallet de Viriville-1461, tome troisi
tură şi de tot dentală, este ea ce priveşte
a scris un nortifiement dei de la moarteis, scrisă în e simbolice2,
55). Cărţile salcând a fost René d'Anjouprintre prim
let de Virivillvedere al cu
esc însă, faptoar noroculuis-a aflat mere
care aş amintin ciuda acestuterare pe carenă, motiv pene medievalitate, pe care i-a rena. De asemzentaţii de teaa al teatrului
pere de artă: ptorul Jacotin eţii acestuia. al soţiei sale
al lui René de la forme et Biblioteca Na
iaţa unui persom în istoriognţia de a fi u a ducatului dincii. Istoria lus-ar încerca ocă acest perai importanten contact nu
ului, ci a fost el însuşi regeomul timpul ediţie: René d'An
Zink, traductioses universitaires
es de la littératur
ediţie: Le livre dançais 2695), inA3.
s, Oeuvres choisiemier, Angers, M
. 213-215. cit., p. 290. e, Histoire de Chième, Paris, 1865
ceea ce înseunanim acce
e gustul său pnumăr de trei e vaine plaisaea primei sale1457, un verTraité de la f
le au început alcătuită o lu4. Criticii lite
mele din lite
e, René d'Anjuceririlor, nictul că a fost ci, aşa cum apeu în preajmai doar pe maui fapt, imagine le-a lăsat7. Antru care se e şi noua epocrăsplătit pe mămenea, a suatru religios, francez din setapiserii, broPaperoche a Nicolas From
e, atât de repa fost Barthédevis d'un tou
aţională a Fran
onaj devenit cgrafia occidemai mult de
de Anjou şi alui René d'Anj
o prezentare cârsonaj a fost e evenimenteu doar cu d
mereu în pree în spaţiul itlui său, religi
njou, Le Mortifiemon de Isabelle s de France, 200
re française: IXe
des Tournois du rontroduction de F
es du roi René, avDCCCXXXXVII
arles VII: roi de F5, p. 69-70.
eamnă eptată pentru
cărţi, ance1, e soţii, ritabil forme să fie
ucrare erari îi ratura
ou nu ci din conte, precia a unor ama şi nea sa A fost poate
că. La ăsură,
usţinut fiind
ecolul oderii, lucrat
ment i-produs élemy urnoi,
nţei.
clasic, entală, ecât o l celui ou nu ât mai
unul e ale ducele eajma talian. ios şi
ment de Fabre,
09, 271
– XVe,
oi René rançois
vec une II, 155
France
pasionprototcare e
n doSe
rezumBohofolos
No urmtor 291 291 291
291 291 292
292
2922 292 2924 292
nr. 56
I (13
I (13
(1387
Î
Istorie
nat de regulitip al suveranel însuşi le-a c
Opisul d şi Bohoti aflate
cursul cercetăocumentele precu, 1862, marmatele pe scurotin, aflate în ţsului lor în mu
măAnul L
zi
5 6946 F
)
6 7098 Iu
7 7107 G1
8 - // - Iu
9 7108 A1
0 7114 A1
1 Făr(ă)
d
2 7117 Iu
3 7121 A1
4 7125 Sie
5 7128 Oe)
8Direcţia Arh
61, f. 106 – 10 9D.I.R., XVI
87-1620), p. 310D.I.R., XV
87-1620), p. 311D.I.R., XV
7-1620), p. 38
e
Lohanu
le cavalereştinului renascencultivat.
documentelin din ţinut
e în proprie Neamţ
Prof.
ărilor am identroprietăţilor Srtie 11. Condirt a documentţinutul istoric
unca cercetătoLuna şi iua
Cudo
MoFevr(uarie
23 UnVVnu
ul(ie) 21 IspunBr
Gen(a)r 0
AlVVmoSă
uli(e) 3 Alpen
Avg(ust) 7
Alpen
Av(gust) AlMoPeSc
ată O mrusmo
uli(e) 14 UnVV
Apr(ilie) 0
Unmo
ept(embre)14
Alpen
Oct(ombri) 21
AlpenJiji
hivelor Naţion09;
II, II (1606-16300, nr. 1288
VII, II (1606-1300, nr. 1289
VII, IV(1616-182, nr. 1690
ul nr. 16, m
i, ci a fost înntist, un prote
or moşiilortul istoric aetatea mănăşi Secu
Costin Clit –
tificat şi „OpiSatelor monastica nr. 276”8delor moşiilor al Fălciului, c
orilor. uprinderea în sccument
oşia Scoposenin uric sârbesc dV cu care dă moumit Seucăuţii. pisocul Domnuln loc de prisacă rănişteriu. tul asăminea de
V prin care dă moară în gura Jijiăucăuţii. tul asăminea tontru arătata motul asăminea dentru arătata motul asăminea deogila VV pentruntru hotărâtul moposeni.9 mărturie hotarnsăscu de la Buzoşia Scoposeniin uricu de la CoV pentru moşia n ispisocu de la oşia Scoposeniitul asăminea dentru erătata motul asăminea dentru un locu deiei.
nale Istorice,
610), p. 57 – 5
610), p. 58 –
1620), p. 40, n
martie 201
n egală măsuector al artelo
r Scoposenial Fălciuluiăstirilor
Huşi
isu(l) de to(a)ttiri Neamţu şidin care am cuScoposeni şi cu speranţa
curt a fiecăruia
i de la domnul Ilieon. Neamţ un sa
lui Petru cu carlui Hăbiac
e la Irimia Mogmon. Neamţ o iei şi o sălişti şi
ot de la acel Domară. e la Mihai VV, ară. e la Simioan u moşiei Scoposen
nică în dialect zu pârcălab penti.10 onstantin Mogil
Scoposenii. Ştefan VV pen
i. e la Radu VV toşie.11 e la Gaşpar VV moară din gura
Fond Manusc
58, nr. 60; C.D
59, nr. 62; C.D
nr. 58; C.D.M.
11
ură un or, pe
i i
te i ules
e at
re dă
gilă
mn
tot
ni.9
tru
lă
ntru
ot
V a
crise,
D.M.,
D.M.,
, I
p. 21 Lohanul nr. 16, martie 2011
2926
7129 Gen(ar) 8 Altul asăminea de la Alecsandru Iliaş VV tot pentru locu(l) din Gura Jijiei.
2927
7175 Genar 8 Altul asăminea de la Ilieş VV pentru moşia Scoposenii.
2928
7182 Avg(ust) 25
Altul asăminea de la Dumitraşc(o) Cantacuzino pentru moşia Scoposenii.
2930 2931
7247 1786
Apr(ilie) 3 Fev(ruarie) 18
O copie de pe cartea domnului Grigori G(h)ica pentru Covasna a mon. Dobrovăţului. Cartea Domnului Alecsandru Mavrocordat cătră Manolac(h)i Baluş pentru Scoposeni.
2932 1786 Mai 28 Alta asăminea pentru un vad de moară din apa Jijiei.
2933
- //- Iuni(e) Cartea Domnului Alecsandru Mavrocordat pentru hotărâtul moşiei Bohotinu şi Covasna.
2934
1791 Sept(embrie)12
Cartea Divanului cătră isprv. de Eş pentru înpresurarea moşiei Cozia.
2935
1792 Sept(embrie)13
O scrisoare cătră paharnicul Andrei Iancu atingătoare de moşia Scoposenii.
2936
-//- Oct(ombrie) 12
O scrisoare a pahar. Andrei Iancu pentru moşia Scoposeni.
2937
1798 Noem(brie) 25
Anafora mitrop(olitului) Iacov cu rezoluţia domnească pentru moşia Scoposenii.
2938
1809 Avg(ust) 21
Jalba mon. Neamţul cu în dos porunca Divanului în pricina cu mon. Dobrovăţu pentru moşie.
2939 1812 Iuli(e) 4
Alta asăminea tot în cauza arătată mai sus.
2940
1814 Iuli(e) 6
Alta asăminea cu în dos poruncă domnească pentru împresurarea moşiei Bohotin.
2941 1824 Avg(ust) 18
Alta săminea pentru un iazu şi un vad de moară.
2942 -//- Dec(embrie)12
Alta asăminea pentru moşia Scoposeni.
2943
-//- -//- -//- 25
Un raport cătră logofeţâe de la vornicul de poartă Zotac(h)i sulger pentru nişti mori de pe moşia Scopsenii în alăturare de pat(r)usprizăci mărturii relative la acest raportu.
2944
1825 Oct(ombrie) 8
Cartea Domnului Ioan Sturza în pricina dintr mons. cu vistiernicul Baluş pentru moşie.
2945
-//- Noiemb(rie) 5
Un înscris a vornicului Dimitri Beldiman di cercetarea pricinii dintr monastire cu visti(e)rnicul Alecu Baluş pentru nişte vaduri de moară din moşie.
2946
1829 Mart(ie) 13
Jalba mon. Neamţ către generalul Mircoviciu în pricina arătată mai sus.
2947 Făr(ă)
dată Alta asăminea a să hotărî moşia Scoposăni.
2948
1830 Apr(ilie) 24
Cartea Divanului No 482 cătră banul C(h)irica Stamati ca să hotărască moşia Scoposănii.
2949
-//- mai 12 Răspunsul hatmanului Răducanu Roset cătră Divan pentru hotărâtul moşiei Scoposănii.
2950
-//- -//- 15 O mărturie a locuitorilor din Scoposeni pentru Bohotin.
2951
-//- Oct(ombrie) 10
Hoternica moşiei Scoposenii făcută de banul C(h)irica Stamate.
2952
1835 Fev(ruarie) 14
Adeverinţa Divanului de Apel No. 4564 că mon. Neamţ au reclamat pentru înpresurarea moşiei Scoposenii.
2953
-//- Avg(ust) 28
Alta asăminea no 4562 tot pentru înpresurarea moşiei Scoposenii.
2954 1836 Avg(u Mărturia locuitorilor din Scoposeni pentru
st) 10 înpresurarea moşiei. 2955
-//- Mart(ie) 3
O carte de cercetare pentru un vad de moară de la Scoposăni.
2956
-//- Iuli(e) 24
O scrisoare cătră căpit(aanul) Vasâli Potlog în pricina arătată mai sus.
2957
1822 Noemv(rie) 10
O scrisoare a lui Tudurac(h)i Manole cătră vistirii pentru Scoposeni.
2958
1850 Avg(ust) 10
O copie de pe jurnalul dum(nealu)i Petrac(h)i Sofian hotarnicu vornic Răducanu Roset pentru hotarul dintr Boho(tin) şi Scoposeni.
2959
1858 Iuni(e) 27
O copie de jurnal pentru grăneţuirea moşiei Zberoaia despre Scoposeni şi Grozeşti.
2960
-//- Iuli(e) 30
O copie de preţăluire adiverită de candidatul giudec(ătoriei) Fălciul.
2961
1854 Apr(ilie) 26
Un opis sub iscălitura dum(nealui) Anastasi Panu pentru documentele moşiei Scoposenii primit de dum(nealu)i de la mon. ca obştescu vec(h)il.
2962
1858 Iuli(e) 29
O copie de pe hotarnica făcută de candidatul giud(ecătoriei) de Fălciu şi inginerul ţân(utal) pentru hotarul dintre Gura Bohotinului şi Scoposeni.
2963
-//- Avg(ust) 20
O planometrie relativă la hotarnica arătată mai sus.
2964
-//- -//- 22 Adresa giud(ecăto)r(iei) de Fălciu No 3406 în cauza unei învoeli cu D(umnealui) Iorgu Prăjăscu.
2965
-//- Mai 15
Un act de învoială sub iscălitura stareţului gerasim şi a post(elnicului) Iorgu Prăjăscu în pricina pentru înpresurarea moşiilor Scoposănii şi Gura Bohotin.
2966
1830
- Două hărţi vec(h)i a moşiei Scoposenii şi Bohotinu rădicate de geometru(ul) Beleru.
2967
- - Şasă opise arătătoare de documentile moşiilor Scoposenii şi Bohotinu.
Moşia Bohotinul 2968 2969
6962 7109
Genar 1 Iuli(e) 18
Un uric de la Alecsandru VV prin care dă mon(a)s(tirii) Neamţ moşia Bohotin şi o prisacă din Coza. Un ispisoc de la Irimia Mogilă VV pentru o prisacă a mon(a)s(tirii) de pe Bohotin.
2970
7115
Feb(ruarie) 10
Altul asăminea de la Simioan Mogilă VV tot pentru arătata prisacă.
2971
7228
Iuli(e) 17
Altul asăminea de la Mihai Racoviţă pentru moşia din Bohotin.
2972
7234
Genar 13
Cartea acelui domn pentru o prisacă din Bohotin.
2973 -//- -// 23
Alta asăminea tot în cauza arătată mai sus.
2974
7252
Genar
Cartea Domnului Ioan Neculai VV pentru moşia Covasna.
2975
7262
Iuli(e) 5
Cartea Domnului Matei G(h)ica tot pentru Covasna.
2976
1778
Avg(ust) 15
Cartea Domnului Constantin Moruz pentru un locu de prisacă di diasupra Bohotinului.
2977
1779
Apr(ilie) 9
O carte de blăstăm pentru înpresurarea moşiei Bohotinu.
2978
1780
Dec(embrie) 1
Cartea Domnului Constantin Moruz pentru moşia de la Fundul Bohotinului.
2979
1781
Avg(ust)
Alta asăminea pentru înpresurarea moşiei Bohotinu.
2980
1785
Oct(ombrie) 1
O scrisoare de la vel logofăt cătră Co(n)stantin Geuca atingătoare de moşia Bohotinu.
2981
-//- -// 20
O hotarnică pentru nişte locuri de prisacă de pe moşiile Bohotinu, Covasna şi Coza făcută de Ioniţă Ursianul.
2982
1791
Sept(embrie
O carte de giudecată a Divanului în pricina dintre mon(astire) cu băniasa Maria Rosit pentru
Istorie
2983
2984
2985 2986 2987
2988
2989 2990
2991 2992 2993 2994 2995
2996 2997
2998 2999 3000
3001
3002
p. 22
)11 3 17
93 Mart(ie)
4 -//- Noemb(rie)16
5 1794 Iuli(e) 9
6 -//- -//- 14
7 1803 Decemb(rie) 4
8 1807 Noemb(rie) 13
9
0
-//- -//-
-//- 25 Dec(embrie) 3
1 -//- -//- 9
2 1808 Iuli(e) 6
3 -//- Iuli(e) 9
4 -//- -//- 19
5 1810 Iuli(e) 17
6 1812 -//-
7 1814 Genar 10
8 -//- Iuli(e) 24
9 1815 Iuli(e) 1
0 1815 Iuni(e) 11
1 1817 Noem(brie) 29
2 1830 Mai 12
moşie. i O copie de p
Bohotin făcuBaluş.
rCartea DomnCostantin Pa
Două mărturadiverite de s
O hotarnică fnişte locuri dCartea logof(Ioniţă Dodan
rCartea de judmon(astirea) de la Cozaa.
(
Cartea Divanpricina arătatO hotarnică amai sus.
Cartea DivanDobrovăţu toCartea de judmai sus. Cartea Divanaducă întru în
Mărturia lui Vdupă poruncaCartea Divanprisacă de că
Cartea Divanmon(a)s(tireapentru un locCartea DomnBohotin.
Jalba mon(a)domnească p
Jalba mon(a)dos poruncă Cozia.
( Cartea logof(pentru moşia
rAlta asăminede mai sus.
Adresa hatmDivan pentruBohotinu.
e alegerea părţiloută de spătariu(l) M
nului Mihai Şuţu ladi pentru moşia
ii a unor locuitorispătaru(l) Paladi. făcută de spătariude prisăci de la Bo(eţiei) cătră Dumin atingătoare de m
decată a DivanuluDobrovăţu pentr
nului cătră ispr(ăvtă mai sus. a lui Vasile Bucu
nului cătră egumeot în această pricidecată a Divanulu
nului cătră Toadernplinire hotărâreaVărcoliciu de luca arătată mai sus.nului pentru stăpâătră mon(astirea) N
nului în pricina dia) Galata cu moncu de prisacă de pnului Scarlat Cali
)s(tirii) Neamţ cu pentru Bohotin şi
)s(tirii) Neamţ în domnească pentr
(eţiei) cătră ispr(ăa Bohotin şi locu(
ea cătră stareţul S
an(ului) Răducanu hotărâtul moşiei
or răzăşeşti din Manolac(h)e
cătră spăt(a)r(ul)a Bohotinu.
i din Bohotin
u(l) Paladi pentru ohotin. itru Jurdan şi
moşia Cozia.
ui în pricina cu ru un loc de prisac
vnicia) de Eaşi în
ur în pricina arătat
enu(l) de nă.
ui în pricina arăta
r Vărcolici ca să a arătată mai sus.crarea ce au făcut
ânirea unui locu dNeamţ.
intre (astirea) Neamţ
pe moşia Cozia. imah pentru moşi
în dos poruncă Cozia.
dialect grecu cu îru Bohotin şi
ă)v(nicia) de Eaş((l) de prisacă.
ilvestru în cauza
nu Rosit cătră i Scoposenii şi
că
tă
ată
de
a
în
(i)
Ev
Evol
XVI)douăde Amigrşi eco
econeconca doschimnaturcoexredusnu nobiecbaniiechiv
depăcotiturepreoraşeapă. bunu
în luMicăaceasschim(MilesecolefigieMonscarăamenîntind
E
voluţia moantic
luţia economiei
vul Mediudatează înRoman de
). Marile eveă a Imperiului Apus (sec. XVatoare, fac săonomic în Eur
Economiaomică se dezomică este prominantă econmb. Europa Crale. De-a lunistat. Comerţsă şi cu toate
numai în natuct de schimb, i, sunt o mvalent general
O dată şirea etapei tură în evoluţezentau centruele se dezvoltEconomia ca
urile sunt come
Ne amintumea greacă mă sec. VII, ca stă parte a mburilor dintret, Efes, Focclul IV, au ave, sau o cifredele din cupă largă ca mijnzi, etc.) pe dea pe trei co
E
Lohanu
nedei în Euce până în s
Ec
i şi monedei la
u este o pern mod tradiţie Apus (sec. Venimente ale
Roman (sec. V), pătrunderă se înregistreropa.
a de schimzvoltă încet, rezentă în geonomia monetaCentrală şi dengul timpului ţul era slab d
e acestea, schiură ci şi în b
preţul lui a fomarfă specialăşi instrument
cu dezvoltatrocului, au apţia societăţii.ul activităţii cau în jurul lo
apitalistă are ercializate într
tim că în Euromai exact în rezultat al delumii antice
re oraşele grecea) şi populavut o largă rră pe avers pru, bronz, aloc de schimbîntreg teritorontinente, Eu
ul nr. 16, m
uropa de lasecolul al X
c. Aurel Cor
începuturile E
rioadă din istional de la cV) până la Reepocii medievIV), căderearea dinspre Eeze un declin
mb, ca formnumai în mă
ografia loculuiară, adică bane E. rămâne cele două tipuezvoltat, circuimburile com
bani. Când unfost exprimat îă care îndept de schimb.
area procesulpărut pieţele, În Europa
comerciale a sor, evident totu
la bază ideer-un spaţiu co
opa Antică prLidia, respec
ezvoltării socie, rezultat fieceşti de pe aţiile locale vrăspândire moşi un simbo
argint şi aur ab dar şi de plriul Imperiuluuropa, Asia şi
martie 201
a finele epoXX-lea
rdaş - Huşi
Evului Mediu
toria Europeicăderea Impeenaştere (sec. vale, divizare
a Imperiului RE. a unor po
demografic,
mă de organăsura în care i. Europa de Vnii sunt mijlocîn faza econuri de economulaţia moneta
merciale se efen produs a deîn bani. Altfelineşte funcţ
lui de schimtârgurile, punmedievală, p
societăţii ruraul lângă o sur
ea de piaţă, înoncurenţial.
rimele monedectiv în Ionia,ietăţii omeneşiresc al înmcoasta Asiei ecine. Începâ
onedele cu unl statal pe rau fost folosiată (impozite
ui Roman (cai Africa ). A
11
ocii
i care eriului XIV-
ea în Roman opoare urban
nizare viaţa
V. are cul de
nomiei mii au ară era ectuau evenit l spus ţia de
mb şi nct de pieţele le, iar rsă de n care
e apar , Asia şti din
mulţirii Mici
ând cu n cap, revers. ite pe , dări, are se Aceste
p. 23 Lohanul nr. 16, martie 2011
monede au fost imitate în regiunile vecine începând cu secolul I, astfel că în Evul Mediu, monedele se diversifică şi devin mijloace curente de efectuare a tranzacţiilor.
În Evul Mediu timpuriu, metalele preţioase erau utilizate în tranzacţii, ca mijloc de circulaţie sub formă de bijuterii. Adică, în caz de nevoie, obiectul de metal preţios, bijuteria, putea fi uşor transformată în monede şi invers, fără a pierde valoarea intrinsecă.
Sistemele monetare şi monedele perioadei feudale imitau în mare măsură pe cele romane. Sistemul monetar carolingian a fost important prin faptul că a stabilit câteva din regulile de batere a monedelor, pornindu-se de la o unitate de greutate romană. Diviziunile monetare stabilite în timpul domniei împăratului Carol cel Mare (742-814) au stat la baza sistemelor monetare din ţările vest-europene din sec. al VIII-lea până în secolul al XIII-lea, iar apoi cu unele modificări până în secolul trecut, când a început să se folosescă pe scară largă sistemul zecimal.
Să încercăm împreună cu cititorul, în călătoria noastră prin lumea economiei şi monedei medievale, să înţelegem cauzele care au determinat succesul politicii monetare a lui Carol cel Mare. Sistemul monetar carolingian s-a impus în tot vestul Europei, datorită faptului că regatul francilor, cel mai longeviv şi cel mai mare ca suprafaţă dintre regatele popoarelor migratoare, a pus bazele viitoarelor state europene. Astfel spre finele domniei, teritoriul controlat de acesta se întindea pe o suprafaţă care ar corespunde astăzi cu Franţa, fără provincia Bretagne, o parte din Italia, Corsica, Belgia, Olanda, Elveţia, Germania de V., Spania de N.E. şi insulele Baleare. Înviorarea vieţii economice este astfel favorizată de o guvernare centralizată, artere de comunicaţie, legi, politici fiscale şi monetare, oarecum, comune. Aşadar imperiul carolingian va duce civilizaţia şi implicit moneda romană până-n cele mai îndepărtate zone ale continentului european şi în acelaşi timp va dezvolta şi diversifica această moştenire financiară prin contribuţia aportului geo-politic şi monetar.
Dar să nu uităm că în Europa primele monede apar în lumea greacă şi apoi la Roma. Grecii au transmis întregul lor
patrimoniu spiritual şi implicit sistemul monetar romanilor, iar la Roma a avut loc o sinteză între gândirea economico-financiară greacă şi cea romană, sinteză care va continua şi în Evul Mediu, perioadă care va structura sistemul economic şi monetar din Europa Occidentală.
Un alt factor de succes îl constituie faptul că sistemul monetar era monometalist. Dinarul = 2g. argint era singura monedă efectivă şi ,,răspundea unei epoci în care majoritatea tranzacţiilor comerciale comportau doar plăţi mici. O asemenea monedă nu era făcută pentru marele comerţ.” (H. Pirene). Unitatea de bază a sistemului monetar carolingian era pfundul sau libra (livra) de argint care cântărea între 300-400 g.
Ne aducem aminte şi din materialele anterioare că în Roma Antică libra (livra) era unitatea de măsură pricipală, etalon, în stabilirea valorii şi greutăţii, cu mult înainte de apariţia monedelor, fiind în vigoare până la introducerea aes (as) ca unitate ponderală = 327,45g. În sec IV d. Hr. , după moartea lui Constantin I, libra de aur sau de argint devine măsură preferată de calcul.
Tranzacţiile cu aes (as), termen general pentru bucăţi de aramă, bronz sau chiar minereu erau destul de greoaie, ceea ce face ca schimburile să se desfăşoare într-un ritm necorespunzător . În momentul finalizării schimbului bucăţile de bronz şi aramă erau cântărite cu ajutorul unei balanţe, de aici a rămas în istorie expresia ,,prin aramă şi balanţă” în latină per aes et libram. Aceasta a impus ca prin sec. IV î. Hr. să apară o serie de monede oficiale. Romanii au bătut de la început monede de bronz (aes grave) cu etalonul de o libră, (as) având subdiviziuni şi multipli. Aceste monede înlocuiesc bucăţile de aramă sau de bronz a căror valoare era echivalentă cu greutatea lor.
În sec. III î. Hr. romanii bat monede de argint a căror etalon, (echivalent general, care serveşte ca unitate de măsură) era dinarul (denarius).
Pentru a uşura schimbul de mărfuri, produse şi servicii, monedele de multe ori erau asimilate cu unitatea de greutate folosită în perioada respectivă. De aici suprapunerea denumirii monetare, cu denumirea unităţilor de măsură. Împăratul Bizanţului Ludovic cel Sfios, fiul lui Carol cel Mare, a decretat la anul 825 că se vor bate 240 de piese (dinari) dintr-o livră de argint, care era egală, la acel timp, cu 490 g. în sistemul actual. Aceasta făcea ca dinarul să cîntărească 2g. argint. Astfel s-a păstrat obiceiul de a socoti că 240 de dinari valora o livră (pfund). Libra era împărţită în 20 de solidus (şhiling) de argint.
Solidusul era o monedă de aur folosită în Imperiul Roman târziu (248-476) şi Imperiul Bizantin care a înlocuit vechiul aureus. Moneda cântărea 4,55g. (1:72 libră). Numele de solidus a fost folosit pentru monedele medievale de argint
Istorie
p. 24 Lohanul nr. 16, martie 2011
cunoscute sub numele de schilling. Această piesă a fost unitate de calcul şi monedă germană folosită şi imitată în N. Europei şi în Polonia, Transilvania, Ţările Române. În perioada carolingiană solidusul era împărţit în 12 denarius (dinari sau pfennig). Denumirea se foloseşte şi în Evul Mediu pentru pfennig (denari de Friesach), care valora 1:12 schilling = 1:240 libră carolingiană; 12 denari = 1 sou; iar 20 de sous = 1libra.
Şchilling-ul face parte din circulaţia monetară actuală a următoarelor state: Austria (1ş = 100 groschen), Kenya (1ş = 100 cenţi), Tanzania ( 1ş =100 cenţi), Uganda (1ş = 100 cenţi), Somalia (1ş = 100 centesimi). (C. C. K. – op. cit.). În timpul lui Ludovic ce Sfânt se bate un ,,dinar de aur cu blazon,” aşa-numitul denier d,or a l,ecu. Ecu însemnând atât blazon, cât şi un scud. Deci, scudul este o monedă ce poartă pe revers un blazon (scut) şi va valora 10 sous de Tours.
Ecu, în zilele noastre este unitatea convenţională a Uniunii Europene din 1979, în cadrul Sistemului Monetar European, avînd la origine o monedă medievală franceză. (V.M.-B. op.cit)
Cosonii dacilor
Escudo – monedă de argint italiană, provine din cuvântul scudo care la rândul său provine din cuvântul latin scutum = scut. Escudo a fost şi unitatea monetară a Portugaliei, până la euro (1 e = 100 centavos) şi în teritoriul său de influienţă Capul Verde (1e = 100 centavos).
În zilele noastre dinarul se foloseşte într-o serie de ţări: Algeria (1d = 100 centimes), Irak (1d = 1ooo fils), fosta Yugoslavie (1d = 1000 para), Kuweit (1d = 1000 fils), Libia (1d = 1000 dirhami), Iordania, Tunisia, Bahrain.
Evoluţia economiei şi monedei între secolele XI -XV
Domnia regelui franc Carol cel Mare a constituit un model pentru secolele următoare. Căderea imperiului carolingian şi un nou val de invazii (vikingii) au dus la transformări în societatea medievală. Secolele XI-XIII reprezintă vârful acestei perioade.
În primul rând a avut loc o creştere demografică, datorită alimentaţiei mai bune şi situaţiei politice mai stabile, ceea ce a dus la repopularea satelor şi la creşterea producţiei agricole. Acest surplus de produse agricole se datorează
introducerii în cultivarea pământului, a sistemului de rotaţie trienelă a culturilor, folosirii plugurilor de fier şi inventării hamurilor pentru cai. Creşterea populaţiei a dus la creşterea consumului. Consumul va stimula producţia, producţie care presupune atragerea de noi forţe de muncă, care în final duce la dezvoltarea oraşelor. Creşterea producţiei a făcut necesară eliminarea surplusului de produse şi comerţul a fost revigorat, ceea ce a dus la apariţia negustorilor, la înflorirea centrelor de schimb şi dezvoltarea administrativă.
În sec al XII-lea, în N. Franţei şi Angliei s-au constituit asociaţii de negustori, cu scopul de a-şi apăra şi extinde interesele profesionale, asociaţii numite ligi sau hanse. În Anglia hansele mai erau numite easterling adică comercianţi răsăriteni, astfel că de aici, se pare că provine denumirea de liră sterlină, (sterling), atribuit monede engleze, pentru că banii care circulau pe atunci în Anglia erau bătuţi după modelul monedei folosite de comercianţii germani din regiunea Mării Baltice (oesterlinge = oamenii din est), iar aceşti bani aparţineau hanselor.
În această perioadă dinamismul economic este încorsetat de o serie de inconveniente. Monedele în circulaţie erau bătute în numeroase ateliere monetare ale baronilor, înalţilor prelaţi, oraşelor, etc., realitate care ştirbea puterea suveranilor şi implica prezenţa schimbătorilor de bani specializaţi (zarafi) şi apoi prezenţa băncilor.
Zarafii îşi puneau monedele, pregătite pentru schimb, pe o bancă, de unde numele viitoarei instituţii bancare, precum şi numele de bancherius (bancher) care se dădea zarafilor. Aceştea se mai ocupau cu operaţiuni de tip ,,depozite” şi de ,,viramente.” Prima bancă publică se pare că a fost o bancă din Veneţia, aflată pe podul Rialto (1171) şi recunoscută oficial ca banchi de scritta, ,,bancă de viramente” în anul 1587 sub denumirea de ,,Banca di Rialto.” Băncile unde se fac afaceri sunt cunoscute ca banchi de mercato.
Un bancher veneţian nu numai că primea depuneri de bani, dar printr-un înscris cunoscut sub numele de cambie transfera plăţi de la cumpărător la vânzător. Această tehnică financiară a fost perfecţionată de banca familiei Medici din Florenţa.
Florentinii merg cu subtilităţie financiare încât fac deosebire între banchi minuti, ,,micile bănci ale zarafilor” care fac comerţ cu monedele, primesc depozite, cumpără metale preţioase şi banchi grossi, ,,marile bănci” care sunt intreprinderi comerciale ale marilor companii.
Timp de aproape 1500 de ani, în lumea creştină, dobânda a fost un subiect extrem de delicat, aflându-se sub influenţa Bisericii. Interzicerea canonică a dobânzii, de la origini şi până la sec. XVIII rămâne un factor istorico-economic cu implicaţii diverse în dezvoltarea organismului economic al
Istorie
p. 25 Lohanul nr. 16, martie 2011
societăţii. Doar în Evul Mediu împrumuturile cu dobândă au fost permise, dar să fie practicate numai de necreştini şi lombarzi. Astăzi se practică aşa numitul credit lombard (overdraft), o formă de refinanţare acordată societăţilor bancare pentru asigurarea plăţilor zilnice ale acestora.
Sub influenţa factorilor religioşi, economici se acceptă bancherilor, în timp, ca în schimbul serviciilor care-l fac oferind protecţie banilor aflaţi în ,,depozite,” să facă afaceri pentru profitul lor personal. Astfel, întâi genovezii apoi flamanzii nu păstrează în numerar (caşh, lichidităţi) disponibil decât jumătate, apoi 30% din sumele depuse. Restul banilor sunt folosiţi la finanţarea afacerilor comerciale ( împrumuturi, investiţii, arbitraje de cursuri şi dobânzi, operaţiuni fiduciare, depozite ş.a.). Aşadar, bancherii devin negustori, marfa lor fiind banii.
Marele comerţ avea nevoie pentru dezvoltare de monede mari de aur şi argint. Negustorii nu mai puteau căra la târguri, bâlciuri, saci cu monede de valoare mică. Monometalismul şi unicitatea monedei care la început prezenta avantaj, acum, datorită noilor condiţii economice a devenit o frână în ,,globalizarea” schimburilor comerciale. Ştim deja, caracterul limitat al schimbului de mărfuri pe timpul lui Charlemagne nu cerea o monedă mai mare, solidus-ul şi libra fiind mai ales unităţi de socoteală. Pfenigul (dinarul) era una din cele mai cunoscute şi folosite monede ale Evului Mediu. Plutea în aer nevoia de reformă monetară. Bătea din nou la uşă bimetalismul (bază a unor sisteme monetare în cadrul căreia două metale, aurul şi argintul, servesc la exprimarea valorii tuturor celorlalte mărfuri, ca echivalent general).
Legat de pfenig, o unitate de greutate şi de cont din argint bătută în Imperiul Carolingian în anul 1000 a fost marca de Koln (234g) şi marca de Viena (280g). Marca a funcţionat
ca unitate monetară a două state până la introducerea euro. Germania (1 D.M. = 100 pfennig), Finlanda (1 M = 100 penia).
Prima libră, în Anglia a fost bătută în timpul lui Wiliam Cuceritorul în sec XI în Turnul Londrei de unde denumirea de ,,Tower Pound” adică libra turn. Lira sterlină, (esterlini) era o monedă emisă de regele Henric al III-lea al Angliei (1216-1272) după modelul denarilor-pfenigi sau pennies şi a fost confecţionată din argint având ca ,,tată” un meşter german. Lira în Great Britain = pound (sterling) = 20 şhilling; un şhilling = 12 pence; 1penny = 4 farhings. Anglia nu va avea moneda sa proprie decât în anul 1344.
Lira este unitatea monetară a mai multor state, dintre care: Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de N. (1l = 100 pence) – liră sterlină, Irlanda (1l = 100 new pence), Liban (1l = 100 piaştrii), Turcia (1l = 100 curuş), Italia (1l = 100 centesimi), Vatican ( 1l = 100 centesimi), Malta (1l = 100 cente), Cipru (1l = 100 mils), Siria (1l = 100 piaştri).
În lista de măsuri şi greutăţi folosite astăzi în M. Britanie, S.U.A., Canada şi Australia găsim la capitolul ,,greutăţi” ca unitate de măsură ponderală pound (ex. cumpărăm 2 pounds de mere, adică o,9o6 kg. în sistem avoirdupois) în traducere livră, fount echivalent a 12 ounces, în unităţi ale sistemului metric = 0,373 g. (sistem troy ).
Provocării lipsei de monedă mare îi răspunde oraşul Florenţa care pe la anul 1252 emite o monedă de aur = 3,5 g. numită florin. Pe avers era imprimată floarea de crin, preluată de la stema oraşului (fiorino d,oro). A fost imitat în numeroase ţări europene şi a servit ca model pentru ducatul (ţechin) veneţian sau guldenul olandez. Cu acelaşi nume este cunoscută şi moneda de argint emisă în Imperiul Habsburgic, în sec. al XIX-lea. Florinul în zilele noastre este prezent în Olanda şi Surinam.
Guldenul - monedă de aur emisă de Ioan al Boemiei pe la 1325 reprezintă varianta germană a florinului = 3,5 g. Ca denumire guldenul a rezistat timp de VII secole, când în anul 2000 a fost înlăturat de euro.
Dogele Veneţiei Enrico Dandolo în anul 1284 are resurse să emită o monedă de aur = 3,5 g. numit ducat, zechino. Numele de zechin provine de la insula Zecco, insula în care se află atelierul monetar al statului veneţian, iar termenul ducat se datorează ultimului cuvânt din legenda Sit(ibi) H(ris)e dat(us) q(uem)tu regeste duca(tus), ca şi reprezentării ducelui îngenunchiat. Moneda a fost emisă până la împăratul austro-ungar Franz Iozef (1848-1916). În Ţările Române este cunoscut şi sub numele de galben venetic. (V.M.–B. op.cit). O altă opinie despre originea denumirii ar fi ,,moneda degelui” (doge se spune în lat. dux).
Istorie
p. 26 Lohanul nr. 16, martie 2011
Sunt monede care reflectă din plin anumite realităţi ale timpului. Un bun exemplu este constituit de franc, monedă de aur creată în 1360 de regele Franţei Ioan cel Bun în urma eliberării din captivitatea englezilor. După 1577 Henri al III-lea
bate francul de argint. Numele monedei a fost recreat în 1798, folosindu-se până la introducerea euro în Franţa (1f = 100 centimes), Belgia (1f = 100 centimes). Monedele ţărilor francofone (Benin, Burkina – Faso, Burundi, Camerun, Congo, Coasta de Fildeş, Gabon, Guineea Ecuatorială, Mali, Niger, Republica centrafricană, Senegal, Ciad, Togo) se numesc tot franci, Elveţia (1f. = 100 centimes) şi Luxemburg (1f = 100 centimes).
Evoluţia economiei şi monedei între sec. al XV-lea şi sec. al XX-lea
După epoca de avânt şi civilizaţie medievală din sec. XII-XIII, finele Evului Mediu a fost marcat de destrămarea guvernelor naţionale, marea schismă papală (1054), colaps economic şi demografic provocat de foamete şi epidemii (ciumă), războiul de o sută de ani (1337-1453) dintre Anglia şi Franţa .
Dezechilibrele economice, stagnarea schimburilor comerciale, se datorează, înainte de toate, lipsei de metale preţioase. Abuzurile în baterea de monedă mică au continuat. O
monedă de metal comun introdusă în circulaţie face ca moneda de aur şi argint să dispară fiind tezaurizată sau transformată în bijuterii, metal-lingouri. Din acest studiu, lordul Gresham emite ideea ,,Moneda rea scoate din circulaţie moneda bună”,
cunoscută în economie ca Legea lui Gresham.
Sec. XV se caracterizează printr-o dezvoltare economică având ca motoare intensificarea activităţii agricole, activităţi pre-industriale din zona ind. textile, extractivă, metalurgică.
Marile Descoperiri Geografice (sec. XV), Cuceririle Coloniale, materializate prin sosirea în cantităţi mari de metale preţioase din ,,Lumea Nouă, ” creditul public şi privat constituie activităţi care contribuie la dezvoltarea vieţii economico-sociale. Uşor, uşor, dezvoltarea economică a devenit motorul principal al transformării pe toate planurile.
Prezenţa inflaţiei generată de afluxurile de monedă preţioasă, în afara acţiunii negative materializate prin preţuri mari, falimente, scăderea nivelului de trai, a provocat şi o circulaţia monetară dinamică şi implicit un stimulent incalculabil pentru marele comerţ.
Istorie
p. 27 Lohanul nr. 16, martie 2011
Creşterea comerţului, alături de atenuarea restricţiilor religioase determinate de Renaştere (sec. XIV-XVI), Reforma religioasă (sec. XVI) etc. a permis dezvoltarea deosebită a băncilor şi implicit a tehnicilor financiar-bancare. Astfel se răspândeşte folosirea actelor scrise, a scrisorilor de afaceri şi a contabilităţii în partidă dublă.
La această dată, din cauza frecventelor instabilităţi monetare, lipsei de metale preţioase, începe să se folosescă hârtia-monedă care facilita mult schimburile comerciale. La sfârşitul Evului Mediu se răspândeşte poliţa ,trata (obligaţie scrisă care dă dreptul deţinătorului ei ca după expirarea termenului de plată să ceară de la debitor plata sumei înscrisă în act), cecul, adică ordinul scris de a plăti unei terţe persoane. În sec. al XV-lea apare ,,contractul de schimb” cambium, prin care bancherul se obligă la cererea clientului să efectueze plăţi în alte localităţi şi ţări pe baza unei scrisori numită lettera di pagamento (scrisoare de plată). Ne amintim că jumătatea estică a Imperiului Roman, cunoscută sub numele de Imperiul Roman de Răsărit, a devenit Imperiul Bizantin (anul 395), mai târziu o mare putere mediteraneană care a supravieţuit până în 1453, căderea Constantinopolului când Mediterana de E., din cauza prezenţei musulmane, se închide pentru comerţul ţărilor de V. Europei. În această situaţie centrul comercial al Europei se mută de la Veneţia, în N., şi în V. pe malurile Oceanului Atlantic. Aceasta a dus la declinul băncilor italiene şi intrarea Olandei într-o perioadă de dezvoltare rapidă a comerţului şi a meşteşugurilor, fapt ce a determinat înfiinţarea la Amsterdam în anul 1609 a unei bănci puternice.
Marele progres pe drumul modernizării a fost făcut odată cu apariţia băncilor de stat, băncile centrale ale viitorului. Banca Angliei, înlocuind Banca Amsterdamului, a fost deschizătoare de drumuri, efectuând aperaţiuni bancare complexe. Fondată în anul 1694, cu aprox. 100 de ani mai târziu ca Banca Amsterdamului, funcţiile ei s-au diversificat: asigurarea fondurilor necesare guvernului, împrumutându-l cu bani pe timp
de pace sau de război. Garanta cu pietre şi metale preţioase emisiunea de bilete de bancă, bancnote. Banca era autorizată să sconteze cambii (operaţiune bancară care constă în cumpărarea efectelor de comerţ: cambie, trate , bilete la ordin, etc. de către băncile comerciale înainte de ajungerea lor la scadenţă) şi să primească depozite. Simultan pe baza resurselor formate, banca acordă comercianţilor credite pe termen scurt. În esenţă, Banca Angliei a contribuit la dezvoltarea sistemului financiar, iar istoria ei se împleteşte cu istoria economico-financiară, diplomatică, socială şi geo-politică a Imperiului Britanic.
Banii de hârtie (bancnotele) au însoţit dezvoltarea sistemului bancar şi au fost emise pentru prima dată de bancile (Suedia – 1661) care au procedat la plata din depozitele lor de aur a sumei înscrise pe bilet. Ec. Adam Smith (1723-1790) a fost de părere că ,,toţi banii de hârtie de orice fel care circulă cu uşurinţă într-o ţară să nu întreacă niciodată valoarea aurului şi argintului pe care le înlocuiesc.” Banii de hârtie s-au confecţionat prima dată în China pe la anul 840. Astăzi bancnota reprezintă un semn emis de autoritate, cu valoare nominală obligatorie.
Deci odată cu progresul tehnicilor comerciale, viaţa economică se schimbă. În plus, Europa Occidentală revine la baterea monedelor de aur, care în anumite cazuri au fost denumite după numele conducătorilor de stat pe timpul căruia au apărut, exemplu: ludovicii din 1640 aveau pe avers
capul şi legenda (textul scris pe ambele feţe ale monedei) cu numele regelui Ludovic (Louis), greutatea acestei piese fiind în anul 1709 de 7 g.
Sultaninii, comandaţi la Veneţia au fost bătuţi pentru Imperiul Otoman. În sec. XIX apar în Franţa napoleonul = 20 franci.
În Ţările Române, în secolele XVII-XVIII apare şi se foloseşte o monedă de aur care se va numi pol şi valora 20 lei aur (1868) sau 20 lei aramă (1867); există şi bancnote de 20 de lei. Pol-ul a fost folosit ca monedă de calcul în Ţările Române. În slavonă un pol reprezenta jumătate, prin extensie, denumirea va reprezenta un instrument bănesc echivalent cu 20 de unităţi. (V.M.-B. op.cit).
Leul este unitatea monetară a României (1l = 100 bani). După părerea specialiştilor, denumirea vine de la talerul-leu (leuwen-daalders) care avea pe avers un leu rampant, monedă olandeză din argint de mare circulaţie în Ţările Române, în sec. XVII-XVIII. Monedă românească de cont din secolul XVIII, leul echivala cu 40 parale. Devine monedă efectivă a României, adică reprezintă unitatea monetară a sistemului monetar naţional al României, prin Legea din 14-26 aprilie1867. Şi unitatea monetară a Republicii Moldova foloseşte acelaşi nume (1993). Leul-taler mai devine model pentru moneda bulgărească modernă, leva (1l = 100 stotinki)
p. 28 Lohanul nr. 16, martie 2011
la care s-ar putea adaugă unitatea monetară a Albaniei, leka (1l = 100 quindarka) şi multe alte monede.
Para, în turceşte însemnă argint. A fost subunitate a leului vechi (1 para = 1:40 dintr-un leu de calcul). Para-ua a fost utilizată de la dispariţia talerului – leu pâna la reforma monetară din 1867.
Ban – subdiviziune monetară românească. Banul a fost introdus prin reforma monetară din 1867 care, adoptând sistemul zecimal, a înlocuit paraua ca subdiviziune a unităţii monetare (1leu = 40 parale) cu banul. De atunci, unitatea monetară a României, leul se subdivide în 100 de părţi, denumite bani. Termenul ban derivă, conform părerii mai multor cercetători, din denarius banalis (dinarul banal), emis de banii Slavoniei în perioada 1255-1349.
Sunt interesante definiţia şi originea şi a altor monede. În acest sens amintim de rublă. Acest nume se pare că derivă dintr-un vechi cuvânt slav rubit, care însemnă ,,a tăia.” Aceasta ne arată că primele ruble erau bucăţi de metal tăiate dint-un cilindru întreg de aur sau argint. Rubla = thaler, era o monedă rusească de argint şi se folosea ca unitate de cont. De la Ţarul Petru ce Mare valorează 100 denghi. Rubla este unitate monetară a fostei U.R.S.S. şi în prezent, a unor state membre ale C.S.I. (1r = 100 copeici).
Numele piastrului spaniol, fabricat în timpul lui Carol al II-lea ca şi a celui turcesc bătut în 1718 provine de la cuvântul piastro care în italiană însemnă ,,raft.” Astăzi piastrul este subunitate monetară folosită în ţări ca Sudan, Siria, Liban, Libia.
Nu putem să încheiem scurta noastră călătorie prin istoria monedei medievale fără să nu reamintim de celebrul thaler care a fost o monedă de argint, bătută în premieră în Saxonia (Germania) în anul 1519. Thalerul mai este cunoscut şi sub următoarele nume : crown (coroană) Anglia, ecu în Franţa, tallero sau scudo în Italia, pesetas în Spania până la euro şi dollar în America. (V.M.-B. op.cit.).
Coroana este, după cum ştim, o unitate monetară apărută în Evul mediu, dar folosită şi astăzi în mai multe state: Cehia şi Slovacia (1c =100 haler), Danemarca (1c = 100 ore), Islanda (1c = 100 aurar), Norvegia (1c = 100 ore), Suedia (1c = 100 ore), Estonia (1c = 100 senti). Menţionăm că de la 1.o1.2011 Estonia va trece la euro.
Cea mai puternică monedă din lume, dolarul îşi are originea în Europa medievală. Americanii în mod demonstrativ faţă de fosta metropolă Anglia, şi-au bătut moneda lor, dolarul, după thalerul german al cărui nume provine din olandeză, monedă de argint de mare circulaţie în Evul Mediu. Dolarul este o unitate monetară folosită astăzi în mai multe ţări: S.U.A. (1d = 100 cents), Australia (1d = 100 cents), Canada (1d = 100
cents), Liberia (1d = 100 cents). Belize, Insulele Marshall, Insulele Solomon, Jamaica, Kiribati, Zimbabwe şi dolarul caraibian (Dominic, Grenada, St. Kitts şi Nevis, St. Vincent, St. Lucia).
În concluzie sistemul monetar carolingian a fost adoptat sub diferite nume timp de o mie de ani.
Susţinătorii mercantilismului din sec. XVI-XVIII echivalau bogăţia cu posesia de aur sau de lingouri obţinute de pe urma negoţului.
În anul 1821, Anglia a fost prima ţară care a renunţat la bimetalismul aur-argint şi a introdus etalonul de aur. În perioada etalonului-aur orice deţinător de bancnote avea dreptul să le prezinte la ghişeele băncii emitente solicitînd în schimb cantitatea de aur pe care acestea le reprezentau (convertibilitate, schimbare în aur). Etalonul aur a funcţionat până la Primul Război Mondial (1914), când se prăbuşeşte etalonul aur-monedă (sistem financiar în cadrul căruia valoarea banilor corespunde valorii aurului) şi implicit oprirea convertibilităţii în aur a biletelor de bancă care s-au transformat pe deplin în bani de hârtie.
Datorită etalonului aur-monedă, sec. al XIX-lea a cunoscut o stabilitate a ratei de schimb (cursul de schimb ce reflectă preţul monedei naţionale în monedă străină, adică raportul dintre moneda unui stat şi moneda altui stat) şi o dezvoltare economică importantă.
Începând cu anul 1971 administraţia Nixon a sistat convertibilitatea în aur a dolarului, astfel principalele monede vest europene, inclusiv dolarul au trecut la flotare. Într-o altă exprimare vânzarea- cumpărarea unei monede naţionale, a unei valute în schimbul altei monede străine pe piaţa schimburilor valutare, se face la un preţ sau curs valutar, care nu mai poate fi oficial, ci de piaţă, flotant, liber.
Altfel spus, de la această dată (august 1971) nu se mai poate vorbi de o convertibilitate oficială, ci de o convertibilitate flotantă, de piaţă. Adică aurul nu mai este legat de paritatea monetară (raport valoric dintre două monede, exprimate în aur sau o terţă valută), nemaiavând preţ fix ci variabil, în funcţie de Legea cererii şi ofertei exprimată pe piaţa valutară. Metalul preţios nu mai este etalon monetar (cantitate de aur, argint corespunzător unei unităţi monetare), însă continuă să fie menţinut de Băncile Centrale de emisiune ca stoc de rezervă.
Am văzut că metalele, mai ales aurul şi argintul, se folosesc drept monedă (metalul-bani) de peste 4000 de ani, iar monedele standardizate, moneda propriu-zisă de metale preţioase (banii-monedă), se folosesc de aproximativ 2600 de ani (1900+700), adică din sec. VII î.Hr. până la începutul Primului Război mondial (1914).
Istorie
p. 29 Lohanul nr. 16, martie 2011
În Europa, banii-monedă au fost înlocuiţi cu banii de hârtie, bancnote în sec. XVII, care nu mai au valoare proprie, dar pot măsura valoarea celorlalte bunuri şi servicii. Referindu-se la banii de hârtie, Karl Marx (1818-1883) spunea: ,,În circulaţia semnelor valorii, toate legile circulaţiei băneşti reale apar răsturnate. În timp ce aurul circulă pentru că are valoare, banii de hârtie au valoare pentru că circulă.”
Făcând un calcul 1914-1600 = 314, deci circa 300 de ani oamenii au folosit în paralel monezi cu valoare proprie, de aur şi argint, şi semne băneşti fără valoare proprie, bancnotele, care reprezentau în circulaţie aurul şi argintul, fiind din această cauză, deplin convertibile în aur şi argint.
Începând cu Primul Război Mondial şi până astăzi au circulat bancnotele converibile şi neconvertibile precum şi alte forme moderne de bani.
Cerem iertare cititorului, şi cu riscul de a cădea în didacticism, reamintinm că banii (money) sunt o marfă specială care îndeplineşte funcţia de echivalent general şi instrument de schimb. Banii mai sunt şi o denumire generică pentru toate felurile de monedă şi de semne de valori.
Cu timpul, datorită complexităţii vieţii economice, formele banilor în economia de piaţă devin diverse:
- banii de cont (bani scripturali). Aceştea reprezintă disponibilităţile aflate în conturile bancare şi care circulă între aceste conturi cu ajutorul a două instrumente de plată: viramentul şi cecul.
- banii de credit. Denumire generică pentru semnele băneşti care au la origine o operaţie de credit: bancnotele, cecurile, cambiile.
- moneda electronică. Cartelă magnetică, carte de credit care permite stocarea puterii de cumpărare.
- Euro, este noua monedă europeană adoptată de către U.E. la 1 ianuarie 1999 şi care este folosită de la 1 ianuarie 2002. Faţa comună a tuturor monedelor europene reprezintă o hartă a Uniunii Europene pe un fond cu linii paralele care leagă stelele steagului U.E. Pe monedele de 1 şi 2 euro este desenată o Europă unită fără frontiere.
Feţele specifice ale monedelor euro
Austria are un design diferit pe fiecare monedă, cu influenţe ce provin din artă, arhitectură sau botanică (flori). Belgia are portretul regelui Albert al II-lea. Finlanda are imprimate zmeură, lebede, leu heraldic. Franţa are elemente din botanică (arbore), semănător, o fată, personificare a Republicii franceze. Germania are acvila înconjurată de stele U.E., poarta Brandenburg. Olanda are portretul reginei Beatrix. Irlanda are harpa celtică şi cuvântul ,,Eire” (fosta denumire a Irlandei). Italia are desene diferite după capodoperele artiştilor italieni. Luxemburg are pe monede profilul Marelui Duce Henri. Portugalia are sigiliul regal din 1134, 1142 şi 1144. Spania are portretul regelui Carlos I de Burbon, Miguel de Cervantes şi catedrala din Santiago de Compostela.
Pentru omul contemporan, banii înseamnă monede, bancnote şi depozite bancare. Economiştii prognozează că secolul XXI, va fi un secol fără monede sau bancnote, tranzacţiile făcâdu-se electronic sau cu cecuri.
Bibliografie selectivă
F. Broudel – Jocurile schimbului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979. J. Barber – Istoria Europei moderne, Ed. Liber, Bucureşti, 1993. V. Mihăilescu Bârliba – Numismatică, Ed. Universităţii ,,A.I. Cuza” Iaşi, 2oo5. O. Drâmba – Istoria culturii şi civilizaţiei , Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1984. J. Favier – Istoria banilor, Ed. Artemis, bucureşti, 1994. P. Miquel – Evenimente cruciale ale istoriei, Ed. Lider, Bucureşti, 2002. C. Preda – Enciclopedie numismatică antică în Romania, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2008. I. Vochescu şi col. – Bancnote şi falsificatori de bancnote, Ed. Şansa S.R.L., Bucureşti, 1996. C. C. Kiriţescu – Moneda, mică enciclopedie, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982. C. C. Kiriţescu – Băncile , mică enciclopedie, Ed. Expert, Bucureşti, 1998. X X X – Enciclopedie ilustrată de istorie universală, Ed. Reader,s Digest, Bucureşti, 2006. X X X – Atlas istoric ilustrat al lumii, Ed. Litera Internaţional, Bucureşti, 2009.
Istorie
Exprint
perioecono
Jeîntrepde pclubuinternavantmijlodin se
Vexpripâinebere,tramvmai mpiesămult,valorcazinincinfiind
MO asputeacelui doar preci
J
p. 30
Jeto
xonimia estetre altele, cu
etoanele sunt ca înlocuitoriperioadele de
oadele de staomice şi socia
etoanele au fprinderi indus
piatră, exploaturi5, moşii6 şne, pentru prtaje. Ele înlo
oacele de plateturi de doua
Caaloarea înscriimat explicit îne, carne, porţi sifon ş.a.), tvaiul, cu ascenmari le întâlnă a Cazinoulu, pentru cele frile nominale noului din Sinnta cazinoului
primite de ori
Majoritatea jetostfel de menţau fi folosite care le comanvaloarea nom
izare12 .
oanele – se
de ieri
Prof. M
e o ramură astudiul jetoan
mijloace de i ai monedei
e criză când mabilitate. Ele ale din epoca
fost editate dstriale1 , întretări forestiereş.a., în scopurestaţii de seocuiesc pentrua curente .Unsau mai multe
azinoul din Cisă pe jetoanen bani/lei sau ie de mâncaretutun, sau un nsorul, o convnim la jetoaneui din Sinaia9 folosite astăzi
de: 5, 20, 10naia aveau pu
ci şi în oraşuice negustor11
oanelor nu auţiune nu era decât la magndase .Unele
minală 1 leu,
mne monetşi de azi
Marian Bolum
a numismaticnelor.
plată folosite mărunte. Ele
moneda mărunevidenţiază
modernă sau
de diverse ineprinderi de ce3, mine4, înul efectuării rvicii sau peu un spaţiu nele sunt solite piese.
Constanţa e poate fi un zile de muncă
e, băutură7 ( ţanumit servi
vorbire telefonele de cazinoşi 100000, sala astfel de fi00 şi 500 lei
utere de cumpul Sinaia şi ch1 .
u indicaţii privneapărat ne
azinul sau capiese au înscr2 lei, 3 lei ş
tare
m - Bârlad
cii care se o
într-o primă e au apărut anta era rară cât
aspecte ale contemporan
nstituţii sau fconstrucţii2 ,cchisori , asounor cumpă
entru oferirea şi un timp ltare altele fac
echivalent băă, o anumită mţap, halbă, sticiciu, o călătornică8. Valoril
ou ,10000 penau poate chiairme10. Jetoanei emise de papărare nu numhiar în împrej
vind destinaţicesară întruc
antina întreprinrise pe ambeleş.a .fără nici o
Is
cupă,
etapă atât în t şi în vieţii ă.
firme, cariere ociaţii, ărături
unor imitat parte
ănesc, marfă, clă de rie cu e cele ntru o ar mai ele cu atronii mai în jurimi
ia lor. ât nu nderii e părţi o altă
Jetolor rgarandispo
Jebani subînconfuprodu
Prapropvalab
Jetdeteravantîntrep
Udestinloculsă le
Jeaccesposes
O necesdin p
Pjetonexperalumşi zinichetimp,plastifolos
Unvederlucradoar care literacâţivCarnConsAntoRobe
storie
oanele nu averestrânsa doarntată. Doar conibilă contrav
etoanele care aaveau uneo
nţeles unitateauzii, însă şi-auselor ridicate
rimele jetoanepiat de cel al bile la cantine
toanele emisermina angajaţitajul angajatprinderii.
Unele jetoanenate fidelizăril banilor mărucheltuiască to
etoanelor folosul la tramvaisia lor dovedin
parte din jetosare pentru ri
primul război m
Pentru stabilirn colecţionarurienţă. Cele m
miniul sau aliajincul care delare sau zinc, mai ales laice. La jetoan
sesc aliaje de c
nele jetoane re doar func
ate. Gravorii arareori numeîl propuneau
atura de speciva dintre cei mniol Gravor), stantin (C D)on ( Anton Fert ( R. Fassl
Lohanu
eau curs legalr la firma emcazinourile ervaloarea în ba
aveau înscrisăori înscrise a monetara la au îndeplinit e de consumat
e cu valoare îbonurilor de m, magazine de
e de întrepriii să îşi cheltutorului, fie l
le de cofetării clienţilor deunţi consumatoot acolo.
site la utilizari, lift, tonomand plata servi
ane au fost emidicarea unormondial în div
rea materialulul are la dispomai folosite mjele lor .În anude obicei avcare sau, mua jetoanele dnele noi ,în scupru-nichel.
sunt neatrăgţionalitatea,
acestor piese sele lor este treu. O listă cu ialitate 15. Din
mai cunoscuţi :Carniol Fiul , Dogariu OcFassler SUCCler Bucureşci,
ul nr. 16, m
l, astfel putemmitentului, varau obligate ani a pieselor e
ă valoarea nomnumai cifrecare se referscopul de a
tori.
în echivalent bmasa din zilele întreprinderi
inderi erau ouiască o partela cantina, f
rii, restauranteoarece priminorii erau nevo
rea diverselorat sau la un aciului.
mise pentru strr monumente verse zone ale
lui din care eoziţie, de multmateriale au fo
umite perioadveau suprafeţult mai rar, ade cazinou, sspecial cele p
gătoare, realizaltele însa s
sunt greu de iecut explicit în
principalii gntre aceştia va: Carniol Man( M.Carniol
ctavian (OCTC, Fassler Bu, R. Fassler B
martie 201
m explica circaloarea lor nprin lege sa
emise.
minală în lei sele, rămânânreau ceea ce g
realiza decon
bani aveau unle noastre. Ele, berării ş.a..
o modalitate e din venituri fie la econo
te sau berăriind ca rest jetoaoiţi să se întoa
r aparate permautomat de ca
rângerea de foînchinate ero
e ţarii.
ste confecţionte ori, doar pr
ost cuprul, nicde s-au folosit ţele protejateargintul. În use folosesc mpentru automa
zarea lor avâsunt foarte fridentificat deon formatul gragravori o găsa prezentăm
naheim( M.CarFiul) ,Dumit
ADO,OD), Fucureşci ), FBucureşti ), V
11
culaţia nefiind a aibă
sau în nd de genera ntarea
n scop e erau
de a tot în
omatul
i erau ane în arcă şi
miteau afea13,
onduri oilor14
nat un ropria
chelul, fierul
e prin ltimul
masele ate ,se
ând în rumos oarece afic pe im în şi noi rniol , trescu
Fassler Fassler Vasile
p. 31 Lohanul nr. 16, martie 2011
Gabor (VG,V.G.), Teodor Radivon -bijutier, furnizorul Casei Regale, Radivon N .ş.a.
Cele mai vechi jetoane din spaţiul românesc descrise în literatura de specialitate au fost realizate în Banat în prima jumătate a secolului al XIX-lea ,ele reprezentând zile de robotă şi fiind inscripţionate cu ½ , ½, ¾ sau 1.Tot pentru aceeaşi perioadă şi pentru aceeaşi zona au fost realizate jetoane de munca pentru zilieri ( ţărani liberi ce lucrau cu ziua sau muncitori sezonieri), semnele valorice fiind aceleaşi şi reprezentând zile de lucru efectuate16 .
Cele mai vechi jetoane româneşti cunoscute, după C. Kiriţescu, sunt din perioada 1868-1872 şi au fost emise, în condiţiile în care statul nu reuşiseră să bată toate monedele promovate de legea din 1867, de instituţii precum Manufactura de tutun sau Depozitul Central al Armatei,valoarea înscrisa pe ele fiind exprimată în timp de munca ( ½ zi de muncă, 1 zi de muncă,1 ½ zi de muncă ) 17.
Jetoanele au avut o larga circulaţie la nivelul comunităţilor locale până la jumătatea secolului al XX-lea când, treptat, au fost scoase din circulaţie de regimul comunist ajungându-se ca pană şi fisele de telefon să fie înlocuite cu monedele aflate in circulaţie.
Jeton de prezentare După 1990,datorită utilităţii lor jetoanele au reapărut pe piaţa românească . La început au fost folosite jetoane aduse de diverse firme străine însa ulterior au fost realizate şi la noi fiind personalizate cu datele emitenţilor Astfel ,astăzi circulă jetoane pentru diverse automate , de cafea, de jocuri mecanice ,de cazinouri sau chiar jetoane de prezentare a unor firme ce îşi desfăşoară activitatea în diverse zone din ţară18.
Despre jetoanele nu s-au scris, cu câteva excepţii, studii aprofundate şi nici nu s-au realizat cataloage ample , de regulă ,numismaţii limitându-se doar la prezentarea dimensiunilor , a greutăţii, a metalul din care au fost realizate şi a inscripţiile. Studierea lor din punct de vedere al contextului în care au apărut, a emitenţilor, a zonei şi perioadei în care au circulat s-a realizat doar rareori datorata zonei restrânse în care au circulaţie şi tirajul mic, fapt ce a determinat ca informaţiile ajunse la noi să fie foarte puţine. De asemenea, nu există nici un fel de evidenţă a firmelor emitente ceea ce face ca identificarea să fie uneori foarte dificilă dacă nu chiar imposibilă . Aceste motive
au făcut ca numărul colecţionarilor din acest domeniu să fie redus.
Primul studiu dedicat jetoanelor se pare ca îl datoram lui Constantin Iacubovici .
O alta abordare a acestui domeniu a fost realizata de C. Kiriţescu, în 1964, în primul volum al lucrării sale Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui unde prezintă 14 jetoane insa problema este abordată ,conform epocii în care a scris , din perspectivă marxistă "scopul principal al emisiunilor de semne monetare particulare era deci acela de a procura capitalistului posibilitatea ca, pe lângă exploatarea muncitorului ca vânzător al forţei de munca, sa-l mai exploateze şi în ipostaza de cumpărător al mărfurilor de prima necesitate" 19
In 1977, G. Buzdugan, Octavian Luchian si C.Oprescu în lucrarea Monede şi bancnote româneşti reiau problema şi identifică 149 semne monetare .În această lucrare apare pentru prima oară şi denumirea alternativă dată semnelor monetare,cea de jetoane 20 .Scopul lor este de a suplini lipsa de numerar mărunt insă sunt considerate, în continuare, doar o forma suplimentara de exploatare deoarece angajaţii erau obligaţi să le folosească la magazinul sau cantina patronului, preţurile fiind impuse de cel din urmă 21 .
Abia în anul 2003 a apărut un catalog dedicat în exclusivitate jetoanelor odată cu prima ediţie a lucrării lui Erwin Schäffer- Jetoane- România, Semne valorice şi mărci. Numărul jetoanelor catalogate, împreuna cu alte obiecte cum ar fi mărci de scule, mărci de câini, sau insigne de recenzori ,se ridica la 2800 de piese22 aflate în colecţia autorului, în alte colecţii particulare mai mici sau în colecţiile muzeelor din Bucureşti sau Budapesta. Cu toate aceste eforturi de cercetare şi de catalogare subiectul este însă departe de a fi finalizat aşa că aşteptam cu mare interes ediţia a II-a a lucrării sus amintite .
Alte articole şi studii referitoare la jetoane au apărut în Buletinul Societăţii Numismatice Române23, în revista Colecţionarul român 24 editată de Dragoş Baldescu şi Aldor Balazs , pe diverse site-uri25 unde, de regulă, se comercializează26 şi astfel de produse sau pe forumuri numismatice27 unde se discuta şi se prezintă imagini referitoare şi la acest subiect .La aceste ultime surse este de remarcat site-ul Romanien coins28 administrat de Adrian şi Mario Homutescu ,site care are o pagină distinctă dedicată acestui domeniu unde sunt prezentate o serie de jetoane care aparţin unor colecţionari.
Jetoanele despre care am scris cu această ocazie (probabil au existat câteva mii de variante, numărul lor exact fiind imposibil de precizat la stadiul actual al cercetărilor ) prin diversitatea lor, prin legătura lor cu istoria naţională sau locală vor determina dezvoltarea numismaticii româneşti .
Istorie
Prin genersigur
N
1http:/2http:/3 http4 httphttp://r6 http7 http8 http9 http10 6ht11 G. Român12 http13http14 http15E. SDeva, 16 A.Bromân17 C. KEnciclhttp://r19 C. K20 G. 21 Ibid22 E. S23 R.Opuţin c1991),OchesRomânp.143-cunosc1997) Erwin cunosc2003),;ErwinNumisRomâninediteRomanBucurpuţin c(2004-160.24ColecţjetoanjetonuColecţI.H.Ion
http://p26 http
p. 32
acest studiu rala a domeranţă, cercetăr
ConNOTE:
//romaniancoins.o//romaniancoins.o
p://romaniancoinsp://romaniancoinsromaniancoins.or
p://romaniancoinsp://romaniancoinsp://romaniancoinsp://romaniancoinsttp://romaniancoinBuzdugan, Octavneşti , Editura Spp://romaniancoinp://romaniancoinsp://romaniancoinSchäffer ,Jetoane-2003 ,p.12-557.
Balasz, Jetoane dn, nr .12 din decemKiritescu, Sistemlopedică, Bucureşromaniancoins.orKiritescu, op cit, Buzdugan, Octavdem, p. 253. Schäffer ,JetoaneOchesanu, C.Dimcunoscute în Bule, nr. 134-139, Edsanu, C.Dima, Jne anul 88-89 (19-178; Erwin Scute(III) în Bule,nr.144-145, EdSchäffer, R.M. Ş
cute (IV) în Bulet, nr.146-151, Edn Schäffer,,L,N.Hsmatice Române ne, Bucureşti, 2e ori mai puţinne,anul 98-193 (eşti ,2010 ,p. 13cunoscute (VII) î-2009), nr. 152-14 M.Sandor, Cirţionarul român,
nelor în Colecţioul emis de iluzionţionarul roman, nescu şi T.Rusesc
picasaweb.googlep://www.okazii.ro
ne-am propueniului şi aile ulterioare v
ntribuţie pentr
org/romaniantokeorg/romaniantokes.org/romaniantoks.org/romaniantokrg/romaniantokens.org/romaniantoks.org/romaniantoks.org/romaniantoks.org/romaniantokns.org/romaniantvian Luchian si Cort - Turism , Bus.org/romaniantos.org/romaniantoks.org/romanianto- România, Semn
de moşii utilizate îmbrie 2007. ul bănesc al leuluşti, 1997, p349. rg/romaniantokenp349
vian Luchian şi C
e- Romania, op cima, S.Samoila, M.
etinul Societăţii Nditura Academiei Jetoane româneş994-1995), Edituchäffer, Jetoane
etinul Societăţii Nditura AcademieiŞeptilici, M. Ilin, tinul Societăţii Nditura AcademieiHanganu , Jetoan,anul 92-97 (199
2003, p. 261-27n cunoscute (VI)(2004-2009), nr. 33 -148; T.Ciumîn Buletinul Socie157, Editura Acadrculaţia semnelor
nr. 4 din 16.onarul român, nnistul Cortini cunr. 7, 23.11.200
cu în Colecţionar
e.com/Cretulescuo/catalog/obiecte
us doar să faa istoriografivor completa
ru Arcul de T
ens/rocantina_fabens/ro_bucuresti_kens/rocooperativkens/jetoane5.htmns/ro_csb_clubul_kens/ro_epureni.hkens/ro_solacoglukens/jetoane3.htmkens/jetoanesinaiatokens/jetoanecaz
C.Oprescu , Moneucureşti, 1977, p. okens/ro_neutralekens/ro_distribuit
okens/romonumenne valorice şi măr
în sec XIX în Ban
ui şi precursorii l
ns/ro_prezentare_
C.Oprescu, op cit ,
it , p,18. .Dima, Jetoane roNumismatice RomRomane, Bucureti în Buletinul
ura Academiei Roe româneşti inNumismatice Romi Romane, Bucu Jetoane române
Numismatice Romi Române, Bucune româneşti (V)8-2003), nr.146-1; Erwin Schäf
I) în Buletinul S152-157, Editur
mara, Jetoane rometăţii Numismaticdemiei Române, r monetare (jetoa05.2006; M. Janr. 7, 23.11.200u ocazia reprezen06; T.Ciumara, Jrul român, nr. 10
uCorneliu/Jetoane-colectie/numism
acem o prezeiei problemeiacest demers.
Triumf
bricei_ciughi _cutarida.htm ve.html ml _studentesc_ html u.html ml a.html
zinouri.html de şi Bancnote 2 .html toare_autom nte.htm rci, Editura Corvi
nat în Colecţionar
lui,I,Editura
_reclama.htm
, p.308.
omâneşti inedite mâne anul 80-85 eşti ,1992, p.183-2Societăţii Numis
omane, Bucureştinedite ori mai mâne anul 90-91 ureşti, 2002 ,p.16eşti inedite ori ma
mâne, anul 92-97 ureşti .2003 ,p.2) în Buletinul So151, Editura Aca
ffer, Jetoane romSocietăţii Numisra Academiei Rmâneşti inedite oce Române, anul Bucureşti, 2010,ane) în Valea Jiar, Multiplele fe06; T.Ciumara, Dntaţiei din Bucur
Jetoanele restaurdin 23.05.2007.
eRomania# matica/jetoane.htm
Ist
entare i .Cu .
in,
rul
ori mai (1986-
221; R. smatice i ,1998,
puţin (1996-
61-185; ai puţin ,(1998-
231-260 ocietăţii ademiei mâneşti smatice omâne, ori mai 98-193 p.149-iului în
feţe ale Despre reşti în
rantelor
ml
27 http28 http
moldne adnaşteMunNațiorefer
În tomai îMedfăcutIaşi d
Să rămart
Nicocu vodin 5unioputeminosond
O padin Ia(3 ian
Cu acsara dIstoriundeunde
R
torie
p://www.transylvp://romaniancoin
Cu –
evendicat de la RugCuza apar
dovenilor, în spducem aminteerea lui şi 152nteniei şi al Monal Român.rim la istoria
ovărăşia prietîntâi „la Elefdici şi Naturat alegerea prdin 5 ianuari
ăsfoim hârtiitorii, amintir
olae Gane, în orba că, în p5 ianuarie 18oniştii, şi‐au pea întruni maoritatea să (sdaj de opinie
rte din Sala deaşi, unde s-a fnuarie 1859).
ceastă dorinţăde 3 ianuarie ie Naturală, su locuiau priete se mai întâln
R
Lohanu
vanian-numismatins.org/romanianto
uza Vodăamicii şi
t de gălăţeni, hinoasa – Iaşi,,rţine în întregipecial. Din to, când, iată, se2 ani de la aleMoldovei, 14. Prilej de a fa poporului r
tenului meu ant”, în Sala lişti din Iaşi, remergătoare 2011).
le timpului, srile lor, presu
„Amintiri direajma alege859, deputațpropus să vadajoritatea votse) supuie me, cum am zic
e Şedinţe a Sofăcut alegerea
ă a consultării la Elefant – cuus, la etaj, întrenii lor Leon Giseră ei şi în a
ul nr. 16, m
ics.com/phpBB/vokens/default.htm
ă Domnitoadversari
Ion N. Op
huşeni şi bârlă, ca născut la eime românilor
otdeauna, dar me împlinesc 19egerea sa ca 49 ani de la foface ceva istomân.
Ion Mitican,de Şedințe aunde, la 3 iare a lui Cuza
să vedem ceupusurile…
n timpurile Uerilor domnitii Partidei Nadă mai întâi turilor lor,, uajorității.” Săce noi astăzi.
ocietăţii de Mepremergătoar
prealabile, ei um era denumr-o sală alăturiGhica şi Dimi
alte diferite rân
martie 201
viewtopic.php?t=5ml
or ii
rea – Iaşi
ădeni, ba şi deei, Alexandru r, muntenilor mai ales de ac91 de ani de laDomnitor alormarea Stattorie, să ne
, să ne oprima Societății danuarie 1850(vezi şi Ziaru
ne spun
Unirii”, ne potorului Moldaționale, care dintre eurmând ca ă facă un fel
edici şi Naturare a lui Vodă C
s-au adunat „mit Cabinetul di de apartamenitrie Ralet. Acnduri.
11
5801
e cei Ioan şi
cum, a l tului
m de 0 s‐a ul de
oartă dovei
ei ar
de
alişti Cuza
„în de ntul colo
De faspaţiunoiem
SosiţNecualeagaristoca acscrutCelelMavr
„La aAlecu
OdatverbaangajElectfel.
DupăGanepetredormdin cPavemare
V.A.FTributestamalegepolitifostualta tlui GMihade unCatarnegân
Cum ora 2cheiaalege
Descpovesău LIaşi. auzinun jil
p. 33
apt, acolo locuul rămas de lambrie 1858.
ţi aici, pentru culai Pisoschi, îgă un domn caocraţie, puse încesta să fi fost,in, Cuza a primlalte voturi le-roghene, Cost
al doilea scrutu Cuza întrun
ă votul exprimal semnat de tojamentul ca lativă din 5 ianu
ă câte îşi amine, Cuza nu eraecut votul consmea liniştit în a
asele răposatul Stoianovici,
ea veste.”
Forăscu, preşeunalului Suceamentul lui Cueri participaserice: una cu 16
ul domnitor Mtot cu 16 votan
Grigore Sturza,alache Sturza şnionişti, dar curgi, Negri, Mandindu-se nim
participanţii n21 noaptea „voa, a strigat că erea.”
criind întâmplasteşte (în „Ce
Lascăr RosettiCă pe colonel
ndu-şi numelelţ mare, s-a sc
uia şi deputatua scriitorul uni
că Vasile Alecîn numele unoare să nu fie tonainte numele, măcar, consumit doar votu-au primit alţiitache Negri.
tin, renunţând i majoritatea a
mat, îndată s-aoţi deputaţii, c
a Adunarea uarie să voteze
nteşte Nicolae a de faţă când sultativ. „El apartamentul sului meu socrucând i se adu
edintele ava, care a desza, scria că la ră trei grupări
6 deputaţi – peihalache Sturznţi, sprijinitori, feciorul lui şi a treia – cu u preferinţe diavroghene şi Ameni.”
nu se înţelegeornicul Costacnimeni nu va
area de mai suştiu despre U
, cel cu moşialul Cuza l-ar f Cuza, „cum şulat şi a zis: „
ul Costache Roionist Dimitrie
csandri refuzaor deputaţi carocmai din aşa e colonelului Aultat. Treaba prile celor carei: Lascar Cata
Costache Negabsolută a vot
a scris despre acu
e la
s-a
său u,
use
schis
i entru za; i ai
32 iferite. Unii îi Alecsandri, iar
eau cum să-şi eche Rolla, închieşi până nu s
us, scriitorul RUnire”) că uşa a şi Liceul de lfi propus P. Caşedea cu faţa l„Domnilor, aic
olla, care ocupe Ralet, deced
ase candidaturre doreau „să numita Alecu Cuza”, pornită astfel, e-l propuseserăargi, Petru
gri, colonelul turilor.”
aceasta un pro
aveau în veder la Cuza
exprime voinţhizând uşa cu se va face
Radu Rosetti o încuiase unla Răducăneniazimir şi că la gura sobei, ci este de lucr
pa dat în
ra,
fără la ă.
oces-
ere pe
ţa, la
chiul i –
pe at
seriocuno
„-În zmampoduStratuMoşunoapdeclapentrCuzavăzânaleag
Moşu
întreb
Existsearafost c(„IstoElenafamildiscula un
N.A.are vKogăplecaPisos
Istorie
s, candidaturascut în Ţara d
ziua de 7 ianuma la plimbare ul din capul târulat… care reu-meu povestete „Sala Elefa
arase că nu lasru cine voteaza în unanimitand că nici unugă şi ei pe Cuz
u Lascăr mai v
bat-o dacă a v
tă şi alte variaa aceea Cuza schemat „la Eleoria teatrului da Cuza. Ea spuliei Rosetti Souţiilor sterile pn capăt” şi de a
Bogdan în „Isvarianta lui. Elălniceanu, carat acasă. Cum schi se puse în
e
Lohanu
a mea nu poatede Sus”.
uarie 1859, ducu trăsura în
rgului al pârâuemise tatei o scea cum, în ajuantului” … el să pe colegi săză, că izbutise ate şi că atunciul din ei nu areza.
vestea pe tata,MpntcRB
Dle3cjva„b
Cdl„
visat că are să
ante. Teodor Bs-a dus la teatrefant” pentru din Moldova”une că luau m
olescu, că soţupurtate în mai aceea a mers l
storicul Societl scrie că, pe lae văzuse că nuşi alţii au dor
n uşă şi, cu un
ul nr. 16, m
e fi agreată, c
upă amiază, amspre Adjud. Cului, zărisem ccrisoare de la
unul alegerii, lînchisese uşa ă iasă până cânsă-i facă să sei, partizanii tae sorţ de izbân
, că primise deMinisterul de păstră numai oneplăcându-i ctrebile” („Ce şcap.V, ScrieriRosetti, EditurBucureşti, 198
De la votarea lipsea Mihail Kera acasă, boln31 de deputaţiconstatator, iajumătate i-au pverbal lui Koga-l semna, ace„alegerea foarbună pentru ţa
Cuza, ieşind ddus la soţia sala doamna Cat„trezind-o dinfie „Mare Do
Burada, de exeru. Şi de aici, semnarea actu
”), afirmaţie sumasa împreunăul îi era „decepmulte rânduri
la teatru.
tăţii de Medica orele 11 dinu se putea hotrit să facă la fen pistol în mân
martie 201
ăci eu sunt pu
m mers cu tataCând eram înccum vine moşu Lascăr.
la vestita şedincu cheia şi nd nu se hotăre pronunţe pentălui şi a fiulundă, s-au hotăr
e la Cuza Finanţe însă îopt zile, lui cum se desfăşştiu despre Un, Restitutio, Rra Minerva, 80, p.592).
din acea noapKogălniceanunav. După ce i au semnat acar pe la trei şi predat procesugălniceanu penesta a găsit rte nimerită, foară.”
de la Elefant, sa care era găzdtinca Stoianov
n somn, ar fi amnă” a Ţării
emplu, spune de la stalul nrului desemnărusţinută şi de ă cu fraţii ei înpţionat din caui, fără a se aju
ci şi Naturaliştn noapte, Mihatărî o majoritael, deputatul nă, ameninţa c
11
uţin
a şi cu ă pe
nţă de
răsc ntru ui, rât să
îl
şurau nire”,
Radu
pte u. El cei
ctul
ul-ntru
oarte
s-a duită vici şi
i.
că în r.51, a rii
n casa uza
unge
ti” – ail ate, a
că se
va sinunei oficia
În acşi au numecare aalege
DuceelectoComide cuAlexjoculdin Bde Ioprivitcu co
A urmCurtevotat1859
La MNaturElefamai pSocieianuaDom
În anPIM în Buamerediţia„concRom
Într-oHumun puaceas
Deci de încum Rom
Întoala gendeosecredi
p. 34
nucide acolo dpersoane căreală, spre a se e
eastă situaţie,luat-o de la ca
ele lui Alexana fost notat, la
erea „regândită
erea domnuluiorală făcută laitetul Naţiona
uviinţă să aleaandru Ioan Cul de cărţi la unBârlad, răspunoan Antonovictoare la biseri
ota 127, aflat l
mat apoi şedinea Domneascăt în unanimitat, deputaţii Ţăr
Muzeul de Ştiinrală, unde se m
antului, locul upăstrează şi asetăţii de Mediarie, alegerea p
mnitor al Moldo
nul 2008, în vIaşi) în eseul
ucovina furatărican Keit Hitca a II-a, Editutcluzii severe pâniei moderne
o altă lucrare amanitas. 1996,
unct incredibilsta, mi se pare
nu 1998 sau 1ncepere a prospne-a lăsat Cuzâne.
arcerea cu aproneraţia 1848, ebite. Deosebiinţei politice, a
dacă nu se voreia să se jure toevita reuşita lu
deputaţii şi-aapăt cu discuţ
ndru Ioan Cuzaa el subscriindă şi neaşteptat
i Mihai Sturzaa Bârlad – i-a al, în frunte cuagă de Domn puza, care în timn hotel din Iaşinzând unui checi sub titlul „Ncile din ţinutula Arhivele St
nţa Adunării Eă, unde colonte Domnitor arii Româneşti
nţe ale Naturiimai păstrează unde s-a săvârstăzi însemnarci şi Naturalişpremergătoareovei.”
olumul „Buco„Bucovina mă la 1774, m-achins, care în ta Humanitas publicisticii bue.
a sa : „Român1998, acelaşi l de dezvoltare corect stabili
1996, nici 198perităţii visateza, la abdicare
oape 150 de avis à vis de ceite pentru că, al devotament
r înţelege în aoţi ai da voturui Mihail Stur
au revenit, s-auţiile. Acelaşi Pa „care nu erad şi Kogălnicetă”.
a la Iaşi – dupăfost nefavorab
u Mihail Kogăpe fostul pârcămpul alegerii i – scria preotestionar al Pro
Note istorice şiul Tutova” – foatului Iaşi.
Elective de la nelul Alexandral Moldovei. L au făcut acee
i din Iaşi, la C numele popu
rşit alegerea drea: „În aceasşti s-a făcut, lae a lui Alexan
ovina în presa ea” vorbeam d
am „războit” ccartea sa „Rom2004, Bucureucovinene în d
nia 1866-1947plasează Rome – 1866, dar it.
89 punctul nose în 1989, ci de de pe tronul
ani, la 1866, neea de la 1989,dacă paşoptişttului pentru in
ceea noapte arile, în ziua rza.
u aşezat pe scPisoschi a propa de faţă”. Numeanu, care a gă
ă o vizită bilă, căci ălniceanu, au gălab al Galaţiusale era ocupatul econom C
otoieriei, arhivi tradiţionale
fond de manus
5 ianuarie. Deru Ioan Cuza aLa 24 ianuarieeaşi alegere.
Cabinetul de Isular de Cabinedevenită istoricstă sală de şeda 1859, în ziuandru Ioan Cuza
vremii” (Editdespre rolul pu istoricul mânia 1774-1
eşti, punea devenirea
7” – Editura mânia de astăz
mie, de data
stru de dezvolde la 1866, anu
Principatelor
e poartă, în pa ani ai revoluţtii au avut for
nteresul naţion
Is
supra
aune pus me ăsit
găsit ului at cu arp vat
scrise
e la a fost e
storie etul că, se
dinţe a a de 3 a ca
tura presei
866”,
zi într-
ltare, ul
aralel ţiilor rţa nal, şi
un deatuncgând
Dacăconti1878indepunitaAlătunu nugăsesprospcare
De ai
studiistorievenetape
Faţă au făDomNu d– ci cpentrreducactuadar m
AcţiuIorguIoan Negrde m
storie
ezinteres totalci naţiunii rom
dul la căpătuire
ă pe cei de la 1inuat stăruitor8) să creeze stpendenţa, clasate de timp, a purându-se globumai că nu prosc în el un obsperitatea de grle favorizează
ici şi interesul
iului istoriei pice transmise imentelor istoele, diferenţier
de asemenea ăcut paşoptiştii
mnul Principatedoar ca o simpca un prilej deru tineretul decerea a 35% dal – cum se laumăcar printr-o
unea paşoptiştu Radu, GheorCuza, Costac
ri în anii premmuncă şi direcţ
Lohanu
l pentru destinmâne, cei de lae.
1848 nu i-a der lupta lor, făctatul modern, sa politică posprăbuşit Româbalismului euromovează cerstacol care le îrup, spre căpăă îmbogăţirea
l lor în scoater
atriei, reducerelevilor, înde
orice, astfel carile, favorizân
stări de lucruri, dar modelulelor, trebuie elă lecţie de ist
e meditaţie rese mâine. Fireştdin cunoştinţeludă Ministrul lectură suplim
tilor tutoveni, rghe Iamandi,hi Negri şi sur
mergători Uniriţie.
ul nr. 16, m
nul personal, toa 1989 n-au ră
eranjat eşecul când ca în doucăruia i-au câ
stdecembristă ânia în haos şropean, actualrinţele statuluiîngrădeşte calătuiala familial
personală.
rea din progra
rea volumuluiepărtarea cunoa receptorii să nd ignoranţa.
ri, nu numai cl lor – şi a lui xplicat în toattorie – care lipsponsabilă şi fte, aceasta nu le de transmisEducaţiei că s
mentară.
Manolache C, Iordachi Lamrorile acestuiaii, dar şi poste
martie 201
otul fiind închămas decât cu
revoluţiei lor uă decenii (18âştigat – exact în acei mizerie. lii postdecembi naţional, dar lea spre lă, de grup po
ama şcolară a
i de cunoştinţeoaşterii cronolnu mai înţelea
ă admirăm ceCuza, ajuns te dimensiunilpseşte din manfecundă, mai ase poate reali
s în învăţămâns-a petrecut de
Costache Epurembrino, Alexana, Elena şi Caterior, poate fi p
11
hinat
şi au 59 -
eeaşi
brişti,
olitic,
e logiei agă
eea ce
le lui. nuale ales za cu
ntul eja –
eanu, ndru tinca pildă
Nici după numi1848DorinKogărevolpentr
CândprezeHurmprieteaustrCostasoseaconsoîmpru
Reamţară ounul preşe
Aici,de căde paCentrCostaîşi anla înfEpurMicle
În urmEpural Mocontrşi în nume
Alătucare cnaţiofinalăMiha
PrezeinternEpurpentrraporfost îAd-hdin M
p. 35
unul din ei nu1989. Deşi su
it Societatea ro, şi-au stabilitnţele partidei nălniceanu, au pluţionarii rămaru ei, ci pentru
d condiţiile socenţi fie în satemuzache), fie leni – Vasile Giece, Vasile Aachi Negri oria la Paris cu soolideze relaţiilumuturi recipr
mintim că la 1o dată cu domdintre ei, Man
edinte al Divan
la Iaşi, la 30 ătre Turcia, în ace de la Parisral al Unirii înache Epureanununţa adeziunefiinţare îi ateseanu, Constanescu ş.a.
ma alegerilor eanu avea să foldovei din paribuit nu numadomeniul legieroase iniţiativ
uri de alţi 17 dcuprindea „cenale dorinţe aă în faţa Adunail Kogălnicea
entând raportună ale viitoruleanu, alături dru a nu tergiverturile Principîmpotriva prophoc din MoldoMuntenia, prop
u s-a declarat urghiuniţi, ceiomână din Cet programul ponaţionale din păstrat o legătaşi la Iaşi, le-au toţi cei din ţa
ciale nu le-au le bucovinenela Viena sau P
Ghica – care seAlecsandri, Iani Alexandru Iooţia, făcând cale lor de prieteroce de bani î
5 august 1849mnia lui Grigor
nolache Costanului de Întări
mai/11 iunie Războiul Crim
s (18/30 martien cadrul căruiau, ca cel care ea şi Centrul Ustă ca membri ntin Sturza, ag
din septembrifie ales deputaartea marilor pai la realizareaislativ, juridicve.
deputaţi, depuele dintâi, celeale ţării”, care nării Ad-hoc înanu.
ul care cuprindlui stat român,de Mihail Kogersa dorinţa peatelor Românpunerii de sus
ova până la reupunere riscant
dizident, cumi din Comitetuernăuţi, înfiinţolitic în ceea cMoldova, redtură permanenau trimis manară.
fost favorabile (la CernăucaParis, alături de împotrivea gncu Alecsandroan Cuza, carea perioada lor enie, constândîntre ei şi fami
9 exilaţii moldre Al. Ghica înache Epureanuituri de la Iaşi
1856, după înmeii şi al preve), se înfiinţeaa a fost ales şiavea experienUnionist din B ai săi şi pe M
ga Costin Ema
ie 1857, Manoat de Tutova îproprietari, poa Regulamentu şi administra
utatul de Tutove mai mari, ma
avea să fie prn octombrie 1
dea problemel, Manolache Cgălniceanu şi Centru Unire şi
ne cu celelalte spendare a lucunirea cu celătă făcută de de
m au făcut mulul revoluţionarţată la 26 iuniece s-a numit
dactat de Mihantă cu ifeste nu num
le, ei au fost a, la familia de vechii lor guvernării ri, Lascăr Rose în ianuarie 1de exil să
d chiar şi în ilii.
doveni revenean Moldova, câu era numit i.
nfrângerea Rusvederilor Trataază Comitetuli Manolache nţa exilului. LaBârlad, care în
Manolache Cosanoil, Ioan
olache Costacîn Divanul Adost din care a ului Divanulu
ativ , venind cu
va a redactat aai generale şi mrezentat în form857 de către
le de organizaCostache Costache Vârna nu deterioraputeri garanterărilor Adunălalt Divan Adeputaţii Brăies
Is
lţi r – e
ail
mai
etti, 1849
au în ând,
siei atului
a el ncă de stache
che d-hoc
ui, ci u
actul mai mă
are
nav – a e – au ării d-hoc scu şi
Hurmcare îndrelibertarmaegalipămâseparprevestrăin
Deşi AdunPartiCuzaGrigoalătu
Unire
Era ooctom
ÎntruAnasseamexprinu fiedomnreprelucru
storie
muzaki. Tot deau stat la baza
eptarea hotareltăţii relaţiilor
atei, libertatea tatea tuturor îânteni şi inviorarea puterilorederea de bazăn.
la 3 ianuarie narea Electivădei Naţionale
a drept candidore Sturza ca
uri de Mihail K
ea Principatel
o reamintire ambrie 1857 în
uniţi încă de lastasie Panu în
mă ai Partidei Nimat în noaptee din rândul mn al Moldoveiezentant al buru care s-a întâm
Lohanu
eputaţii tutovea viitoarei Conlor viitorului scomerciale alcultului religi
în faţa legilor,olabilitatea domr în stat, respoă – Unirea Pri
1859 Manolacă a Moldovei a
de a-l desemnat la Domnie deputat şi can
Kogălniceanu
or să se realiz
a ceea ce se von Adunarea Ad
a 2 ianuarie 18casa lui C.Ro
Naţionale din ea de 3-4 ianumarii boierimii pe colonelul rgheziei orăşemplat şi la Bu
ul nr. 16, m
eni au fost iniţnstituţii a ţăriistat. Era desche ţării cu veciios, înfiinţarea drepturi politmiciliului şi a
onsabilitatea mincipatelor sub
che Costache a votat şi a sena pe colonelu– împotriva v
ndidat la domnau rămas fide
zeze sub un pr
otase încă de ld-hoc.
859 de către colla din Iaşi, rMoldova, în b
uarie, dorind ca, l-au ales la 5Alexandru Io
eneşti şi a miciucureşti alegân
martie 201
ţiatorii principi, care viza his drumul inii, organizara Senatului şi tice pentru
a persoanei, ministerială şi b un domnitor
Epureanu aleemnat hotărâreul Alexandru I
validării prinţunie – Epureanueli programulu
rincipe străin.
la 6 ,7, şi 8
caimacanul reprezentanţii baza votului a viitorul dom
5 ianuarie 185oan Cuza, ilor proprietarndu-l ca domn
11
piilor
rea
r
s în ea Ioan
ului u,
ui ca
de
mn să 9 ca
ri, n al
p. 36 Lohanul nr. 16, martie 2011
Ţării Româneşti la 24 ianuarie 1859, tot pe Alexandru Ioan Cuza.
Unirea celor două ţări şi alegerea lui Cuza ca Domn al lor a însemnat un mare succes al viitorului. Prin demersurile sale şi ale guvernelor instalate s-a realizat ulterior şi recunoaşterea Unirii de către Marile Puteri – în timpul domniei sale desăvârşindu-se Marea Unire a Principatelor, printr-o succesiune de alte acte politice, administrative şi sociale, cum au fost contopirea Adunărilor de la Iaşi şi Bucureşti într-un parlament unic, numirea unui singur guvern, care a însemnat şi noul Stat numit România, 1862.
Până atunci însă, la Iaşi, de exemplu, Manolache Costache Epureanu, devenit la 27 aprilie 1859 Preşedintele Consiliului de Miniştri al Moldovei, dar cumulând şi funcţia de ministru al finanţelor şi pe cea de ministru al justiţiei, la solicitarea lui Alexandru Ioan Cuza, a demarat acţiunea de evaluare a bunurilor mânăstireşti, lucrare ce cu toată opoziţia Mitropolitului Sofronie Miclescu, a fost finalizată.
În calitate de premier al Moldovei în două guverne, Epureanu (în fotografie) l-a condus pe primul de la 27 aprilie până la 10 noiembrie 1859 iar pe celălalt până la 3 aprilie 1860, având alături de sine personalităţi precum au fost: Lascar Catargi – ministru de interne, Vasile Alecsandri, ministru de externe, Sebastian Cănănău şi Dimitrie Miclescu, miniştri de finanţe, Alexandru Teriachiu, ministrul Cultelor, generalul Constantin Miclescu şi colonelul Gheorghe Adrian, ca miniştri de război, Panait Donici, ministrul lucrărilor publice în primul guvern, iar în cel de al doilea au făcut parte Constantin Rolla – ministru de interne, Grigore Balş şi Al. Teriachiu, miniştri de externe, Dimitrie Miclescu şi Gh. Apostoleanu, miniştri de justiţie, Al Teriachiu, ministrul cultelor, colonelul Gheorghe Adrian, ministru de război şi Panait Donici ministrul lucrărilor publice.
În timpul mandatului lui Manolache Costache Epureanu, premier în guvernul lui Alexandru Ioan Cuza, s-au stabilit relaţii strânse cu finanţiştii şi oamenii politici francezi, obţinându-se un împrumut care a servit dezvoltării naţionale şi pentru lucrări de utilitate publică. S-au făcut primii paşi către realizarea recensământului populaţiei şi înlăturarea privilegiilor fiscale, aplicându-se o fiscalitate fără discriminare. S-au înfiinţat primele instituţii de credit, Banca Naţională şi Creditul Funciar, a fost încurajată crearea Universităţii la Iaşi, primele măsuri de modernizare a armatei.
Strategia lui Alexandru Ioan Cuza de împlinire a Unirii şi de apropiere mai deplină a moldovenilor de munteni, l-au adus pe Manolache Costache Epureau în funcţia de Preşedinte al Consiliului de Miniştri al Munteniei în perioada 13 iulie 1860 – 17 aprilie 1861.
Din guvernul Epureanu de la Bucureşti au făcut parte: G.Costaforu (ministru de interne), Ion I.Filipescu (ministru de
externe), Vasile Boerescu (ministru de justiţie), generalul I.M. Florescu (ministrul de război), generalul Barbu Vlădoianu, ministrul Cultelor, guvernul marcând realizări care au servit succeselor următoare: unificarea caselor publice cu cea a Ministerului de finanţe, generalizarea contribuţiilor fiscale, în sensul că bărbaţii majori plăteau impozitul personal şi taxa pentru drumuri, reorganizarea Instituţiei inginerului hotarnic, elaborarea proiectelor de înfiinţare a Băncii Naţionale, cu capital majoritar privat, dar sub controlul statului.
Om politic al timpului, Alexandru Ioan Cuza îl numeşte prim-ministru al Guvernului Moldovei în martie-aprilie 1859, pe Ion Ghica, iar după un timp, în octombrie 1859, acesta formează tot pentru scurtă vreme, un alt cabinet, fiind prim-ministru şi ministru de interne în Ţara Românească, până în mai 1860.
Între 1860-1864, Ion Ghica (în fotografie) e deputat în Adunarea Legislativă, al cărei vicepreşedinte va fi de mai multe ori. E director în departamentul lucrărilor publice (1861), membru în Consiliul superior al Instrucţiunii publice (1862), membru al Comisiei pentru înfiinţarea de bănci (1863).
Alcătuite din reprezentanţi ai boierimii şi marii burghezii, precum şi din clerici ostili înfăptuirilor mari, Cuza a întâmpinat, încă de la început rezistenţa guvernelor şi a Adunărilor legislative, care s-au opus expres sau în surdină reformelor burgheze. De aici necesitarea formării Guvernului din 1863, care, sub conducerea lui Kogălniceanu, realizează în decembie secularizarea averilor mânăstireşti, iar la 2 mai 1864 dizolvă Adunarea Legislativă potrivnică desăvârşirilor. În acelaşi an, prin plebiscit, Cuza supune aprobării poporului o nouă Constituţie şi o nouă lege electorală menite să asigure Parlamentului o bază mai largă şi la 14 august 1864 decretează aplicarea Legii rurale concepută de Kogălniceanu, lege care, cu toate limitele ei, a reprezentat un moment important în dezvoltarea capitalismului în România.
În timpul lui Cuza au fost elaborate Codul civil şi Codul penal, s-a votat şi pus în aplicare Legea pentru obligativitatea învăţământului primar, s-au înfiinţat Universităţile de la Iaşi (1860) şi de la Bucureşti (1864), a fost organizată şi dezvoltată armata naţională, ca pivot al dobândirii Independenţii de mai târziu.
Aprobarea şi punerea în aplicare a celor două mari reforme de stat – agrară şi electorală – au supărat pe reprezentanţii boierimii mari conservatoare, ca şi pe exponenţii aripii de dreapta ai burgheziei, care, uniţi în ceea ce s-a numit monstruoasa coaliţie , la 11 februarie 1866 l-au silit pe Alexandru Ioan Cuza să abdice, iar în locul lui l-au adus pe principele străin Carol de Hohenzollern.
Important este de reţinut că, mai ales în perioada 1864-1866, amici precum Manolache Costache Epureanu ori Ion Ghica, au avut un rol de frunte în coaliţia care a provocat detronarea lui
Istorie
p. 37 Lohanul nr. 16, martie 2011
Cuza – îndeplinindu-şi crezul de a aduce la conducerea ţării un principe străin.
După complot, ca preşedinte al Adunării Elective, Manolache Costache Epureanu a citit personal textul de proclamare la 10 mai 1866 a lui Carol I conducător al României.
Ion Ghica este iarăşi prim-ministru şi ministru de externe, apoi, simplu călător la Londra, Paris, în Italia, ca mai târziu să revină la demnităţi de stat publice.
Din 1865, lui Ion Ghica încep să-i apară lucrările din seria Convorbirilor economice, întâmpinate de public cu satisfacţie. Între anii 1863-1876 îi apar lucrările despre: Muncă, Creditul, Împrumuturile statului, Proprietatea, Industrie, Finanţele. Trei ani în România sau Corespondenţa onorabilului Bob Dowley, Bucureştiul industrial şi politic.
Actualitatea unora dintre ele este percepută de orice cititor.
Acum, când în „România 1866-1947” Keith Hitchins ne reaminteşte că trăim timpul generaţiei de la 1866, se simte nevoia să ne convingem şi să-l recitim pe Ion Ghica.
*
„De mai mulţi ani societatea noastră se învârteşte într-un cerc vicios; un rău mare ne apasă, cătăm cu toţii izvorul acelui rău, fiecare îl vedem în diferite locuri, după punctul de vedere în care ne punem; îl vedem în Regulament, în Convenţiune, în poziţiunea noastră geografică, în lună şi în soare; nimeni însă nu a cătat să împlinească (şi să limpezească n.n.) lipsele ce le avem. Oare ignoranţa, corupţiunea şi eroarea nu au ele nici o parte (de vină n.n.) la starea tristă în care ne aflăm?” Scria şi se întreba Ion Ghica în eseul „Finanţele”, Opere II, Editura Minerva, 1970.
Şi mai departe, ridicându-se împotriva favoritismului, a nepotismului şi a concepţiei care, după cum se vede are strămoşi demni de a fi condamnaţi ieri ca şi astăzi: „Eu văd că şi cu schimbare şi fără schimbare tot spre rău mergem; nu mai avem nici biserică, nici familie, birurile se tot sporesc şi datoriei publice nu-i mai dai de căpătâi; reforme peste reforme, îmbunătăţiri peste îmbunătăţiri, organizări peste organizări; şi când colo, ce vezi?”…decât că, atunci „ când cauţi nu găseşti niciodată o lescaie în visterie; parcă ar fi o butie spartă” şi iarăşi alergi după împrumuturi…
Şi-şi atenţiona contemporanii: …”trebuie să ne ferim de guvernele care sărăcesc naţiunea! (p.249).
Zicere care se completează cu cea a profesorului universitar Ioan Coja, în zilele noastre (2011: „Cred că principalul vinovat de această situaţie este însuşi poporul român! El ilustrează perfect observaţia că: „un popor de oi naşte un guvern de lupi!”
Lipsit de spirit critic, poporul român nu a fost capabil în aceşti 20 de ani să tragă la răspundere clasa politică sau să tempereze setea ei de înavuţire. Pe român nu-l interesează situaţia generală a ţării. Cum să îndrepte o ţară, când cetăţenii ei se gândesc fiecare la sine şi nu la binele comun?
La glasul lui Ion Ghica, iată astăzi, la 150 de ani distanţă, către prosperitatea visată, dar rămasă o tranziţie înnodată, alăturându-i-se în 2010, vocea istoricului, prof.dr. academicianul Florin Constantiniu (în fotografie), care într-o publicaţie de mare audienţă, pune acelaşi punct pe „i-ul” care nu are soluţii, nici guvernamentale, nici sociale, nici politice, rămânând statornic în ceea ce înseamnă corupţia românească: „Mongolii, ungurii, turcii, nemţii, ruşii nu le-au făcut românilor atât rău cât le-au făcut politicienii postdecembrişti în două decenii” – spune academicianul, care, pierzându-şi orice speranţă către un posibil progres, nu-şi mai doreşte decât să scape cât mai curând „din această lume de hoţie, ticăloşie şi nevolnicie, care este patria România de astăzi, rămânând cu posibilitatea de a-l ruga pe Dumnezeu să-l ia cât mai rapid şi uşor…”
Tragic pentru români dacă până şi un istoric de talia şi tăria lui Florin Constantiniu gândeşte şi scrie mai grav decât o făcea Ion Ghica cu o sută de ani în urmă!
Faţă de neputinţa guvernanţilor de după decembrie 1989, dăm o speranţă românilor de astăzi făcând trimitere la ceea ce grăia Cicero în Senatul roman în anul 55 î. Hr. : „Bugetul naţional trebuie echilibrat. Datoria publică trebuie redusă. Aroganţa autorităţilor trebuie moderată. Plata către guvernele străine trebuie redusă, dacă naţiunea nu vrea să fie falimentată. Oamenii trebuie să înveţe din nou să muncească, în loc să fie asistaţi cu mijloace publice”.
Dar cine să-l asculte pe Cicero? Cine să-i aplice zicerile, mai ales?
Din „Acte şi documente relative la Istoria renaşterii României, vol.VI, partea I, Divanul Ad-hoc al Moldovei din 1857”, publicate de Dimitrie A.Sturza şi C. Colescu-Vartic, Bucureşti, Institutul de Arte Grafice Carol Göble, 1896, pp.443-444, aflăm că Adunarea Moldovei de la Iaşi, în şedinţa din 20 decembrie 1857, al cărui preşedinte era mitropolitul Sofronie Miclescu, care a avut pe ordinea de zi, spre aprobare proiectul Dorinţelor Comitetului Clerului, legea avea să stabilească funcţionarea bisericii şi a slujitorilor ei în viitorul stat român care urma a fi înfăptuit prin Mica Unire din 1859, a luat cuvântul şi Dimitrie S.Miclescu. El s-a referit la ceea ce prevedea punctul 6 al proiectului de lege, adică stabilirea drepturilor pecuniare ale clerului, stabilite şi asigurate de stat, spunând în acest sens:
- Iertaţi-mă, Prea Sfinţilor Părinţi, dacă cutez a mă exprima tranşant: veţi zice că vi-i milă de sărac; ajutaţi-l precum vă este scris, că stânga nu trebuie să ştie de ce-ţi face dreapta; veţi răspunde că buzunarele şi lăzile vă sunt deşarte, şi la aceasta nu
Istorie
vă voai bisScripnoast
Acessat, şviaţă iar nu
Dimicare î„LumPIM dragoîmpăfrum
Despo şeda jucacele msta şi
El esîn strCostaapoi
Din cfost lMuntaminmeu
BisercunoctitoSturz19441873
p. 38
oi vorbi de sfinsericii hristiceptură; dar voi dtre, cu numele
st om sărac, deşi cerşind milă
în bordeiele lu dihonia! Am
itrie Miclescu îngroapă pe să
mânărică, SfânIaşi, 2010). D
oste creştină, părţind gratuit moasa etichetă
pre el, Mihail Kdinţă a Camereat un rol însemmai mari din Mi în istorie.”
te acela care arai ţărăneşti traache Epureanuministrul al ju
cele spuse în pla fel de cunostenia. În 1857
ntirea lui LumâGheorghe Sam
rica "Adormoscută şi ca Borită în anul 1za. În această4 osemintele3).
nţii doctori, făe, căci sunt puţda spre pildă ue de Lumânări
esculţ, gol, umă de la bogaţi slipsiţilor. Ace
mbiţia! Şi râvn
era fiul Marieărac” – adică pntul de la TutoDimitrie S.Micpoate inspirat moşia „Gropnide „Amicul ţ
Kogălniceanuei Deputaţilormnat în ţara acMoldova. Dim
a lepădat blazoadiţionale, omu din 1859, vaustiţiei.
plenul Adunărscut şi admira
7, la 15 ani de ânărică era viemoilă.
irea Maicii DBiserica Dom1811 de mară biserică aue domnitorul
ără de arginţi ţin erudit în mun bun creştinică.
mbla din târg înse ducea şi revasta-i fapta ce
nirea!
ei Beldiman –pe Lumânăric
ova” – de Ion Nclescu a dat el de faptele lui
iţa” sătenilor, ţăranilor”.
u adresa următr, la 21 februarceasta, care a mitrie Milescu
onul familiei smul care în guva fi odată mini
rii, înţelegem t, atât în Moldla trecere sa le – scrie pe bl
Domnului" dmnească din Rele vistiernicu fost înmormui Alexandru
şi de marii Iermaterie de n, cunoscut în
n târg, din satvărsa mângâieea bună în lucr
– Miclescu „văcă, în 1842 (veN. Oprea, Ediînsuşi exemp
i Lumânărică, fapt care i-a a
toarele cuvinterie 1887: „Ompurtat un num
u e o figură c a
sale şi s-a îmbvernul Manolaistru de finanţ
că Lumânăricdova cât şi în a cele veşniceloogul său col
din RuginoasRuginoasa, a c Săndulachemântate pân
Ioan Cuza (1
Is
rarhi
ţările
t în ere şi rare;
ăduva ezi şi itura
plu de
adus
e într-m care me din are va
brăcat ache ţe,
că a
e, legul
sa, fost e ă în 820‐
AlexGermînmodomnmoşi
În anDoamspecilea Rfrontdevinau fo
DupăosemTrei
Drestau
Existosemreînh
Ar fi CuzacustoRom
Cu acbântu
Despşi subcultudespr
storie
xandru Ioan Cumania, unde seormântat în Ronitorului Ţăriiei sale, la Rug
nul 1907, cu ocmna Elena Cuial amenajată
Război Mondiatului; teama cană batjocură post duse la Cur
ă război, pentrmintele lui Ale
Ierarhi din Iaş
După cum se şurat iar mobil
tă propunerea mintele domnithumate în crip
o revenire maa. Se aşteaptă odia Mitropoli
mâne, a Patriarh
ceasta – spun uie Castelul de
pre blestemelebsemnatul, înt
ură amintiri”, Ere „Blestem p
Lohanu
uza a murit îne afla în exil. Uomânia, la Rugi a fost adus şiginoasa, lângă
cazia ultimei uza a mutat oseîn biserică. Dal, Ruginoasa a mormântul lpentru invadatortea de Argeş.
ru că biserica exandru Ioan Cşi.
ştie, în 2010, Clierul îi este m
şi iniţiative ptorului să fie rta bisericii din
ai acasă a Domacordul deţinăiei din Iaşi, achului şi a Mitr
istoricii, s-ar e la Ruginoas
e bisericeşti extr-o carte destEditura PIM Iatriarhal asup
ul nr. 16, m
n 1873 la HeidUltima-i doringinoasa. Trupi înmormântată biserică.
sale vizite la Remintele soţulupă ani, în timdevenise pun
lui Cuza şi oseori ori răufăcă.
de la RuginoaCuza au fost d
Castelul de la montat cum se
particulare dar restituite Rugin localitate.
mnitorului Aleătorului Osemcceptul Bisericropolitului.
pune capăt bla, cred până ş
xistă o literatutinată Bârladuaşi, 2010, p.2
pra Bârladului”martie 201
delberg, în nţă a fost de a pul neînsufleţitt în pământul
Ruginoasa, lui ei într-o cr
mpul celui de anctul limită pe emintele sale sători, oseminte
asa fusese avadepuse la Biser
Ruginoasa a fcuvine.
şi oficiale, cainoasei şi
exandru Ioan mintelor aflat încii Ortodoxe
lestemului carşi oficialităţile
ură întreagă. Clui (Bârlad. Is33-246) am sc”.
11
fi t al
riptă al II-linia
să nu ele i-
ariată, rica
fost
a
n
re e.
Chiar storie, cris
Castclădirvenit
Recovistieal famţăranlibertcele aAlex
PrimmijloSturz– RozSturz
În 18proprŢării
Domfost o
„Monblestefostu
Duîntâmcă…
La cidomnfiu alSpan
Desecare amai a
p. 39
elul de la Ruri din Românite chiar de la D
onstituită la încernicul Sandu miliei Duca, s
nilor cărora Dutate pentru a cale călugărilorandru Ioan Cu
ele efecte ale ocul secolului za a fost omorznovanu, careza, soţia lui Co
862, castelul, îrietatea lui AlRomâneşti.
mnitorul a modobligat să abdi
nstruoasa coalemelor nu s-au
ului domnitor,
upă alţi trei anmplat cu fiul să
fusese dezam
irca trei ani, înnitorului s-a sil Domnitorulu
nia. Era în voia
ele mutări ale ra cuprins vagoapoi, ca şi dist
ginoasa, ca unia, n-a fost ferDumnezeu.
ceputul secolu(Sandulache e zice că asupuca Vodă le-a clădi aici nucler greci pe careuza.
blestemelor aal XIX-lea, în
rât de către arne voia să-i răpostache Sturza
împreună cu mexandru Ioan
dernizat clădireice…
liţie” l-a exilau oprit. În 187a murit în Ital
ni a murit Cuzău Alexandru
măgit în dragos
n 1876, Elena inucis la Dres
ui, Dumitru, boajul de nuntă…
rămăşiţelor păonul mortuar trugerea Palatu
na din cele marit de asemene
ului al XIX-leSturza), pe loc
pra lui dăinuieluat pământu
eul averii dome le-au naţiona
au fost întâmpln 1847, când năuţii boierulupească mama,a.
moşia aveau săCuza domnito
ea, a împrejm
at în străinătate70, Ecaterina Rlia.
a. În acelaşi acare s-a sinuc
ste…
Obrenovici, asda. După 2 anolnav de tuber
…
ământeşti ale lcu oseminteleului în timpul
ai cunoscute ea blesteme. P
ea de către cul unui fost c
e blestemul ul şi propria lormneşti. Dar şi palizat însuşi
lările de la Sandu Săndul
ui Neculai Ros, pe Marghioli
ă devină orul Moldovei
muit-o, dar în 1
e, dar efecteleRuspoli, aman
an, acelaşi lucrcis la Paris pen
a altă amantă ani, în 1888, cerculoză, a mu
lui Cuza, incee Elenei Cuza,l şi după cel d
Is
Poate
conac
r pe
lache setti iţa
i şi a
866 a
e nta
ru s-a ntru
a elălalt rit în
endiul , de e al
II-leaîncarşi locRugi2010
Figurtânărastăz
ortod
secolnici veac,conseAsimpropafamildoualui Tgenersub s
DupăConsPanutermi7,71
Codr„Stro
1 C
Editur2Ad
3Tr1971, p. 222
4Co
storie
a Război Monrcă imaginaţiacatarii care auinoasa Iaşi (ve0).
ra şi personaliră şi netrecătozi. Dar şi de M
Cons
a Epdepă1894avân
dox, agricultor
Catagrafiile lului al XIX-un înaintaş a, între 25 memnat un prim
minei (poate abilitate, aceslia Asiminei
a jumătate a seTraian Nicola,
raţie de ştiutosemnul întrebă
ă terminarea,stantin Asiminu” din Huşi, peinându-i cu m(clasa a III-a)
Continuă stureanu” (când oe Beloescu”
ostin Clit, Liceura Thalia, Vaslui, drian Butnaru, Ep
raian Nicola, Mopartea a III-a, „P
2. ostin Clit, op. cit.,
L
Lohanu
ndial sunt alte a cercetătoriloru legături cu Cezi şi Marius P
itatea lui Alexare în inima tu
Mâine!
Un dascăl
stantin Asim
Prof. Adri
pureni, în fosărtare de Huș4, Constantinndu-i ca părinr, şi pe Maran
Vistieriei M-lea, nu ne aral acestei fam
mai 1890 şi mar în acest un bunic sa
t ultim aspects-au stabilit lecolului al XIpotrivit căreia
ori de carte dinării.
, în 1908, anei a urmat ce care le finali
medii precum: ) şi 7,38 (clasa
udiile la Bâva conferenţi
”; fiind săra
l Teoretic „Cuza2003, p. 71.
pureni. Timpuri şi
onografia LiceulProfesori şi elevi a
, p. 71. ul nr. 16, m
„dovezi” ale br şi a cititorilo
Castelul „BlestPârciu în Ziaru
xandru Ioan Cuturor români
l de altădat
minei (1894
ian Butnaru
stul judeţ al și, se năştea, n Asiminei,fiunţi pe Dimitrinda1.
Moldovei, dinrată, pentru l
milii. Abia lapână în marsat, în perso
au un unchit ne poate suga Epureni încIX-lea, cât şi a viitorul poetn neamul său”
a şcolii primursurile Gimnizează în anul7,38 (clasa I),
a a IV-a)4.
ârlad, la Lia ca scriitor îac, s-a între
a Vodă” din Hu
i oameni, Editura
l „Gh. Roşca Cai liceului” – med
martie 201
blestemelor caor despre clăditemat” de la ul de Iaşi, 29 X
uza rămâne veilor, de ieri şi
tă
4 - 1947)
u - Vaslui
Fălciului, la la data de 21u de ţărani sie Asiminei, r
n prima palocalitatea Epa sfârşitul acertie 1893 2 , oana lui Consi). Cu o an
gera că înaintacepând cu ceafaptul că afir
t reprezenta „”3 poate fi pus
mare din Epnaziului „Anal 1912, anii de, 7,59 (clasa a
iceul „Gh. Rîn cadrul Soceţinut singur
uşi - studiu mono
a Pim, Iaşi, 2010,
Codreanu” Bârladalioane pentru s
11
are irile
XII
eşnic de
mică 1 iulie săraci, român
arte a pureni, eluiaşi apare
stantin numită aşi din a de a rmaţia „prima să sub
pureni, astasie e liceu a II-a),
Roşca cietăţii
prin
ografic,
p. 257.
d, Iaşi, criitori,
mediprimasusțintârziuprofe1923profeauguHuşi pentrRegiuGalaţGâdeliceudin Gadevesimpprofabrav mişcăpersoasemambescris,curenapoi adevepentradevefost l
6233pentrpreocvacan(1915(1926aprecca: VRomteatruMiorclasaManuindivcreat(316 neammare
1Tra2Co3Ibi
p. 40
itaţiile ce le-arul oraşuluine la data de 1u, examenul desor titular al -31 octombri
esor la Seminst 1931), prof(1 septembri
ru învăţământunea Şcolarăţi se adreseazei, de la Huşil de băieţi dinGalaţi, cu oerinţă dovediatizant al ac
ascist. Carieraromân m-au oări duşmănoasonal s-a putu
menea, s-au puele din Huşi. N, fascismul snte. Deoarece
coleg al meerinţa cerutăru a mi-o trimerinţa din 14legionar şi nic
Ministerul Cu/1944, a adu
ru iniţiativa cupărilor Mnţă”3. Ca po5-1916).A co6), Luceafăruciat de către cuVisuri şi dureânească, 192u Ultima noapriţa (Huşi, 19a a IV-a, Manual de psiho
viduală a cotoare, iar în m
pagini),Filosmului românese şi mai bună
aian Nicola, op. c
ostin Clit, op. cit.,idem.
a dat şi din 1 ), iar facul
13 septembriede capacitate).Şcolii Norma
ie 1930), undnarul teologic fesor de filozie 1931-1942tul primar, nă Galaţi, înceză, la 11 augi: „Subsemnatn Huşi, actualmnoare vă rogitoare că n-acestei mişcăra mea de om oprit de a rătăse ţării. Ştiţi ct menţine şco
utut reînfiinţa cN-am răspândsau legionarise dvs.sunteţi ceu, să spuneţ. Veţi încre
mite la Galaţi”. august 1945
ci simpatizant
ulturii Naţionus mulţumiri
şi contribinisterului î
oet a debutat laborat la Coul, Adevărul unoscutul N.
eri (Huşi, 191), Luminişurpte de robie (1942), Manualual de geogralogie pentru opilului, cu manuscris Naţsofia educaţiesc, manuscris,lucrare a sa”)
cit., p. 222. , p. 72 .
partea ajutoltatea la Bu
e 1922, în filoz. A urmat periale de Băieţi de este şi dir
din Huşi (1 nzofie la Liceul2), profesor șinormal, seminepând cu 1 gust 1945, dirtul Const. Asmente detaşat g să binevoi
am fost legiori, n-am fost
al datoriei şiăci sau de a fi că datorită stăroala comerciaclase superioadit, nici prin vsmul, căci ncel mai în măţi, vă rog a-dinţa adever. Urmare a ace5 directorul falegionar”2.
ale şi al Cultedomnului As
buţia D-saleîn organizarîn revista loc
onvorbiri literliterar şi a
Iorga. A scris19), Volbură rile anilor me1916), volumul de aritmeticafie pentru claclasa a VI-acaracter psţionalitatea şiei şi uriaşa D 3 volume, 24
), despre care
orului primit ucureşti (licezofie, iar un aioada în care Huşi (1 octoector (1928-1noiembrie 19l „Cuza Vodăi inspector genarial şi specianuarie 194
rectorului Ausiminei, profe
la Şcoala Noiţi a-mi elibe
onar şi nici mt nici fascisi simţământulpartizan al vr
ruinţei ce am ală elementarare la liceul deviu grai şi nicn-am admis aăsură, ca fost-mi elibera uinţa surorii estei solicitări
face cunoscut:
elor, „cu ordinsiminei Cons la îndeplea activităţicală Gânduri rare, Vremuri artistic etc., s volume de v
(la editura Cei (1938), pieul Filosofia bacă practică pasa a II-a prima secundară,sihologic, Cui cultura creaDaciada (Epo4 de cărţi, „ceîi scrie în 19
de la enţa o an mai a fost mbrie
1929), 30-31 ă” din eneral cial la 42.Din urelian sor la
ormală era o măcar t sau lui de reunei depus ră, de e fete, ci prin aceste t elev, urgent mele, i, prin : „n-a
nul nr. stantin linirea ii de
bune bune fiind
versuri Cartea esa de aladei pentru mară, Fişa ultura atoare opeea
ea mai 36 lui
M. DelogiFântâVolb
găsimscriitnumepoezNu mblând
În(1933un arvorbemulţuface înţelepizmlucrupentrînvăţ„sprijcelorscurt
4Ist5
nostrunoiem
6Ibi
7Ibi
Istorie
Dragomirescu,ios4. Din epopâna darurilo
bură.
În numerele m în coloanetorului de maere ale revistii, printre car
mă întreba, Pdeţe, mândrie
n „Buletinul 3-1937), Înderticol, ţinând lea despre „îumirea în săveforturi ca să
epciune”. „A mui. Gândeşte-u rău? Dacă toru copii!”. Reţătorilor nu eijinul celor slr întunecaţi”7.te preocupări c
toria Huşilor, p.
Confom u.ro/index.php?op
mbrie 2008). idem.
idem.
e
Lohanu
, iar N. Iorga pee s-a public
or.Poetul a f
2 şi 3 din 15ele revistei Gai târziu, intitutei, Constantire: Amintiri fe
Pe mare etc5
şi, bineînţeles
Asociaţiei înemnuri către bloc de editoriaînnoirea suflevârşirea faptelă avem accesfi bun este a
-te mereu, la oţi oamenii ar ecunoscând căeste”, profesolabi, povăţuito. Constantin Dcu privire la tr
259.
paginii deption=com_conten
ul nr. 16, m
a citit manusccat, în fragmenfolosit uneor
5 septembrie-Gânduri buneulată Sub vişin Asiminei pfericite, Scriso. Din poezie s, optimism6.
nvăţătorilor dbine, frumos şal, semnat Coetească a omlor bune”, dess la „învăţătura nu fi egoist
bine poţi oaface aşa, ce pă „mai frumo
orul vedea în orii celor rătă
D. Asiminei a recutul satulu
e Internet nt&task=view&id
martie 201
crisul şi l-a adnte, doar Răzei pseudonimu
-1 octombrie e una din poini. În următopublică mai oare, Clipe ase degajă că
din judeţul Fşi adevăr se inonst. Asimineimului”, „liniştspre îndemnura cea dătătoat şi a nu urâ,are să făptuiepilde frumoaseoasă carieră de
„noi, învăţăăciţi şi luminavut și unele i natal, Epure
http://wwwd =41&Itemid=3
11
dnotat eşul și ul C.
1915, oeziile oarele multe
amare, ăldură,
ălciu” ntitula i, care tea şi l de a are de , a nu şti un e ar fi ecât a ătorii”, nătorii scurte ni, iar
.glasul-39 (22
într-unu seveni fecioașezaîn an
T
XVIItransreligidreptcontesec. X
Biserreligi
1Za
„Adorraionautoru
2 Trfebrua
3Co
D
p. 41
un manual dee pot susține,de la o bătrri şi pe care
area1.Moare lnul 19693.
Transilvan
acă deschBiserica RCatolică
II (1701) prin ilvăneni de Biioasă cu Biserturilor social-cextul diverseloXVI-XVII.
Pentru a rici, rog să poioasă şi milita
aharia Cireş, Istorrmirea Maicii Dul Huşi, regiunului, p. 1. raian Nicola, oarie 1947 la vârostin Clit, op. c
D
e geografie a , cu privire laână, pe numei-a gospodări
la 31 ianuarie
nia şi Bise
cu R
Ec. A
hidem dicţionaRomână Unităeste o Bisericdespărţirea uniserica Ortodorica Romano-Ccetăţeneşti, suor tulburări po
înţelege mai ornim într-o căară a Transilva
ricul satului EpurDomnului” dinnea Iaşi, manu
op. cit., p. 22rsta de 52 ani. it., p. 72.
exprimat opina numele satue Epureanca, it pe locurile e 19472, iar s
erica Rom
Roma
Aurel Corda
arele religioasă cu Roma sauă creştină apănei părţi a romoxă Română şCatolică, în sp
upravieţuirii spolitice, sociale
bine premizeălătorie în istoaniei, călăuziţi
reni şi al bisericiin satul, parohiascris, o copie a
3, dă ca dată
nii, care în prului, spunând
care a avut unde s-a dez
soţia sa, Anto
mână Unit
aş – Iaşi
se găsim că u Biserica Grărută în secolumânilor şi unirea lor peranţa dobânpirituale, în e şi religioase
ele apariţiei aoria social-poi fiind de Vitr
i parohiale cu ha şi comuna Epaflându-se în p
a morţii ziua
Is
rezent că ar şapte
zvoltat aneta,
tă
reco-ul
dirii
din
acestei olitică, regiile
hramul pureni, posesia
a de 2
Istorimei româ
nostrRomformpoziţfrumlăcombatjobincuromaConfşi du1,8 to
şi expreligipână conticertif
rapacmunţmai u
care foamsălbă
călătoungustepePanofiind 1000au fîntem
În semaghBanaMenu
speciVoieadmicolon
storie
iei, de Durereşi ai dumne
ânesc, adică la
Transilvaru o provincie
mâniei. Este unmate de Carpaţia lui geogr
museţe, prin bomia străiniloocorească duvântat şi dărani şi inclus form unor izvousă la Roma done aur, o can
Alţii, dupploatat, dar aie, ca spiritua
la ultima inuitatea şi latficate de naşte
Alţii, astăcitate că dacă ţii noştri careumblăm din p
Românii au venit pe a
mete, de lipsaătăcie cruntă.
Dar mai borind în timp
ur de origine ele din E. şi îonică, de unde
opriţi de împ0 ungurii condfost unificati meind astfel un
ec. XI-XIII Thiar, care a at, Transilvanumorut, Glad
Transilvaific româneasvodul era ninistrative, jurnizate cu germ
Lohanu
ea, Suferinţa, Neavoastră, Stăa noi acasă.
ania a fost şie istorică român podiş-cetateaţii Orientali, rafică a fostogăţie şi prin r, care ne-ade-a lungul ruit de Mamîn provincia oare istorice,
după înfrângerntitate de argin
pă ce ne-au coau încercat să alitate, distrugpiatră de hotinitatea noastere pe acest co
ăzi, ne explicîi lăsăm să n
e aur poartă, coartă în poartă
nu au făcut aceste locuri, a de hrană
bine să lăsămp ajungem înfino-ugrică, în anii 83o-89e efectuau expăratul germaduşi de primuşi converti
n alt stat catol
Transilvania fdesfiinţat vo
nia conduse dşi Gelu.
ania a fost orgscă) autonom
numit de regridice şi militamani (saşi şi se
ul nr. 16, m
Nedreptatea, Săpâni şi Maj
este şi va fi ânescă, situate unde ziduri
Meridionali t inima regatoate cele bu
au furat şi istoriei. Ast
ma Natură, foromană Daccantitatea de
rea dacilor a fnt dublă şi 500
otropit, nu nune facă să dis
gând de la Biotar ce ar ftră, urme ce colţ de rai româ
că plini de sufne umple apelcu otrăvuri, nă, prin cele str
parte din pode la capătul pentru anima
m istoria să nen sec. IX cân
ai cărui stră96 d.Hr. s-au xpediţii de pran Otto cel Ml lor rege Şteiţi la creştinilic în Europa.
fost cucerită oievodatele rde prinţii păm
ganizată ca vm aflat sub vagele Ungarieiare. Zone aleecui, parte din
martie 201
Sângele strămoritari, pe pă
cât va trăi neă în centrul şiile de apărareşi Apuseni
atului Dacic. une, am stârni
au dorit stfel, acest pst cucerit de ia în sec. II aur luată de Tfost de aproxi0.000 de prizo
umai că ne-au spărem ca neaisericile strămfi arătat preconstituie adevânesc.
ficienţă, viclele şi pământune îmbogăţim răinătăţuri.
poarele migralumii, împin
ale, sărăcie
e vorbească. And maghiarii, ămoşi au venstabilit în Câ
radă în V. EuMare (955). În
fan I (c.975-1ism în rit ca
de Regatul fromâneşti Crmântului rom
voievodat (insasalitate magi şi avea atre provinciei an ei cavaleri te
11
moşilor ământ
eamul i N.E. e sunt . Prin
Prin t doar
să ne pămân
către d.Hr.
Traian imativ onieri.
jefuit am, ca
moşeşti zenţa, vărate
enie şi urile şi şi nu
atoare nse de şi de
Astfel, popor
nit din âmpia uropei n anul 1038), atolic,
feudal rişana,
mânesc
stituţie ghiară. ribuţii
au fost eutoni
şi ioconsomeşteîntr-u
Minodrepterau secuiadmicătre
localmajode prlipsitfeuda
mişcăau ceacestRăscHoredin RăscNatiode faa doafruntsinguadunTranssecui
impli1481
p. 42
oaniţi) şi cuolidarea stăpâeşugurilor, în un cuvânt dezv
Dar paradoritarii au de turi chiar decânumiţi, deşi eii la un loc, leinistrative, ecostatul maghia
În urma ă, este nevoritate a român
roprietate asupt de dreptul ală pentru lotu
De-a lungări sociale şi rerut drepturilet sens, amintoala lui Ghe
ea, Cloşca şi 1848, condusoalei de la onum,” care dapt, o realitatear trei categoraşii secuilor
urele reprezenare politică silvania era ieşti şi săseşti
Dar sec. icit a Ungarie) a cucerit C
u maghiari pânirii asupra special al mi
voltare econom
doxurile istorregulă o psh
ât majoritarii.erau cu mult me-au fost treptonomice, politar a apartenen
puternicilor pită să se manilor a rămas pra pământulude strămutar
ul de pământ a
gul timpului, revoluţionare e şi pe calea ftim doar Răeorghe Doja Crişan (1784
se, printre alBobâlna s-a
deşi stropit cu e nedreaptă şi rii sociale prişi patriciatul
ntate în Dietă reprezentat
organizată şi în districte
XV vine cu ei. În anul 1Constantinopo
pentru paza ţinutului şi
neritului, al cmică.
riei încep să hihologie apar Astfel român
mai mulţi decâtat anulate dretice ş.a. în urmţei la confesiu
presiuni aristoaghiarizeze încu statut de i
ui, dependent e şi obligat avut în folosin
Transilvania de prim rang
furcilor, coaseăscoala de la
(1514), Răs4-1785), mişclţii, de Avram
încheiat un sânge româneanume existe
ivilegiate: arisăsesc. Cele (,,veche adun
tivă”). D.p.dîn comitate româneşti. (
nori negri d453 Mahome
olul oraş ce
graniţelor, ppentru dezvo
creşterii comer
se simtă putrte, vor mai nii, vlahii cumât maghiarii, septurile lor soma condiţionăunea catolică.
ocraţia românn timp, iar mobagi (,,ţărande stăpânul fesă plătească
nţă”).
a fost scenaîn care român
elor ori flintela Bobâlna (1scoala conduscările revoluţim Iancu. În
act ,,Unio Tesc, va întări oenţa în Transilstocraţia magtrei categorii
nare legislativd.v. adminis
nobiliare, s(E.i.i.u.)
deasupra Eued al II-lea (a devenit ca
pentru oltarea rţului,
ternic. multe
m mai aşii şi
ociale, ării de
nească marea
n lipsit feudal,
rentă
a unor nii şi-lor. În 1437), să de ionare urma
Trium o stare lvania
ghiară, i erau vă sau strativ caune
uropei, 1451-
apitala
ImpeBosfSolimdeschImpecincibătăl
de lasuzerÎn aTranşi şi-păstr,,patrunitacatolatareexcluortod
al turImpeImpe(dinaXV şgermsău Faustrfiul Ultimrenun
,,DipTranconfeviaţacând însemromâ
Romconvsociabisercând bizanrecuna lui sec. Xprincsursă
Istorie
eriului otomafor şi Dardaneman Magnifichidea drumul eriului otoma ani de cuceiei de la Moha
În anul 1a Buda iar Trranitatea otomaceastă periosilvania au pa-au adus tribrat sistemul ceru confesiuni”ariană (rezultaică. Astfel D, aprobând ,,c
uderea majoridoxe din cadru
Dar cum rcilor asupra Veriului otomaneriul otoman astie regală caşi începutul se
man la 1273, MFerdinand cu rieci au cunoscei Iosif II. Im
mul împărat dnţat la titlu în
ploma Leoposilvaniei menţesiuni, cu exc
a politică şi reprivilegiul fă
mna să fii în aânii, vlahii, tră
Au fost mano-Catolice vertire la alte al, economic rică creştină re
papa Leon ntine, Ortodonoască primatHristos. ,,Bis
XVI care s-a scipiul mântuiră a adevărurilo
e
Lohanu
an (Istanbul). ele, deci contrul (1520-1566spre Europa Cn, armatelor eriri, apropiinacs (1526) , U
541 Ungaria ransilvania a
mană, adică Poadă, în ciuarticipat la lupbutul prin vieelor ,,trei naţi”: evanghelicăată din desprinDieta Transilvcele patru” conităţii româneşul celor legal r
nimic nu-i veVienei (1683)n. Astfel, princedează Tran
are a jucat un ec. XX. Se re
Maximilian I şfiul său Filip
cut o perioadămpăratul Frdin dinastie a1918). (E. i.
oldină”(1691)ţine sistemul cluderea, din eligioasă. A trăcea parte dinafara societăţiăiau printre na
presiuni peşi a Bisericiiconfesiuni şişi politic. Biezultată în urmal IX a aru
oxă din Cotul papal de juserica Reformseparat de Bisrii prin credior credinţei, r
ul nr. 16, m
Turcii stăpârolau Medite6) a cucerit BCentrală. În mmusulmane
ndu-se de UUngaria a fost
a fost transfodevenit Prin
Principat supuuda faptului pta împotriva eţi pierdute şiuni”, la care ă (luterană), rnderea de Bisăneană a recunfesiuni şi celti din viaţa precunoscute.
eşnic pe lumea) marchează înn pacea de lansilvania Improl dominant
emarcă fondati fiul său Filipp II. În sec. ă de înflorire sranz Ioseph pa fost Carol I i. u.)
, o adevărcelor ,,trei nanou, a majori
răi fără privilen dreptul de bii. Fiind de coaţiunile privile
ermanente dini Reformate di implicit de iserica Romama unei mariuncat anatemonstantinopol urisdicţie asup
mată este o miserica Romanoinţă, declară recunoaşte do
martie 201
âneau strâmerana. În anul Belgradul, oraşmarşul triumfă
le-au trebuitngaria şi în înfrântă.
ormată în Paşcipat autonomus Porţii Otom
că româniiImperiului otoi sînge vărsas-a adăugat ş
reformată (calerica Anglicaunoscut situae ,,trei naţiuni
politică şi a re
a asta, asediulnceputul sfârş
a Karlowitz (1periului Habsb
în Europa înttorul Rudolf Ip, Carol V şi fXVIII, Habsb
sub Maria Terpregăteşte dec
al Austriei c
ată constituţţiuni” şi cel aităţii româneşegiu într-o perbază al indivionfesiune ortoegiate doar tol
n partea Bisde ,,recuperarea putea supra
ano-Catolică ei separări din
ma asupra Biscare refuz
pra întregii Bişcare religioao-Catolică şi aBiblia drept
oar Taina Bote11
mtorile 1521 ş ce îi ător al t doar
urma
şalîcul m sub mane. i din oman, at, s-a şi cele lvină), ană) şi aţia ca i, ” cu eligiei
l eşuat şitului 1699), burgic tre sec I, rege fratele burgii reza şi clinul. care a
ţie a a patru şti din rioadă idului, odoxă, leraţi.
sericii e,” de aveţui este o 1054, sericii ză să iserici să din afirmă unica
ezului
şi a Erefuzoficieservi
HabsadicăRomprin d
RomaccepprimaDomsediuloculspre pâiniÎmpăcăruitransal Mâ
cele RomPapeHristSf. DDomloc inEuhateolovenerafundTaine
către cu recunBiserprivilcatolCurtereligiRom
unireAtanciudaintere
p. 43
Euharistiei, abză celibatul erea slujbelorciile divine et
În acestesburg, are locă Mitropolia ei (Romano-Cdecretul ,,Indu
Unirea rano-Catolică ptarea a patruatului şi inf
mnului Hristos u la Roma; recl în care cei ca se purifica
ii nedospite ărtăşanii , unaia credincioşilformate prin rântuitorului”)
Pentru a două mari B
ano-Catolicismi capul unic atos pe pământ
Duh purcede nmnul Iisus Hri
ntermediar dearistie cu pîingilor înainte rează icoaneldare nu prin se ale Bisericii
Sinodul cmitropolitul Roma, adic
noaşterea celricii Apusene,legii, adică dic. Din păcatea imperială ioasă a Bisera.
Deşi episea religioasă sasie, în sinoda atacurilor vese, unirea cel
boleşte cultul preoţilor, in
, practică o extc.” (R. C.- op
e condiţii, lac înfiinţarea BOrtodoxă dinCatolică), act ulgendum Ess
religioasă cunu presupune
u puncte consfaibilitatea, ape pământ şi
cunoaşterea Pucu păcate uşoaa, înainte de
(azimă) la a din cele şaplor li se dă, îrugăciunile pr.
înţelege mai Biserici, reamm prin aceeaadică primatult. Ortodoxia anumai de la Dstos, ortodoxe purificare înne dospită nude Hirotoniele nu şi statustropire, contş.a. (R.C.-op
convocat în fTeofil decide
că cu Biseor patru pun, clerul romândrepturi într-te deşi apelul
din Viena aricii Română
scopul Teofil s-a înfăptuit sudul ţinut la Aenite din divelor două Biser
Maicii Domnntroduce limxtremă autoritp. cit.)
a iniţiativa CBisericii Grecn Ardeal se u
consfinţit ofse”, al papei C
u Biserica ea o convertirsiderate esenţautorităţii Pai urmaş al Sf.urgatoriului, îare petrec o va fi îngăduiţ
Sf. Euharipte Taine ale Bîmpărtăşindu-reotului în Sf
bine diferenţmintim că Ora că nu recunl Papei, vicar
afirmă, conforDumnezeu-Tată
ia nu recunoantre rai şi iad
u cu azimă, se, admite divouile, se săvârinuă să creadp. cit.)
februarie 1697e unificarea rerica Romancte ce ţin
n urmând să se-o exprimare
a fost repetaa şovăit să
Ortodoxe di
moare subit îub urmaşul lu
Alba Iulia în oerse părţi şi îrici este consa
nului şi al sfinmbile naţional
tate şi simplit
Casei Imperiaco-Catolice (1uneşte cu Bificial abia în Clement IX.
Apuseană ne integrală, ciţiale: recunoaapei, ca vicf. Apostol Petrîn Biserica Cavreme după mţi în Rai; foloistie (,,TainaBisericii, în t-li-se, pâine şf. Trup şi Sf. S
ţa doctrinară rtodoxia dife
noaşte în perr al Domnuluirm Sf. Scriptuăl, nu şi de laaşte Purgatorid, se săvârşeşse admite căsorţul credinciorşeşte Botezuldă în cele şap
7 la Alba Iulomânilor orto
ano-Catolică, strict de do
e bucure de acmodernă, c
at la 10 iulie recunoască uin Transilvan
în acelaşi an, ui Teofil, episoctombrie 169în ciuda diveacrată prin Dip
nţilor, le în tate în
ale de 1701), serica 1716,
numită i doar şterea ar al ru, cu
atolică moarte osirea a Sf. impul şi vin, Sânge
dintre ră de
rsoana i Iisus uri, că a Fiul, iul ca şte Sf. sătoria oşilor, l prin
pte Sf.
lia de odocşi
prin octrina celeaşi u cel 1697
unirea nia cu
totuşi scopul 98. În erselor ploma
Leopde a-Viennaţiuconsiprim
Prin BiserClerupe pprimavalahprivil
româantiroadevTranemangândDintrilumicare Trannaţiua patguveşcoliuşuraintrărimobmatesens
poldină din 16-şi decide op
na îl numeşteunii române ilier împărăte episcop al B
a doua Diploricii române şul trebuia să ficior de egala dată se vorbhă care nu legiată ca şi c
Din păcaânilor uniţi comâneşti au dărate ideolosilvania, polinicipare naţioditori, cărturarre aceştia s-inist român ep
invocând vsilvania, supe
uni” la un loc, tra ,,naţiune” rnământ şi în, la învăţarearea sarcinilorii în bresl
biliare şi dreriale şi cultur
Inochentie Lohanu
699, prin care pţiunea religioe pe Atanasiedin Transilva
esc, fiind înscisericii Greco
omă Leopoldinşi clerului imufie scutit de toitate cu romabea într-un domai era do
elelalte.
ate, diplomeu Roma, nu
determinat, în ogii politice,itică ce va onală, promovri, istorici, filo-a remarcat piscop al Bisevechimea şi erioritatea lorI. Micu revenîn stat, reprezn instituţiile
ea şi practicaor iobăgeşti şe, posibilitateptul de cetale a clerului
Micu a ul nr. 16, m
se garanteazăoasă. Curtea îe (19 martie ania şi îi căunat solemn
o-Catolice
nă, se oferea, unităţile, drepoate taxele, iarano-catolicii document ofici
oar tolerată,
le care conau fost aplitimp, drept re
, sociale aconstitui movată de ierarologi, oameniInochentie M
ericii Românecontinuitatea
r numerică, ndică recunoazentare românpublice, ,,acc
area meseriiloşi reducerea tea dobândirtăţenie, îmbugreco-catolic”redactat ,,S
martie 201
ă dreptul romîmpărătească 1701) Episc
dăruieşte titln la Alba Iu
cel puţin pe hpturile mult râr laicii să fie de rit latin. Pial despre naţci trebuie s
sfinţeau drepicate, iar poleacţie, creareaa românilor otorul mişcărrhii greco-cai politici şi miMicu (1692-1eşti Unite cu Ra românilorfaţă de cele
aşterea româninilor în organecesul românilor şi a negorobotei, libe
rii de propunătăţirea sit”. (D.E.B). ÎnSupplex Lib
11
mânilor de la
cop al ul de lia ca
hârtie, âvnite. trataţi
Pentru ţiunea să fie
pturile liticile a unei
din rii de atolici, ilitari. 1768), Roma, r din
,,trei ilor ca ele de lor în oţului, ertatea prietăţi tuaţiei
n acest bellus-
ValacMariepiscacestnepotînvăţArdelucrăoriginneam
(1752limbaArdenaţioBlaj au manul1
Episcanul1
prin Transaminface de afacţiuncontr
nu amUnită1918Adun
unific
p. 44
chorum” un a Tereza, da
copal de către t oraş într-untul epscopuluţatul Samuil elene, consideările sale a urnea poporului
mului românes
Urmaşul
2-1764) înfia română. T
elene, mişcarnale şi emanau avut loc tr
marcat început1848 şi nu num
În anul 1copia Unită d1865 Andrei Ş
Nu putemistoria plină silvania, fără
ntire, în care ca Transilvanfirmare a naţine de maghiarolat, încă, de
Am face m aminti, roă cu Roma la, an în care ro
nări Naţionale
Începând ccarea Biseric
memoriu triar care a fo
Inochentie Mn focar de cuui I. Micu, fMicu (1745-rat primul istrmărit informi romîn, contic pe acest teri
episcopului iinţează la Bl
Tot Blajul ese culturală iciparea naţiorei mari aduntul Revoluţieimai.
1850 guvernulde la Blaj laŞaguna a fost n
m să ne apropde suferinţă să nu pomen
s-a instaurat nia să ajungă ionalităţilor, g
arizare forţată imperialii hab
o mare nedrepolul deosebit pa împlinirea aomânii din Trae de la Alba Iu
cu anul 1948cii Greco-Ca
imis în anul ost respins. S
Micu la Blaj în ultură. Demn filologul, trad1806), unul toric român d
marea străinătinuitatea neînitoriu.
Inochentie Mlaj prima şcoste locul de cu rol în t
onală şi socianări populare românilor di
l imperial de a rangul de numit mitropo
piem de finel a fraţilor n
nim de anul dualismul auparte a Ungarguvernul maga tuturor etni
bsburgici.
ptate, sau chipe care la avuactului istoric ansilvania, deculia, unirea cu
8, guvernul coatolice cu B
1737 împărStabilirea scau
1737 a transfde amintit e
ducătorul, teodin corifeii
din Transilvanăţii în legătu
ntreruptă şi un
Micu, Petru oală cu preda
naştere al trezirea conşală a româniloale românilorin Transilvani
la Viena a rMitropolie, i
olit.
le periplului nnoştri român1867, an de
ustro-ungar cariei. În plină ghiar a declaniilor de pe teri
ar minimalizaut Biserica Ro
de la 1 decemcid în cadrul România.
omunist a deBiserica Orto
Is
rătesei unului format este şi logul, Şcolii
nia. În ură cu nitatea
Aron are în Şcolii tiinţei or. La r, care ia din
ridicat iar în
nostru ni din
tristă are va epocă nşat o itoriul
a dacă omână mbrie Marii
ecretat odoxă
Romcatolînalt AstfestrăluVasilTit LHoss
reînfGrecauton
B
R.Ciob
J. D. D
V. Pal1997.
A. RaOradecenten
x x x -
x x x 2008.
x x x -
MulţuBiseri
primnou)26-2accecătres-au Basade nocântă
D
storie
mână şi a luatici, clericilor prelat a reuşi
el pe firmameucit, strălucesle Aftenie, Io
Liviu Chinezusu, martiri de p
După Revfiinţat şi în anuo-Catolică la nomie egală cu
Bibliografie se
banu – Mic dicţio
Douglas şi col. – D
l – Teme din isto
aţiu – Persecuţiea,1994 + Scrisoanar al Unirii Biser
- Enciclopedie ilu
- Dicţionar Enci
- Deşteptarea cred
umiri d-lui Lucicii Române Unite
Un tabel a clerului Rom
upă cumadminisBasarab
măvara anului) fiind cedată27 iunie 1940pte pentru a
e Armata Roretras şi mem
arabiei, într-uoi cuprinzânăreţi biserice
D
Lohanu
t măsuri reprşi mirenilor
it să scape cuentul Bisericii sc şi vor străluan Bălan, Val
u, Alexandru Rpe vremea pri
voluţia din anul 2005 papa rang de Arhiu cea a celorla
electivă
onar de cultură re
Dicţionar biblic,
ria religiilor, Ed.
a Bisericii Romarea Apostolică Sricii Greco-Catol
ustrată de istorie u
iclopedic Britann
dinţei, Ed. Societ
an Petrescu, fine cu Roma, pentru
administrati din Basarânia în var
Pro
m se ştie, în vstraţia şi armbia, această pi 1918 (27maă în urma ulti0, pe care staevita ocuparşie. Alătmbrii ai cleruun număr im
nd numele a peşti care s-au
ul nr. 16, m
resive contra care au refuz
u viaţă din încGreco-Catoli
uci nume ilusleriu Traian FRusu şi cel agoanei comun
nul 1989, cultuBenedict XV
iepscopie Majalte patriarhii
eligioasă, Ed. Hel
Ed. Cartea creştin
Imprimeria tipog
mâne Unite, Ed.Sf. Părinte Ioan Pice din România
universală, Ed. R
nica, Ed. Litera I
tăţii Bisericii Rom
n cunoscător al ru materialul bibli
tiv inedit curabia refugra anului 1
f. Ştefan Plu
vara anului 1mata română eprovincie uniartie stil vechimatumurilor
atul român a frea teritoriuluturi de funcţiului de pe cu
mpresionant, tpeste 500 de u stabilit pe c
martie 201
episcopilor gzat unirea. Dochisorile comuice din Românstre de EpiscoFrenţiu, Ioan Sal cardinaluluiniste.
ul greco-catolVI a ridicat Bijoră, conferindcatolice.
licon, Timişoara,
nă, Oradea, 2009
grafiei Miercurea
Imprimeriei dePaul al II-lea la alcu Biserica Rom
Reader,s Digest, 2
Internaţional, Bu
mâne Unite, Dej,
istoriei şi preziografic.
u membrii iaţi în
1940
ugaru - Huş
1940 erau evacuatită cu Românhi / 9 aprilie r sovietice difost nevoit săui întregii ţărionari şi miliuprinsul tabelele cercepreoţi, diacouprinsul
11
greco-oar un uniste. nia au opi ca Suciu, i Iuliu
lic s-a iserica du-i o
1994.
9.
a- Ciuc,
e Vest, l III-lea
mei.
006.
ucureşti,
1998.
zentului
i
te din nia în stil in ă o ri de itari
etate oni,
mitroîntre
Aceşimedtrecustrămdesfădivercum conţibancpreoţfunerstareprocdrapsupuacestmagacloseIsmadegrdesfă
DupăCondRăzbşi a ţîncherevenle pă
a proistoriUnivNr. 1
p. 45
opoliilor şi ee ele numărân
ştia au căutatdiat după ocuut la nimiciremoşeşti, efectăşurată prin irse campaniia fost cazul inea basme,
curi şi caricatţilor. Cetăţenrar pentru a-
e civilă preluesiunii, corteele roşii şi po
use la plata untora ducând azii, săli de sete, cum a fail. Preoţii răadante, scuipăşurau slujbe
ă un an, la 22 ducător al statuboiul Sfânt penţinutului Hereiată eliberarnite la post săstoreau înain
1 Ludmila Ti
opagandei coie şi Politică
versitatea Libe-2, p. 216 – 2
episcopiilor dndu-se şi Epi
t să scape deuparea Basarea bisericii şitund o intensintermediul şi publice, răsrevistei ,,Benuvele, ştiri turi grosolannilor care re-şi înhuma ruau toate chelegiul fiind înortretul lui Snor impozitela închidereaspectacole, cfost cazul unămaşi au fost paţi, umiliţi şele religioase
iunie 1941, geului român, orntru dezrobirerţa de sub ocurea Basarabisolicitau reînnte de cedare
ihonov, Educomuniste, în Hă, Institutul eră Internaţion
217.
din ţara rămaiscopia Huşil
o soartă crurabiei comuni a credinţei csă propagandşcolii, al clubspândirea de zbojnik” (,,A,,eroice” ant
ne la adresa bnunţau la ritu
udele decedatltuielile cu or
nsoţit de muzStalin1. Bisere exagerate, na lor, transforcazărmi, grajdor biserici disupuşi la totşi loviţi în pue.
eneralul Ion Ardona armatei
ea Basarabiei, upaţia sovietei, autorităţiltoarcerea la pe a preoţilor
aţia ateistă –History & Pde Istorie şnală din Mol
asă neocupatălor.
udă, pentru căniştii ruşi au creştine dă antireligioburilor, prin literatură ate
Ateul”) care tireligioase, bisericii şi ualul religioste, birourile rganizarea
zică militară, ricile au fost neachitarea rmarea în duri sau chiain Hotin şi to felul de mublic în vrem
Antonescu, i române începBucovinei de
tică. Odată le române parohiiile peromâni refug
– parte compoPolitics, Revisşi Ştiinţe Poldova, 2008,
Is
ă,
ă
oasă,
eistă,
s de
ar
munci me ce
pea e nord
e care giaţi,
onentă stă de olitice, An I,
mai rândateisfăcân
Admi
Nr. 7
1941,
Dom
Avemordin4222Basale-a a
Minişfiecaînsoţ
Totodacest
ÎmpuBasa
(ss) i
D-lui
Tabloînapo
Nr. crt.
p
1 G
2 H
3 P
4 I
5 PG
6 H
2 Arhinven
storie
ales că se codul românilorst- bolşevică,nd prezelitism
inistraţia Basa
708
august, 17
nule Prefect,
m onoare a vă nul Ministerul28/941, cuprinarabia şi care avut, înainte d
Conform ştri, susnumitre persoană, îţitori).
dată vă rugătui personal la
uternicitul Gearabiei
indescifrabil.
i Prefect al ju
ou de personoia la posturile
Numele prenumele
Ghenadie Tobur
Huşanu Nicolae
Popov Nicolae
Iordăchescu Sava
Păduraru Gheorghe
Huştiuc Gheorgh
hiva Naţionantar 2, dosar
Lohanu
onstatase o der basarabeni,, iar prin satem printre locui
arabiei
înainta copielui Culturei Nanzând personaurmează a se
de evacuare2.
dispoziţiunilotul Minister, aînapoindu-se
ăm să binevoa posturile res
eneralului An
deţului Lăpuş
nalul refugiat e avute înainte
Episcopişi Funcţia
preot
a
he
ală a Republir 114, filele 1
ul nr. 16, m
egradare a sp intoxicaţi de
e îşi făcuserăitorii acestora
e depe tabloul Naţionale şi al alul bisericesc
înapoie imed
or Preşedinţiei emis ordine ddeocamdată s
oiţi a ne conspective.
ntonescu pen
şna
din Basarabiae de evacuare
ia Huşilor Localitatea înapoiere
Catedrala Bălţi
Glingeni - Bălţi
Pogoneşti - Cahu
Sărata - Cahul
Cioara - Cahul
Măcăreşti - Lăpu
icii Moldova10- 14; 23.
martie 201
piritului creşte propagandaă apariţia sect.
primit pe lângCultelor, Nr. refugiat din
diat la posturil
i Consiliului dde serviciu pesinguri (fără
nfirma prezen
ntru administ
a care urmeaz.
de Nr ord. de serv. Obs.
383
398
ul 639
617
644
uşna 49
a, fond 339,
11
tin în a tanţi,
gă
le ce
de entru
ntarea
trarea
ă a se
p. 46 Lohanul nr. 16, martie 2011
7 Seraru Nicolae Izvoare - Orhei 99
8 Lupu Tihon Eclesi-arh
Catedrala Bălţi 614
9 Verdeş T. Cântă-reţ
Călmăţui - Cahul 714
10
Purice Grigore Voinescu - Cahul 719
11
Ispasov Ioan Chirudnea - Cahul 704
12
Tihon Nicolae Satu Nou - Ismail 713
13
Frunză Pantelimon Catedrala Bălţi 598
14
Călugăreanu Th. Cepelăuţi - Hotin 602
15
Tarase Teacă Catedrala Bălţi 579
16
Luţcalov Gheorghe
Leova - Cahul 623
În celelalte mitropolii şi episcopii din ţară s-au refugiat, fiind solicitată reîntoarcerea lor la vechile posturi, următorii:
Mitropolia Ungro - Vlahiei Nr. Crt.
Numele si prenumele
Funcţia Localitatea de înapoiere
Nr. Ord. de serviciu
1. Cegolea S. preot Târgovăţ - Tighina 136 2. Chicu Victor Sadova - Lăpuşna 218 3. Antim Nica Catedrala Bălţi 292 4. Buzilă Serafim Duruitoarea - Bălţi 304 5. Pavel Bejenaru Brăzeni – Vechi - Bălţi 305 6. Bejleagă Dionid cântăreţ Zarojani - Hotin 324 7. Croitoru David preot Ghozdita _ Hotin 329 8. Cazacu Ion Corneşti - Mileşti 333 9. Cristea Marian M-rea Căşuloaca -
Soroca 354
10. Iftodie leon Catedrala Hotin 373 11. Florea Pavel Trifăneşti - Soroca 381 12. Vasile Benedict Catedrala Bălţi 389 13. Leca Petre Doljoc - Hotin 407 14. Lavric Nicolae Dolineni – Hotin 412 15. Radomschi Sergiu Trebisăuţi - Hotin 422 16. Săndulescu Ştefan Dângeni - Hotin 407
17. Postolache Volodea
Tg. Briceni - Hotin 481
18. Postovanu P. Bocşa Ruginei - Bălţi 489 19. Ştefănescu A. Rucşani – Soroca 506 20. Mămăligă I. Slobozia – Voroncău –
Soroca 510
21. Ciobanu Grigore Pietrosu – Soroca 511 22. Matevici Pavel Hojdieni - Bălţi 514 23. Serghie Grigoriţă Rughi – Soroca 521 24. Balaban Gheorghe Bulboci Vechi –
Soroca 533
25. Iacubovschi Petre Lipcani - Hotin 538 26. Ioachim Atanasie cântăreţ Pârcova - Bălţi 539 27. Rusnac I. preot Sirăuţi de Jos - Hotin 559
28. Iustin Mitrofan diacon Sf. Nicolae - Bălţi 566 29. Postoroncă Ion preot Catedrala Tighina 240 30. Popovici L. Protegailoca - Tighina 241 31. Teodor Buzu Cruglic - Orhei 212 32. Roşca Gheorghe Chişinău 200 33. Gobjilă Teodor Şef de
secţie Mitropolia Chişinău 283
34. Jemăneanu Leonida
preot Ghirova - Orhei 60
35. Alexandrul Vasilache
Bârlădeni - Tighina 118
36. Budeanu P. Rezenii - Lăpuşna 136 37. Madan Nicolae Malcoci - Lăpuşna 132 38. Babcenco Valeriu Jotău - Tighina 134 39. Buzu Anania Gârbovăţ - Tighina 133 40. Spinei Alexei Isacova - Orhei 109 41. Rozievschi I. Târdiţa – Tighina 93 42. Silvestrovici I. Chişinău 97 43. Solomonov E. Căuşani Noi - Tighina 101 44. Procopan Eugen Străşeni – Lăpuşna 90 45. Prisecaru V. Cichirleni - Lăpuşna 88 46. Pali Chirică Chişinău 85 47. Popaiu Eugen Chirsova - Tighina 83 48. Platon Ion Isacova - Orhei 82 49. Nicov Andrei Călăraşi oraş -
Lăpuşna 78
50. Madan Vladimir Chişinău 72 51 Mârza Apolinarie Româneşti - Tighina 70 52 Merencu Leonida Chişinău 68 53 Mârza Alexei Feştelniţa - Tighina 67 54 Livovschi Gh. Talmazi - Tighina 63 55 Hartia Vladimir Mingir - Tighina 54 56 Cogoncea Traian M-rea Tabăra - Orhei 50 57 Grosu Vladimir Başcalia - Tighina 48 58 Grosu Pavel Chişinău 46 59 Drăgan Ion Leuşeni – Lăpuşna 34 60 Crucerescu Alex. Durleşti - Lăpuşna 33 61 Chiriţă Leonida Ceaga - Tighina 24 62 Ceachir Teodor Ţânţăreni - Tighina 23 63 Cristu Alexandru Chişinău 22 64 Bârliba V. Chirsova - Tighina 19 65 Buşilă Alexandru Vorniţa - Tighina 18 66 Bârliba Ion Tripola - Lăpuşna 15 67 Bolboceanu N. Chişinău 9 68 Goian M. Congaz - Cahul 679 69 Pali Teodor Reni - Ismail 689 70 Focşa Iftimie Chebancea - Cetatea
Albă 685
71 Ciobanu V. Curci - Ismail 678 72 Drăgan D-tru Cazangic - cahul 670 73 Vărzaru Pavel preot Plătăreşti – Cetatea
Albă 668
74 Ţugui Simion Ismail 667
75 Stichie Vasile diacon Cetatea - Albă 659
76 Sinevici Nicolae preot Borogani - Cahul 656
77 Silvestrovici A. Ismail 653
78 Stoenescu D-tru Isirlia - Cetatea Albă 649
79 Roşca Ion Plăvăreşti – Cetatea Albă
645
80 Parocescu Ion Reni - Ismail 637
81 Petrov Iacob Ismail 635
82 Clement Vrabie Intendent
Chişinău 380
83 Popescu Nicolae preot Chirudnea - Cahul 634
84 Macovei Alexandru
Regele Carol - Ismail 630
85 Mârza Alexandru Beştemac - Cahul 628
86 Levinschi Alex. Olăneşti – Cetatea - Albă
624
Istorie
87 88 89
90
91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104
105
106 107 108
109 110 111 112 113
A foinformcond
În zRegpreşsurpCumîn plecdrum- Ctrasfi înzi toVetsa),Ace
A
p. 47
Ivanciu GheorghErhan Petre Covali Vladimir
Chiriţă Ion
Boghin Serghie Arnov VeceslavMidar Nichita Osievschi GrigoSărău Ioan Popovici VladimPavel Căpăţână Efodiev Ioan Plămădeală Ion Mudreac DionisCaimacan SerghTau I. Gh. Munteanu AlexIavorschi Dioni
Balaur Dumitru
Sambriş I. Dodu Andrian Madan Mihail
Grosu Nicolae Simionov Sava Hagi Petre Grigore FoametTeodor Dumbra
Supl M
cest mateBibliografsubsemnat
st conceput şmeze cititoamnabile, pre
ziua de 23 augal, Mareşaluşedintele Coprinzător şi abm doamna Mareşedinţa sa cării sale. Darm unde nu se
Craiova - Tg.-seu plecase şi n siguranţă. Sot spre Tg.-Jiuturia Goga (pr, împreună cueştia trebuia
A
he
r
cântăreţ v
ore
mir
sie hie
. preot sie Cons.
Ref. u Cons.
Ref. preot Cons. Ref. Preot cântăreţ preot
te Preot avă preot
liciul DoamMareşal An
In
erial reprezintfie, selecţie tului. şi redactat ca orii asupra ea puţin sau de
ugust 1944, aful Ion Antoneonsiliului de buziv, din ordiaria Antonescde la Palatu
r unde ? În oridesfăşurau lu
-Jiu era şoseaRegele cu ma
S-a discutat şi u. Doamna urrietena sa) şi u un locotene
s-o însoţea
Sărăţeni - CahIsmail Ciuciuleni – Calbă Olăneşti – CetAlbă Văncicăuţi - HChişinău Chişinău Chişinău Gârbovăţ- TigSf. Ilie - ChişiCorşeva - LăpCatedrala ChişBălceana - LăpLipcani de josCărăcurt - CahCahul Sf. Nicolae - HBălţi
Bălţi
Verejeni - OrhManaleţi - LăpIsmail
Catedrala TighChişcani - TigCatedrala CetaLopatna - OrhIsmail
mnei Mariantonescu
g. B. l. – Ora
tă în princippunctată
material docunor ad
eloc cunoscute
flându-se în aescu - conduc
Miniştri - inul Regelui.
cu nu avea de ul Snagov, sice caz, pe un upte. Şoseaua a liberă. S-a ama sa în direc
s-a hotărât prma să fie însDomnica Negnt de jandarmască până în
hul 618606
Cetatea 597
tatea 593
Hotin 608245250254
ghina 257inău 161uşna 162şinău 268puşna 276 - Hotin 573
hul 693690
Hotin 554612
613
hei 228puşna 219
581
hina 45 ghina 278atea Albă 103
hei 558764
a
dea
pal o selecţiecu opinii
umentar menevăruri istoe.
audienţă la Pacătorul statulu
a fost ar
ce să mai răms-a pus probldrum sigur, pBucureşti - Piaflat că pe a
cţia Tg.-Jiu, spplecarea în aceoţită de doamgulescu (secre
mi şi 3 subofin localitatea
Isto
e de ale
nit să orice
alatul ui şi restat
mână lema
pe un iteşti acest pre a eeaşi
mnele etara
fiţeri. a de
desnec
limAntnec
prezDoaochstrăscoputconstroŢăr
nimSnape străarmpordovcalv
sfătsă sRegSe se patr
treidoaDoblângmaj
orie
tinaţie, care cunoscut!
Către ora muzine şi cami
tonescu avea cesitate, într-o
Despărţirezenţi la aceastamna Maria A
hii lor o încuăină în ţara eiasă în afara ea s-o apere
nştientă de sitopit cu lacrimrilor Române d
Astfel, dumănui, o altă magov-în care somul care timăjuise neobosima în mână, rnea acum şi vedi în curânvarului!
Doamna tuindu-se ce sse meargă la Dgina- Mamă Espera că majeîncă despre ronat de Rege
În seara zia zi, aflând
amna Goga briţei, pentru gă Rege şi jestăţilor lor p
Lohanu
nu se stab
12 a zilei dioneta cu suit
asupra sa nuvaliză.
ea a fost plină tă scenă s-au rAntonescu a durajare, un spi, o fiinţă scolegii. Pe Marnicio lege de
tuaţie în acelemile vărsate dde-a lungul ve
upă 48 de oremaşină scosese consumase
mp de 4 ani dit şi neînfricaîn faţa celotovarăşa Iui
nd - pentru
Antonescu să facă, la sugDobriţa-Gorj,
Elena, retraşi lestăţile lor o vcomplotul îm
ele Mihai. ilei de 25 augcă ruşii se as-au deplasaa fi aproape dRegină dacă
pe doamna Aul nr. 16, m
bilise încă. D
de 25 august ta erau gata dumai câteva
de demnitaterânduit la ieşidat mâna cu fprijin. Devenioasă în afara ria Mareşal Ae acum încole momente, pde atâtea doaeacurilor de îme de când, pese pentru totdgândirea, stră
din cei mai grat la apărarea r mai neîndude viaţă pe amândoi - a
părea resemestia Veturiei unde se aflaula casa de vânvor lua sub prmpotriva Mar
gust suita a ajapropie, doamat într-un sade Rege. La o ă vor să o
Antonescu, Remartie 201
Deci, plecare
1944, cele dde drum. Doalucruri de st
. Cei câţiva ofire, formând ffiecare, căutânise dintr-o dalumii, o pers
Antonescu nu o. Ea, fără săpornea pe druamne de vazămpilare. e acelaşi drumdeauna din Paăduinţa, eroismrei ai istoriei intereselor e
uplecaţi duşmcalea care s
a fi un drum
mnată. Pe di Goga, s-a hou Regele Mihnătoare a Regrotecţie, neştiireşalului, urz
juns la Tg.-Jimna Antonescat din apropi
tatonare făcutia sub ocrogina-Mamă E
11
e în
două amna trictă
fiţeri front. nd în ată o oană mai ă fie umui ă ale
m al alatul mul - ţării i, cu
mani, e va m al
drum, otărât hai şi gelui. indu-zit şi
iu. A cu şi ierea tă pe
otirea Elena
("grposaceapolisolepen
acepresares
dus-motEstedusăfebr
Vomdoaintede e
Am sn faţa
Nimedrago- de noast
ating
sufăcei asem
bineţării
dreanoi.
ingrrăspnedr
mănde p
p. 48
recoaica cu nibilitate declaastă persoanăiţa de recunoemn că nu va pntru fiul ei şi p
Este de la st fel fiindcă stabilite de cstată.
Ulterio-o la Bucuretiv pentru care descoperităă în Rusia,ruarie 1946.
m reda mai jmna Maria
ermediul mamexecuţia acest
tat cu capul sa justiţiei supr
eni în aceastăoste, pasiune,la muncă pântră - fără a-i c
Judecata luge. Judecata l
Sunt pregăăr. După cum
patru ani demenea, a fost î
Împrejurărele pe care împi noastre. Sup
Am fost un apta judecată,
Popoarele rate. Nu regrpundem la urreptate - cu Ie
Ultima menăstire. Acolo pâine, pe care
nas subţire") aarând că "nu aă repudiabilă. oştinţă faţă dputea uita vre
pentru ea". Uitsine înţeles cştia de la Re
complot - do
or a fost daeşti, umilindre şi a tăiat vă la timp şi s, pentru pe
jos conţinutu Antonescu,
mei Mareşalutuia:
Scumpa me
sus şi fără teamreme aşa stai
ă ţară nu a dezinteres cu
nă la banul ncere nimic. Nu
ui pătimaşă dlui de mâine v
ătit să mor, dştii, viaţa me
e guvernare înălţătoare.
rile şi oamenimpreună am doprema voinţă a
"învins", au f, istoria i-a pu
- în toate tiret nimic şi ră - cu iubirertare !
ea dorinţă e vei găsi liniştazi nu o mai p
a respins cu admite să i se Astfel îşi plăe Mareşal, că
eodată ceea cetase totuşi la Dă Regina Elenegele Mihai c
oamna Antone
tă pe mâna du-o în cel mvenele încercâsalvată. Duperioada sept
ul scrisorii M, scrisoare ului doamna
ea Rica,
mă în faţa judşi tu !
servit poporuum l-am serviostru, de la su-i cerem nici
de azi nu ne va fi dreaptă ş
după cum amea, toată viaţa- a fost un
ii nu ne-au îorit cu atâta pa decis altfel.
fost şi alţii... us la locul lor
impurile şi pnu regreta n
re, la bine -
să trăieşti. tea necesară spoţi plăti.
indignare acevorbească deătea Regina Eăruia îi decla a făcut Mareş
Dobriţa-Gorj.na s-a exprimcă - potrivit cescu urma să
ruşilor caremai josnic mând să-şi ia vipă vindecare tembrie 194
Mareşalului cexpediată pBaranga îna
decăţii, cum st
ul de jos cu it eu. I-am datsuflet până la
azi.
înjoseşte şi nşi ne va înălţa
m fost pregăta mea, mai al
calvar, a ta
îngăduit să fapasiune să-l fa
mulţi alţii". Dr. Ne va pune
este tot - aunici tu nimiccu mângâier
Retrage-te îsufletului şi bu
I
eastă espre Elena arase şalul
mat în celor ă fie
e au mod, iaţa. este
44 -
ătre prin
ainte
tau şi-
atâta t totul viaţa
nu ne ...
tit să les în a, de
facem facem
După şi pe
u fost c. Să re, la
într-o ucata
străcarelipsusufleacol
înălrăsp
ascuîmpMarFiladoamfiindMagcuvâdoamdesc
Refămam
Istorie
Am să rog ăbuni şî călăuze am copilărurile. Împrejuetul meu nu-lo, lângă mine
Scoborând lţa, sunt siguplată.
Te strâng în
Te îmbrăţi
Nicio lacrim
Doamna Aulta sfatul Miedicată de hreşalului, doaantropia, dată mna Henriettedcă cele dougherescu, careânt« al Mareşmna Antonesccrise mai înain
ăcută întrucâtvmei sale din
Lohanu
să fiu îngropazitori, acolo larit şi cu carurările ne-aui va uita nicie, trebuie să fi
în mormânt ur, acolo un
în braţele mele
işez cu dragos
mă !
I o n
Antonescu nuMareşalului şhăituitori. Imeamna a fost fiind starea s
e Magherescuuă doamne ere asistase la şalului, i-a relacu - de pe patnte.
va, a căpătat dn Bucureşti,
ul nr. 16, m
at lângă ai ma lancu Nou. re am cunoscu îndepărtat iodată. Poate
fie şi ultimul tă
- eu azi şi nde va fi sin
e cu căldură.
ste !
u s-a dus la i a-i împlin
ediat după exeinternată o v
sănătăţii sale.u, primind cu prau vechi cuproces şi conatat cele petretul de suferinţ
domiciliu obliunde a vi
martie 201
ei, care mi-auVoi fi între accut şi dureriviaţa de ei,
e vei gândi cău locaş.
tu mâine, ne ngura şi dre
mănăstire spi dorinţa; a ecuţia (asasinvreme la Sp Acolo a viziplăcere acea v
unoştinţe. Doansemnase »ultecute la proceţă - i-a relatat
igatoriu în locizitat-o colo
11
u fost cei cu ile şi dar
că tot
vom eapta
pre a fost
narea) italul itat-o vizită amna timul
es, iar t cele
cuinţa onelul
MaghlovituCabincolonpetrePalat
doamcâteîntâla prica p
venenu salte iarnPetrtrimgroaaparAstfNicuadun
mamîn scarecenthart"Sibdepschi
foarlunălocajos, ninsdistde puţidevcareizolperi
de aîn ia
p. 49
herescu. Era ura primită. Snet militar, dnelului despreecute la reşeditul Regal fără
La cea de-amna i-a dat -
eva franjuri dlnire de la Jilaimit cu multă
pe nişte scump
Văzând că eau în vizită ls-a mai dus, a
amănunte dea şi neavând
ru Groza, primmită o ladă dinase, S-a trimrţineau, însă fel a rămas caulescu, iar Dna lucruri groa
Nu împlinimei sale, cândatul Lăteşti d
e o va duce trul Bărăganuta Gulagului beria Românortare, domicingiuire sălbat
La Lăteşti,rte modestă că să meargă alitatea de reş
în condiţiilesorile din Bărăanţa de câţivaexistenţă, nu inilor prieteniotamentului e şi-a făcut o îlare. Colecta iodic, împreun
Curând s-aasistenţă mediarna anului 19
resemnată şS-a informat ddovedind intee Mareşal; îşi inţa de la Snanici cea mai m
a doua vizită f- în amintirea
din şalul primava, precum şemoţie şi a m
pe relicve.
se înăsprise cla doamna Ana mers în schiespre viaţa dipalton, doam
m-ministrul den vila de la Premis într-adevîn ladă erau
a iarna să poarDomnica Negu
ase de la cuno
ise un an ded doamna Antdin Bărăgan. A
în mormântului ialomiţea
românesc, niei". Aici ociliu obligatotică, asasinat m
, doamna Antocu pământ pe şi să se prezşedinţă a come anotimpuluiăgan). Nu avea kilometri, du
mai avea nii ce-i mai răfostei sale sîndatorire filiaalimente de
nă cu câte un b
a îmbolnăvit gicală i s-a agr956 a căzut la
i-şi purta cuespre soarta oeres şi compamintea de u
agov şi de felmică grijă.
făcută de coloa Mareşalului
mit de la Marşi câteva decor
mărturisit că le
controlul asupntonescu, coloimb soţia sa, in detenţie a
mna a înaintat e atunci, prin edeal, în care văr o ladă
draperii de rte paltonul maulescu - fostaoştinţe.
e domiciliu obonescu a prim
Acum începe ut. Satul Lătean devenit loc
căpătând siamenii erau
oriu, detenţie mişelesc.
onescu a fost jos. Era obli
zinte la postumunei. Drumui (pe arşiţe, pea niciun mijlous-întors. În primic. A trăit ămăseseră, pecretare, Domală din a-i asi la binevoitobidon de gaz p
grav. Trăind înravat boala dea pat; inima în
u multă demnofiţerilor din fasiune. I-a vltimele zile allul cum pleca
nelul Magheri - o şapcă areşal la ultimraţii. Colonelu
e va păstra nea
pra persoaneloonelul Maghercare a mai afdoamnei. Veo cerere cătrcare cerea săse aflau hainecu lucruri ccreton de la amei sale, doaa ei secretară
bligatoriu în mit domiciliu fun alt calvar şti era consic de pierzaninistrul numeexterminaţi pe termen
plasată într-oigată ca în fiel de jandarmul îl parcurgepe ploi, pe goc de deplasarrivinţa mijloadin generozi
recum şi datmnica Neguligura traiul în ori şi i le dpentru ilumina
n sărăcie şi lie piept şi de inncepuse să ce
I
nitate fostul vorbit le lui
ase la
escu, a lui,
ma lor ul le-atinse
or ce rescu flat şi enind re dr. ă i se ele ei care-i
vilă. amna ă - îi
casa forţat al ei,
iderat ie pe e de
prin lung,
casă ecare
mi din ea pe ger şi re, pe acelor itatea torită escu, acea
ducea at.
ipsită nimă. edeze
comspit
Proa concare-avande nedoar fost îmam
morscri
disc
de aAspprimşi fu
lângizbâ
Istorie
mplet Doamnatal din Călăraş
M
fesorul dr. Bunsimtit s-o int-l conducea. Tsase foarte muerecunoscut Sca să-i ofere
înmormântatămei sale.
La căpătâirmântul este as: Maria Ant
Deasupra ncretă.
Aşa după cabnegaţie), totpectul lăcaşulumit-o pentru ousese iertată la
Prin suferingă ilustrul ei ânda neamulu
Lohanu
a Negulescu şi, în stare foar
Mormântul Murghele, fiind iterneze în Spi
Totul a fost în mult: era foarte
Solicitudinea condiţii ome
ă la Cimitirul B
i se află o cacoperit cu o tonescu 1892-
numelui este
cum îi fusese t aşa s-a retrasui ei de veci
odihna eternă, a rândul ei.
nţă se purificasoţ, de unde
i lor.
ul nr. 16, m
a reuşit să orte gravă.
Mariei Antonesinformat despitalul "Pandurzadar, boala d
e umflată şi avprofesorului B
eneşti pentru aBellu militar,
cruce mare dlespede de ma-1964.
încrustată o
viaţa (distinss în moarte: se
este expresiaMurind, ea ie
ase şi astfel mee să se roage
martie 201
o interneze în
scu pre această situri" din Capitalde inimă îndeovea faţa tumeBurghele a foa-şi da sufletuîn cavoul fam
de piatră albăarmură pe car
cununiţă de
ă, discretă şi enină şi resema fiinţei pe certase tot şi p
ergea să-şi ia e împreună p
11
ntr-un
uaţie, lă, pe osebi
efiată, olosit ul. A miliei
ă, iar re stă
e laur,
plină mnată.
are a e toţi
locul entru
a fola 2rom
Logicînfăpantur
- gMDMs
- cN
com
1
În "Pauguieşit UniteSovieacestfapt, momniciuRomdar econseţară cca ţacătre Romde că
2. Asuverun ac
seaînceordprodimsov130răzb
p. 50
Doamna Most una dintre 23 august 1
mânilor.
c, această trăptuită de Regerajul său, şi an
generalii C. Mihail, L TDămăceanu, cMareşalului, dstat; colaboratorii Niculescu-Buz
Marea trădmponente disti
1. A fost trăcapitulardMondial.
Proclamaţia căst 1944 Ia oradin alianţa cu
e, iar "Românetică, Marea t moment înce
Regele a rosment nu se stabun armistiţiu, ânia a încetatera în continuecinţă, Româncare a capitulaară inamică. P
Regele Mihaâniei, deschizătre armata sov
A fost trădată Aranul ţării, în ct fără precede
În urma "Para de 23 augetat luptele şi
dine. Evident,oclamaţie, însmineaţa de 24 vietică a împâ0.000 militariboi şi i-a dep
***
Maria Mareşal numeroasele v944, cea ma
ădare a fost inle Mihai I în c
nume:
Sănătescu, CTeodorescu, complexaţi ddoritori de fun
tineri ai zeşti, Vişoian
dare de la 2ncte, şi anume
ădată Româniadă fără cond
ătre ţară", traa 22, Regele Mu Axa şi că ania a acceptatBritanie şi S
etează lupta îmstit un neadebilise nicio înastfel c ă - t unilateral ouare în stare nia a fost trataat fără condiţiPrin declarareai s-a comis czându-se caleavietică.
Armata Româtimp ce aceas
ent în istoria m
Proclamaţiei gust 1944, tri au rămas im, partea sovă profitând d august şi pânânzit frontul i români pe cportat în gula
Antonescu, mvictime ale trăai mare trăd
niţiată de Uncomplicitate c
C. NiculescuC. Anton
e personalitatncţii importan
Regelui: nu şi Mircea lo
23 august 19e:
a, fiind pusă diţii în cel de
ansmisă la radMihai I a decla încetat răzbt armistiţiul" tatele Unite ampotriva Uniuvăr vădit fiin
nţelegere cu np r i n proclam
ostilităţile cu de război cu
ată ca ţară învii, din care ca
ea unilaterală cea mai mare a ocupării nec
ână şi neutralista se afla în militară a lumi
către ţară", rrupele românmobilizate, în ietică avea c
de situaţia crenă după 1 sepşi a capturat
care i-a declagul sovietic,
martiră a neamădării naţiona
dare din exis
iunea Sovieticu personalităţ
u, A. Aldea, şi colonelul
tea covârşitoante în armată
Mocioni-Ştâonniţiu.
944 a avut
în situaţia de e-al doilea Ră
dio în seara darat că Român
boiul cu Naţiuoferit de Uniale Americii. unii Sovieticendcă până în nimeni, neexismaţia respectiinamicul soviu ţara noastrăvinsă şi ocupaauză a fost pră
a armistiţiulutrădare din is
condiţionate a
izată chiar de luptă cu inamii.
ostită de Rege de pe fronaşteptarea de
cunoştinţă deeată, începânptembrie - armt fără luptă parat prizonierla muncă sil
mului, ale de stenţa
ică şi ţi din
Gh, l D. are a şi în
ârcea,
patru
ţară ăzboi
de 23 nia a unile iunea
Din e. De
acel stând ivă - ietic, ă. În ată, o ădată ui de storia a ţării
către micul,
ge în nt au e noi espre d cu mata peste ri de nică,
dupval
de priz
statuîntreg
guvde la pDrea fo
Confos
areD.
Bodpredusdep
împordU.Rdoama
pă ce au fosoare (cizme, c
Nu se va şprizonieri romzonierat şi câţ
3. A fost trlui şi preşedgul Guvern al
În cadrulvernului, pusă23 august 194palatal regal;ept urmare, Most arestat pe l
Demiterea nsiliului de Mt perfect legal
Tot la 23 astaţi demnitarPopescu, M. P
În noaptea dnăraş, agent
eluat pe Ion As într-o casăportării lor în U
La 3 seppreună cu alţdinul Regelui, R.S.S. în trenamna Maria, st despre ticălo
Lohanu
st deposedaţiceasuri, inele,
şti niciodată cmâni în gulagţi dintre ei au r
rădat Mareşaldinte ai Concl României.
l acţiunii că la cale de R44 Mareşalul ai s-a cerut de
Mareşalul a fosloc.
Mareşalului Miniştri, ca şilă, însă arestar
august 1944, drii Mihai AntoPantazi şi M. E
de 23/24 augt al Moscove
Antonescu şi pă conspirativUniunea Sovi
ptembrie 194ţi 10 foşti dau fost preda
nul care se desoţia Mareşaluoşia respectivă
ul nr. 16, m
i de BUNUR
stilouri, echip
cât au suferit gul sovietic, crevenit în ţară
lul Ion Antoneciliului de M
complotiste dRege şi de antu
a fost convocaemisia, dar Mst demis şi, di
din funcţia i demiterea înrea a fost abuz
din ordinul Reonescu, ConstElefterescu.
gust, o echipăei, în înţelegepe ceilalţi 5 arvă din Bucuietică.
44, Ion şi Memnitari, aresaţi ruşilor, careplasa spre Mului, dar Mareă abia în 1946
martie 201
ILE personalepament).
cei peste 130cât timp au stă.
escu, conducăMiniştri, precu
de răsturnarurajul său, în at insistent să
Mareşalul a refin ordinal Reg
de preşedintntregului guvezivă, nelegală
egelui, au maitantin Piki Va
ă condusă de ere cu Regelerestaţi, pe carreşti, în ved
Mihai Antonstaţi succesivre i-au deport
Moscova se afeşalul a fost in
6.
11
e de
0.000 tat în
ătorul um si
re a ziua vină
fuzat. gelui,
te al ern a .
i fost asiliu,
Emil e, i-a re i-a derea
nescu v din tat în fla şi nfor-
în focusimÎn fpedla m194MinConGh
s-a cu upe emi-arândaces
ierteprag
doil
să rUni(Bacon''cru
împCotupierrăzbRompute
p. 51
Deportaţii, februarie 1946upantul sovieti
mulacre de profinal, demnitadepse cu închimoarte, tot pe46): Mareşaluniştri), Mihnstantin Pikeorghe Alexia
Aflându-se adresat lui G
următoarele cuel şi că l-am a oferit prilejudul acelora cstui neam.« A
Poporul roe pe acest magul morţii - l-a
4. A fost trlea Război Mo
România a eintre în dreptiunea Sovietisarabia, Bucosiderat drept o
uciada antibolş
Campania potmolit odatăul Donului şrduse iniţiativboiul. În augumâniei, între ea să fie oprit.
în frunte cu 6 pentru a fi sic în înţeleger
ocese publice, arii arestaţi auisoare, iar pate nedrept (senul Ion Antonesai Antonesc
ki Vasiliu anu (guvernato
la locul de exGheorghe Leca
uvinte: »Spuniertat. Mai mul să mă aşezcare s-au jer
Aşadar, Mareşa
mân de azi şare trădător, ca iertat forma!
rădat aliatul londial - Germ
participat la turile ei suverică prin ultimovina de Nordo necesitate vşevică alături
antisovietică, ă cu trecerea tişi Stalingradva, superioriust 1944 războPrut şi Şiret, .
Mareşalul, auupuşi atrocităre cu Regele (condamnări,
u fost condamtru dintre ei auntinţa fiind exscu (preşedintcu (ministru(comandantu
orul Transnist
xecuţie (asasia (fost ministrne-i Regelui c
mult: spune-i cz, cu un minutrtfit pentru balul ştia.
şi dintotdeaunchiar dacă M!
legitim ai Rommania.
războiul antisrane asupra tematumul din
d şi Ţinutul Hevitală ca Romde Germania.
biruitoare înimpului şi, du, era tot maitatea şi - îoiul se purta iar tăvălugu
u fost aduşi înăţilor conceput(cercetări violdetenţii, exec
mnaţi pe nedreu fost condam
xecutată la 1 itele Consiliuluul de exteul Jandarmetriei).
nare), Mareşaru al românizcă nu plec supcă-i mulţumest mai devrem
binele şi ono
na nu trebuie areşalul - afla
mâniei în cel d
sovietic pentreritoriilor răpitn 28 iunie 1erţei). Mareşaânia să ia par.
n prima parteupă dezastrul dai clar că Hîn perspectivdeja pe pămâl sovietic nu
I
n ţară te de ente, uţii).
ept la mnaţi iunie ui de
erne), riei),
alul i zării) părat sc că
me, în oarea
să-l at în
de ai
ru ca te de 1940 alul a rte la
, s-a de la
Hitler vă - ântul
mai
ieşiracesoamcondar augde aanumânfostares
gencuntreclibe3 zigermarm
augrom
Maceas
AntopermmodnontrebReg
Scaleacessimprotar fi
ÎMarMoaresdar fostpropimpfost
Istorie
În acerea din alianţastei cerinţe, în
menilor politicnsecinţele ce u
această solidgust 1944. Maracord cu semn
unţat Hitler, şnă. Această sot pusă în aplicstarea sa.
În seara de nerali au fost noştinţă că Romcut de partea ere din ţară fările să se retramană a înce
melor împotriv
Aşadar, Regust 1944 - cmânilor, de la î
otivele care stă trădare ar f
1. Relaţiileonescu, conmanenţă, suved deosebit, ncompromiteribuia să rămâgelui toate ono
Se subînţelegee demiterea şistuia la ruşi
mulacrului detocolar. În fin
fi putut să acor
În caz că Regreşalului, aceşscovei; este pstaţi să fi fostarestarea fap
t acţiunea excpagandistic, U
presie că partict un act de v
Lohanu
este condiţii ţa cu Germaninsă în prealabici proeminenurmau să rezudarizare s-a preşalul l-a înşnarea armistiţi că până atu
oluţie judicioacare fiindcă im
23 august 194convocaţi la
mânia a rupt laliaţilor şi c
ră a fi dezarmagă în linişte.eput bombarda României.
***
egele Mihai I şea mai mare începuturi şi p
l-au putut dfi putut să fie
e dintre Regenducătorul seranul fiind m
sub preii, în sensul cână în rezerorurile, mie to
e că Regele, di arestarea Mşi - în înţele
e proces punal, Regele - rde graţierea M
gele nu era pştia au fost toposibil ca listat întocmită chtică a Mareşalusivă a RegeUniunea Soviciparea Româ
voinţă al popo
ul nr. 16, m
ţara trebuia sia. Însuşi Maril dorea o soli
nţi (Maniu şi ulte din încheierfectat în duştiinţat personaţiului, dar numunci se va neasă, preconizamediat a inter
44, ambaşadoPalatul Rega
legăturile cu Pcă armatele g
mate, cu condiţ. Ca o reacţiedarea Capital
şi anturajul să trădare din
până în zilele n
determina pe următoarele;
ele Mihai I statului, s-amereu margintextul unei
că Regele - pervă. Deviza
oată puterea.
dorind să se Mareşalului, pr
egere cu aceşublic şi asaîn virtutea pr
Mareşalului, d
pornit împotrivotuşi sacrificaţa demnitarilorhiar de către alului şi a celoelui şi a anturaietică urmăreâniei la războiorului roman,
martie 201
să fie salvată reşalul era adeidarizare în sc
Brătianu) peierea armistiţiupă amiaza dal pe Rege cămai după ce v
egocia cu armtă de Mareşalvenit demiter
orui Germanieal şi li s-a duPuterile Axei, ermane pot pţia ca în termee firească, armlei şi întoarc
ău au comis - lîntreaga istor
noastre.
Rege să co
şi Mareşalul u înrăutăţit nalizat, ignora
protejări, entru binele sMareşalului
răzbune, a purecum şi predştia - organizasinarea rivarerogativului sdar n-a făcut-o
va colaboratoţi în baza dorr ce trebuia sstrategii sovieorlalţi demnitajului său. În a să creeze ul antisovietic ci acţiunea
11
prin eptul cris a entru iului, e 23 ă este va fi
ma în l, n-a ea şi
ei doi us la că a
pleca en de mata cerea
la 23 rie a
omită
l Ion t în at în
al său -
era:
us la darea zarea alului său - o.
orilor rinţei ă fie etici, tari a plan falsa c n-a unor
avenruşiapărcărureprera sing
Martreilîn gmarde cotrtratatratagradnu scuceostaprecde lCau
1944instruMoscaugudirecaprecURSprezelibertdeţincauteîn ileprecoafirmEmil paza Emil
p. 52
nturieri în frui. Să predai inrat şi impus uia luptase trerezentativ dinun vot de bla
guri.
reşalul Ion Anlea mareşal al
grad cu Regelereşal), era comtrei ani un
ropit de inamament, chiar amentul aplicdului ce-l purts-a recunoscuterirea provinaşii care i-au cum şi sutele la Prut la Vo
ucaz; toţi aceşt
2. Principal4 a fost U.R.Sument al comcovei. Nu se st 1944 - P.
ctivele Moscociază că evenS, cu compicenţi, la Palatultate al P.C.R.,
nător al cetăţene la Palat; P.Cegalitate. Este onizată de sce
ma că actul deBodnăraş prsigură a demBodnăraş,
unte cu Marenamicului pe o
interesele, cei ani şi de ca
n România cuam pe care nou
ntonescu era cl României, de (care, de asemandantul sup
război pentrmic. Aceste a
în cazul absucat s-a adus ita; s-a dezonot ca legitimă l
nciilor răpite executat ordde mii de mo
olga şi Don, dtia au fost ren
lul beneficiarS.S. Regele a muniştilor diştie nici acuC.R. a acţion
ovei. Autorulnimentele respcitatea Regelul Regal, Lucre, precum şi Eniei sovietice.
C.R. era o formde la sine înţe
enariul sovietie la 23 augustrimise apriori mnitarilor arefost ofiţer a
eşalul. Predareomul care a rechiar acelui are era consid
u care se puteul guvern şi R
cel mai mare îdupă Averescuemenea, avea prem al armatru eliberarea atribute impunurd şi abuzivinsultă unifororat oştirea; s-lupta purtată dde inamic,
dinele, au luporţi care au îmdin Crimeea,
negaţi!
r al manevreifost acuzat
in ţară, fie um dacă - în nat din proprl acestui mapective au fosui. La 23 augeţiu Pătrăşcan
Emil Bodnăraş Oficial, cei d
maţiune politiceles că prezenic pentru ca ut 1944 a fost un rol activ
estaţi, în frunal armatei r
ea Mareşalulueprezentat ţarainamic împotderat singurul
eau duce trataRegele şi-l dăd
în grad şi cel du şi Prezan şi gradul onorifitei, a condus t
pământului neau cu totu al arestării.
rmei de milita-a desconsiderde Mareşal peblamându-se tat şi s-au je
mpânzit câmpustepa calmuc
i de la 23 aude trădare, fica instrumenevenimentelerie voinţă sa
aterial de sinst puse la calgust 1944 au nu, reprezentanş, omul Moscodoi nu aveau ccă periferică anţa celor doi alterior să se pOpera P.C.R.imediat şi an
nte cu Mareşromâne, a tr
I
ui la a, i-a triva l om
ative, deau
de al egal
ic de timp ţării
ul alt Prin ar şi rat şi entru
toţi ertfit, urile că şi
ugust ie ca nt al e din au la nteză le de
fost nt în ovei, ce să aflată a fost poată ., iar
nume şalul. rădat
jurăm1930sabotf o s tsovieAcesşi anpentrţara EmilBucuţării d
Diadmiunor amenconsi
ÎnAntoromâUniuseaminclucă doBucudeduia subdesprridiceUniu
predce doamenîn Ulocuîn Blipsmedputuacede MaReg
va pVa sufetrădrom11
storie
mântul militar0. Trădătorul ataj, iar în anut condamnat etică, iar Mossta este profilunturajul său i-aru a se adminiinamicului R Bodnăraş,
ureşti - sub obde către Uniun
incolo de voiite că Regele
favoruri dupninţări în persimţit să facă jo
n privinţa onescu, este deâni n-au fost unea Sovieticămăn a urmărit usiv acela al foamna Antonureşti - Tg.-Jiuce că Regele b ocrotirea Mre prezenţa de şi s-o pre
unea Sovietică
Aşadar, ndarea către sofapte antistat
amnă a ţăriinţinerea sa în U.R.S.S., a stuinţa mamei Bărăgan într-osurile materiadicală. S-a îmut să fie salvste suferinţe ldestinul de
areşalul Ion Agele Mihai.
Regele Mpărăsi inevitab
avea, oare, ferinţele fizicedării de la 23mâni făcuţi pri
demnitari are
Lohanu
r şi a dezertata fost instruit ul 1936 a rev
închis, din scova i-a acoul "omului de au predat pe aistra o pază sig
României. De agentul Mos
blăduirea Regnea Sovietică.
inţa de a se a fost ademe
pă ce vor ocuspectivă. Se pocul inamicul
tratamentuluie presupus că preocupaţi săă. Regele Misă-l distrugă
familiei. Logiescu n-a fost iu, nici pe tieste acela car
Majestăţii sale, doamnei în Gedea sovieticiă odată cu dem
nesăbuinţa Regovietici a doamtale sau antisi şi cât eralibertate ? A at aproape unsale din Bucuo casă primitivle de tot felu
mbolnăvit gravvată. A decedle-a îndurat na fi fost soţ
Antonescu, a
Mihai I, aflat bil această lumtăria morală
e şi traumele p august 1944izonieri de sovestaţi nelegal
ul nr. 16, m
t în Uniunea în diversiune
venit în Romînchisoare a
ordat-o. În 19încredere" că
arestaţi, în frugură în vederereţinut incre
scovei, îşi fgelui - încă în.
răzbuna pe Menit de sovietupa ţara, ori poate explica şlui.
i inuman nici sovieticiiă o reţină şi ihai prin aceape Mareşal p
ca ne îndreptpusă sub urm
impul şederii re, după ce a ra anunţat Min
Gorj şi i-a ceilor în vede
mnitarii arestaţ
gelui a culminmnei Maria Ansociale grave
a de periculofost deportată
n an în domicureşti, a primivă cu pământ
ul şi a trăit liv de piept şi dedat la vârsta numai pentru ţia unui mar
aflat în confl
în pragul vârme şi va trece ă să recunoaspe care le-a pr (cei peste 13vietici după 23şi predaţi inam
martie 201
Sovietică în ea ideologică ş
mânia. După ca cerut cetăţ42 a fost elibruia Regele M
unte cu Mareşea deportării ledibilul adevăfăcea de capnainte de ocup
Mareşal, se ptici cu promita fost şantajaşi aşa că Rege
aplicat doami şi nici comunsă o deportezastă ticăloşie pe toate planutăţeşte să afirmmărire nici pe
sale în Gorjrefuzat brutal nisterul de Int
erut acestuia rea deportăriţi.
nat cu arestarntonescu. În f
e comisese moasă pentru ă un an şi jumciliu obligatorit domiciliu ft pe jos. A îndipsită de asiste inimă şi n-ade 72 ani. T"crima" orânde bărbat de ict protocola
rstei de 90 deîn lumea veşn
scă şi să regrovocat victim30.000 de mi3 august 1944micului - incl
11
anul şi de e a ţenia berat
Mihai şalul, or în ăr că p în parea
poate terea at cu ele a
mnei niştii ze în
fără urile, măm ruta
j. Se să o
terne să o ii în
ea şi fond,
marea ţară ătate
riu la forţat durat tenţă
a mai Toate duită stat. r cu
e ani, nică. grete
melor litari
4, cei lusiv
cei marMaroştiRomveşnizbăcu a
Emonla fopentrMihafost Ferdtrăda
BiblioGeorgeditura Eurost PS. amabarmaAntocomuperio
.
profitnenumviitoacare l Iexperfac abşi srealit
Î
p. 53
4 demnitari crtirizarea Marreşal Antoneirilor germanemânia), şi să-şniciei ? Creăvire, ci dimpamploarea suf
EU, autorul arhist convinsorma de guvru monarhie, ai, care - atâtdemn de iluş
dinand I, ci aare de la 23 au
ografie: ge Magherescu: Aa Păunescu, 1991 Mircea Bălantampa, 2004.
Articolul a bilitatea domatei româneonescu, care unist la ani boadă în Bărăg
Vir
n alcătuirea segment de incontestabil exprimat frec"mai bine erunui mit, în saproape exclutor al "raiuluimăraţilor oamare, sub raporle are asupra eInşi numeroşrienţă falsă, sbstracţie de coe antreneazătăţile, mizând
condamnaţi pereşalului Ion Ascu, ca şi sue prin trădareşi găsească lindem că nu-iotrivă! Ar fi,
ferinţelor pe c
*acestui mates. Dacă s-ar d
vernământ a Rînsă cu un al
t timp cât s-a ştrii săi înaina provocat ţăugust 1944 la
devărul despre M1; n: Istoria trădării
ajuns la Remnului Luce sub coma
a fost arestbuni de temngan.
rusul care p
infecţii p
Prof. V (19
vieţii sufletpopulaţie r
sentimentucvent, în partra înainte". Asensul anumitusiv material, i" roşu. E cara
meni; cu toate crt compartimeexistenţei conşi din jurulstabilesc relaţiorelaţia obiecă în genera
d pe intuiţii er
e nedrept la mAntonescu şi uferinţele şi pea lor de cătreniştea sufleteai va fi hărătotuşi, prea puare le-a provo
*** erial, mărturidesfăşura un rRomâniei aş lt suveran pe
aflat în frunttaşi - Regele ării un rău imcare a fost păr
Mareşalul Antone
i la români, volum
edacţia revisian Petrescuanda directătat şi conda
niţă şi deport
poate produ
pe viaţă
Valeriu Neştia932 – 2011)
teşti actuale românească iul nostalgieticular sau p
Afirmaţie riditei afecţiuni sude a nu mai facteristica meconsecinţele nntal, expresiv
naţionalilor. l nostru se ii arbitrare înttivă şi raţiona
alizări unilatronate, pe "ar
moarte şi asasia doamnei M
pierderile caue aliatul legitască în mormâăzită o asemuţin în compaocat.
isesc că sunreferendum pr
vota fără şotron, nu cu Rtea României
Carol l şi Rmens prin MArtaşul principa
escu, volumul III,
mul II, Editura
stei Lohanul u, fost ofiţeă a Mareşa
amnat de regat apoi pe o
uce
an - Iaşi
a unui impintră, ca ele
ei comunismublic, prin ziicată la propoubiective, mo
fi părtaş, beneentalului colecnegative imedv (limba de lem
angajează tre cauze şi e
ală dintre fenoterale. Deforrgumente" în
I
inaţi, Maria uzate tim - ântul enea
araţie
nt un rivitor ovăire
Regele - n-a
Regele AREA al!
prin er al alului gimul mare
ortant ement mului, icerea orţiile
otivată ficiar, ctiv al iate şi mn pe
într-o efecte, omene rmând
locul
adevchiarrămâse vaaceasatingnaţio
3.700şi avcolecpatriepartidcateg"Stilumale
bazăpriorpartidpartidinterndesvoconcmemcombideolspiritBineî
tinereideal"StatpartidPCRrânduŞi Oaprilimasălor spatrieetc., nemijBucu"Visu
Istorie
ărului. Şi astr minimalizatâne permanenta cicatriza vrstă rană, şi c
ge, atunci oamonală, se vor cu
Reg
Faptul că PC0,000 de memvea 76.000 dctivele, în afaei" (copia modul, securitategoriile sociale,ul" de muncă fic pe români Să nu ne as, de pildă,
ritare, înfăptudului, a hotărd în spinaţionalismuluoltare a conştiepţiei lor m
mbrii de partbativităţi împlogiei burghetul ideologieînţeles că-i cla Dar UTC
etului, care rurile nobile
tutul" din 19dului, desfăşu". "Pentru meurile PCR, cea
Organizaţia pie 1949 ? Eraă a copiilor msocialiste, în se şi popor, fa
desfăşurăndijlocită a PCureşti, 1975, ul de aur" al f
Lohanu
tfel, holocaus, dispreţuit dt deschisă pe treodată. Pestecineva, întâmpmeni înzestraţutremura poat
gretatul prof.
CR cuprindea mbrii (28 procede organizaţiiara milioaneloodelului bolşeva aveau rădăc, ci şi în mentşi de viaţă al(cf. revista Tr
scundem acumpotrivit Stat
uirea liniei rârilor şi direiritul patrioui proletar, iinţei lor sociaaterialiste detid în spiritpotriva mani
eze, se îngrijei şi moraleiar! C ? "Organreuneşte mas
ale socialis965), este purându-şi actiembrii UTC, ia mai mare onionierilor, cr
a, neapăratmajori şcolar
spiritual dragfaţă de PCR, du-şi întreagCR (apud "D
redactat de Afiecărui pionie
ul nr. 16, m
stul împotrivadin interes, e trupul neamul
e decenii, cânplător ori cu ţi cu conştiinţte!
Valeriu Neş
în rândurile ente din popui de bază, înor de utecişti, vic "şoimii stacini nu numaialitatea, în l multora dintribuna, 15 iunma după degetutului PCR,politice inte
ectivelor lui, otismului s
se preocualiste, de formespre lume ştul vigilenţeiifestărilor aneşte de educi comuniste"
nizaţia unicăsele largi de smului şi c
principala rezivitatea sub didealul îl con
noare pentru ureată după tip,o "organizaţri între 7 şi 1
gostei şi devoal internaţion
ga activitate Dicţionar poliAcademia "Şter ? Nu-încape
martie 201
a poporului ro ca o rană
lui şi-al ţării. nd se va desc
bună ştiinţă, ţă istorică, m
ştian
sale, în anul ulaţia majoră an toate unităţ
pionieri, "şoialinişti"!) , ari în toate clas
tre noi, influenie 1989). ete. Organizaţ, avea ca srne şi extereducă memb
socialist şiupă de conmarea şi dezvoşi societate, i revoluţionantipartinice şcarea tineretuş.a.m.d. E
ă revoluţionatineri anima
comunismuluizervă de caddirecta conducnstituie "primiutecişti"! par sovietic ţie revoluţiona14 ani, cu edotamentului fanalismului so
sub conduitic", Ed. potefan Gheorge îndoială să d
11
omân, ce va Ea nu coperi
o va morală,
1989, a ţării) ţile şi imi ai
rată că sele şi
enţând
ţia de sarcini rne a
brii de i al ntinua oltarea educă
are şi şi ale lui în clar?
ară a aţi de " (v. dre a cere a rea în
la 30 ară de
ducării aţă de cialist ucerea olitică, ghiu"). devină
p. 54 Lohanul nr. 16, martie 2011
membru de partid, spre a contribui activ, cu toate forţele la victoria comunismului (veşnic) în România şi în lume, la început secol al XXI-lea! Ghinionul dracului roşu că n-a fost să fie aşa... Mai continuăm pe acest fir "ideatic"? Nu mai continuăm, căci sindicatele, F.D.W.S., organizaţiile "de masă", de femei, "obşteşti", erau croite după asemănător şablon totalitar şi-aveau ţinte "înalte" similare. Deşi, în prezent, unii le "reabilitează"! Noi n-aveam nici puterea nici dorinţa "reabilitării". Avem însă vai- în ciuda marilor-merite trecute ale acestora - dorinţa şi puterea să nu le uita. Şi neuitarea fiind o blamare necesară utilă, mai ales ca prevenţie... Iar faimoasele "împrejurări", atenuate, justificative, nu-s decât pretexte, scuze ori şiretlicuri ale laşităţii, invocate azi, de foşti politruci, propagandişti zeloşi, activişti fanatici de partid, UTC, pioneri, nomenclaturişti, ale lor ex-cozi de topor şi descendenţi frazeologie contrară cursului real al faptelor, cu iz şi pretenţii sociologice. Laşitate (oportunism) devenit regulă de purtare, reflex condiţionat al sufletelor de robi născuţi sau făcuţi. Bine este a lua aminte în prezent la încă nişte lucruri. Disocierile demagogice dintre marxism-leninism şi Stalinism, dintre dejism şi ceauşism, induc semnificări insidioase de tip "cominternist" (ce doreşte să ""recupereze" stângismul ce-a mânjit cu orori şi crime istoria multor ţări). Apoi, aşa-numita "linie naţională" din perioada reorientării PCR în raport cu URSS şi "lagărul socialist", şi cu Occidentul capitalist, este vădit incompatibilă cu caracterul internaţionalist al comuniştilor dintotdeauna (de pildă, Ceauşiştii, în clipele dinaintea executării lor, au îngânat "Internaţionala", nu imnul naţional românesc, nici o... rugăciune; şi la şedinţe ale actualului minuscule PCR, constituit legal în 2010, se intona cu fală, ca-n "bune" vremuri bolşevice, cântul proletar internaţional al lui Eugene Pottier şi Pierre Degeyter, versiune românească de M. M. Gh. Bujor-Socor!). Cât priveşte "rezistenţa prin cultură", de care fac tapaj a inginerilor ai sufletelor zaharisiţi cu "dominanta estetică", "salvargarda a valorilor" etc., observaţiile percutante ale lui Daniel Barbu, prefaţatorul cărţii "Cenzura comunistă şi formarea <omului nou> " (Bucureşti, Nemira, 1999, passim)de Bogdan Ficeac, sunt elocvente: ".. .în totalitarism, cultura este produsul mecanismelor variabile, dar infailibile ale cenzurii", cu punerea în ecuaţie a represiunii.
In fine, disidenţa era un exemplu de rezistenţă antidictatorială cu o anumită aură? Da, "disident" e insul care
are altă opinie sau poziţie decât a grupului din care face parte, bunăoară din PCR - şi-atâtica. Posesorii mândri de carnet roşu, "superiorii" instituţionalizaţi, agreaţi de regimul secerei şi ciocanului ? Criticile lor la adresa sistemului terorist, la adresa "forţei organizatoare şi conducătoare a poporului m u n c i t o r , nu erau de fond, ci apte doar a "ameliora" un sistem ilegitim, autorii de regulă în funcţie de interesele diverşilor "'disidenţi". Ele aveau loc în spiritul libertăţii, al democraţiei reale, al umanismului autentic nepartinic. Conform "Programului PCR de făurire a societăţii multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism" (Bucureşti, Editura politică, 1974) şi a "Expunerii lui Nicolae Ceauşescu la (Congresul educaţiei politice şi culturii socialiste"' din 1976 — documente oficiale devenite literă de evanghelie pentru "formatorii de conştiinţe"— principalii factori educaţionali erau familia, şcoala, organizaţiile de variate soiuri, instituţiile sociale şi culturale, literatura, arta, presa, radio şi televiziunea, opinia publică socialistă. La acestea i se adaugă, discret, în subsidiar, biserica (îndeosebi cea ortodoxă), transformată în colaboratoare necondiţionată a politicii partidului şi statului de îndată după 23 august 1944 (la ocuparea ţării de către trupele sovietice, unii preoţi au fost înscăunaţi, de invadatorii bezboznici, prefecţi de judeţ, de pildă la Fălciu, Vaslui etc, "de bună voie şi nesiliţi de nimeni"... Procesul educativ trebuia axat pe câteva acte infamante: vânzarea libertăţii, a demnităţii aproapelui, duşman de clasă ori adversar politic (real sau poten-ial); desconsiderarea, distanţă faţă de suferinţele, persecuţiile se-menilor socotiţi "contrarevoluţionari"; alegerea locului printre opresori, prigonitori, nu printre cei obidiţi, asupriţi; lovirea în cel lovit, lipsit de apărare; ridicarea vocii întru apologia nedreptăţii, tiraniei, minciunii, personalităţilor odioase; consimţirea împroşcării cu noroi, a înjosirii dezumane din partea organismelor diriguitoare şi represive; neocolirea călcatului în mocirlă, în muşuroaie urât - mirositoare din unghi de vedere spiritual-moral ş.a. În perioada poreclită diversionistic "proletcultistă", însăşi după tezele din iulie 1971 şi după "primul congres al educaţei şi învăţământului" din februarie 1980, s-a aplicat metodic, sistematic un dresaj educativ, operaţie standard, o manufactură umană. Idealul formativ era să creeze omul-robot, stins cu veleităţi personale şi interesant numai ca forţă motrice a unui angrenaj social vast. Indivizi, ar zice Sf. Ap. Pavel, pentru care "Dumnezeul lor este pământul şi slava lor întru ruşinea lor» (Filipeni, 3, 19). Cu alte cuvinte, făpturi umane pe care nu-i preocupă decât propriul lor interes, care orice pas în viaţă îl fac din calcul egoist, potrivit dictonului că regimurile se schimb, profitorii dăinuie, sau mai dur exprimat: stăpânii-s înlocuiţi, slujitorii "fideli" rămân! Cu ei puterea discreţionară face ce vrea. O remarcă: adulţi, vârstnici actuali de care ne indignăm, suntem scandalizaţi şi revoltaţi, deoarece-s corupţi, mincinoşi, hoţi, apostaţi etc., au fost crescuţi în societatea socialistă multilateral dezvoltată, s-au format şi educat în şcoala comunistă, în organizaţiile de tineret, în cadrul instituţiilor de cultură socialistă, ca oameni noi, înzestraţi cu principia, norme ale eticii şi echităţii revoluţionar. Prin urmare, nu-s produsul educaţiei burgheze, reacţionare, individualiste religioase n-au învăţat în unităţi de învăţământ ale fostelor "clase exploata-
Istorie
toare)marxextraliteracomm tranş"Eficastăzţinuteformdiverinstitdiscuseam"Cândinaide detc. I(cenzBunăaltădadjecSechcelei realizÎncergraseînvăţpână-naţiodesfăomulaceeaBârsă"mundin l0
În res-a tranexăîmpliregrecărorpostcnu naţio
p. 55
e", cu cadre xiste. Realită
apolare, devizaar francez Sainment? Cu numeroant să cola
cienţa" de ieri zi determină fe sub peceteatorilor, demnrse funcţii, postuţiilor corespursuri,titluri on
mă, procese-ventării Românieinte de 1989, octorat, reperIar bio-bibliogzurate) conăoară miniştrată li se subli
ctivul dispare ele ale celora
mai drepte zărilor sale marcam a oferi e de propaganţământului din-n 1990. Prinnal e rupt de ăşurat după mlui nou, a specaşi persoană"ănescu (1895ncitoresc-ţărăn0 decembrie 1
spect pentru aransformat, înă a partiduluiinirea politicietabil, e ţinut ra condei/glacomunistă a "c
alimenteze nalisme, extre
didactice ataăţi dramaticea celebră a scnte-Beuve (18
oase şi onoraboreze cu care-şi pune
faptul straniu ea tainei docnitarilor, condsturi antedecepunzătoare : norifice, -decrbale, «cărţi dei", ale cenacplus caiete dertoriile serbărgrafiile unor nform tratamilor, directoriniză primar (pcând e vorba a ce nu se-mpşi prospere
ateriale fără egîn special tin
ndă toxică imn 3 august 1n această "retradiţiile sale
model sovieticcialistului şi a ", cum afirm
5-1984), trecunească revolu1978).
adevăr, pentrun genere, cu mi, a puterii toi sale nefastesub obroc deas e strâmbcorectitudinii
tendinţe emism.
aşate lor ori e prezente ariitorului, isto
804-1869): tel
rabile excepţautoritatea
amprenta pe scă sunt netra
cumente socoducătorilor spiembriste şi pos
texte din coraţii, premiede onoare, rapclului "Flacărae notiţe, cursurilor şcolare, nume de vază mentului dirilor, primarilprefect) liberade "comunistpacă cu "deste orânduiri sgal" ?.., nerelor genera
mpusă în şcoal1948, persisteevoluţie" şco
e pozitive şi cc având un pactivistului c
ma reputatul ut cu arme şuţionară" (cf.
u istorie, şcoamulte excepţi
otalitare, o une. Ceea ce, cue către nostalgbat de prepolitice". Ca
"resentimen
viziunii non-ar confirma, oricului şi critl arbre, tel fru
ţii, cine-a restatului tota
stările de lucruansparente, blootite strategicirituali; acopestdecembriste presă ori ed
eri, cursuri, dăoarte, materiaa", ale cenacluri, teze de licculturale, artsunt drastie p
iferenţiat aplor, prefecţiloal"sau ţărănistt! ..Ce pudoartinul neîmplinsociale, în p
aţii, câteva mlă ulterior refente, în linii olară, învăţămonceput, orga
prim scop "cromunist întrun
pedagog Şti bagaje în tziarul "Scân
ala din RPR şiii lăudabile, în
nealtă docilă pu obstinaţie, dgici, de către esiunea dom
să nu trezeasntare", just
Is
-(anti-prin
ticului uit. No
efuzat alitar? uri de ocate,
ce ale eriţi în şi ale
ditate, ări de ale ale lurilor cenţă, tistice plivite plicat. or de t, însă e… nit a1 pofida
mostre formei
mari, mântul anizat, rearea niţi în tef a n tabăra nteia",
i RSR ntr- o pentru dar şi cei al inant-
scă, să tiţiare,
Sau ştiinţsociapolitipropapână neadtineri
AndrŞ.a., "neabdemolupteModpe mpartiz"cultu Perserea(şi fastrecuumancontefuncţprecuInclu
"revogenerdin BFadecăpit"copiMale"PâinperioLucrasemcu ac
contesupraintereTheoDragmanuale f"mar"indiunii Călince s-dictaPopoapolodecemcu "MNicoluptăstihului M
storie
să nu deranjeţelor socia1-alism, istorie ico-ideologic,aganda de coş
la saturaţieevăruri şi lipi. Înşişi istori
rei Oţetea, Coau cântat, d
bătut", făcâocraţiei populei de clasă… ele sau contra
manualele/curszani ai celor ura burgheză"spectiva politia r t e l o r în î
ac) belfereşteura cu dibăcin e pentru pează. Astfel, ţională "roumpănitor şi usiv cea "liber Aşadar, b
oluţionare"' pros de literatu
Bucureşti. Eraev, "Fericirea
tani, A. P. Gilăriei fericite
eev la şcoalănea", romane oada răsboiuluări "reprezent
mănarea lui "hceste opere ale O t r e c e r
emporane pe afaţă, un vast esează acum
odorescu, Magomir, Dan Duale didacticeforurilor de cure poet a luicaţii" ideologdintre aceştia
nescu s-a num-a grăbit, în satorului bolşeorului,. Asemăogetic "tăticumbrie 1949) şMoş Gerilă"' înlae Labiş intră, Nicolae!" -uri consacrate Marx prezent
Lohanu
eze digestia u-urnane, lecţş. a., ca şi "
, seminariile dşmar, înnebune a anumito
psite de realis
ci prestigioşi,onstantin Giudin păcate, înând/apologia lare (sic), a d
amodele pentrsurile/prelegedouă culturi p" şi "cultura prico-ideologicăînvăţământ. E atâta caz muie partinică idproşti, că în
literatura eotiţă propag
malign dupăralizantă." beletristica. Pârin mijlocireaura sovietică tau în vogă "noa" de Pavlen
Gaidar cu Time", cu Vasioc ă şi acasă, A
care urmăreaui civil, dar tative" ce "moomo sovieticue "celei mai îne î n r e v i s tbaza d i r e c tcimitir de "su
m de A Toarcel BresleşuDeşliu, răzgâie, nelipsiţi dinultura sociali
ui Mihai Bengice, "comenzia ţineau loc dmărat printre ps e p t e m b r i eevic de la ănător, populaului Stalin"(cşi fără complen versurile salra în trombă, î pentru trium"generalissim
în cărţile de ul nr. 16, m
unor foşti.La pţiile (cursuri"orele educatde instruire etcnitoare prin inor clişee inhsm, în stare
, precum Conrescu, Gh. Pl
n struna matedictaturii
democraţiei so
ru generaţia derile"ştiinţificeprofesate de mroletară"', N. Bă marxistă unisteticul, de caulţi, eluda dedeea că eticul
artă, în cultera prefăcutăgandistică", ă steaua roşie
ână-n anii 60a artei cuvântradusă editaoii clasici":- Bnco,, Y. A. Kmur şi detaşaTrubaciov şi Alecsei Tolstau destine alşi cu valoroodelau"' tinerus". Bibliotecnaintate literatt ă a s tudierit i v e l o r d e uccese" educaţma, Eugen u, Veronica iaţi odinioarăn programele stă? Ce s-a aniuc ? Diverile sociale"' ex
de inspiraţie. Dprimii scriitore 1944, să înKremlin în
ara Otilia Cazcf. "laşul nexe îl înlocuiale pentru copiîn creaţia poet
mful socialismmului" împăraşcoală. Iar a
martie 201
predarea-recepile) de marive"', învăţămc., erau covârşnsistenţă şi rephibitive, plinsă-i zăpăceas
nstantin Daicolaton, Ştefan erialismului iproletariatuluocialiste (re-s
e ieri care înve" ale unor marele Lenin B. ică prevala în are bunăoară feliberat ethosul, caracterul mtură, doar taă într-o cât
fiind orie cu cinci co
0, baza edutului e „ asig
ata la "Cartea Boris Polevoi, Kaverin cu ceamentul lui, ctovarăşii săi;toi cu "Calvle intelectualisul tom "Pet
retul după chiile publice ge
turi din lume"ii/receptării pp a r t i d , scoţionale. Cine sFrunză, CicPorumbacu, prin program"cultural-arti
ales din cunursele stalinismxecutate promDe pildă, însuri români de snchine un pan
cotidianl Tzimir dedica unou", numărua pe M o ş Crii. tică, cu "Fii d
mului, evident at roşu, partiazi, zice-se că
11
ptarea rxism, mântul şite de petiţie ne de scă pe
oviciu, Pascu istoric ui, a sic), a
ăţa de autori adică
studi-făceau ul. Se moral-alentul t mai entată olţuri.
ucaţiei gurată rusă"' A. A.
ei doi cărţile Vitea
varul", lor în
tru I". ipul şi emeau . oeziei
oate la se mai cerone Mihu
me şi istice"
una de me şi mpt de uşi G. seamă
negiric Trbuna un text ul pe răciun
dârz şi -, cu
idului, ă nu-i
mommaniun exlargăi r e f
închi"geniproslpredeVajnce taca po"Silv"Surâpartitet. coexpliprofeşi-a pSă vebine. înainliberaComp"DruNeagchina"PasăliceeneminOccidTitussufletmoneaflat poate"marcontra eroautorale roluptădecap
p. 56
mentul să mai ipulare? În totxerciţiu de ploă. Cui i-e fricu t a b i l e ? ! ?
Cu deoseinate "părinialului Stalin, lăvirii lui Nicecesori, spre icii "restauratc mâlc când e
oemelor" Lazvester Andrei sâsul Hiroskimtolatrii Georgeomp.? De ce icând cât râu aesioniştii întrprostituat metaedem cum stă Iată Petr
nte de a fugi dalizării post-spune cărţi odm fără pulbe
gră), 'Vânătoaraseră ocupantărea furtunii, nilor vremii d
nent exemplu ddent pare tards Popovici '(1t cauzei sceleedă calpă pe tîn momentul
e-ar înţelege ea istorie" (ribuie decisiv oului său. Da, r îi prezintă pomânilor în gători pentru lpitau cu topo
fie pomenitet cazul, pentruoconire, de înjcă acum de a
ebire vătămătntelui popoa
însă şi lui Ghcolae Ceauşes
a rămâne siori imparţiali
e vorba de "vaăr de la Rusalvează abato
mei" ,"'Partidue Lesnea, Harnu pun, în a
au făcut, în mru ale curvăsăaforele? ăm cu proza
ru Dumitriu din raiul comstaliniste, sigudioase contraere" (despre Cre de lupi" - "tului sovieticcu neuitatul c
drept etalon. de artă realist-
diva, confuză. 930-1994), alerate a partidtema (frecvencrizei de afirmasinul. Conf
("actul eliberla formarea casta-i floare
pe maghiarii dgeneral, în spibertate "Sumrul unguri în
e...E ruşine, pu generaţia tâjosire ce trebua fi ferm dez
toare se înarelor, "coriheorghiu-Dej,scu care-a miingurul benefi ai poeziei poaloarea incontusca","Mineriiorul', "Tie-ţi v
ul m-a învăţatralamb Ţuguial 12-lea ceas
modul de gândăriei politico-l
. Cu proza ar
(1924-2002).munist (1960),
ur însă ca emare adevăruluiCanalul morţi"lupii" fiind roc şi slugilor chip de comun
Şi căr-socialistă". R
lt mare prozatdului, în "Strntă) a intelectumare a personfruntarea lui rator de la oncepţiei comla ureche. In
din Transilvanpecial ai celormanele Negre
curtea biseri
profanare sauânără de atuncuia aplicat pe zaprobat cu d
nfăţişează verifeului ştiin, Anei Paukerimat "lepădarficia al lau
ostbelice de vâtestabilă artist din Maram
vorbesc, Amer, Partidul e-ni, Corneliu Sts, degetul pe
dire al foştilor literare. Emi
rtistică stăm
Cu ce se oprobabil de t
migrant econoi vieţii şi al ii Dunărea- Momânii ce nu
lui băştinaşnist Adam Jorrţile respe
Re-convertirea
tor angajat» trrăinul" (1955)ualului inadapnalităţii. Bătea
Andrei Sab23 august
muniste despreroman, sclipic
nia doar ca vir din organizae", care, chipicii! Bineînţel
u pură ci, era scară
dovezi
rsurile nţelor', r, apoi rea"de udelor. ârf, de ticeşte
mureş", rică!",
n toate turdzu
rană, elevi,
inescu
foarte
ocupa teama omic? artei:
Marea se în-e - , ra, dat ective, a sa în
rup şi ) bate ptabil, a şaua in cu 1944)
e viaţă ciosul ictime aţi de purile, les, în
cartesălbaocupbilet-alogerestFi inunor Editu
(1970primăadevde paFăcupredaPopodea o)de persodrepluptTeoddin rşevic Dinfalsifconaţşi antacoplor pmândBugeSadoconfoIII, 1lectu"ŞosevechCăprmargauguîntoaîmporoşa Tomu(stud"Compatrioprofimadeprofedirecca lavremfie mvenerde doscrisutrâmbveci "prog
Istorie
nu se strecoatică ale şovinaţiei Ardealul-de-voie cu eni, în Basaraul ţării a
ndcă "nu-Iminoritari "
ura Alma, 199 In nuvela 0), T. Popoviărie, desigur, ărul" (1973], artid (recte D
u furori multoau literatura roovici reia temo "replică mai
Mihail Sadoonajul principtate, conftei de cladorescu, alt sprăzboi cu divce, devine acerntr-o ambiţie ficată. Sute ţionalii noştri tisovietismulueriţi de grosopersonifică iddri, frumoşi, cen Barbu (192oveanu al Buormist Ion Ro987, p. 629) e
uri recomandaeaua Norduluiului regim
rariu, Perpessginea luptei ust 1944, a darcerii armelootriva fascismuîn Estul şi Ceulete, Mareş (
denţi români munistul cu exoţi nevoie-maitul cominterne în SUA. esorii erau silcţia amorală, ca Adrian Pău
murilor noi, Bememorat de tiraţiei inculcatoctorate, de sul oportunist biţe proslăveabiruitor". Ag
gresist"", prec
e
Lohanu
oară nicio alunilor horthiştilui de Nord. privire la vi
abia şi Bucoviaproximati
I oportun" "România ca 91).
predată în şcici o întoarce
ca şi în piesacompusă la c
D. Popescu-Dor generalii deomână, roman
matica din "Ioni complexă'" ooveanu. Seteaipal, faimosuform prici
asă . În t impecimen dizia Tudor Vrb militat alătu
bolnavă, isde pagini derămaşi fideli
ui visceral - Glane injurii, îndealul perfec
cinstiţi, harnic24-1993), descucureştilor", otaru (în 'O iera prezent înate tinerilor (ui" (1959) su(Radu Pope
siciug). Scriicomuniştilor
distrugerii maor în fratului (nu şi pen
entrul Europei(evadatul din îbolşevisaţi p
xperienţă", sunare în slugba niştilor veniţ Enormităţiliţi impuie cacea care descaunescu, ca la eniuc cel cu mineretul studite la lecţii, cutudii şi cercet
al lui Geo au fără clipir
gasând învăţăccum cele ale lu
ul nr. 16, m
uzie măcar la i la adresa roAşa cum, actictimizarea roina de Nord (iv între 1
să fie critico pradă de
coala comunisconjunctural,
a de teatru (şi comanda "conDumnezeu). e şcolari şi canul "Setea" (1n"' al lui Liviopusculului "Ma de pământul Mitru Mpiului marmp ce îne ""erou" co
Vladimirescu"uri de politicastoria recente aberanţe, itradiţionalelo
Gavrilă Ursulun vreme ce cocţiunii (perfei.. cins din mahacum îl alintstorie a litera
n programa an( în afara Gruperlăudat descu, Ov.S.Gritorul fabulea
(care? cine aşinii de răzbternitate cu ntru expansiun?). După acelaînchisoare), st
pe timpul acent metamorfozinvadatoruţi pe tancurili de factură "
apul copiilor şalifică esteticu
C. V. Tudomărul de lângos până prin
ursuri, seminatări (neapăratBogza (190
re izbânziile ceii cu Carteui Traian Coş
martie 201
actele de viomânilor, pe ttualmente, nu omânilor de (1940-19411944 ş i 1cat antiromâne Radu Theo
tă "Moartea lu, cu aprobare filmul) "Pute
nducerii supe
adre didactice958). Acelaşiiu Rebreaou, Mitrea Cocor t se transform
Moţ, în seterxist a l urnvăţătorul G
omunis toid, " şi cu părera PCR. tă a româniinsulte, denator rânduieli săi, Baniciu etcomuniştii şi actibile!) ome
alaua Cuaridetă istoricul
aturii române"nalitică şi în liropii) cu rome critici literrohmălaiceanuază apologeti
în realitate?boi hitleriste
trupele stalnea totalitarisaşi reţetar agitudentul Nlicuela?!?), Dumzaţi scamatoreului sovieticle "'eliberato"artistică"', cuşi adolescenţiul părăsit de
or, ca la tobogă drum oblig1980. Norm
arii, teze de lit ""ştiinţifice"8-1993), ale "comunismul
ea Oltului, reşovei, Petre V
11
olenţă timpul
se dă către
) , în 1960. nismul odoru,
ui Ipu de la
erea şi erioare
e care i Titus ca să (1949 mă la e de ri i ş i George
întors ri bol-
lor e turări: ăteşti - ., sunt
acoliţii eneştii
ei, "un literar ", voi, sta de manul ari ai u, Al ic pe
?) din şi a
liniste smului tprop, ulescu
mitraoa eşte în c şi în orilor"' u care ilor în ethos; oşarul gat să
mativul cenţă, ) viza cărui
lui pe eportaj
Vintilă,
Pop antibca, cucredu"impal roca p"Druale labordrvolu"Moapângai pocompdemaca ac
combţării 1955încolscrâpopo copil"Bibl("ficţRomţării, desprmuncaflămfemeal inaltareorigintace"securd e tafratrileninA l i xbântuiţer dtrium
p. 57
Simion. Paznurgheză, antiu ajutorul scruli să-l urmerioasa necesişilor "Cordov
problematici mul câinelui"lui Ion Lăncrdează î n celuţionari" rezoartea în pădurărire a mişcăroporului (fascplotează, sabascaţi, anihilactiviştii comun
Aberaţii batanţilor careşi a neamulu al lui Petre L
lonat să-1 vizâşnească orului muncito Petre Să
lărit printre lioteca din Aţiuni artistice"ânia în vremedespre uman
re actele decitorilor şi ţă
m din capodoi...Ca botniţel
ndustriaşului Ze de biserici, ne socială "ne (1984), Sărest, la senectuaină" apărut îic i d u l u i , diniste: u n u l x a n d r u R ouie munţii. Iad e Securitate,
mfă.
nicul de far, iimperialistă, risului "artistic
meze maimuţăitate de a se l
vanii" (1963),cu "Pământ
" (1974),"Calorănjan (1928l mai pur stil lvate divers, re" (1975) a rii de rezistenţcişti, legionarotează comit
aţi de către "onişti.
ce coincid, e s-au jertfit pui nostrum, cuLuscalov "Alazioneze ca să
din din ţor. ălcudeanu (19
ceferiştii brAlexandria" (") despre acţiuea războiului,
nismul exemple cruzime laăranilor săracpera sălcudeale culegă torZaharia Stancca fiul care-ş
esănătoasă", dălcudeanu înute bolnav în î n a c e l a ş i ain unghiul de
d in gemg o z e a a j un
ar celălalt, a , F i n a l u l se
ţinea lecţii dprosovietică c" tezist, nevâăreşte şi "să lăsa înhămaţi roman al codesţelenit",
oianul" (1975-1991), "Fiulpartinic al pdar întru totului Constantiţă din Carpaţiri, chiaburi) at crime etc.
oamenii munc
cu o gravă pentru onoareuprinde şi filmarmă în munţiă freamăteţ i împotr
930-2005), araşoveni, com(1980), burduunile ilegale a, despre bineflar al unor ofa care se ci"(da, şi mijană că legionrilor de strugucu, ca preoţiişi ucide din urin scrieri ale a
nsăileasă "Căspital. Iar în
an, reia în terme vedere al imenii f e c i onge î n t a b ăcomuniştilor e subînţelege
de morală, cu ş. cl., căznin
ârstnicii, neştifacă totul"' pla carul "'aleglectivizării (înde M. Solo
), "proze poll secetei" (19erioadei, dramul "pe linie ,in Ţoiu este oi. Bandiţii, duşascunşi prin
Dar sunt pcii'cinstiţi, în f
insulta la aea, pentru libemul denigratoi''. E1evii erau
e de furie şrivaduşman
autor productivmpuse preamuşită de braale bolşevicilofacerile soviefiţeri de Secudădeau "duşjlocaşi). De narii tăiau sâuri din "Desci ce violau feră de clasă taaltora. In "Apaăinţa"' unuiromanul "Cinmeni tragici fideologiei mao r i ai ţăraă r a legionaril
î n calitate dNKTD-istul r
tentă ndu-se iutorii pentru goric" nrudit okov), litice" 979 ) me de , just. o altă şmani codri, prinşi, frunte
adresa ertatea or din u duşi ş i să ni lor
v ce-a mărita aşoave or din tizării
uritate, şmanii pildă,
ânii la cul ţ ' ' ete în
atăl de a care fost
na cea filonul arxist-anului lor ce d e of român
I n cOltinAnghcoleccare capiterau înfrăţbotoşvieţiiDumEusePetru''BrazliteraromadădeNeasusţinEst,Ploipatr
(1925prapaînchisociacare, mâzg
asupabuzbravla izromâromâbolşe(întin
(TismcreştiGalax(Oscvolum"comfirescvecinNinafrazacred Aferiperencum convadevreferioriceţine sconsainstitmincDecu
Istorie
lasele V- V I Ina, reportaj (hel (1931- 19ctive înfiinţate
luptau împtalişti, împotri
predate şcoţit","Trandafirşăneanului boi", de schemat
mitru Mircea,, biu Camilar,
u Vintilă "Rzde-n luncăatură se transfanţată a învăţau o mână gu , Dumitru nute frecvent postbelic d i
eş t i , făcândiot ice, dem Vestitul a5-1991) nu agandistice, "inate înţeleptaliste, revoluţi
bănuia, vor rgâituri tendenţ Dragoş
pra lu i 11 ive) or i , în
vul sergent czgonirea naziânesc din Vâneşti d in Bevici nu reprense!) ale solulu Aserţiun
minenski) cumină" (cf. Pauxia Gutenbergar Rohrlich) mul de rep
munismul e o c lângă "istorinătatea imediaCassian, care
a poetic: Credîn primăvară/im…Întrebarenele stihuri a
se observă, vinşi că purtăăraţi, constituinţe culturale
e, oricâte miciseamă doar deacrate" din tuţiilor de educinoşi şi compupăm câteva e
e
Lohanu
I I , la loc d e("literar", cum955), dedicatee graţie entuzpotriva expliva mai ştim clarilor fragmr de la Moldlşevicoid Ion ticul Aurel Mi
"Cuscrii" aiBărăgan, de
Revoltaşa "" ş .a .m.d. Pforma frecvenţăturii " lumipreţioasă de Almaş istoriîn ani i răzb
ictatura , dudu-se pur tă
mocrate, f i loautor al "Cire
se lasă mÎntâlnirea" (1ei politici deiei culturale, crecruta tineri ţioase d i n ma Vicol (192iunie 1948
n povestirea omunist Sângiştilor, de pe
Vest...Aşa unBasarabia şi Bezentau de faui naţional ne
nele cinice recm că, pasămiul Goma, '"Jg, 2010, p. 7cel care bin
portaje "Slăvblenoragie d
ia' lui M. Rollată a "crezulue, care în " Vd în pieirea in/ în fructe şi îne retorică: nlese, în Amene declaram ătorii de conuind pentru gşi morale, în
i-mari greşeli;e opera lor....dramaturgi
ucaţie şi cultulici ai Răului,
eşantioane. ul nr. 16, m
e "cinste"' figm altfel?) ale primelor g
ziasmului ţăranoatatorilor,
cui. Pe acelaşimente conven
dova","Din nIstrati, "Ogoaihale, din Pi lui Al. I. Ge V. Em. Gal, "PreşedintPol i t izată dnt în curs scunate ce veneajutor Mar
ic ş i prozatboiului campupă 1989 o ă tor de cuooccidenta leşarilor", Con
mai prejos ş953) "Oţelul"e colectivizarconstructorilosiliţi să lecturanuale şcolare20-1981) îş
(fericita ş i "Ultima braz
georzan, ce-ave ultima pa
n eroism!. .Bucovina deapt şi de drepeeliberate? cente ale lui Vite, "comunisJurnal 2007"04) , sau ale
necuvânta dicvim RPR" de tinereţe" (ler. Însă, tot cui" azi ultradeVersuri alese"nevitabilă a cîn păsări/… nu-şi retipăr
erica de Nordhotărât împo
ndei , morşi generaţii tinereprezent ar put; ce importanţ Să vedem cie prin interm
ură socialistă, , nescr i ind c
martie 201
ura "Victoria l prolificului gospodării agnilor din Dobîmpotriva foi aliniament teţionale din
neagra ţărănieare noi"' şi "FlPâine AlbăGhilia, Temellan, naraţiunitele cooperatde băţos, lecţurt de popularea, de la Răsăin Preda, F
tor "instabil"ania mil i tarîn toarce c
uvânt a l ie .
nstant in Chi înjgheabă " (1960), din re, industriar noii societăţreze şi să recee. i centra a tea naţionaliz
zdă", aureolvu un aport dlmă de păm. Dar "braz Nord răpitpt ultimele b
Vladimir Tismsmul este o ", Tg. Lăpuşe lui Radu Ctatura proleta(1955)-după ibidem), se a
ca o parantezăemocraţei (în " publicate în capitalismului
eşte acutualmd bunăoară ? otriva uitării,
sau vii, litee, adulte, reptea să facă (săţă? - în viitor ine dintre "Vamediul şcolii
s-au făcut mce ş t iau .
11
de la Paul
gricole brogea oştilor ematic "Grâu e" ale loarea , de lii, de ile lui tivei", ţia de rizare ărit. Ii ănuş , care ă din
ca la ideilor
hi r i ţă cărţi
inimă alizării ţi, din epteze
en ţ ia zărilor la pe
decisiv mânt zdele" te le bucăţi
măneau erezie ş, Ed. Cosaşu ară în
care aşează ă, şi în SUA) 1955,
i/ cum
mente După fiind
eratori pere şi ă zică)
se va alorile şi al
martori
M1990(1949(tată m i s ielemimpeLucia"Cum"Treivulgafamiltrăito"Zdroîn coieşeafericipăcătsugespreşeavânddramniştilprecudin 1surpruceniîmpăliteraAltmprimi252.3CifraNu-i Se dăLovinUrmi"prefpoliticonflmarx
p. 58
Mult tămâiatul) exersa "rom9) şi "cetatea şi fiu, prim-fi u n e a istoricentelor înră
erialismul amea Demetrius
mpăna"(1949) i generaţii"(1ară) pretinsullii burgheae...or între anii 1obite cătuşe" olaborare cu
anului Dumitruirea poporulutoşilor adevărstive... Nu depedintele "Tribd pe conştiin
matice "Oamlor în diverseum caligrafiaz1977. Special risă de propoic politic de ătimit de astăare...
minteri, Editurii ani de exist300.000 de exa însumată pâna mirare nostaădu din păcatnescu (1917-i" (1954), cufigurease destică şi intelectlictelor de clxiste Eugen S
l şi omniprezmantismul revde Foc" (195
furnalistul Petcă de a lupta eite ale bur
ericano-englezs (1910-1992
prelucra "pr1956) reda l proces al d.Jdanovistul A913 şi 1979 -pe muzica conacealnicul
u Ignea, cel cuui" (1951) şr agrăia! - titlparte de păşcăbunalului Supnţă mii şi mii
meni în luptăe momente cză Marian Popentru tineri,
orţii: volumulodinioară" edăzi să caute
ra politică (1tenţă 8.500 dexemplare (v. "Dnă la dispariţaalgia unora, dte în spectaco-1983), dupău "Citadela trămarea famituală, supusă lasă", cum oSimion, N. M
zentul Mihail voluţionar în 50) în care petru Argoca şi eroic pentru prgheziei capz. Şi...înving. 2), "feminisrincipial" naţartistic" (sindezagregării pAurel Baranga- autorul imnu
oreligionaruluiilegalist N.
u părul cărunti "Anii negrluri de piese ăneanul Al. Vprem" între ai de victime,ă"', "elogii alcruciale ale iopa în răscitaex-torţionaru
l de amintiri ditat în 1975
asemenea "
1944-1989) ae titluri într-unDic ţ ionar pa ei trebuie sădeci... ol şi talentatuă "ocazionalasfărâmată"(19iliei burghese
loviturilor isopinau sub dManolescu, Ş
Davidoglu (piesele "Min
erechi de commaistrul Pav
producţie, împpitaliste, spr
stă" renegatăţionalizarea, i
ntagmă sociopsihice a vea (Ariel Leiboului oficial rei său Matei SoMoraru (tovat), publicau "Pri" (1953) -de teatru man
Voitin (Voitinoanii 1946 şi făcătorul trile activităţii cistoriei românatul lui "Dicţiul moral pregă
"Însemnările. Lăsam citito"creaţii" pato
a tipărit numn tiraj total de pol i t ic") . ă fie impresion
ul dramaturg a" "Lumină d955), o drame de veche trscate din asc
diapazonul esŞerban Ciocu
1910-nerii"'
munişti el) au otriva
rijinite
ă, în iar în logic-chilor
ovici), eperist ocor - arăşul Pentru
gura nierist ovici), 1967,
ilogiei comu-neşti", ionar" ătise o e unui orului logic-
mai în peste
nantă.
Horia de la
mă ce radiţie cuţirea steticii ulescu.
MuilpreluDobrartisteroul
EcateLiberDinula coconflcelorbelet"caraprogr( c f .de Ştactorpropaagricale detc. Puterre. Apentra clcompurma"Stal
masăde remunc"RepCântChirepentrDragcel pTudoCvasde Gafirma poîntâmdin 1
felul (1903"Dra"Nufmelo"MarH.Mănuntăîmbr"Balagornipiesa
sponta po
t uzitata în ucreată în sprogeanu-Ghertice care-s nol dramei, furio Pletora derina Oproiu ră"), Tudor Şo
u Săraru ori Dndeirii populilict axat pe lr reacţionarii, tristica angajatacterul popuresistă (ceea c" E s t e t i c a ,tiinţe Sociale ri profesioniştagandă prin t
cole, în preajmdictatorilor, l
rea atrăgătoareAşa că melodiru captarea coasei muncitopositorului soat s e r i a l elingrad, Stalin Corurilă, cântece de mezistenţă" în pcii", folclor
publică, măreaecul partizanescu, Mulţumru Stalin, comgomir, cantatapuţin o lucrareor Jarda, Emsiobligatoriu,
George Grigorma intrasingenoporului nostrmplarea şi înc
4 martie 1982 Muzica uaceşta, "părin
3-1960) figurg mi-e bădiţa
fărul roşu". Podiile „Holderinică", celebrălineanu viseaă mai frumoaacă aspecte aada steaguluiistului", de Ioa lui Mihail Jo Artele platan şi-n propoporului". Vol
Lohanu
liceu piesă "piritul vremuea (Solomon cive sub rapo
os, îşi distrugede autori con
(ce demascoimaru, , Al. M
Dan Tărcilă, atistei "Nota zerlupta "dreaptă"Liceenii" saută subtil şi abi
ular"- tendinţce înseamnă s
vol. colectivşi Politice, 19ti erau purtaţiteatru în acţima "'alegerilora festivităţi s
e a muzicii ma, armonia, ri
opiilor, adolesoare".Un întâovietic I. Dun, p r e c u m
ngrad,"Lui Stale tinereşti inmuncă, lucrăr
programele cunou. Astfe
aţă vatră", "Mnilor păcii",
mim din inimămpus de Anaa "Glasul lui e corală "angamil Monţia, în anii 80, "Piu, pe versuri
nt compositoruru, singura şcercarea istor2). uşoară fu spentele muzicii ura frecvent eua cu tracto rulPrezent pe pe aurii", "Crul cântec cu ază aceleaşi aasă"' sau "Cuasemănătoare.i roşu", de Son Dumitresc
ora. Atâtica...! astice cu tendorţii de masă, lens, nolens,
ul nr. 16, m
"Moartea unuurilor noi, mKatz), cum căort social-more statuia genianformişti, de a exilul anticMirodan, pânătotcuprinzătorro la purtare"'ă a elevilor, u "Mârâială""il, ale cărei seţa sincronizăstângistă) a lu
v, redactat sub983. Ai prin şcoli, oiuni de colectir", în timpul "sub emlema "C
mai ales la tinitmul au fost scenţilor,în mrâi jalon 1-a naevski, "Vânm "Moscovaalin slavă îi cânncludeau oblri musicale multural-artisticeel, nu lipseMăreţ pământ"Dobrogea dă partidului, îatol Vieru peLenin", de Aajantă" semna
Achim StoiPartidul, Ceaui de Aurel Stoul lui, "dedicatansă de a firiei" (cf. "Scâ
eculată vârtos uşoare româneu compoziţii l, E minunat, iaţa muzicalăântecul Deltcaracter satir
abia ascunse oulori, culori",. Să-ncheiem Sigismund Tocu şi "Mărire
dinţă ori tezisîn lumea şcolcopiii, adole
martie 201
ui artist" (19moderne, ideeă există capodral: Manole Cală! Creativ…la Tiberiu Vcomunist, "Eă la un Paul Evri pe scene, şi', piesetă compregresiştii, c sunt încadrab
emne distincteării cu liteumii, militantb sigla "AcadAplicativ şi cooraşe, sate, săivizare, în cam"vizitelor de lCântării Rom
neret era copledin plin expl
rejele cauzei nconsituit op
nt de libertatea, patria ntăm"ş. a.m.digatori cântecobilizatoare, "e închinate "eau din repet al patriei iude aur", de într-o veme ce versuri de
Alfred Mendelată de D. D. Bia, Zeno Vauşescu, Româorin; cântecult unităţii monoi etern dincoânteia tineretu
de agitprop. eşti", Ion Vas
"corespunzăte-ncântător" ă Elly Romatei"', "Ada Kric-umoristic obiective. "N- de N. Kircuacest paragr
oduţă, cu "Ne ţie, patria m
ste au fost imlii socialiste,"şescenţii trebui
11
965 ), ea lui dopere Crudu,
Vornie, Europa verac, i până ică cu contra bile în e erau: eratura tismul demiei oncret, ă facă mpanii lucru"
mâniei"
eşitoa-oatate nobile pereta
e". Au mea",
d. ce de "piese eroilor ertorii ubite", I. D.
cântec Mihu
lsohn, Botea, ancea. ânia"', l, cum olitice
olo de ului"',
Şi în silescu toare" (?...),
an, cu Kaleh al lui
-a fost ulescu raf cu
Nepoţii mea!",
mpuse, şcoală iau să
contetranspartin"MonCara-din Idator(1902anulsecreRoşiiS t a tulteriParcuLazărStalinP i a ţfaimotreia 1918JaleaLenin"SatuactuaSemnmonu(1889războVida (1906şi resadovde se
confeEugeAureHatmdecorCeauai Un
p. 59
emple, să admă în faţa nic". Exemnumentul ost- gea (1906-1Iaşi. Un alt rat sculptoru2-1966), ridicl 1946, în
et - după mări în ţara nt u i a l u i Sior în Occideul Herăstrău. r şi aşezată înn". B o r i s Cţ a Scânteii. Aoasă pictură,
„Olga Banc". Tot una ş i
a (1887-1983)n". Romulus ul socialist", alitate stringennarea Apeluluumentele "1909-1964) opereoiul civil din
(1913-1980)6-1997) picta f
ealiaza ilustravenian, Mitreaecond hand…
Caricaturi, ecţionară în tuen Taru, Jules el Jiqidi, losmanu erauraţii în moz
uşeştilor (vezi niversităţii ieş
mire, eventualcreaţiilor nem
mplificăm cutaşului soviet1982), dezvelmonument a
ului realist-socat în Piaţa V
prezenţa regrturia autorulunoaatră. Al tt a l i n sculp
ent ) urcată pA doua, tot
n centrul BraşCaragea făcu Alexandru Ciu
în 1959 lui scic pe eşafodi una foarte e) ciopli în rLadea (1901Camil Res
ntă: "Se înscrui Păcii". Ion07", "Doftanaele "1907", "
Spania (de ) - "Răscoalafiguri înainta
aţii, neapărat a Cocor. Zug
desene, pouşă anticapitaPerahim (ven
sif Ross, Iou fabricanţi zaic închinadecoraţiile ştene).
l să se extazimuritoare pău câteva tic eliberator"lită în 1947 pal ostaşului social is t CoVictoriei d ingelui Mihai ,ui, înainte de tă capodo
ptată de Dimpe soclu în 1aşa făloasă, şovului devenş i statuia lui
ucurencu (190staln, alta "1 d", după aceeducat ive şrelief sculptu-1970) - "La
ssu (1880-19riu în colectivn Irimescu (1a", "Lupeni" şVictorie". Iarpartea ateo-ba", "Desţelen
ate de oţelari, pentru poste
gravi Anei Pau
ortrete cu alistă, antititoinit în ţară pe tosif Iser, Sade picturi
ate "tinereţii erse azi din S
eze sau să caătrunse de spmai "ochio
", opera lui pe dealul Copsovietic elibeonstantin Barn Bucureşt, dar executanăvălirea Ar
operă defumitrie Demu 1951 la intrarsculptată de
nit în 1950 "Oi Lenin (19603-1977) dedic Mai l iber"ea "13 deceş i memorbileura "Învăţăturazăr de la Ru62), tablourivă, Gheorghe
1903-2005) scş.a. Cornel Mr fostul luptătbolşevicilor) Gnire". Cornel
de ţărani muneritate, la romuker nu erau e
rost formstă, antimonatancurile sovieabin Balaşa,
murale, ilusrevoluţionar
Sala paşilor pi
I I
adă în piritul oase"'; Boris
poului erator" raschi i , în ată în rmatei unctă: (fugit
rea în Dario
Oraşul 0) din case o " , o a mbrie …Ion ra lui usca"', i "de e Dej, culptă
Medrea tor în Gheza Baba
ncitori manul ei aici
mative, arhică, etice),
Dan straţii, re" a erduţi
conoacumPartitrebuCa safectextraDupăpentrprimifruntbulgaimagMoldSămâ"domveacu"Prob"StudromâAlexIordaelevulecţiipe mconcr CVladconstau pi
capătcompaccencreie– învde car e l eex-pranticmenţistoriistorimuncUnivPetruobţinşi aţamaspublimedatitlurlocalde laa avuînsă bănoc a r l1944tineri
Istorie storie
Taman desptaţi marxist
ma o tăcere ipodului Comun
uie să ne despăsă-i disponibiltiv pe nevârsaşcolară "teza"ă aceea s-a ru vorbitorii dii inventatoritaş socialist şară, îndârjit
ginat faimoasadovenească", ânţa otrăvită
mcrat-popular"ului trecut,"blemele lingvdii şi articoleâne" ş.a., acxandru Graur (an, se opinteul de "şcoală i să-şi afişeze mâna organerete!). e susţin prez
dimir Voronintituie o imensicat şi fârtaţi d Dacă din t cu explicpromisurilor nntuate ale lorelor relativ la
vederat contraare firesc e sv a t de exem
rofesor în Huşameră a Parţionat pentru piei — văzutic! -, dar, totocitoreşti şi
versităţii din Mu Groza, propnuse de la Sova atârnă cu greacrul cul tuicaţiilor, repraliilor, insigneri! Hagiografi " din adularia
a poliţia politicut netăgăduiteom politic dus, ca perso
l i s t e ( 1 9 3 84). Nici într-unilor exemple d
Lohanu
pre toate "iluto-leniniste-staocrită. Care denist", al "Capărţim râzând.lizeze, să-i sestnici, în anii" originii slavpropagat sin
de-ai noştri de ai acesteea,i-apoi bolşev"Apostol al
a "Republică înfiinţată în
a lui dădu ro". In material"Marxismul vistice în lume de lingvisticademicieni f(Alter Brauer au să justificmedie" de-atumăcar rezerv
elor de repr
zent în presen, Vasile Stamă şi tragică în
de-ai noştri... motive strate
caţia cauzelonedemne, indocului, e de-a aspecte repr
adictorii ale ună ne disociem
mplu că Petre Cşi (unde a orgrtidului Comupreocupări în te prin prismodată, e l a focomuniste",
Moscova", minpovăduitor învietici onorificeutate uriaşă, ural, o ruşroducerilor grelor "ostile", îpostumi, din
a celor ce făcecă. Mihai Ral
e merite pe câuplicitar (şi m
onalitate dual8 - 1 9 4 0 ) şn caz el nu pde mentor.
ul nr. 16, m
ustrele" producalinisto-ceauşe de? Doar aupitalului", în.. ensibilizeze şi 50 s-a vehve a poporuluntagma "limbe dincolo de P se numără ic de tristă a
"Basarabiei Socialistă So
n 1924 cu oade şi-s RPRlele elaborateşi problem
mina lucrărilorică generală"'făcuţi de regnume real), I
ce această gounci, ce îndrăva faţă de acearesiune (s-au
nt încrâncenamati, Grigore Mşelătorie, în c
gico-tactice nor şi efectdiferenţei anu-a dreptul derobabilee - nenor concetăţenm tranşant, deConstantinescuganizat Partiduunist din Ro domeniul art
ma materialisost "militant d
"Doctor honistru al Propanflăcărat al rucul titlu moscoa orchestraşine naţionalrafice şi plasînsumând pes
n păcate, nu eeau ştiinţă, culea(1896-1964âmpul sociologministru), a clă, la instaui r u s o - c o moate fi hierati
martie 201
cţii pedagogiciste se ins
utorul "Manifenvăţa că de
şi să-i impulsiculat în şco
ui şi limbii rombă moldovenePrut. Se ştie, pCristian Racomintire, de o
sovietice". ovietieă Autocapitala la R, în învăţăme în deceniulmele lingvir lui I. T. St', "Originile gimul antinaoan Coteanu, ogoriţă. Studăznea la cursuastă dogmă, e
u semnalat c
at, pe atare Mărăcuţă et. care, din nenor
nu se merge pâtelor capitulăumitor personezavuabil spasumate, neconi notabili. Aseschis. Corectu-Iaşi (1892-1ul Socialist loomânia) se ctei, bizantinolmului dialec
de frunte al miosor is causagandei în guvusificării (de ovit). De asemat încă d in lă, a interzstice, a discuste o sută de mexprimă „patriultură, artă, cu4) venerabil mgiei, al psiholontribuit glorurarea dictatm u n i s t e ( dizat, nu poate
11
ce, cu stituie estului trecut
soneze ală şi mâne. ească" printre ovski,
origine El a
onomă Balta.
mântul l 6 al istici", talin", limbii
aţional Iorgu
dentul, uri sau era dat cazuri
temă comp. rocire,
ână la ărilor,
nalităţi ălarea orijate specte t e de 1977), cal ca
cuvine logiei, tic şi işcării sa al vernul aceea
menea, 1945 zicerii urilor, mii de iotism u voie
mason, logiei, rios şi turilor d u p ă e servi
1994de mNevapsihoremupedagterit(e l , paranşcolatradiţobscuomen "destnonenmisiucomumomprofelucrăRemetrebunu aînglonoi!"primicompnaţiuperiorevolvorbiam, naţiorefuzcunocompposteSă netovărdeforelemumanritualduhoburghsângeparaltoaresau muncviaţădivinsalvăCu conşt
p. 60
Psiholo4) , înalt-şcmândru, dua, în afaropedagogiei, unerat, sectorgogie. Astfeltoriu, inclus
fecior de noică a scoatar şi universitţiilor străbunurantismului, nescului! Redutabi
toinic slujitonclaturist de unea. Actul inunist" lăuda c
ment istoric lăesori prestigioări, luări de cuvemorări ce s
uie î n g h i ţ i t eacuzaţii, indisobează mea c Păcat g r e uit cu braţe plici, fie şi paunii române. oadă de teroarluţia ungară dim în evenimeunii dintre nnal. Cu
ză şansa de a aşte: o comuplexe nu areritatea! e surprindă târăşiţe, când rmatoare sechentară de libne, de dlit u a l i t a t e vniceşti de unheze"... de idee nu poate filizând şi subme. Mediul sociaexterne, pot că, în creaţie. ă. Insă, î n finnul, a v e m îării onoarei pecondiţia s intiinţa…
ogul Paul col it la Lenupă nume, ra scrierilora comandat
rul "Ateism l a coordonasiv pe meleagpreot!) dezo
terii lui Dumntar, a dezrădăne sub prete
prejudecăţilo
l geograf, Ionr al politicimarcă îşi înd
ntellectual era ceea ce i se ăudat şi execuoşi ai săi – cvânt proprii dse impun… e ca medicamspensabile unulpa; lumea-i
u apasă asuprdeschise pe
asivi, la acteleN-am mişc
re a "obsedantdin 1956, în entele din dec
noi, maeştri înu contramodelse maturiza, unitate care re viitor. E
ânjirea după rdispunem
hele? Chipurilebertate, dreptdemocraţie ş i c u l t u r
n strop de ideaealism. Concei lesne ştearsăminând demnal, corupt, bolavea influenCăci virusul
nal tot adevărn c r e d i n ţ a r
ersonale şi naţine qva no
Popescu-Nningrad, pasteriscul
r sale însemcu brio, preţştiinţific" de
at profesionisguri huşene, oonorantă, lips
mnezeu din coăcinării din inextul combateor religio a s e
n Gugiuman (ii partidului"deplinea la su
supus conjuncerea că trebuta fără jenă ceea ce se ce
după 1945). P e n t r u i g
mentele care vnui examen ti cum este şi
ra multora dininvadatorii b
e ce riscau descat un deget,tului deceniu"
1968 ori 19cembrie 1989n alibiuri culle morale, tinede a deveni anu-şi ştie ex
Ea-şi ignoră,
răposatele vreîn subcon
e, oameni de turi (şi datof u n c ţ i o n a
r ă s u p e r i oalism, toate co
edem că pata pă. E a s e trnitatea, vigoalnav şi nonmonţă m a l e f i c
comunist prorul, dreptatea,r e a c ă v o rionale. n a invoc
Isto
Neveanu (1purtând ne
oraşului dmnate în sţ de decenii,e la Institutust, la centru ofensiva antihrsită de scruonştiinţa tinernimi şi conduerii misticism. Imensă jign
1909-1990) e", în calitatuperlativ, "pe ncturii ca "edubuie într-un an
inclusiv peerea că trebu
g i e n a moralvindecă. Constrecutului r eca d â n s a su
ntre noi, carebolşevici, amsfiinţarea isto, în 1947-194", la ocazia iv977; ca să nu9 şi după. Darlturale, de sperilor de astăzadulţi normaxact antecede
reneagă, a
muri de tovarş t ient de rând n-au treb
orii) ale persa l ă , d e o a r ă , de vonsiderate "mpe onoare intransmite la ur
area generaţieodelele sale, inc ă î n t ră i roduce o infec, binele, frumr b i r u i . E
cări i clauze
orie co
926-spus
de pe spaţiul bine ul de şi în
ristică upule, retului uite a mului, nire a
e şi un te de
linie' ucator numit
e foşti uia (v.
lă ele satări, c e n t untem e i-am m fost orică a 48, în vită de u mai r fost-pecific zi li se l i . Se entele
alungă
răşi şi atâte
buinţă soanei
spi-valori
mofturi rată în rmaşi, ei vii-nterne e, în
cţie pe mosu l , şansa
ei de
ideearepre
în suprezeentuzdemn
N“milirecunobligsergecă acdreptexecu
Am anoastbuimconstmilitasimţiprin idistinanomsubomerecerutdiscrpână noii cproduînlătunici omăcamilita
noi cuimirprecuminis
D
ontemp
Odiseea
Sr
upă 1989Româniegenerală,structură
a de profesionezentat etichet
În anii ’9flet respect peent mulţi dintrziasm, ţelurilenitatea de a fi
Ne - au numit “itari angajati pnoştea evaziv,gaţii). La scurtent la cel de cacest fapt ne-a ntate, fiind preautând orbeşte
asteptat cinsprtră, lungă a fo
măceala incertitatat ca aceastar pentru periind gustul amaidealul nostrunct de militari
malie bine regifiţer pe filiera
eu prinşi cu unt pentru avansriminarea, prin
la vârsta de 5caporali până use de aceastauraţi din sistemo despăgubirear un “multumare beneficiau
Peste negconducători la rea, dar în aceum deputatul Sstrul apărării
D
porană
Lohanu
a sergentu
rg. Gabriel M
9, ţara a trecut i nu a scăpat n astfel că i s-a“sergentul an
nalizare a armata ideală aplica0 când armataentru uniformare noi, eram ne noastre legân militar.
“sergenţi angape bază de con, calitatea noat timp a urmataporal, un fapnemulţumit, na entuziasmaţi atribuţiile la
rezece ani un ost aşeptarea, citudinii în anută lege ne anuloada precedenar al nedreptăţ
u militar. Am fi care contribuizată, nu puteaa indirectă, deon an sau doi mare. Totodata
n faptul că sub50 de ani, salala 40 de ani.
a lege 384, mum, unul câte u
e financiară, unmesc“, pentru au toţi de ordon
gura timpului acârma minist
elaşi timp şi buScutaru, senatGabriel Opre
ul nr. 16, m
ului angaj
Merlan – Cl prin multe sc
nici ea de reora implementatngajat”. În faptatei, modelul aabilă sistemula a avut nevoia militară, atuişte tineri naivndu-se cumva
ajaţi”, apoi în ntract”, iar pristră de militart degradarea dt total neconst
nu am îndrăznii de uniforma modul cel ma
statut care să când, revenind
ul 2006, la apala drepturile şntă, mare a foţii, ce dărâma fost catalogaţuiau la sitemulam accede nicoarece noi “ga
mai în vârstă depot spune că
bofiţerii puteaariaţii civili pâ Datorită e
ulti dintre coleunul, la vârstaneori la plecaractivitatea lor,nanţe cu solde
au apărut noi erului apărăriiucuria, când utorul Cordoş, a, au reanaliza
martie 201
jat
luj Napoca
himbări, iar arganizarea t un nou segmt, atunci s-a năamerican a lui nostru. e de cei care p
unci am răspunvi plini de de frumuseţe
1993 am devin HG. 503 se r (numai cu de la gradul detituţional. Cu it să ne ceremmilitară,
ai serios.
autentifice medu-ne din
ariţia Legii 384şi calitatea dest dezamagiretot ce am clădţi ca un corp l de pensii civci la grade de arda veche” erecât standardu domina vizibu rămâne în sână la 62 ani, fectelor juridegii noştri au fa de 40 de anire nu au primi, în schimb ca
e compensator
oameni politici, mare ne-a fo
un grup de oamîmpreună cu at doleanţele
11
rmata
ment în ăscut
purtau ns
ea şi
enit
e tóate
m
eseria
4, am
ea, dit
vile, o
ram ul bil istem iar
dice fost i fără it nici adrele rii.
ci, fost meni
noastprin icalitavârst
bunăfuncţ“soldcapormilita
sacrifridicanomemesede dr
profeavândMarinProfesocioîntraj
p. 61
tre, asumânduiniţierea Legiatea şi dreptură în sistem, p
Dovadă c, prezinta faptţia de consilierdat gradat voluralului Nedelcarului profesio
Istoria “seficiu, militaruat la rang de menclatorul de meria de militar repturi precum
Necesitatesionist naşte nd ca model Lină, se înfiinţeesionişti, orga
o-profesional bjutorare a celo
u-şi responsabiii 51/2010, siturile de militar,până la 40de a
clară că lucruritul că, din aprr al ministruluuntar”, funcţiecu Dinu, lucrâonist prin noi
ergentului angul angajat pe bmilitar profesimeserii, este iprofesionist, b
m cadrele mili
ea de comunicnoi orizonturiiga Maiştrilor ază la Constananizaţie non-pbazat pe progror din corpul m
ilitatea în schiuatie prin care totodată şi mani.
ile se îndreaptilie 2010, se înui apărării pe pe încredinţată,ându-se la conmăsuri de pro
gajat” este scraza de contraconist. Din ianintegrată în cobeneficiind, citare în activit
care şi socialii, astfel încât îde Marină şi nţa Liga Mili
profit, non polres profesionamilitarilor pro
Isto
imbarea Legiie am recăptat
mărirea limitei
tau spre o direnfiinţa oficiaprobleme de cu nădejde
nsolidarea cariotecţie socială
risă cu rabdarect fiind reabili
nuarie 2011, înodul muncii cu unele exceptate.
zare a militaruîn septembrie Liga Ofiţerilo
itarilor itic, cu caract
al, comunicarefesionisti.
orie co
i 384
de
ecţie l
ierei ă.
e şi itat şi
n
ptii,
ului 2010, or de
er e şi
se prpe DGabrBunaMugucătre
Trandoar hotaralţii eo prolocuiacoloAveaamurde forenuncăsuţnişte buniccă e rcuvânM-a acestDupăun alideolexpride fierecup
ontemp
Liga are prezinta prin deănuţ Albu, Di
riel, Cocus Flaciu Octavian,urel, Balta Ed înfiinţarea de
T
nsnistria... crenumele unei r
r cu Ukraina, pe un mister, peoblemă. Pentruim acolo înseao am trecut priam doar 4 ani rgului care la uoc ce se îndrepnţau la zbor şiţă sau potecă. focuri de arti
ca mi-a tăiat erăzboi. Nu punt, dar tristeţeîndemnat să mtuia, însă rugaă un timp, cânlt război, însă logic, moral, eimare, drepturecare dintre noperăm identita
porană
Lohanu
ropriul “site” peviza “Onoare inu Nedelcu, Nlorin, Mocanu, Ghildoveanu
dmond, s.a. Pee filiale în toat
Transnistr
Oxana B
ed că e un cuvregiuni situatepentru unii e uentru unii e dou mine, pentruamnă totul. Acintr-un nemiloşi priveam spun moment da
ptau hotărâte si obosite se prÎn imaginaţiaficii, crezând
entuziasmul, suteam să înţeleea din ochii ei mă rog împreua nu ne-a fost ind am crezut cde data asta n
e unul care ucirile omului, liboi dacă vom ratea.
ă
ul nr. 16, m
pe internet (ligşi Patrie”, av
Nuramet Demu Dănuţ, Dumiu Cornel, Ignaerspectiva lor ftă ţara.
ria
Berzan - Ch
vânt polisemane în estul Repuun punct geosoar o curiozitau colegii mei, colo ne-am năos şi absurd ră
pre cerul pictatat a fost brăzdspre o ţintă, înrăbuşeau la înta mea infantilăca e vreo sărbpunându-mi c
eg atunci semnm-a convins
ună cu ea pentimediat...ascu
că a trecut totunu e unul cu pride încet şi sigbertatea de a areusi să-i facem
martie 201
gamilitarilor.rând ca fondat
mirel, Hadareanitriu Florin,
at Catalin, Lupfiind îndreptat
hişinău
ntic. Chiar dacublicii Moldovtrategic, pentrate şi pentru apentru toţi ceăscut şi am creăzboi.... t în culorile
dat de nişte pănsă unele din etâmplare pe vră le asociam cbătoare. Însă cu lacrimi iîn onificaţia acestucă nu era cevatru încetarea ultată. ul, a revenit înroiectile, ci ungur libertatea alege.... Depinm faţă şi să ne
11
ro), torii n
pu tă
că e va, la ru
alţii e i care escut,
sări ele reo u
ochi ui a bun.
n forţă nul de nde e
m
dec
A
milit
în c
relig
Acea
lumii
acum
Israe
poziţ
Conf
Rusia
acord
prea
urmă
mode
U
p. 62
n nou
arabe şi
pare
mare parte a an
laraţiile mai m
Analiştii milita
tar va genera u
care armamen
gioşi îl văd ca u
creştine
astă confruntar
i. Rusia va ren
m şi va susţine
lul. China, Jap
ţia faţă de cele
form informaţi
a şi Israelul au
d de colaborar
multe detalii,
ăreşte să asimi
ernizarea forţe
U
Omenireunui războ
Al
război între Ir
i Israel, care a
a fi inevitabil
naliştilor milit
multor politici
eng
ari consideră c
un megarăzbo
ntul nuclear va
un război al re
şi iudaice împ
re militară va
nunţa la comp
încă de la înc
ponia, India, C
e două tabere.
iilor furnizate
u semnat pe 5
re militară pen
ministrul rus
ileze experien
elor sale arma
ea în faţa oi mondial
lexandra Pop
ran, susţinut d
ar putea izbucn
l. Acesta opini
tari ai planetei
eni israelieni,
glezi.
că declanşarea
oi, de o amplo
a fi din nou uti
eligiilor, o con
potriva musul
implica toate
portamentul du
ceput SUA, M
Coreea vor tre
e de agenţia ru
septembrie, l
ntru următorii
al apărării a a
nţa militară isr
ate. Israelul urm
Isto
?
pa - Bucureşt
de o parte a ţăr
ni chiar în ace
ie, susţinută d
i este întărită d
americani, ru
a acestui confl
are fără prece
ilizat, iar anal
nfruntare a for
lmanilor.
marile puteri
uplicitar de pâ
Marea Britanie
ebui să îşi deci
usă Ria Novost
a Moscova, un
15 ani. Fără s
afirmat că Rus
aeliană pentru
mează să furn
orie co
ti
rilor
est an,
de o
de
uşi şi
ict
edent,
liştii
rţelor
ale
ână
şi
idă
ti,
n
să dea
sia
u
nizeze
Rusie
12 pe
În ce
decla
conv
îmbu
dintr
plăcu
SUA
Rusia
Britis
TNK
din M
In
Mo
dez
dezvo
vari
la N
inte
trat
in
o
Co
stu
an
Rela
cred
ontemp
ei încă 36 de d
e care Rusia d
eea ce priveşte
ară că prim-mi
vins de sincerit
unătăţirea relaţ
e el şi Barack
ut surprins de
A le au asupra
a întreţine bun
sh Petroleum
K-BP un pache
Marea Nordulu
nstitutul pentr
oscova, aprop
zvoltarea relaţ
oltare a relaţi
iantele propus
NATO. Sunt p
egrarea compl
tat strategic de
nternaţional d
rganizaţiilor i
ooperare de la
udiul preşedin
nalist militar a
aţii Internaţion
de că apropier
porană
Lohanu
drone (avioan
deja le-a achiz
e relaţiile ruso
inistrul Vladim
tatea iniţiative
ţiilor dintre ce
k Obama ca fii
punctele de v
actualelor pro
ne relaţii şi cu
intenţionează
et mare de acti
ui, informează
ru Dezvoltare
iat Kremlinul
ţiilor Rusia-N
iei Rusia-NAT
e şi perspectiv
propuse trei va
etă a Rusiei în
e securitate bil
de cooperare c
internaţionale
Shanghai, pos
ntelui Dmitri M
al Institutului p
nale din cadru
rea dintre Rusi
ul nr. 16, m
ne militare fără
iţionat, inform
-americane, a
mir Putin a af
elor conduceri
ele două ţări ş
ind „minunată
vedere comune
obleme mondi
u Marea Britan
să vândă com
ive ale zăcămi
ă ITAR-TASS.
Contemporan
lui, a realizat
NATO, intitula
TO”. Acest rap
va aderării pro
ariante de exti
n NATO, ader
lateral şi crear
are presupune
– UE, OSCE,
sibil ONU. Ac
Medvedev. Vl
pentru Econom
ul Academiei d
ia şi NATO n
martie 201
ă pilot) pe lâng
mează New Eu
agenţia Ria No
firmat recent c
ii SUA pentru
i a calificat re
ă”. El s-a decla
e pe care Rusi
ale.
nie. Corporaţia
mpaniei ruseşti
intelor de petr
nă (INSOR) d
un raport priv
at „Perspective
port include, p
opriu-zise a R
indere a relaţi
rarea pe baza
rea unui organ
e unirea forţel
, Organizaţia d
cest raport est
ladimir Evseie
mie Mondială
de Stiinţe a Ru
u se va produ
11
gă cel
urope.
ovosti
că este
u
elaţia
arat
ia şi
a
i
rol
din
vind
e de
printre
Rusiei
ilor:
unui
nism
or
de
te în
ev,
ă şi
usiei,
ce în
vii
într
ref
câţiv
sută
de s
arm
a
arm
dec
D
inte
sto
I
po
Mos
A
mus
Au fo
vulcaînălţi"lava
AcesBuzăla supde sadin acuateca fodiamnoroivâscosedim
C
p. 63
torul apropiat
re cele două pă
formele neces
va ani armele
din dotarea a
tudii geopolit
mata rusă deja
achiziţiile de e
matele NATO
lară că este in
După părerea s
ernaţională o a
opează constru
Iranului. Cond
otenţială confr
ssad au declara
Ahmadinejad u
sulmane atât d
ost trimişi em
în major
Vulc Subc
unoscuţi înoroioşi bca şi vulcprocese s
ani în miniaturime, iar adânca" este mult m
st tip de fenomăului şi până înprafaţă ale zăc
alte sau vulcanaceastă zonă a ernară, cu sutermă şi mărime
metru din care riul mai consisozitate. Platoumente de vârst
C
t din cauza un
ărţi. Alte voci
sare pregătirii
NATO şi cele
armatei ruse”,
ice de la Mosc
a trecut la sis
echipament mi
O. Într-un inte
nacceptabil ca
sa, singura alt
are în cazul în
uirea de armam
ducerea Iranul
fruntare armată
at pentru Deb
urmăreşte o m
din Orientul ap
misari iranieni,
ritatea capitale
canii norocarpaţii B
Prof. d
în zonă sub debuzoieni au accanii adevăraţiimilare. Altferă la care conu
cimea de la carmai mică.
men se întinde n Valea Jiuluicămintelor de ni noroioşi. ReBuzăului cup
e de vulcani îne a conurilor, răbufnesc peri
stent sau mai furile cu vulcantă ponţiană şi
or dezacordur
i cred că Rusia
pentru aderar
e israeliene vo
, explică preşe
cova, Leonid
stemul de orga
ilitar şi exerciţ
erviu acordat B
Iranul să deţi
ternativă pe ca
n care regimul
ment nuclear e
lui ia foarte în
ă. Surse ale se
kafile că preşe
mobilizare amp
propiat cât şi
de la începutu
elor ţărilor mu
oioşi din Buzăului
dr. Vicu Me
enumirea de pceiaşi structuri, în interiorul l spus avem durile nu depăsre este arunca
începând din i, nu rareori înpetrol din adâ
ezervaţia floriprinde 4 platoun miniatură şi de la 7-8 m piodic «gazele»fluid, în funcţini noroiosi sunmeoţiană, şi a
ri ce încă pers
a a întreprins
ea la NATO.
or reprezenta
edintele Acade
Ivasov, arătân
anizare în brig
ţiile comune c
BBC, Tony Bl
nă arme nucle
are comunitate
l de la Teheran
este atacul asu
n serios aceast
erviciilor secre
edintele Mahm
plă a comunită
din cel îndepă
ul lunii septem
usulmane.
erlan – Huşi
pâcle, vulcaniiă geomorgololor producând
de-a face cu nisesc 5- 6 m ată spre supraf
Valea Slanicuntâlnim manifeâncime, sub fostică şi geologuri de vârstă fierbători, var
până la 4-5 m c» care aruncă ie de gradul lont sculptaţi dinau o cuvertură
Geo
istă
deja
„În
30 la
emiei
nd că
găzi,
cu
lair
eare.
ea
n nu
upra
tă
ete
moud
ăţii
ărtat.
mbrie,
i ogică du-se işte
faţă
ului - estări ormă gică
riaţi ca
or de n ă
extermai vşi Be(«fierla BeCognGr. Şsintezcătre
Printsăratînmueflorcaracverrusuporhalofpâlcu(SuadruginCaricultim
IV.1.
Lînaltece suselenamon
ografie
rnă de argile şvâscos şi au coerca nu prezintrbători»), dar
erca) au fost dnand, iar apoi Ştefănescu (18ză geologică d N. Costăches
tre fisurile plată din stratele d
uierea stratuluiescenţe bitumcteristice (gărducifera) în asorta salinitatea file cresc în juuri de brâncă (detum maritimna (Juncetum gcetum distanti
mii anii concen
. a. Berca, jud
La est de locale din stânga râunt incluşi în rnară de bandlante, se văd îni
e
Lohanu
i marne salifeonuri de 2-5 mtă conuri în recu erupţii per
descoperiţi în 1au fost descri
890). In anul 1despre acest fescu de la Univ
tourilor, gazelde nisip care fi argilos. Pe so
minoase, se dezdurăriţa- Nitraciaţie cu alte pridicată din ju
urul vulcanilor(Salicornietummae), bălănicagerardi), rogois). Vulcanii dntraţia de meta
d. Buzău
itatea Berca, dâului Buzău, srezervaţia geoland-uri este deerbaţi sau împ
ul nr. 16, m
ere. Pâclele Mm înălţime. Pâelief, ci doar crmanente. Vul1867 de petrolisi de Gr. Cob1965 a fost pufenomen al vulv. Al. I. Cuza,
le se ridică şi formează matolul astfel formzvoltă o floră aria schoberi, plante mai comurul vulcanilor noroioşi şi sem europaeae), a (Puccinellietoz de sărătura de la Pâclele Man.
deasupra stadise găsesc vulclogică locală. e peste 3 ha, înpăduriţi, conur
martie 201
ari erup un noâclele Mici, Becratere largi lcanii noroioşilistul francez alcescu (1883
ublicată o lucralcanilor noroidin Iaşi.
antrenează aperialul noroiomat, bogat în cu elemente Obione mune, care po
or noroioşi. Paje compun din iarba de sărăt
tum limosae), (Agrostio-
Mici şi-au măr
ionului, pe tercani noroioşi a
Deşi suprafaţn partea de estri fosile (activ
11
oroi eciu
i (de H.
3) şi are de oşi de
pa s prin
ot ajiştile
tură
rit în
rasele activi ţa t, în ve cu
p. 64 Lohanul nr. 16, martie 2011
sute de anii în urmă) până pe terasele superioare ale Buzăului. Aceasta ne demonstrează o permanentă migrare a canalelor de evacuare spre suprafaţă, fapt vizibil şi astăzi în toate rezervaţiile cercetate. Suprafaţa platoului vulcanic este alcătuit din peste 60 de conuri (răsuflători) fosile, care, mai ales în partea sud–estică prezintă umectări la suprafaţă şi ici colo câte un fir de apă îmbogăţită de petrol.
Zona cu maximă activitate se regăseşte în partea central-vestică. Din loc în loc apar conuri golaşe cu peste 2 m, care se prezintă ca martori ai activităţii vulcanice de alta dată, fiind aplatizaţi pe zi ce trece prin fenomenul de eroziune pluvială şi eoliană. La suprafaţă prezintă o crustă măzărată de culoare galben-cenuşie, poligonală. Unele conuri sunt mai bombate şi mai domoale, altele mai ţuguiate ca nişte măguri. Unde activitatea vulcanică mai persistă conurile au un aluvionar de culoare cenuşie-albicioasă (culoare dată de argilele străbătute şi de sare). Pe toată suprafaţa cvasiplană a platoului pot fi văzute petice mici de cristale de sare cu o grosime mică (max 1 cm). Unele umectări recente au culoarea galben-roşiatică dată de la oxizii şi hidroxizii de fier întâlniţi spre suprafaţă.
Peisajul selenar se prelungeşte cu văi longitudinale spre vest, în care s-au format ogaşe şi mici ravene cu martori ascuţiţi de tip creastă de cucoş. Cea mai mare răsuflătoare are un φ = 3 m, fiind uşor adâncită datorită materialului lichid adus la suprafaţă, care se retrage în propriul canal. Trei răsuflători ale vulcanului din partea central-vestică aduc permanent la suprafaţă apă cu gaze şi bolborosesc permanent (evacuari ale gazelor sub presiune). Petrolul şi sarea nu permit creşterea vegetaţiei în această zonă, formându-se un peisaj arid selenar. (Cercetare: Vicu Merlan, 2009).
IV.1. b. Joseni, jud. Buzău
În partea N-NE a satului la contactul dintre albia majoră a pârâului Sărăţel, partea stângă şi prima terasă inferioară, se găseşte un vulcan noroios fosil, erodat pe partea vestică, cu urme de deversări în trepte spre albia pârâului. Dimensiuni: φ = 20 m, h = 7 m. (Cercetare: Vicu Merlan, 2009).
IV.1. c. Joseni-Centru
În centrul satului Joseni pe un afluent temporar din dreapta pârâului Sărăţel, se găsesc 2 vulcani noroioşi activi cu φ = 4 m; h = 0,5 m. (Cercetare: Vicu Merlan, 2009).
IV.1. d. Joseni-Biserică
La 400 m sud de biserica din satul Joseni, pe partea dreaptă a pârâului Sărăţel, pe prima terasă, se găsesc trei vulcani fosili erodaţi pe latura de est, cu φ cuprins între 6-10 m şi h = 5-8 m. Se pot observa depunerile masive, intermitente de sedimente de culoare cenuşie, albicioasă, cu lapiezuri. (Cercetare: Vicu Merlan, 2009).
IV.1. e. Joseni –Şcoală
La 500 m N de şcoală, pe prima terasă din stânga pârâului Sărăţel, la +30 m faţă de albia majoră se găseşte un vulcan fosil, cu depuneri stratificate, alternând cu un aluvionar cenuşiu cu mâl roşcat-brun. Dimensiuni:φ = 8 m, h = 6 m. În dreptul acestuia, dar în albia minoră se găsesc la 50 m unul de altul 2 vulcani fosili reziduali, erodaţi pe latura central-vestică de pârâul Săraţel. Dimensiuni: φ = 2-3 m (rămas), h = 1-2 m. (Cercetare: Vicu Merlan, 2009).
IV.1. f. Joseni-N satului
La 200 de m de ultima casă, de o parte si de alta a pârăului Sărăţel, la contactul cu albia majoră, au fost descoperiţi peste 5 vulcani fosili cu activitate întreruptă probabil de sute de ani (dedus din aluvionarul litogenetic depus la partea superioară a conurilor). Sunt denudaţi, apărând la zi, mai ales pe latura pârâului. Sunt vizibile depunerile succesive, de culoare cenuşie, galbenă şi roşcată, de la câţiva centimetri la peste 1 m. (Cercetare: Vicu Merlan, 2009).
IV.1. g. Policiori, jud. Buzău
La confluenţa dintre cele două pârâuri din partea de nord a satului Policiori, pe partea stângă în apropiere de şoseaua spre Pâclele Mici, se găseşte un aliniament vulcanic fosil, ”sculptat„ de apele de şiroire meteorice. Se prezintă ca nişte conuri denudate, golaşe cu un relief lateral de lapiezuri. Materialul aluvionar este depus succesiv pe fâşii cenuşii şi galben-albicioase.
Prezintă o structură grăunţoasă poligonală. Au φ cuprinse între 8-15 m şi h = 5-16 m. Pe latura de vest prezintă câteva alunecări uşoare în trepte spre albia majoră a pârâului. (Cercetare: Vicu Merlan, 2009).
Geografie
IV.1
În vaprezeφ = 2Matepredocompcare lumedşi norcrustsuspescurglongi
Mate(onctcare lfavorcălcaridicavâscopluvivulcarecenconuraplatprimeconcemargpirammetrivulca
p. 65
1.h. Pâclele M
ara anului 2009entau peste 1520-100 m, cu uerialul deversaominant cenuşpoziţie pastă dla degustare ad doar în porţird), iar pe celeă groasă poligendat faţă de rgeri şi mai vecitudinal radiar
erialul eruptiv tuos-gazos) cule traverseazărizează apariţiare, având diamate faţă de supos (luciu de apiatilă, s-a creaanice, acestea nte cu materiari ţuguiate, cuizate prin scufele sunt vizibientrice, având
ginea vulcanilomidale sau de ti lungime, fiinanic. În imedia
Mari
9, vulcanii no5 cratere cu înăun relief erodaat pe toate latuşie dar şi zonede argilă, pietrau un gust săraiune proaspăt elalte părţi acegonală, uşor înrestul materialchi, fiind vizibr divergente.
este predominu pietricele maă apa ascensionia unor crateremetrul aproapprafaţa superiopă). Prin depuat o suprafaţă c
ieşind în reliel vâscos umed
u depuneri sucfundarea mateile şi unele cod baza lată şi vor activi sunt rtip custuri, de
nd de platou saata vecinătate
oroioşi de la Pâălţimea cuprinat radiar în jururile crateruluie cu galben-viricele, săruri, mat şi de petrol.deversată (preesta este uscatncovoiat şi sollului mai vechbile ca nişte am
nant lichid (tuari sau mici spnală. Cele mae scufundate fpe circular, cu oară a nivelulu
unerile succesicvasiplană în jef doar datoritd. Ca urmare sccesive verticaerialului eruptnuri cu vârstevârfuri uşor apravenări radia
e la câţiva centau la limita exa acestora sau
âclele Mari nsă între 3-15 rul conurilor. i, de culoare neţii, are în minerale şi ga Aluvionarul edominant sprt şi alcătuit dinlzoas, rămas uhi, delimitat demprente
ulburat) spre vpecifice strateai fluide erupţifată de nivelul marginile maui aluvionarulive şi eroziunejurul conurilotă deversărilorse pot distingeal, şi conuri tive lichid. La e sau depuneriplatizate. Spre
are, unele timetri la câţivxterioară arealu spre periferi
Geo
m şi
aze, este re sud ntr-o
uneori e alte
vâscos lor pe ii de
ai lui ea
or r e
i e
va lului ia
spaţiuloc, cÎn peaspeccomp
Pe anmai merupţpe o 2009
I
Faţă dime
toatăeste pţuguialbicDeveîn ceau lăformdestu
Cel m(pestcvasiavânde emfluid după
ografie
ului descris, încâte o răsuflăterioadele secetct solzos-cristpoziţia acestui
nsamblu, zonamare de 30 m,ţii de la Pâclelsuprafaţă de p
9).
IV.1.j. Pâclele
de rezervaţia ensiuni mari, a
ă suprafaţa crapuţin mai vâsciate sau uşor îios, faţă de ce
ersarile repetantrul căreia seţit baza. Când
mată a luat aspul de vâscoasă
mai înalt con, te 30 m), preziielipsoidal, cud un luciu de mergenţă, princenuşiu (pest
ă care se drene
e
Lohanu
ntâlnim vulcatoare anemicătoase, crusta stalin, forme daia.
a centrală este, care se prezile Mari, care îpeste 25 ha.(C
e Mici
Pâclele Mari,activi, şi nume
aterelor. Deoarcos, se observînălţate, dintr-ei din rezervaţte ale vulcanue află un mic cd noroiul a devpectul unei cală.
care are diamintă la partea
u marginile uşoapă cu nămol
n care, periodite jumătate deează spre est.
ul nr. 16, m
ani stinşi (fosil, umectată, sasubţire din zonatorate sărurilo
dominată de intă ca fiind ceîmpreună cu c
Cercetare: Vicu
aici sunt doareroase conuri-
rece materialuvă o predominun material arţia de la Pâclelului estic au focrater, iar depvenit mai fluidlote sferice cu
metrul maxim îsuperioară un or înălţate faţăvâscos. Preze
ic, aruncă în ae metru deasup
martie 201
li), iar din loc au cu un fir de na craterului aor de Na şi K
cinci cratere cele mai activecelelalte se extu Merlan 200
r doi vulcani d-răsuflători, pe
ul aluvionar eranţă a conurilrgilos cenuşiule Mari. ormat o ridicatunerile succesd, ridicatura o masă centra
în acest sectorcrater de formă de restul conentă marginal fară cu forţă, pra craterului)
11
în apă.
are un din
cu φ e tind 08 –
de e
ruptiv lor u-
tură sive
ală
r mă nului, zone noroi ),
Cele însă merodaasemconurnişte matermii drelaticare întindfăgaş
În palasânavândşi latu
Pe anaceleBercaformMerl
I
Larelatialtim
-
p. 66
două conuri mmarginal spre ate de apele de
menea pe laturari, unele ţuguiconuri secundrial eruptiv ca
de metri adâncivă raportată lse revărsă în sderea conului şe.
artea de vest apnd în urmă un d analogii în lura de sud-ve
nsamblu vulcaeaşi analogii ga, Beciu şi Pâele de relief şilan 2008 – 20
IV.1. k. Beciu
a 2 km de sat,iv mare faţă d
metrică cu Pâcl
Vulcanul Sudrezervaţiei, cuconului, care răsuflători , umăzărat. La bcu φ = 10 m csuprafaţă permcontinuu apa,
mari se găsescest şi sud ma
e suprafaţă, cea de nord şi veiate sau cu uşodare, având caanalul princip
cime. Ritmicita „viaţa” unuisalbe, într-o mla început, ap
pa meteorică relief crestat d
latura de sud ast de la Berca
anii noroioşi dgeofuncţionaleclele Mari, cui suprafaţa de
009).
u, jud. Buzău
într-o microde satul din vallele Mici, se g
dic activ ampu φ = 50 m; h are aparenţă d
uşor umectate. baza nordică acu luciu de apmanent o past, care apoi se d
c aproximativ i pot fi observe astăzi sunt foest a acestora oară umectarea sursă comunpal teluric ce statea izbucnirii Vulcan, prin
masa compactăpoi s-au canali
a erodat maside tip custuri, a perimetrului.
de la Pâclele Me şi morfologicu unele caracte
desfăşurare. (
depresiune situle, însă cam la
găsesc :
plasat în partea= 40 m. La pa
de vulcan fosiNu are veget
a acestuia, exisa (de tip lac) cta fluidă şi gazdeversează sp
în zona centravate câteva confosilizate. De sunt vizibile m
e, ce se prezinnă de alimentase alimenteazăilor de noroi e
n izbucniri slabă, pe toată izat pe unele
iv acest sectorcu - 2 - 5 met
i de la Pâclele
Mici prezintă cce, cu cei de leristici dictate(Cercetare: Vi
uată la o înălţia aceeaşi valoa
a de sud a artea superioail, se văd trei maţie iar solul esta o răsuflătocare aduce la ze ce borbolse
pre vest. Pasta
al, nuri
mici tă ca
are cu ă de la este be,
r tri, Mari
cam a e de icu
ime are
ară a mici este oare
esc are
-
Mategust bolboşi pet(maxRommaxipetrorăsuf(crate
Erupnisipgalbealbic
VulcMerl
culoare galbuloc fenomenufoarte periculacestei răsufldevenit fosil.Vulcanul Nosau circulare.foarte puternitoate că fac zsunt rare, depîmbogăţit de prin partea de
sud. În partealimita cu vegecomparaţie cu
erialul aluvial sărat cu mirosolosire, este cetrol. Din loc în
xim până la 1 cmânia şi cei ma
imă de 1 ha. Dolul de mare adflătoare cu -5 erului).
ţiile anterioaros cu hidroxizen pământii a ios (de la stra
anul nordic arlan, 2009).
Lohanu
uie. Spre deoseul este continuloasa pentru oători laterale d
ordic activ are 30 dintre aceice cu erupţii gomot perman
păşind 10-20 mapa meteoricăe est, după car
a de nord se veetaţia limitrofu celelalte, car
este de culoars de petrol. Spenuşie-negricin loc se văd ccm). Vulcanii
ai „zgomotoşi”De jur împrejudâncime, iar îm faţă de niv
re se pare că auzi de fier în coaluvionaruluitele argiloase
re φ = 100 m ş
ul nr. 16, m
ebire de celelauu şi cu intensom şi animale.din bază, conu
e peste 40 de restea borborossemiviolente pnent, deversărm şi atunci cână (ploile), drenre de dirijează
ede o erupţie rfă. Erupţiile sure sunt semilic
re cenuşie, iarpuma generatăioasă cu o pelristale mari şii de aici sunt c”, întinzându-
ur se văd sondeîn partea de Esvelul general a
u avut mult moncentraţie (dai) însă astăzi epe care le stra
şi h = 15 m. (C
martie 201
alte erupţii, însitate mare. Es Prin apariţia ul din apropier
răsuflători consesc iar 5 sunt permanente. Crile în afara cond debitul estenându-se spre ă pe un torent
recentă, fiind unt vâscoase închide.
r compoziţia aă de proceseleliculă fină de gi mici de sare cei mai activi se pe o suprafe, care exploast există o
al platoului
material loessoatorită culorii
este cenuşiu–abate).
Cercetare: Vic
11
n acest ste
re a
nice
Cu oşului e aval spre
la n
are un de gaze
din faţă atează
id-
cu
Bibl CostădoctorProdaGrădinOncesBucurBahluiBănciMihăilBucurGiurcBăcăudin baPeahăBăcăuMutihPosea Bandr1971, AirineBăcău VelcearomânSănduBîgu GPop E1984. SencuNeguţTerreiBălteaDrago1992, SimioIonesi1994, Jeanrşi PrutPosea (manuŢărăupedoloCalabde zileUruionoroionoiemDicu A2005. MerlaMagazMerlaMonogMerlajud. IaEd. LuPopp în rev.MerlaVasluiIaşi, 2Merladec. 20Merlafebr. 2Merla
p. 67
liografie se
chescu Nicolae, rat, Iaşi, 1905. an Ioan, Oecolognilor Botanici, Iaşscu Nicolae, Geor Nicolae, Contrii, 1959, în AŞUI,lă Ioan, Geologielescu V., Carpaţiieşti.
căneanu Claudiuuanu Vasile, Marazinul Bahluiului,ă Mircea, Vulcanuanu Vasile, Câmphac Vasile, Iones
Grigore şi colabrabur T., GheneBucureşti. ei Ştefan, Teritouanu Vasile, Bar
Podişul Moa Valeria, Savu Aneşti, 1982, Bucurulescu, Mircea, GGheorghe, Moca
Emil, N. Sălăgean
u Vasile, Vulcaniţ Silviu, Vulcanii i, 1989, p. 83-89. anu Dan, Ioana Şoş Bugă şi colab.p. 301. nescu T. , Horaii Liviu, GeologiaBucureşti. enaud Pierre, Sat, 1995, Iaşi. Grigore, Vulcan
ual de cls a VIII-au Dorin şi Marceogică, Ed. Marinebalic Petrina, Vule, în Bănăţianul, 1c Stela, Vulcanii
oşi ai Banatului bmbrie 2004.
Ana, Victor Bort
an Vicu, Vulcanuzin, nr. 9, 2005, pan Vicu, Grigoringrafia comunei Dan Vicu, Vulcanuaşi, în Contribuţiiumen, Iaşi, 2006. Constantin, Con. Elanul, nr. 63, 2an Vicu, Vulcanui, în Contribuţii m008.
an Vicu, Vulcanii009, p. 3-6.
an Vicu, Vulcanii2010, p. 1-3. an Vicu, Vulcanii
lectivă:
Gazurile cuprins
gia plantelor halofşi, 1939. logia R.P.R,, 195
ibuţii la studiul ro, s. II, b, t. V. e, 1962, Bucureşti sud-estici de pe
u, Roşca Ioan, Gertiniuc C., Cerce 1966, AŞUI, s..
nii noroioşi, 1965pia Moldovei-stu
si Liviu, Geologiab., Monografia juea C., Săndulescu
riul României şi rbu N., Pantazicăldovei, 1980, BucAlexandru, Geogreşti. Geotectonica Romanu Alexandru, Gn, Monumente ale
ii noroioşi de la Bnoroioşi din Sub
Ştefănescu, Subc Geografia Româ
icu C., Geologie a unităţilor de pla
araiman Aurel, G
nii noroioşi din zoa), 2001, p.19. el Luca, Panopticeasa, Timişoara, 2lcanii noroioşi ai15 noiembrie 200i noroioşi ai Banabolborosesc neştiu
taş, Vulcanii noro
ul noroios de pe Vp. 8. na Hapaleţ, Vulc
Dolheşti, jud. Iaşi,ul noroios de pe Vi monografice asu
nsideraţii asupra 2007, p.6-7. ul noroios de la Cmonografice asup
i noroioşi de pe v
i noroioşi de pe v
i noroioşi din Rom
se în sare şi în vul
ofite din România
57, Bucureşti. ocilor loessoide d
ti. teritoriul R.P. Ro
eografia fizică, 1etării geomorfoloII,.b., t. 2. .
udiu de geomorfoa României, 1969udeţului Buzău, 1u M., Harta neote
tectonica plăciloă M., Ungureanucureşti. grafia Carpaţilor
mâniei, 1984, BucGeologia Moldove naturii, Ed. Me
Berca, 1985. bcarpaţii Buzăulu
carpaţii Buzăuluiâniei, vol. IV, Ed
generală. Lucrăratformă şi a oroge
Geologia Moldov
ona Buzăului, în „
c al comunelor bă2002. i Banatului bolbo04. atului..., în Petrinuţi de ani de zile,
oioşi, Ed. Victor
Valea Moşnişoare
canii noroioşi de , Ed. Lumen, Iaşi
Valea Moşnişoareupra Văii Bohotin
vegetaţiei halofil
Chersăcosul, comupra Depresiunii H
valea Elanului, în
valea Săratei, în r
mânia, în curs de
lcanii de glod, Te
, în Buletinul
din Depresiunea J
omâne, 1963,
964, Bucureşti. ogice asupra teras
logie, 1968, Bucu9, Bucureşti. 970. ectonică a Român
or, 1979, Bucureşu Al., Chiriac D.
r şi a Subcarpaţil
cureşti. vei, 1984, Bucureridiane, Bucureşt
ui, în Spectacolele
, în Lucian Bad. Academiei, Buc
ri practice, 1992,enului nord-drob
vei centrale dintre
„Geografia Româ
ănăţene din persp
orosesc neştiuţi de
na Calabalic, Vulc în Bănăţianul, 1
B Victor, Bucure
ei, în rev. Terra
pe Valea Crasnei, 2006. ei, comuna Cozmenului şi Văii Moşn
le a Văii pârâului
una Stănileşti, judHuşilor, Ed. Lume
n rev. Elanul, nr. 9
rev. Lohanul, nr.
e apariţie.
B
eză de
Jijia-
selor
ureşti.
niei,
şti. .
lor
eşti. ti,
e
ea, cureşti,
, Iaşi. bogean,
e Siret
âniei”
pectivă
e ani
canii 5
eşti,
ei, în
eşti, nei,
i Elan,
d. en,
94,
11,
despr
despr
preci
flori,
mai f
să pr
exist
frum
leacu
admi
toate
întâln
neînc
cămă
covo
obiec
dove
preoc
plasti
Ţucu
aduse
predi
floril
Narc
cu ca
care
A
Botanic
„F
m avut
despre
crizante
re flori de apă
re temerara
izarea, care se
, chiar dacă în
frumos decât
rimeşti şi să
enţa de-a lu
museţea ei, pe
urile ce i le ofe
Floarea
iraţiei – însoţ
rostirile arte
nim în cântece
chipuit fără fl
ăşi şi suman
arelor, pe cer
cte: lingură,
dind trainica l
Element
cupările artel
ică. În pictur
ulescu şi mulţi
e. În poezia
ilecte. Volumu
le sunt cânt
isului” din vo
are se stabileş
moare. Şi pro
A
că
Lohanu
lori de prim
Prof. dr.
Membru a Facult Universitat
de mai multe
neîntrecutele
eme şi gherg
ă şi flori de mu
floare de co
e impune şi a
n mod obişnu
să vorbeşti de
oferi flori.
ungul mileniil
entru parfum
eră.
– simbol al
eşte omul înt
ei, iar folclor
e, în balade, î
oare; formele
ne, pe şterg
ramica măiest
furcă, porţi m
legătură om-fl
de multiplă i
lor culte: în
ră, floarea a
i alţii. Poeţii a
lui Dimitrie
ul „În grădină
tate cu delic
olumul „Fante
şte coresponde
ozatorii au lua
ul nr. 16, m
măvară”
Constantin
al Academiei tatea de Biolotea „Al. I. Cu
e ori prilejul să
e şi splendide
ghine, despre
unte, despre p
olţ. De fieca
acum, că este
uit le numim f
espre flori, să
Floarea şi o
lor. Omul a
mul ce-l ema
purităţii, al
treaga viaţă. F
rul are predil
în legende. Ar
e şi culorile ei
gare şi basm
trit înflorată, p
monumentale
floare.
inspiraţie, flo
n arhitectură,
inspirat pe
au admirat-o în
e Anghel, fl
ă” înmănunch
cată simţire.
zii” este tipică
enţa între ofili
at florile ca m
martie 201
n Toma
Române ogie uza” Iaşi
ă scriu despre
ele orhidee, d
camelii şi a
plăpândul ghio
are dată am
vorba de plan
flori. Şi ce po
priveşti, să ad
mul şi-au îm
îndrăgit-o p
ană, dar şi p
l recunoştinţ
Floarea partic
lecţie pentru
rta populară e
i abundă pe ii
male, în bă
pe cele mai di
, căpriorii ca
oarea a trecut
, pictură, gr
Luchian, Pet
n stihuri meşt
lorile sunt m
hează poezii în
Poezia „Mo
ă pentru delic
irea florii şi iu
motive de insp
11
e flori:
despre
azalee,
ocel şi
făcut
nte cu
oate fi
dmiri,
mpletit
pentru
pentru
ei, al
cipă la
ea: o
ste de
, fote,
ătătura
iverse
aselor,
t şi în
rafică,
traşcu,
eşugit
motive
n care
oartea
cateţea
ubirea
piraţie.
Amin
Dum
„Lale
împle
mărţi
Şi ac
speci
ne cu
brebe
topor
de ce
speci
pajişt
obârş
ele.
Orien
Spart
din H
„giuv
Apol
Într-o
gelos
Hyac
sânge
spune
botan
arată
p. 68
ntiţi-vă numa
mas-fiul (după
eaua neagră”
etit şi se î
işorului – cu c
cum, despre „f
iile de plante
urăţă sufletul
enei şi viorele
raşi, stânjenei
ei mai mulţi d
ii spontane, c
ti, dar şi soi
şia în alte ţinu
Să ne op
ntului
Legenda
tei, era de o ra
Hyakinthos –
vaer” – vorbe
llo, Hyacinthu
o zi, pe când
s, a făcut în
cinthus şi să-
ele prietenulu
e că ar fi lu
nist Linné, Hy
că zambila
ai de „Dama
care marele
, scrisă de t
împleteşte –
cel al florilor.
„flori de prim
care ne încân
şi ne întinere
e, zambile, n
i şi bujori, şi
dintre noi. To
ce cresc pe de
iuri care se c
uturi. Să ne re
prim la ZAM
spune că Hya
ară frumuseţe;
care în limba
şte despre fru
us se afla mai
exersau amân
aşa fel ca d
-l omoare. În
ui său o floare
at naştere za
yacinthus orie
a, rudă cu c
a cu camelii”
Verdi a cre
tatăl său. Aş
precum fir
ăvară”. Sunt
ntă, ne încălz
eşte? Să ne am
narcise şi lăcr
câte altele, m
oate aceste fel
ealuri şi pe v
cultivă, străm
eferim astăzi d
MBILĂ – supr
acinthus, fiul l
; de altfel, îns
a greacă înse
umuseţea tână
i tot timpul în
ndoi aruncând
discul să-l lo
ntristat, Apol
e, dându-i şi n
ambila, boteza
entalis. Legen
ceapa, laleau
” a lui Alex
eat „Traviata”
şadar, destinu
rele alb-roşi
multe, sunt p
zesc, ne învior
mintim de gh
ămioare, dedi
mai puţin cuno
luri de plante
văi, în pădure
moşii lor avân
doar la unele
ranumită giuv
lui Amyclos, r
uşi numele, d
amnă „nestem
ărului. Favorit
n preajma ace
d discul, Zeph
ovească pe tâ
llo a zămisli
numele lui. A
ată de neîntre
nda acestei flo
ua, lăcrămioa
Bo
xandre
”), ori
ul s-a
i ale
puţine
rează,
hiocei,
iţei şi
oscute
au şi
şi pe
ndu-şi
dintre
vaerul
regele
derivat
mată”,
tul lui
estuia.
hyrus,
ânărul
it din
Aşa se
ecutul
ori ne
ara şi
ghioc
medi
cresc
la b
regiu
Apro
parfu
Vene
răspâ
găsin
naufr
cupri
pe ţă
timp
Uimi
s-au
că no
zamb
albas
culor
în cu
aspec
Origi
cultiv
plăcu
galbe
bicol
spont
form
depar
îngră
verzi
bulb,
otanică
celul, era
iteraneene în u
Se cunosc
c spontan şi la
aza creării m
unea estică a
opiat, zambil
umului ei pătru
Primii bu
eţia pe la mijl
ândit în toată
ndu-şi – ca şi l
O legend
ragiat în apro
indea şi o ladă
ărm, unde au
plaja s-a acop
irea localnicilo
grăbit să le tr
oile flori pro
bilă, înşirate p
stru, roşu, gal
ri. Pe la începu
ulori şi nuan
ct, miros şi cu
NARCIS
inară din sudu
vată atât pent
ut. Creşte şi
ene sau albe.
lore, cu o co
tană de la n
mează pajişti d
rte de oraşul F
FLOARE
ămădeşte de
i, stropite cu p
, ci un rizom
ă
Lohanu
binecunoscută
urmă cu 2-3 m
c peste 30 de
a noi; cea num
majorităţii so
bazinului m
la s-a impu
unzător, plăcu
ulbi de zamb
locul secolulu
Italia, apoi în
laleaua – a do
dă olandeză
opierea coaste
ă cu bulbi de
găsit condiţi
perit cu zambi
or a fost mare
ransplanteze î
veneau de pe
pe o codiţă lu
lben, violet;
utul secolului
nţe diferite, c
uloare.
SA (Narcissus
ul şi vestul E
tru eleganţa f
în ţara noas
Soiurile creat
oronulă mai
noi (sugestiv
de o rară frum
Făgăraş, într-o
EA PAŞTEL
regulă la pic
pete albe sau
lung şi brun,
ul nr. 16, m
ă şi cultiv
mii de ani în ur
specii de zam
mită Hyacinth
oiurilor cultiv
mediteraneean,
us repede, m
ut.
bile sunt adu
ui al XVI-lea, d
n Franţa, Ang
ua sa patrie.
spune că u
ei Ţărilor de
zambile; aceş
ii bune de de
ile înflorite şi
e. Dar, cum er
în grădinile lo
e o navă scu
ungă, au culo
se cunosc ch
trecut existau
cu flori duble
s poeticus, N.
Europei, este
florilor cât şi
stră, având f
te au flori inv
lungă sau m
v botezată N
museţe pe Va
o poiană de m
LUI (Anemo
ciorul unui arb
u galbene. În p
plin cu mânc
martie 201
vată în reg
rmă.
mbile, dintre c
hus orientalis
vate. Cultiva
ca şi în Or
mai ales da
uşi din Bagd
după care plan
glia şi Olanda
un vas genov
Jos. Încărcătu
ştia au fost aru
ezvoltare. Dup
plăcut mirosi
rau iubitori de
or. Ulterior au
fundată. Flori
ri variate: alb
hiar soiuri cu
u deja mii de s
e, atrăgătoare
pseudonarci
apreciată ca p
i pentru miro
flori solitare
volte, unicolor
mai scurtă. N
Narcissus poe
alea Dumbrav
ult renumită.
one nemorosa
bore, formând
pământ nu m
care din anul t
11
giunile
care 3
a stat
ată în
rientul
atorită
dad la
nta s-a
a, aici
vez a
ura sa
uncaţi
pă un
itoare.
e flori,
u aflat
ile de
b, roz,
două
soiuri,
e prin
issus).
plantă
sul ei
mari,
re sau
Narcisa
eticus)
ei, nu
a) se
d tufe
mai are
trecut.
În fi
capăt
grupa
termi
galbe
verde
stami
jos, p
spele
toam
şofra
(sol)
mater
vârf î
atrăg
(Cory
tuber
întins
Aşa
încon
ele p
într-u
ochii
Flori
leulu
dintre
VIOR p. 69
ecare an creş
tul celălalt; d
area mai mu
ină cu o sing
ene. Toată fru
elui fraged a
inelor. Când e
pentru ca ploa
e polenul.
BRÂNDU
mnă) – Crocus
an al florii, ca
are tot un b
rii hrănitoare
în şase foi gal
Alături d
gătoare, dar m
ydalis cava),
rcul gol înăunt
să pe frunzaru
de delicată
ndeiază petale
oţi vedea fine
un buchet, nu
i de la minun
le au şi o înf
ui, având dou
e buze se cont
O dată
RELELE (Sc
şte cu 1-2 cm
din loc în loc
ultor indivizi
gură floare, a
umuseţea ei s
al frunzelor
e vremea rea,
aia să se prel
UŞA DE PRI
s moesiacus, a
a o pâlnie abia
bulb, ca şi za
. Floarea e lu
lben-aurii.
de floarea paş
mai la umbră, s
, având drep
tru, asemănăto
ul din anul tre
ce e corola
ele albe, trand
eţea desenelor
u te mai satur
năţia de forme
făţişare curioa
uă buze răsfir
tinuă cu un pi
cu brebenei
cilla bifolia).
m, pe măsur
dă ramuri, în
la un loc. T
având o sum
tă tocmai în
cu albul pet
, ploioasă, flo
lingă pe dosul
IMĂVARĂ (
atrage privire
a ridicată din
ambila, plin
ungă, subţire
ştelui, stând t
sunt BREBEN
pt organ plin
or bulbului. P
ecut, este un c
a şi atâtea
dafirii sau chia
r trase de natu
ri să le priveş
e şi culori pe
asă: seamănă
rate, dar gura
nten plin cu n
ii, sau înain
Ele reprezintă
ră ce putreze
ncât aşa se ex
Tulpina aerian
medenie de sta
această îmbin
talelor şi gal
orile sunt îndo
l petalelor şi
(căci este şi u
ea prin galben
frunzar. În pă
din anul trec
jos, lărgindu
tot aşa în gră
NEII sau cioc
n cu mâncar
ajiştea de breb
curcubeu de c
dunguliţe fin
ar purpurii, în
ură. Adunând f
şti, nu poţi să
e care le ai în
cu cele de la
a este închisă
nectar la bază.
ntea lor, înfl
ă gingăşia în
B
şte la
xplică
nă se
amine
nare a
lbenul
oite în
să nu
una de
nul de
ământ
cut cu
u-se la
ămezi
căneii
re un
benei,
culori.
ne ce
ncât în
florile
ă-ţi iei
n faţă.
a gura
ă; una
floresc
haine
albas
albe.
rume
foiţe
înflor
frunz
binef
flori
profi
poch
lăcră
este
popo
amin
teleg
floar
tufele
acelu
prin
două
bumb
ale că
frunz
floril
(Con
ginga
nişte
floril
zimţi
iveal
plant
maja
maja
prefe
cursu
Botanic
stre, aşa cum
Între două
eioară, spre vâ
albăstrii.
Toate „f
resc înainte c
zele, care vor
făcătoare pent
ale plantelor
ite de lumi
hivnicul, mie
ămioara şi apo
TOPORA
şi el unul di
orul l-a botez
nteşte de abu
rafia fără fir p
ea. Pentru ca
e de toporaş s
uiaşi părinte,
seminţe. Flo
ă în sus şi trei
b portocaliu în
ărei seminţe s
Dar iată
zelor plăpânde
lor de primăv
nvallaria maja
aşă. Între dou
boabe de mă
le se deschid
işori, atunci ş
ă din învelişu
Acelaşi r
te, a botezat
alis, de la cu
alis – de ma
eră depresiun
ul lunii mai.
că
Lohanu
ghioceii erau
frunze lungi
ârful căreia s
florile” despr
ca mugurii ar
forma umbra
tru noi oamen
ierboase de
ina din păd
erea ursului
i laleaua sălba
AŞUL, tot pl
intre vestitori
zat şi tămâi
urul de tămâ
prin care dă d
mirosul să nu
se adună mai m
această plant
ricelele albas
în jos, cu o p
n mijloc, este
sunt căutate şi
că mugurii
e abia se mai s
vară în pădur
alis), o numir
ă frunze late,
ărgăritar înşir
d şi-şi resfir
şi crenguţa ce
ul frunzelor.
renumit botan
t foarte suge
uvintele latin
i; într-adevăr
nile cu umidi
ul nr. 16, m
u mai devreme
şi înguste s
e ţin floricele
re care am v
rborilor să se
a atât de binef
nii, dar nu şi
primăvară. A
dure ceapa
i, poama
atică.
antă de pădur
ii primăverii
oara, căci m
ie. Mirosul p
de veste insec
u dea greş, să f
multe la un lo
tă înmulţindu
stre-sinilii, cu
pată catifelată
o adevărată m
răspândite de
arborilor au
strecoară raze
re îl încheie L
re pe cât de su
ascuţite la vâ
ate pe o rămu
ră corola alb
e le poartă se
nist suedez Li
estiv lăcrămi
neşti convalli
r, lăcrămioara
itate moderat
martie 201
e gingăşia în
se ridică o c
ele micuţe, cu
vorbit până
desfacă şi să
făcătoare a pă
i pentru plăpâ
Acum se grăbe
ciorii, grâu
vulpii, topo
re (Viola odo
i. Cu drept c
mirosul lui d
pentru plantă
ctelor unde i s
fie mai pătrun
c, adeseori vlă
u-se şi altfel
u petalele răs
albicioasă şi
minunăţie a n
e furnici.
crăpat; prin
ele de soare. D
LĂCRĂMIO
ugestivă pe a
ârf, stau boboc
urică subţire.
b-sidefie, cu
e îndoaie, ieşi
inné, naş al m
ioara: Conva
s – depresiu
a sau mărgăr
tă şi înfloreş
11
haine
codiţă
u şase
acum
ă iasă
ădurii:
ândele
esc să
uşorul,
oraşul,
orata),
cuvânt
delicat
ă este
se află
nzător,
ăstarii
decât
firate,
cu un
aturii,
ciurul
Dansul
OARA
atât de
cii, ca
Când
şase
ind la
multor
allaria
une şi
ritarul
şte în
Floa
mărg
Natur
grijul
floril
ea de
referi
veget
încât
„Ziua
lăcrăm
de ne
şi bu
colab
primă
primă
gesne
ginga
regiu
galbe
toliba
floare
turcii
lalele
turcă
Apro
p. 70
area de lăcră
gele, aroma in
ra a creat, nu
lie, le-a pregă
lor în care se a
eosebit de pre
it mai sus,
tativă, cu ajut
în Franţa se
a lăcrămioar
mioara drept r
ebună adoraţie
ucurie decât
boratorii mei
ăvară.
Voi înche
ăvară cu LAL
eriana). Ca ş
aşelor flori de
uni de pe glob
ene (Tulipa sy
Numele ş
an şi de la
ea de lalea se
i au fost aceia
ei în lume; îns
ă (lalé).
Cultura a
opiat, alături d
ămioară naşte
negalabilă a flo
fără un scop
ătit pentru ins
află nectarul a
ecaută; ca şi
ea se înmu
torul rizomulu
păstrează vec
relor”. Cons
regina florilor
e; şi nu-mi po
un bucheţel
o ştiu şi-mi
eia prezentare
LEAUA – flo
şi zambilele,
e primăvară,
b; şi la noi înt
ylvestris).
ştiinţific de Tu
cel turcesc t
emănând într-
a care au contr
suşi cuvântul
acestei plante
de trandafir, z
e legende. Mi
orii tulbură ch
anume, aceste
secte, ca să le
atât de dorit. L
plantele cu b
lţeşte mai c
ui. Este o floar
chiul obicei d
sider, alături
r, nutresc faţă
oate face nimi
l de lăcrămi
oferă această
ea acestui cor
area naţională
cu care am
lalelele spont
tâlnim laleaua
ulipa vine de
tulbend, care
-adevăr cu un
ribuit cel mai
lalea noi l-am
era la mare
zambilă şi na
icile şi graţio
hiar şi pe bota
e splendori; p
e înlesnescă g
Lăcrămioara e
bulbi la care n
cu seamă pe
re atât de îndr
de a sărbători
i de Ceaiko
de ea un sent
c mai mare pl
ioare; studen
bucurie în fi
rtegiu al floril
ă a Olandei (T
m început pov
tane cresc în
a de pădure cu
la cuvântul p
înseamnă tu
n turban. De
mult la răspân
m preluat din
cinste în Or
arcise; dovadă
Bo
oasele
anişti.
planta,
ăsirea
este şi
ne-am
cale
răgită,
anual
ovski,
timent
lăcere
nţii şi
fiecare
lor de
Tulipa
vestea
multe
u flori
persan
urban,
altfel,
ndirea
limba
rientul
ă stau
imag
orien
(Tulip
Afga
selec
mosc
mijlo
căder
patrie
zeci d
întâi
profe
decât
drept
lua o
cu d
Oc
nunţi
oferit
care
oferă
otanică
ginile de pe
ntale înflorate
Strămoşu
ipa gesnerian
anistan, Pakis
cţionând-o, am
chei, sunt desc
Pe contin
ocul secolului
rea Constanti
e. Pe terenuri
de hectare de
Ca şi în
Franţa, iar ap
esionişti şi pe
t un bulb de
t zestre un bul
o moară sau o
de câteva ori g
azii de a ofer
i, vizite, anive
tă este un sim
o porţi cuiva
ă flori:
- Fami
flori
stânj
măta
buch
de nu
marg
- Tiner
trand
lungi
oferă
numă
împli
ă
Lohanu
ceramica vec
cu lalele.
ul lalelelor cu
na) creşte a
stan, Iran. Tu
meliorând-o.
crise peste 800
nentul europe
i al XV-lea. O
inopolului sub
ile smulse ap
lalele.
cazul orhidee
poi Olanda, „b
e amatori. În
soi. O fată se
lb de lalea, că
fabrică de be
greutatea lui în
ri flori ni se iv
ersări, zile ono
mbol al omen
. Şi iată, acum
iliei cu un nou
gingaşe, de c
enel; bucheţe
ase albă sau b
heţelul, legat c
u-mă-uita, lăc
garete ori liliac
relor fete li se
dafir sau marg
i, colorate alb
ă cu ocazia
ărul tijelor flo
iniţi.
ul nr. 16, m
che şi de pe
u tulpină îna
astăzi în sta
urcii au intr
În textele
0 soiuri de lale
an au fost ad
O dată pornit
b turci, lalele
pei, harnicii o
elor, tulipoma
boala” cuprin
Olanda, nimi
e putea căsăto
ăci pentru un b
ere. Un bulb d
n aur.
vesc cu multe
omastice, 1 şi
niei, consider
m, câteva sfat
u născut i se o
crini, garoafe
elul va fi lega
bleu. Dacă no
cu o panglică
crămioare, ga
c alb.
e oferă buchete
garete; se vor
b, roz sau galb
aniversării
orifere va fi e
martie 201
e vestitele co
altă şi cupă
are sălbatică
odus-o în cu
vechi, păstra
ele.
duse de turci
te în Bizanţ,
e au găsit o
olandezi au p
ania a cuprin
zând deopotri
ic nu e mai s
ori aducând s
bulb de soi se
de lalea se cum
e prilejuri: bot
i 8 martie. O
raţiei, dragost
turi pentru ce
oferă un buche
e, narcise, lilia
at cu o pangli
ul născut este
albă sau roz,
aroafe albe sau
e de garoafe, l
r alege flori c
ben. Dacă flor
zilei de na
gal cu cel al
11
ovoare
mare
prin
ultură,
ate în
pe la
după
nouă
plantat
ns mai
ivă pe
scump
soţului
putea
mpăra
tezuri,
floare
tei pe
ei care
eţel cu
ac ori
ică de
e fată,
, va fi
u roz,
lalele,
cu tije
rile se
aştere,
anilor
oarec
simb
iubiri
stami
lungă
primă
clopo
nume
lapte
floril
zăpez
D
p. 71
- La a
flori
- La să
buch
centr
- Pentr
galbe
Desigur, n
care, fie ea chi
ol al omenie
ii.
acă din
înainta
timpuri
inele florilor,
ă şi grea, la p
ăvară, ademe
oţelul, numit
ele-i vine de
, anthos – car
lor) şi nivalis
zilor permane
D
aniversarea un
galbene; prefe
ărbătorirea nun
et de trandaf
ru.
ru nunta de
en-aurii este c
nimeni nu se
iar şi de câmp
i, recunoştinţ
Ghiocel
Prof.
Membru a Facult Universitat
ntre arbuştii
şii îndrăzneţi,
iu întreg no
el dând semn
picioarele lui
enitoare prin
Galanthus n
la cuvintele
re înseamnă f
– care înseam
ente (aluzie la
nui bărbat se
ferabil, garoafe
nţii de argint
firi roşii, cu 2
aur, buchet
el mai indicat
va supăra dac
p, modestă, pe
ţei, al respect
lul
dr. Constan
al Academiei Ratea de Biolo
tea „Al. I. Cu
pădurilor, a
, mâţişorii lui
ianul de pol
nalul învierii n
se iţeşte cea
gingăşia ei e
nivalis în lim
greceşti gala
floare (aluzie
mnă înzăpezit,
faptul că plan
e aduc, în ge
e.
este recomand
2-3 boboci a
tul de crizan
t.
că primeşte o
entru că floare
tului, admiraţ
ntin Toma
Române ogie uza” Iaşi
alunul este p
vărsând prim
len ce-l avea
naturii după o
dintâi florici
este ghiocelu
mbajul botani
a – care înse
la culoarea a
care creşte în
nta îşi face ap
eneral,
dat un
albi în
nteme
floare
ea este
ţiei şi
printre
măvara
au în
iarnă
ică de
ul sau
ştilor;
eamnă
albă a
n zona
pariţia
chiar
de î
arătâ
unde
mici
înălţi
iasă
plapu
primă
imnu
pe pă
de v
surâs
reci,
şi lum
întins
şi oa
gura,
grijă
aceea
timpu
uneo
posib
trecu
zamb
scurt
albe
moar
puţin
foart
trebu
mugu
zăpez
ascuţ
moar
o trud
sub e
vezi
r înainte de top
îndrăzneţ, reu
ându-şi frunze
şi numele de
plante ierboa
ime deasupra
la lumină m
umă de un a
ăverii. Cum s
ul triumfal al n
ământ. Când
ânzătoarele d
s de mulţumir
când babele-ş
mină, flori, câ
sul ogoarelor.
amenii mari, î
, întrebându-l
Poeţii l-au
: ghiocel, plă
a ne întrebăm
uriu? Nu-i e f
ri chiar zăpad
bil, pentru că
ută. Ca şi ceap
bila sau lalea
tă, oval-sferică
şi cărnoase.
rte din pădure
nă umezeală r
e timpurii, pe
uitoare ca să to
urul se lungeş
zii, fiind înve
ţit, ce apără b
rte ce-i stau în
dă pentru plăp
După ce
ea iese floricic
acolo, singu
Lohanu
pirea zăpezii)
uşind să stră
ele verzi şi ap
e cavalerul ză
ase perene,
solului). Ch
mai devreme,
alb imaculat,
se arată, e sem
nunţii; orches
îl vezi pentru
din oraş, nu s
re. S-a dus frig
şi scutură cojo
ântec de păsăr
E atâta bucur
îl iau şi, pe d
dacă vor trăi p
u cântat, dedi
ăpândă floare,
m: cum poate
frică de moar
da? Cum de în
ghiocelul s-a
pa sau vioreau
aua, ghiocelul
ă, numită bulb
Nu-i trebuie
e l-au acoper
rezultată din
entru ca rădăc
opească rezerv
şte repede, ie
elit de o frun
bobocul, dar c
n cale, şi stratu
pânda făptură.
a răzbit la lu
ca albă, ce atâ
uratică în m
ul nr. 16, m
). Pe cât de mi
ăbată chiar
poi floarea de
ăpezilor ce i
de dimensiun
hiar dacă une
zăpada reven
ghiocelul est
mn că începe
tra e formată
u prima oară,
se poate să n
gul, chiar dac
oacele. Ghioce
ri, dar şi binec
rie la vederea
după ceafă, c
peste an.
cându-i stihur
de ce ieşi d
să se încumet
rte? Cine-i dă
nfloreşte atât
a îngrijit de h
ua, ca şi crinul
l are în pămâ
b, plină cu mâ
e decât ceva
rit cu un stra
topirea zăpe
cinile să se în
va de mâncare
ese deasupra s
nză în formă
ca săgeată str
ul de zăpadă.
.
umină, gluga s
ârnă ca un clo
mijlocul frunz
martie 201
ic şi gingaş, p
crusta de ză
asupra aceste
s-a mai dat a
ni mici (10-3
eori se grăbe
nind peste el
te totuşi vest
simfonia vieţ
din tot ce e s
chiar strâns b
nu-ţi stârneas
că mai urmeaz
elul anunţă ae
cuvântata mun
lui, încât cop
caută să-l apu
ri pline de înţe
e sub nămeţi
te să răsară a
ă forţa să străp
de repede? T
hrană încă din
l sai brânduşa
ânt (sol) o tu
âncare în frun
căldură. Fru
at apărător. A
ezii, sau din
ntindă, să sug
e din bulb. În
solului sau ch
ă de glugă cu
răpunge şi fru
Orice s-ar spu
se dă la parte
opoţel. Trebui
zelor moarte
11
pe atât
ăpadă,
eia; de
acestei
30 cm
şte să
ca o
titorul
ţii, cu
suflare
buchet
că un
ză zile
er cald
ncă pe
piii, ca
uce cu
eles şi
.....De
atât de
pungă
Totul e
n vara
a, ca şi
ulpină
nzele-i
unzele
Ajunge
ploile
gă apa
capăt,
hiar al
u vârf
unzele
une, e
e şi de
e să o
şi a
creng
o rup
un m
la via
tot; la
să-şi
frunz
mult
soare
cinev
ginga
lăcrăm
două
pată
colo,
de so
p. 72
gilor uscate, s
pi. Aşa plecată
mare rost: să r
aţă. Chiar cân
as-o să dea o
adune rezerv
zuliţe bazale v
5 mm, zăm
elui. Iar dacă t
va drag, măca
aş, mai frum
mioara.
Floarea, p
rânduri de fo
verde de form
măresc farm
omnul iernii,
pre a-i înţeleg
ă cum stă, se
răspândească
nd o rupi, nu-i
altă floare în p
va anului viito
verzi, ca nişt
mislite pentru
tot o rupi, o c
ar priveşte-o c
mos, chiar dac
peste tot albă
oi, cele dinăun
ma literei V;
mecul şi ghide
în căutare d
ge farmecul d
roagă parcă s
neauzitul înde
smulge şi bul
primăvara viit
or, prin ajuto
te panglici su
u a face foto
cumperi gata r
cu atenţie. E
că nu miroas
ă pe dinafară
ntru fiind încon
alte câteva d
ează spre floa
de polen şi d
eplin. Nu-ţi v
să n-o rupi, că
emn la dezmo
lbul; nu o om
toare; lasă-i p
orul celor dou
ubţiri şi late d
osinteză la lu
ruptă sau ţi-o
tot ce poate f
se ca zambil
ă, ca şi crinu
ndeiate la vâr
dunguliţe verz
are albinele am
e nectar. Pe
B
vine s-
ăci are
orţire,
orî de
putinţa
uă-trei
de cel
umina
oferă
fi mai
a sau
ul, are
rf cu o
zi, ici-
meţite
lângă
gingă
meşt
sensi
– aca
frunz
Bulb
şi se
arbor
până
munţ
înşea
însă o
Gala
suede
grupă
sau
răspâ
3 spe
pete
G.pli
cărpi
floril
pe do
plant
vânz
chiar
ce tr
primă
primă
licori
tratam
curar
medi
reum
otanic
ăşie, îmbină ş
eră în toate
ibilitate se exp
ademicianul pr
Viaţa gh
zele îşi îndep
ul trebuie din
eminţele mici
rilor. Planta do
Ghiocelul
sus, în zona
ţii noştri, înfl
ală, înflorind î
o fac puţini in
Ghiocelul
anthus nivalis
ez Linné; el
ă a monocoti
cu rizomi. G
ândite în estu
ecii, două dint
verzi pe floa
icatus, întâlni
iniţă; cea de-
le sale mari şi
os; această sp
tele fiind ades
ătorii mânaţi
r dacă în anul
rebuie cu ma
ăvară.
Ghioceii
ăverii, ci şi su
inul în bulb
mentul paraliz
ra, o otravă p
icina popular
matismului.
ă
Lohanu
i măiestrie. E
e, cum cu
prima cunoscu
rofesor Ion Si
hiocelului e s
plinesc cu h
n nou umplut c
i, ce se coc
oarme somn
l creşte prin p
subalpină, ati
orind în lunil
în luna decem
ndivizi.
l cel mai răsp
, botezat aşa
aparţine fami
ledonatelor, a
Genul Galant
ul bazinului m
tre ele, ghioce
are, în loc de
indu-se numa
-a doa specie
i parfumate, d
pecie invadeaz
sea smulse făr
doar de dori
viitor nu vor
ai multă grijă
nu sunt, îns
ursa unor preţ
şi nivalina în
ziei infantile ş
puternică ce p
ră ghiocelul
ul nr. 16, m
o operă de ar
aleasă simţi
utul savant şi p
imionescu.
scurtă. După
hărnicie funcţ
cu mâncare pe
în ovar. Pe
lung până la o
păduri şi fâneţ
ingând altitud
le februarie ş
mbrie; este o im
pândit la noi e
a de frumos d
iliei Amarylli
alături de atât
thus cuprind
mediteranean. L
elul grecesc –
e una, şi ghio
ai în pădurile
e este uşor d
după frunzele
ză pieţele noa
ră milă, cu bu
inţa de a câşt
ma găsi tot at
ă protejate ac
să, numai gi
ţioase substan
n flori, subst
şi cu acţiune n
provoacă para
se folosea l
martie 201
rtă a naturii, a
ire şi neîntr
povestitor al n
ce a dat flo
ţia de fotosi
entru anul viit
urmă vine u
o nouă primăv
ţe umede, de
dinea de 1600
i martie; rare
mprudenţă, pe
este, cum spun
de marele bo
idaceae, din m
tea plante cu
de vreo 15 s
La noi în ţară
G.graecus, cu
ocelul dobrog
de stejar pu
de recunoscut
cu margini în
astre în ultimi
ulbi cu tot, de
tiga, cu orice
tâtea plante. I
ceste vestitoa
ingaşii vestito
ţe numite alca
tanţă cu acţiu
neutralizantă p
alizia muşchil
la spălături c
11
atât de
recută
naturii
oarea,
nteză.
tor, ca
umbra
vară.
la şes
0 m în
eori se
e care
neam,
otanist
marea
bulbi
specii,
ă cresc
u două
gean –
ufos şi
după
ndoite
ii ani,
e către
e preţ,
ată de
are de
ori ai
aloizi:
une în
pentru
lor. În
contra
murin
casa
lume
(tatăl
a pre
aştep
desfă
pentr
natur
dar ş
topire
fiinţe
D R
I
reformcurricconteidentpornigener
ierarhprovodiscustructcaraccealaales cfundaaceas
S
p. 73
Legenda
ndu-i soţia, s-
părintească.
a largă şi de
l) s-a pornit în
făcut şi el în f
Iată, deci
ptăm cu nerăb
ăta, pentru a n
ru a-l oferi c
rii din zona n
şi îndrăzneal
e, spre a lăsa
ele care s-au o
Demersul e între her provocări
Repere pent
I. Premabor
istematizarcercetare, educaţionaculturilor
mei educaţioculei naţionalemporană. Atificarea a douim în acest sturică, alta, care
Prima cahizare a priorocator în eduursiv şi decizioturile comun
cterizate îndeoaltă parte, confcu o nouă şi amenta reformsta le compo
S
spune că g
-a recăsătorit ş
Copiii, 4 fete
e supărare s-
n căutarea lor,
floare.
i, pe scurt, p
bdare după ac
ne bucura, pe
celor dragi, s
oastră temper
lă, deoarece
loc căldurii, c
odihnit sub pla
educaționalrmeneuticaile multicul
Prof. Lucia
tru o sociol
mise şi dimensrdare rea tematic-ca celor de
ale, coroborateşi a informa
onale, respecle pe noi perAspectul aceuă grupe marudiu: una, care exprimă o ca
ategorie de crităţilor acestuucaţia româneonal, raportul
nităţilor sociaosebi prin divefruntată astăziglobală paradma în educaţortă astăzi p
ghiocelul a a
şi mama vitre
e şi 4 băieţi,
-au prefăcut î
dar nu i-a gă
povestea ghio
ceastă lungă
entru a ne fac
semnificând t
rată, eleganţă,
înfruntă zăp
care să trezea
apuma cu omă
l în actualita alterității lturalismul
n Dragoş C
ogie a educ
siuni pentru
curriculară aactivitate, câe cu fenomenaţiei, sunt asctiv sunt prspective interesta conducri de cauze dere apartine de auzalitate spe
cauze, generui discurs, deoească, fundam angajat în mle contemporersitate, şi unii cu reaşezare
digmă educaţiţie, în multipe calea com
avut 8 copii
gă i-a alungat
s-au împrăşt
în flori. Ghio
sit şi de supăr
ocelului, pe
iarnă, pentru
e să fim mai
trezirea la vi
, puritate, gin
ada, invitând
ască din somn
ăt.
tate, şi
lui
urelea – Sib
caţiei
o astfel de
a domeniiloât şi a domenologia globastăzi fundameremisele reaşrculturale în lce, inevitabile la care trebuo cauzalitate cifică.
rează o ordinopotrivă nova
mentând currimod definitoriu
rane, pe deoitatea şcolară, a valorilor, daonală, ce se vple forme pe
municării mes
Pe
i dar,
t de la
tiat în
ocelul
rare s-
care-l
u a ne
buni,
iaţă a
ngăşie,
d-o la
n toate
biu
r de eniilor lizării entele şezării lumea l, la uie să strict
ne, o ator şi icular, u între oparte,
pe de ar mai vrea a e care sajului
paideeconstruceducdar insocieintensociaşi mindivimplisocieperspcontedivercetăţcaracceea care trebua asieducInterdemoîncâtconte1996
sunt educmultiparadaceeapreţucreştmai
Editu
educa
edagog
eic 1 (lingviomică, culturturile psiho-saţie prin comntensificarea
etăţii informaţnse într-un răal, mobilitatea
modul în carviduale, comuicaţiile și, îndetăţii în rapopectivă a eemporane, dinrsitatea cultureanului dezircterizat prin d
ce au ele comtrebuie sa se
uind să devansigura o remodabilului prin culturalitatea ocratice şi vizt ei să facă cextele mutiplic6).
Fig. nr. 1 (Cele
O a douaspecifice, adiaţie, educabiliculturalismuldigma educaţa care face ca uite, trăite, fărere şi aport cbun în educa
1 Liviu Plugar
ura Psihomedia, 2 Ştefan Popen
aţional, Editura
dimensiunea
logică a deschiderii
și acceptării diversității
gie
Lohanu
stică, etnică,rală). Mozaicusociale ale ace
municare, nu einterdependenţionale în careăstimp scurt, a internaţionale acestea in
unitare şi socdeosebi, raporort cu educaeducației intncolo de dificrală, îi revinerabil social 2diversitate, prmun și diferitremodeleze în
seze conservatdelare calitati
ea însăşi, pconstituie „o
zează pregătircea mai bunăcării sistemelo
e patru dimensiun
a categorie deică aparţin de l şi educator lui. În acest ţională actualdiferențele cu
ră însă a fi sucalitativ, deopaţia intercultu
ru, Mariela PavSibiu, 2007, p
nciu, Pedagogia Polirom, Iaşi,
Interculturalitate
și
multiculturalism
dimensiunea
psiho‐socială
‐dimensiune
a paradigmei intercultur
ale
ul nr. 16, m
, religioasă, ul culturilor aesteia, obiecteste nicidecumntelor dintre şe existăm, scde ordin poă crescută a fo
nfluențează cciale, evidenţrtările atitudin
aţia şi schimerculturale,
cultătile aceste rolul, deloc 2 . Pentru carin “coexistent” este o realin actualitate etorismul şi ineivă şi eficient
pe linia educaopţiune ideolrea viitorilor ă alegere şi or de valori”
ni ale intercultura
e cauze o repraportul carepe calea intsens, schim
ă este una dulturale să fie urse de conflipotrivă, prin urală. Astfel a
valache, Educaţp. 30-31. ia alternativă. I2001, p. 187 –
dimensiunea
cultural‐educațional
ă
martie 201
socială, poactuale, formivate permanem o realitate şcoală şi exigchimbările aleolitic, economforţei de muncotidian existţiază în primnale ale mem
mbarea. Din ainstituției şc
teia de adaptafacil, de form
a statutul elenţa identităţilitate obiectivăeste şcoala, acerţia, tocmai ptă a socialuluaţiei intercultlogică în sociecetăţeni în asă se oriente(Constantin C
alității)
prezintă aceleae se angajeazăerculturalităţi
mbarea propude viziune și
înţelese, accect ci, dincontfolosirea a ceaceste cauze,
ţia intercultural
Imaginarul 188.
11
olitică, mele şi
ent în nouă, enţele erte și mic şi că, dar enţele
m plan mbrilor
acestă colare are la
mare a evilor, lor cu ă, Cea ceasta pentru ui şi a turale. etăţile
aşa fel eze în Cucoş,
a care ă între i şi a
usă în fond,
eptate, tră, de e este strict
lă,
p. 74 Lohanul nr. 16, martie 2011
specifice poartă în natura lor responsabilitatea educativă pentru viitor şi puterea de regenerare, de reafirmare, de reaşezare a aptitudinii de a valoriza. Există în realitatea catedrelor din diferitele şcoli, contexte multiple care determină, chiar provoacă şi impun o abordare interculturală în sfera educaţiei, a inter-relaţionării dintre educabil-educaţie-educator. Esenţialmente însă, toate pornesc de la aceeaşi sursă: înmulţirea situaţiilor educaţionale noi în care grupele de elevi, clasele, şcolile şi liceele sunt caracterizate prin diversitate 1 . În Romania, de exemplu, în școală există elevi aparținând unor etnii diferite (rromanes, germani, turci etc.), de religii diferite, dar expresie a unei istorii comune și, mai nou, odată cu migrația forței de muncă și a globalizării, chiar elevi purtatori ai unor cu totul alte forme psiho-culturale (chineză, arabă, africană). Într-un asemenea univers cultural-educațional și psiho-social divers, se impune restructurarea pe fond (și nu doar mimarea) atitudinilor față de alteritate prin limbajul pedagogic utilizat, strategiile didactice integrate în vederea atingerii unui optim în educația interculturală pe fondul valoric al noilor generații. În această direcție, lent dat consistent, urmează să se realizeze progresul pe care îl inregistrează înțelegerea identității personale și a celei de grup ca “una construită printr-o logică a deschiderii și nu a închiderii” 2 sau, dupa Micheline Rey, trecerea de la logica “mono” la logica de tip “inter” 3 . Prin dimensiunile interculturalității se înțelege raportarea la problemele pe care educația prin comunicarea sa adecvată le implică în cercetarea psihopedagogică în vederea implementării și aplicării acesteia în școală. Distingem astfel cel puțin patru dimensiuni ale interculturalității, astfel:
- dimensiunea psiho-socială; - dimensiunea cultural-educațională; - dimensiunea logică a deschiderii și a
acceptării; - dimensiunea paradigmei intercultural
Aceste patru dimensiuni comportă în înțelegerea și aplicarea lor, o așa numită hermeneutică a alterității, construind în demersul curricular, atât teoria, dar și practica de abordare a interculturalității și multiculturalismului din perspectiva mediatorului psiho-social și cultural-educațional (profesorul) în raporturile angajate din perspectivă didactică pe linia educator – educabil – educare. Interculturalismul pentru a fi eficient aplicat în educație se fundamentează pe trei strategii:
a). – strategia autointerpretativă – comportă recunoașterea și acceptarea caracterului dinamic și multiplu al
1 Constantin Cucoş, Educaţia. Dimensiuni culturale şi
interculturale, Editura Polirom, Iaşi, 2000, p. 60 2 Idem, op. cit., p. 86. 3 Micheline Rey, De la logica ,,mono” la logica de tip ,,inter”.
Piste pentru o educaţie interculturală şi solidară, p. 153 în Pierre Dasen; Christiane Perregaux; Micheline Rey, Educaţia interculturală, Editura Polirom, Iaşi, 1999, p. 200; Constantin Cucoş, op.cit., p. 130.
apartenențelor psiho-sociale și cultural-educaționale, concomitent cu efortul și disponibilitatea de înțelegere a celulilalt, pornind educațional de la conștientizareatrăirilor și experiențelor proprii;
b). – strategia heterointerpretativă – explică datele unei culturii, alta decît cea proprie, cu ajutorul fenomenologiei deschiderii și a acceptării transculturale pornind de la dialog și ascultare, prin logica manifestă pe diferitele canale de comunicare ale disciplinelor socio-umane;
c). – strategia relativizării critice – care presupune în mod simultan identificarea și caracterizarea elementelor susceptibile de a îngreuna procesul înțelegerii altor culturi și a altor comportamente umane4.
I. Comunicarea interculturală – mediată și modelată prin educație.
Ideea esențială de la care se pornim în acest studiu, este aceea a admiterii, a întelegerii și a acceptării faptului că desfășurarea procesului de învățământ în clase/școli eterogene și pluriculturale este o realitate obiectivă, în curs de consolidare și expansiune5 într-un numar din ce în ce mai mare de sisteme școlare, chiar și în unele care nu au cunoscut, până de curând, acest aspect al conviețuirii interculturale. O abordare pedagogică eficientă este aceea care face din diferențele culturale un avantaj, o potențială sursă de îmbogațire pentru fiecare participant, și câtuși de puțin, un handicap care trebuie ascuns și care generează anxietate, izolare, înstrăinare și chiar complexe.
3. Valori interculturale promovate de școală
3. Valori tradiționale promovate de școală
1.deschiderea spre noi dimensiuni ale cunoașterii
1. afirmarea unei ierarhii fundamentată pe achiziții cognitiv-informaționale
2.pluralism și acceptabilitate a diferențelor și diversităților
2. ierarhizarea valorică a claselor și elevilor pornind de la criteriul mediilor obținute
3.înțelegerea și valorizarea potențialului educațional și cultural în contexte și cadre noi
3. neînțelegerea reală a diferențelor și izolarea elevilor problemă
Fig. nr. 2 Tabloul celor trei valori (Valori interculturale vs. valori tradiționale)
4 Cezar Bârzea, Arta şi ştiinţa educaţiei, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1995, p. 74; Constantin Cucoş, Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale, Editura Polirom, Iaşi, 2000, p. 54-55; Liviu Plugaru, Mariela Pavalache, Educaţia interculturală, Editura Psihomedia, Sibiu, 2007, p. 108.
5 Constantin Cuco�, op. cit., p., 106; Liviu Plugaru; Mariela Pavalache, op. cit., p. 108 – 109.
Pedagogie
care a legîntre acestşi a a– eddeschastăzsociatransp(eleveducaşcolademesă ddezircultupe no
Inter
- o multi
- idmanicultivși alte
- reapedagsocioreform
românBatârteren,Stănc1996,
p. 75
Inter-relaţvizează restab
găturilor între educaţie şi
tui demers psiasigura cadrulducator şi edhis în mod reazi, necesar prală deservită punerea în re
v), educarea şiator, (cadru
arităţi şi studersului exercitdeservească erabil social, dural-educaționoi fundamente
rculturalismu
nouă abordaiculturalismul
dentificarea rifestare a divarea atitudinieritate;
alizarea unui gogică la înce
o-culturale impmă și migraţie
1 George Sabă
nească, Editura, Sociologie. Pr, Editura Psihom
ciulescu, Teorii , p. 32.
ţionarea cultubilirea şi reconsocietate şi cudezirabilitate iho-social şi cl general adecducaţie, fundaal şi nu doar mrivind finalită
de şcoală. alitatea zilnici educaţia (pr
didactic adiul pentru îtat global de eficient și cdin perspectivale prin reașe
e1.
ul în educație
are a orizontlui, a toleranțe
reală, deschiversităţii şi i de respect şi
răspuns specercarea de solupuse de amploe;
ău, Societatea ca Economică, Brobleme teoretimedia, Sibiu, 20sociologice ale
urală în educnstruirea în multură, între c
socială. Obicultural educacvat unei întâlamentându-semimat, cum adăţile educaţion
Procesul încă a triadei forocesul şi sistabilitat) vizâîntreaga viaţăprofesorul –
calitativ, formva finalitățiloezarea paradi
e presupune:
tului valoriloei și diferențel
iderea unor diferenţelor
i de acceptare
cific și concruţionare a unooarea fenomen
cunoaşterii. O p
Bucureşti, 2001,ce şi analize al003, p. 155 – 1e educaţiei, Edit
caţie este promod activ şi imcultură şi popuiectivul esenţaţional este delniri, între edu
e astfel un ddeseori se întânale prin comn sine cons
ormată din edutemul) şi medându-se finală dar şi eficmediator care
marea cetăţeaor psiho-sociaigmei educați
or din perspelor;
noi direcțiprin învățar
e faţă de diver
ret din perspeor consecinţe pnelor de schim
perspectivă p. 35; Dumitru
le investigaţiilor157; Emil tura Polirom, Ia
ocesul mediat ulaţie, ţial al e crea ucabil dialog âmplă manda stituie ucabil diator-litatea cienţa e vine anului ale și ionale
ectiva
ii de rea și rsitate
ectivă psiho-
mbare,
u r de
aşi,
- previntraș
liberaperspvăzutastfelinteleeduccentrca pAstăznoastaceştimplişi stdeţinatitudcompcontebirocdemecoplemişcaviitoracestîn iedevineducactuape cpsihosunt româdiscipimputrans
al CoPoliro
socioSocio
Editu
al CoPoliro
venirea şi atenșcolare, interș
II. 1. Interepers
Democratalizarea actupectivă paidet ca finalitate l încât educaţiectual-cognitivabilui în centrare a demersuroces are unzi educaţia retre pentru copti tineri, pentrică, pentru a-iatusurilor soc
nute şi utilizatdine înţeleaptplexe şi inemporană 4 . cratizare, persurile educaeşitoare şi anuare şi transforr cetăţean, intuia, cu ajutoruerarhia socialăne astfel, elații intercultualitate. Exceptare intercultu
o-sociologie dabia la înc
ânească în aceplină ca atare
une. Totuși cîpuse în activit
2 Jacques Del
omisiei Internaţiom, Iaşi, 2000,
3 Dumitru Batlogică, Editura
ologie, Editura P4 Liviu Plugar
ura Psihomedia, 5 Jacques Del
omisiei Internaţiom, Iaşi, 2000,
Lohanu
nuare a conflișcolare;
elaţionarea cuspectiva mult
tizarea cultuului educaţioeică fiind act
educaţională ia, să devină av şi ca temetrul acţiunii eului educaţion
neori rezultateeprezintă transpii şi tineri, deru competiţia i forma pe aceciale funcţie te3. Se impuntă faţă de schnterdependent
De-a lunguprin inerţieaţionale, îşi aume aceea de armare, respec
nstrumentele dul cărora să-şă și în cea alementul funurale, conceptând demersuuralitatea le pde la Iași și Cluceput, iar apest domeniu, se în curriculaîteva direcții tatea didactică
ors, Comoara lionale pentru Ep. 10. tîr, Educaţia, AnUniversităţii L
Psihomedia, Sibru, Mariela PavSibiu, 2007, p
ors, Comoara lionale pentru Ep. 69.
ul nr. 16, m
ictelor intragru
ulturală prin ticulturalism
urii a atrasonal, paradigtualmente cenodată cu nou
accesibilă pubi al muncii2ducaţionale p
nal pe educabie neclare ori spunerea în reemersul urmăpe care socie
eştia în vederede competen
ne totodată cahimbările şi mte ce caraul timpului
e, tradiţionaasumă astăzi a trasa perspe
ctiv de a furnide orientare şi afle menireaa valorilor 5 .damental al pt nu tocma
urile de clarifipresupune făuj, cercetărileplicațiile făcsunt astăzi maa autohtonă în
principale deă sunt:
lăuntrică. RapoEducaţie în seco
naliză şi posibiLucian Blaga, Sibiu, 2007, p. 17valache, Educaţp. 86. lăuntrică. RapoEducaţie în seco
martie 201
upale, intergru
educaţia dinului:
s după singma esenţialăntrată pe edu
ua comandă soblicului larg, c. Situarea act
printr-o permail şi nu pe edu
chiar îndoieealitate a afecărind a-i pregăetatea cunoaştea ocupării locnţele achiziţio
a educaţia să amutaţiile profacterizează l
caracterizată alist-conservao responsab
ctivele unei luiza educabilulşi muncă, neca, rostul şi locu Interculturalconstrucției
ai bine definicare ale sensăcute de școae pe acestaă diute de cerc
ai mult sporadncă lipsind, de acțiune ce
ortul către UNEolul XXI, Editur
ilităţi de investigibiu, p. 44-46; I
74 – 175. ţia intercultural
ortul către UNEolul XXI, Editur
11
upale,
n
ne şi ă din ucabil ocială, ca bun tivă a anentă ucație elnice. cţiunii ătii pe terii o curilor onate, aibă o funde, lumea
prin atoare, bilitate umi în lui, ca cesare ul său lismul
unei nit în surilor ala de irecție etarea
dice, o deși se
pot fi
ESCO ra
gaţie Idem,
lă,
ESCO ra
disemeducaexisteprogr
specimultiinterda caconti
introdintercpozitînvățpregădiscip
provoîn ech
deschcelălavalorprin presuegaliza difpedag
Editurde PeLazărcurricEditur
p. 76
- demersuminarea eduaționale existe în termeni ramelor școlar
- demersifice axate piculturalismuldisciplinaritatdrelor didactinue a acestora
- demerducerea în pculturală, asptive, ca rezultțământ, la carătire-abilitare plină;
- demersuocări educațiohipă semestria
Educaţia hise, de accepalt”, recunoaşrificarea pozit
aplicarea upune, promozarea şanselorferenţelor cultgogice. Şcoala
1 Lăcrămioara
ra Didactică şi reti, Educaţia î
r Vlăsceanu, Şcculumul învăţămra Polirom, Iaşi
ul de tip infuucației intetente astăzi în
reali o modre în acest sen
sul modular pe tematica clui, aceste moe, aspect caretice sub forma ;
rsul de tipplanul de învpect care ar tat o încărcarre s-ar adăugaale profesori
ul interdisciplonale sub formal, sau anual s
interculturalăptare şi înţeleşterea şi respetivă a relaţiilopolarităţii s
ovarea unor pr în educaţie şturale pentru a este principa
a Crenguţa Oprepedagogică, Bu
în schimbare, Eoala la răscrucmântului preuni, 2002, p. 78 –
uzional, obiecerculturale n trunchiul codificare a plans;
prin introducomplexă a inodule având implică o abi
ma perfecțion
p disciplinar vățământ a d
avea dincolore suplimentaa în mod inevilor care să p
linar prin aboma sinteyelor șsau chiar pe ci
ă promovează egere fireascăectarea diferenor de egalitate superior-inferipolitici şcolarşi a unor strata le transfor
alul spaţiu al î
ea, Strategiile ducureşti, 2006, p
Editura Spiru Hace. Schimbare şiversitar. Studiu80.
ctivat didacticprin discipomun, însă făanurilor cadru
cerea unor mnterculturalităun grad ridicilitare suplime
nării și a for
care urmdisciplinei eduo de fațeteleară a planurilvitabil costurpredea o asem
ordarea acesteștiințifice, reaicluri de învăț
atitudini toleă a raportuluinţelor cultural
între oameniior. Deasemre care să petegii de valorirma în noi reînvăţării plura
didactice interap. 106 – 107; Aaret, Iaşi, 1996,i continuitate înu de impact, vo
Pe
c prin plinele ără să u și a
module ății și cat de entară rmării
ărește ucație e sale lor de ile de
menea
ei noi alizate țare1.
erante, i ,,eu-e prin şi nu
menea, ermită ificare esurse alităţii
active, Andrei p. 25; n ol I,
cultucultudeprisuperjudecse limspeciconsounei şcolaspațicomuprofemodeatenţacţiuperspînchibazatîntr-ocultuform
- achconteprejudifer
- stracapitdeop
- clarpornimoştpot isocia
- atitechip
- de formşcolasocia
eficreacur
Poliro
demer
edagog
urale prin preţura fiecărui actinderea preţuirioare şi infercate și acceptamiteze în moifice în cadrulolidarea aborviziuni holist
ar, ci şi în leiul extraşcolunităţi, mass-mesorului, care ele şi prograţie spiritului duni fiind așezapectivă este aise te tip tradtă pe toleranțo lume a plururale. În acest
marea de comp
hiziţionarea dexte reale udecăţi, etnocite etnii, rase,
ategii de predtalul psiho-socotrivă al educ
rificarea proprind de la actenirii sale culinteracţiona cal-culturală);
tudini intergrupelor de lucru
a lua o decizmula strategii dară a elevilorale.
Impunereciente de rea
aliza începânrriculum int 2 Emil Stănciu
om, Iaşi, 1996, 3 Emil Păun; D
rsuri aplicative
gie
Lohanu
ţuirea diversitor social partirii valorilor rioare, ci exiaate ca atare. od exclusiv ll unei disciplirdării sale inttice; nu poate egătură și intlar (familie,media). Se reîşi depăşeşte
me, acesta trde iniţiativă şată astăzi pe
acela de a facdițional și etnoă și acceptarealității valorilsens prin eduetențe specific
e cunoştinţe (teorii şi c
centrism etc.,spaţii cultura
dare-învățare-cial și cultura
cabilului;
riei identităţi ceste temeiurilturale şi să în
cu cele ale un
upale şi interși trasarea tem
zie, de a rezode predare şi ar din diferite
ea în planualizare a edu
nd cu nivelultercultural. I ulescu, Teorii sp. 70. Dan Potolea, Pee, Editura Poliro
ul nr. 16, m
ităţii, a notei ticipant2, ea tpluriculturalestă valori speInterculturali
la transmitereine particulareterdisciplinarefi concepută
terdependență, grupuri emarcă şi o se astăzi funcrebuind să acşi creativităţiielev3. Rolul
ilita tranziția ocentric la o e, rezultat al ilor și a identicația intercultce și derivate
social-umane concepţii de, caracteristicale, grupuri şi
evaluare diferal-educațional
culturale și rei (să aibe o nţeleagă cum nor grupuri d
retnice pozitivmelor de realiz
olva conflicteactivităţi care
etnii, cultur
ul educativ ucaţiei intercl ,,zero”, aceIată câteva
sociologice ale e
edagogie. Fundom, Bucureşti, 2
martie 201
distincte adutrebuind să fore. Nu există ecifice care tritatea nu trebu
ea unor conţine, ci să urmăre ca fundamedoar pentru mă psiho-sociaasociale, inst
schimbare a rţia de a comcorde o mai i, centrarea înl școlii din acde la comunsocietate des
interculturalistăților psiho-sturală se vor uprecum:
și folosirea espre stereotci ale eleviloclase sociale)
renţiată, funcl al educatoru
elaționarea vaînţelegere clexperimentel
de altă proven
ve prin constzat;
e intergrupale vor facilita r
ri, grupuri şi
a unor straculturale se pela al creării
direcţii pe
educaţiei, Editu
damentări teore2002, p. 78 – 8
11
use de rmeze valori rebuie uie să nuturi rească ent al
mediul ală cu tituţii,
rolului munica
mare ntregii ceastă
nitățile schisă, smului socio-urmări
lor în tipuri,
or din
ţie de ului și
alorică lară a le sale nienţă
truirea
, de a reuşita
clase
ategii poate unui care
ura
etice şi 1.
acecultdividenspe
4. -recununui comustudisuccunui
Prineduc
• Ded
• Mîcimt
• Fap
• Mc
• Mnc
axiolo2002,
p. 77
esta se poate turale în to
versităţii și ntităţi; 3. - re
ecifice grupu
- folosirea noaşterea su
grup; 6. - unităţii locaiul continuu eselor şi a grup1.
ncipiile intcaţie:
Dialogul întreducabilul, înderuleze pe baMedierea cultîn mod activcunoştinţe, dâinteriorizare şmedii de exptestarea scrisăFormarea eduatitudinile caproprii; Medierea psicategoriile de Medierea cultuneutră, ci rezucare răspunde
1 Liviu Anton
ogice şi transdis, p. 102.
axa:1. - pătot mediul îîntărirea, r
ecunoaştereaurilor etnice;
diferitelor ucceselor şivalorificarea
ale; 7.- ant al comunitperformanţe
terelaţionări
re educator, nţeles ca eleazele principiuturală prin eduv exprimareând dovadă şi valorificareprmare psihoă, activitatea pucabilului să are să-i faci
iho-socială pelevi; urală prin eduultatul conștieunor obiectiv
nesei, O introdusciplinare ale e
trunderea divînconjurătorrespectiv afa sărbătorilor
experienţe i a contribua în curricutrenarea tututăţii locale; elor din pers
iirii multi
văzut ca forev, familie, aului de egalitaucaţie şi cuno
ea propriei cde competen
ea acestora po-sociale, cheractică şi, mac
fie completiliteze afirm
prin educaţie
ucaţie şi şcolarent și asumatve clare;
cere în pedagog
educaţiei, Editu
versităţii etni; 2. - preţ
firmarea pror şi a festivit
în învăţareuţiilor membulum a resururor copiilo8. - interprespectiva valo
iculturale
rmator culturalţi factori, ate; oaştere să faciulturi a prop
nţele deţinutepe diferitele cestionarea vechete; tată de valorarea persona
e să vizeze
rizare nefiind , al unor aleg
gie. Dimensiunura Polirom, Ia�
ice şi ţuirea opriei tăţilor
; 5.- brilor rselor or în etarea orilor
prin
ral şi să se
iliteze priilor e prin căi şi
erbală,
rile şi alităţii
toate
deloc geri şi
nile �i,
• Mo
Rapofunda
- mufiind transcompîntr-ointră impu
- intgrupuîn ac
- trconvintercglobaaparț
- edcomutrei rvalorprovo
Bibl
Psihom
Editur
Editur
pentruPerreg
Bucur
Editur
investi
Iaşi, 1
Comis2000.
sociol
Didact
2 CaUnive
intercMarie2007,
Medierea cuoferind doar cortul multiculamentează pe
ulticulturalitatdiversă, mu
națională. parativă, coexo societate în
în contact/adune.
terculturalitaturilor psiho-soelași spatiu,
ransculturalitavergente, oareculturalitatea alismul acținține de holistic
ducatia intercunicare și medramure care poriza și eficienocări cu care a
liografie sele
• LucrăLiviu Plugaru, M
media, Sibiu, 200Ştefan Popenciu
ra Polirom, Iaşi, 2Constantin Cuco
ra Polirom, Iaşi, 2Micheline Rey,
u o educaţie intergaux; Micheline R
Cezar Bârzea, Areşti, 1995.
George Sabău, Sra Economică, Bu
Dumitru Batâr, igaţiilor de teren
Emil Stănciules996. Jacques Delors,
siei Internaţionale Dumitru Batîr, E
logică, Editura UnLăcrămioara Cr
tică �i pedagogicAndrei de Peret
armen Bulzanersitaria Craiov
3 Constantin Cculturale, Edituela Pavalache, E, p. 93 – 94.
Lohanu
ulturală să scâteva chei penlturalitate - urmatorii term
tea care refleultilinguală,
Conceptul xistenta diferin timp și spațdeseori în co
tea accentueaociale cultura
atea, este oecum utopice
odată cu nilor psiho-soca culturii și v
culturală podiere prin modoartă cu ele șintiza actul eaceasta și imp
ectivă ordon
ări editate Mariela Pavalach07. u, Pedagogia alte2001. oş, Educaţia. Dim2000. De la logica ,,mo
rculturală şi solidRey, Educaţia intArta şi ştiinţa edu
Societatea cunoaşucureşti, 2001. Sociologie. Prob, Editura Psihomecu, Teorii sociolo
Comoara lăuntre pentru Educaţie
Educa�ia, Analizniversită�ii Lucirengu�a Oprea, Scă, Bucure�ti, 20i, Educaţia în sch
, Sociologia
va, 2000, p 40.
Cucoş, Educaţiaura Polirom, IaşEducaţia interc
ul nr. 16, m
stimuleze imntru interpretainterculturalitmeni:
ectă starea namultientnică,
accentueazitelor culturi țiu. Purtătorii
onflict, întâmp
ază dimensiuale, entice, rel
o sumă idee, ale multi
mondializaociale și culvalorilor
ate fi, și edularea educai totodată în educației din
plicit școala se
nată aleatori
e, Educaţia interc
ernativă. Imagina
mensiuni cultural
ono” la logica dedară, p. 153 în Pieterculturală, Editcaţiei, Editura Di
şterii. O perspect
leme teoretice şi edia, Sibiu, 2003ogice ale educaţie
rică. Raportul căte în secolul XXI,
ză și posibilități dian Blaga, Sibiu, 2Strategiile didacti006. himbare, Editura
educatiei con
a. Dimensiuni ci, 2000, p. 98-9
culturală, Editur
martie 201
maginaţia creaare.2 tate - educaț
aturala a sociplurireligioa
ză dimenscare se man
i diferitelor cplător sau câ
unea interactigioase care t
eală a acțiuculturalismulu
area valoriloltural-educațio
este, vehicoluațională între aele aptitudinea
perspectiva ne confruntă3.
iu
culturală, Editura
arul educaţional,
le şi interculturale
e tip ,,inter”. Pisteerre Dasen; Christura Polirom, Iaşiidactică şi Pedago
tivă românească,
analize ale . ei, Editura Poliro
tre UNESCO al Editura Polirom,
de investigație 2003. ice interactive, Ed
Spiru Haret, Ia�
ntemporane, E
culturale şi 99; Liviu Plugarra Psihomedia,
11
atoare
ție se
ietății, asă și siunea nifestă culturi ând se
tiva a trăiesc
unilor ui cu or și onale,
ul de aceste a de a noilor
a
e,
e stiane , 1999. ogică,
,
om,
Iaşi,
ditura
i,
Editura
ru, Sibiu,
1996.
curricPoliro
demer
transd
Univer
conflic
pedag
Editur
pentarespe
Rabajurul aibă Din centrAşad
care
Penta.Am pentaechilînălţimijlo) , OM ELE 2.1. C=ρ.
laturaînvelrazel
Ф2 ,
1.4e)
P
p. 78
Lazăr Vlăsceanuulumul învățămâm, Iaşi, 2002. Emil Păun; Dan
rsuri aplicative, ELiviu Antonesei
disciplinare ale edCarmen Bulzan,
rsitaria Craiova, 2Adrian Neculau
ctului, Editura PoŞtefan Bârsănes
gogie, Editura PolAdrian Ibiş, Ado
ra Pansofia, Bucu
Constr a Pi
entru începconvex reaceasta proapoi unind
agonul stelat rectiv pentagon
atăm cele 5 tribazelor respe
un punct com∆VOA ≡ ∆V
rul cercului dar piramida V
Φ=ABVA
agramică deoales această
agonală regulaterale.Elemeime (h) , Vocul lui BC , VM- apotema b
MENTELE P
Calculul apot
Conform a pentagonululit (Vezi FIGe cercurilor c
, deci OAOV
) =>
P
u, Şcoala la răscrntului preunivers
n Potolea, PedagoEditura Polirom, Bi, O introducere îducației, Editura , Sociologia educ2000, p 40.
u; Ana Stoica-Conolirom, Iaşi, 1998scu, Politica cultuirom, Iaşi, 2003. olescentul devianureşti, 2004.
rucţia geomiramidei d Prof. Ioa
put este neceegulat înscrisocedăm la did punctele deregulat sau PEnul convex reg
iunghiuri isoscectiv AB , BC
mun V. DucemVOB ≡ …∆Vcircumscris
VABCDE este
, deci o Pir
arece poate fdenumire pe
lată ale căreentele piramid
VM- apotema VA- muchie labazei (ab) , OA
§2. PIRMIDEI P
temei piramid
Relaţiilor în ui convex iniţi. 1.5) este Фcircumscrise c
2`⇔Φ=
AD=DV`
ruce. Schimbare şsitar. Studiu de im
ogie. FundamentăBucureşti, 2002. în pedagogie. DimPolirom, Iaşi, 200
catiei contempora
nstantin, Psihosoc.
urii în România c
nt în confruntare ş
metrică de Aur
an Spânu - H
esar să constrs într-un ceivizarea cercue diviziune diENTAGRAMgulat învelit A
cele“colţuri alC, CD, DE şim VO ┴ (ABCVOE rezultă pentagonului e o piramidă
ramidă de A
fi construită dentru a o dei feţe lateral
dei sunt cele opiramidei (
aterală (m) , AA =ρ – raza ba
RELATPENTAGRAM
dei în funcţie
pentagramă 1ial şi latura pe
Ф2 , rezultă căcelor două pe
=̀⇔ OAOV
=>ACV
şi continuitate în mpact, vol I, Editu
ări teoretice şi
mensiunile axiolo02, p. 102.
ane, Editura
ciologia rezolvăr
ontemporană. Stu
şi dialog cu profe
Huşi
ruim un pentrc C(O,r). P
ului în 5 părţi n 2 în 2 se o
MA(vezi Fig.1ABCDE.
le pentagrame EA astfel în
C) unde O (Acă punctul O
regulat ABregulată dreap
Aur, sau Pira
dintr-o pentageosebi de pirale sunt triungbişnuite adică
(ap) ,unde MAB- muchia baazei TII INMICE
de raza baze
1.4 c) raportulentagonului coă şi raportul entagoane va
2.ΦA (a).Da
V`D–romb
Mat
ura
ogice şi
rii
udiu de
esorii,
tagon Pentru egale
obţine 1.5) şi
ei “ în cât să
ABC) . O este BCDE.
ptă în
amidă
gramă amida ghiuri ă VO-
M este azei (l
NTRE
ei OA
l dintr onvex dintre fi tot
ar Cf.
=>
2`=
AV
adică
OA=
Φρ
ba
AO=
OV2=ρ2(Ф= Ф2
=ρ2.4
ρФ2 –
=ρ.
OM2
ρ2(Фam ţCD=
CD
tematic
`` =⇔= MVMVV
Dar lui M
ă apotema pira
2.2 Calcu=ρ.
Observăm
(2
22 Φ−Φρ
OM=(
2Φ
=ρ
2.3 Calcu=ρ.
In ∆OVM=VM2 – OM2
4+Ф2+1)/4. T + Ф +Ф2 şi Ф
4Ф2/4 OV2
Observaţi
– ρ adică ( Fi2.4 Calcu
In ∆OMD OM2 = ρ2+1)[1- (Ф – ţinut seama c
= 2.MD OB
(Φ+Φ=
2ρD
că
Lohanu
2`⇔
+=
OVAOV
Fig. 1.5
MV` din Fig.1.
amidei ap =ρ
ulul apotemei
m Fig. 1.5 c
)2
12 +
(2ρф2- ρФ2 –
ulul înălţimii p
M Vezi Fig2 OV2 =ρ2(inând seama Ф+1=Ф2 => O2 = ρ2Ф2 O
ie. Pentru a cog. 1.5) ρФ =
ulul muchiei b
D Vezi Fig 1.52 – ρ2Ф2/4 = 1)]/4 = ρ2(Ф2+
că Ф2=Ф+1 şiB ţinând sea
)+1(4)
ul nr. 16, m
2`
2+Φ=⇔
ρρMV
5
.5 îi corespun
( )2
12 +Φρ(b
i bazei în fun
că OM= OV
– ρ): 2 OM
piramidei în fu
g 2.1 avem (Ф2 +1)2/ 4 –de 1.2 rel.3 a
OV2=ρ2(2Ф2+ФV =ρф(3).
onstrui ρФ ţinOV – OA =A
bazei în funcţi
5 Cf. Th. Pitaρ2(4- Ф2)/4 =+1)(1 – 1/Ф)/i Ф= 1- 1/Ф
ama că CD=
martie 201
(` Φ=⇔ρρ MV
de MV din Fi
b)
nctie de raza
V`- MV`
M = ρ(Ф2 – 1)
uncţie de raza
cf. Th. Pit– ρ2Ф2/4 Oavem Ф4 = Ф3
Ф+Ф2+1)/4
nem seama că A`V. ie de raza baze
agora MD2 = O= ρ2(2+Ф)(2-Ф/4 = ρ2(Ф2+1)/. Tinând seam= 2.MD ob
11
)2
12+Φ
ig. 2.1
bazei
OM=
: 2
bazei
tagora OV2 = 3 + Ф2 OV2
ρФ =
ei AO
OD2 - Ф)/4 = /4Ф2 , ma că bţinem
p. 79 Lohanul nr. 16, martie 2011
Fig. 2.1
2.5 Calculul muchiei laterale în functie de raza bazei OA = ρ.
Avem prin constructie Fig.1.5 Φ=ABVA`
şi ţinând
seama de 2.5 rel. 4 obţinem V`A = AB.Ф V`A =
12 +Φρ .
2.6 Măsura unghiului diedru format de o faţă laterală cu planul bazei.
In ∆VOM Fig. 1.6 avem tg M =OV/OM tgM =
22
2
=ΦΦ
=ΦΦ
ρρ
ρρ
=>
m(pM) = arctg 2 2.7 Măsura unghiului format de o muchie laterală cu planul bazei.
In ∆VOA Fig. 1.6 avem tg A = OV/OA tgA =ρФ/ρ = Ф => m(pA)= arctg Ф.
2.8 Măsura unghiului diedru format de două feţe laterale . Fie AP ┴VB şi CP ┴ VB (Fig.1.6) , cele două
perpendicuare cad în acelaşi punct deoarece ∆VAB ≡ ∆ VBC şi AP =PC ,=> m[ p (VAB),(VBC)] = m(APC).In ∆APC – isoscel , ducem PN ┴ AC , unde N∈AC şi vom calcula m(pAPN) . In ∆VAB , avem VB . AP = AB . VM şi ţinând seama de rezultatele obţinute la 2.1 , 2.4 şi 2.5 avem AP .
( )2
1.1122
2 +ΦΦ
+Φ=+Φ
ρρρ AP =
( )Φ+Φ
212ρ
. In ∆APN m( p N)= 900 , AN = AC/2
AN=VB/2 AN =2
12 +Φρ => tgAPN = AN/NP
tgAPN = Φ=+Φ
Φ+Φ
1
.2.2
12
2
ρ
ρ => m(pAPN)
= arctg Ф =>m(pAPC) = 2.arctg Ф. 2.9 Măsura unghiului adiacent suplimentar unghiului
diedru format de două feţe laterale. Fie PX o dreptă în prelungirea dreptei AP => măsura
unghiului căutat va fi egală cu măsura unghiului CPX care este unghi exterior ∆APC. Fie m(pCPX) =x , deci x + 2.arctg Ф = π tg(x + 2.arctg Ф)=tg π (tg x +tg2arctg Ф)/ (1- tgx.
tg2arctgФ) 0
12.1
12
2
2=
Φ−
Φ−
Φ−
Φ+
arctgtgtgarctgtgx
arctgtgtgarctgtgx
tgx(1-
tg2arctgФ) +2tgarctgФ = 0 tgx(1- Ф2) +2Ф =0 tgx=
221
21
222 =
ΦΦ
=−Φ
Φ=
Φ−
Φ−=> x=arctg 2 m( p
CPX) = arctg 2(a) 2arctg Ф + arctg 2 = π (b). La acelaşi rezultat se ajungea dacă observam că AM =
MV` = MV (Fig.1.5 şi 1.6) , deci ∆VAM este isoscel => pMVA ≡ pMAV = arctg Ф şi ţinând seama că m(pVMA)= arctg 2 .
2.10 Relaţii între elementele piramidei pentagramice. Rel.2.1- 2.5 şi 2.7 pot fi transcrise şi astfel : a) Muchia laterală = Ф;
Muchia bazei b) Inălţimea piramidei = Ф;
Raza bazei c) Inălţimea piramidei = 2;
Apotema bazei d) Raza bazei = 2/Ф; Apotema bazei Din relaţiile 2.6 , 2.8 , 2.9 deducem următoarea Propoziţie : Unghiul diedru format de ofaţă laterală cu planul bazei
este congruent cu suplementul unghiului diedru format de două feţe laerale, sau ;
Unghiul diedru format de două feţe laterale este conngruent cu suplementul unghiului diedru format de o faţă laterală cu planul bazei.
§ 3. SECTIUNEA AXIALA IN PIRAMIDA PENTAGRAMICA
In Piramida pentagramica VABCDE (Fig. 1.6) fixăm
planul (VAO) care va intersecta cercul circumscris planului bazei în punctul A` diametral opus lui A şi fie M` simericul punctului M faţă punctul O (Fig.3.1) In aceste condiţii ∆VAA` poate fi considerat ca o secţiune axială într-un con de rază OA iar VA`va fi o generatoare a acestuia şi ∆VMM` o secţiune într-un con de rază OM , iar VM` va fi o generatoare a acestuia.
3.1 Definiţie . Triunghiul isoscel în care înălţimea corespunzătoare bazei este congruentă cu baza triunghiului, sau raportul dintre lungimea bazei şi a înălţimii corespunzătoare are valoarea 1,îl vom numi triunghi isoscel“tau“,iar ∆ determinate de înălţime le vom numi dreptunghice “tau”.
Matematică
p. 80 Lohanul nr. 16, martie 2011
FIG. 3.1 Exemplu: ∆VMM` în care VO = MM`(Fig. 3.1)
deoarece VO = 2.OM conf.rel 2.10 c) , OM fiind apotema piramidei pentagramice.
Măsura unghiurilor comgruente în triunghiul isocel “tau” este arctg 2, iar pentru a determina măsura celui de al treilea unghi în ∆VMM` ţinem seama de suma măsurilor unghiurlor unui triunghi avem:
m(V) = π – 2tgarctg 2 tgV = tg(π – 2arctg 2) tgV
= - tg2arctg2 2322
Φ==
Φ=
PAVP
OMAO
=> m(V) =
arctg34
(a).
Tinând seama de definiţia tangentei întru-un triunghi dreptunghic şi considerând MR ┴ VM` unde R∈VM`( Fig. 3.1)rezultă că în triunghiul dreptunghic VOM` avem
34
=VRMR
=> MR =4u şi VR = 3u => cf. Pitagora VM
=VM`= 5u => RM` = VM`- RV= 5u – 3u = 2u ,deci avem următoarea
Propoziţie. In triunghiul isoscel “tau” piciorul înălţimii corespunzătoare uneia din laturile congruente determină determină pe aceasta două segmente a căror lungimi
sunt în raportul 23
`=
RMVR
.
Observaţie. Triunghiul dreptunghic VRM` m( p R)= este cunoscut în literature matematică drept ”triunghiul egiptean perfect” deoarece se zice vechii egipteni pentru a construi un unghi drept divizau o sfoară în 12 părţi egale şi apoi formau un triunghi cu laturile de 3 , 4 ,5 unităţi care era dreptunghic.Aceste numere mai sunt cunoscute şi sub numele de “tripletă Pitagorică”.
Remarcă. Din M`R= 2u => u = 5
`2
` VMRM= . Definiţie.
Triunghiul isoscel în care valoarea raportului dintre
lungimea bazei şi înălţimea corespunzătoare ei este 23
îl
vom numi triunghi isoscel “egiptean” .
Acest triunghi se obţine din două triunghiuri
dreptunghice “egiptene” adiacente cu cateta de 4u comună. 3.2 Definiţie. Triunghiul isoscel în care valoarea
raportului dintre lungimea bazei şi înălţimea corespunzătoare ei este 2/Ф îl vom numi triunghi isoscel “armonic” (media armonică dintr 1 şi Ф este 2/Ф ).
Exemplu 1. Triunghiul VAA`. Conform rel. 2.10 b)
Φ=⇔
Φ=⇔
Φ=⇔Φ=
2`2`2.2 VO
AAAAVO
OAVO
OAVO
. Observaţie. Tinând seama de Rel. 2.7 şi 2.9 b) rezultă
că în triunghiul isoscel armonic măsura unghiurilor congruente este arctg Ф, iar măsura unghiului de la vârf este arctg 2.
Exemplu 2. Triunghiul VAM şi respectiv ∆VA`M`.In ∆VAM avem m(pA)=arctg Ф Conf.rel 2.7 şi m(pM)=arctg 2 Conf rel.2.6 şi ţinând seama de Rel.2.9 b) rezultă că măsura unghiului V este arctg Ф, deci ∆VAM este triunghi isoscel “ armonic” cu baza VM. Analog se arată că ∆VA`M` este triunghi isoscel “armonic” cu baza VM`.
Propoziţie. Piciorul înălţimii corespunzătoare uneia din laturile congruente ale unui triunghi isoscel “armonic” determină pe aceasta două segmente a căror lungimi se află în
raportul Φ2
.
Matematică
p. 81 Lohanul nr. 16, martie 2011
Demonstraţie. In triunghiul isoscel “armonic” VAM cu baza VM , avem VO ┴ AA` unde O∈AA` , dar Conf. Rel. 2.10
d) avemΦ
=2
OMAO
ceea ce justifică propoziţia.
In ∆VAA` care este triunghi isocel “armonic”fie AP ┴
VA` unde P∈VA` => cf. propoziţiei că Φ
=2
PAVP
.
3.3 In ∆MM`R (Fig.3.1) avem m(pR) = 900 , M`R = 2u , RM = 4u (cf. 3.1) => M`M2 = M`R2 + RM2 M`M2 =
4u2 + 16u2 M`M = u52 => VO = u52 => OM =
5 u . Camera regelui. Diensiunile triunghiurilor ∆VMR ( 3u , 4u , 5u ) ,
∆MRM` ( 2u , 4u , u52 ) şi ∆VOM ( 5 u , u52 , 5u ) pot fi “ansamblate” într-un paralelipiped dreptunghic ABCDA`B`C`D`(Fig. 3.2) astfel:∆BC`D` ,∆ABD
Paralelipipedul dreptunghic cu aceste dimensiuni este
tocmai forma unei încăperi din Piramida lui Keops numiă şi Camera Regelui.
3.4 Triunghiul isoscel arithmetic. In ∆VAA` ducem MV``║ MV ( Fig.3.1)unde M ∈
AA` şi V`` ∈ VO => Cf.Th.Thales OV`` =2
2Φρ.
⇔Φ
=
Φ
⇔=ρρ
ρ``2`` OV
OAOV
OAOM
In ∆AOV`` avem m( p A) =
ρ
ρ2``
2Φ
= arctgAO
OVarctg arctg
21
2
2 +Φ=
Φ arctg ,iar triunghiul îl vom numi
triunghi dreptunghic “arithmetic” deoarece 2
1+Φ este media
aritmetică a numerelor Ф şi 1. Definiţie. Triunghiul isoscel în care raportul dintre
dintr lungimea bazei şi înălţimea corespunzătoare este 22⎟⎠⎞
⎜⎝⎛Φ
îl vom nuni triunghi isoscel “arithmetic” . Exemplu. ∆AA`V`` (Fig. 3.1) în care
2
2224
2
2```
⎟⎠⎞
⎜⎝⎛Φ
=Φ
=Φ
=ρρ
OVAA
.
3.5 Triunghiul Keops. Măsura unghiului diedru format de o faţă laterală a
Marii Piramide din Gizeh cunosuţă şi sub numele de Piramida
lui Keops este calculată ca fiind arctg Φ .Acest calcul se bazează pe spusele lui Herodot care a afirmat că egiptenii au construit Piramida astfel încât aria unei feţe laterale să fie egală cu aria pătratului ce are ca latură înălţimea Piramidei.
Intr-adevăr dacă luăm L=2 – latura bazei şi x – apotema piramidei => cf. Th. Pitagora => că înălţimea
Piramidei este h= 12 −x şi egalând cele două arii obţinem
x2 –1 = x x2 –x -1 = 0 => x =2
51+ =Ф (am luat valoarea
pozitivă) => h = Φ Notăm raza OA = ρ = 1 ,care va reprezenta apotema
bazei Piramidei lui Keops , deci unghiul plan corespunzător unghiului diedru va fi pOAK unde punctul K∈ VO (FIG.3.3) .Ne propumem să găsim locul lui K astfel încât KA să fie apotema Piramidei Keops.Vom găsi 3 posibilităţi de a determina punctul K.
1) Construim cercurile (FIG.3.3) C1(A , OV) C1(A`,OV) şi fie {K} = OV∩ C1(A , OV) In ∆KAO avem AO = 1 şi AK = OV = ρФ = 1.Ф = Ф , deci cf. T. Pitagora KO2 =
AK2 – AO2 KO2 = Ф2 – 1 KO2 = Ф KO = Φ =>
tgA = Φ=Φ
=1AO
KO => m(pA ) = arctg Φ .
Dar C1(A , OV) ∩ OA = {S`-1 , S2 } şi C1(A` , OV)∩ OA = {S-1, S`2 } şi atunci avem OS-1 =OS`-1 = OV- OA = Ф- 1=
Φ1
şi OS`2 = OS2 =OA+OV=Ф+1 =Ф2 .
S`1}
=> O
cercu∆OIM
4
2Φ
AMIM
deci p
{S-2 ,
1- 1Φ
Duce
,1Φ
A
p. 82
2) Constr
unde OS1 = O
OM1 = 2Φ
şi
ul C3 (O, OMM0 avem cf.
4412 Φ=−
Φ
=MM
212
0
0
punctele A ,I 3) Constr
,S1} şi C4(A`OA = {S`
211Φ
=Φ
Şi
em TS-1┴ OA
211⇒
Φ= −− TSAS
ruim cercul (FOS`1 =Ф, apoi
M0 mijlocul
M1) şi fie IM0 ┴Th.Pitagora
0 =⇔ IM
⇒Φ=
, K sunt colinruim cercuril,OS-1)∩ `-2 , S`1 } , un
i OS1 = OS`1
A , unde Tє
21
1⎜⎜⎝
⎛
Φ−⎟
⎠⎞
⎜⎝⎛Φ
=−S
FIG.3.3)C2 (Oi determinăm
[OA] => OM
┴ OA unde IєM0I2 = OI2-
2Φ
= .In ∆A
( )OAIm p
niare . e (FIG.3.3)C
nde OS-2 = OS
= OA + OS-
C4 , deci în
21
2
21
⇔⎟⎟⎠
⎞
⎝
⎛
Φ−TS
O, OV)∩OA M1 mijlocul
M0 = 21
.Cons
є C3 (O, OM-M0O2 M
AIM0 avem t
) = arctg
4(A , OS-1)∩
S`-2 = OA – O
1 = =Φ
+11
n ∆ATS-1 avem
44
22 1
Φ
Φ=
Φ
−Φ=
Lit
={S1, [OS1]
struim
1) . In M0I2 =
tgA =
Φ ,
∩OA=
OS-1 =
Φ= .
m AT
341Φ
=
TS
= arc
teratur
S-1 = ΦΦ
1
ctg Φ => p
De
„A
C
ră
Lohanu
şi deci tgA=
punctele A , T
Epig
D
Ghicit
Din ConstanLăsând baltă
A „luat-oŞi-a ajuns la
Ghicit
PersonajÎnsă este bLa un trupAre mintea
Ghicit
Misterul ese un ministru -
Cu toate că nici sunt banii
Unor ep
Mă copleşeştLa invectivÎn loc să fol
Vă duelaţi, hi
Să trăiţ
Mesajul nu-Şi-n mare pUrarea nu-i
Ci pentru prop
ul nr. 16, m
= =
Φ
ΦΦ
21
1
T , I şi K sunt
grame
umitru Râpa
toare 1
nţa, un pirat, ă briza mării,
o” pe uscat a cârma Ţării.
toare 2
jul e pitic bun de gură, p aşa de mic a pe măsură.
toare 3
ste îngropat - Barbă-Albasne-a indicat : dumneavoastr igramişti
te-ncet amarule cu găleata, losiţi săgeata idos, cu parul ţi bine !
-i întâmplător arte e perfid; pentru popor priul său parti
martie 201
Φ => m(<
coliniare.
anu – Huşi
stră,
ră ”.
l
.
id
11
<OAI)
p. 83
Sco
Sc
SPr
NA‐Sc
Nu v
LaSc
S
Î
Ne
PȘ
oateţi guve
coateți GuveE plictisit, nSe mișcă grerivește temăt
N‐are direcție‐mpovărat o coateți GuveE plictisit , n
vreau prea‐mNe‐amenințLucrăm cu ga ajutoare…scoateți Guve
Stabilitatea
Stabilitatea-E haos, circ, Ce mișcă-n juȘi sufletul tâ
În vârf ajungi Valoarea nu m
StabilitateaE haos, circ,
e spun că ei nuSe vrea un fel
Privim uimiți, i așteptăm, toț
ernul la ma
Aurel Cehan rnul la manenu are vlagă; eu, este obeztor…spre tar e, n‐are senslume‐ntreagernul la manenu are vlagă.
mult să deranță o tornadă;rijă la trapezstăm la coadernul la mane
a-i instabil
-i instabilă… e întâmplare;
ur inspiră milăânjește, doare.
dacă ai pilă…mai e valoare;a-i instabilă, e întâmplare. u sunt de vinăl de consolaretriști, în vitrinți, o schimbar
anej
n - Huşi
ej…
z, rgă
s… gă; ej,
njez… ; z, dă. ej!
ă
ă
… ;
ă… e; nă re.
Lit
teratur
Ded
P
DT
A
AmTT
AmAm
S
ră
Lohanu
Stabilitatea-
dicaţie la a
(a revistei
Prof. dr. ing. Vir
De când pătruToate ne pareSau flori de c
Ajunsă la numMărturisim:
De zelul tău Desprins din
După chipu- Semeni cu-n
Iar prin sfatPari a fi un
Redactorii d La ori ce nuFiindcă ei sSă fie cât m
Din partea c Care-ţi dore Mereu s-ap
Subscrie ai
Eu si nucu
L
Sub umbra nm plâns şi-am rTu, nucule gătTu, nucule ali
m vrut să râd, dm vrut să plâng
Mi-ai alinatTu , nucule,
Îţi multumescEu îţi doresAm să te ud
Să crească rod
ul nr. 16, m
-i instabilă…
15 -ea apa
i Lohanul)
rgil I. Grecu - V
unzi în casa noe că-s giuvaierultivat în glas
măr rotund suntem atraşitot mai fecun
n numere de aş
-ţi care-l ai n flăcău româturi ce ne dai
n om bătrân.
din greu muncumăr, afectiv, se străduiesc mai atractiv.
cititorilor, esc un drum fpari sfătuitor! ci... ul
iliana Albu -
nucului bătrân,râs ca doi nebteşte-mi umbrntă-mi frunteadar sunt prea tg, dar nucu-i tt trecutul tot, bătrân de tot.
c, de şoapta tac încrederea, d la rădăcini
dul tău, din pli
martie 201
riţie
alea Călugăreas
oastră, re stră.
nd şi.
ân,
cesc
facil,
Huşi
, buni. ra; a. trist, trist;
a.
n.
11
scă
p. 84
Prof. Nic
Din fumSpre nor
Spre trăsnO-nt
E ghemulCa vântuE barca-
Ce-11 su
Sub ceruNemărA zămŞi oarb
Din razŞi rânjIn bez
De-a valm
Nu ştŞI
Inim
ca
Granit
olae Olariu –
mul gros, de trii de-ncleştarenet şi scânteietreagă nălucir
l fară capăt puul în turbare p-n largul măriufletu-i de pia
ul fară marginrginirea sacră mislit durere, cba frământare
ze de lumină cjet de ocară şi
zna clocotindăma-n rost de tră
tii de ce ? Ea pŞi-n urmă lasăIar zările, ce în
ma ei de-a mea
Cuvâ
Io
Cuvântul – uun cavalerm-a pălm
a o mămică tan
Din sfera l
neînvins
– Răducăneni
tină, răscolitore, spre groazn, spre vânturi
re în haos necl
urtat din veac prin coifuri şi ii în leagănul dtră e piatra ca
ni, cu stele, soîn veşnicul ei
credinţe şi-nche a globului de
curg planşete «o neagră peră fierb râset, păăsnet sau saca
pleac-acum deă totul pârjolitn abis desparta, vor fi necon ântul
oana Frentesc
un bun sfetnic,r de onoare
muit uneori ndră şi iubitoa
lui energică
i, jud. Iaşi
r şi rece nic huruit,
se petrece lintit.
în veacuri răstoace, de valuri
are tace.
ri şi lună i clocot hinare e ropot.
şi vaiet rsiflare; ăpădie, dări amare.
eparte t, te ntenit
cu – Huşi
,
are.
S
Din
Poteca Poteca
Lumin Lumin
Credin Credin
Drago Drago
Eu su Pentr Tot c E că O dra
Lohanu
s-a coborât înca să isă sim
Sub mantia înţam spovedit
şi (ca o sfântăam si
Cuvântul e
Dragoste
a mea eşti tu, a lumii e suflet
na mea eşti tuna lumii e ceru
nţa mea eşti tunţa lumii e Du
ostea mea eştiostea lumii e r
unt a ta, ru că tu eşti alce ne leagă suntem un tot
agoste, în lum
ul nr. 16, m
în mintea meaiubesc,
mt viaţa. ţelepciunii salt păcatul meu ă împărtăşanieimţit – Dumnezeu.
tul.
u, ul.
u, umnezeu.
i tu, răbdarea.
l meu,
t – mina credinţei.
martie 201
le,
e)
11
p. 85
P
C-a p
M
C
Păc
Înv. Corn G
Zice babei:Eu mă sui pe
La amiazăRaţă pe v
Să găsesc caMămăliga Ai grijă, fNu uita să
Ca atunci dDar e post!-rMoşul- îşi urCu gândul nu
Pantaloni-şCe mă fac e
Iaca-i vremeCum să merg
Jumătate dIaca, lângă
P â n ' l a brâu Moşul su
păţit şi el la feGata moşu!
Merg în sat ca Numai dacă
Mi-e ruşineApar semnePăcală nu Moşul gol Tot omoar
Dacă el mDumnezeu Să-1 blestemCa e vineri
Zice moşu-nCe să fac? Zău
"Poesis r
Moldove
Petru
Moldoven Şi-n petrec
La un colLa un col
SufletulGlob cu
cate
neliu Lazăr Gura Bohotin, j
-Tai o raţă, e deal la coasăă vin acasă
varză călită aldă pe plită; între perne;
faină cerne ă pui şi sare de fată mare. răcneşte baba rmează treaba,umai la coasă şi uită-acasă. eu frăţioare? ea de mâncare g aşa prin sat, dezbrăcat? ă el, Păcală în pielea goal
uflă uşurel el Facem piaţa
a să-ţi aduc raţă-mi dai cămaşe de nănaşa... e de-nserare mai apare. după tufari
ră la ţânţari. m-o păcăli l-o pedepsi!
m nu are rost i şi e post... ntr-un târziu: u nu mai ştiu…
redivivus"
enii
u Zadnipru -
nii când se strceri se avântălţ de masă plâlţ de masă cân
precum le-ar doua emisfer
jud. Iaşi
ă
,
lă
ţa şa
…
"
Chişinău
râng ,
âng, ntă.
fi e :
Li
iteratu
(Reluat din „
S
B
ură
Lohanu
Una-i noap Bucurie si d
Două lumi îPermanentVin pe rânCând neca
MoldovenŞi-n petr
La un colLa un co
Şi-n pah Băutura l Jumătate-
Jumătate
Literatura şi a
"Poesis r
Să vorbim r
Bogdan-Petr
Cugetarea Are portul
Nu lăsaţi dar Cei ce limba
Când românuDin ţărână câ
El îţi toarnăUn blestem
Când de dragEl vorbeşteÎncât dorul
ul nr. 16, m
te, alta-i zi, durere.
într-un întreg t îşi schimbă lnd şi-asemeni azul, când noro
nii când se strreceri se avânlţ de masă plâlţ de masă cân
harul veşnic plor cea sacră, -i cer senin, e-i bolta neagr
arta”, Chişinău
redivivus"
româneşte
iceicu Haşde
românească l românesc: s-o ciontească
a ni-o pocesc.
ul se-ndârjeşteând mi-l scoţi,ă româneşte de şapte coţi,
goste s-aprinde lin şi blând, l te cuprinde
martie 201
ocul. trec
ocul.
râng ntă, âng, ntă.
lin
ră.
u, nr. 1/ 2011).
"
u
ă
e ,
e
11
p. 86
N
(Reluat din „L
Neîn
Cât a
Dulcea-i vor
Niciodată De pre buze
Nu se-ndoa După gându
La mânieLa suspin
După chiar aGraiul nos
La iubire,La chiot şRomânia-Cu fagur ş
Sucind limbaStricând graiuDupă moda
Sau cu mod
Ne-am strâns mŞi simţul ne-Cu haina, de
Copiii şi-
RomânimeaGraiul nu ş
Să vorbim daOrice neam
Literatura şi a
Trecutu
Ox
De ce mereu Mă chinui şi
De ce mă domAtât de viu în
De ce mi te aCând te îngroŞtergându-ţi Dar tu, din n
Ţi-am dat atâncetat mă tach Cu forţe noi, ai să continui
Unde-s curajSperanţa de-
Dar mi-ai sp
rbă ascultând. altă limbă, e româneşti,
aie, nu se schimul ce gândeşti , la iubire,
n şi chiuit, a noastră fire stru e croit.
, la mânie, i la suspin,
-i România şi cu pelin.
a românească,ul strămoşescfranţuzească, dul latinesc,
minţile cu frac-am îmbrăcat e unde dracul -a înţărcat.
a cât trăieşte şi-l va lăsa; ar româneşte.
m în limba sa!
arta”, Chişinău
ul
xana Berzan – mă urmăreşti
i mă umileşti, mini şi trăieştn mintea mea?
arunci in ochi op în amintiri,urma din privou, neobosit r
âţia ani şi totuinezi distrugătoareoare?
jul şi puterea, -a mă regăsi?
pulberat credin
mbă i.
, ,
cul
u, nr. 4 / 2011)
– Chişinău
i,
ti ?
, viri? revii...
şi
e,
nţa…
Lite
)
eratură
D
ă
Lohanu
Şi cât mă ve
Destin mesc
Am sufletul De ignorant Realitate, ai Am visul do
Iar haosul Şi mintea
Cu un surâEvoc doar
Mi-au smulŞi sămânţă
Au spulber Şi au făcut-
Bat la poarta Dar rămâne Cine are timCui îi pasă s
Regăs
Deschide ochSă vezi minu
Cunoaşte putŞi sfarmă-ţi l
Trezeşte eulEliberându-
ul nr. 16, m
ei mai chinui?
chin ucis cuvânt, învins: borât! mi-a cucerit şi privirea,
âs dezamăgit r amintirea.
ls din minte: ă şi speranţă rat-o în furtună-o din cuvinte
a vieţii cu pute mută şi ursuzmp să mă audăsă m-asculte?
seşte-te Oxana Berza hii minţii bineunile din tine, terea credinţelanţul fricii.
l ce-a dormit -te de teamă,
martie 201
ă! ...
tere ză... ă?
an – Chişinău
e
ei
11
u
C
p. 87
Mă pierMă zbat
Râvnesc lDar şi-mMă pier
Pe povârSă nu caPrivesc m
De mă zdroPe povâr
Sunt cFurtunile
Plutesc ca-nŞi totuşi nu
Sunt c
Mi-am răsăŞi casă miMi-am înşiM-am prin
Mi-am răsă
Să mă-ntreBiped cu
Cu ochi care-Putern
Să mă-ntre
De nimeni Mă po
Pot să distPe topoga
De nimeni
Sărutu-ţi Tu, primaÎn sufletuMi-aţi îndDe aceeaŞi scormo
Nici florileNici apa
Adună-ţi forţÎncepe-o lupt
Păşeşte siguSă-ţi fie inim
Atunci o să a Căci te va aju
Petale d( cvin
Prof. C
rd de-atâtea ca într-o lupla biruinţă,sfă
mi clădesc cerd de-atâtea
***rniş de gânduad în genunemereu spre c
obesc de stei,rniş de gându
***coaja de nucăm-aruncă de ntr-o derivă u mi-e teamă
coaja de nucă***
ădit stejarul s-am zidit dinirat speranţe ns să joc şi-nădit stejarul s
***ebaţi ce-am fcap pe umer
-au privit cernic ca şi zeuebaţi ce-am f
***nu mă tem, m
ot dezlănţui mtrug frumosulanul vieţii mnu mă tem, m
O(Mamei
mâna, Mamăa mi-ai dat vul meu templudrumat pasul a eu astăzi conesc cuvintee câmpiei nu- din izvoare
ţe şi în răsărit tă nouă...
ur şi – curate ma şi gândul; ajungi departeuta: Cuvântul
de gând narii) orneliu Văle ori în visele ptă cu nemiloărmând mereutate din spiriori în visele *** uri alunec fă,mă ţin de-o
cer şi sufletu-, mă-ntreb: cinuri alunec fă*** ă pe ape-nvo mal să mă pe-o mare toă, nu tremur ă pe ape-nvo*** să mă compan bulgări rupca-n şnurul
n hora fantassă mă compa*** fost la capături şi-ntrânsul rul, cu trup cl sau rătăcitafost la capătu*** mă tem de mmereu ca şi fl şi să mă-m
mă prăvălesc dmă tem de mdă şi soţiei) ă, şi ţie, Doamviaţă, a doua u sunteţi fem spre împlini
cu drag vă-ne să pot să m-mi sunt parcce murmură-
e .
eanu - Iaşi
himere, oşii zmei, u din stei, it şi idei. himere.
ără-oprire, rădăcină,
-i tulpină, ne-i de vină?ără-oprire.
lburate, tot spargă,
ot mai largăca o vargă.lburate.
ar cu timpulţi din stele,cu mărgele,
sticilor iele. ar cu timpul.
ul de drum: măruntaie,
ce se-ncovoaia oaie? ul de drum.
mine însumi,furtuna,
mbăt cu ura, de-a dura. mine însumi.
mna mea, dragostea,
mei divine, iri depline, nveşnicesc mulţumesc, că de-ajuns, -n ascuns,
Lite
?
e,
eratură
Nici stelN-ajung De aceeaAlături cSărutu-ţi
Tu, prima
R
Mă uit, iŞi părul
PlăcerilŞi-ai vrea
Dar inŞi zâmb
Chiar maRămâi
Te L
AL
Sau B
Auzi-
ă
Lohanu
lele din cer să spună totu
a-n existeţa-mca pe sfinte, i măna, Mamă
a mi-ai dat v
Rămăi tot c
iubito, cum atău se ningee din viaţă l ca dintr-o d
nima iubirii-şbetul tău dulcntia cernită dtot ca o foar
Revărsar
O revărsare Ca un fluv
chem să viia marea cu ţ
Acolo voi fi La sufletul cmă voi mistu
Bătută de vân
-mi, iubito,glaVino să-mi
ul nr. 16, m
să fac minunul din gându
mi de-a pururiar eu mereuă, şi ţie, Doamviaţă, a doua
ca o floare
anii fruntea-ţie ca pomii-n le vezi cum dată uitării să
şi varsă-a ei ce e-acelaşi dde-ar fi să tere din luna l
re de dor
de dor e în viu diluvian, i din adâncurţărm de crist paznic de fa
ce cată-alinareui în vatra dnturi şi soaar
asul meu de stai pe aripă
martie 201
ni cu ele, urile mele, ea vă pun
u să spun: mna mea, dragostea.
e...
i încreţesc luna mai, asfinţesc ă să le dai.
văpaie de copil, e-ncovoaie, lui april.
mine
ri senine tal,
ar e, de jar re.
cocor, ,
11
p. 88
P
În ceIubitoŞi
Ce p
CoroNeÎn
Ne
Teo
N
Pluti-vom sprMăcar pen
Iubito,-ţ
easu-acesta sfo,-ţi dărui gâ visul zămislpoartă-a ta fă
ola mea de devinovatul sun spaţiul pur e pierde, in i
Scrisoare
odora Fălcian
Am primit ieDe la barz
Şi mă-ntreabăŞi dacă iarn
-Veniţi voi pCă-n ţară-i
Ne-am săturatŞi primăv
Emoţii
De trei zile Totu-i gri Cântă cuc
Rândunica cÎn pod
Florile dinŞi-au închPloaia rep
Le-a stropit ş
e ultimul zbontru-o clipă.
i dărui... fânt al primăândul meu înlit în taina se
făptură de neş
dor îmi eşti aflet vrea tăce păşim şi cu
iubire cu pute
e…
nu - Creţeşti,
eri o scrisoare ză,negreşit, ă dacă-i soarena s-a sfârşit.
păsări înapoi, cald şi bine
t de vânt şi plovara vine! de vară plânge cerul şi-ntunecat
cul în zăvoi cuib îşi face,
d la noi.
n grădiniţă his petalele pede şi rece şi-s ude toate
or
ăverii, n vers erii şters.
acum, ere,
um ere.
jud. Vaslui
,
oi
L
Literatu
A voD
Prive
Ş
Ce-Nu v
D
-CStr
-Este a-Da Mă
Să se facă drep
ură
Lohanu
Tare-s s
De sub nori, rSoarele abUndeva
CurcubeulVine vara
Din lum
orbit împăratul cDin ţara furnici
-De aici şAşa ceva nu
Toate furneau cum marele
-Sunteţi pentruPrea slabe şi b
Şi staţi un pic căŢipă bufnoDe zori şi p
In loc să cărProvizii pentrVoi leneviţi,Să vină la m
el responsabil dvă fie cu suparaar furnicile toat
Eu sunt acelŞi cer să fi
Spunea cu gUn trubad
Căci toata varIar ele
De aceea toCum îndrăzneştrigă împăratul n
Să vina furadevărat! el v-aărite Impărate! Şi după voi d
-Cine să fiptate,să se facă dŞi-a stat împă
Din ţara Şi s-a gânditŞi în sfârşit sPentru aceast
ul nr. 16, m
supărate!
rotund şi palid
abia s-arată la asfinţit l l-am zărit,
a, în sfârşit!
mea lor…
cel mare al furnilor către furnicşi pân-aici. se mai poate.
nicile mirate e împărat, le-au u regat o ruşinebune de nimic. ă nu am terminaosul împărat. până-nseară raţi în cămară ru iarna ce vine ,vai ce ruşine! mine imediat de ce s-a întâmpare, Mărite Impte n-au nici-o vl care a greşit
fiu pedepsit, glas de fraier dur greier. ra le-am cântat, au jucat
oate au slăbit. ti să mă umileştnervos peste pornicile toate! a cântat şi voi aţ
,strigau furnicidacă aţi greşit: ie pedepsit? dreptate, strigauăratul furnicilor furnicilor t,şi s-a gândit s-a pronunţat: ta v-am iertat.
martie 201
d
nicilor ci:
certat e
at,
plat. părate, ină
ti? oate
ţi jucat? ile toate.
u furnicile toate
11
e.
fost revăzPrincsa, aeditoscriseca peși săacesttemeică a tradiț
„D
p. 89
Ș
– „D de
uminicadintre repreze
Grigore Vierzută şi adăugceps Edit din autorul, mărturului moldoveese mult, dar e un pariu, pe ă-l câștige. Ntei monografiinică. Sunt descrie o carte dționalist, iar d
D
Dar vara care vNu v-a mai s
Unu
O
Păr uscat cuAfumat de
În descrieSe despică
Tu te-mpiedicȘi-ți prinzi co
Pieptănat să Ca s-ajungi l
PrintsDe ce-or fi um
Cu picioaPe gresii co
Toți Au aceeaFrisoane
Îndoaie g
La margineaArtistul f
S-a spânzurAtârnat
Mereu îDuminica Grigore Theodor Danie
a Mare a luilucrările d
entând o reușitru. Cea de-a gită, a fost tIași, în anul
urisește, lucraean Anatol Vidl Codreanu care, din câte
Nu a fost atâii a necesitatemne a fi luatdespre un scride alții drept
vine, care mai icăpa de mine.
Oana Velicu
urge pe scală, dorul pipei,
erea rituală firul clipei.
ci lângă poartăama în lacunefii de soartă, a perfecțiune. screen mblând de atâarele goale ontrafăcute? ochii și culoare, ele minții genunchii.
a pământului, fără operă rat cu o frază ă de cer.
înnoitoareMare a lVieru”,
r Codrean
ela Stanciu -
i Grigore Viedomnului Thtă monografie
doua ediție tipărită și pu2010. După c
area a fost reidrașcu. Despra acceptat sc
e observăm, a t de ușor, det mult efort te în seamă aiitor care este pașoptist și s
ntră -n păcat
– Huşi
ă e,
.
ția ani
e lui
nu
Huşi
eru” este încăheodor Codre critică a celu
a cărții, în fublicată sub cum însuși doealizată la sure Grigore Viecrierea acesteireușit să-l on
eoarece elaboși o docume
afirmaţiile critcotat de unii
sămănătorist,
Lit
ă una reanu, ui ce a formă egida
omnia gestia eru se i cărți
noreze orarea entare ticului
drept într-o
vremdeoarnu fi asumGrigo
Grigoianuaîntru spre mașinpe paunui pestetoatăBasamajuavut căci asuprdemn Poatenici caracprofucuvinîn ledescoVieruumanCa dbucucomeaproași înbielokalmPoezMărttraduIliei vierepătru
pierd„Dummari capitmai suficMoldsubcaCimpCimpa liemin
teratur
me când la morece în criticaîn pas cu mo
mat acest risc ore Vieru a sc
„
ore Vieru nu arie 2009, câncinstirea naștChișinău, la na s-a izbit înartea unde stăpreinfarct. As
e Prut al căruiă ființa sa Limarabia, Grigoreuscule. Deși s
de scris, creda biruit moarra ei, reducânnă de întreaga
e că mulți dintpe departe u
cterizată de simunde. Spre a nte ale criticiiegatură cu properiri se apu cu pătrundn”. dovadă a valourat de prestigentată în limbape de debutu
n turcmenă, gorusă, kazahă,
mâkă, apoi în zia viereană turii grăitoareucători și criti
Foniakov cean: „un solarunsă de frumu
Dar are șideri ireparabilminica Mare
capitole, la rtol, „Periplu c
exact se doientă faimă
dovenească”. apitolul „Gripoi” dezvăluiepoi: „cum temiricii lui Grnesciene disti
ră
Lohanu
dă este încă pa actuală existda înseamnă adeoarece a ju
cris dincolo de
„În vremea pu Pe mine, frat Pe mine m-au Că-mi ești du („Scrimai este print
nd, în urma paterii lui Mihaio oră târzie.
ntr-un parapeătea poetul. Dustfel a plecat di ideal a fost mba Românăe Vieru a scris-a stins prea d, aidoma critirtea. „poetul
nd moartea la a noastră milă”
tre noi nu au șun poet „minomplitate, ea mjustifica ace
i literare care rofunzimile e
propie lirica erea sa adânc
orii scrierilor giul de mare bile de pe divul său, a fost trgruzină, ciuva
estonă, uzbekbulgară, pol
nu a rămas e sunt exprimici (p. 9). Mi
care observa r cu accente ssețea vieții, e i o tentă de ame, pentru că va lui Grigorerândul lor împcritic”, este urovedește că
spre a nu Receptarea crigore Vieru e aspecte poe
ma iubirii și a frigore Vieruingându-se în
ul nr. 16, m
postmodernismă o prejudecata nu fi valorosucat o carte me mode.
utreda și goalăte, cum să-ți spu mințit la școușman, nu frasoare din Bastre noi. A dec
articipării la ui Eminescu, la. Șoferul a a
et publicitar, lupă două ziledintre noi unupatria-mamă. De aceea, cs întotdeauna devreme pen
icului, că poetdobândește o o ființă bicis” (p. 290).
știut, dar Grigor”. Chiar da
mustește de seeastă afirmație„distingea la
existenței”; „pură a moldcă a legilor
vierene stă fpoet: opera sverse meridiaradus mai ale
așă, letonă, ukă, kirghiză, aloneză, mace
niciodată fămările unor i s-a părut ed
ambivalențasaturniene”; „luminoasă, so
mărăciune, penviața nu este
e Vieru” este părțite în subrmărită „consaGrigore Viefi marginaliz
ritică a poezieîn oglinda
etice surprinsefemeii deja deu, criticul onsă de roma
martie 201
mul, e un risctă conform căs. Dl Codreanmare, motivâ
ă pun, oală ate bun”. arabia”) cedat pe data
un spectacol rea Cahul, se întadormit la volovitura fiind , a decedat în
ul dintre oameă și care a iubca poet româLimba Româ
ntru câte ar mtul rămâne uno uluitoare visnică și nenor
gore Vieru nu acă poezia samnificații mue, reproduc cVieru o liricăDe scara îna
doveanului Grlumii și dest
faptul că acessa a fost traduane. Încă din s în limba ruscraineană, armazeră, avară, tdoneană, franără vreun ră
renumiți scrdificatoare rema universului „poezia lui Volară. ntru că sunt înveșnică”. Lucproiectată în
bcapitole. În pacrarea unionaeru „își dobâzat în fosta ei vierene vizcriticii lui M
e definitoriu devine o permaobservă afin
antici printr-o11
. Asta ăreia a nu și-a ând că
de 15 ealizat torcea lan și exact
n urma enii de bit din ân din ână cu mai fi
n erou, ictorie rocită,
a fost a pare ult mai câteva ă pusă altelor rigore tinului
sta s-a usă și 1958,
să, dar menă, tătară, nceză. ăsunet. riitori, marca
liric ieru e
n viaţă crarea șapte
primul ală” – ândise
RSS zată în Mihai de M. anenţă nităţile o rară
capacunei felul
basarputemcercede luSpiriadevaVieruromâun sp„a involumEditu
Vieruaceasreflec
p. 90
citate de a-și delicateți folcelei din «Câ
În următrabene ”, „Rm găsi o seretat opera vieruat aminte: Iondon Vanghelaratele înţelesu”), Andrei Țânească din Ţpațiu larg operntrat masiv înmului antologura Univers.”
Daniela Fănuș B
u”, referindu-sta „constă încție filosofic
struni și surdlclorice ascun
ântec cu acul»”
toarele subcaeacții critice rie de nume reană şi au emn Druță, Vasilli, Ion Vatamsuri ale cuvintȚurcanu, Tudoară, asemeni rei vierene. Cn conștiința cgic «Rădăcina
Stanciu şi Theăileșteanu, a
-se la originaln cadrul mai că asupra m
diniza vijelia nse în metafo”.
apitole : „Aîn Țară”, „Dale unor pe
mis, la rândul le Vasilache, Vmanu („mărtutelor mamă șior Palladi și criticii din B
Conform lui Thcriticii literara de foc» di
eodor Codreanuautor al monlitatea liricii larg al poezie
marilor teme
pasională, semfore revelatoa
Alte repere cDouă monogrrsonalități calor, opinii vreVladimir Beșl
urisea că a îni grai de la Grmulţi alții. Casarabia, a ach. Codreanu, re abia cu apin 1988, apăr
u nografiei „Grpoetului afirmei de meditaț
ale poeziei
L
mn al are de
critice rafii ” are au ednice leagă, nvățat rigore
Critica cordat Vieru pariția rut la
rigore ma că ie, de i, ale
destine priv
literacanon
fost uBacourmăpoețirepet„A reVieruasemputermotivVierumărtuInterStăne
„Lupcredemi-e așa csa feromâerou.„săraunui devinfulgemai prezeviața o ma
împoromâluptăBacoînnăb
cupripărinprimupoetutocmTh. Cromâpetreplai
Literat
nului uman –vită moartea”.
Cele „Zear” sunt adusnicizarea ca p
Acest maun discipol al ovia, după cumă: poetul moldi ai repetiției tițiilor obsedaebours”, care u ca pe un „B
mănători ca frnic. Sunt comv constant înu își iubea fouriseşte poetuesante sunt, escu și a lui V
Poate peptătorul”. Grigea un om cura
rușine să occum ne-am ruermă, forța cuânesc, suplicii. După cum aac și simplu î
public, cunone un orator ferător ca Sf. I
adânc, este entată o citareși necazurile
anieră zdrobitoGrigore V
otriva rusificăânesc. Poetul ă, Vieru nu s-ovia, ci de bușită:
„
„Paideuminde: „Salvantească”, „Femului subcapitoului: „Marele
mai în acest miCodreanu susânismul lui Grecut primii animioritic”, dep
tură
Lohanu
în chiar nucle. ece argumense de Th. Copoet a celui ce are om de liter
lui Mihai Emm spune autodovean a fostdupă autoru
ante”). Importani-l prezintă îacovia de semfizic, dar ev
mparate copilăn poeziile vieoarte mult maul „a murit îde asemenea
Vasile Voiculeentru aceea gore Vieru najos: „Nu suntcolesc adevăruuga lui Dumneuvântului, iubile la care a afirmă prof. Tîn exprimare,aște brusc o fascinant, pe lie. Și aici el
eminescian”e a lui Grigoprovocate de
or de onestă. Vieru s-a dovării doritoare
a fost un poa arătat în nico energie
„Ei se urcară pe gNumelor noastreSă ne anunțe că-Viitorul cel mareEi printre mormiCu medalia-n dinAleargă-n cuști fCa javra cu osulEi prin lacrimă gTrag și-n două oEi, înnodați neruHuideo, potaie!”
ma”, al treileaarea prin meia”, „Ființaol, observ rolu
secret al periracol al consesține, nu fără rigore Vieru pi armonioși înparte de „con
ul nr. 16, m
eul acestei me
te pentru inodreanu ca oa fost Grigore
ratură româneminescu și un uorul, comparânt unul dintre l „Scânteilor ant este cel dîntr-o ecuaţie
mn întors”. Bavoluţia liriciiăriile celor doerene. Se dovama, iar atuncîn ochii mei
a comparaţiileescu. subcapitolul
nu se credea t un om curajoul. Trebuie săezeu”. Dar acțbirea nețărmu
fost supus i-Th. Codreanu, atunci când transformare,care nu l-ai feste vădit neb”. În acelaș
ore Vieru în c panslavismul
vedit a fi un de a sfărâm
oet al reîntreci un caz „apexplozivă nă
ghebul e strâmbate n poartă e bate! intele noastre nți, cu folosul fericiți . graniți o taie! ușinării ! ” a capitol al mcopilărie”,
a vegetală”. Oul major al coprsonalității luiervării, al stagargumente t
provine din fan mediul lingvnstructorii lui
martie 201
editaţii: în felu
ntrarea în cao pledoarie pe Vieru.
ească, basaraburmaș al lui Gndu-l cu acescei mai impogalbene” („P
de-al doilea caliterară pe Gr
acovia și Vierui lor contras
oi, „mama” fiivedește că Grci când ea a m
întregul unie cu lirica N
doi este deun luptător, os, ci pur și să spunem adețiunile și atitu
urită de tot ce-au dat aureo
u, „acest om fse găsește în
, o transfigurfi bănuit, tunăbacovian. Filoși subcapitol care el își prel moldovenesc
stâlp ce s-a rma spiritul naegirii. Prin acatic”, asemenăscută din d
monografiei c„Mama”,
Oprindu-mă apilăriei în formi Grigore Viegnării în copilemeinice, ide
aptul că acestaistic româneschomo soviet
11
ul cum
anonul pentru
ean, a George
ta din ortanți Poetul apitol, rigore u sunt stează ind un rigore murit, vers”.
Nichita
enumit nu se implu evărul udinea e este ola de firav”, n fața
rare și ător și onul e
este ezenta c într-
ridicat ational ceastă
nea lui durere
critice, „Casa asupra marea
eru stă lărie”. eea că a „și-a c și în ticus”.
De aîntârzcâtă vaspresale, româpierdeste chinuchin,spre d
argumelema fi to po„amedupăVieruierbipove
și puincluGrigLimbcrescadevrest dormvieretradiînainPatri„Uraoricepăduafori
autorscriitverbcriticultimîl pradicăcuvinBacogolic
şi iCaramonVieruliterasitueromâ
p. 91
asemenea, seziat din Grigvreme e viu ce de viață, Gri
să citească până? În urma adut somnul, c
a Infernului.uie, trudește la această crucdimineață” (“
Pornind menta că un
ment primordtocmai excepoetică a aestecul de să cum o nuu constata cii, un suflet estesc copilăr
Din cap.ublicistică, Guse de poet gore Vieru a ebii Româncută în univvărat misterio
sunt un anm și , din cean se formiţionale, „prntea poeziei”ia”, „Cine ca strâmbă gue doctor este ure seculară ismul-epitaf
Referitorrul cărţii, „dtori români”iajului”. Toccul Th. Cod
mă comparațirețuia pe Baă folosind fnte – obserovia, și treizciunea unei m
Ştiu că Tstorie litera
agiale, Bacovografii critiu”, că Theoar care, deşi ează şi prin aâneşti actuale
e mai datoregore Vieru , acopilul din omigore Vieru a
pe timp de noacestei activitonfirmat de c. Grigore Via metafore așcificare în noSe duc artiştiide la o „reg
n poet este mial, criticul o
pția de la regumestecului. entimente”,
umește autoră „există un al apei, car
ria omului” ( „AforismelGrigore Vieși în volum
explorat și ae, găsindu-versul lingvoasă a ființei nimal obișnucând în cân
mează pe tiproverbul gă”: „Cine-și cârmuiește cura”, „Nu or
o plantă”, „Eori să omori: „Sunt iarbăr la „inflațiade care nu se, Grigore Vicmai cu acesdreanu, făcâie între Bacoacovia pentrfoarte puținerva Vieru –zeci de miimediocrități”Th. Codreanuară despre via. Conchidice, „Duminodor Codreastabilit în „
această lucrae.
ează în acelargumentând c
mul matur”. Difost nevoit ,î
apte. Ce altcetăți, după cumcriticul th. Cieru nu are teptând zorileaptea basarab
i”, p. 299) gulă” a lui Gmarcat în genobservă că Gulă, întrucât Nu este vci și de „rerul studiulusuflet al foc
re în misteri(subcap. „Ame” aflăm că,
eru este creamul „Taina ceastă bogăţ-şi existenţvistic român
mele este Luit: mănânc,nd, urlu la lparul proveăsindu-se ch
schimbă limclipa va porice plantă esEste aproapei o populațieă, mai simplua verbală”, e pot descotoeru a evitat f
stui aspect îșând în „Finaovia și Vieru.ru că vorbeae cuvinte: „– poate tâși de cuvinte”. u are studii
marii scrid, în urma pnica Mareaanu este cri„margine” deare în „centru
ași timp copcă „poezia luiin cauza condîn timpul copeva decât lite
m însuși afirmaodreanu: „Nosomn noapte
e. Propriu-zis,beană îl călău
G. Bachelard,neral de un sGrigore Vieru
el optează pvorba numaeveria materii. Chiar Grcului, un sufiosul lor freamestecul”). , pe lângă pator de aforcare mă apţie de exprimţa indestrunesc: “Parte
Limba Român vroiesc femlună”. Afori
erbului și zihiar cu unmba își sch
orunci veșniste un doctoe totuna să uce”. Şi nu potu nu pot fi.”cum o num
orosi foarte foarte bine „ii încheie lucal de poetic. Acesta din a „fundamenDin trei sutșni un genie nu pot ac
majore de citori: Eminarcurgerii ac
a a lui Griticul şi istoe ţară, la Huul” criticii lit
Li
pilului e vie
dițiilor ilăriei ratură a, și-a oaptea ea, se acest uzește
, care ingur
u pare pentru ai de ială”, rigore flet al amăt,
oezie isme,
pară”. mare a uctibil ea cu nă. În meia, ismul icalei
pas himbă ciei”,
or, nu cizi o t uita
mește mulți ispita
crarea că” o urmă ntal”, te de iu ca coperi
critică nescu, cestei rigore oricul
uşi, se terare
opp
studeauten
Sfilolofăcutalbaşde cuapă.
Ccândsuite literaîndreprofede făinconatâte
De lCod
1CostimartiCalisJunim
Tsigurritmase de
I
teratu
Theodor CRe
on Istrati, Unp. 1 (Însemnportret literar enţiei) câteva nticitatea adevS-a întâmplat ogie din Iaşi, ut cunoştinţă cuştri şi cu obrauviinţă şi liniş[…] Când mi-am a
d m-am edificade foarte inte
atură, deşi trăeptăţit să socoesii de dascăl,ăgăduinţe în luntestabil, o prea altele, semn
la stânga la drdreanu, Vicu M1. Constantin, Theodor ie 1982, p. 6strat Costin şimea (1981). Tema romanură. Marele zidată. Simetriileerulează sub
ră
Lohanu
Codreanu. Beferinţe cri
Pro
nul dintre cei nări). Scriitor
al lui Th.C., aforisme, su
vărurilor scriserecent să mă
unde, printr-uu un tânăr bălazul ca de copitit, cuminte ca
adus aminte deat că acest tâneresante articoăieşte izolat înot că un aseme slujirii prin c
umea satului nrezenţă activă nalată şi elogi
eapta: ConstanMerlan, Ion Ciotin Călin, JCodreanu), A. Cronică litei Marele zid,
ului e juvenilăd e, în esenţă,e, coincidenţepresiunea de
ul nr. 16, m
Biobibliogritice (select
of. Lina Cod
mulţi,SC, nr. rul I. Istrati
care-i încredurprinzându-l e. găsesc pe săl
un concurs de lan şi scund, cil, dar mai cu a un ghiocel în
de acest „ultimnăr e însuşi auole publicate îtr-un sătuc […enea intelectucultură a satulnostru contempşi fecundă, de
iată cu dragă
ntin Donose, Tomaga, CostinJurnal de lATN-B, anul
erară pentru rode Th.C., am
ă, însă execuţi o poveste de
ele şi opoziţiileterminărilor
martie 201
(Ianuarie 20
rafie criticătiv)
dreanu - Huş
8421, 11 mai a creionat p
dinţase (în perprin adâncim
lile Facultăţii împrejurări, a
cu ochi buni, seamă, sfios,
ntr-un pahar c
m mohican” […utorul unei întrîn reviste de
…], m-am crezal, dăruit noblui, sensibil şi
mporan, constitemnă de a fi, cinimă.
Theodor n Clit. lectură. (Cal 19, nr. 1 (omanele Arşiţ
mbele apărute l
a e surprinzăe dragoste: cule abundă. Faexterioare, lo
11
010) .
ă
şi
1970, primul rioada
mea şi
de am
plin cu
…]; regi
zut bilei i plin tuie, ca
listrat (149), ţa, de la Ed.
tor de ursivă, aptele ogice,
p. 92 Lohanul nr. 16, martie 2011
dar, mai ales, a impulsurilor interioare, iraţionale. Personajele sunt angrenate într-un mecanism care e mai puternic decât voinţa lor. [...]
Firav sub raportul invenţiei epice, romanul lui Theodor Codreanu reţine atenţia prin „sofistica” sa, prin ţinuta intelectuală. Autorul e deprins cu meditaţia, are exerciţiul dialecticii, şi, în ansamblu, un simţ lingvistic just. El greşeşte însă, cu inocenţă, atunci când acordă unora dintre personaje o elevaţie care depăşeşte statutul lor social şi profesional.
În Marele zid, care e o apariţie onorabilă, eseistul se evidenţiază, adeseori, mai bine decât romancierul.
2. Al. Dobrescu, Eminescologie, CVL, anul XC, nr. 5 (1173), mai 1984, p. 7 (Cronica literară). Comentarii critice asupra studiului Eminescu – Dialectica stilului (Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1984). Intransigentul critic apreciază în termeni favorabili „efortul hermeneutic” al lui Th.C. de a propune o exegeză care răstoarnă tiparul consacrat în care încăpea Eminescu, „sortită să işte controverse”.(Fotocopertă).
Eminescu – Dialectica stilului este expresia unui remarcabil efort hermeneutic […].
[…] Privirea lui Theodor Codreanu e proaspătă, liberă de clişee, scoţând la lumină şi valorificând pasaje, dacă nu ignorate, în orice caz tratate cu grăbire. Repet, destule observaţii de amănunt dintre cele cuprinse în Eminescu – Dialectica stilului nu sunt noi şi autorul nu face un secret din paternitatea lor. Nouă este însă viziunea integratoare în funcţie de care sunt selectate şi organizate. Originalitatea tentativei lui Theodor Codreanu nu subzistă atât la nivelul fragmentului, cât la acela al întregului. Eminescu al său este o construcţie pe cât de complexă, pe atât de bine gândită, de coerentă, de armonioasă. Consideraţii pe care am fi dispuşi a le crede prisositoare, simple paranteze ori popasuri pentru împrospătarea forţelor în anevoiosul drum al exegezei, îşi vădesc ulterior un rost precis. Meritul principal al autorului e că-l scoate definitiv pe Eminescu dintr-o tradiţie culturală, aceea a romantismului, ca să-l aşeze convingător la originile alteia, cu care ne simţim solidari. Este o mutaţie radicală, cu urmări încă greu de prevăzut pentru modul în care ne-am deprins a gândi evoluţia literaturii noastre moderne.
3. Artur Silvestri, Cultură şi stil, LUC, anul XXXI, nr. 36 (1373), 3 septembrie 1988, p. 3 (Orientări şi modalităţi literare actuale). Cronică literară la rubrica „Viitor dicţionar literar” pentru studiul lui Th.C., Eminescu – Dialectica stilului (Ed. Eminescu, Bucureşti, 1984). Artur Silvestri salută ideea criticului de a comunica un Eminescu modern, desprins de viziunea consacrată a criticii literare.
Analiza însăşi denotă această îndrăzneală, fără inutile inhibiţii şi un mod propriu de a gândi; cercetătorul este informat însă totodată instituit şi cunoscând psihanaliză, semiologie, etnologie şi arătându-se adept al unei expuneri în termeni de stilistică ştie să utilizeze de oriunde ceea ce i se pare convenabil. (…) aici e o conjugare de metode, cu disocieri cu tot, şi comentariul arată nu abilitate de tehnician, ci o adevărată cultură înţeleasă. (…) Când se invocă, într-o astfel de cercetare, logica lui Şt. Lupaşcu, stilistica lui Matyla Ghyca şi etnologia lui Eliade, înţelegem că metoda ţinteşte a releva o dimensiune eminesciană deopotrivă românească şi universală, căci, critic de doctrină, Theodor Codreanu sugerează prin Eminescu – Dialectica stilului (contribuţie de tot merituoasă) ceea ce va putea da, în viitor gândirii literare româneşti.
4. Mihai Cimpoi, Poemul fiinţei, MS-C,nr. 90 (18152), 15 iunie 1993, p. 3. Cronică literară pentru exegeza lui Th.C. – Modelul ontologic eminescian (1992).
E un volum scris cu inteligenţă, cu foc polemic, cu pasiune exegetică ce presupune, evident, erudiţie interdisciplinară (fizica modernă nu este deloc neglijată în concertul demonstraţiei) şi – ceea ce este deosebit de important în contextul actual al analfabetismului valoric – cu dragoste faţă de poet şi faţă de cultură, în genere concepută ca şansă existenţială supremă. […] Cum procedează Eminescu, poetul şi filosoful, în cunoaşterea Fiinţei? Fireşte, nu-şi cruţă înaintaşii (spune Theodor Codreanu) şi, asemenea lui Heidegger în faţa lui Hegel, deplasează centrul de greutate de la sfârşit (conştiinţa, în genere) la început (conştiinţa individuală, aceea a „inimii”, căreia Kant nu-i acordă nici un credit în cunoaşterea obiectivă). Cu sentimentul ferm că adevărul este în inimă,creierul nefiind decât lacheul ei, Eminescu păşeşte în felul său pe spiralatul drum al cunoaşterii (al cercării, cum zice el). Spre deosebire de Hegel, care absolutizează întregul, el crede în valoarea deosebită a Părţii, contrar lui Kant care credea că la noumen, adică la esenţa supremă cognoscibilă prin raţiune, conştiinţa umană nu poate ajunge, el crede că numai conştiinţa individuală o poate face.
Este partea cea mai frumoasă şi cea mai originală a demonstraţiei critice a lui Theodor Codreanu, care înlătură hotărât clişeele vechii mentalităţi sociologiste, sursieriste, sincroniste etc. Eminescu este el însuşi în toate şi prin arheitate el ne propune un model ontologic modern.
5. Viorel Dinescu, Theodor Codreanu, „Provocarea valorilor”, ACT-G, anul III, nr. 71, 27 februarie - 5 martie 1997, p. 7 şi nr. 72, 6 -12 martie 1997, p. 7 (Note de lectură). Reflecţii critice despre cartea în discuţie, volum care cuprinde o selecţie de eseuri despre scriitorii consideraţi importanţi, la un moment dat. (Imagine de copertă).
Renunţând la o descriere statică a fenomenului literar prezentat, Th. Codreanu preferă o analiză dinamică mult mai productivă, poate, tocmai pentru că renunţă la multe prejudecăţile de breaslă impuse cândva de mentori care nu mai sunt (nr. 71/1997).
Galeria personalităţilor a căror operă o analizează Theodor Codreanu se constituie într-un Pantheon autentic de o înaltă grandoare. Autorul s-a oprit numai la scriitori şi opere pe deplin recunoscute, absolut convingătoare, graţie unei subtile argumentaţii. Prelegerile despre modernism sunt „la zi”… (nr. 72/1997).
6. Gr. Novac, Theodor Codreanu, „Provocarea valorilor”, BRL, anul II, nr. 5 (8), 1-15 martie 1997(Apariţii editoriale). Recenzie a cărţii Provocarea valorilor (Ed. Porto-Franco, Galaţi, 1997), volum care cuprinde eseuri despre mari scriitori al literaturii române.
Au dreptate şi cei care (G. Munteanu, de pildă) afirmă că instrumentele lui de lucru au proprietate, adică funcţionalitate.
Th. Codreanu provoacă valori precum: Eminescu, Maiorescu, Creangă, Caragiale; apoi: Bacovia, Rebreanu, Arghezi, Sadoveanu, Camil Petrescu, pentru a se opri la C. Noica, M. Preda şi Cezar Ivănescu. […]
O observaţie: în cartea sa, Th. C. îşi pune atâtea întrebări (şi nu toate retorice), încât nu are la îndemână imediat şi forţa de a da răspunsuri complete, ci sugerează sau frânge soluţia. Dacă o face conştient ori nu, câştigul e acelaşi pentru cititorul avizat.
Literatură
p. 93 Lohanul nr. 16, martie 2011
7. Sergiu Arjoca, Un „de ce” dureros, LIT, anul VIII, nr. 1-2 (327-328), 2-16 ianuarie 1998, p. 4 (Lecturi critice). Sub genericul Eminescologie, autorul articolului prezintă în lectură critică studiile lui Th.C., Pavel Ţugui şi Ovidiu Vuia, numite şi în Bibliografia anexată. Cronică literară despre studiul lui Th.C., Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997). (Fotocopertă).
S-a vorbit deja despre Huşi ca nod cultural prin prezenţa d-lui Th. Codreanu aici şi mai ales prin „pelerinajul” pe care-l provoacă; o discuţie cu dânsul, ori în jurul dânsului, este un adevărat banchet intelectual. Th. Codreanu se arată constant o personalitate rectilinie, străbătând vremurile şi vremile cu seninătatea intelectualului stăpân pe instrumente şi cu mintea limpede; din Ibrăileanu creşte, pe plaiurile moldave, acest tip al intelectualului român ferm şi inflexibil… […] Autorul încearcă (şi reuşeşte, pozitivist vorbind) să identifice o linie antieminesciană în cultura română, o „galaxie Grama”, o înlănţuire în timp a detractorilor lui Eminescu.
8. Simion Bogdănescu, Prozator şi poet de idei, BRL, anul III, nr. 1, ianuarie 1998, p. 8. Cronică literară a romanului lui Th.C., Varvarienii (Ed. Porto-Franco, Galaţi, 1998). Reluat în CVL, anul CXXXII, serie nouă, nr. 8 (44), august 1999, p. 12 (Critică).
Prin romanul de faţă, domnul Theodor Codreanu, ca într-o oglindă retrovizoare, ni se înfăţişează în haina de gală a unui iscusit şi interesant romancier. E un roman intelectual, cu valenţe estetice multiple, gen Thomas Mann, un roman în roman, prezentându-ne când paralel, când intersectant, drama destrămării fiinţei[...].
Oriceromancier autentic instituie o nouă viziune asupra Timpului (vezi Marcel Proust, Thomas Mann ş.a.) şi prozatorul Theodor Codreanu imprimă aici imaginea timpului – oglindă, a timpului reflectat, de la cel individual, al conştiinţei, la cel social, al luptei pentru existenţă, şi la cel cosmic, prin inversarea „săgeţii timpului”: «Viitorul se scurge atunci spre trecut, violentând lumea pozitivului care continuă totuşi să trăiască iluzia că înaintează spre viitor». De aici, Mare Duh devine prin reflexie, Emar-Hud. […] Rezultă că şi tehnica sa narativă este modernă, aş numi-o a refracţiei, la care se adaugă anamorfismul picturii nordice, care subţiază, alungeşte uimitor realitatea. Coperta cu detalii după „Le portment croix” de Bosch este cu totul sugestivă şi binevenită.
9. Teodor Pracsiu, Eminescu, CLP-V: nr. 14, mai 1998, p. 2; nr. 15, iunie 1998, p. 2. Comentarii critice asupra cărţii lui Th.C. – Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997).
În excelenta sa carte dedicată Luceafărului, Dubla sacrificare a lui Eminescu, Theodor Codreanu „inventariază” cu sagacitate, pertinenţă şi un infatigabil simţ polemic aproape întreaga listă a contestatarilor lui Eminescu, asigurându-ne, post festum, asupra unui detaliu deloc benign: numărul detractorilor a crescut între timp şi va fi cu siguranţă nevoie de o ediţie revăzută şi adăugită a cărţii sale pentru ca evenimentele notabile în materie de tipărituri şi poziţii anti-Eminescu să fie aduse la zi. […]
[…] Eminescu nu este o piatră de încercare la îndemâna oricui. A fi eminescolog echivalează cu a deţine un blazon de nobleţe rară, semnul inconfundabil al celor aleşi. A cerceta opera eminesciană cu devoţiunea lui Perpessicius, Alexandru Oprea, Petru Creţia, Dimitrie Vatamaniuc semnifică un privilegiu rar, conferit de destin o dată în viaţă, dar şi expresia unei tutele tiranice. Nimeni nu s-a putut sustrage până astăzi „modelului ontologic eminescian” – spre a cita faimoasa formulare critică datorată eminescologului Theodor Codreanu.
10. Constantin Cubleşan, Disputele continuă, ST-CL,
anul XLIX, nr. 6 (601), iunie1998, pp. 3-7. Cronică literară pentru volumul lui Th.C. – Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997). (Fotocopertă).
[…] cercetarea condiţiilor în care poetul, mai ales publicistul Mihai Eminescu a ieşit din viaţa publică în 1883, a devenit azi de o imperioasă necesitate. S-a redeschis aşadar dosarul privind boala şi moartea acestuia, două cărţi apărute în ultimii ani fiind în acest sens revelatoare: A doua viaţă a lui Eminescu, de N. Georgescu (1994) şi Misterul morţii lui Eminescu, de Ovidiu Vuia (1996), în jurul cărora s-au purtat discuţii controversate, căci autorii lor avansează, cu argumente de toată atenţia, ideea unui asasinat moral, în primul rând, asupra marelui scriitor (gazetar). Iată că o nouă carte datorată unui alt reputat eminescolog, Theodor Codreanu – Dubla sacrificare a lui Eminescu (Editura Macarie, Târgovişte, 1997) – vine acum să adaoge acestor depoziţii, o autentică… pledoarie la bară în favoarea cauzei lui Eminescu, încercând o interpretare criticăa datelor pe care cei doi autori, şi nu numai ei, le pun în discuţie, văzând totul într-un halou politic amplu, încadrând activitatea primului redactor de la „Timpul” în dinamica bătăliilor din epocă pentru unitatea şi susţinerea nevoii de unitate a românilor într-un stat puternic naţional (p. 3). 10. Ion Filipciuc, O pagină eminesciană întreagă, PLR-C, nr. 6, iunie 1998. Comentarii critice privind împrejurările în care a izbucnit boala în ultimii ani din viaţa lui Eminescu, prin referire la vol. Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997), de Th.C. Reluat, cu titlul Înspre alt Eminescu, în BL-S, anul VIII, nr. 9 (91), septembrie 1998, pp. 10-11.
Bine scrisă (dar cu prea multe greşeli tipografice, vai!), incitantă, cu frecvente accente polemice, cartea lui Th. Codreanu ar trebui să dea de gândit şi istoricilor literari, dacă nu şi politicienilor, şi publicului larg pentru că propune un alt Eminescu decât cel cunoscut din clişeele festiv-didactice. E vorba despre un Eminescu… sacrificat pe altarul intereselor politice şi despre un Eminescu… ameninţător până şi pentru Curtea Împărătească de la Viena(BL-S, nr. 9/1997, p. 11).
11. Mihai Cimpoi, Un critic al întreg spaţiului românesc, CLP-V, Vaslui, nr. 17, august 1998, p. 1 Medalion literar – Th.C., istoric şi critic literar „al întreg spaţiului românesc”.
Theodor Codreanu esteo prezenţă vie, dinamizatoare în contextul culturii române de azi; foarte deschis la noile idei, receptându-le şi asimilându-le în orizontul de aşteptare cu demnitate şi cu un nealterat sentiment al identităţii culturale româneşti.
[…] Spiritul polemic se aprinde cu o forţă nimicitoare când e vorba de apărarea adevărului şi punerea poetului în lumina adevărată a documentului şi interpretării etice şi valorice juste.
12. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Eminescu şi „Galaxia Grama”, LA-C, nr. 3 (2787), 21 ianuarie 1999, p. 4 (Anul Eminescu). Zoe Dumitrescu-Buşulenga, renumit estetician şi critic literar, se arată impresionată de cartea lui Th.C., Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997).
13. Pe temeiul acestui adevăr care îmbracă la Eminescu un caracter ontologic, fiinţial, construieşte Th. Codreanu a doua parte a impecabilei sale demonstraţii despre sacrificarea arheului naţional, organizată în zilele noastre de o nouă „galaxie Grama”, care lucrează acum, nu ocult, ci făţiş la demontarea atât a poetului, cât şi a gânditorului preocupat de
Literatură
ştiinţInforşi capcele cât denigsuver
CezaCron(1998obieccare a for„prizeste aPredael însadresCezacu si„dramtrave
17 feexcepactua(Ed.
Pdiabovieţiisacrifromâprin O caTheostilulMode1992)
p. 94
ţe şi filozofiermaţia plurivapacitatea de amai potrivite de grave, p
gratorilor, ci şrane (pp. 8-9)
14. Marcel ar Ivănescu”, nică literară 8). Calităţile ectivitatea (echsusţin „revizurmulărilor, pza” – invidiabataşat de num
da (a scris câtesuşi nemulţumsa celor trei s
ar Ivănescu raiguranţă, cevma fiinţei ro
ersat destinele15. Ştefan Mebruarie 200pţională, careale” studiul luSerafimus, BrPentru demolicelor atacui poetului, fieificare a luânismului. O ceea ce susţin
arte care va idor Codreanlui (Ed. Carelul ontologi
2).
e cât mai calentă a autora teoretiza, îţinu numai pe
pe atât de şi pentru a rep.
Crihană, ThAS-B, anul VpentruTh.C,
eseului sunt nhidistanţa faţăuirea” valorilputerea de cobilă – la subiemele lui Eminee o carte desp
mit de criticilescriitori, Theoaportându-l înva care îi unomâneşti supue…”
Munteanu, Ca00. Cronicarue răspunde uui Th.C., Duraşov, 1999, emascarea,com
uri antieminese cele postuui Eminescucarte care v
ne, cât şi prinimpune şi mau, cel cunosc
rtea Româneaic eminescia
cu seamă a rului cărţii, soi pun la îndem
entru a respinsuperficiale
epune adevăru
heodor CodreV, nr. 3 (47),
Eseu desprnumeroase. Reă de mai multlor), exactitateonvingere a ct etc. Pentruescu, al lui Lapre fiecare), dae nemeritate foodor Codreann permanenţăneşte pe toţi usă «terorii i
azul Eminescuul apreciazăunei necesită
ubla sacrificarediţia a II-a). mbaterea şciene, fie cele
ume, a apăruu, un fel a îmbogăţi e reacţiile pe c
ai mult numecut din Eminască, Bucure
an (Ed. Port
ziaristului polida sa culturmână instrumenge argumenteşi pătimaşe
ul în drepturil
anu, „Eseu dmartie 1999,
re CezarIvăneţinem […] câte puncte de vea diagnostice
verbului pol că Cezar Ivăabiş şi al lui M
dar şi pentru cformulate de uu îl comentea la aceştia. Elaolaltă şi aistoriei» care
u, DŞT-B, nr. drept „o ăţi eminescolre a lui Emi
şi condame produse în tut lucrarea Dde evanghel
eminescologiacare le va prole eminescolo
nescu – Dialeeşti, 1984) şto-Franco, G
Lit
olitic. ră, ca entele ele pe e ale le sale
despre , p. 6. nescu, âteva: vedere elor şi lemic, ănescu Marin ă este
unii la ază pe Există, anume e le-a
2951, carte
logice inescu
narea timpul Dubla lie a
a, atât ovoca. ogului ectica şi din Galaţi,
1
anul Comlui E1999cuno
Evolumunui 1883preocprovoau osalva
1(113-sumacare
DarticoPatapmeticironiflamustrâmdemocare Eminenigm
1B, nrecepacuzaopini
[în celui Ealţi eZoe D
teratur
16. Adrian VCXXXIII, n
mentarii criticeEminescu, 1999), evidenţiiaşterea sorţii PEste meritul mul Dubla sascenariu pe b
3, „moartea cicupaţi să-l ocate de boalmis un lucru
at decât împre17. Ioanid D-114), iulie-auarului revistei se detaşează uDintre numerolul lui Thpievici şi cariculos cercetăiei sale pe zura postmodmbă din nas laontează acuza
se încăpăţânescu, dincolomatici de toată18. Ştefan M
nr. 3130, 5 sptarea ideilor aţiile ne-criticiile exprimate […] În realitae mai sigur peEminescu (Edeminescologi, Dumitrescu-B
ră
Lohanu
Voica, Douănr. 2 (50), fee pentru eseul 9) şi al lui Ionindu-se conPoetului din ului Theodor
acrificare a baza căruia sivilă” a poetusalveze din lă şi restriştilesenţial – şi
eună cu ziaristD., „Porto–Fra
ugust 2000, p„Porto–Franc
un articol al luroasele texte,
h. Codreanu,icatura postmător al marelzgomotosul fr
dernismului făa rostirea numaţiile cu arguânează să c
o de ifosele şi ă ziua.
Munteanu, Miseptembrie 20din vol. Dub
ce ale lui N. Mde criticul Th
ate, tonul lui Te baza argumd. Civitas, Ch
precum D. VBuşulenga ş.a
ul nr. 16, m
ă cărţi despreebruarie 2000 lui Th.C. (Dn Filipciuc (În
ntribuţiile emultimii şase anr Codreanu d
lui Eminescu-a produs, înc
ului. Unii din grelele înce
le materiale ti anume că „tul”. anco” 50, BLp. 40. Scurte co”, la apariţiui Th.C. o impresie intitulat E
modernismulului poet, îl f
frondist dâmbfără frontieremelui lui Eminumentele cărtucreadă că Eteribilismele u
Misterul bolii lu000. Comentabla sacrificareManolescu sauh.C. în „CroniTheodor Codr
mentelor din Dhişinău, 1999)Vatamaniuc,
a. Mai mult, T
martie 201
e Eminescu,0, p. 12 (CrDubla sacrificnspre alt Eminminescologiloni ai vieţii. de a surprinu (…) amănucepând cu 28contemporanercări existetot mai numer„poetul nu pu
-S, anul X, ncomentarii a
ia numărului
aparte o prEminescu, Hi. Autorul, unfixează în săboviţean, caree şi fără alnescu. […] Thurarului ce eEminescu răunor dilemati
ui Eminescu,arii critice pre a lui Eminesu Z. Ornea faica”( iulie/200reanu devine dDubla sacrific), la care adeGeorge MuntTheodor Cod
11
CVL, ritică). care a nescu,
or la
de în untele
8 iunie nii săi, enţiale roase, utea fi
nr. 7-8 asupra 50, în
oduce H. R. n fin şi ăgeata e sub ltceva, h.C. îi este şi ămâne ci sau
DŞT-rivind scu şi
faţă de 00). din ce care a eră şi teanu,
dreanu
nu prmorţisacrif (FragRefer
suprapoticinoceexisteîşi farămâîncepsupradepinMerlsuflet
Huşilexpliadicăzona revuieditopentr
doar cercutehnola uflexibcare
C
p. 95
retinde nicăieii lui Eminesifice adevărul
gment din Therinţe critice, v
Revi „Hai
u asumareaporneşte launei revist
avegheată cu cnirea pentru penţa din preenţei urmăriteace amici şi-
âne doar pe pe să devinăavieţuieşte cânde. Acesta pan, doctor înt, pe care l-a n
Aşadar, dinlor o publicaicată de fondaă denumirea u
Huşilor. Deistică, Vicu Mrial, adresează
ru un profil la
Pentru prim
o singură pul se lărgeşte îoredactor în pltima apariţiebilă, într-un aparticipă cu
C
eri că a explicscu. Oricum,de dragul opo
eodor Codreanvol. în curs de
ista revistela casa cu P
a tuturor risca drum când, îe care devinetoată atenţia,
primii paşi, deeajma oricărue cu emoţia şi -şi consolideaactul de ideă independentât o viaţă de pare a fi gândn arheologie, numit strămoşn noiembrie 20aţie nouă, a ator ca provenunui deal situşi nu schiţea
Merlan promiă cititorilor o fel de genero
mele trei numersoană (sic!începând cu anpersoana lui Ge. În ce pranimat du-te-v
articole la e
cat în totalita nu este cerortunităţilor p
nu. Biobibliogapariţie).
ei noastre ui ne are…
Prof. Lina Co
curilor şi cu în mod beneve un copil de
încât rostireaezinvoltura înui pericol subucuria părin
ază prietenii, entitate (ca fotă şi, de celom. Mai mu
dul întrupat alcând a decis şeşte „Lohanu007, s-a ivit pcărei denumi
nind din vechiuat între Dud
ază vreun proite o apariţie generoasă invs: „revistă cul
mere, colectiv), fondatorul nul II, nr. 4 di
Gabriel Folesciveşte colabovino, în funcţelaborarea nu
ate misterul borcetătorul capolitice.
grafie critică,
…” dreanu - Huş
toată dragostvol, se pune tee suflet. Un tia primelor cu
ntr-un joc inedunt momente
ntelui. Apoi, rnumele pări
fondator), deole mai multeult sau mai l profesorului
să mai adopul”. pe harta spirituire „Lohanul”iul toponim Lda şi Pâhneştogram de con
trimestrială vitaţie la colabltural-ştiinţific
vul de redacţiatoatefăcător
in iulie 2008, cu, spirit fideloratorii, listaţie de aportul umărului cure
L
olii şi re să
cap.
şi
tea se emelia imp e
uvinte, dit, ori e ale evista intelui oarece e ori, puţin, Vicu
pte un
uală a ” este
Lattan, ti, din nduită şi, în
borare că”.
ie are r, dar cu un
l până a este
celor ent al
reviscopiodistinpentrconsise copagindoar form
inforcreaţdiverfrumnormiconoment
lumecare speciuniveînvăţReviîncâtcele respoacesta artsurseîn derevis
sau aAşa D. TMerlAgheFrenţPluga(mem
Merlinforcele
iteratu
tei. E de menos prin informncte. Chiar nru osârdia ristente pentru
ompara cele 24ni ale ultimelpe suport cel
mat electronic l Formulele
rmaţie, reportţie artistică, rtisment. Tem
moase, educaţimal la mai toatografie bogattală cu vizualu
Stabiliţi în e, colaboratori
aparţin diferiială pentru unersitare, istorţători, educatosta „Lohanul”t colaborările care citesc re
onsabilitatea it punct de vedicolelor primi
elor bibliograferizoriu munctei înseşi.
Am reţinut
altul prin apasunt: TheodorTudosie (oeoan (arheoloeorghiesei (reţescu şi Ioan aru şi Adria
morialistică), I De departe,
an şi nu crermaţii ştiinţifidespre situl a
ură
Lohanu
nţionat aici, asmarea vizualănumărul de presponsabiluluca „Lohanul”
4 de pagini allor apariţii! Plulozic, după la adresa: www
de abordaretaj, recenzie memorialistic
matica articolelie, filozofie, te revistele cută, pe paginul. urbe sau aşez
ii revistei sunitelor categori
n anume domerici, poeţi, ecoare, psiholog” are intrarea vin şi de la pevista în formdeilor vehicul
dere, aş găsi neite de către rfice acolo undca altor autor
, între autori, ariţii editorialr Codreanu (c
onologie), Cogie), Aurel
ebus), Petru Marcu (poez
an Butnaru Ion N. Oprea (
, cele mai muled că e vreuce de natură
arheologic Roul nr. 16, m
spectul copertă, până acumpagini al reviui de a at” să respire pele primului nuPrimele zece care publicaţw.lohanul.lx.r
e publicistică literară, comcă, dezbaterelor include şti
sănătate, mou acest profil. nă se armon
zaţi în alte lont, în cea mai ii profesional
eniu de cercetaconomişti, argi, medici, tradeschisă tutuersoane de fo
mat electroniclate şi a opiniecesară o mai redactori precde este cazul. Ari de bună cr
nume afirmae, aşadar un critică şi istorostin Clit (is
Cordaş (eBrumă, Eugezie), Constant(monografie)(publicistică)
lte articole suun număr în
arheologică, tăria – Pe Ru
martie 201
ei de revistă, m în două vaistei este revtrage sponsoe spaţii mai laumăr cu 130-1
numere au aţia poate fi citro.
sunt diversifmunicare ştiine, analiză, oiinţă, literaturăoralitate etc.,Alternându-se
nizează infor
ocuri din ţară mare parte h
le ori au o paare şi creaţie: rheologi, profaducători, elevuror celor interoarte departe, c şi care îşi aiilor formulateriguroasă sel
um şi o indicAsta spre a nuedinţă şi pres
ate într-un domatu pentru re
rie literară), Astoriografie), economie), Venia Faraon, tin Partene, Ş, Valeriu Nş.a.
unt semnate decare să nu din care notă
unc (Ciorteşti,11
color, ariante velator orizări argi. A 136 de apărut tită în
ficate: nţifică, opinii, ă, arte , fapt e cu o rmaţia
şi din huşeni, asiune cadre
fesori, vi ş.a. resaţi, dintre asumă e. Din ectare care a u duce stigiul
meniu evistă. Avram
Vicu Virgil Ioana Ştefan
Neştian
e Vicu existe ăm pe Iaşi),
menhBazggeolodescopseudBasar
număFrenţCornVăleaprezeNicobiblioDonoînsemmem„revi
localCostiAghe(VetrMateGafiţ
articoAtraggraficMultprin lucrâGrigo(psihVioribiosiG. MMunt
de crgândumora(Ştefzonal
p. 96
hirii preistoricga, cuptorul ogice la Sitooperiri arheoldocarst în Prabia etc.
În domeniuăr, având întreţescu, Carme
neliu Lazăr, anu, Neculaientările de carlae Ionescu, oteconomia (ose, Carmen mnările de c
morialistică (Vistă a revistelo
Vaste pagină şi medalioanin Clit (moeorghiesei (rişoaia), Adriei (Răducănenţa (Alexandru
Rubrica deole extrem gerea colaborăcă satirică estee doamne sunproblemele
ând într-un dooraş (doctor în
holog), Lilianaica Miron, Tstem primim
Marin, Cristinateanu, Săndiţa
Mai nou, p
redinţă prin înul românulu
alizatoare suntfan Plugaru, Tle ori pagini
ci din zona Hmedieval d
aia, vulcanii logice la situPodişul Mol
ul literar, poeze semnatari peen Angheluş,
Ioan Marcui Olariu. Inrte (Elena Ola
Lina Codre(Theodor CodAny Lazăr, Acălătorie (Bo
Valeriu Neştior”, rubrică a sni sunt acoperne istorice, reonumente despitalul din ian Butnaru ni). Lucian PIoan Cuza).
e ştiinţe econode riguroaseării huşeanulue, iată, un alt mnt semnatare ade educaţie
omeniu al edun psihologie), a Istrate, MioTatiana Boţu.de la doctorii a Câmpean, oa Avram..
Vicu Merlanpaginile de spncercările demui către credt mici îndrept
Teodora Fălciaeseistice (V
Huşilor, valulde la Rădu
noroioşi de ul Armăşeni –ldovei, peşte
zia are un loce Petru Brum Valentin Fu
u, Adrian Tan acelaşi doariu, Valeriu Neanu), istoriodreanu, V. NAngelica Marogdan Constian). Poate fsubsemnatei. rite cu informzultat al cercee practică r
Huşi), N(Pâhneşti –
Petrescu, (Re
omice este pe semnate dui Cristian Mamare câştig. ale unor mateşi psihopeda
ucaţiei şi învăMik Mihaela
oara Blesneag Informaţii Vasile Popovri de la Ange
n şi Costin Clpiritualitate co
mnitarilor biserdinţa în Dutare ale buneianu, doar) pre
Vasile Cociu).
l de apărare căneni, fenope Valea Să
– Muncel, caerile rupestre
rezervat în fiă, E. Faraon, urtună, D. Talaşman, Cormeniu se înNeştian, Ion Oografia litera
Neştian, Consrcu, L. Codretantin Donosfi semnalată
maţii de istorioetărilor susţinureligioasă), V
Nicolae BordEpureni), Magina Maria),
ermanentizatăde Aurel Coarcu prin lucr
eriale care suragogie, dumnăţământului: D
a Evelina, Ioang, Vasile Panddespre sănătavici, Melania Relica Cozma,
lit onfirmă apropriceşti de a înt
umnezeu, iar i cuviinţe. Pre
ezentări ale tra Este timp p
Lit
de la omene ăratei, arst şi e din
fiecare Ioana
Toma, rneliu nscriu Oprea, ară şi stantin eanu), se) şi şi o
grafie ute de Virgil
deianu arietta
Irina
ă prin ordaş. rări de
rprind nealor Doina n Iosif delea, ate şi Radu, Laura
pierea toarce
cele ea rar adiţiei pentru
încurmediar fipildăîncă.
parcucolabprezeBuza(1939encicTomaşi a pCostioeonbogaanonamplboliloînconechil
care sociosărbătrei ade mintenlectugreuttotod
teratur
rajarea învăţătiul rural pentr) tradiţiile loă, căci sunt pa
TheodFaptul că
ursul celor trboratori din enţa unor artatu („Problem9-1940)”, „Rclopedie a Roma („Preocupărprof. dr. Avrain Clit, nume
nologie, istoriată prin connimizate adeselu spaţiu esteor şi întreţinenjurător. Răzbibru în toate ş
Între cele tocmai şi-a în
o-economic şătorită la al 1ani de la aparmare, ce puterndentul ei, Vicură a Bibliottăţilor şi a eşdată drumul pe
ră
Lohanu
torilor şi a prru a scoate la ocului, aşa cuarticularităţi e
dor Codreanurevista noas
rei ani se argelita intele
ticole semnatma Basarabiei Români iluştrimâniei […]”)rile botanice aam D. Tudose de renume e şi critică l
nţinut, utilă ea (învăţături, e acordat recrea sănătăţii o
bate din conţinşi la armonie cdouă sărbător
nchis uşile, lăşi nu numa5-lea număr, iţia din noiemri poate aveacu Merlan. Dtecii „Mihai ecurilor, a înentru anii ce u
ul nr. 16, m
rofesorilor, chlumină aspec
um au procedetnografice zo
u şi Vicu Merlstră a câştigagumentează pectualităţii rote de prof. uîn context inti: Dimitrie C, prof. univ. dale lui Mihai sie, prof. dr. T
în domeniileliterară. Reviprin abundeavertismente,
comandărilor omului, animanutul lor un pecu Tot -ul. ri majore de sând în afară ai, revista „
făptuire nu tmbrie 2007. Aa „copilul de
Dumnealui a pRalea”, o
ncercărilor şi rurmează.
martie 201
hiar a preoţilocte (oricât de dat interbeliconale nevalori
lan at în prestanprin atragereaomâneşti, pr
univ. dr. Ghetern şi internaCantemir”, „Mdr. acad. ConsRacoviţă”) pr
Theodor Codre istorie, botista, afirmamenţa informa, pilde), din ca
pentru prevealelor şi a meermanent înde
la sfârşitul arăni adânci în
„Lohanul” a tocmai uşoarăAstfel s-a văz
suflet” asumprezentat în saanaliză sumareuşitelor, sch
11
or din firave
cii, de ificate
nţă pe a unor recum eorghe aţional Marea stantin recum reanu, tanică,
m, este aţiilor, are un enirea
ediului emn la
anului n plan
fost ă, şi a zut cât mat de ala de ară a hiţând
pentrgenerde la Vasilîncheobstaconvîn ari
Ox
Mottnasc
eminci o tviziumotiv
eminmanidăruivolup
trăiremarmparteiubirePoetu
O
p. 97
Tot ce s-a
ru continuarrozitate, momŞcoala „Miha
liu), luările deierea unei acolele, publicingerea că revia spirituală a
ximoronul
to:,,Nu există din cotrariile
ximoronuEminescuechilibru,
nescian nu estetreaptă de matunii poetice emve pereche: Er
Iubirea se înnesciene, remaifestărilor: tumirea deplină şiptatea.
Erosul emine: ,,Setea ursitmura de daltă”e, justeţea natuea ocrotitor seul crede în ,,or
O
împlinit în rea proiecte
mentele artisticail Sadoveanu
de cuvânt şi sperioade r
caţia îşi urmvista „LohanuHuşilor.
trăirii erot
Prof. Lum
plăcere fără dlor!” (Phaidon
ul face parte diu. Poetul este m are obsesia fu
e însă un joc gturitate a metaminescene, oxiros-Thanatos
ncadrează prinarcându-se prinmultul, nesaţuli necondiţiona
nescian înseamoare ce-o au d
”.(Nu mă înţeleurală a iubirii, enzuală. De fara de iubire”,
această direcelor. Diplomce oferite de uu” din Huşi (înschimbul de irevuistice. Dează cursul,
ul” este o nece
tice emines
miniţa Săndu
durere, deoaren)
in mitologia limereu in căut
fuziunii contragratuit sau un aforei însăşi. Eimoronul erotşi Dor-Timp.
ntre zonele elen acuitatea şi l, ardoarea, chată, frământare
mnă cunoaşterdupăolaltă/Lumegi). Poetul prmoralitatea im
apt, unica religunica în stare
cţie pare motmele oferiteun „cuib de vndrumător, învimpresii au m
Dincolo de încât se adân
esară faptă cul
ciene
ulache - Huşi
ece contrarile s
irică a lui Miharea unui
ariilor. Oximorsimplu ornam
Element de fonic presupune d
evate ale trăiriintensitatea
hinul, deznădeea, revolta, da
re, nu doar simmina de-ntuneropune, pe de mpulsului erogie este a iubirsă dilate timp
L
tivaţia e cu visuri” v. Ion
marcat toate
nceşte lturală
se
hai
ronul ment,
nd al două
ii
ejdea, ar şi
mplă eric şi o tic, rii. pul şi
să-l spartelăuntfericieminsensuunivenema
Actucosmtensiu
moarabsolregăsferici
promdeoarbucutrebusimb,,Era frum,,sing(Klei
aceeaafirmşi duun orcăutăpoatedeterse prdepăr
iteratu
subordoneze me, iubirea se retric este fragilirii se opune d
nesciană nu esturi. Şi totuşi, fersul….. Puterarginit” spre ti
ul erotic este comice. Iubirea se
unea dialectic
Iubirea aprorte devin o unilutul, deopotrisire a Paradisuirii.” (Sarmis)
Iubirea devimisiunea împli
rece fericirea uriei o umbreştuit să piară… Polică eros-moun vis mister
mos/ De-au trebgura împlinireist).
Clipa fericita tensiunea as
ma în acest senrere, e un cuvrizont, unul alării; al lui ce ee fi; al ştiutulurminat şi al pieoduce o confrrtărilor” simb
ură
Lohanu
memoriei, să dealizează în cli: dincolo de indevenirii inexote limpede, sefragila clipă drea erosului eimpii primord
onceput ca une consumă în
că a contrariilo
opie prin contritate. Dragosteivă fericită şi ului: ,,Chiar de).
ne iniţierea înnirii, dar şi trădurează puţinte de melancoPrea, prea era
oarte e guvernarios/Şi blând dbuit să piară” e posibilă a un
ă e acel timp cpiraţiei spre in
ns: ,,Dorul e şivânt al deschidl intimitaţii cueste şi ce nu esui şi al neştiutuerderii în cevaruntare din intolizează comb
ul nr. 16, m
dea un sens exipă, dar deplinncidenţa clipeorabile. Dar feenină, euforicăde împlinire coste şi cosmog
diali.
n eveniment cuşi dincolo de
or.
rast gândul neea este o clipănefericită, dare murim ajung
n misterul thanăirea dureroasn, iar conştiinţolie: ,,Căci vis
frumos” (Gemată de princip
din cale-afară/ (S-a dus amor
nei pasiuni sup
concentrat al infinit e dureroi căutare şi nederii şi totodatu depărtările, aste, al lui ce pului, al atracţia nedeterminaterior cu limitebustia morţii.
martie 201
xistenţei. Pe den Echilibrul ei, atemporalulericirea ă, ci grea de ontaminează enetică ,,dor
u rezonanţe efemer, prin
efiinţei. Eros şă de întalnire cr unicul drum gem limanul
natic. Erosul esă a limitei, a efemerităţii ul mângâios/Amenii). Ecuaţiiul melancolicŞi prea era de
rul). Moartea preme a iubirii
ieşirii din sineoasă. C. Noicaegăsire, şi plăctă al închideriial aflării şi al oate fi şi ce nuiei de ceva at”. În Stelele-e. Stelele ce ,,Denis de
11
e altă
l
şi cu de
e
A ia c: e tot e i”
e. De a cere, i într-
u
-n cer ,ard
Rougpentrcuvânproduvoluppoatede la dragoprocldurerdor”.vrea Carac
amaridealintra durervolupdurerFarmpentreternVianu
euthafi porlumeşi tu cădeaoximmetrusufertensiuPoetusine,
p. 98
gemont considru senzualitatentului, că oricuce la Eminesptăţi erotice, îne fi citită şi ca icoana iubitei
ostei deschidelamă un absolurea, interpretat ,,Contopirea să unească abcostea)
Oximoronulra conştientizaitate al iubirii în tiparele ide
ros exprimă ,,nptăţii, posesiunrea că această
mecul iubirii esru că ele îl resna caducitate au).
În Gemenii, anasic. Îndrăgrnit spre armo nici sfânt, nicşi eu / Cu-amoa să ţie un om
moronică a trăiru antic) în carrinţă. Sinteză unii dramaticeul laudă ,,aprodin încercăril
deră că ,,aprope. Ea adânceştce pasiune se nscu şi invers: mn Mai am un so idilă. Erosu
i moarte de lae un câmp de tut al iubirii, dtă astfel de T.contrastelor v
bsolutul cerulu
l este tensionaare a improbab
se risipeşte, dealului. Aspiranăzuinţa de a nea infinită şiă năzuinţă nu pste durerea peimt până la ad
a amorului, fir
starea paradisostiţii vinovaţ
onie şi în lumeci Dumnezeu/or atât de fără
m la celălalt”. Crii rămâne ,,su
re poetul descoa antinomiilo
e, trăirea contropierea morţii le şi încordăril
pierea morţii ete dorinţa, în anaşte din negamoartea este csingur dor, poul cu nostalgiia Ipoteşti. Forţtrăiri dureroas
de unde şi asocVianu: ,,durer
vine din faptului cu absolutul
at negativ în Sbilităţii idealudeoarece lumeaţie a ieşirii direaliza scopul
i totală, dar ampoate fi îndestntru personaje
dâncimea în carea ei veşnic n
siacă e contamţi sunt respinşea nefiinţei: ,,P/ Prea ne pierdă de margini şiCea mai desăvuferinţa dulceoperă o parador,poezia atingrariilor fiind oca o întoarcerle absurde ale
este un simboladevăratul senaţie”. Fenomenconexată cu oezie filozofic thanatice porţa pustiitoare ase. Eminescu cierea fireascărea s-a contopl că Eminescul patimei”. (D
-a dus amorulului. Nimbul dea nu mai poatin sine, farmel ultim al
mestecată cu tulată niciodatele lui Eminesare se dezvalunesaţioasă”. (T
minată de şi de Eden undPrea nu aveamdusem astfel di de nalt/ Nu s
vârşită expresi” din Odă (în oxală plăcere
ge ultima treapo trăire tragicăre a omului că
e dorului”.
L
l ns al nul se
ă ce rnea a
ă cu pit în u,
D,
l prin e te cul
tă. scu, uia T.
de ar m în de tot se ie
în ptă a ă. ătre
(T.Vregăsîn cadăruiiubirundeîntru îndurconc
de ad
intitupoem« , (cintrointitupresevrem
Perso
PrilejsimpiniţiaBîrla
Au pde aunui a prone-amstravnoasunii Româchem
Voluînfiindar ş
H
iteratu
ianu). Oda adseşte aici ,,comre instinctul mi frenetic existea implică abs şi voluptatea oprirea unui p
ra. ,,Farmeculeptelor parale
dâncime, al un
Bârla
arnicul scdăruit, reMoldove
ulează :. BÂRLm de dragoste cum îl numeşteductiv), - ce s
ulate Mari perei bîrlădene 1
murilor ( 2007
onalităţi mold
jul acestei noiozionul «140
ativa Primărieiad în ziua de 9
participat la accest oraş. Şi som este legaofesat, fie şi dm amintit de
vechi timpuri, ptre... ». Căci din cei plecaţâniei, prilej d
marea către ce
umul este închnţarea şi anivşi a Academie
H
ură
Lohanu
duce negarea emplexul lui Emmorţii se îmbintenţei. Extaticsolutul, trăireaextincţiei. Mo
preaplin suflel dureros” ca oele şi opuse cre
nei profunzimi
ad - “ Acest
al Mold
Constan
criitor şi publiecent, un nou ei şi, în specialLAD – Istorieînchinat aces
e în acel Cuve alătură celorsonalităţi ale1870-2003, ( 27),
dave (2008).
i lucrări îl conde ani de prei şi a Societăţ9 octombrie 2
cest evenimentpune autorul vtă de memoria
doar o perioade Bîrladul nospoate de la ce « Respectul şţi de aici, să fde a nu se despei de acasă «
hinat, în princversarea SEMei Bîrlădene .
ul nr. 16, m
efemerului prinmpedocle”, conă inexorabil că şi dureroasăa intensivă, auoartea este inv
eţesc pe care fioximoron eroteează sentime
i tipice creaţie
t oraş de su
ovei…”
ntin Ostap -
icist ION.N.volum închinl, oraşului Bîre ,cultură, amstui « oraş de vînt de interorlalte asemene culturii româ2004 ), Bîrlad
nstituie participesă bîrlădeanăţii de ştiinţe is2010.
t personalităţvolumului: « a locurilor dedă, majoritatestru ( s .n. )dinetatea de pămşi dorul de Bîrfondeze şi o reprinde de ceea
ipal, « Celor MĂNĂTORUL
martie 201
n mistuire. Seomplex al focucu dorinţa de ă precum ardeutodevorantă, vocată voluptu
fiinţa nu-l poattic, jocul entul unei coer
ei eminesciene
ud
- Iaşi
.OPREA ne-anat Ţării de Jorlad. Se
mintiri ) Este usud al Moldo
rpretare nea « poeme âne într-o istodul în presa
parea la ă « , organizatstorice, filiala
i legate suflet...Cum memore unde provinea celor prezenn cele mai
mînt şi pînă în zrlad ,i-a făcutevistă în Capa ce se chiam
două momentLUI ( 1870-18
11
e ului a se
erea, de uos, te
renţe
e.
a os a
un alt ovei
« , orie a
t, din
teşte ria ne ori nţi
zilele t pe pitala ă
te – 876),
p. 99 Lohanul nr. 16, martie 2011
Ioan Oprea ne invită, în finalul acestei introduceri, să parcurgem « ..şi tabletele din cartea de faţă, chiar dacă nu-s istorie pură « Iar aceste « tablete « aduc un plus de atractivitate paginilor de istorie pură evocate de autor. Multe dintre aceste « tablete « sînt inchinate Iaşului, pentru a aminti doar cele intitulte Iaşii vechilor zidiri pînă la 1821, Sărbători ale Iaşului sau După N.A.Bogdan...şi altul.
Primul capitol se intitulează 140 de ani de presă bîrlădeană şi începe prin prezentarea programului simpozionului din 9 octombrie 2010, la care autorul a participat cu lucrarea « Presa în vîltoarea totalitarismului « Capitolul II vorbeşte despre ACADEMIA BÎRLĂDEANU –ANIVERSARE 1815-2015 . Următorul capitol se ocupă de CĂRŢI ŞI REVISTE. Capitolul IV se intitulează Răsfoind în arhive, iar Capitolul V- Istorice- povestiri. Capitolul VI- IN MEMORIAM - este închinat celor trecuţi în lumea umbrelor, între care şi ieşeanul Ion Costache Enache. În sfîrşit, ultimul capitol se intitulează DESPRE I.N.O. ŞI CĂRTILE LUI.
Este greu să vorbeşti despre o asemenea carte în care autorul a inclus multe din gîndurile sale închinate locurilor şi oamenilor « din Ţara de Jos « şi nu numai .
Ni se vorbeşte despre cele două volume ISTORIA BÎRLADULUI (1998). Interesante sînt informaţiile referitoare la Tipărituri evreeşti din Bîrlad . Cu multă dragoste se fac referiri la satele din zonă şi la oamenii acelor locuri, pentru a aminti doar de sărbătorirea împlinirii a 550 de ani de la prima atestare documentară a localităţii Bălăbăneşti. Nu puteau lipsi referiri la satul natal Priponeşti. Deosebit de călduros se vorbeşte despre Alexandru Mănăstireanu, cel care, la peste 90 de ani, este autorul însemnărilor Călător ...prin vîltoarea vremii.
Se fac referiri la prezenţa lui Mihai Eminescu în Ţara de Jos, revizorul care a vizitat şcoala din Tansa –Vaslui (1875).
Se revine apoi la oraşul Bîrlad, rămas în memoria afectivă a celor plecaţi de aici şi care îl evocă în scrieri nostalgice de genul volumului STRÎMBA a fostului coleg şi prieten Sergiu Brandea (« Eu iubesc Bîrladul, sunt ceea ce s-ar numi « patriot local « , mă laud cu originea mea bîrlădeană peste tot unde este cineva dispus să mă asculte... »
.Nu este uitat nici oraşul unde « ...În perioada 1962-1968 fusesem la Huşi, un fel de şef al cancelariilor unităţilor administrative din oraşul şi judeţul Huşi....cetăţean cu buletin de identitate pentru oraşul Huşi... » Era prilejul de a vorbi despre Huşul în « Lumea cărţilor « . Oraşul moldav este evocat şi în alte capitole , precum Interesantul nostru trecut sau Teodor T.Burada despre biserica Sfinţii Apostoli din Huşi.
Autorul vorbeşte şi despre cărţile altor conderi, cunoscători ai istoriei acestor locuri. Un exemplu este referirea la volumul lui Ion Muscalu, - TAINA STEJARULU, cartea care « Ascunde « în ea istoria mănăstirii şi bisericii de la Bujoreni- Zorleni « .
Nu este uitat nici oraşul Vaslui, unde autorul a activat un timp, înainte de venirea în Iaşi (Cartea lui D.V .Marin naşte amintiri ).
Oraşului Tecuci îi sint închinate relatările intitulate Documente istorice tecucene. Autorul nu uită să noteze, vorbind de satul natal: « ...Avid după informaţii cu privire la satul natal – am spus în altă parte , sunt tecucean prin structura actuală administrativ – teritorială, Priponeşt-Tecuci- Galaţi... » Deasemenea a inclus în volum informaţii despre comuna Cîrja din fostul judeţ Tutova (Comuna Cîrja şi familia Cîrja...). Despre poetul Theodor Şerbănescu, născut la Tecuci în 1839, se vorbeşte cu respect şi dragoste în relatarea Cine doreşte...? (« ...Cine doreşte să descopere toate poeziile lui T.Şerbănescu şi să le înmănunchieze într-un volum ? »)
Revenind la Bîrlad, este reluată istoria tragică a destinului marelui filantrop Stroe Beloescu (1838- 1912), mişeleşte ucis de bandiţi în noaptea spre 21 octombrie 1912.
Ni se vorbeşte despre Bîrladul cu biserica în afara oraşului, despre Blestem patriarhal asupra Bîrladului. Să nu uitam cuvintele de început :
Literatură
« ...CînainŞtefaFerdRacosimboInterpcare funcţBîrlăcarte
Este ultimsimpînţeleJos «răsunvorbalumereciteîndrăcăruiMEM
Deci cu gîÎnceaobişn
IonPIM,
(Noedit
extinşi cusurpral unluminînţelecătre întâmadăug
T
p. 100
Cînd zicem Bîntaşii, la cei dian cel Mare, ddinand sau Mihoviţeşti... Multolul oraşului Bpretativ rămî au însemnat ţionării şi păstădeană, punctaea de faţa... »
dificil să vorbmă carte a sa, a
lu cititor, cuneg dificultatea« pagini închinnet în inima saa - să spunema umbrelor, Iesc cu strîngerăgit pe cel careia Ion Oprea MORII.
volumul BÎRîndul la versularca să mă chnuită, ci de o p
n N.Oprea, BĂ Iaşi, 2010 .
De la fote de toriale ale
heodor CVieru, Priediţie a m
nsă de criticul uprinde 7 caprins în ipostaznei mame pe cnă, de morepciunea dobâ
contemporanmplat şi după gând faţă de e
T
îrlad, gânduriin «Capitala
dar şi a Sturzehai, la Codrente nume, mai mBîrlad şi ne reîne nu numai fistorie şi cultutrării spirituluate prin mate
beşti – ca prietadică « în monoscător al lua de a includenate oameniloa generoasă. Cm - despre eloIon Costache re de inimă, de a scris CROi-a edita – po
ÎRLAD Istoriel eminescian: eme... ». Căciparticipare afe
ĂRLAD - Isto
fereastra blector
e huşenilo Prof. Lin
Codreanu, Dinceps Edit, Ia
monografiei crhuşean. Cart
pitole consistea de om zgud
care o nemureralist care ândită ori de luni. Criticul amoartea poetu
ediţia din 200
le ne duc la Ţării de Jos «
eştilor, a lui Cni, la Epureni,mari sau mai meferim cu mînfaptul de isto
ură la Bîrlad ui care înseamerialele pe car
ten al autorulud critic ». Vorcrărilor lui Io
e, pe lîngă refeor şi localităţiCititorii vor înţogiul adus ieEnache , pag
deoarece şi eONICA DE LAostum – manu
e, cultură, am« Cînd amintii nu este vorbafectivă la o ope
orie, cultură,
bibliofilulasupra
or, în anu na Codreanu
Duminica Maaşi, 2010, 346ritice este revătea se deschidente în care Gduit de furtunileşte în versu-i,adună-n picuptător adeseaa fost receptului, survenit4 alte trei sub
cei care au fo« la vremea luCuza sau Car, Pălădeşti ormici, au rămadrie la ele... re, ci şi momeîn cazul creămnă Academire le cuprinde
ui - despre acrbesc, deci, caoan N.Oprea . eririle la « Ţailor ce au avţelege că este şeanului trecu
gini pe care leeu l-am preţuitA BUCIUM şuscrisul intitul
mintiri trebuieirile-n trecu / a de o lecturareră de suflet..
amintiri, Ed
lui (II) apariţi
ul 2010)
u - Huşi
are a lui Gr6 de pagini. Aăzută şi substde cu un ArguGrigore Vierule istoriei, de , de poet dătătături sentena lovit mişeleiv la ceea că în ianuarie
bcapitole în Pe
Lit
ost ui rol I, ri as
entele ării , ia e
eastă a Şi îi
ara de vut
ut în e t şi şi lat
e citit
re ..
ditura
iilor
rigore A doua tanţial ument u este fecior tor de ţioase şte de
ce s-a 2009, eriplu
criticintraexege„biogDe afaptuîn msurprpână PaidAforiCarterămâVierupoet şi aupoez
Lumeste Argurespeacestde ptotodrăsto
volumînscrCostaalţii, bibliocapitonoadescofost expristilul
eratur
c. Demne de rea în „canoetice. Theodografie interioaaceea asistămul biografic şi monografie. Srinse într-o „
la confruntdeuma, Elemismelor se adea atrage prinâne un punct u, cu atât maica daruri de tografele de pii ori vorbe de
mea cărţilor, Eeditat de Bib
umentul semnect proverbialtui volum: scope cărţi, întrudată „înscrisurarnă tot ce se
În prima parm au în vederise pe cărţileache Olăreanu
precum şi dotecă. Alte 1tolul Înscrisurare” a bibliotoperi simultanmartor, respeimarea caldă lui propriu. E
ă
Lohan
reţinut rămâonul literar”, or Codreanu eară” promova
m la o relevarelementul ar
Sensibilitatea „creştere” dialtarea cu moa
mentele şi Ddaugă ca un
n vocaţia de pesenţial de
i mult cu cât dragoste de fr
pe cărţile oferie duh.
Ed. PIM, Iaşiblioteca Muninat de Constal pentru instioaterea la veducât „conţin ri care întregeştia” despre a
rte, Mărturii ere reproducere oferite în mu, Theodor Code pe cele p27 de autogrri memorabiletecii, un aden importanţa ectul şi dragoîn cuvinte armlesne de recu
nul nr. 16,
ân cele Zece urmat de Ul
este practicanat de criticul re a permanertistic vierean,şi profunzi
lectică, de laartea, pe paDuminica M
capitol nou prozator a crit
cercetare a varii creaţii a
frate şi simţireite de Grigore
i, 2010, 192 dicipală „Mihaantin Donose,ituţia „carte”
dere a autogradocumente r
esc imaginea autorul cărţii o
peste timp, rea autografelmod direct bodreanu, Valeprimite prin rafe constituiee, toate preluevărat jurnal evenimentulu
ostea autorulumonioase, „launoscut adres
martie 20
argumente pltimele consemntul conceptulGeorge Muntntei împletiri, element domimea poetică a mirajul coparcursul capitMare. Comen
în această eticului, dar exoperei lui Gr
au rămas risipe românească.e Vieru sunt a
de pagini. Voai Ralea” din , bibliotecar c, lămureşte s
afelor şi dedicrevelatoare”, autorului sau
ori al donaţiei.
alcătuitorii alor (697 la nubibliotecii de riu Neştian şi diverse donae materialul puate din „Cart
în care se ui cultural la cui pentru insta vedere”, spearea frăţească
011
pentru mnări lui de teanu. i între minant
sunt ilăriei
tolelor ntarea ediţie.
xegeza rigore
pite de . Până adesea
lumul Huşi.
cu un sensul aţiilor fiind,
u chiar .
acestui umăr) către mulţi
aţii de pentru tea de poate
care a tituţie, ecifice ă a lui
Grigode anepigrlepădCondIvăneMoldmorţi
Exemincluîncheexemliterasă neRaleadecem
CostC.B.RînfiinCercurespecarte Militbiolo
p. 101
ore Vieru: Frani şi tot de aramei lui Ştefdăm şi noi deiele de altăescu: Doina dova, sfânta ilor, a-loi secr
mplele ar puuzând repere eie cartea, ce
mplare, deşi sară româneasce gândim deja a”, menţionâmbrie 1942.
in Clit, MihR.N. (Intervennţare, Editura ului Militar dectiv, colonel)
omagială, ce tare 01776 Hogică şi chimic
atelui Puiu Datâta vreme mfan Cazimir: So pată./ Da
tă dată?, ori (dorul de Mceea-n violetret!
utea continuabiobibliograf
, din păcate, singură poate că întâmplate î
la un momenând că instit
hai Gheorghnţii la dezastPIM, Iaşi, 20
din Huşi, aut) au editat, dumarchează 60
Huşi, cu specă”.
Donose pe carmi-i drag! , oSe mai întâmpar unde-s to
gravitatea vMoldova) ! m
t, i-aţi sfinţit
a, desigur. Ufice ale auto
a apărut în atesta oricân
în urbea Huşint aniversar altuţia a fost
hiu, Bataliotre) din Huşi010, 120 de ptorii (cu rangupă cum din 0 de ani de la ecialitatea „P
e-l cunosc deori ironia subplă din condeotuşi, dragii versului lui
m-a prins dort trupul şi v
Un Supplemerilor de autonumăr bicisn
nd fapte de iilor. Nu e prel Bibliotecii „M
inaugurată l
onul 202 Api. 60 de ani pagini. La iniţgul de profestitlu se obserînfiinţarea Un
Protecţie nuc
Li
2000 bţire a ei,/ Să
mei,/ Cezar
rul de vorba,
entum ografe nic de istorie matur Mihai la 11
părare de la ţiativa sor şi, rvă, o nităţii
cleară,
CostMoldDescal Hude Csub colongreutfaptegenerGheoProbpersostindaniveîmbova inMilit
PaginatestaistorisfinţiDuhuloculbroşu
iteratu
tin Clit, Schitdaviae meridiochiderea cu binuşilor, pune s
Chimie din Husemnul cinst
nel, locotenentate conţinutuele militare aleralii Dumitru orghiu, Ştefaabil, multe dionalităţilor hudardul „Cinsteersar precumogăţită cu o icontra, volens-notare din Huşi.
ni documentaarea documenicului N. Iorgairea bisericii ului Sfânt”(1 lui. Anexele (urii. Prof. Co
ră
Lohan
tul Mera din onalis XXX, 2necuvântarea sub semnul cruşi. Cadre miltei, onoarei nt colonel, loului articolele unităţii. Men
Roman, Floran Iancu, Dintre aceste nu
uşene. Se alătue şi onoare”, m şi profesoonografie adeolens, în bibli
are despre istontară din 180a, apoi din 18schitului din
iulie 2007) (pp. 19-21), cstin Clit se/ n
nul nr. 16,
judeţul Vaslu009, 21 de papreasfinţituluredinţei faptelitare cu gradşi profesionaocotenent, mor care omanţionăm doar crin Surdu, Va
Dumitru Prunume ar putea ură acestora alexprimându-şori, preoţi, ecvată, marcheografia evenim
oria schitului 04, după ded831, atestarea
Drăgeşti, cu în comunitaonfirmă comene învrednice
martie 20
ui, Extras dinagini. ui Corneliu, eple Unităţii M
de diferite, obalismului (ge
maior, căpitanagiază institucâţiva dintre a
asile Ignat, Crnache, Ion R
intra în dicţiolţi slujitori unişi gândurile lapsihologi. Cează evenimenmenţială a U
Mera, începâducţiile din spcatagrafică, phramul „Pogoatea ortodoxientariile istorieşte, a treia o
011
n Acta
piscop Militare bţinute eneral, ) dau
uţia şi autori, ristian Rizea. onarul iţi sub a ceas
Cartea, ntul şi
Unităţii
ând cu pusele ână la orârea istă a ice ale ară în
acelaultim
Lucipasiuargumconştdintrefamil
Asta împreprofeîmpleLucrabiogrfamilaprop
Tal luial loDornUniv
moto2010cunocalificintrodcerceproceacestcă sconţinînlesnştiinţi
p. 102
aşi an 2010, cmul, desigur.
a Odochian,une, o viaţă, ment al faptutiinţa neamulue cei dragi alial.
se şi doreşteună cu nepesoară la Coleetit în elaborarea este strurafice, consislial, mai apopiate/ urmaşilo
Toate converg i Adrian Odoc
otului republicnei, lector laversitatea „Al.
Paul Danioarelor cu ard, 240 de pagaştere a unucaţi în domducere, autoetare, obiectiesului de supt domeniu, au
structura cărţnutului în 7nesc cititoruluifice căutate.
cu un fapt de
, Viorica O (fără ed.), ului că Adriaui său, chiar au trecut 10
te, conform poata profesoegiul Agricol „rarea cărţii mucturată pe stent alternati, Gânduri…,or, colegilor, p
către intenţiachean, profesocan de hochea Facultatea I. Cuza” din I
el Şuşnea, dere internă înini. Studiul dlui cod, întrucâ
meniul motoaorul iniţiază vul central
praalimentare utorul acestor ţii este foarte7 capitole teui interesat acSe pare că e
cultură a zon
Odochian NecIaşi, 2010, 9
an Odochian dacă de la
ani, este ace
Mărturisirii orului, Viori„Dimitrie Canmultă dragostdouă aspectete cu fotogr, Amintiri… prietenilor, fo
a de a realiza uor de educaţieei pe iarbă la
de EducaţieIaşi.
Supraalimenn patru timpi,ui Paul Danieât se adreseaarelor. De a
cititorul asual lucrării fi acustică”. N note se limite riguroasă
ematic disipaccesul la cunoeste abordată
nei vasluiene.
culau, Un o94 de pagininu a dispăruplecarea defi
eastă carte de
soţiei Lucia,ca (azi, Nec
ntemir” din Hute şi recunoş
e. Mai întâi, rafii din albaparţinând ruştilor studenţi
un portret come fizică şi anta liceul din e fizică şi
ntarea acusti Editura PIM
el Şuşnea impază unor specaltfel, în sucupra direcţieind „generaliefiind speciaează în a conşi că dispu
ate în subcaoştinţele tehn tehnica „bulg
Nu e
om, o i. Un ut din initivă e tiraj
, care culau, uşi), a ştinţă.
Note bumul udelor i.
mplex trenor Vatra sport,
ică a , Iaşi,
plică o cialişti ccinta
ei de zarea list în nstata nerea
apitole nice şi gărelui
de zfenommotoantreînţeleştiinţi
noteldidacAnexdau doctonou orien
Dumtocmpasărciupeîn vaau sînsuş
F
zăpadă” caremenelor de
oarelor cu aenează în avaegerea în sucific.
Consemnare explicative
ctic precum şxe sunt alte elgreutate stud
orat) aduce înnume de ce
ntat către un no
F
E
ebruarie. dimineaţă Răducănen
minică şi unii cmai noi iar alţ
re ruptă de laercile-magazinara lui 2010 şsăpat groapa şindu-şi schel
F
Lohan
e, începând undă de p
rdere internăalanşă numeroccesiune mod
rea unei bibli din subsolui ilustrarea grlemente de dediului. Apariţian arealul tehnrcetător – ingou domeniu d
Fiii satulu
Elena Olariu
Douăzeci allocuitorii
ni păşesc grăbicumpără, geruţii mai vând ca gura copiilorn zahăr, ulei ci oamenii,dup
a sub picioala din fier, a
nul nr. 16,
de la primupe traseele ă, până la oase conexiudulară a mec
ografii aferenul paginii, carafică existentemonstraţie şa acestei cărţnico-ştiinţific şg. dr. Paul D
de cercetare şi
ui
u – Răducăn
le lunii, anusatului Baziţi spre târg să
ul pătrunzânducâte ceva: our, de pe urmachiar şi făină. pă revoluţie, uare prin distinstalaţiilor cu
martie 20
ul capitol, Sde distribuţieultimul, Conni ale gândiricanismului teh
nte fiecărui caaracterul instrtă pe parcurs i argumentareţi (în fapt, tezşi cultural zonDaniel Şuşnei aplicaţie.
neni, Jud. Ia
ul 2011. Dzga din coă-şi facă piaţau-le prin haineuă, lapte, brâna cărora să ia Seceta a fost
uşori în credintrugerea solau ţevi din alu
011
Studiul e ale ncluzii, i spre hnico-
apitol, ructiv- ori în e care ză de nal un ea – ,
aşi
Dis-de-omuna a: este ele nu nză, o
de la lungă
nţă şi-ariilor, uminiu
care uscăc
ţăranplătepentrfăcutGrecsă prdărâm
suspiîn câîmpletelefofim oamesa vase înîntine
satul Pârâupentralţii, să valtcinS-au străbuadesede prmode
scaunfireştumplbuni;furnipreoţuneleBiserBiseraşişdgrăbia ruacasăparohbisercuviibucat
p. 103
menţineau ciune şi, vai, a
Cum nimn român, când ască dările laru cele câteva t aripi şi zburia, Franţa, Amrivegheze casemându-se…
Căci, odain”, fiii satuluând mai dau eticesc limba,on la „Alo, Eu„loiali” ţării
eni…Dau sfatuadă cum mai antoarcă acasăerească bătrân
Este DumBazga se pe
u, după 40 anru sat: unii sunplini de sine,
vină cine-o vneva!…Că rom
dus vremuună şi femeiea rămâneau creţuit de popernă care fuge
Biserica nele - pentrute. Şi-au luat lut biserica d; nici măcar cărime!... Sauţii invitaţi. Măe făcând excerica Romano-Cricii, Sfântul
derea, biserica iţi, merg să seugăciunilor daă, să facă cinhii se întorc icii, când se îinţă şi poate grtă de vreme d
culturile agaşteaptă să vin
meni nu are inîi prinde, nic
a stat sau să orătănii din b
rând s-au stabmerica chiar, aele unele, pre
ată plecaţi înui nu s-au mai
câte un telef, nemaiştiind uropa!” de la
în care ne-uri „părinteşti
arată pământuă, să înceapănul sat…
minică şi la Btrece un evenni de preoţie,nt trişti – se în, sunt dornici vrea sau trimmânul modernurile când stia româncă ecu buza umflaporul român: e de propriile-i
este plină: du bătrâni rând
băţul, unii câdin inima satula hramul Bi
u dacă era, eră uitam la ma
es de modă şiCatolică: la „Altar este peste plină: se
e roage. Alt star, cu siguranţnste satului: P
aici, în iniîntâlnesc, se rraţie cărora De cataclisme…
gricole în vină „banii europ
nteres să-i deai nu ştie ce sămai cumpere bătătură. Plodbilit care încoaici, satul – îmea mari şi goa
n lumea „fări întors… Eurfon la „neamromâneşte saRadio Iaşi priam crescut şi” celor de acaul străbun şi ceă o viaţă nou
Biserica „Tutniment aparte, predă ştafetnvăţaseră cu b
de schimbaremite de „susn este schimbtejarii de alt
era dorită şi ată cei care râv
femeia. Comi responsabilit
de o parte şduite, sunt ocârja, după putiului cum nu sericii nu vedrau din alte saasa de oameni, mă gândeam„Sf. Ap. Petru plin de preoţe ţin trei slujbetil de închinarţă, mândrii căPreoţi care-şiima Răducănroagă şi petre
Dumnezeu ne …
iaţă pe vrempeni”.
a la vreme biă facă cu aceşt
un sac de bdurile au crescotro: Spania,
mbătrânit, rămâale, altele, ap
ră de întristaropenizaţi, dinmuri” şi atunau mai dau câin care ne învşi ne-a formasă dar nu se e-ar trebui făcuă şi, mai ale
turor Sfinţilor: părintele Pe
ta: sărbătoare lândeţea părin
e; ca şi în pos” numai să bător ca şi vrtădată apăraurespectată devneau la bunu
mparativ cu fetăţi…
şi alta a naocupate: de bănţa financiarămai fusese ddeai atâta amate, venite odani, femei şi băm la creştinii şi Pavel” – hrţi – fii ai sae pe zi şi oamre, alt mod de ă li s-au întori duc viaţa la
neniului la hec: decent, cutot apără de o
me de
ietului tia: să boabe
cut, au Italia, ânând
proape
are şi n când nci îşi âte un vaţă să mat ca
întorc cut: să es, să
r” din etrişor
mare ntelui, olitică:
vină emea.
u glia e toţi; ul atât femeia
osului, ătrâni, ă şi au de ani
mar de ată cu ărbaţi, de la
ramul atului;
menii – trăire
rs Fiii a alte ramul
u bună o bună
lumeunul,învăţau ajfilozoslujeblestdinăuvremdupăgoi dmilossă-şi Dum
unii, dinaijoaceca nuscenapentrîn alt
să apeste lloc să
Satul Bazea, a devenit , dar nici unţătura hristică:juns în Ameriofie, sunt inşte Bisericaemat!...Uşori untru, se afirm
me în vreme laă care începe cde sentimentestenie, nici unaducă în sat
mnezeu…
Sfânta Liplină de sine
inte regizat, ae pe altă scenău cumva specariu în care acru că se grăbetă parte a satu
O mamă, prindă o lumânla locul bine şă roage pe altu
Lohan
zga nu mai Răducăneni.
nul nu şi-a în: buni, inteligeica, în Franţa
novatori dar na Ortodoxăîn credinţă, p
mă cu bunurilea Sfânta casă clevetirea; sune, goi de trăinul, dar nici ut fiul – PRE
turghia s-a îne şi aroganţă,artiştii urmândă, dar să-şi du
ctatorii să se pctorul principaeşte regizorul. ului…
stabilită de vnare pe care sştiut şi mâna, ul, mai tânăr s
nul nr. 16,
are nici numCât despre
ntors privireaenţi, dornici s
a, în toată lumnici unul PR, de parc
poate laşi sau me lor materiala Domnului –
nt pe dinăuntrire creştină, s
unul nu a reuşiOT, ca jertfă
ncheiat cu un , pentru alţii; d, conform roucă rolurile pplictisească. Sal nu este lăsat
Mai are de p
vreo cincizecis-o pună în feş
numai piele să o ajute, apo
martie 20
me: vechi de „fiii satului”
a şi gândurilesă se afirme, amea: predau şREOT. Nimencă satul amai degrabă gle şi se afişeaz– Biserica din
ru ca şi pe dinslabi în crediit – nu s-a încă de mulţumi
gust amar – pparcă un sce
olurilor primiână la capăt pau, să adoarmt să-şi termineprezentat o sc
i de ani în satşnic. Acesta nşi os, îi tremu
ostrofează:
011
când ”, nici e spre aceştia ştiinţe, ni nu
ar fi goi pe ză din n sat, nafară: nţă şi
cercat, ire lui
pentru enariu ite, să pentru
mă. Un e rolul cenetă
t, vrea nu mai ură: în
bătrân
tare:
speleCredochiutimpuavemele si
o teamcare din ubanudornisunt face fruntfrateljuru-cei amajospre mai sau…
Preacînţeleînchisimp„Fac
Iisus foamînţeleIubir
cheam p. 104
- Ce boala?
Greu de imnă blestemă…
Alta, pentr
- Îmi vislujba
Nu mă pot
- SlujbaAtunci, alt
- Apăi, noune înconjo
Aşai! Păce de tină dacăinţă şi Rugăciul minţii dacăul liber ni-l oc
m, sau doar unimfonia lăuntr
Mă opresmă lăuntrică meste împopoţ
urmă, care, prl, abundenţa ice de a se afimereu în umpe om, nu cae, nu înţelele mai mic ce i; scund sau v
a căror credinritatea; ei nu plume, să obsestrecoară cătr
…nu asta inter
Mă oprescurata Născătoege iconograinăm – care slă, fără ghiul
ceţi ce vă va sp
De ne-amcare tăcut ca
mea şi setea epciune, crede vom învinge
Pământul mă: „Lăsaţi c
? Da’oar ocna-
maginat! În Sf
ru că nu-l vede
ine să mă sui pa… abţine şi interv
a se trăieşte nu ă bătrână, tanti
uă nici în Sfânară…
catul ne înconă nu noi înşineiune? Cine să ă nu suntem cupă bârfa zilnnii, şi urechilerică a inimii: I
c cu privitul –mă cuprinde vţonată femeiarin haină vreazilnică…Poat
işa, poate din mbră, mereu paracterul; banepciunea; păm
se lasă păgubvoit plecat pennţă stă în funcprivesc pe nimerve de sunt pre o icoană –resează.
sc cu privitul oare de Dumnfia răsăriteanse mai închinluri, îndemnu-pune El!...”
m uita la Cartea şi pământulşi, discret,
inţa, speranţăe!...
nu-i a nostrucopiii să vină
-n tine, nu stai ţ
fânta Biserică,
a pe părintele p
e scaun, să văd
vin:
se vede… Catinca, apreci
nta Biserică nu
njoară; cine îne cu ajutorul ne lumineze stabili în trăinică, conturile
e, astupate, nuIubirea?!..
– sunt scundă,văzând masa da-mamă a zilea să-şi exprimte flămânde, cauza aglome
pe ultima lininul şi starea mmântul – chiabaş văzând atântru a nu mi secţie, stau în fmeni. Arareoripriviţi; apoi c
– nu se închin
asupra Măicunezeu – Fecioană, sărutândună, am vedea-i matern: „A
ea Sfântă din l ne dă atâta îndeamnă: nă, raţiune, răb
u! Cu mâna întla Mine!” C
ţapănă acolo!
în plină Liturg
protopop zice c
d ce-i în faţă!...S
iază:
ne tace gura. P
nsă ar trebui lui Dumnezeufaţa şi să vede
irea lăuntrică,e altora – că nu lasă să curgă
, şi-mi plec frude materie primlor noastre –
me starea matepoate avide,
eraţiei…, cei se de plutire;
materială te scar şi paraginâta ură şi dispe observa lacrfaţă: sunt privi, aruncă o oc
coada ochiuluină: nu ştiu, n
uţei noastre sara Maria: dac
u-i mâna câna prin mâna-iAscultaţi-L!”.
Mânuţa Prunroadă, ostoin
numai prin sbdare, rugăciu
tinsă, PrunculCând spune ac
Li
ghie, o
cu glas
Să văd
Păcatul
să ne u prin em cu , dacă noi nu ă prin
untea: mă cu parcă
erială, poate
scunzi haina cot în
nă, nu preţ în imile:
viţi de headă i li se
nu vor
sfinte: că am nd ne i fină, Sau :
ncului ndu-ne tudiu,
une şi
l Iisus ceasta,
îndeaNimide rulunguDe C
în juralbe
simpnouăsunt rămaSfinţprimievende tacest
cu vovă vrorbitminţicunocorabCostiDomMunţcapit
CnevodiscipSigadpr. Iclopo
iteratu
amnă la învăic fără Credinugăciune şi drul pelerinaj ai
Clemenţă şi Ru
Acestea nrul Scaunuluisau înnegrite…
Mă opreslu: un bătrânăzeci de ani, p
preoţi parohias bun de la ţiei Sale prin i cheia vechiuimente şi sufeot neamul cteia, a uitat de
Celălalt, oce de tenor, reu!...”; privee, nu mai plâii şi vorbeştescut mari feţbia din satulică căruia i-
mnul a părintelţii Sucevei. Dtălă! Era om fi
Cum necazuriit să plece lplina bisericiidim pleacă dinIlie Popovici.otniţă la cimit
ură
Lohan
ăţătură. Nimicnţă şi Iubire! agostea noastci pe pământ, ugăciune. De R
ne vor forma Ceresc unde
…
sc din gândir, uşor dus de
priveşte la persi care, din dif
părintele Peuşa din faţă
ului locaş de cferinţe, primulcare, contopine sine, de fami
sprijinit de faspune din pri
eşte bătrânul lânge. Nu mae tăcând…Înţe bisericeşti Bazga: păria urmat fratlui Valucă a vDupă ce-a tremin…I-a luat lo
ile s-au ţinutla Deleni: aici adventiste. Cn parohie, călu. Tânăr şi ptirul satului, d
nul nr. 16,
c fără învăţăPământul, să
tră. Omul, să-ş are nevoie deRăbdare şi Ra
caracterul; ac, într-o zi, ni
re privind la e spate, ce posonajele din fferite localităetrişor, să fiedar şi la păriult. Unul modl care s-a conndu-se cu Bilie, de bucurii
amilie şi cler, ivire: „Dacă vla cei doi şi ci poate plâng
n lungul pelecare au cârm
intele Ciocârtele Valucă. venit preotul Gminat casa paocul părintele
t scai de bieci avea să în
Cum noul preougărindu-se, v
plin de energdin celălalt cap
martie 20
ătură şi discidăinuie are nşi ducă scurtue Credinţă şi Iaţiune!
cestea ne vor se vor citi tăb
un foşnet apoartă în spate faţa Sfântului ăţi au venit săe martori ai intele nou, cadest, greu de anfruntat cu necBiserica şi neile pământeşti
cu tonusul rivoi nu mă vrecu ochii afundge. Vede cu oerinaj pământmuit cu dem
rlan, apoi fiuDupă plecar
Goreţchi tocmarohială, a plePetrişor.
etul părinte, anveţe multe ot din sat, părvine la cârma gie, ridică o păt al satului.
011
iplină! nevoie ul sau Iubire.
aduna bliţele
parent peste
Altar: ă-şi ia ieşirii
are va ani, de cazuri evoile i.
idicat, eţi, eu daţi în ochiul tesc a
mnitate ul său rea la
mai din ecat la
a fost de la
rintele navei nouă
Apoi,
alţi şcuprişi dedin nemuBiserprin rruginşi exteclez
vechiatât dIrimicataccunoştiut Dum
„aleştare reconBazgşi colocaşdin ssepteîşi săDomsă fie
toate trăias„plannu puapostsatisfmanimaterîmpanu s-de ododihn
crediAtotponestputea
p. 105
apte ani de minşi de evenima în cap – ch Occident.
uncită părinterica din Dancrevenirea la P
nite de pe acopterior şi ridica
zială.
Nenea Irii de ani, are cde simbolisticia a cunoscutclisme sufleteşscut cum, nim
îndeaproapemnezeu. Cu sig
Dar, realii” Domnuluis-a mai înt
ndiţionat pictuga şi ridicat şi ntribuţia beneş nu a primit asat pentru aceembrie, la Naşărbătorea hra
mnului, cel de-e de fapt prim
Nu i s-a colţurile sate
scă pe viu evnul de acasă nutea fi resfinţitrofând biserifăcuţi că şi-auipulat, s-au rărial şi bănesc
ace sufletul; Dau putut ara pdihnă cum şi na trupului şi l
Oamenii inţă, mai ales puternicul; trtă, lume care a schima munţ
muncă şi întoarmentele revoluhiar şi în SfânUimit de se
ele, dezamăgicu. Locul esteParohie; începeperişul biseriarea acelui pră
imia - dascăchipul aidomae din Biserict foamete, suşti. Nimeni în
meni, afară de e plânsul l
guranţă!
lizările pămâni; cum nu întotristat „părinura interioară„Prăznicarul”
evolă a creştaviz de resfinţest evenimentşterea Maicii mul, s-a înce
-al doilea hrammul…
bucurat sufleelor megieşe şenimentul, au
nu se potriveaită din varii mca şi clerul; au îndeplinit săcit în credinţc a fost doar
Dumnezeu a dapământurile dioasele bătrânliniştea sufletu
au nevoie deca fiii satulu
rebuie să crefără rugăciunţii din loc…
rcere la credinuţiei de la 198nta Biserică, etea acestorat, pleacă la ocupat de păe demersuri decii, refacerea ăznicar cerut d
ălul, pentru ca unui sfânt dă. Ca şi părin
uferinţă, cutrensă, afară de dascălul biser
lăuntric al
nteşti se fac otdeauna primnţelul” că „aă şi exterioar” cu ajutorul ptinilor din alteţire. Mult se p: urma ca întDomnului, câercat resfinţirm - 8 septem
etul; plină de oşi fii ai satuluu căzut în deza deloc cu cel motive! Au pleau plecat acassarcina…Oamă: munca benapă de spălatat ploaie multin toamnă. Av
nului dascăl Irului…
e Dumnezeu!ui să-L slujeaseadă într-o lune, post, credi
nţă a sătenilor89, sunt în stapentru nişte f
a după agonIaşi, azi parărinţelului Pete schimbarea picturii din inde înalta cond
că el este bădin picturile mtele Petrişor, n
emure, inundapărintele, nu ricii din Bazgpărintelui.
prin trimişimisse „carte veabia terminatră a Bisericiparohienilor de localităţi, Spregătiseră oatr-o sfântă zi ând Biserica vrea actualei c
mbrie al fiecăr
oameni adunaui veniţi „acasznădejde văzâ
din târg”: Biecat acasă oamsă şi ceilalţi,
menii însă, uşnevolă şi sacrit ochii unora; tă, atât de mulvea şi acesta nrimia are nevo
Să se întoarscă îndeaproaume bună, linţă şi iubire
Tr
r care, are să-foanţe
niseală roh la trişor; tablei
nterior ducere
trânul murale nenea aţii şi i le-a
ga, n-a Poate
ii sau erde”, tă de ii din
din sat fântul
amenii de 8 veche
case a rui an,
aţi din să” să ând că serica menii, poate şor de ificiul să le
ltă, că nevoie oie de
rcă la ape pe liberă, nu va
Motopoateavut-
proposensumai ateritocontaacestfaţă naţiodestinşanseaspiraproa
identdeoserând.ar dozestrfolclo
pestecautăse înabanodată
Grosoriginmică
găseaoport
D
radiţii
– prilej
Înv. Vasil
o: „Folclorule învăţa drag-o poporul no
upă evendeschis linimagin
orţii. A înceuri: din exteriales în sens inoriul patriei nact cu civilizatora plecând d
de restul Eonală pentru naţie. Cu câtele de realizaraţiile de realiape de îndepli
Din acestitatea naţionebire de alte n. Totuşi, parteori-o unii dinei naţionale sor românesc.
În cercul e ani: de Crăciă cât mai mulntâmplă mai donarea plaiuă cu trecerea t
ul românilor ne latină: Italiă spre Grecia,
Covârşitoască un rost tunitate călcâ
D
Lohan
Folc
j de mând
liu Ion, înv. M
l constituie o gostea de ţarăostru în clipele
nimentele petlarg graniţele
nabil sau greueput o migraiorul spre intnvers. Mare pnoastre au siaţiile în care dintr-o ţară înEuropei, au
a se integrt această integare profesionaizare pentru cinire.
st punct de vnală în modnaţii care şi-o e din identitatentre ei. Ceea se referă în p
de prieteni riun, de Paşti, te informaţii frecvent, m
ului natal, fetimpului.
emigranţi s-aia, Franţa, SpaGermania etc
oarea majoritaîn ţările adop
ând alături dnul nr. 16,
clorul
drie româ
Mandrea Lum
şcoală de pată, atitudinea e cele mai gre
trecute în 19ceea ce a fav
u de prevăzut aţiune de poteriorul graniţparte a românimţit o liberts-au aciuat. M
nchisă, mult mcăutat sa-şi
ra mai uşor grare se faceală şi socială care ei au şi p
vedere romând vădit şi n
păstrează maea naţională n
ce rămâne cprimul rând
restrâns, se evmomente în cdespre ţara pă
mai intens în enomen ce sc
au orientat toania, Portugal. sau ţări din a
ate a româniptive, alţii în
de legile şi o martie 20
ânească
miniţa - Huşi
triotism din camorală pe c
ele din viaţă”
Emilia Co
989, Româniavorizat un fenla adevăratel
opulaţie în amţelor Românie
nilor care au ptate fără limMarea majori
mai puţin dezvpiardă identîn societăţil
mai rapid cudevin mai m
plecat din ţar
nii îşi pierd necondiţionat ai multe genernu dispare oricca fond genela ceea ce ţin
vocă obiceiurcare îşi fac vizărăsită. Acest
primii ani cade în inten
otuşi spre ţărilia şi în măsuralte continente
ilor au reuşit să au ratat acobiceiurile lo
011
i
are se care a
omişel
a şi-a nomen e sale mbele ei dar părăsit
mite în itate a voltată titatea le de u atât
mari şi ră mai
rapid spre
raţii la cât si-etic al ne de
rile de zite şi lucru
de la nsitate
ile de ră mai e.
să-şi ceastă
ocului.
AceşDin asimţiale fo
impofolclovalabţări îşîntr-utransmîmpufolcloobice
creatdidacgrup care particinternmunc
sufletfolclo
copiitalentsensitrebu
vocalconcu
p. 106
ştia au aruncatacest motiv, caindu-se într-unoştilor elevi de
În contexortant este cuor, care este bil document şi găseşte locuun avut care nmis din gener
uternicit prin lorului româneiuri de iarnă.
Începând e de Curricuctice cu afinit
vocal-instrumam reuşit să
ciparea la naţionale. Acecă la care au m
Munca întele şi inimilor, a mândriei
În selectilor, întinderetaţi, alegândibilizeze şi să uie doar „învă
Nivelul ml-instrumentalursuri internaţ
- 19 –Mold
t o pată neagrăadrele didactin fel responsae odinioară.
xtul educaţiei ultivarea la m
cel mai vechde identitate ul bine definitnu se pierde nraţie în generaegi naturale anesc o cons
cu anul 2000ulum la deciztăţi folcloricemental „Mugă obţinem rez
concursuri easta a presupmarşat cu mult
n echipă ne-e copiilor a di că sunt româ
tarea cânteceea vocii şi gd adevărate
răspundă nevăţate” ci şi „tr
maxim atins l îl considerămţionale:
– 23 Decembdova, „Colinda
ă asupra ţării dce au fost pus
abile pentru eş
actuale, am cmicii şcolari hi, cel mai aal unui popo
t şi folclorul ciciodată, folclaţie, printr-un
ale pământuluistituie frumo
0 şi beneficiinzia şcolii, o e au purces laguraşii”, ultezultate frumozonale, na
pus ore, săptămt entuziasm co
-a dat prilejudragostei pen
âni.
elor au avut gradul de dez
bijuterii mvoilor lor afecrăite”, cântate
până în prezm a fi fost p
rie 2006, Chdin străbuni”.
de unde provese în situaţii jeşecurile de ada
considerat că o dragoste p
autentic şi cer. În folclorul
copiilor, constlorul copiilor n testament nei. Parte integraasele şi var
nd de posibilparte din ca
a întemeiereaerior „Datinaoase culminânaţionale şi mâni şi chiar aopiii dar şi păr
ul să inoculăntru frumos, p
în vedere vzvoltare a co
muzicale carective. Cântecee cu „suflet”.
zent cu acest articiparea la
hişinău – Rep.
Tra
eneau. enante aptare
foarte pentru el mai l unei ituind a fost
escris, antă a riatele
lităţile adrele a unui a” cu nd cu chiar
ani de rinţii.
ăm în pentru
vârsta opiilor e să-i ele nu
grup două
publica
mesala claropotartist„Mugmoldmam
Basaaflă vicisipămâdecenromâşi-i daflă aau deBasa
pentrtăvălprivinartistrăspâ
în acplastipătruEi trpopu
au o sentimpoposculpalcătumodunostr
se reeste obiceţesătuşezătorganpregă
adiţii
- 25 –intern
În ambeagerii folcloruasa a IV-a au te de aplauzetice din alte guraşii” din R
dovenilor, arzâmă.
Activităţiarabia, am con
în diaspora, itudini ale istântul strămoşenii împotriva âneşti. Ei luptdefinesc spre dacolo fiindcă ecis în mod coarabia au ajuns
Pentru caru păstrarea ugului globalind îndrumaretice şi documândi.
Menirea ncest sens. În ică şi de ab
undă în tainelerebuie să cunoulare româneşt
Cunoaşteimportanţă d
mente, a faptorului nostru. ptura în lemuiesc un inestul cel mai eru.
Trezirea ealizează la colocul unde s
eiuri şi tradiurile şi portutoarea poartănizatorilor, caătiri prealabi
Lohan
– 30 mai 20naţional de folcle concursuri
ului românescreuşit să ridic
e. La Odessaţări participa
România iar laând mai puter
ile de păstrnstatat că nu s
ci acasă, chtoriei, româniesc în străină
tendinţei detă din răsputerdeosebire de cei au ales de
onştient să-şi ps fără contribu
a elevii actuvalorilor naţizării, învăţătoea elevilor s
mentare pentru
noastră, a dascadrul orelor
bilităţi practice comorilor înoască muzicati.
rea obiceiurildeosebită, dattelor care ogl
Baladele, câmn şi piatră, timabil patrimelocvent forţa
interesului eleote maxime şe pot îmbinaiţii populare,ul popular. Că amprenta a fiind rezultle, iar atât
nul nr. 16,
008, Odessa –lor „Steluţele mi am simţit , prin tinerele
ce spectatorii î, mulţi conduante au dorita Chişinău au rnic decât al r
rare a spiritse află în perichiar dacă, datii de acolo autate. Aceste c
e anihilare a ri pentru tot ccei din alte păepărtarea, de vpărăsească locuţia şi fără voi
ali, maturii dţiei din care orilor le revinspre fondul u a-l aprofun
scălilor, este ade educaţie
ce pentru a-i nţelepciunii ş
a populară, da
lor şi tradiţiiltorită conţinuindesc trecutu
ântecele, doinţesăturile p
moniu spirituala creatoare şi
evilor faţă deşi prin şezătora într-un mod, baladele, c
Ca orice acţiuşi nota d
atul unei protimp cât da
martie 20
– Ucraina, Comării”.
mândria de e vlăstare, copîn picioare stâucători de fort să facă pozsimţit patriot
omânilor din
tului naţionacol fiindcă ei torită cunosc
u emigrat cu tcomunităţi lupvalorilor naţi
ceea ce e romrţi ale lumii cvoie-de-nevoicul natal, iar cia lor în străin
de mâine să fac parte în
n un rol determstrăbun de
nda, a-l iubi
aceea de a îndmuzicală, eduface pe ele
şi creaţiei popansurile, costu
lor populare utului de idei ul bogat şi va
nele, arta cerapopulare şi pl, care oglindei geniul pop
e valorile trecrile folcloriced plăcut şi efcântecele, doune pedagogi
de originalitaogramări şi alascălii care i
011
oncurs
a fi piii de ârnind rmaţii ze cu tismul patria
l din nu se
cutelor tot cu ptă de ionale
mânesc care se ie, dar cei din nătate.
lupte n faţa minant valori şi a-l
druma ucaţie evi să pulare. umele
locale şi de
alorile amică, portul eşte în orului
utului . Aici ficient oinele, ică şi ate a l unei iubesc
folclofăcân
de timobţinantredescoînclin
dragoare uromâsă scvor pstrămmele
că a
sens,
cărei
educa
o me
e pen
L
p. 107
orul, obiceiurind să fie transm
În calitatemp, câte patru
ne unele perenând tot coleoperind de fienaţii artistice.
În spateleoste de folcloun ţel nobil: ânesc. Am conrie şi să citeapurta cu ei câ
moşească, indaguri, ori dacă
Semni
în cultur
umea mo
aspecte.
care a pi
pierdut de fap
cel al trăirii
reprezentant
ativă. „Să apl
etafizică şi o m
ntru şcoală, c
L
ile locului, acmise mai depa
e de învăţătoru ani pentru frformanţe, pctivul de elevecare dată, co
e acestor rezuor. Se merită, acela de a pănvingerea că aască buchiile îântecul şi jocdiferent dacăă vor rămâne
ificaţii ale s
ra tradiţion
Prof. Cri
odernă în care
Vasile Băncil
erdut sentime
pt modelul tră
sărbătorii. Di
este Vasile B
icăm la şcoală
morală, ci şi o
ci şcoala pent
cestea nu vor arte din gener
r, având la disfiecare generaornind de l
vi în activităţipii tot mai re
ultate e multăştiind că mesăstra şi perpeaceşti elevi, aînvăţate împrecul popular, că soarta îi să trudească p
sărbătorii
nal românea
istian Lazăr -
e trăim este ev
lă vorbeşte de
ntul trăirii cu
ăirii timpului
in prisma soci
ăncilă, sărbăt
ă. Sărbătoarea
o pedagogie. S
tru viaţă. Dar
dispărea nicioaţie în generaţ
spoziţie ca peraţie de elevi, sa acţiuni si tot mai comp
eceptivi, cu vi
ă muncă ambisajul acestei metua spiritul naşa cum nu voeună, nu vor ucolindele şi uva duce pe
pe vatra străbu
ască
- Huşi
valuată sub di
espre omul m
sens a vieţii p
maxim încărc
iologiei creşti
toarea are o fu
a nu implică n
S-a spus că nu
r maximul vi
T
odată, ţie.
rioadă se pot imple, plexe, izibile
iţie şi munci nostru or uita uita şi rătura
e alte ună.
iverse
modern
pentru
cat cu
ine, al
uncţie
numai
u viaţa
ieţii e
sărbă
adev
ducă
indiv
şcoal
O
„Om
puter
de se
încep
său
Dum
sacru
spaţiu
satulu
sfatu
şi ca
O
conc
repre
nu p
profa
o mo
atitud
fuzio
impo
vis…
trebu
răspâ
are l
Profa
Bucu
R.S.R4httpEliad
Tradiţii
ătoarea, deci ş
ăr, unde se po
la sărbătoar
vidual şi al r
lă?”1
Omul modern
mul modern e
rea persoanei
emeni, ci şi f
put istoria mo
raţiunea, pe
mnezeu”2. Ro
u. Manifestări
u sacru, vatra
ui sau locul
ului şi bătătura
un loc de pur
Omul religios
epte fundame
ezintă orice ac
poate fi atins
an, orice elem
odificare apa
dinea şi comp
onează, timpu
ortanţă. „− T
…”4 Obiectul
uie să se fe
ândeşte şi se
oc o desacral
anul are la r
1Vasile Bănc
ureşti, 1996, p2 idem, pag. 3Romuls Vu
R., Bucureşti, p://www.scribe;
Lohan
şcoala trebuie
ot crea cele m
re, la acest
realităţii gene
n a rupt legătu
un revoluţio
sale. Acest or
faţă de realita
odernă prin înc
care strămo
mulus Vulcăn
ile sărbătoreş
a satului e „c
unde se afl
a horei satului
rificare în cont
s face distinc
entale ale exi
ctivitate banal
fără a se în
ment al lumii p
arentă. Prezen
portamentului
ul concret, m
Toţi visăm, s
sacralizat est
erească de at
alterează prin
lizare pentru
ândul său ne
cilă, Duhul să
ag. 90;
87;
lcănescu, Mito1957, pag 16bd.com/doc/3
nul nr. 16,
e să fie pentru
mai mari bucur
triumf deopo
erale reflectat
ura cu satul ş
onar, e un re
rgoliu şi l-a a
atea cosmică
cercarea de a
şii o vedeau
nescu conside
ti au loc în
concepută inte
flau: stâlpul
i”3. Acest spa
tact cu divinit
cţia între dou
stenţei: sacru
lă, cotidiană. S
ntina. În cadr
poate fi poseda
nţa sacrului e
omului. Când
măsurabil, nu
spuse. Aşa î
te venerat da
tingerea prof
n pierderea co
că sacrul cun
evoie de sacr
ărbătorii, Editu
ologie romănă; 38817763/La‐T
martie 20
u sărbătoare.
rii spirituale, c
otrivă al sufl
te în om, dec
i s-a retras la
evoltat orgoli
arătat nu numa
şi metafizică
confisca în fo
u în univers
eră satul un
centrul satulu
ensiv drept c
cerului, butu
aţiu sacru este
tatea.
uă lumi, între
u şi profan. P
Sacrul este ce
rul opoziţiei s
at de sacru făr
este detectab
d cele două p
u mai are n
începe. Ca în
ar şi temut. S
fanului. Sacr
oncentraţiei. A
noscut va fi în
ru pentru a e
ura Anastasia
ă, Ed. Academ
Tiganci‐Mirce
011
Şi, în
cari să
letului
cât în
a oraş.
os de
ai faţă
. El a
folosul
şi la
spaţiu
ui. Ca
centrul
urugile
văzut
două
Profan
eva ce
sacru-
ră nici
ilă în
lanuri
nici o
ntr-un
Sacrul
rul se
Astfel
ntinat.
exista.
,
miei
a‐
Ritur
faţă d
„
rituri
şi de
pămâ
Pe v
apăra
trăsn
sacru
Aces
lucru
Viziu
const
Caill
Sacri
exem
seam
înzec
divin
dintre
deoar
R.S.R p. 108
rile pozitive: c
de sacru pentr
„Vatra casei r
ile domestice
ceremoniile f
Pe vatra case
ânt. Pe vatră s
vatră de Anul
area moşiei,
ete.”1
Strămoşii n
ul de profan.
sta trebuie să
u. Tabuul nu p
R. Caillois
unea sacrifici
trânge zeul, of
ois merge în
ificiul este
mplificare pute
mă de oprelişt
cit. Putem vor
nitatea. Omul e
e sărbători. A
rece ştie că 1Romulus Vu
R., Buc., 1957
comunică sacr
ru ca acesta să
reprezintă alta
legate de cicl
festive corespu
ei năşteau uşor
se jurau sau s
l Nou se inv
gospodăriei,
noştri au insta
Tabuul este
fie suficient
permite alterna
leagă sărbă
iului este un
ferindu-i un d
n continuare p
dar iar d
em aminti de
ti pentru că ş
rbi în anumiţi
este supus un
Acele renunţ
ă în timpul ulcănescu, Mi
7, pag.18;
rul; cele negat
ă existe.
arul pe care fe
lul vieţii (naşt
unzătoare.
r femeile care
se blestemau
vocau strămoş
, casei de
aurat tabuuril
e cea mai pu
de puternic
ative.
ătoarea de te
na funcţional
dar şi transform
pe teoria a d
arul este s
Postul Mare.
ştie că după
termeni chiar
or serii de opr
ţări nu i se
l sărbătorii itologie român
tive menţin di
emeile oficiau
tere, nuntă, m
e nu puteau na
gospodarii înt
şii şi moşii p
potop, cutre
le pentru a s
uternică interd
pentru a stop
eoria sacrific
lă. Suplicantu
mă zeul în deb
da pentru a p
sacrificiul. P
Creştinul înd
va fi recomp
r de un contra
relişti în perio
par de nesup
interdicţiile
nă, Ed. Acade
T
stanţa
u întâi
oarte)
aşte pe
tre ei.
pentru
mure,
separa
dicţie.
pa un
ciului.
ul îşi
bitor.
primi.
Pentru
dură o
pensat
act cu
oadele
portat
sunt
emiei
suspe
acum
indiv
natur
accep
sărbă
acel
altă l
care
sărbă
zile.
pentr
ale u
anum
dintr
de le
muta
în ca
religi
adev
uman
chiar
ţăran
Dum
aceas
calen
a lui
seria
deleg
intim
cazul
mode
„tend
de C
1996
pag.
Tradiţii
endate. Sărbă
m regulile coti
vidul se poate
ră culinară d
ptabil şi oric
ătoare. Impor
ceva care în
lume în care g
individul îşi
ătorii omul se
Sărbătoarea e
În cazul ţăra
ru unii orăşen
unei realităţi
me program m
e duşmanii cr
gi imuabile, d
area unei sărbă
are a fost refor
iei, prin urma
ăr. Căci, înc
nă, ci operă d
r mai real dec
nilor că noi,
mnezeu, nu d
sta prin felu
ndarul după ce
Dumnezeu m
apariţiilor fe
gaţii ale divini
mă a divinităţi
l sărbătorilor
ern tinde să se
dinţa de a ame
Crăciun, de a 2Vasile Bănc
6, pag. 28; 3 idem, pag. 4 Vasile Băn
40;
Lohan
ătoarea este în
idiene nu se m
e da la excese
dar si de na
e se poate tr
rtant este că în
cotidian nu s
grijile cotidien
i aminteşte p
e descarcă de
este prin urmar
anului român,
ni, o convenţie
mai adânci”2
mistic, regula
reaţiei. Lumea
de aceea ţăran
ători. Acest sa
rma calendaru
are atacarea
că o dată, pe
divină. E cev
cât fenomenal
conducându
după cum vre
ul astrelor, c
er. Căci, pentr
mai primordial
estive şi perio
ităţii, devenin
ii înseşi.”4 Ti
r deoarece p
erbeze la fel P
esteca sărbăto
a serba de do
cilă, Duhul să
29;
ncilă, Duhul să
nul nr. 16,
n opoziţie cu
mai respectă. Î
e de tot felul
tură sexuală.
rece cu vede
n timpul sărb
e face. Omul
ne dispar. Exis
pe care îl a
tensiunea acu
re şi un factor
, sărbătorile r
e şi o igienă,
2 . Sărbătorile
at şi etern”3 .
a omului relig
nul român cons
acrilegiu a av
ului. Poporul „
acestuia e at
entru el calen
va autonom ş
litatea fizică.
u-ne în timp
em noi, şi D
cerului, trebu
ru popor, calen
ă decât astrele
odice ale difer
nd astfel o che
impul are si u
poate nivela
Paştele şi Crăc
orile şi obiceiu
ouă ori aceea ărbătorii, Ed. A
ărbătorii. Ed.
martie 20
u perioada lin
În timpul sărb
l. Excesele su
Acum totul
rea pentru ca
bătorii se face
se regăseşte
stă ceva deose
aşteaptă. În t
umulată în cel
r de defulare.
religioase „nu
ci apariţii de
e au loc „dup
Timpul este
gios este guve
sideră un sacr
ut loc în mom
„asimila calen
acarea ideii l
ndarul nu e
şi extern omu
Nu se poate
după cum
Dumnezeu ar
uie să modi
ndarul e o em
e de pe cer, el
ritelor întrupă
estiune de volu
un rol distruc
sărbătorile.
ciunul. Se man
urile, de a face
aşi sărbătoare
Anastasia, Bu
Anastasia, Bu
011
niştită,
bătorii
unt de
l este
a este
ceva,
într-o
ebit de
timpul
lelalte
u-s ca
e fond
pă un
e unul
ernată
rilegiu
mentul
ndarul
lui de
operă
ului, e
spune
arată
rătând
ificăm
anaţie
l fiind
ări ori
uptate
ctiv în
Omul
nifestă
e pom
e, una
uc.,
uc.,
ortod
sărbă
ziua
istori
sărbă
sufer
carac
româ
judec
eroar
E ad
formu
al Ce
schim
care
Punc
Sărbă
rema
până
ziua d
1997
p. 109
doxă şi una c
ători, existau
de azi sărbăto
iei actuale nu
ătorile, spre d
ră de impo
cterizează prin
Satul româ
ânească. „Ţăra
cata lui simplă
re, nu a accep
devărat: ţăran
ulele şi fantez
ezarului− fiind
Sărbătorile
mbarea anulu
se desfăşoar
ctul central e
ătoarea Crăci
arcă prin frum
la o anumită
de Crăciun.
1 idem, pag. 2idem, pag. 83Vasile Bănc
, Introducere
catolică”1 . St
anumite ritua
oarea dispare
u sunt în sta
deosebire de a
tenţă festivă
n capacitate fe
ânesc conse
anul a fost în
ă, sănătoasă, ş
tat să devină
nul manifestă
ziile nu-l adem
dcă ştie că nu
de iarnă sun
i. Există foa
ră în perioad
este reprezen
iunului este
museţea muzic
ă vârstă merg
81;
81;
cilă, Filosofia
de Ileana Băn
trămoşii noşt
aluri care prec
chiar înainte
are să creeze
alte epoci isto
ă, pe când
estivă.”2
ervă încă
ntotdeauna au
şi echilibrat. N
o masă de ma
ă şi neîncred
menesc. El dă
are încotro.”3
nt sărbătorile
rte multe ob
da 24 decem
ntat de Crăci
dominată de
cii lor. Copiii
g la colindat p
vârstelor, Ed
ncilă, pag. 9;
ri se pregăte
ceda fiecare d
să vină. „Oa
e sau să valo
orice. Omul d
omul vech
tradiţia cul
utonom, suver
Nu s-a lăsat ind
anevră a regim
dere faţă de
ă Cezarului c
3
e care marc
biceiuri tradiţi
mbrie− 7 ian
iun şi Anul
e colinde ca
i, flăcăii şi bă
prin sat seara
d. Anastasia, B
au de
dar în
amenii
orifice
de azi
hi se
lturală
ran în
dus în
mului.
nou,
e este
chează
ionale
nuarie.
Nou.
are se
ărbaţii
a şi în
Buc.,
În un
rar. Î
sau c
ţării t
măre
Anul
întotd
colin
sărbă
(colin
gazd
darur
pentr
form
fete s
case
depla
Mitu
dram
excep
timpu
de ai
ce se
Toate
comp
româR.S.R
nele zone mer
În mod tradiţi
cu pluguşorul
tradiţiile au fo
eţ spectacol,
lui Nou. Se co
deauna întreb
ndă la uşă sau
ătoarea, apoi c
nda cea mare)
ei, alte 2-3 c
rile pe masă
ru fiecare dar
mule tradiţional
sau acolo und
să întâmpin
asează cu cânt
Scenariul s
urile vor acţio
matic facerea
pţia. Totul es
ul începuturil
ici. În această
e face de obic
e prescripţiil
portament leg
4Istoria litera
ână în perioadR., Buc., 1964
Lohan
g la colindat ş
ional li se cer
să fie organiz
ost mai bine c
ce dădea deo
olinda în tot s
bată dacă prim
u la fereastră,
ceata intră în
) şi pe urmă,
colinde. În ca
ă. După term
în parte şi la s
le. În anumite
de este loc mai
ne ceata col
tece şi strigătu
străvechi al să
ona ca formu
lumii. Licen
ste permis la
lor. Lumea de
ă perioadă de
cei, orice exub
e sunt şi p
gendar. Orice
aturii române
da feudală(1404, pag. 19;
nul nr. 16,
şi fetele, dar a
re flăcăilor car
zaţi în cete. În
conservate, iar
osebită solem
satul. Gazda c
meşte colindă
, prin care de
casă, cântă co
din iniţiativa
asă colindători
minarea colin
sfârşit se mulţ
e regiuni se da
i mult şi vin f
lindătorilor. P
uri.”4
ărbătorii cuprin
ule magice, s
nţele creatoar
sfârşitul anu
e dincolo se c
trecere se fac
berantă este s
ot fi încălca
exces şi orice
e, vol. I, Folclo00-1780), Ed.
martie 20
acest lucru est
re merg la co
n anumite zon
r „colindatul e
mnitate sărbăt
casei colindat
ă. Se cântă în
e obicei se ve
olinda gospod
cetei sau la ce
ii sunt aştept
datului, se u
ţumeşte gazde
ansează la cas
fetele din mai
Pe uliţă cea
nde şi o cerem
e poate repre
re sunt regul
ului pentru că
confundă cu l
ce contrariul a
semnul unei v
ate, se adopt
e dereglare ne
orul.Literatur Academiei
011
te mai
olindat
ne ale
era un
torilor
te este
ntâi o
esteşte
darului
ererea
aţi cu
urează
elor în
ele cu
multe
ata se
monie.
ezenta
la, nu
ă este
lumea
a ceea
vigori.
tă un
e duce
ra
cu g
banal
cu m
Înain
în S
gospo
spăla
Gosp
moşn
plăcin
mielu
respe
Acea
este
timpu
fuge
poate
înţele
simţu
miste
unde
s-a d
sărbă
festiv
Paşti
profa
V
aceas
frum
Creşt
sărbă
la sp
serve
vol. I
Rom
1996
p. 110
gândul la hao
litate. Cotidian
Sărbătoarea Î
mult dor şi bu
nte de Sfintele
Săptămâna Pa
odăriei, aratu
area albituril
podinele pregă
negi, cozona
nte simple, p
ul Paştilor.” 1
ectă cu sfinţe
asta se află în
limitat spiritu
ul nu îi este o
de realitate pe
e împăca cu i
ege adevărata
urilor şi în ido
erele supreme
rezidă marile
dovedit astfel
ătoare a Paşt
ve profane. Î
lor nu există r
anul.
Vasile Băncilă
sta este apoge
oase sărbăto
tinismul are u
ătorile păgâne
pectacole de
ească de orice
1Sim. Fl. Ma
I, Introducere
âne, pag. X; 2 Vasile Băn
, pag. 104;
os. Sărbătoare
nul semnifică
Învierii Domn
ucurie de soc
e Paşti, ţăranii
atimilor. Ace
ul grădinii, a
or, încondei
ătesc alimente
aci rotunzi,
plăcinte în ta
1 După cum
enie ritualuril
legătură direc
ual, el are la
oponent. Omu
entru că fuge
deea sfârşitul
a sa menire p
olatria vieţii a
e, de culmile
e centrale me
l deficientă s
ilor este prec
ntre aceste o
ruptură ci se r
ă ne dă o defin
eul moravurilo
ori au avut
un rol importa
erau mai mu
falagogii, că
e pretext, chia
arian, Sărbător
de Iordan Da
ncilă, Duhul să
ea are rolul
ă banalul, repe
nului este aşte
cietatea tradiţi
execută o ser
estea sunt: „
apoi de cele
ierea ouălor,
e rituale num
cozonaci lu
avă, colaci ro
putem obser
le antepremer
ctă cu cosmos
îndemână un
ul modern rep
de el însuşi. O
ui, a morţii. A
pe pământ. „
a dus la îndep
directoare al
etafizice. Reac
sau chiar per
cedată de o
obiceiuri prof
realizează o fu
niţie a sărbăto
or. Băncilă con
loc în soci
ant în înnobil
ulte excese, me
ăci natura um
ar şi de cele a
rile la români
atcu, Ed. Fund
ărbătorii, Ed.
şi de a scăp
etitivitatea.
eptată este aşte
ională române
rie de munci r
„curăţirea spa
ale gospodin
coacerea p
mite babe, moş
ungăreţi, înv
otunzi, prescu
rva ţăranul r
rgătoare sărbă
sul. Omul arha
n spaţiu infin
prezintă opus
Omul modern
Acesta nu îşi
Refugiul în l
părtarea trepta
le existentei,
cţia de compe
riculoasă.” 2 S
serie de obi
fane şi sărbăt
uziune a sacru
orii, considerâ
nsideră că cel
ietatea patria
area sărbători
ergând uneori
mană caută
auguste, pentr
i-Studiu etnog
daţiei Cultural
Anastasia, Bu
pa de
eptată
ească.
rituale
aţiului
nelor:
păştii.
şi sau
vârtite,
uri şi
român
ătorii.
aic nu
nit iar
ul. El
nu se
poate
lumea
ată de
acolo
ensare
Sfânta
iceiuri
toarea
ului cu
ând că
le mai
arhală.
ii. „În
i până
să se
ru a-şi
grafic
le
uc.,
plasa
spect
de ca
adân
Bibli
1. RoBucu2. Roimag3. Va4. V.5.ISTR.S.R6. SimFund7. RoR.S.RII. Pa
1
S
strucde noMai bagajorizocătre"suisfascinapoi finalicristaCâtevcomp
undăintern
1996
L
a toate instin
tacole n-aveau
azurile de exce
că bucurie şi o
iografie::
oger Caillois, urești, Nemiraoger Caillois, ginație, Bucurasile Băncilă, Băncilă, Filo
TORIA LITERAR., Bucureşti, m. Fl. Marian
daţiei Culturalomulus VulcănR., Buc. 1987agini web: 1. www.scri
Eliade.
Supraalimearde
ucrarea "Stimpi" a fofi conside
tură arborescotaţii adecvat mult, fiecare jul informaţi
ontul temei st structura in
s-generis" cănant al modeprin spaţiul v
izeazăîn spaţalizarea concva "impresii"pact discul îns
Primul caă de pe trasenă". Se porne
3Vasile Bănc
6, pag. 57;
L
Lohan
ctele! Dar tr
u sensul pe ca
ese, omul asia
o armonie îna
traducere Dana 2006. traducere Vioești,Univers 1Duhul sărbăt
osofia vârsteloRATURII ROM
1964; n, Sărbătorile e Române, Bunescu, Mitolog;
ibd.com/doc/3
entarea acere internă
Prof. dr. in
Supraalimentaost conceputărat o lucrare entă a subcapşi un sistem asemenea mo
ional al modtudiate cu no
nformaţională ălătorie inginelării matematvirtual oferit ţiul concret cluziilor reie ale acestei c
soţitor al cărţii
apitol se intiteele de distribeşte cu identif
cilă, Duhul să
nul nr. 16,
ebuie adăuga
are l-ar avea a
atic şi antic tră
altă”3.
n Petrescu, Om
orel Grecu, Es1975. torii, Ed. Anasor, Ed. Anasta
MÂNE, Vol. I.,
la români-Stuuc.; gie română, E
38817763/La-
ustică a moă în patru t
ng. Paul Dani
area acustică lă modular, fieştiinţifică in
pitolelor compde referinţe b
odul îşi propundulului preceoi informaţii,
a modululuinerească trectice a realităţde memoria al standulu
eşite în urmcălătorii au foi.
tulează "Studibuţie ale moficarea unui c
ărbătorii, Ed. A
martie 20
at că atunci a
astăzi şi că, în
ăia, în sărbăto
mul şi sacrul,
euri despre
stasia, Buc., 1asia, Buc. 1997, Ed. Academi
udiu etnografic
Ed. Academie
-Tiganci-Mirc
otoarelor cimpi
el Şuşnea
la motorul în care capitol pdividuală, avponente, un sbibliografice ane ca plecând
edent să lărgfacilitând tre
i următor. Acce prin univţii fenomenolocomputerului
ui de probe ma experimenfost imortaliza
iul fenomenelotoarelor cu ariteriu de apr
Anastasia, Bu
011
aceste
n afară
oare, o
996; 7; iei
c, Ed.
i
ea-
u
patru putând ând o sistem ataşat.
d de la gească ecerea ceastă versul ogice, i şi se
prin ntelor. ate pe
lor de ardere eciere
uc.,
p. 111 Lohanul nr. 16, martie 2011
al perfecţiunii umplerii: randamentul volumetric, după care se
stabilesc factorii principali de influenţă (pp
a
0
).
( ) ( )( )ηε
ε μ ε δ λva r
akpp
k pp
=−
+ − − −⎡
⎣⎢
⎤
⎦⎥
11
1 10
0 0
Sporirea densităţii încărcăturii proaspete se poate realiza prin modificarea separată sau simultană a presiunii iniţiale şi respectiv a temperaturii iniţiale.
În continuare se studiază fenomenele ondulatorii din conductele unui m.a.i., reprezentându-se grafic, secvenţial, formarea şi propagarea undelor de presiune. Se poate observa căîn urma deplasării pistonului către P.M.E. (fig.1.7), o undă de depresiune se formeazăşi se propagă către capătul conductei, unde se reflectă ca o undă de suprapresiune care se propagăînapoi către cilindru. Pentru o anumită turaţie există o anumită lungime de conductă care permite ca unda returnată de suprapresiune să ajungăîn cilindru exact în momentul închiderii supapei de admisie, realizându-se aşa numita "supraalimentare fără suflantă" sau supraalimentare acustică.
Faţă de corelarea adecvată a celor două cerinţe, există două posibile abateri (fig.1.8):
-presiunea din poarta supapei echilibrează presiunea din cilindru înainte ca supapa să se închidă, caz în care are loc o refulare a încărcăturii proaspete, înrăutăţind umplerea ;
-închiderea supapei s-a realizat prea repede, încărcătura ar mai fi putut continua să pătrundă;
Capitolul al doilea este intitulat "Modelarea matematică a fenomenelor de undă de pe traseele de distribuţie ale motoarelor cu ardere internă". Literatura de specialitate nu dispune încă de o metodă unitară pentru calculul schimbului de încărcătură cu considerarea oscilaţiilor de presiune şi viteză, tocmai datorită complexităţii acestui proces.
Procedee de
calcul
Ecuații de bază Model‐Proprietăți
Procedee
adimensionale
(metoda
"umplere‐
evacuare")
Ecuația energiei.
Ecuația de
continuitate. (pentru
volumul considerat)
Calcul cvasistaționar
Procedee
unidimensional
e
(teoria
acustică)
Ecuația lui Euler.
Ecuația de
continuitate .
(curgere liniară,
unidimensională,
nestaționară)
Gradienți mici de
presiune
Viteze de curgere mici.
Luarea în considerare
a fenomenelor de
formare şi propagare
a undelor în sistemul
de distribuție.
Procedee
interdimension
ale
(PROMO)
Ecuația energiei.
Ecuația de
continuitate
Ecuația impulsului.
(curgere liniară,
unidimensionară,
Descriere temporară şi
unidimensional‐locală
a proceselor de
curgere în zonele de
discontinuitate.
Mecanică
p. 112 Lohanul nr. 16, martie 2011
nestaționară).
Procedee
multidimension
ale
Ecuația energiei.
Ecuația de
continuitate.
Ecuația impulsului.
Elemente discrete de
volum.
Tratare bi‐ şi
tridimensională a
curgerii în sistemul de
distribuție.
Fiecare din metodele utilizate se bazează pe un număr mai mare sau mai mic de ipoteze simplificatoare, de aici rezultând domeniul ei de aplicabilitate şi concordanţa mai mare sau mai mică cu rezultatele experimentale. Aceste metode se pot grupa în patru categorii:
-procedee adimensionale;
-procedee unidimensionale;
-procedee interdimensionale;
-procedee multidimensionale.
În cel de-al treilea capitol sunt prezentate "Alte modalităţi de abordare a modelării fenomenelor de curgere a gazelor prin tubulatura sistemului de distribuţie":
-metodă grafo-analitică pentru calculul umplerii în prezenţa fenomenelor dinamice;
-procedeu de calcul al fenomenelor de undă din conducte, în condiţiile curgerii unidimensionale, cu frecare şi schimb de căldură, folosind funcţii trigonometrice;
-procedeu de calcul cu diferenţe finite pentru curgerea nestaţionară în conducte.
Toate aceste metode au fost grupate împreună deoarece reprezintă contribuţiile cercetătorilor români la dezvoltarea modelelor curgerii nestaţionare din conductele m.a.i. Capitolul patru intitulat "Aplicaţii practice ale unor modele matematice prezentate" oferă comparativ rezultatele obţinute cu modele matematice bazate pe metoda caracteristicilor şi pe metoda diferenţelor cu rezultatele obţinute în urma măsurătorilor. Totodată se urmăreşte optimizarea colectoarelor de admisie şi evacuare în vederea îmbunătăţirii schimbului de gaze:
-grupajul "I" (fig. 4.30) → se păstrează dispunerea clasică a conductelor, dar ramificaţiile acestora au fost plasate la distanţe suficient de mari pentru ca undele reflectate de supapele de evacuare închise ale cilindrilor învecinaţi să ajungă la cilindrul respectiv după încheierea procesului de schimb de
gaze. La turaţii reduse însă, undele reflectate intră din nou în perioada activă, perturbând-o;
-grupajul "II" (fig.4.30) → "intermediar" → conductele de evacuare pornesc ca şi până acum de la fiecare cilindru în parte dar se opresc direct în amortizorul de zgomot, evitându-se astfel ramificaţiile → se produce cea mai bună condiţie de reflexie: undele reflectate ajung acum la cilindru ca unde de depresiune;
-grupajul "III" (fig. 4.31) → "optim" → păstrează dispunerea conductelor de evacuare dar s-au introdus conducte simple pe admisie, care pornesc dintr-un recipient comun oprindu-se la fiecare
cilindru.
În capitolul cinci intitulat "Instalaţia experimentală pentru studiul supraalimentării acustice" se prezintă mai întâi justificarea procedeului ales:ideea care a polarizat din nou atenţia asupra abordării acustice a fenomenului ondulatoriu din conducte, a fost posibilitatea generării suplimentare a unor unde secundare de presiune cu scopul măririi randamentului volumetric. Montarea unor dispozitive de rezonanţă pe conductele de admisie pot determina o variaţie a randamentului volumetric cu +/-15%.
Se prezintă bazele teoretice ale fenomenelor ondulatorii cu ajutorul cărora se analizează funcţionarea rezonatorilor acustici (cunoscuţi şi sub denumirea de rezonatori Helmholtz (fig.5.7) după binecunoscuta "aproximaţie a lui Helmholtz" care constăîn presupunerea că toată mişcarea gazului are loc în deschizătura tubulară, iar forţa de revenire provine în întregime din variaţiile de presiune ce au loc în interiorul incintei). Se defineşte impedanţa acustică"Z" a unui mediu fluid ce acţionează pe sau printr-o suprafaţă de arie "S" prin raportul complex dintre presiunea acustică la suprafaţăşi
p. 113 Lohanul nr. 16, martie 2011
debitul volumic al fluidului prin acea suprafaţă.→Z pU
= Fiind
o mărime complexă, impedanţa acustică poate fi scrisă: →Z=R + iX
-partea reală este rezistenţa acustică (asociată cu energia acustică disipată);
-partea imaginară este reactanţa acustică (asociată cu masa şi elasticitatea sistemului). În vederea rezolvării problemelor sistemelor acustice este utilă realizarea unor analogii electrice şi mecanice, definindu-se inertanţa acustică (masa de gaz deplasat), capacitanţa acustică (masa de gaz comprimat) şi rezistenţa acustică (energia sonoră disipată).
Se calculează impedanţa rezonatorului Helmholtz
Z R i MC
= + −⎛⎝⎜
⎞⎠⎟
ωω1
şi frecvenţa de rezonanţă
ωω0
0
1 0MC
− = de unde :ω 01
= =MC
c Sl V'
S-a observat că, în general, frecvenţa primei armonici este mult mai mare decât fundamentala, ceea ce face din rezonatorul Helmholtz şi un dispozitiv acustic de măsurare capabil să distingăîntre răspunsul fundamental şi armonic.
În cadrul teoriei generale a ramificaţiilor se evidenţiază condiţiile de continuitate a presiunii şi debitului în joncţiune, definindu-se apoi coeficientul puterii sonore transmise şi coeficientul puterii sonore reflectate.Raportul dintre puterea transmisă prin ramificaţie şi puterea incidentă este dat de coeficientul "αb", unde "αb = 1 - αr - αt".Trebuie menţionat că puterea transmisă prin joncţiune şi în lungul conductei principale este zero numai când "αt=0", care solicităîn schimb ca atât "Rb" cât şi "Xb" să fie zero. Aşadar un dispozitiv rezonant pentru care toate aceste condiţii sunt îndeplinite, va reflecta 100% energia incidentăînapoi prin conductă către sursă. Trebuie de asemenea menţionat că, dacă "Rb=0", puterea acustică nu se disipeazăîn ramificaţie.
Rezonatorul Helmoltz montat ca o ramificaţie → aplicând condiţiile menţionate mai sus, vom obţine expresia
coeficientului puterii sonore transmise:
α
ωω
t
b
c
S lS
cV
=+
−⎛⎝⎜
⎞⎠⎟
1
1
4
2
22 2
'
Acest
coeficient devine zero când:
ω ω= =0 cSl V
b
'
care reprezintă frecvenţa de rezonanţă a rezonatorului Helmholtz.
La această frecvenţă, în deschizătura tubulară debitul de gaz are valoare maximă, iar toată energia care este transmisăîn cavitatea rezonatorului de către unda incidentă este
returnatăîn conducta principală, propagându-se înapoi către sursă.
Supraalimentarea unui m.a.i. folosind unde de presiune presupune ca la anumite momente dispozitivul să genereaze unde secundare de presiune în colector cu scopul de a îmbunătăţi umplerea în cilindru.
În această figură cercul punctat este proporţional cu puterea dispozitivului de generare a undelor secundare, cercul plin reprezentând regimul pentru care rezonatorul disipează la zero puterea netă, ceea ce constituie cel mai interesant aspect al figurii (5.36). Pentru valori ale lui "u2" în interiorul cercului sistemul nu lucrează cu dispozitivul de generare. Un asemenea tip de dispozitiv poate fi numit "rezonator pasiv" în contrast cu "rezonatorul activ" prevăzut cu pârghie de comandă acţionată din exterior.
Puterea dispozitivului de generare a undelor secundare de presiune are expresia:
[ ]
P2 = − +ℜ⎛
⎝⎜⎜
⎞
⎠⎟⎟Z u
Z Z
Z1 1
2 2 1
1221
Drept urmare, pentru ca dispozitivul de generare să fie eficient, aşa cum este ilustrat în figura (5.38), "P 2" trebuie să aibă o valoare superioară comparativ cu ℜ[Z1][u1]2 (puterea de excitaţie în situaţia "pasivă").
Mecanică
p. 114 Lohanul nr. 16, martie 2011
Concluzionăm că pentru a genera unde semnificative de presiune cu ajutorul dispozitivelor "active", puterea acestora trebuie să aibă o valoare suficient de mare astfel încât să producă o excitaţie superioară celei existente la locaţia "1". �n sistemul real aceasta este o cerinţă severă deoarece combinaţia cilindru-supapă determină o excitaţie importantăîn colector.
Aşadar un "rezonator pasiv" deşi poate fi implementat relativ uşor în practică, prezintă dezavantajul unei eficienţe limitată la un mic interval de valori situat în jurul frecvenţei proprii de rezonanţă (fig. 5.18), în timp ce un "rezonator activ" deşi poate genera unde secundare de presiune la orice turaţie, prezintă dezavantajul unei soluţionări tehnice dificil de implementat datorită cerinţelor ce trebuie satisfăcute.
De aceea propunem o variantă hibrid de rezonator, capabilă săîmbine avantajele celor două tipuri de rezonatori prezentaţi şi care totodată poate elimina dezavantajele acestora. Vom numi în continuare acest nou tip de dispozitiv de generare a undelor secundare de presiune, "rezonator semi-activ", deoarece păstrează principiul de funcţionare al rezonatorului pasiv (cavitate rezonantă), dar preia de la rezonatorul activ adaptabilitatea pentru orice regim important de turaţie (geometrie variabilă).
Rezonatorul semi-activ este compus dintr-o cavitate cilindrică, în interiorul căreia acţionează un piston cu scopul de
a determina, prin deplasarea sa pe verticală, variaţia volumului incintei.
Volumul rezonatorului se obţine impunând condiţia ca frecvenţa de rezonanţă a acestuia să fie egală cu frecvenţa de excitaţie a coloanei de încărcătură proaspătă din conducta de admisie. Vom obţine astfel valoarea volumului de rezonanţă pentru fiecare turaţie în parte.
( )
2
2
6271
⎟⎟⎟⎟
⎠
⎞
⎜⎜⎜⎜
⎝
⎛αΔ
π+
π=
c
n
b,l
bV
a
Din punct de vedere practic prezintă interes valorile cotei "h1" care precizează poziţia cilindrului superior în cilindrul inferior, în funcţie de turaţia motorului.
( )
21
22
22
2
1
6271
r
hr
c
n
b,l
b
h
a
π
π−
⎟⎟⎟⎟
⎠
⎞
⎜⎜⎜⎜
⎝
⎛αΔ
π+
π
=
Se observă că din considerente ergonomice construcţia pistonului rezonatorului a fost modificată adecvat. Rezonatorul este format dintr-un cilindru superior care culiseazăîn cilindrul inferior în vederea obţinerii volumului de rezonanţă.
Comparaţia între cota "h1" măsuratăşi calculată se observă în graficul alaturat.
Cu aceste informaţii se poate trece la reconfigurarea
rezonatorului în vederea unei implementări mai uşoare pe motor şi de asemenea în vederea automatizării acestuia. Se observă că cilindrii sunt dispuşi în lungul conductei, iar elementul mobil este cilindrul superior. Cilindrul inferior este fixat prin intermediul unui manşon pe conductă. La celălalt capăt s-a practicat o etanşare mobilă cu labirinţi .
Mecanică
(cu aurmă
semi-
micşotemp
denum
Peltie
acust
de ugabarcondufigurtridimsupra
conduîn timtimpu
începundă
p. 115
Colectoru
ajutorul unui ătoarea alură.
Direcţii de -activi:
-dacă vomora temperaeraturii încărc
-un asemmit "supraali
-răcirea ier.
Direcţii
tice: -pentru a
umplere forţritului printr-uctelor astfel a următoare
mensional cuaalimentare te
Co-montând
uctă principalmpul unei părul celeilalte pă
-cu alte putul procesul
de presiune c-autorul lu
ul de admisie amotor pas-cu
îmbunătăţire
m răci suplimatura "T0" căturii proaspe
menea procedeimentare termincintei o vo
de îmbunătă
facilita impleţată, se exp-o nouă geom
încât lungimse prezintă stuprinzănd urmo-acustică
ncluzii: d un rezonatorlă, atunci toatrţi a ciclului ărţi a ciclului;cuvinte und
lui de admisiecare se va propucrării propun
0 1 2 3 4 5 6 7
astfel reconfigu-pas comand
a performan
mentar incinta şi vom deete. u de umplere
mo-acustică".om provoca p
ăţire a supra
ementarea pe plorează posimetrie bazată
mea acestora standul de pro
un motor cautomatizată:
r Helmholtz cată energia absacustic va fi
da de presiune se va reflectpaga înapoi căne o variantă
7 8 91011 1
gurat şi automdat electronic
nţelor rezonat
rezonatoruluietermina cre
e forţată ar pu. pe baza efe
alimentării te
motor a acestibilitatea redă pe o îmbinsă fie variabiobe modelat cu tubulatura
a o ramificaţieorbită de rezo returnatăînap
ne iniţializatăta în rezonatorătre cilindru; hibrid de rezo
00
50
100
150
200
250
M
matizat c) are
torilor
, vom şterea
utea fi
ectului
ermo-
tui tip ducerii nare a ilă. În grafic a de
e pe o onator poi în
ă la r ca o
onator
numirezonimpo
acţiodensiacust
autorcare
supraiar al
echivavân
locom
petrolemnmatePropfi valcalciuani...
Emarede anconcCarpfenommilioce în
Confcompnou PRIMPROAVUrezer(comresur
P
ecanic
it "semi-activnanţei coloanortante de lucr
-răcind pneazăşi asuprităţii încărctică;
-explorânrul propune unse pretează la
-dimensiuaalimentare cule sistemului a
-ceea ce valente din pud o greutate su
-domenii motivei diesel
rin descope“COMBUSde fapt, cea
oliere, nu gazun), reprezintă criile prime a norţiile comparlorificat până u va fi combu
Evoluţia matere parte, a luat ni în urmă. Uromitent cu ridati, Caucaz, Hmen a avut looane de ani, tim
ce mai mult d
form cursuriloponenţă calciucombustibil “
MA DATA PEPULSARE A
UT LOC PÂNrvă de materie
mbustie, descoprsă de materie
Com
P
că
Lohan
v", care, prin nei de încărcru ale motoruluprin efect Pera celui de-a
căturii proas
nd noi configun ansamblu deaceeaşi soluţi
unile de u rezonatori salternativ 980x
semnifică faunct de vedeubstanţial mic
de aplicabl-electrice.
Combustib Carbura
Octav
erirea noilor STIBILULUI a mai mare enul metan, ori ccea mai mare noului combusrative sunt spla epuizare c
ustibilul viitoru
riei prime a nofiinţă odata cu
rmată de alte odicarea MuntilHimalaya, Atlaoc în cursul Tmp în care înfde cea de astă
or chimiei anou 3-4 %, ident“UTILIZAT IE TERRA, DR
A AUTOTURINĂ IN PREZ
e prima. Nici perită până îne prima .
mbustibilul pr
nul nr. 16,
automatizare,cătură proaspăui, îmbunătăţi
eltier cavitateal doilea factspete→supraa
uraţii ale tubue conducte cuie de automatigabarit ale
semi-activi sux700x600[mmaptul că cele ere dimensioncşorată. bilitate:motoru
bilul viitorua de calciu
v Porfire - Co
utilizări a VIITORULUnergie a Terre
combustibilii ssursă de energstibil, care est
pectaculoase, pam 100-150 aului pentru 38
oului combustu planeta Terr
operaţii de forlor Pirinei, Apas, Cordilieri,
Terţiarului, cu făţişarea Terrzi.
rganice, scoartificată în munIN ACEST AREPT COMBISMELOR, CEZENT“ deţine o altă sursă d
n prezent , nu
ropriu-zis
martie 20
, permite extiătă la regimind umplerea.a rezonatorultor de influenalimentare t
ulaturii de admu lungime variizare.
sistemuluiunt:1050x700
m]. două soluţii
nal, cea de a
ul naval, mo
ului
ozmeşti, jud.
UI “, se descopei. Nu produssolizi (cărbunegie pe Terra, cte net superiorpetrolului putâani , însă carbu8 de miliarde
tibil, în cea mara, acum 5 mirmare ulterioarpenini, Alpi, Anzi etc. Aceaproximativ 6
rei s-a apropia
rţa terestră arenţii Terrei. Ac
AN 2010 , PENBUSTIE DE E NU A MAI e cea mai marde energie deţine o astfe
011
indere murile lui se nţă al ermo-
misie, iabilă,
i de 0x400,
i sunt doua
otorul
Iaşi
peră sele e ori ci r. ând ura de de
ai liarde re
est 65 at din
e în cest NTRU
re
l de
Coputân
Invesutiliz
La rede m
Combcarbu
Carbucărbucupto3C; C
EscompExemron ş
Pentrmoto
Costuprime
CsuplinproducombcărbuU235.
Nu exprodu
Acesmici termotip.
Din ppropoşi proîntrucşi Em
Coatrag
p. 116
ombustia de tipnd fi în propor
stiţiile sunt fozarea propriu-
educerea preţumaterie primă p
bustia propriuurei de calciu
una de calciu une de lemn saoarele electricCaC2+CO; H =
P
ste în acest moparaţie cu celemplu (o buteliei se poate parc
ru aceasta distorină cost 350
ul mai poate fe de la suprafa
Combustibilul nirea unor comuse petroliere,bustibililor fosunele şi chiar l
xistă sferă de ucţie sau de bu
st nou combus centrale, pânocentrale şi d
prezentul utoporţii în specialoduse petroliecât 5% sunt c
miratele Arabe
Ava
onversia nouluge după sine u
p nou, se poatrţie de 95 %.
oarte mici, înt-zisă, are cost
ului de cost, coprecum şi extr
u–zisă se obţ(numită curen
se obţine din au cocs, la teme, între electro= +112 kcal/m
Preţ de cost
oment de cel pelalte produse e, un rezervorcurge 500 - 60
tanţă ar fi neceron.
fi redus, întrucfaţă şi cantitate
Utilizare
de tip nou arembustibili imp, până la elminsili, poluanţi , lemnul, dar şi
activitate ecounuri să nu po
stibil poate fi nă la mari consdrept combust
pic, în circa 10l în ţările cu p
ere, aproximatcele cu rezervee Unite.
antaje
ui carburant cuurmătoarele a
te produce în
trucât extrageredus.
oncură şi imenragerea simplă
ine din reacţint carbit) şi H2
oxid de calcamperaturi de 2ozii uriaşi de c
mol.
puţin 10 ori mpetroliere şi a
r) de 5 l gaz ac00 km .
esari 50 - 60 l
cât intervine eea imensurabi
e o largă utilizportanţi, gen gnarea în totaliprecum păcur
i a acelora per
nomică sau oroată fi utilizat
utilizat pentrsumatori, cet-utie a autovehic
0 - 20 ani, amppotenţial reduiv 95% din ţăre mari, exemp
u cei utilizaţi îavantaje astfel
n toate ţările
erea , prelucra
nsitatea cantită de la suprafa
ia chimică a 2O.
ar (var nestin2300 C în cărbune: CaO
ai mic în a gazului metacetilenic, cost
l benzină –
xtracţia materlă a acestuia.
zare. De la gaz metan şi itate a ra, ţiţeiul,
riculoase ca ur
rice gen de .
ru alimentareauri orăşeneşticolelor de ori
ploarea va luaus de gaze narile planetei,
plu : Kuweit, I
în prezent, va l:
lumii
area şi
ativă faţă.
s) şi
O +
an. 50
riei
raniul
a a , ice
a turale
Irak
- non
- renu
- se v
- se v
- indu
- creş
- renu
- epoexist
îmbu
- renude de
- reduoxige
- renuutiliz
-renupăcur
Muntmagn
Calcirăspâpămâ
„MoPrinţDumfalse ele adiscip
n import gaz m
unţarea la con
va exporta cur
vor creea locu
ustria şi agricu
şterea econom
unţarea la împ
ocalul avantaj entă la nivelu
Avanta
Consumul deunătăţirea med
unţarea la coneşeuri radioact
ucerea defişăren;
unţarea la cultzate pentru pro
unţarea totală ră, ţiţei, cărbu
ti întregi sunt neziu (dolomi
iu şi magneziândite, ele intrântului în pro
Paracel
onarhia tuturoţ al Filosofiei nezeu pentru şi elaborate, le lui Aristotepolii lor.”
Lohan
metan Rusia (c
nstrucţia noulu
rent electric, p
uri de munca;
ultura se vor d
mică de 20-30%
prumuturi F.M
îl reprezintă ml întregii plan
aje în privinţa
e carburant nodiului ambient
nstrucţia a noi tive greu depo
rilor masive a
turile de rapiţăoducţii agricol
a consumuluiuni şi lemn.
compuşi din ta (CaCO3,M
iu se numără prând în compooporţie de 3,4%
lsus – me
Ioan
or Artelor mi-aşi al Medicina spulbera fandin cuvintele p
el, Galen sau A
nul nr. 16,
cu costuri eno
ui gazoduct;
produse petrol
dezvolta mult
%;
M.I.;
marea masă deete.
a mediului în
ou, favorizeazt astfel:
reactoare nucozitabile;
pădurilor pro
ă, suprafetele le, altele aron
i de carburanţ
carbonatul duMgCO3)).
printre elemenoziţia învelişu% respectiv de
edic şi alch
na Plăviţu -
a fost conferităii. În acest sconteziile izvorâprezumţioase
Avicenna sau
martie 20
rme);
iere şi agricol
mai bine;
e materie prim
conjurător
ză în mod ben
cleare, aducăto
oducătoare de
respective vondate sivicultu
ţi poluanţi ca
ublu de calciu
ntele cele mai ului exterior ale 1,9%.
himist
Bucureşti
ă mie, Paraceop am fost aleâte din lucrărie şi înşelătoareale vreunuia d
011
le;
mă
efic,
oare
or fi urii;
şi
l
elsus, es de ile e, fie dintre
dur larămâalchim Philipcel capresuîn loc
acel nUnivintereînvăţabatelumilîndrucompeste nautorîncepîntreţocultOlanprizorămamedil însoConsdezvăAzothpornide şaBlavaautendeoseomenfost icâţiv
A
p. 117
cesta era mca şi numenonconfor
a adresa mediâne în istoria umişti şi oamen
ppus Aureoluare avea să-şi us de Celsus”,calitatea Mari
nivel pentru aversităţii din Besat de chirurgţăcel de către uele Tritemius dlor fizică, astrumat spre Sigipletat cunoştinnevoit să părărităţile din caupe astfel viaţa ţinându-se dinte.Periplul săuda, Danemarc
onier de tătari as ca favorit, dicină şi chimieoţi pe fiul său stantinopole. Aăluit secretul sh-ul alchimiştiit spre India.Samanii siberienatsky confirmntică. Istoria uebite, al căror niri. Cu toţii auiniţiaţi. Fiind ua ani într-unu
A
manifestul lui ele său complermistă şi care ncilor dogmati
umanităţii ununi de ştiinţă ai
s Theophrastualeaga singur un faimos mea Einsiedeln,
a le elimina. LBasel, unde stugie. Tot în aceun mare alchimdin Spanheimrală şi spirituaismund Fuger,nţele de minerăsească oraşul uza studiilor sade nomad, că
n predicţii astru l-a condus prca, Suedia şi Rşi dus în faţa H
datorită cunoşte. Mai mult, hîntr-o misiune
Ajuns aici, a însuprem al solvilor europeni.
Se mai spune dni.În cartea sa
mă faptul că Paumanităţii cuno
destin este său vizitat citadunul dintre acl din ASHRA
Paracelsus, laet. Personalitanu ezita să folci din vremea
ul din cei mai si Renaşterii.
us Bombastus r numele Paracedic roman) s-din cantonul Z
a 16 ani devinudiază medicinea perioadă esmist şi ocultis
m. De la acesta ală. În continu, alături de carralogie şi chimBasel, datorit
ale asupra necălătorind prin mrologice şi dinrin Germania,
Rusia. În RusiaHanului lor, latinţelor sale ul
hanul i-a încrede diplomatică ntâlnit un alchventului univeAstfel iniţiat,
de asemenea ca Doctrina Secaracelsus a prioaşte un număă impulsionezedela Marii Cuneştia, Paracels
AM-urile citade
a fel de bombaate total losească un lima sa, Paracelsustrăluciţi med
von Hohenhecelsus (adică „-a născut în 14Zürich, Elveţi
Fiu al unuicunoscut mel a învăţatla tatăl săuprimele node medicinadolescenţdescoperit lucrările unalchimist celebru, IsHollandus,l-au incitatpractice o medicină superioară contemporlui, ajungâcauzele ultale bolilor acţionând l
ne student al na şi este îndeste primit ca st al acelei vrea învăţat Kab
uare, abatele l-re Paracelsus
mie. La 23 de ată unui confliccromanţiei. Elmulte ţări şi
n practici Franţa, Ungaa a fost luat a curtea căruiluitoare de dinţat sarcina la
himist arab carersal, alkaest, , se spune că acă a fost iniţiatcretă, Helena mit o iniţiere ăr de fiinţe e evoluţia întrnoaşteri unde sus a petrecut elei
astic
mbaj us ici,
eim, „mai 493, ia. i
medic, t de
u oţiuni nă. În ţă a
nui
aac , care t să
celei rane ând la time şi la
eosebi
emi, bala -a şi-a ani ct cu îşi
aria,
a a
de a-
re i-a
ar fi t şi
regii au
transafirm
La înDunăîn armUlterundela adîşi atoraş. profeel, leprin ao aşasă strprin pDincputreParacle revrevelînsă stipare
În peNürerăspucâtoreste tteoriiavut,alchicătrealchiseptefarmaalchisecollea.
Med Paracadeptcunodobâexpermesede la atins acel da comîntotduneoviolepubli„clasmedicontelui),
Alch
himalayene umă Elena Roer
ntoarcerea în Eării şi a mers îmată. Acolo arior ajunge să studiase ca stresa confraţilorage rapid dizSpre exemplu
esoral al unive va dezvălui ca descoperi o
a insultă, au plrige după ei: „putrefacţie, atolo de aparen
efacţiei este o celsus nu intenveleze anumitlare implica o se pare că nimele gândirii ob
eregrinările saenberg, unde auns acestei acurva cazuri de etipărită lucrareile sale medic, majoritatea lumie, au fost p Ducele Ernstmia. Aici moa
embrie 1541, Pacologia şi mia lului al XVI-
dic…
celsus era un t al aşterii
ândite prin rienţă, al
eriei „furate” cei care au măiestria în
domeniu, şi mbătut deauna, ri chiar
ent (arzând în ic cărţile sicilor” icinii emporane cunoaşterea
himie
Lohan
unde a obţinut rich).
Europa, Paraceîn Italia, unde a început seriaocupe o catedtudent, dar dator care practiczgraţia acestoru, i-a invitat persităţii la o prcel mai mare sfarfurie cu exlecat imediat, „Dacă nu veţi tunci nu sunte
nţa hilară şi şocetapă importanţiona să-şi bate secrete alchmare iniţiere,
meni nu a trecubişnuite…
le ulterioare Pa fost acuzat duzaţii prin vinelefantiazis coea „Marea carale. Datorită nucrărilor sale,
publicate postut de Bavaria, mare (sau este oParacelsus – c
nul nr. 16,
Marea Cunoa
elsus a călătora lucrat ca m
a vindecărilor dră la Universtorită comporcau medicina „ra şi este din npe toţi membrirelegere în cadsecret al medicxcremente. Me
ceea ce l-a făasculta misterţi demni de nucantă a situaţi
antă a procesuată joc de cole
himice. Cum în, ei au fost tesut testul şi nu
Paracelsus a ajde medici drepndecarea, în nuonsiderate incurte a chirurgienumeroşilor d, fie ele de meum. Este invitmare iubitor aomorât la numcel care a revo
martie 20
aştere (după cu
rit de-a lunguledic de campasale miraculoitatea din Bas
rtării sale sfidă„convenţional
nou alungat diii colectivuluidrul căreia, spcinii. A începuedicii, indignacut pe Paracelrele fermentaţumele de mediei, etapa
ului alchimic, iegii săi, ci chinsă această taţi de Paracea reuşit să ias
juns în 1530 lpt impostor. Elumai câteva ziurabile. În 153ei”, conţinând duşmani pe caredicină sau de at la Salzburgl Artei regale
mai 48 de ani, îoluţionat medi
011
um
l anie ase.
sel ătoare lă”, n
punea ut
aţi de lsus ţiei dic.”
iar ar să
elsus, să din
a l a ile, a 36 îi
re i-a
g de – în icina,
scola
„Un la peţigancorpuau viau cu
ParaclucruDumea deşi-a dneconaveausubstasemmerca obţeficiesifiliscazurnaturcare ceea utilizîncinmemresperană infec
… şi
Credastroviaţauitămdeter
Paracplanerespeprezecele meste afi vinInimajurul sa, el
Mai maccesMacrumande Smfundaceea Unic
p. 118
astică, erudiţia
adept al medidagogi pedan
ni şi vrăjitoareurilor celeste indecat boli inurăţat pe lepro
celsus credea urile şi că ea es
mnezeu”. Atuncevine capacitatdobândit reputnvenţionale, eu niciun efect.tanţe naturale,
meni, lui i se daurului în arsenţinut laudanument analgezic. sul, administrâri de ciumă. Eră, ci că toxicisunt administrce priveşte tra
zat de medicinns pe răni pent
mbru, se lăsa săectiv era ampuse vindecă sin
cta, şi apoi lăsa
Alchimist
inţa sa în maglogiei. El con, materia şi, d
m că astrele încrminant în des
celsus concepuete, care confeectivei planeteenta acea planmai semnificaaceea că suflendecate separaa, spiritul – esl căreia el estel deţine toate s
mult, Paracelssibilă deoarecerocosmos, îşi gne. Acesta estemarald de cătramental pentruce este jos estului (Dumnez
a lipsită de o b
icinii trebuie snţi cu haine lune, care invocă în roua dimin
ncurabile, au roşi şi chiar au
că magia natuste de fapt „puci când aceastte de a vindectaţia de vindeceficiente atunc. Multe din re, de exemplu, atorează introdnalul medicin
mul, care a rămParacelsus a tând mercur în
El susţinea că nitatea acestorarate (un princiatamentul plăg
na vremii sale,tru a le cauteriă ajungă în fazutat. Paracelsungură dacă estată să se usuce
gia naturală l-asidera că stele
de asemeni, peclină, dar nu d
stinul nostru es
use talismane ereau celor care, armonizând netă în astrograative credinţe tul şi corpul s
at: „Omul nu este omul. Iar se construit. Dasecretele ascu
sus considera e toate obiectegăsesc un eche principiul core Hermes Triu alchimie: „Cte şi sus, pentr
zeu).”
bază experime
să deprindă cungi, ci de la dspiritele şi ca
neţii; despre aredat vederea u înviat morţi.
urală este prezuterea care vinta se manifestăca. Aplicând acător prin metci când cele comediile sale cplante sau miducerea opium
nii. Dizolvând mas timp de setratat prima o
n doze foarte mnu există subsa este stabilită ipiu de bază agilor, a renunţ, care consta îniza, sau, dacă za de cangrenăus a pornit de lte curăţată şi fe.
a condus spre ele şi planetelee noi oamenii (determină, iar ste liberul arb
magice asocire le purtau enaspectele neg
ama purtătoruenunţate de m
sunt o unitate, este totuna cuspiritul este pracă omul este unse ale Natur
că întreaga cuele din univer
hivalent în micorespondenţelismegistus, texCeea ce este sru a se împlin
entală.
unoaşterea nudervişi, de la vaptează razeleceştia se spunnevăzătorilor”
zentă în toate ne de la ă printr-un me
această credinţtode onvenţionale nconţineau inerale. De mului şi a opiumul în al
ecole cel mai ară cu succes
mici, şi a vindstanţe toxice înde cantitatea
al homeopatieiţat la tratamenn a turna ulei rana era la ună şi apoi memla principiul cferită de a se
practica e influenţează(însă nu trebufactorul
bitru al fiecăru
iate fiecărei nergia astrală gative pe care ului. Una dintrmarele alchimişi ca atare nu
u corpul său fizrecum o stea îperfect în inim
rii.”
unoaştere ne ers, văzut ca crocosmosul flor enunţat în xt considerat sus este şi jos,ni miracolul
A
u de vraci, e ne că r, i-
edic, ţă, el
nu
lcool
ecat n în i). În ntul
n mbrul că o
ă uie să
uia).
a le
re ist u pot zic. în ma
este
fiinţei Tabla
iar
Paracdeoarmod limitdescrcorpusute d
Tot îspunasem
prudesăptăcal, asale,
Lucrprinccorpusunt origin
„Am faceeacreat.
„Dacsoare
„Avemorice
„N-arcine s
„Nimsale.”
„Cineintelig
„În n
Alchimi
celsus îşi definrece el cunoştnatural în lucează la puterilrie săbii care pul invizibil, mde kilometri d
n domeniul me că Paracelsu
mănătoare omu
ent şi cu grijă, cămâni la o călduacest produs va ca şi acela născ
ările sale indicipiilor magneurilor subtile (doar câteva mnal medic şi a
fost născuţi în aa, urmăreşte înt.”
că ţi-a fost hărăele: dăruieşte tu
m Înţelepciuneavatămă corpul,
r trebui să conssuntem de fapt.
mic nu este atât d”
e altul este duşmgent ca Ea, deş
oi se află Lumi
e
Lohan
neşte astfel optea şi utiliza vruri. Credinţale vindecătoarpot tăia o nico
metode magicedistanţă.
magic al alchimus ar fi reuşit sului pe care a n
cu sânge uman,ură constantă, edeveni un copicut din femeie,
că o cunoaşteretismului uman(astral, eteric)
motive pentru calchimist al se
această lume ptotdeauna scopu
ăzit un talent, muturor din splen
a Divină în corpl, ruinează în ac
siderăm pe nim”
de ascuns încât
manul Naturii, şi Natura este ce
na Naturii, şi a
nul nr. 16,
pera ca pe o mvirtuţile magica sa în magie şre ale planteloovală în două, e de a conversa
miei se înscriesă creeze o fiinumit-o „hom
descrealimag„DeomutimpalamsperEl ajputreîncepcarerecuaceaapărasemdar tsubsaceezi ac
şi îl conservămegală cu cea a al adevărat şi viînsă mult mai m
re avansată a n, deci cu alte
) ale fiinţei umcare a fost dencolului al XV
entru a deveni ul pentru care D
manifestă-l liberndoare ta.”
pul nostru fiziccelaşi timp Cas
eni prost, câtă
t să nu poată fi
dacă nu cel carea mai bună şc
această Lumină
martie 20
magie naturalăe prezentate înşi miraculos nuor şi mineralel
vrăji care faca cu cineva af
şi legenda cainţă miniatural
munculus”. Iatăcrie el reţeta aizări de natură
gică în cartea sespre natura ului”: „Închidep de 40 de zile înmbic lichidul rmatic al bărbatjunge să intre înefacţie, până câpe să, se mişte,
e este uşor de unoscut. După astă perioadă elrea într-o formămănătoare unui transparent, ca
stanţă. Dacă dupea hrănim în fiecest tânăr produm timp de 40 deabdomenului unu, cu toate memmic.”
ştiinţei şi e cuvinte ale
mane. Şi acestenumit „cel ma
VI-lea”.
îngeri, nu diavoDumnezeu te-a
r şi cu bucurie, c
muritor.De acea Celui Etern.”
vreme noi nu şt
revelat prin fru
re se consideră oală pentru noi
este Dumnezeu
011
, n u se lor: el
flat la
are lă ă cum
acestei ă sa
eţi ntr-un
tului. în ând lucru
l va ă om,
a fără upă ecare us, e nui
mbrele
ea ai
oli. De
ca
eea, ”
tim
uctele
mai i?”
u.”
„Dumprotej
„Cel
„Artaatuncaşa va
„Cel văzân
„PracDumnDumn
„OmuLui su
„Ceeasuntemîncep
„Un bsfatul
Astrotradiţcontecuvenneştiiziareprevidacă versiu
Aşa cNoi spus şconstsimpenormafirminvesverid
IniţiaGauqmarecerce
p. 119
mnezeu, Tatăl nja şi a o menţin
mai eficient me
a medicinii îşi aci şi doctorul dina fi şi doctorul
care îl vede pe ndu-le, acela es
ctică umilinţa mnezeu. Cel care nezeu.”
ul trăieşte în timunt eterne, iar a
a ce am dori săm în viaţă, de ee Împărăţia lui
bun conducătorl lui Dumnezeu.
O a
ologia este o şţiile spiritualeemporaneitatenite, oscilând inţifică) şi pople, revistele, piziuni astrologsunt extrem dune din presă)
că merită să nspunem că da,şi alţii această tructiv. Cum alitatea ei.Pur şm de multe ca
maţiile astrologstigaţie serioasdică!
atorul acestei oquelin. El estee amploare în aetare. Cel mai
ostru, ne-a dat ne.”
edicament este i
are rădăcinile înn tine este nesindin tău interior
Dumnezeu în lute cu adevărat
mai întâi faţă dedispreţuieşte o
mp, iar Dumnezale oamenilor s
ă avem după moexemplu – sfinţei Dumnezeu.”
r ar trebui să ur”
O confirmaastrologia a
D
ştiinţă profund ale planetei. D
e ei nu i s-au mîntre respinge
pularizare excposturile de tegice, pentru căde generale şi ).
e întrebăm: es, dar cum dovîntrebare, într
au procedat?Aşi simplu au v
azuri de persoagiei în cazul losă şi ştiinţifică
orientări inedi primul care aastrologie, uticunoscut stud
viaţa şi arta vin
iubirea.”
n inimă. Dacă incer. Dacă inimr.”
ucrările Sale şibogat.”
e oameni şi abiaoamenii nu îl res
zeu – în Eternitaunt trecătoare.
oarte, trebuie săenia, iluminarea
rmeze în toate a
are ştiinţificare dreptat
Daniel Petresc
d iniţiatică, preDin păcate, în
mai acordat locere (bazată pe cesivă şi desueleviziune şi raă sunt căutate uneori ridicol
ste ceva adevăedim? Din ferr-un mod extr
Au pornit de laverificat statistane şi au văzuor. Iar concluză sunt clare: a
ite este francea realizat studiilizând metodediu al lui Mich
ndecării pentru
inima ta e nesinma ta e sinceră,
i crede în El
a apoi faţă de spectă nici pe
ate.De aceea le”
ă dobândim câta. Aici pe pămâ
acţiunile sale nu
că: te!
cu - Bucureşt
ezentă în toaten cul şi respectuacuzaţia de a
etă. Mai toate adio includ şi dorite, chiale (în aceasta
ărat în astrologricire, şi-au mrem de inspiraa o idee genialtic.Au analiza
ut cum se potriziile trase dupastrologia este
ezul Michel ii statistice dee riguroase dehel Gauquelin
As
u a o
nceră, tot
egile
t ânt
umai
ti
e
ul fi
ar
gie? mai at şi lă în at ivesc
pă o
o e n este
cel recarteromâcosmplane
Dov
ConfCeruacestpersodomerezul
• M• M• Ju• Lu• Sa• Sa
Este persoonorusunt case
strolog
eferitor la relaa „L’influenc
ână la Editura mice asupra coetele ne mode
vezi de necon
form studiilor ului la naştereatuia. El a adunoane, cea mai enii. Într-o proltate:
Marte apare la mMarte şi Jupiterupiter la actoriuna la scriitoriaturn la preoţi aturn şi Marte
exact ceea ce oane şi tot ce eurile, statutul influenţate de(cuspida) este
gie
Lohan
aţia dintre profe des astres” Divya Cluj în
omportamentulează persona
ntestat
lui Gauquelina unei persoannat date despremare parte dinoporţie covârş
marea majoritr în general la , i şi oameni de la medici (cu
afirmă şi astreste legat de asocial, titluril
e Casa a X-a. Pe Mijlocul Cer
nul nr. 16,
fesie şi planetpublicată în 1
n 1995, cu titluului uman. Maalitatea”).
n, planeta aflane are strânse e mai mult de ntre ele persoşitoare, a obţin
tate a sportivilmilitari,
ştiinţă, u Jupiter în sec
rologia! Imagiaceasta: profese, responsabilPunctul de încrului şi el de
martie 20
te prezentat în1955 (tradusă ul „Influenţe
aniera în care
tă pe Mijlocullegături cu pro25.000 de nalităţi din divnut aceste
lor,
cundar).
inea publică a sia, cariera, lăţile, reputaţiceput al acestesemnează rolu
011
n şi în
l ofesia
verse
unei
ia ei ul
p. 120 Lohanul nr. 16, martie 2011
jucat de nativ pe scena vieţii. Orice planetă situată în apropierea acestui punct va modula deci cu energia ei specifică rolul jucat de cineva în viaţă şi implicit profesia şi cariera acestuia.
Dar în ceea ce priveşte relaţiile, cum stăm?
Trebuie s-o recunoaştem. Marea majoritate trologiea oamenilor sunt preocupaţi de relaţii, mai ales de relaţiile amoroase. Mulţi ne consultăm astrograma pentru a vedea „cum o să ne meargă cu dragostea”. Sigur, şi afacerile, banii, călătoriile, sănătatea ne preocupă, dar parcă tot dragostea e pe primul loc! Aşa că haideţi să vedem: merită să punem bază pe predicţiile astrologice?
Didier Castille, un demn urmaş al lui Michel Gauquelin a realizat studii demogafice de mare amploare privind comptabilitatea dintre zodii şi a publicat rezultatele în mai multe articole, de exemplu „Mariages aux Soleils”(în traducere, Căsătoriile şi Soarele). El a mai studiat şi alte aspecte, de exemplu relaţia dintre data naştereii şi data decesului, dar deocamdată ne ocupăm de compatibilitatea în relaţii.
Dacă observăm cu atenţie, vom constata că în funcţie de rezonanţă "atragem" în jurul nostru în principal persoane din zodii care, conform astrologiei, sunt compatibile cu zodia în care ne-am născut noi înşine. De exemplu este mai probabil ca o persoană din zodia Peşti să fie încojurată mai mult de nativi din zodiile Peşti, Taur, Capricorn, Rac decât de persoane din alte zodii. Evident, pentru a stabili comptabilitatea cu o anumită persoană trebuie ţinut cont de ansamblul temei natale nu numai de poziţia Soarelui, lucru ce face ca pentru o persoană anume la tabloul de mai sus să se adauge şi alte zodii.
Ce afirmă astrologia tradiţională
Astrologia tradiţională afirmă că fiecare dintre noi suntem compatibili cu: • persoanele născute în aceeaşi zodie cu noi (Soare în conjuncţie), • persoanele născute în zodii aflate la ± 60º (Soare în sextil), de exemplu: Berbec cu Gemeni, Berbec cu Vãrsãtor, Taur cu Rac, Taur cu Peşti, Gemeni cu Leu, Rac cu Fecioarã, Leu cu Balanţã, Fecioarã cu Scorpion, Balanţã cu Sãgetãtor, Scorpion cu Capricorn, Sãgetãtor cu Vãrsãtor, Capricorn cu Peşti etc. • persoanele născute în zodii aflate la ± 120º (Soare în trigon): Berbec cu Leu, Berbec cu Sãgetãtor, Taur cu Fecioarã, Taur cu Capricorn, Gemeni cu Balanţã, Gemeni cu Vãrsãtor, Rac cu Scorpion, Rac cu Peşti etc.
Şi tot conform astrologiei, suntem puţin sau deloc compatibili cu:
• persoane născute în zodii aflate la 90º (Soare în cuadratură): Berbec cu Rac, Berbec cu Capricorn, Taur cu Leu, Taur cu Vãrsãtor, Gemeni cu Fecioarã, Gemeni cu Peşti, Rac cu Balanţã, Leu cu Scorpion, Fecioarã cu Sãgetãtor, Balanţã cu Capricorn, Scorpion cu Vãrsãtor, Sãgetãtor cu Peşti. În aceste cazuri se poate spune că nu pot fi stabilite relaţii de lungă durată. • persoane născute în zodii aflate la 180º (Soare în opoziţie): Berbec cu Balanţã, Taur cu Scorpion, Gemeni cu Sãgetãtor, Rac cu Capricorn, Leu cu Vãrsãtor, Fecioarã cu Peşti. Conform interpretării tradiţionale a opoziţiei astfel de relaţii pot fi calificate mai degrabă drept contradictorii şi depind foarte mult de capacitatea de transformare interioară a fiecăruia. Sunt caracterizate toate fie de o atracţie, fie de o respingere foarte puternică.
Când se căsătoresc, oamenii respectă fără să ştie legile astrologice
Studiul statistic realizat de Didier Castille confirmă faptul că ne comportăm respectând reguli universal valabile care ne influenţează chiar dacă noi nu suntem conştienţi de ele. A deveni însă conştienţi de legile şi ritmurile universale şi a observa cum acestea îşi pun amprenta asupra noastră şi a lumii în care trăim, ne ajută să înţelegem că nimic nu este întâmplător.
Munca lui Didier Castille a fost impresionantă: 6.498.320 de cupluri căsătorite (aproape 13 milioane de persoane) şi 21 de ani de colectare de date din documentele oficiale înregistrate la starea civilă din Franţa, care au dus la confirmarea statistică a descrierilor din textele tradiţionale. Dacă nu s-ar manifesta anumite afinităţi sau respingeri, distribuţia datelor ar trebui să fie relativ uniformă. Lucrurile nu stau deloc aşa. Iată câteva dintre concluziile studiului lui Didier Castile:
• Numărul de căsătorii realizate între persoane născute în aceeaşi zi (nu neapărat şi în acelaşi an) este semnificativ: 1 la 1000 de căsătorii (de aproximativ 15 ori mai mare decât în cazul unei distribuţii uniforme). • Numărul de căsătorii între persoane care îşi serbează ziua de naştere într-un interval de 40 de zile este, de asemenea, mult mai mare decât ar implica o distribuţie uniformă. Acest lucru înseamnă nu numai că sunt mai frecvente căsătoriile între persoane aparţinând aceleaşi zodii (acestea ocupă primul loc ca frecvenţă), dar sunt foarte frecvente căsătoriile cu persoane din zodiile vecine. Didier Castille explică acest fenomen prin faptul că o zodie nu este un loc fix în care Soarele se mişcă, ci trebuie luată în calcul mai degrabă longitudinea Soarelui. Afinitatea certă între persoanele născute în zile apropiate pune în evidenţă principiul rezonanţei. După cum se spune în popor, cine se aseamană se adună! • Urmează apoi ca şi frecvenţă a căsătoriilor între persoane din zodii diferite, perechea Ea Rac – El Taur, urmată de alte 40 de astfel de tipuri de cupluri situate la 60º sau 120º. Afinităţile prezentate de textele astrologice tradiţionale se confirmă!
Astrologie
• Ea Pede acsunt • TaurupentrPeştipe ulconfi“casno zod• semnBerbşi Cacu fe TesteDidiecăsătdoi. Ddiferidatelaltfelconclde re
cu fusingucelulnecesexactîn uteorganTeoriexplicaracpentrdenumasemde dicâmpaspec
U
p. 121
Cel mai rar seşti-El Gemencest gen se încsituaţii de cua Cel mai frecvului (semn binru loialitate) u, Leu, Fecioartimul loc de Sirmă acest “topnice” cum sundie a comunică Din rezultate
ne: femeia Berec şi Taur, băr
apricorn, fememei Taur şi V
ele statistice rer Castille ne ptoriilor are locDacă nu ar fi aite zodii ar fi sor ar fi uniforl, adică aşa culuzie, afirmaţilaţii.
Celulele
nul din ccrearea dîntreg or
uncţii şi caractură celulă... Nuele organismusară? Cum de t la momentuler, pentru a danism? ia câmpurilor ică modul în ccteristice fiecăru supravieţuirmite câmpuri
menea, orice noferiţi indivizi
puri morfice, şct care a fost d
U
sunt realizate cni şi Ea Berbecadrează în deadratură sau opvent se căsătone cunoscut pe
urmate în ordinră, Vărsător, BScorpion. Descp”, pe primele
nt Taurul şi Raării şi relaţione se pot extragrbec are afinitrbatul Berbec
eia Taur cu bărVărsător, ş.a.m
realizate asuprpermit să afirm
c ţinând cont daşa, numărul dsensibil egal (rmă). Probabilum se constatăiile astrologiei
e stem, mir şi rasaya
cele mai fascindintr-o singurărganism, compteristici total du este acesta uului să se specştiu celulele o
l la care trebuia naştere organ
morfogeneticcare în cadrul fărui organ şi cre sunt consermorfogenetic
ouă învăţăturădin cadrul speşi sunt transmidovedit de She
căsătorii întreec-El Fecioarăscrierile tradiţpoziţie.
oresc persoaneentru conservne de GemeniBalanţă, Capricrierile astroloe locuri avem acul dar şi surpnării, dar şi a ige şi afinităţileăţi maritale m cu femei Berrbaţi Taur şi R
m.d.
ra datelor strâmăm cu certitde semnul zodde căsătorii în(sau mai bine litatea ca lucruă în realitate, ei se confirmă
racolul reînana
Alex Iones
nante fenomenă celulă (oul fpus din sute ddiferite. Şi aceun mister? Cucializeze exactorganismului ie, în timpul dnelor şi ţesutu
ce elaborată defiecărei speciihiar învăţăminrvate, în câmpce sau câmpură pentru supraveciei se înregiise de la o geneldrake prin m
Ea Leu-El Taă. Celelalte cazţionale întrucâ
ele din zodia atorism, dar ş, Rac, Berbecicorn, Săgetătoogice ale zodizodii mai pinzător, Gemnconstanţei. e fiecăruia din
mai mult cu bărbec, Peşti, GeRac, bărbatul T
ânse şi analizattudine că realidiacal al celor ntre persoane dzis, distribuţiaurile să se petreste infimă. Înşi când este v
ntineririi
scu - Bucureş
ne în natură efertilizat) a un
de tipuri de celeasta doar dintum de ştiu toatt în direcţia să se diferenţi
dezvoltării fătuurilor noului
e Rupert Sheldi formele ntele primare
puri energeticeri morfice. De vieţuire dobânistrează în aceneraţie la alta
multiple
aur, zuri ât
i , or şi iilor
menii,
ntre rbaţii emeni Taur
te de izarea
din a reacă
n vorba
şti
ste nui lule tr-o te
ieze ului
drake
e
ndită este –
experRupecoresspecicare respespeciformavea mai mtoatesistemsistemsarcincâmpTotumulteouluiceluldintrAcescaracpiardprin apot dsunt scoatEmbrstem viitordar sdomecerceanii 1este mcopilstrucExpeinfardistansă se cardistudiajunsprin uanumdifer
rimente ştiinţiert Sheldrake,spunde un câmie se poate spusunt stabile înectivă există pii de plante sa
mă generală, vaaceeaşi comp
mare decât la învăţăturile lm material cu mului, asocierna sa electricăpul său morfogşi cum se poae alte tipuri dei fertilizat, în ce, iar acestea -o singură cel
ste celule poarcteristici impodă calităţile şi aceste diviziu
da naştere oricun fel de pălăte orice este nrionul are o prembrionare, c
rului organismunt într-un nueniu au crescuetătorii canadi1960. Celulelemult mai lentălului, şi la repaturale grave –
erimental s-a act de miocardnţă – dar acesdividă şi să d
iac, pentru a sierea în laboras la concluzia utilizarea lor î
mitor condiţii ditelor tipuri de
Lohan
ifice riguroase, fiecărei form
mp morfogeneune că are un n timp, şi se păpe pământ. Adau animale saua fi compusă dponenţă, iar cageneraţiile anor în acest sencâmpul său g
rea sa cu câmpă, tot astfel asogenetic depind
ate ca dintr-o ce celule? Prin care celula resla rândul lor f
lulă-ou se formrtă numele de ortante: se pot fără să se tran
uni, şi în acelaşcărui tip de celărie magică a mecesar pentru roporţie mare care vor da na
m. Aceste celuumăr mult maiut pe baza descieni Ernest A. e stem intervină la adult decâararea ţesuturi
– cum ar fi sprarătat că în mod, celulele stemstea vor migradea naştere la ce reface zona
ator a calităţilocă medicina aîn diferite terade creştere, cee celule specif
nul nr. 16,
e. Conform teme a unui sisteetic caracteristanumit set de ăstrează atât ti
dică fiecare geu chiar umană,din aceleaşi ţeapacitatea de snterioare deoarns. Aşa cum agravitaţional dpul electromagocierea unui sde de forma sacelulă să se fordiviziunea bin
spectivă dă nafiecare la alte mează o mică celule stem şidivide neîntre
nsforme în alteşi timp sunt tolule din organmagicianului, formarea orgde astfel de c
aştere tuturor ţule există şi îni mic. Cercetăcoperirilor reaMcCulloch şi
n în reînnoireaât la organismilor când aparre exemplu infomentul în carm locale şi chia întâi spre zoncelule specificdistrusă prin
or acestor celuar putea să se apii. S-a obserelulele stem dafic în funcţie d
martie 20
oriei lui em viu îi tic. Iar fiecarecâmpuri mor
imp cât specianeraţie a unei, va avea aceesuturi care vo
supravieţuire vrece au „moşt
asocierea unui depinde de magnetic depindsistem biologia. rmeze atât de nară succesivă
aştere la două două celule, emasă de celuli au două erupt fără să îşe tipuri de celuotipotente – adnism. Celulele
din care se poanismului adu
celule, celuleleţesuturilor
n organismul aările în acest alizate de i James E. Tila ţesuturilor c
mul în creştere r diferite afectfarctul de miore se produce iar cele aflate na afectată, înce muşchiuluiinfarct. Astfel
ule miraculoastransforme rarvat că prin crau naştere de aceste cond
011
e fice a i eaşi or va fi tenit”
asa e de c cu
ă a
etc., le.
şi ule dică stem
oate ult. e
adult,
ll în care al
tări ocard. un la cep i l, prin se, s-a
adical earea
diţii.
sănătcronide inmuscbolileBucuse pounui respefenomcare iora ahema În 19Founse deapliccreştebiolopreocregenmultefuncţ1.creneceszona regenzona probaafectsigurrespeCercerealiz
p. 122
S-a observat toase din celulice sau degene
nsulină, osteoaculară, atacul ce hematologicuria descoperirot obţine celulebolnav pornin
ectiv, ceea ce nmene de reacţi-ar fi necesar
actuală se pracatopoietice, pe
998, la workshndation s-a adoesemna o ştiinţă principiile inerea şi dezvol
ogici) necesarecupări au dat nnerativă. Pente cazuri restauţionalitate reduşterea în laborsar, pornind dafectată de fa
nerarea să fie aafectată. S-au
a eficacitatea at, cum ar fi s
ranţă este neceectiv, pornind etările referitozează atât pe p
că prin obţinelele stem, pot erative cum arartrita, hepatitacerebral, boalace congenitalerii calităţilor ae care pot refand chiar de la nu va mai expie imună faţă r şi s-ar realizactică auto-tranentru diferite a
hop-ul susţinutoptat conceptuţă interdisciplngineriei şi alltarea de ţesutue diferitelor opnaştere unei ntru crearea de urării unui ţesuusă, ingineria rator a fragme
de la celulele sactori care să saccelerată, 3. u realizat multfiecărei metod
spre exemplu îesară creştereade la celulele
oare la aceste pământ cât şi p
erea de diferitfi ajutaţi boln
r fi diabetul zaa, ciroza, arsua Alzheimer,
e, leucemiile, iacestor celule ace anumite ţecelulele stem
pune persoanade orice alt tip
a de la o altă fsplantul de ceafecţiuni hema
t de National ul de inginerielinară şi multide ştiinţelor vieuri şi organe (peraţii de tran
noi ramuri medţesut nou, necut sau organ ltisulară a găs
entului de ţesustem ale pacienstimuleze celuinjectarea de tiple experimede. Pentru zonîn cazul arsuria în laborator stem ale paciaspecte s-au rpe diverse sta
e tipuri de celnavi cu diferiteaharat depend
urile, distrofia scleroza multimunodeficienconstă în fapt
esuturi afectatale bolnavulu
a respectivă la p de transplanfiinţă umană. Lelule stem atologice.
Science e tisulară, prindisciplinară caeţii pentru (substituenţi
nsplant. Acestedicale: medicicesar în cele mezat sau cu
sit trei modalitut sau organ ntului, 2. infu
ulele stem şi acelule stem înente pentru a sne mari de ţesuilor întinse, cua ţesutului ientului. realizat şi se aţii orbitale. S-
Medici
lule e boli
dent
iplă, nţele. tul că te ale ui
nt La
n care are
e ina mai
tăţi:
uzia în astfel n se ut u
-a
reuşidin spmicroAnulpentrCapedomemurinAmpdiferpremdomeEuroprimprivinşi modescofarmacreştÎn tramediprincparteacţiude simmediînseaconcrexcelrespeseveifuncţ Chiarlaboracţioacestresur Diferconstînsănpasivpartiţîntrearemeterap
ină nat
it creşterea unpaţiu. Se doreogravitaţia le l acesta, în lunru medicină şiecchi, Martin Eeniul ingineriene.
ploarea care a itele aplicaţii
miului Nobel 2eniu cât şi prinpean de Celulele subiecte dnd utilizarea odul în care ajoperirii de noiaceutice nu pue eforturile deadiţia milenarăicina regeneracipale şi poartăe a medicinei cune de reîntinemplă regeneraicinale care inamnă şi calea dretiza în longelentă, forţă opectabilitate şi si” – cea care cţiilor organism
r dacă până larator care să dnează remediitea stimuleazărsa fiecărui org
renţa dintre mtă în contribuţnătoşire şi caravă a pacientuluţionat al celei aga bunăstare
edii particularepiile care utiliz
turală
Lohan
or fragmente eşte cunoaştereare asupra ţes
na octombrie, i fiziologie gruEvans şi Oliveei genetice apl
luat-o în ultimale celulelor s007 anumitorn organizarea le Stem şi Me
discutate la acecelulelor stem
jută tehnologiai medicamenteuteau să ignore sporire a proă a medicinei
ativă era şi esteă numele de racare se ocupă erire, aspect caare, cuprinde î
nduc specific ade a atinge o vevitate, memo
ptimă a organistrălucire. Liteconduce la hrămului.
a ora actuală ndemonstreze laile rasayana, să şi menţin funganism de reîn
medicina tradiţiţia volitivă a pacterul holisticui pe parcursude-a doua. Teşi reîntinerire
e pentru diferizează celulele
nul nr. 16,
de cartilaj umea şi a influen
suturilor organs-a acordat prupului de cercer Smithies pelicate celulelo
mii ani preocupstem se observr cercetări realcelui de-al dodicină Regeneest congres s-a
m în dezvoltarea cu celule stee. Bineînţeles re aşa o oportuoducţiei. tradiţionale ine una din celeasayana – maide reîntinerire
are depăşeşte în special teraaceastă acţiunevitaliate excel
orie, inteligenţsmului şi orgaeral rasayana ănire, restabili
nu au fost realia nivel celularse poate înaintncţionalitatea nnoire celular
ională şi medipacientului la c al primeia fa
ul însănătoşiriierapiile rasayae a organismuite organe şi sstem au în ve
martie 20
man în laboratonţelor pe care nismului umanremiul Nobel cetători Marioentru munca loor stem embrio
parea pentru vă atât în acorlizate în acest oilea Congres erativă. Printrau numărat şi ea medicamenem la procesulfirmele
unitate de a-şi
ndiene, ayurvee opt ramuri i este cunoscue. Rasayana –cu mult acţiun
apii cu plante e. Rasayana lentă, care se pţă, tinereţe, voanelor de simţînseamnă “ca
ire şi echilibra
izate testări înr şi molecular ta ipoteza că celulelor stem
ră.
icina alopată propria aţă de atitudini şi caracterul ana au în vede
ului, deşi existăisteme, pe cân
edere strict zon
011
oarele
n.
o or în onare
rdarea
re cele
ntelor l
i
eda,
ută ca – ca nea
poate oce ţ,
alea area
n cum
m –
nea
ere ă şi nd na
afectTermaromacestconsestimuîn staayurvorganmemsângepreveimbuorganla infechil RasaymedisănătPlantzilnicutilizcordisomnHarit(AcoGuggGuduanaca(AspRasaydobânoameholistva admult timp. Bibli1. ThNobe2. Ad"ChaIntern16. 3. Wu
p. 123
ată. menul rasa are mă, sevă şi emotea. În proceseervare, transfoulează imunitaare optimă. Covedei, terapiilenismului: stop
moriei, forţei, tielui, limfei, ţeenind astfel afunătăţirea procnismului şi orgfecţii, învigoraibrului optim
yana descrie picinale, pentrutate fizice şi mtele rasayana scă şi prezintă ozate plante în rifolia), Kashmnifera), Pipallitaki (Terminalrus calamus),
gul (Cominphouchi (Tinosporardium), Punaaragus racemoyana poate, prndească o expenilor de ştiinţtică pe care to
duce un nou sumai profundă
.
iografie: he Nobel Prizeelprize.org. Redewumi O, Afaracterization onational Stem
u DC, Boyd A
mai multe înţoţie, dar nu esele terapeuticeormare şi revitatea şi ajută laonform scrierie rasayana con
parea îmbătrâninereţii, dulce
esuturilor musfecţiunile degeceselor metaboganelor de simarea organismîntre anabolis
prepararea de u promovarea mentale, şi pensunt extrem deo eficacitate fremediile rasa
mari (Gmelina i (Piper longumlia chebula), BShankapushp
ora mukul), Ara cordifolia),arnava (Boerrhosus). rin cercetărileplicaţie ştiinţifţă către ştiinţeoate tradiţiile muflu cercetărilă a ceea ce nat
e in Physiologetrieved on 8 Oflatoonian B, Aof human emb
m Cell Initiativ
AS, Wood KJ
ţelesuri, cum aste limitată la ne rasa se referătalizare. Rasa
a menţinerea cilor clasice în nferă multe avnirii, creştereaeţei vocii, vigocular, adipos enerative şi bolice, stare opmţ, creşterea r
mului prin mensm şi catabolis
remedii pe batinereţii, a vigntru o stare dee compliante c
foarte mare. Dayana menţion
arborea), Varm), Usturoiul Brahmi (Bacoppi (ConvolvuluAmalaki (Emb, Ballataka (Sehevia diffusa)
e făcute pe celufică foarte conele tradiţionalemedicale străvlor ştiinţifice, tura încearcă s
gy or MedicineOctober 2007Ahrlund-Richbryonic stem c
ve". Nat. Biote
(2007). "Emb
ar fi: gust, esenici una dintreă mai ales la hrăneşte corp
corpului şi a mdomeniul vantaje a inteligenţei, orii, hrănirea şi reproducăto
bolile, ptimă a ezistenţei natu
nţinerea sm.
ază de plate gorii stării de e fericire conticu administrar
Dintre cele mainăm: Bala (Sidrahi (Withania(Alyum sativpa monieri), Vus pluricaulis)
blica officinaliemicarpus , Shatavari
ulele stem, săncretă. Deschie şi către viziuvechi o promoşi o înţelegeresă ne zică de m
e 2007. .
hter L, et al (20cell lines by thechnol. 25 (7):
bryonic stem c
Medici
enţă, e
pul, minţii
or,
urale
inuă. rea i da a vum), Vacha ), is),
ă iderea unea ovau, e mult
007). he : 803-
cell
transthera4. Jia"Plurmarr5. Ba(2006adult6. Gapubli7. Lindisea8. Goin ne361 (9. WCell 10. h
îm
forti
sănătmai cce prnecescu sede a pcare este cacestpurifvibrasubtidacă prealputem
C
ină nat
plantation: poapy and regeneang Y, Jahagirripotency of mow". Nature 4arrilleaux B, P6). "Review: et stem cells". Tardner RL (20ic perception"ndvall O (200
ase". Pharmacoldman S, Wineurological dis(1473): 1463-
Wade N (2006-0Hopes New Y
http://abcnews
Cum să mpotriva efe
Vindecarficarea sistem
ea mai bde efecteadoptare
toase. Este imconştienţi de nriveşte alimentsar să fim ateneamă cele prodpurifica din pule consumăm,cunoscută îndt caz alimenteficatoare, cu matorie se va armile perturbatoanoi am consu
labil. Pentru am de asemene
C
turală
Lohan
otential applicerative medicirdar BN, Rein
mesenchymal s418 (6893): 41Phinney DG, Pex vivo engineTissue Eng. 12002). "Stem ce". Journal of A03). "Stem celol Res 47 (4):ndrem M (200sease". Philos 75. 08-14). Some
York Times. Rs.go.com/Heal
ne protejămectelor noc (chemtr
Profrea naturală,
mului imunitaună strategie
ele nocive ale ea unei alimen
mportant să urmnatura şi calitatele pe care lenţi să citim întduse industriaunct de veder, mai ales acel
deajuns, este acle vor fi infuz
multă iubire şi moniza, fiind are, care ar puuma acele alima îmbunătăţi stea să folosim a
nul nr. 16,
ability in cell ine". Front. B
nhardt RL, et astem cells der1-9. Prockop DJ, Oeering of livin2 (11): 3007-1ells: potency, pAnatomy 200 (ls for cell ther: 279-87. 06). "Cell replTrans R Soc L
Scientists SeeRetrieved on 2lth/wireStory?
m, fiecare dcive ale dârrails-uri)
f. George Bia, purificarea ar. de a ne protejdârelor morţi
ntaţii naturale, mărim să deveatea a ceea ce e procurăm dintotdeauna ce c
al.O modalitatee subtil energlea a căror proceea de a le b
zate cu o energdominanta loeliminate astf
utea fi transfermente fără a letarea energeticanumite apara
martie 20
replacement iosci. 12: 452al (2002). rived from adu
O'Connor KC ng tissues with19. plasticity and (3): 277-82. rapy in Parkin
lacement theraLond B Biol S
e Shift in Stem006-12-28.
?id=3307505
dintre noi, relor morţi
anu – Bucureorganismulu
a organismul i începe prin echilibrate şi
enim din ce înmâncăm. În c
n comerţ, esteconţin acesteae foarte eficieetic alimentelovenienţă nu ninecuvânta. Îngie subtilă r energetică fel anumite vibate în trupul n
e binecuvânta că a unor alimate care au
011
5-35.
ult
h
nson's
apy Sci
m
ii
eşti ui şi
faţă
n ce ceea e a, mai entă le pe ne n
braţii nostru în
mente
p. 124 Lohanul nr. 16, martie 2011
proprietatea de a anula efectele undelor electrice sau magnetice nocive.
Desigur, este esenţial să urmărim totodată să ne fortificăm sistemul imunitar, prin intermediul unor mijloace naturale. Însă, înainte de a începe un astfel de demers armonizator este important să realizăm o acţiune prealabilă de purificare a trupului şi să urmărim să ne dezintoxicăm periodic, într-un mod cât mai eficient organismul.
Există numeroase plante medicinale care ne pot ajuta în această direcţie. Întrucât prin aceste dâre ale morţii (chemtrails-uri) sunt răspândite în atmosferă microorganisme patogene (bacterii, virusuri etc.) şi substanţe toxice este necesar să ne protejăm de efectele nocive ale acestora cu ajutorul plantelor de leac şi al remediilor naturale ce stimulează în mod natural imunitatea şi care totodată ajută la eliminarea din organism a substanţelor toxice, nocive, ce au fost acumulate.
Plante şi alimente cu proprietăţi depurative şi detoxifiante Dintre plantele autohtone româneşti care prezintă proprietăţi depurative, detoxifiante şi neutralizatoare ale anumitor substanţe toxice, acţionând astfel eficient în direcţia purificării organismului, enumerăm următoarele:
Anghinare (Cynara scolymus) – frunze, Boz (Sambucus ebulus) – frunze, Brusture (Arctium lappa) – rădăcină, Căpşun (Fragaria moschata) – frunze, Captalan (Petasites hybridus) – frunze, Cătină (Hippophae rhamnoides) – fructe, Cicoare (Cichorium intybus) – partea aeriană, Coada calului (Equisetum arvense) – partea aeriană, Coada-şoricelului (Achillea millefolium) – flori, Creson (Lepidium sativum) – partea aeriană, Fumariţă (Fumaria officinalis) – partea aeriană, Genţiană (Gentiana lutea) – rădăcină, Iarba-şarpelui (Echium vulgare) – partea aeriană, Lemnul-Domnului (Artemisia abrotanum) – frunze, Linariţă (Linaria officinalis) – partea aeriană, Lipicioasă (Galium aparine) – partea aeriană, Măceş (Rosa canina) – fructe, Măslin (Olea europaea) – frunze, Muşeţel (Matricaria chamomilla) – partea aeriană, Nuc (Juglans regia) – frunze, Osul-iepurelui (Ononis spinosa) – rădăcină şi partea aeriană, Păpădie (Taraxacum officinale) – frunze, Pelin (Artemisia absinthium) – partea aeriană, Rocoină (Stellaria media) – partea aeriană, Salvie (Salvia officinalis) – partea aeriană, Schinduf (Trigonella foenum-graecum) – seminţe, Soc (Sambucus nigra) – flori, Sovârv (Origanum vulgare) – partea aeriană, Trei fraţi-pătaţi (Viola tricolor) – partea aeriană, Trifoi roşu (Trifolium pratense) – flori, Urzică mare (Urtica dioica) – frunze, Viţă-de-vie (Vitis vinifera) –
frunze, Volbură (Convolvulus arvensis) – partea aeriană, Zămoşiţă (Hibiscus trionum) – partea aeriană.
Această listă poate fi completată cu unele plante tradiţionale indiene, care sunt folosite de mii de ani în cadrul sistemului AYURVEDA pentru purificarea organismului: Ashwagandha (Withania somnifera) – frunze, Bhringaraj (Eclipta alba) – partea aeriană, Cardamom (Elettaria cardamomum) – seminţe, Guggul (Commiphora mukul) – răşină, Katurohini (Picrorrhiza kurroa) – rădăcină, Neem (Azadirachta indica) – frunze, Manjistha (Rubia cordifolia) – rădăcină, Sigru (Moringa oleifera) – rădăcină.
Planta Aloe (Aloe vera) – frunzele proaspete, inclusiv gelul conţinut în ele, precum şi Ceaiul verde (Camellia sinensis) – frunze, sunt de asemenea foarte bune depurative. Frunzele de Aloe pot fi consumate proaspete, eventual combinate cu puţină miere naturală, iar frunzele de Ceai verde pot fi utilizate atât sub formă de macerat, cât şi mestecate ca atare.
Pentru a putea beneficia de un efect purificator cât mai eficient este bine să urmărim să folosim în alimentaţia noastră următoarele legume cu efect depurativ: Ovăzul (Avena sativa), Andivele (Cichorium intybus), Ridichea neagră (Raphanus sativus var. niger), Fasolea verde (Phaseolus vulgaris), Morcovul (Daucus carota), Sfecla roşie (Beta vulgaris var. conditiva), Ţelina (Apium graveolens), Sparanghelul (Asparagus officinalis), Ceapa (Allium cepa), Usturoiul (Allium sativum), Castravetele (Cucumis sativus), Salata (Lactuca sativa), Gulia (Brassica oleracea subsp. caulotrapa var. gongylodes), Pătrunjelul (Petroselinum sativum). Cele mai indicate fructe cu efecte depurative sunt: Pepenele verde
Medicină naturală
p. 125 Lohanul nr. 16, martie 2011
(Citrullus lanatus), Piersicile (Persica vulgaris), Lămâile (Citrus limon), Portocalele (Citrus sinensis), Grapefruitul (Citrus paradisii) şi Ananasul (Ananas sativus).
Fortificarea sistemului imunitar După realizarea unei perioade de purificare a trupului cu ajutorul plantelor medicinale cu proprietăţi depurative este necesar să urmărim să folosim plante care fortifică sistemul imunitar. Dintre plantele autohtone româneşti care fortifică sistemul imunitar enumerăm următoarele: Afin (Vaccinium myrtillus) – fructe şi frunze, Angelică (Angelica archangelica) – rădăcină, Armurariu (Silybum marianum) – fructe, Bătrâniş (Erigeron canadensis) – partea aeriană, Brusture (Arctium lappa) – rădăcină, Busuioc (Ocimum basilicum) – frunze, Călţunaşi (Tropaeolum majus) – frunze şi flori, Cefalofora (Cephalophora aromatica) – partea aeriană, Cerenţel (Geum urbanum) – rădăcină, Cimbrişor (Thymus serpyllum) – partea aeriană înflorită, Cimbru de grădină (Satureja hortensis) – partea aeriană, Cimbru de munte (Satureja montana) – partea aeriană, Creţuşcă (Filipendula ulmaria) – partea aeriană, Echinacea (Echinacea purpurea) – flori, Gălbenele (Calendula officinalis) – partea aeriană, Iarbă-mare (Inula helenium) – rădăcină, Lichen de piatră (Cetraria islandica) – tal, Măslin (Olea europaea) – frunze, Mentă (Mentha piperita) – partea aeriană, Nalbă mare (Althaea officinalis) – rădăcină, Obligeană (Acorus calamus) – rădăcină, Pelin (Artemisia absinthium) – partea aeriană, Plop negru (Populus nigra) – muguri, Răchitan (Lithrum salicaria) – partea aeriană, Sânziene galbene (Galium verum) – partea aeriană înflorită, Soc (Sambucus nigra) – flori, Sovârv (Origanum vulgare) – partea aeriană, Splinuţă (Solidago virgaurea) – vârfuri înflorite, Tuia (Thuja occidentalis) – frunze.
Putem adăuga la această listă şi unele plante care sunt folosite în mod tradiţional în cadrul sistemului milenar AYURVEDA şi care, fiind studiate în prezent, s-a dovedit că au certe proprietăţi imunostimulente: Amalaki (Phyllanthus emblica) – fructe, Ashwagandha (Withania somnifera) – rădăcină, Atmagupta (Mucuna pruriens) – seminţe şi rădăcină, Bala (Sida cordifolia) – rădăcină, Ghimbir (Zingiber officinalis) – rădăcină, Ginseng (Panax ginseng) – rădăcină, Guggul (Commiphora mukul) – răşină, Haritaki (Terminalia chebula) – fructe, Manjistha (Rubia
cordifolia) – rădăcină, Momordica (Momordica charantia) – fructe, Neem (Azadirachta indica) – frunze, Pippali (Piper longum) – seminţe, Tejapata (Cinnamomum tamala) – scoarţă, Tulsi (Ocimum sanctum) – frunze, Turmeric (Curcuma longa) – rădăcină.
Un puternic efect de fortifiere a sistemului imunitar au şi
următoarele ciuperci alimentare şi terapeutice: Ciuperca de larvă chinezească (Cordyceps sinensis), Ciuperca tremurătoare aurie (Tremella mesenterica), Reishi (Ganoderma lucidum), Maitake (Grifola frondosa), Sang-hwang (Phellinus linteus), Shiitake (Lentinula edodes). De asemenea, băutura naturală preparată cu ajutorul ciupercii Kombucha şi al unor plante medicinale dintre cele enumerate anterior (atât cele cu proprietăţi depurative, cât şi cele cu proprietăţi imunostimulente) poate fi utilizată cu succes pentru efectele ei tonice şi protectoare.
Toate acestea (atât plantele, cât şi ciupercile cu efecte terapeutice) este bine să fie folosite sub formă de pulbere uscată, ce va fi administrată sublingual, de preferinţă câte un gram de pulbere de patru ori pe zi. Este preferabil ca aceste plante să fie folosite în combinaţii de minim zece plante. La modul general, cea mai bună modalitate practică de asociere a plantelor este cea în care, în amestecul respectiv să se regăsească atât plante cu proprietăţi depurative, cât şi plante cu proprietăţi imunostimulente, într-o proporţie pe cât posibil egală.
Medicină naturală
p. 126 Lohanul nr. 16, martie 2011
Un efect fortifiant foarte bun asupra sistemului imunitar au şi produsele apicole cum ar fi polenul, propolisul şi lăptişorul de matcă.
În ceea ce priveşte alimentaţia naturală cu rol echilibrant şi protector, consumul zilnic de fructe şi legume proaspete, cultivate în condiţii ecologice, precum şi consumul altor categorii de alimente naturale ce au un bogat conţinut în vitamine şi minerale, are un efect profund benefic asupra sistemului imunitar.
Metode naturale de dezintoxicare Pentru a realiza o acţiune cât mai eficientă de purificare naturală a organismului este necesar să avem mai mereu la dispoziţie cărbune vegetal activ. În cazurile de ingestie accidentală a unor substanţe nocive sau în situaţiile de intoxicaţie alimentară ori chimică, este bine să ştim că putem fi ajutaţi de cărbunele vegetal activ, care are proprietatea de a absorbi elementele periculoase, nocive, din organism şi de a le elimina apoi pe cale intestinală, în mod natural. Cărbunele vegetal poate fi folosit şi în unele situaţii de urgenţă, în caz de ingerare accidentală a unor substanţe toxice, imediat după efectuarea unei spălături stomacale. În unele zone există tipuri rare de pământ, vechi de milioane de ani. Acestea sunt compuse din anumite tipuri de argilă, cu un conţinut mare de minerale, deosebit de folositoare pentru menţinerea echilibrului trupului uman. Unele tipuri de argilă conţin fosile de diatomee (alge unicelulare microscopice, de apă dulce sau sărată, al căror înveliş exterior s-a transformat în siliciu sau în cuarţ). Acest element permite absorbirea metalelor grele (mercur, plumb) şi a altor elemente, cum ar fi aluminiul sau fluorul în exces. Prafurile de argilă de acest tip sau altele similare lor sunt utile celor care suferă de ulcer gastric sau de leziuni ale tractului digestiv. Argila, sub formă de pulbere uscată, poate fi dizolvată în puţină apă, obţinându-se astfel o pastă ce poate fi aplicată pe piele, în strat subţire, întocmai ca o cremă. Aplicarea periodică pe piele a unei paste de argilă albă, de exemplu, poate produce efecte benefice multiple, mai ales datorită absorbţiei toxinelor şi a impurităţilor, precum şi datorită neutralizării acizilor ori a deşeurilor chimice ce se pot acumula în unele ţesuturi.
Usturoiul Usturoiul este un aliment cu numeroase proprietăţi curative. El este un excelent vermifug, este bogat în vitamina C şi datorită ingredientului său activ, alicina, este un excelent potenţator al activităţii sistemului imunitar, fiind tocmai de aceea foarte indicat să-l utilizăm mai mereu.
Uleiurile din răşină de conifere Atât uleiul de pin, cât şi cel de brad asigură bunăstarea alveolelor pulmonare şi ambele permit descongestionarea plămânilor. Aceste uleiuri contribuie în mod eficient la dizolvarea anumitor depuneri toxice care pot să apară la nivelul sistemului respirator datorită fumului de ţigară inspirat fie voluntar (în cazul fumătorilor), fie involuntar (în cazul celor care sunt în nefericita ipostază de „fumători pasivi”) sau datorită inhalării unor substanţe nocive, poluante, care pot să existe în aerul pe care noi îl respirăm zilnic.
Pasta din frunze de coriandru Coriandrul proaspăt poate dizolva într-un interval scurt de timp unele depuneri dăunătoare de metale ce pot să se producă în organismul nostru. Următoarea reţetă simplă pe care o prezentăm în continuare are un puternic efect de purificare a ţesuturilor. Se prepară sub forma unei paste proaspete, din frunze de coriandru şi este excelentă ca aliment ce poate fi consumat eventual cu pâine prăjită, cu cartofi la cuptor sau cu paste integrale. Folosirea a cel puţin două linguriţe pe zi din această pastă, timp de trei săptămâni, este suficientă pentru eliminarea din sânge a unor metale toxice cum ar fi mercurul, plumbul şi aluminiul. Este util să realizăm o astfel de cură timp de aproximativ 3 săptămâni şi apoi vom face o pauză. Putem repeta această cură cel puţin de trei ori pe an. Pentru prepararea pastei se folosesc 4 căţei de usturoi, care se zdrobesc mărunt, 1/3 ceaşcă de nucă de Brazilia (care conţine seleniu), 1/3 ceaşcă de seminţe de floarea-soarelui, care conţin cisteină, 2 ceşti de frunze proaspete de coriandru, fără tulpini. Se mai pot adăuga frunze de pătrunjel proaspăt, pentru conţinutul lor de vitamina C. Dat fiind faptul că această pastă se conservă bine prin refrigerare, este preferabil să ne procurăm din timp frunzele de coriandru proaspăt, atunci când el apare, şi să facem o cantitate suficientă de pastă pentru tot anul. În continuare, mai adăugăm 2/3 ceaşcă de ulei de in (inul este indicat în caz de tuse, astm, rujeolă, constipaţie, gastrite, pecingine, abcese; are proprietăţi emoliente, laxative şi antiinflamatorii), 4 linguri de suc de lămâie proaspăt (conţine vitamina C) şi eventual două linguriţe de miso, produs specific japonez, obţinut în principal din soia. Pentru prepararea acestei paste punem frunzele de coriandru împreună cu cele de pătrunjel în mixer, adăugăm uleiul de in şi le mixăm până când obţinem o pastă omogenă. Adăugăm apoi usturoiul pisat, nuca de Brazilia mărunţită fin, seminţele de floarea-soarelui zdrobite, sucul de lămâie şi miso-ul. Amestecăm din nou totul foarte bine, până se omogenizează. Pasta obţinută se păstrează la frigider.
Medicină naturală
p. 127 Lohanul nr. 16, martie 2011
Băile calde cu efect purificator Apa şi căldura au efecte de purificare şi de relaxare care diminuează stresul şi curăţă totodată pielea. Pentru a potenţa efectul purificator putem să adăugăm în apa din cada de baie sare de mare, alte săruri minerale (de exemplu sulfatul de magneziu, care tonifică muşchii), uleiuri esenţiale cu acţiune purificatoare şi tonifiantă (ulei de bergamotă, ulei de mentă, ulei de roiniţă, ulei de camfor etc.), pulbere de frunze de arin sau frunze de arin proaspăt culese (care au un puternic efect antiinflamator), frunze de mesteacăn (cu efecte purificatoare şi febrifuge), ace de pin (ce sunt utile pentru îmbunătăţirea stării sistemului respirator) sau pulberi din plante aromate (salvie, mentă, roiniţă, busuioc, isop, lavandă, iarba Sfântului Ion, mătăciune etc.).
Purificarea aerului ambiant Este indicat să folosim, atât acasă, cât şi în locul în care lucrăm un aparat de purificare a aerului. Generatoarele de ioni negativi sunt ideale, mai ales dacă locuim în oraş. Dat fiind faptul că suntem înconjuraţi de televizoare, monitoare de calculator şi alte aparate electrice, suntem neîncetat bombardaţi cu ioni pozitivi, care contribuie la creşterea nivelului de tensiune şi de iritare nervoasă. Este foarte bine, prin urmare, să putem beneficia de surse generatoare de ioni negativi, pentru a ne reface echilibrul energetic. Desigur, dacă locuim aproape de o cădere de apă sau în înaltul munţilor, suntem nişte privilegiaţi. Anumite locuinţe au un sistem central de purificare a aerului, cu filtre bune, care pot elimina mare parte din praful nociv şi alte particule dăunătoare. Dacă nu dispunem de un astfel de sistem, putem alege să cultivăm în propria locuinţă unele plante ornamentale, care pot contribui la îmbunătăţirea calităţii aerului.
Necesitatea purificării apei de băut Ar fi foarte înţelept să urmărim să nu mai consumăm apă de la
robinet, fără să ştim ce conţine aceasta. Unii ar replica imediat că apa din oraşul lor este curată, datorită clorului sau fluorului cu care este tratată! Ce nu ştiu cei mai mulţi este că în realitate clorul nu ucide numai bacteriile „rele“ din trupul uman, ci şi pe cele „bune“. Cine a socotit, oare, cât clor a înghiţit pe termen lung, zi după zi, an după an? Ar fi bine, în orice caz, să lăsăm apa din pahar să se „aşeze“ înainte să o bem. Pe cât posibil, se recomandă să folosim o sticlă de apă pe care să o lăsăm la aer, protejată cu un filtru uşor. Apa distilată poate fi o modalitate excelentă de eliminare din trup a mineralelor, a metalelor grele
şi a altor toxine. Cu toate acestea, trebuie să fim atenţi să nu ne perturbăm echilibrul mineral. Pulberea de argilă sau de pământ fosil poate fi şi ea utilă în această direcţie. Există numeroase tipuri de aparate pentru purificarea apei. Putem folosi şi un astfel de aparat. Însă, dincolo de toate acestea, din punct de vedere practic este foarte important să urmărim să fim conştienţi de calitatea apei pe care o
consumăm zi de zi.
Grădinile cu legume Citind până aici acest articol, ne putem pune întrebarea cum să procedăm în cazul grădinilor în care cultivăm legume sau flori? Cum să semănăm şi să cultivăm legume sub cerul liber, în astfel de condiţii ostile?
O posibilă soluţie practică este aceea de a urmări să acoperim grădina de legume cu o folie transparentă, la 1,5 m de sol şi să udăm pământul cu apă pe care o extragem dintr-o fântână de exemplu, pentru a ne feri de situaţia în care apa de ploaie ar putea să fie contaminată. O altă soluţie practică ar fi să cultivăm legumele într-o seră. Şi de asemenea, este indicat să le udăm printr-un sistem autonom de irigaţii, care să fie alimentat cu apă purificată printr-un sistem ecologic, natural.
Medicină naturală
Însă, noastrespoacestsă nepericmale
În funsolicisolicidestitproblsă faccercetransmpreze(chemflagraabsolconşteficie
Unel• Penîmprăurmăimunpulbeexemactiv
• Dârintenîmbopsihişi chioamepotentalentionosde pesigurîncerdevenunive
p. 128
în afara aplictră, foarte imponsabile să încte substanţe uce mobilizăm, ccole, pentru a cfice.
ncţie de răspuitări colectiveitând ca aceia tuiţi din funcţleme rămânâncă ceva. Mai metări, ne putemmitem şi altorent, cerul este mtrails-uri). Dant al acţiunii lut deloc normtienţi de aceasent şi cu înţele
le idei ce suntntru a ne protejăştiate în modărim să avem onitar prin mijloerea de echina
mplu, cu ajutor, al argilei şi a
rele morţii (chnţionaţi în diveolnăvi, de a necul şi voinţa; imice asupra menilor; acela dnţialul lor divitul şi aptitudinsfera; acela dee Pământ, şi toră şi eficientă crcărilor de mannim cât mai coersul care ne î
cării acestor soportant este săceteze să ne mcigătoare. Estecât mai mulţi ocere la unison
unsul care ni s, vom putea scare nu-şi facie! Putem fi si
nd aşezaţi commult decât atâ
m informa şi dra ceea ce am adeseori acop
Dârele paraleleturbinelor de
mal, iar noi va sta şi, de asemepciune mai d
t demne de reeja împotriva ed intenţionat îno alimentaţie coace naturale (aceea), să ne prul plantelor dal usturoiului)
hemtrails-uri) erse scopuri me slăbi sistemuacela de a reamediului înco
de a-i împiedicin şi să-şi dezvnile; acela de e a controla cliot ceea ce poacale de a ne pnipulare de aconştienţi, atât înconjoară şi a
oluţii particulaă cerem cu fermmai pulverizezee imperios necoameni conşti
n stoparea aces
e va da în urmă ne continuămc datoria în moiguri că nu vo
mod în fotoliu,ât, putem face e asemenea puaflat despre a
perit de acestee din văzduh s pulverizare. Atrebui să urm
menea, să acţiodeparte.
eţinut efectelor nocivn atmosferă, ecorectă, să ne (de exemplu f
purificăm orgadepurative, al c).
sunt folosite dmalefice: acelaul imunitar, dealiza diverse exnjurător şi ma
ca pe oameni svolte capacităa controla corimatul, viaţa vte fi folosit caroteja împotri
cest gen este sde noi înşine
apoi să acţionă
are pentru grădmitate foruriloe în cap toate cesar să urmărienţi de acestestor acţiuni
ma unei astfel m demersurileod corect să fi
om rezolva ace aşteptând ca noi înşine utem să
acest subiect. Îe dâre ale morţsunt rezultatulAceasta nu es
mărim să devenonăm în mod
ve ale substaneste important
întărim sistemfolosind mai aanismul (de cărbunelui veg
de către cei răa de a ne e a ne manipulxperienţe biolai ales asupra să-şi atingă ăţile, înzestrăriridoarele aerievegetală şi ania hrană. Cea miva tuturor să urmărim să , cât şi de ăm în mod înţ
De
dina or
rim e
de e,
fie este alţii
În ţii l te nim
nţelor să
mul ales
getal
ău
la logice
ile, ene şi imală
mai
ţelept.
întâmdupăplaneselecDarwaproa
Iată îteoriiprestaparispecifoart
Vi
Astfeconddatorperfosemnurmaevidetot m
Un ecătredin Pîntâmfi trebo valUniv
La acMoroDougCambfost: un scconştBrad
C
ezbate
– act
u toţii am materialismPământ în
mplătoare a eleă răcirea scoarţetei noastre. Acţii naturale, –win – au apăruape în aproape
însă că odată ci devin din ce tigioşi, ajungâiţiei vieţii pe Piilor, nu s-aute precis deter
iaţa a evoluat
el, referitor la dus la apariţia rită unor instruormante – o senificative, ce ia unor mutaţii ent către finali
mai evoluate.
xemplu în ace savantul fran
Paris. El a calcmplătoare de abuit să fie la oloare uriaşă, cversului (estim
celeaşi concluowitz, fizicianglas D. Axe, dbridge-U.K. U„Chiar de la
cop de atins şitiinţei umane.
dley si Charles
C
ri
Lohan
Apariţ
creator sa
Mugure
învăţat la şcomului dialecti
ntr-un mod accementelor ce eţei terestre, ce
Am învăţat că u– conform Teout specii tot mae la specia um
cu noile rezultîn ce mai puţ
ându-se gradatPământ, cât şi u produs din înrminat.
t ca şi cum ar
modul în carevieţii pe Pămâumente de calerie de informndică faptul cspontane, ci t
itatea foarte c
est sens îl reprncez Lecomte culat că timpua conduce la foo valoare estime depăşeşte de
mată la aproxim
uzii au ajuns un de la Univerdoctor în bioloUna din concluînceput, viaţai ca şi cum ace” În anul 1994
s B. Thaxton a
nul nr. 16,
ţia vieţii
au întâmp
el Atudorei -
ală, mai ales îic comunist, ccidental, prin cexistau în „supe s-a produs duulterior, prin m
oriei evoluţionai avansate, aj
mană aşa cum e
tate ştiinţificeţin validate det la concluzia dezvoltarea u
ntâmplare, ci
r fi existat un
e au acţionat lânt, există la olcul electronic
maţii ştiinţifice că viaţa nu a aptotul a fost oriomplexă a org
rezintă cercetădu Nouy, de l
ul necesar reacormarea unei bmată la… 102e altfel cu mulmativ 20 milia
ulterior şi profesitatea Yale (S
ogie la Univeruziile studiilo
a a evoluat ca est scop ar fi f4 oamenii de şau publicat un
martie 20
lare ?
Bucureşti
în timpul ă viaţa a apărucombinarea pa primordialupă formarea mutaţii geneti
niste a lui Charjungând-se dinexistă ea astăz
care apar, ace către savanţiică aceşti paşi
ulterioară a au avut un se
scop de atins
egităţile ce auora actuală – c foarte
deosebit de părut haotic, îientat în mod ganismelor vii
ările efectuatela Institutul Pacţiilor chimicebacterii simpl43 miliarde dlt însăşi vârstaarde de ani)!
fesorul HaroldSUA), precumrsitatea din r dr. du Nouyşi cum ar fi exfost apariţia ştiinţă Walter studiu în care
011
ut pe
ă” de
ice şi rles n zi.
este i ai
ens
s
u
în
i şi
e de asteur e le ar e ani, a
d m şi
y a xistat
L. e au
arătatformprobaani, şdin 1proba
Cerceastronsale lUnivWickenzimde foEsch2000valoaindicreferifoarteşi simmătuBoein
E
Într-usavanfaptuselecobserconclcumuclar:
p. 129
t că dacă tot că de aminoaciabilitate de 10şansa formării065, valoare cabilitate infim
etări în aceastnom Sir Fred la dezvoltarea
versului) şi de kramasinghe. Cmă simplă să sormare spontanerichia Coli), de enzime cu
area de o şansăcă o imposibiliitor la acest ree plastică şi se
mplu este la feure un teren plng 747.”
Există o ordin
un domeniu dentul Michael Bul că multe dinţia naturală survaţii cu cerceluzia sa a fostulative de inve
Totul a fost
carbonul de peizi şi ar fi reac012 reacţii pe i unei proteinecare în matem
mă, asimilată c
tă direcţie au fHoyle (cunos
a modelelor cocătre un colegCei doi savanse formeze dinn-întâmplătoabacterie ce es
u funcţii diferiă din 1040.00itate matematiezultat următoemnificativă: el de improbablin de fiare vec
ne și o înțelep
e studiu conexBehe a arătat cntre funcţiile vunt deosebit detările sale în dt fără echivoc:estigaţie se co
proiectat! R
e Pământ ar fi cţionat chimicsecundă, timpe funcţionale a
matică este conu imposibilita
fost realizate şscut mai ales posmologice deg al său, dr. Chţi au calculat pn întâmplare, aare a unei bactste formată dinite şi corelate.00, valoare carică. Dr. Wickr
oarea analogie„Şansa ca viabilă ca şi aceechi şi să const
pciune super
x, cel al evolucă elementele vitale complexde clare. Reunidomeniul mic „Rezultatul anstituie ca unRezultatul este
fost disponibc cu cea mai mp de un miliardar fi fost de o nsiderată o atea.
şi de către celepentru contribe explicare a handra probabilitateaapoi probabiliterii comune (n aproximativ S-a ajuns la
re de asemeneramasinghe a
e plină de umoaţa să fi apăruea ca un taifuntruiască un av
rioară, divină
uţiei biologice,care contrazic
xe au evoluat pind aceste crobiologic, acestor efortur strigăt puterne atât de impo
il sub mare d de şansă
ebrul uţiile
a ca o itatea gen
v
ea făcut
or, dar ut pur n să vion
ă!
, c prin
ri nic şi ortant
şi de dintrviaţaobseraceeadeosediverîn ce confiau afOrdintot cetrans
p
fost îcunodescrenergreducde ceelectrnuclecâmpEinsteste drezonformrezon(este E=menergrezonsavanfizice(vezide pifrecvemiţăaflă ÎnţelconştNoi îrezoncelorrezon
R
Dezba
lipsit de ambre cele mai maa este proiectarvaţia că Păma că radiaţia eebit de semnifrse domenii almai pronunţa
irmându-se asfirmat cu privine şi o Înţelepeea ce există spare în Unive
Câteva
procesulu
ezonanţa Termenul domeniul
în mod gradataşterii datoritărisă în termengie. Toate fenoctibile la realitele cinci forţe romagnetismueară tare şi forpuri energetictein, materia, descris în termnant şi, tocma
mele de existennanţă. Însăşi mcelebră în ace
mc²), ce rezonegetice fundamnante formatontului Rupert e şi chiar bioloi de ex. efectuiramidă). Acesvenţe de rezonător la un sisteacordate pe a
legerea princtiente înşine, ca fiinţnanţă şi experr cinci simţurinanţă. Putem p
R
ateri
Lohan
iguitate, încâtari realizări diată inteligent emântul se învâreste emisă în ficative, precule ştiinţei modată convergenţstfel ceea ce toire la caracterupciune superisă fie animat dersalitate.
aspecte leui de rezo
noa
Mugur
şi ştiinţa de rezonanţă fizicii, dar în
t extrapolat în ă faptului că, i de ritm, periomenele au latăţi energeticefizice fundam
ul, interacţiunrţa de coeziunce. Aşa cum aspaţiul şi timp
meni energetici de aceea put
nţă reprezintămateria este oest sens ecuaţi
ează într-un domentale se con
are (morfogenSheldrake) şi ogice tuturor s
ul energiilor deste influenţe s
nanţă ce se tranem rezonant receeaşi lungim
ipiului rezon
ţe umane, sunimentăm lume, care se realizpercepe un an
nul nr. 16,
t ar trebui catin istoria ştiineste la fel de imrteşte în jurul cuante.” Prin
um şi prin mulderne, asistăm ţă a Ştiinţei cuoate liniile spiul creat al lumioară, divină, de un Sens fun
egate de ionanţă asuastre
rel Atudorei
este mai des îultimele decatot mai multeîntreaga realitiodicitate, freca bază sau, altfe. Astfel, lume
mentale (gravitea nucleară sl
ne), care dezvoarată teoria relpul formează uci, ce implică utem afirma că forme partic
o formă de eneia lui Einsteinomeniu specifinstituie ca verinetice, conformele induc anusistemelor exie formă, cum se induc precisnsmit de la uneceptor atunci
me de undă.
nanţei: cheia c
ntem asemeneaea prin intermzează pe baza
numit stimul ex
martie 20
talogat drept unţei. Observaţimportantă ca l Soarelui sau aceste conclulte altele din astăzi la o din
u Spiritualitaterituale tradiţio
mii, provenit dce face ca abs
ndamental, ce
nfluenţa upra vieţi
- Bucureşti
întâlnit în ade acest conce domenii ale tate poate fi cvenţă şi mai afel spus, sunt ea este structutaţia, labă, interacţiuoltă anumite lativităţii a luiun continuumun caracter de fapt toate ulare de
ergie condensan ce arată că fic. Aceste câmitabile sistemem terminolog
umite caracteriistente subordar fi cazul efes pe baza anumn sistem rezoni când acestea
cunoaşterii
a sisteme de mediul percepţi
fenomenelor xterior doar at
011
una ia că şi ca
uzii
n ce ea, onale dintr-o solut
ii
cept a
ales
urată
unea
i m ce
ată
mpuri e iei istici
donate ectului mitor
nant a se
iei de tunci
p. 130 Lohanul nr. 16, martie 2011
când simţurile noastre sunt pe aceeaşi lungime de undă cu acel stimul, în gama spectrului cromatic, sonor, tactil etc. Odată percepute prin simţuri, aceste informaţii sunt analizate la nivelul creierului prin anumite frecvenţe cerebrale specifice. De asemenea, s-a reuşit punerea clară în evidenţă, din punct de vedere ştiinţific, a faptului că atât gândurile pe care le emitem, cât şi cele care „ne vin” sunt în realitate energii vibraţionale rezonante, aflate pe diferite lungimi de undă. Mintea noastră operează prin fenomene de rezonanţă şi ea poate fi descrisă şi analizată prin anumite stări de rezonanţă particulare, înscrise în domenii măsurabile, în funcţie de activitatea desfăşurată. Putem spune – pe baza faptului că existăm ca sisteme rezonante – că suntem analogic vorbind ca nişte sui-generis aparate de radio care preluăm în mod continuu energie şi informaţii de la „posturile” emiţătoare din Universul apropiat, dar şi din cel îndepărtat. Un fapt mai puţin cunoscut este acela că există o frecvenţă de rezonanţă principală a fiinţei noastre, care depinde exact de modul nostru de a gândi. Există multiple experienţe care arată că modul nostru de a gândi ne influenţează starea de sănătate şi chiar produce efecte obiective şi în afara noastră, în cazul fiecăruia dintre noi.
Explicaţia faptului că mintea poate acţiona asupra oricărei forme materiale este aceea că în timp ce substratul materiei este energia, substratul energiei însăşi este compatibil cu conştiinţa şi procesele mentale, aşa cum arată ultimele descoperiri ale mecanicii cuantice.
Aşadar, fie că ştim sau nu ştim, fie că vrem sau nu vrem, prin orientarea propriilor gândurilor noi producem fenomene de rezonanţă în viaţa noastră şi astfel ajungem să ne modelăm viaţa, sănătatea, şi chiar să atragem anumite evenimente, în funcţie de gândurile pe care le manifestăm preponderent. De altfel au devenit din ce în ce mai cunoscute concluziile care indică faptul, de exemplu, că devenim ceea ce mâncăm, devenim ceea ce gândim în mod preponderent, devenim ceea ce iubim…
Toate acestea se explică prin această dezvoltare gradată a unui mod predominant de a acţiona sau, altfel spus, de a rezona, ceea ce atrage efecte precise, corespondente cu modul particular în care rezonăm prin tot ceea ce facem. Ceea ce stă la baza acestor procese este fenomenul de acord pe care îl realizăm prin orientarea gândurilor noastre. Atunci când gândim într-un anumit mod ne plasăm pe o frecvenţă specifică de vibraţie
mentală şi, – păstrând analogia cu aparatele de radio – suntem acordaţi pe un anumit „post”. Pe baza acestui fenomen de acord se produce un transfer de energie şi informaţie de la sistemul („postul”) universal emiţător, în propria noastră fiinţă, văzută ca un sistem receptor. Pentru că transferul rezonant conţine şi informaţie, putem spune că rezonanţa constituie totodată şi un fundamental instrument de cunoaştere a oricărei realităţi asupra căreia ne acordăm mental pe frecvenţa ei specifică de existenţă.
Este aşadar esenţial să înţelegem că aceste procese se produc în funcţie de orientarea minţii şi a atenţiei noastre; gândurile reprezintă cauze formatoare ce acţionează prin rezonanţă, modelând procese energetice care, la rândul lor se răsfrâng asupra materiei. Este fundamental să conştientizăm că putem alege stările noastre de rezonanţă (de existenţă) şi ca urmare, devine astfel evident de ce este necesar să cultivăm cu perseverenţă obişnuinţele pozitive, benefice. Realizăm în acest fel că fericirea şi nefericirea sunt de fapt stări ale minţii, sunt atitudini interioare şi că ele nu depind neapărat de condiţiile lumii exterioare, ci constituie exact cauza generatoare a ei, aşa cum afirmă foarte plastic şi aforismul: „Înţeleptul e fericit şi-n infern, pe când ignorantul suferă şi-n paradis.” Experimente practice care evidenţiază acţiunea tainică a principiului rezonanţei O aplicaţie a ştiinţei experimentale ce evidenţiază din ce în ce mai mult procesele de rezonanţă angrenate conştient sunt dispozitivele tip Brain Machine. Astfel, prin intermediul unui reper vizual sau auditiv se obiectivează starea mentală a subiectului ce experimentează, ajutându-l să-şi acordeze frecvenţa cerebrală pe o stare particulară ce îl poate în acest mod ajuta substanţial, de exemplu în procesele de vindecare. Prin orientarea constantă a atenţiei şi a gândurilor noastre într-o anumită direcţie, se realizează procese de rezonanţă care conduc la o amplificare (trezire) a respectivei energii specifice din fiinţa noastră, care se acumulează în diferitele structuri vibratorii interioare. Este fundamental să înţelegem că deşi oamenii sunt identici din punct de vedere potenţial (ca părţi ce oglindesc în mod holografic Totalitatea), ceea ce totuşi îi diferenţiază în toate calităţile şi manifestările lor este reprezentat de gradul de trezire a multiplelor rezonanţe lăuntrice. Prin conştientizarea şi aplicarea fenomenelor de rezonanţă putem alege să accedem la o stare de armonie şi împlinire ca fiinţe umane, realizând într-un mod conştient acordarea fiinţei noastre cu câmpurile fundamentale formatoare ale Universului. Acesta este de fapt, în esenţă, secretul tuturor ştiinţelor spirituale, care au existat în istoria adesea prea puţin cunoscută a omenirii, ştiinţe ce realizau acest acord rezonant între om şi Univers într-o diversitate de forme. Un alt aspect foarte important: când fenomenele de rezonanţă se produc la mai multe sisteme simultan, atunci ele intră în rezonanţă şi între ele, unele cu altele, şi ca urmare, atunci când se atinge o aşa-numită „masă (frecvenţă) critică”, fenomenele de rezonanţă care până atunci aveau o dezvoltare liniară, se extind brusc, într-un mod exponenţial, cuprinzând rapid toate sistemele rezonante. În acest sens este semnificativ să menţionăm experimentul care a rămas cunoscut ca: „Experimentul celor 100 de maimuţe”. El s-a realizat pe o insulă şi a constat în procesul de inducere prin învăţare a unui
Dezbateri
anumcompşi desconstanumbruscpe accompîn mo
Analde oapsihoaceasrapidplaneasemantreşi un de 15realizformbeneffost sparcuRezu30 desemnacestexperCe e Aceaangrecare fpentrbineîaceascât marmoastfelrapid
p. 131
mit comportamplet sălbatice. stul de lent, mtatat însă la un
mit număr-pragc un salt canticea insulă, incportament, să od spontan.
og, la scara înameni îşi vor ro-mentală cu ssta va genera îd al nivelului etă. Pentru a il
menea punere îenate special în
alt experimen5 practicanţi azat la unison, ă de meditaţiefică la nivelulsesizate să moursul celor 30 ultatele constate zile numărulnificativ, iar dut număr a reverimentului. de făcut?
astă modalitateenată la unisonfiecare dintre ru binele unui înţeles, în modstă cale avem
mai mari şi meonizatoare, ce l creat, un efe
ditate, benefic
ment membriloAcest proces
maimuţele fiindn moment dat g, ce a fost geitativ ce a făculusiv cele careîl asimileze to
ntregii omeniriridica destul dsferele beneficîn mod cert unde conştiinţă,lustra puterea în rezonanţă a n acest sens, ent, ce a avut loai unei disciplitimp de 30 dee, cu scopul del întregului Neonitorizeze rat
zile cât a duratate au fost iml de accidenteupă ce perioadenit la vechile
e de a rezona mn, este o cale noi are în mogrup chiar fo
d implicit pentcu toţii accesentalizăm la uvor genera, prct transformatşi transforma ***
or unei populase desfăşura î
d învăţate unacă atunci cânneric denumitut ca ulterior te nu fuseseră otuşi cu cea m
i, dacă o masăde mult frecvece de forţă dinn efect de salt, ce va cuprinduriaşă ce poamai multor c
este semnificaoc la New Yorine spirituale te zile, câte o oe a crea o ambew York. Autoa faptelor antiat respectivul
mpresionante: , furturi, agresda experimentvalori, de din
mental benefiextrem de rap
od real posibilarte mare de otru binele său
s dacă ne orgaunison unele irin rezonanţa tor de o mare tor pentru într
aţii de maimuţîntr-un mod lia câte una. S-ad s-a atins un t „100”, s-a prtoate maimuţedeloc învăţate
mai mare uşurin
ă suficient de nţa de rezonan
n Univers, atunt rezonant foade chiar şi într
ate rezulta dintonştiinţe uma
ativ să menţionrk, în care un tradiţionale aură pe zi, o anubianţă cât maiorităţile oraşuisociale pe experiment. de-a lungul cesiuni etc. a scătală s-a închei
naintea
ic, conştient pidă şi directă litatea să acţiooameni şi personal. La
anizam în gruidei pozitive şcâmpului menforţă, eficienţreaga societate
D
ţe iniar a
rodus ele de e acel nţă,
mare nţă nci
arte reaga tr-o
ane năm grup
u umită
ului au
elor ăzut iat,
prin oneze
upuri şi ntal ţă şi e.
De
Gândfiziceurmaînmaenergceea respo
CercconcfolosCuvâdo, ceste mmate
HadoMasaconcfizicăcare magncuratrezon
Din 1înghemicroau foapei)diferFotogclar îcalitadiverchiar
Astfescriseapă denerg
Formartei
ezbate
escoperirea ex
durile şi sentime - aceasta esta cercetărilor sagazinează toagie (hado) dince tradiţiile sp
onsabili de rai
cetările dr. Maeptului de "ha
sit chiar şi în cântul "hado" eare înseamnă modelul vibrariei, fiind con
o este energia aru Emoto. Celuzia că gânduă. Inspirat fiina reuşit, cu ajunetică, să imprtive, dr. Masarnanţei magnet
1994, a începueţată. Aceste foscop plasat în
ost prezentate ), care pune înitelor tipuri degrafiile din artîn ce mod struatea ei, precumrşi factori exter rugăciuni.
el, generând de, sau prin mudistilată, aceasgia primită.
mele de hado pşi a muzicii,
eri
Lohan
xtraordinarăînregistreaz
mentele influete concluzia jasale recente. Eate informaţiiln mediul înconpirituale susţiniul sau de infe
asaru Emoto lado", un cuvânconversaţiile ueste alcătuit di
respectiv undaţional intrinsensiderat drept c
asociată conşercetând aceasurile şi sentim
nd de rezultateutorul unui diregneze apa cru Emoto a cotice.
ut să studieze fotografii erauntr-o cameră lîn cartea sa M
n evidenţă efece energie hadoticol sunt prel
uctura cristalinm şi modificărerni: poluare, c
diferite energiiuzică la care asta şi-a modifi
pozitiv, de exeau generat cri
nul nr. 16,
ă a lui Masaruză gândurile
enţează direct aponezului MaEl a observat ce transmise ei
njurător. Ştiinţn de milenii: srnul în care tr
-au condus la nt care este dinuzuale de cătrein două ideogrdă şi mişcare. Pec existent la ncea mai mică
ştiinţei umane,stă energie, el
mentele modeleele unui om despozitiv ce utiu anumite inf
ontinuat cercet
şi să fotografiu realizate cu ala -50°C. Rezu
Messages fromctul conştiinţeo) asupra apeiluate din aceasnă a apei îngherile acesteia dcuvinte, muzi
i hado prin cuva fost expusă oicat structura î
emplu forţa suistale geometr
martie 20
u Emoto: apa
structura mateasaru Emoto, îcă apa i sub formă deţa confirmă assuntem răim.
definirea n ce în ce maie japonezi. rame kanji, haPrin urmare, hnivelul atomicunitate de ene
, după definiţia ajuns la
ează realitateae ştiinţă ameriiliza rezonanţ
formaţii benefitările în dome
fieze cristale dajutorul unui ultatele uluito
m Water (Mesaei umane (al i. stă carte şi araeţate reflectă atorită expunecă, fotografii
vinte rostite so aceeaşi probîn funcţie de
ublim creatoarrice, hexagona
011
a ne
eriei în
e stfel
i des
a şi hado c al ergie.
ia dr.
a ican ţa fice, eniul
de apă
oare ajele
ată
erii la şi
au ă de
re a ale,
armoeşant Cele fiinţeheavydizar Astfechimdemo
Înţelepentrstareaei devumancorpu
În lucdemovehicinfluealcătuacopeesenţimpo
Dr. Ecristacondstructapa toapa scrista
Un almelostructplasaboxe acelereacţdiferişi-a ocuvindistildiver
Aceepersoomenapă cincreemoţ
Concvibraextrainstru
p. 132
onioase şi încâtioanele de ap
expuse unui he malefice recuy-metal) au înrmonioase.
el, chiar dacă tmică, structura onstrat clar în
egem din acearu noi. Ea estea interioară. Avine uimitor dnă este în direcul nostru cât ş
crarea sa doctonstrează că bculată de cuvinenţează structuieşte în proceeră în acelaşi ţială a vieţii peortanţă vitală p
Emoto a descoaline ale apei piţii. Spre exemtura ei cristalioxică şi polua
stagnantă din palizat în forme
lt domeniu deterapia, de aceturii cristalelo
at timp de câteşi apoi a foto
ei ape. După cionat la diferititele genuri deorientat cercetntele afecteazălată. Ei au aplirse cuvinte scr
eaşi procedurăoane decedatenirii. Fotografce fuseseră expedibilele răspuţiile şi gânduri
cluzia generalăaţiile şi energiaaordinare ale dument şi o dov
ântătoare. Inteă au cristaliza
hado negativ (unoscute, de e
ngheţat în form
toate tipurile dlor molecularaceste fotogra
asta că apa aree precum o ogAtunci când nede clar, precumctă corelaţie ci cea din jurul
torul Emoto prbioenergia umante, ideile-fortura molecularent de 70% coprocentaj plane planetă, calipentru toate su
operit multe diprovenind dinmplu, apa de mină frumoase mată din zonele puţurile de ape distorsionate
e studiu al doceea el a urmăr
or pe care apa eva ore apă disografiat cristale a înregistrattele condiţii de muzică sau stările spre a veă formarea criicat pe eşantiorise pe ele, lăs
ă a fost aplicat, care au avut
fiile obţinute dpuse acestor in
unsuri ale apeiile înscrise în
ă a fost de neca mediului în
dr. Masaru Emvadă incontest
resant este că at.
(cuvinte urâteex., Hitler, polme amorfe, ciu
de apă au aceeră diferă consiafii.
e un mesaj foalindă, care ne e reflectăm chm un cristal. Şcu calitatea apl nostru.
rezintă argumană, energia grţă şi muzica, tră a apei, aceeorpul unui omneta noastră. Aitatea şi integrursele de viaţă
iferenţe fascinn diverse sursemunte şi de izvmodele geomeindustriale suă sau lacurile e, aleatoare şi
ctorului Emotorit efectele mule formează pstilată într-o eele obţinute pt modurile în cde mediu, la posunete, echipaedea modul înistalelor de apoanele de apă sându-le aşa ti
tă folosindu-seo anumită inf
după îngheţarenfluenţe au dei, ca entitate vcâmpul morfi
contestat: apa care se află. D
moto reprezintătabilă care ne
nu toate
, poze ale unoluare, muzică udate şi
eaşi formulă iderabil, fapt
arte important reflectă întoc
hipul în ea, meŞtim că viaţa ei, atât cea din
mente concrete gândurilor, ceatoate acestea eaşi apă care
m matur şi careApa este sursaritatea ei sunt ă.
nante în structue aflate în anumvor a dezvăluietrice. În schim
uprapopulate sde acumularedizarmonioas
o l-a constituituzicii asupra prin îngheţare.eprubetă între rin îngheţareacare apa a oluare şi la a doctorului En care gândurilă netratată, bucăţi de hârt
imp de o noap
e numele unorfluenţă în istorea eşantioanelemonstrat ie şi inteligenic al umanităţi
preia cu uşuriDescoperirile ă un valoros poate transfor
De
or
cmai esajul
n
care a
e a de o
urile mite it în mb,
sau e a se.
t
. El a două
a
moto le şi
tie cu pte.
r ria lor de
tă, la ii.
inţă
rma
perceacumtranssă le aplic
la nivindudevepriva
celorşi tehcentrajutaprivirsă îşicâtev
GPS
Cipula pamai fformlocaţvizuaîn div
Inter
Browaplicdumnsecur2035varadate, servipublicătreredirguvereţele
A
ezbate
epţia asupra nm dovada şi ex
forma în bineîntreţinem în ăm aceste gân
C
Războiul împvel mondial, stria de supr
eni un război ate”.
vând în vce sunt acintercepta
r mai avansatehnologic, le esralizată în bazate de companre la fiecare ci dea libertateava dintre modu
-ul
urile de poziţioşapoarte SUAfrecvente inclu
mele de investigţiei precise a ualizare publicăverse alte mod
rnetul
wserele de Inteaţii, cookie-urneavoastră. S-ritate] are coo
5. Principal eletrecută; şi achse presupune
icii pentru clieice. Site-uri co site-uri guverecţionarea trarnul vrea să leele sociale nu
A
ri
Lohan
oastră şi asuprxplicaţia faptue viaţa planete
mentalul nostnduri.
Cum sunt
potriva terorcare a impul
raveghere gloîmpotriva “li
vedere toate nocum implemenarea fără mande din lume, şi dste urmărită poe de date, dintii private, aduetăţean obişnua la schimb peurile în care m
onare globală –A la telefoane mud: urmărirea gare privată. Autilizatorilor dă, în plus faţă duri.
ernet vă înregiri, detaliate cu-a descoperit ckie-uri pe site
emotoare de chiziţiile onlinee pentru utilizaenţi. Adresele ontroversate prnamentale, cuficului pentrue cenzureze. Soferă confide
nul nr. 16,
ra lumii în carlui că apa poai, prin gândurtru şi prin mod
tem urmă
Claudia M
rii reprezintă sionat investibală – care aibertăţii şi pr
oile tehnologiintate, vacarmudat pare discudin punct de vopulaţia, identtr-un colţ înal
ună un munte duit, care pare pentru securitat
matricea de dat
– GPS – apar mobile şi la mangajaţilor, p
Apple a anunţde iPhone prin
de spionajul a
istrează fiecaru privire la actcă ANS-ul [Ae-ul său care năutare ştiu pe
e sunt centralizarea în scopurIP sunt colect
pot fi marcate um se poate fa
u a bloca toate S-a recunoscutenţialitate, avâ
martie 20
re trăim. Avemate vindeca şi prile pe care aledurile în care
ăriţi…
Miron - Bucure
un efort demiţii masive în
acum pare a rotecţiei vieţii
i de monitorizul produs de
utabilă. Ţărilorvedere economtificată şi tul. Guvernelede informaţii până acum diste. Aici sunt dte este format
cum peste totmaşini.Utilizărprecum şi toateţat recent coleGPS, pentru
asupra utilizat
re mişcare, cretivităţile gentia nat. de
nu expiră pânăunde aţi navi
zate în baze dri de publicitattate şi chiar făla nivel intern
face şi site-urile pe c
t acum faptulând în vedere c
011
m poate
egem
eşti
marat
i
zare
r mic,
e, cu spus
doar tă:
t, de rile e ctarea
torilor
eând
ă în gat
de te şi ăcute n de
care că că
p. 133 Lohanul nr. 16, martie 2011
tehnologiile avansate sunt folosite pentru monitorizarea în timp real a utilizatorilor din reţelele sociale. Legea privind securitatea cibernetică încearcă să legalizeze colectarea şi exploatarea informaţiilor personale. iPhone-ul Apple, de asemenea, înregistrează şi stochează datele de navigare. Toate acestea în ciuda opoziţiei copleşitoare a cetăţenilor faţă de supravegherea cibernetică.
RFID
Uitaţi de cardurile de credit, care sunt urmărite cu meticulozitate, sau de cardurile de membru pentru lucruri nesemnificative precum închirierea DVD-urilor cu filme, care necesită SSN-ul [social security number] dumneavoastră. Orice persoană are Costco, CVS, carduri pentru lanţurile de magazine, şi multe altele. “Cartelele de proximitate” RFID duc tehnica de urmărire la un nou nivel de utilizare, gama variind de la carduri de loialitate, student ID, acces fizic şi acces la reţeaua de computer. Ultimele inovaţii includ o pulbere de RFID, dezvoltată de Hitachi, ale cărei utilizări sunt nelimitate.
Camerele de urmărire a traficului
Recunoaşterea plăcuţelor de înmatriculare auto a fost folosită pentru a acorda autorizaţia de a acţiona poliţiei rutiere din Statele Unite, dar s-a dovedit că în Anglia tehnologia are dublă utilizare, cum ar fi marcarea activiştilor, în temeiul legii privind terorismul. Poate cea mai comună utilizare va fi de a colecta bani şi a acoperi deficitele bugetare prin amenzile date pentru greşelile din trafic, dar utilizarea poate promova şi tactici precum monitorizarea pietonilor.
Camerele video ale computerelor şi microfoanele
Faptul că laptopurile – achiziţionate pe buzunarul contribuabililor – le-au spionatcopiii din şcolile publice (la domiciliu) este scandalos. Cu ani în urmă, Google a început oficial să utilizeze “amprentarea audio” a computerului în scopuri de publicitate. Ei au acceptat să colaboreze cu ANS, cea mai dezvoltată reţea de supraveghere din lume. Companiile private de comunicaţii au fost déjà expuse publicului, pentru comunicaţiile transmise către ANS.
Acum, toate cuvintele dvs. – scrise şi vorbite – fac legătura cu matricea de securitate la nivel mondial.
Supravegherea public prin microfoane
Această tehnologie a parcurs un drum lung de la posibilitatea detectării sunetelor de focuri de armă în zone publice, până la realizările din prezent, de ascultare a şoaptelor cu potenţial periculos rostite în public. Această tehnologie a fost lansată în Europa pentru a “monitoriza conversaţii” şi a detecta “agresiunea verbală” în locuri publice. Sound Intelligence este un producător de tehnologie pentru analiza discursului şi site-ul
său promovează modul în care aceasta poate fi uşor integrată în alte sisteme.
Biometria
Cel mai popular sistem de autentificare biometrică folosit în ultimii ani a fost Recunoaşterea Iris. Principalele aplicaţii suntcontrolul de intrare, ATM-urile şi programele Guvernului.
Recent, companiile naţionale şi guvernele au utilizat datele biometrice de autentificare, inclusive analiza amprentelor digitale, recunoaşterea irisului, recunoaşterea vocii, sau chiar combinaţii ale acestora, pentru a le implementa în dezvoltarea cărţilor naţionale de identificare.
ADN-ul
De la toate persoanele sub vârsta de 38 de ani s-a prelevat sânge, în copilărie. În Anglia, ADN-ul prelevat la testele de rutină este trimis la bazele de date secrete. Mai multe rapoarte au arătat că există baze de date secrete ale Pentagonului, în care păstrează ADN-ul “teroriştilor”, iată cum şi ADN-ul cetăţenilor americani este centralizat în baze de date. ADN-ul digital este folosit acum şi pentru combaterea hackerilor.
Microcipurile
Parteneriatul Health Vault Microsoft şi VeriMedest e încheiat în scopul de a crea microcipuri RFID implantabile. Microcipurile pentru urmărirea animalelor noastre de companie devin ceva comun şi sunt promovate cu intenţia de a ne face să acceptam implantarea lor şi la copiii noştri în viitor… FDA a aprobat déjà această tehnologie pentru oameni şi o va introduce pe piaţă ca un miracol medical, din nou, pentru siguranţa …noastră!
Recunoaşterea facială
Anonimatul în public nu mai există! S-a recunoscut folosirea tehnologiei de recunoaştere facial în cadrul evenimentelor de campanie a lui Obama, la evenimente sportive, iar mai recent la protestele G8/G20 în Canada. Această tehnologie recoltează, de asemenea, date din imaginile postate pe Facebook şi cu siguranţă va fi conectată la camerele video de urmărire a traficului. Toate acestea duc la tehnologia de anticipare a comportamentului. Nu este suficient că suntem identificaţi şi că ni se cartografiază locaţia; demersurile de supraveghere din partea statului urmăresc să ştie încotro ne îndreptăm şi prin intermediul profilului psihologic. Tehnologia a fost comercializată déjà pentru diverse utilizări, cum ar fi blocarea hackerilor. Se estimează că, prin intermediul acestei tehnologii, calculatoarele ştiu cu o precizie de 93% unde vom fi, înainte de a face noi prima mişcare. Şi despre nanotehnologie se crede că va juca un rol important, oamenii de ştiinţă folosind nanoparticule pentru a influenţa direct comportamentul şi luarea deciziilor.
Dezbateri
Mulţinformbază vederde a c
E
Ierarh5-8 osăi, pinten
Zilelprintnesigmâineste avoi asă ia
Este şi cutmergde înmultînţelesociadesigcrediocupdebitsoliciasiguculturaţionacestnecespatogîn un
Persodecencă copentrAu lo
p. 134
i dintre noi semaţii, pentru ade date? Se pre respectareacontrola toată
Enciclică a
hia Bisericii Goctombrie 201poporului lui nţionat, pentru
e pe care le trtr-o criză ecoguranţă şi teane. Ţara noasadministrată
aşteptaţi de lapoziţie asupr
adevărat că cetremurător. Cge mână în mncercarea deztor tradiţii caese pentru vi
al se operează gur cu un argitorii noştri. D
paţie şi că exetorilor noştriitărilor lor prurări sau vizeurală a patrienal se întreabăte măsuri drasare. De ce nugenii ale socien mod brutal?
oanele de pe nii, aceleaşi. C
onduc ţara la ru că acţioneoc răsturnări
e întreabă: Ce a ne ţine sub u
pare că cei ce na dreptului la vă viaţa noastră
a SfântulGre
„CĂTRE
Greciei care s-0 simte nevoiDumnezeu, d
u a vorbi pe li
răim sunt greonomică cumpamă. Nu ştim stră se pare că de creditorii
a Biserica ce vra eveniment
eea ce se întâmriza duhovni
mână cu răstuzrădăcinării şare până acumaţa din spaţiuo răsturnare
gument evidenDeclarăm de cutăm porun
i. Întrebarea carivesc doar chează şi fizionoei noastre. În ă: de ce nu amastice, care asu am schimbaetăţii şi ale eco
scena politicăCum au sococatastrofă, ia
ează de pe pozi radicale pen
ar face cinevaurmărire şi a nne făuresc viitviaţă privată, c.
ui Sinod aeciei
Traducere M
E POPOR”
-a întrunit în şia să se adresdar şi fiecăruimba adevăru
ele şi critice. plită care crece ne aşteaptă nu mai estei noştri. Ştimvă păstoreştetelor la care s
mplă în patria cească, social
urnarea întregşi distrugerii m erau considul nostru. Dine a datelor şi ant: măsurile aceea că sun
ncile conducăare se naşte eshestiunile ecoomia duhovnfaţa acestei si
m luat mai destăzi sunt carat la timpul loronomiei pe car
ă din ţara nootit atunci cosar azi ei se simziţia celor car
ntru care altă
a cu toate acesne centraliza îtorul nu au înci doar dorinţa
al Biseric
Mihail Ilie
şedinţă ordinarseze creştiniloui om bine ului şi a drag
Trecem ca ţaeează multorată în ziua de e liberă, ci în că mulţi din
e să vorbeascăsuntem marto
noastră este ilă şi economigii firi. Este vtemeiurilor
derate de la sn punct de veda drepturiloracestea le cer
ntem o ţară suătorilor-ste dacă onomice şi dicească şi tuaţii orice om
evreme toate racterizate drr toate aceste re azi le realiz
astră sunt, destul politic, ştmt în siguranre dau porunădată se revol
De
ste într-o
a lor
cii
ră pe or
gostei.
ară a
fapt tre ă şi ori.
inedit ică vorba
ine dere r, r ub
e
m
rept
zăm
e tiind nţă, nci? lta
întreîmpo
Crizadiferprodune-ammarespre pnevose valucrudobâcare icebeduhoînsă nfapt privenu a care adevrelaţdeţinsubm
Şi peirespfacileînşelRevesociacontr
Esenîncarinstinprezeintercu un
ezbate
eaga Grecie, iotriviri.
a noastră econenţei dintre prucţiei pe care m învăţat să tre decât ceea cepartea cheltui
oită să se împra reechilibra. u şi debitorii ândă, se ajungchinuie şi do
erg-ului. Esteovniceşti. Dispnu doar o dimduhovnicesc.
eşte atât conduputut să aibănu a putut sa
vărului, care aţiile clientelarnerea puterii.minat interesel
e de altă partponsabil. Ne-ae şi traiului blăciunii. Nu nendicarea arbitale, cu o desăvribuit în mare
nţa crizei duhrcerarea omunctul lui egoient condamnarval de timp în interval nec
eri
Lohan
iar azi ele se i
nomică, în cuvroducţie şi conîl atingem şi n
răim. Când cee se produce, aielilor. Ţara nrumute cu spAtunci cândcer returnarge la criză şi
omină ţara noe urmarea şi rproporţia dint
mensiune econo. Este indiciulucerea ţării, câă o atitudine au nu a vrut a promovat mre, numai şi n. O conduceree reale ale ţăr
e, un popor, am lăsat prad
bun, ne-am dee-am pus probtrară a dreptur
vârşită nepăsarmăsură la situ
hovniceşti esteului în prezenist. Un prezent la plictis şi mîntre două dacunoscut într
nul nr. 16,
impun aproa
vinte foarte simnsum. Între ritnivelul ridicatea ce se consuatunci balanţa
noastră, pentrperanţa că bad însă nu se în
ea împrumutla faliment. C
oastră nu esterodul unei alttre producţie şomică, ci în pl crizei duhovnât şi poporul. Oresponsabilăsă vorbească
modele eronanumai pentrue care în practiii şi ale popor
adică noi, cardă bunăstăriiedat câştigulublema adevărurilor de către bre faţă de coezuaţia de astăzi
e absenţa senntul rectiliniunt fără viitor, fmonotonie. Viate, a naşterii re ele.
martie 20
ape fără
mple, se datortmul lent al t de viaţă cu cumă este multa economică înru a face faţă
alanţa perturbntâmplă acestturilor plus Criza econome însă decât vte crize, a celşi consum prezrimul rând estniceşti, care O conducere ă faţă de popoă pe limba ate, care a culu că a avut caică se vădeşte rului.
re ne-am puri, îmbogăţiriiui uşor şi ului lucrurilorbresle şi grupuziunea socialăi.
nsului vieţii şiu, adică în fără perspectiviaţa a devenitşi a îngropăr
011
rează
care t mai nclină ă, este bată t
mică vârful lei zintă te un
care or,
ltivat a scop
că a
rtat i
r. uri ă, au
i
vă. Un t un rii,
p. 135 Lohanul nr. 16, martie 2011
Într-o asemenea perspectivă, deşertăciunea se ia la întrecere cu iraţionalul şi lupta o câştigă totdeauna tragicul. Când te adresezi tinerilor şi îi întrebi: „de ce iei droguri, fiule?” şi îţi răspund: „spuneţi-mi dumneavoastră de ce să nu iau? Nu sper nimic, nu aştept nimic, singura mea bucurie este atunci când înfig injecţia şi călătoresc (în alte lumi)”; sau atunci când atragi atenţia unui tânăr că luând droguri va muri, iar el îţi răspunde cu un zâmbet tragic: „nu înţelegeţi că eu iau droguri, ca să trăiesc”, atunci înţelegi cât de incredibil de adevărate şi de potrivite în tragismul lor sunt cuvintele de mai sus. În loc deci de sens al vieţii noi am urmărit bunăstarea, traiul bun, puterea economică. Când însă nu există altă perspectivă de viaţă în afară de consum, când puterea economică şi demonstrarea ei ostentativă devine singurul mod al recunoaşterii sociale, atunci diferenţierea de restul lumii este singurul drum de viaţă, pentru că altfel, dacă nu eşti imoral, eşti prost. Aşa au gândit şi au făptuit mulţi, aşa am ajuns la diferenţierea şi de putere, dar şi de poziţie în poporul nostru. Întrebarea – dilema lui Dostoievski „libertate sau fericire?” o trăim în tot tragicul ei. Am ales bunăstarea contrafăcută şi am pierdut Libertatea persoanei noastre, am pierdut Libertatea ţării noastre. Astăzi omul în mod justificat tremură mai degrabă „oare nu cumva i se vor micşora veniturile?”, dar nu se nelinişteşte pentru deficienţele educaţiei care îi privesc pe copiii săi şi nu se îngrijorează de înjosirea persoanei umane. Aceasta deci este esenţa adevăratei crize şi sursa crizei economice pe care atât de nemilos o exploatează actualii „negustori de popoare”.
În Sinodul Ierarhiei, noi, părinţii voştri duhovniceşti, ne-am făcut autocritica, am dorit să ne confruntăm cu responsabilităţile noastre şi să cercetăm care este partea noastră de vină în prezenta criză. Ştim că uneori v-am mâhnit, v-am smintit chiar. Nu am reacţionat direct şi la momentul potrivit faţă de atitudini care v-au rănit. Negustorii distrugerii relaţiei dintre popor şi Biserica sa care îl păstoreşte au exploatat îndeajuns şi în mod pragmatic scandalurile fabricate şi au încercat să destrame încrederea dumneavoastră în Biserică.
Dorim să vă spunem că Biserica are antidotul consumului ca mod de viaţă şi acesta este asceza. Şi dacă consumul este sfârşitul, pentru că este o viaţă fără sens, asceza este drumul, pentru că conduce la o viaţă cu sens. Asceza nu este privarea de plăcere, ci îmbogăţirea vieţii cu sens. Este antrenamentul sportivului care îl conduce la competiţie şi la medalie, iar această medalie este viaţa care biruieşte moartea, viaţa care se îmbogăţeşte cu dragoste. Asceza este drumul libertăţii, împotriva sclaviei inutilului care astăzi ne înjoseşte.
Ne nelinişteşte situaţia Educaţiei noastre, pentru că sistemul educaţional actual se raportează la elev nu ca la o persoană, ci ca la un calculator electronic şi singurul lucru pe care îl face este să îl „încarce” cu materie, neinteresându-se de întreaga sa personalitate şi de aceea copiii noştri cu îndreptăţire se împotrivesc. De aceea suntem neliniştiţi în privinţa proiectului
Noului Liceu care se pregăteşte. Manualele şcolare se scriu, într-adevăr, cu răspunderea guvernului, dar conţinutul lor îl vizează şi pe ultimul cetăţean grec, care aşteaptă de la Biserica sa să îi facă cunoscut cu putere şi glasul său smerit.
Înţelegem că toate parohiile noastre trebuie să devină spaţii ospitaliere pentru tinerii noştri, aşa cum sunt deja destule dintre ele, în care mulţi tineri găsesc refugiu în căutarea lor după sens şi speranţă.
Ştim că cereţi de la noi, păstorii voştri, o Biserică eroică, cu vigoare, care să aibă cuvânt profetic, cuvânt pentru tânărul contemporan, nu o Biserică secularizată, ci una sfinţită şi sfinţitoare, o Biserică liberă şi care să păstorească cu putere. O Biserică care nu se teme să ia poziţie faţă de sistemul viclean al acestei lumi, indiferent dacă împotrivirea conduce la prigoană şi martiriu.
Biserica este singurul organism care poate să stea nemijlocit alături de om şi să îl sprijine. Biserică însă suntem cu toţii şi aceasta este puterea noastră şi puterea ei. La unitatea dintre păstori şi popor ţintesc negustorii de popoare şi încearcă să o submineze. Ei ştiu că dacă vor „pierde” păstorul, cu uşurinţă se vor risipi oile şi le vor supune. Istoria ne învaţă că acolo unde Dumnezeu a fost luptat, scopul final era omul şi înjosirea lui. Întruparea lui Dumnezeu este cea mai mare recunoaştere a persoanei umane. Biserica nu se opune guvernării, ci acelora care exploatând guvernarea şi ascunzându-se în spatele puterii lucrează să vă priveze de speranţă. Aduceţi-vă aminte că pentru mulţi specialişti în economie, prezenta criză este fabricată, este o criză care urmăreşte controlul mondial de către puteri care nu sunt iubitoare de oameni.
Biserica lui Hristos are cuvânt pentru actuala situaţie, pentru că nu a încetat să fie şi trup al lumii, parte a istoriei. Nu poate să îngăduie nici nu fel de nedreptate, dar este datoare să arate disponibilitate pentru mărturisire şi martiriu. Ştim că oamenii de lângă noi suferă de foame, se află în sărăcie, se sufocă economic, deznădejdea de multe ori stăpâneşte inima lor. Cunoaştem acest lucru, pentru că prima lor oprire în căutarea speranţei este Biserica din zona lor, parohia lor. Scopul şi lupta noastră este ca fiecare parohie să devină centrul de unde activitatea pastorală a bisericii locale să îmbrăţişeze întreaga societate locală respectivă.
Decizia noastră este să creăm un observator al problemelor sociale cu scopul de a urmări îndeaproape şi de a preîntâmpina metodic problemele pe care le creează prezenta criză. Scopul nostru este să dezvoltăm lucrarea de asistenţă socială a fiecărei parohii, în aşa fel încât să nu mai existe nici măcar un om care să nu aibă o farfurie de mâncare. Cunoaşteţi şi dumneavoastră că în această privinţă Biserica realizează o lucrare uriaşă. Cunoaşteţi acest lucru, pentru că mulţi dintre dumneavoastră sprijiniţi voluntar acest
Dezbateri
efort staţi confr
Popoîndurputema datadungreşeacest
http:/
http:/lao-ti
M
m
u
Vă
un fa
mu
u
subs
s
răsp
e
ech
tox
guver
Î
spit
cap
acum
p. 136
al parohiei voaproape fiecruntăm împr
orul nostru a trrat şi a biruit, m să ajutăm t duh de fricăaţi în jurul ma
elile noastre, ct ceas greu.
//www.zoiforo
//www.inews.is-ieras-synod
Mărturii z
morţii (ch
urma unor
ascuns bo
oferim un arti
apt extrem de î
ulte avioane c
urma lor dâre
stanţe chimice
sistemul de pr
pândite pe asc
epidemiile, suf
mărturie cutr
hipamentul teh
xice şi mărturi
aeriene, care
rnamental sec
u
În ultimii ani,
talelor sunt m
pacităţii lor, de
m câţiva ani ni
oastre şi îl susare de paroh
reună cu aces
recut şi altă dapentru că atunpe unul şi ună, ci de puterearii noastre famcăutând sensul
Ierarhia Bis
os.gr/
gr/152/olo-to-dou-tis-ekklisi
zguduitoa
emtrails)
r avioane
oli, suferi
Ing. G
icol prin care
îngrijorător şi
care zboară ch
e ale morţii [c
e, care nu au n
ropulsie al avi
cuns anumite
ferinţa şi moar
remurătoare a
hnic folosit pe
ia unui funcţio
a avut acces l
cret prin care s
unor substanţe
, clinicile med
mereu înţesate,
e oameni sufer
ici nu exista. D
sţineţi economhia voastră, ca
te momente g
ată prin sărăcinci avea perspnul pe mulţi. De şi de dragosmilii, Biserical vieţii în drag
ericii Greciei
-keimeno-tou-as-tis-ellados.
are privin
care apa
e (spre a r
inţă şi mo
George Preda
dorim să vă p
i, totodată, inc
hiar şi la mică
hemtrails, dâr
nicio legătură
ioanelor]. În a
substanţe care
rtea. Acest art
a unui mecanic
ntru dispersar
onar superior
la documentel
se realizează a
e în atmosferă
dicale şi sălile
de multe ori u
rind de boli al
De ani de zile
mic. Vă chemăa să ne grele.
e şi foame, dapective. Noi toDumnezeu nuste. Cu acest da, scoţând la ivgoste, vom ieş
i
-fylladiou-pro.htm.
nd dârele
ar pe cer î
răspândi
oarte)
a – Bucureşti
unem la curen
contestabil. To
altitudine lasă
re alcătuite din
cu carburantu
acest mod, sun
e provoacă bo
ticol cuprinde
c care a văzut
rea unor subst
al unei compa
le unui proiect
această disper
ă.
de urgenţă ale
umplute la du
l căror nume p
e există bănuia
Dez
ăm să
ar a oţi u ne-duh, veală i din
os-to-
în
pe
i
nt cu
ot mai
ă în
n
ul sau
nt
lile,
o
tanţe
anii
t
rsare a
e
ublul
până
ala că
stare
nou
cauz
La
a
brăz
de
dâre
lui u
se l
Nu e
dâre
care n
bronh
fieca
exist
recru
pulm
neaşt
mala
zbater
ea proastă a să
apărute, greu
ză dârele anorm
zbor le lasă în
îngrijească d
a început, doar
astfel de dâre.
zdând cerul în
e cercuri. Privi
e, ni se pare no
urme care se în
lărgesc continu
formeze un a
ste oare legiti
nu sunt cumv
ne lovesc de c
hiolite care af
are an. În urmă
a în dicţionar!
udescenţa astm
monare, dureri
teptate cum ap
adii ale ochilor
i
Lohan
ănătăţii oamen
u de explicat d
male pe care d
n urma lor. Au
de un astfel de
r extrem de pu
. Astăzi, au de
cruciş, în par
im pe furiş cer
ormal ca un av
ntind de la un
uu, amestecân
adevărat nor, c
m, în acest ca
va una dintre c
câţiva ani înco
fectează din ce
ă cu două dece
! Alte problem
mului, leziuni
în gât ciudate
par, gripe care
r, ale pielii şi o
nul nr. 16,
nilor, simptom
de lumea medi
din ce în ce m
utorităţile, îns
detaliu … car
uţine avioane
evenit extrem
ralel şi chiar în
rul şi atunci c
vion care trec
capăt la altul
ndu-se cu alte
care acoperă c
az, să ne întreb
cauzele proble
oace? Dăm ca
e în ce mai mu
enii, acest cuv
me care au apă
ale căilor resp
e, angine care
e nu sunt cu ad
organelor inte
martie 20
mele noi, mala
icală, ar avea d
ai multe avioa
să, nu par să se
re pare banal!
lăsau în urma
de numeroase
n formă de „S
ând zărim ace
e să lase în sp
al orizontului
dâre, ajungân
erul ore în şir
băm dacă aces
emelor de sănă
exemplu valu
ulţi nou-născu
vânt nici măca
ărut sunt:
piratorii, leziu
dispar la fel d
devărat gripe,
erne... Lista es
011
adiile
drept
ane în
e
a lor
e,
“ sau
este
patele
i. Ele
nd să
r.
ste
ătate
ul de
uţii, în
ar nu
uni
de pe
ste
p. 137 Lohanul nr. 16, martie 2011
lungă, şi fiecare dintre aceste afecţiuni poate degenera şi duce la
moarte.
Analizele efectelor chemtrail-urilor, adevărate dâre ale morţii,
sunt dintre cele mai neliniştitoare. Soluţia oficială care ni se
oferă: vaccinuri noi şi antibiotice super-tehnologizate, în
condiţiile în care s-a demonstrat că supraconsumul de vaccinuri
şi de antibiotice de tot felul nu a făcut decât să reducă
iremediabil capacitatea sistemului imunitar de a răspunde la
atacuri subite.
Explicaţia cu care, iniţial, responsabilii civili şi militari ai
forţelor aeriene i-au liniştit pe observatori, a fost aceea că ar fi
vorba doar de dâre de condensare. La întrebarea de ce aceste
urme nu existau cu mai mulţi ani în urmă răspunsul a fost că
atunci avioanele nu zburau atât de sus încât să permită formarea
acestor dâre. În anumite cazuri, aceste dâre, au spus ei, pot
rezulta ca urmare a aruncării restului de carburant, în vederea
unei posibile aterizări forţate. Cu toate acestea, înmulţirea
acestor dâre (nu toate avioanele care zboară riscă să se
prăbuşească, din câte se ştie...) şi aspectul lor face să fie ridicol
şi inadmisibil acest gen de justificare... În urma amplitudinii pe
care fenomenul a luat-o şi în lipsa unor explicaţii plauzibile,
soluţia pe care autorităţile au găsit-o a fost să îl transforme în
„legendă urbană”, împiedicând orice studiu ştiinţific serios.
Folosindu-se de tragicele atentate din 11 septembrie 2001, au
îngropat definitiv chestiunea. Ca urmare a aşa-zisei ameninţări
internaţionale a terorismului, a fost impusă, sau cel puţin se
urmăreşte să fie impusă, obligativitatea sprijinului şi încrederii
absolute faţă de guverne. Chestiunea dârelor morţii [chemtrails]
a ajuns, deci, să facă parte rapid dintre subiectele pe care mass-
media le evită cu orice preţ... Dezbaterea a continuat însă pe
internet.
Autorităţile militare şi guvernamentale iau în derâdere aceste
afirmaţii ca fiind conspiraţioniste sau le denunţă drept zvonuri
lipsite de fundament. S-a mers chiar până la a vorbi de
propagandă teroristă antiguvernamentală, pentru a închide, o
dată pentru totdeauna, gura celor băgăreţi.
Ar trebui, cu toate acestea, să se realizeze o anchetă serioasă şi
independentă şi să se dispună realizarea unor analize la
laboratoare controlate de servicii neguvernamentale, dacă mai
există aşa ceva... Deşi sunt destul de mulţi cei care au observat
acest fenomen alarmant, numărul celor care au întreprins o
campanie activă pentru informarea populaţiei este foarte mic.
Agenţiile guvernamentale contează pe apatia oamenilor şi, de
fapt, ele au ajutat din plin la crearea acestei stări de conştiinţă,
începând din anii 1950, prin fluorizare, aspartam şi drogurile
vândute pe stradă. Este binecunoscut faptul că guvernele
anumitor ţări experimentează tehnologii noi asupra populaţiei
lor de zeci de ani. Există rapoarte care au fost făcute publice
care o dovedesc. Pentru a opri acest genocid tăcut trebuie trezit
spiritul oamenilor şi mass-media cu privire la acest flagel
invizibil care ne copleşeşte de câţiva ani! Dacă un procentaj atât
de mic de oameni este preocupat de acest fenomen, conducătorii
acestor agenţii au motiv să creadă, analizând situaţia, că se
găsesc deasupra oricărei bănuieli şi că nu există nimic de care să
se teamă.
Dâre de condensare sau dâre ale morţii? Dârele de condensare [contrails] De la apariţia avioanelor cu reacţie, ne-am obişnuit să vedem pe cer dâre albe în urma lor, atunci când trec pe deasupra noastră, la mare altitudine. Aceste dâre albe – în engleză contrails, [dâre de condensare] – depind în special de doi factori: umiditatea ambiantă şi temperatura, foarte scăzută la acea altitudine. Ele pot să fie alcătuite din fine picături de apă condensate sau din cristale de gheaţă şi de zăpadă. Aceste dâre pot să apară la altitudine joasă, aproape de nivelul solului, doar în zone cu un climat extrem de rece (Antarctica, Arctica) şi constituie un serios handicap pentru circulaţia aeriană. La altitudine, aceste condiţii se manifestă regulat începând de la 9000 de metri. Dârele pot rămâne vizibile mai multe minute înainte de a fi dispersate de vânt, gradat, până
Dezbateri
când formales pavionchimvaporConfNaţiopot fode um Ca innorii condvedemdupă conclvorbaTimp[contpresude aptrail scondcristade umîn urmdepintipul introd Formşi forprocediferi Dâre De laobseraltitu[contalbe o ceaUneoun gopentrdimpAceşcum pFoart5000culoa În unportotiviterapidplase[contun gorezer
p. 138
dispar complate decât din mprin comparaţn o generează,
mici. Dârele deri de apă, se d
form meteorolonală Oceanicorma decât la miditate relativ
ncident separase pot forma iţiile de vaporm pe cer dâre aspectul lor –
luziona că nu a de altceva! pul prevăzut ptrails] este relaupune că dâra pă, cel puţin cosau dâră de coensare [contraalelor de gheaţmiditatea relatma trecerii unnde în principaşi de mărimeaduse.
marea şi disiparmarea de noriese fizice sepaite şi variabile
ale morţii [ch
a mijlocul anilrvată înmulţire
udine mai joastrails], uneori sau colorate ş
aţă în care pot ori, ele formeaol în respectivru a se terminapotrivă, dâra taşti nori nu suntpretind autorite adesea, îi pu metri, dar şi m
arelor de zbor
nii dintre aceştocalie. Alţii sue cu negru. Acd (în funcţie dee în evantai. Sptrails], dârele mol sau o întrerurvorul din care
et. Aceste dârmolecule de aţie cu poluarea, datorită arde condensare [
disipă după o slogului Thomacă şi Atmosfer
temperaturi dvă de 70% şi l
at şi distinct îndacă temperatrizare sunt favde condensar
– care se transsunt alcătuite
pentru disipareativ scurt, dourespectivă estonform definiondensare). Niails] depinde mţă şi de cantitativă nu este evnui avion, atunal de temperata particulelor
area dârelor noi trebuie să fiearate care rezue în cele două
hemtrails]
lor 1990 încoaea unor dâre d
să decât cea a chiar aproapei se estompeafi detectate di
ază nori longitva dâră. Apoi na la câţiva kiloaie cerul de la t întotdeauna ităţile militareutem sesiza lamai sus de 90ale avioanelo
ti nori putem dunt pătaţi de mceste mici dâree viteza vântupre deosebire morţii [chemtupere în traseue au fost pulve
re de condensaapă, sunt aproaa pe care o sinrii carburanţilcontrails], fiinscurtă perioadas Schlattes derică a Statelor de - 60°C şi mla altitudini fo
n ansamblul actura, umiditat
vorabile dezvore [contrails] –sformă în „nore din vapori de
ea dârelor de cuă minute sau te alcătuită în iţiei sale clasicivelul de disipmult de mărimatea de raze sovidentă. Un nonci când se protura, de umidi(nucleelor) de
ormale de cone recunoscute ultă ca urmarecazuri.
ace, în SUA a de un tip nou. dârelor de con
e de nivelul soază foarte lent,iverse particutudinali care snorii par a se fometri mai deun capăt la alsituaţi la mare
e sau cele ale ca înălţimi cupr000 de metri, cor comerciale.
discerne curcumase mai închie se expansion
ului) şi produc de dârele de c
trails] sunt adeu, ca şi cum aerizate.
are, nefiind ape inofensivengură turbină dlor şi ai altor and compuse didă de timp. e la AdministrUnite, ele nu
mai mult, la nivoarte mari.
cestor evenimeea relativă şi
oltării lor. Dac– considerate ari“ , putem e apă şi deci e
condensare mai puţin. Acspecial din va
ce (condensatipare a dârelor mea particuleloolare. Dependor care se formoduce aceastaitatea relativă,e aerosol care
ndensare [contrca fiind două
e a unor condiţ
început să fieEle apar la
ndensare olului, pot să f, lăsând să tren
ule sau filamense taie brusc, lforma din nouparte. Sau, ltul al orizontue altitudine, ducontrolului aerrinse între 100care este altitu
ubeie sau o cuise în interior,nează destul dpene fine sau
condensare esea scindate,
ar fi fost schim
De
e, mai de agenţi in
raţia se
veluri
ente,
că aşa
ste
ceasta apori ion de
or denţa mează , , de sunt
rails] ă ţii
e
fie neze nte. lăsând u
ului. upă rian. 00 şi udinea
uloare , sau de u
cu mbat
Fapt cârcopasiojurnaprovoaparţsănătmorţi
G
mo
pro
intrân
de
aju
înţe
m
1)
rapo
pul
2) A
M
3) As
micro
4) G
me
Î
ezbate
important: ceotaşi profesiononaţi de aviaţialişti integri... oacă iritaţii ocţin tuturor clastate publică, sii [chemtrails]
Gravele a
dârel
n conformit
observat că
indiferent de
d direct sau in
oduse chimice
nd în alcătuire
emiterea în a
utorul unor tip
lege de la sine
mici sunt cei m
Sângerări ale
oarte ale unor
simptome pot
lverizaţi prin i
Astm şi alergii
utiliz
Mulţi prezintă d
spergiloză bro
oscopice la ni
Gripă, bronşită
edicii au const
eri
Lohan
ei care au obsenişti sau ufoloe, medici, oamşi oameni căr
culare sau broselor societăţi-a creat o reţe], care este ex
afecţiuni c
le morţii
Prof
tate cu numero
ă afecţiunile p
grupa de vârs
ndirect, de un
e, cum ar fi fib
ea dârelor mo
tmosferă a un
puri de arme e
e că persoanel
mai vulnerabili
obse
nasului şi ale
r adăposturi pe
t fi atribuite d
intermediul dâ
: numărul din
zează inhalatoa
diverse iritaţii
tox
onho-pulmon
ivelul plămâni
şi pneumonie
tatat că pacien
nul nr. 16,
ervat aceste feogi de salon. Emeni de ştiinţărora aceste împonhice, alergii i. Plecând de
ea de observatxtrem de activă
ce sunt pr
(chemtra
f. George Bia
oase dovezi in
prezentate în li
stă a populaţie
amestec de să
brele de polim
rţii – chemtra
nor unde radio
electromagnet
le în vârstă sau
i. Iată simptom
rvate:
plămânilor. A
entru persoane
direct aerosolil
ârelor morţii –
n ce în ce mai m
are este nelini
datorită tutur
xici;
ară alergică (A
ilor la copiii m
e (acestea au p
nţii lor au nev
martie 20
enomene nu suEi sunt mai degă, poliţişti, prăştieri le şi oboseală. Ela criterii de ori ai dârelor ă pe internet.
rovocate d
ails-uri)
anu - Bucureş
ncontestabile,
ista ce urmeaz
ei, sunt cauzat
ăruri de bariu,
mer (toate aces
ails-uri) şi, toto
perturbatoare
tice şi scalare.
u bolnave şi c
mele care au fo
Apar în mai m
e în vârstă. Ac
lor atmosferic
– chemtrails-u
mare de tineri
iştitor.
ror acestor age
ABPA) (ciupe
mici);
proporţii ende
voie de mai mu
011
unt grabă
Ei
de
şti
s-a
ză,
te, în
alte
stea
odată,
e cu
Se
copiii
fost
multe
ceste
ci
uri);
i care
enţi
erci
mice,
ulte
5)
bloc
adulţ
de
con
6) Fe
7) D
ro
sch
8) Sim
9) Tu
10)
11) O
12)
fo
exte
p. 139
săptămâni pe
) Simptome re
care pulmonar
ţi, moartea inf
espre moartea
nform buletin
ebra sau transp
Decesele dator
oşu de pe reco
himbări notab
(inclusiv
mptome asem
ulburări gastro
) Infecţii ale v
Oboseală extre
) Pierdere bru
ormă de zgom
ern), ameţeală
entru a-şi reven
antibiot
espiratorii supe
ră (PDS) la no
fantilă bruscă
a bruscă a unor
nelor de ştiri, p
polu
piraţiile noctu
rate fungusulu
oltele agricole
ile ale pH-ulu
v şcoli) şi din s
mănătoare artri
ointestinale;
ezicii urinare
copiii mici, c
emă sau cronic
uscă a auzului;
mote şi vâjâitur
ă (stare resimţi
ni şi se plâng
ticelor);
erioare, inclus
ou-născuţi, cop
(SIDS) şi înm
r atleţi (aceste
particulelor pr
uării);
rne;
ui negru, muce
(numeroşi fer
ui solului şi al
sistemele de v
itei şi dureri m
(inclusiv enur
ci şi la adulţi);
că;
; acufene (sen
ri în urechi, fă
ită de persoan
de ineficienţa
siv sindromul
pii mici şi chi
mulţirea rapoar
ea sunt atribui
rezente în aer
egaiului negru
rmieri raportân
apei), din clă
ventilaţie;
musculare;
rezis, nu numa
;
zaţii auditive
ără vreun stim
ne din ce în ce
De
a
de
iar la
rtelor
ite,
sau
u sau
nd
diri
ai la
sub
mul
mai
num
13) V
14) P
15
16)
17)
Add
A
Pute
comp
alte e
cont
(Fi
d
hidr
S
sub
ra
adre
Lis
p
1
Pr
(C2
de
can
ezbate
meroase, imedi
Vedere înceţoş
Piele uscată şi
5) La femei: sâ
Confuzie şi în
se
) Probleme im
dison, fibromi
Analize biolog
m obţine noi î
ponenţa dârelo
elemente menţ
îl vom expun
tinuare, le put
engleză: h
iltrele HEPA
dintr-un mediu
ofugă, tratată
Sunt utilizate p
micronice, afl
adioactivi etc
puritate a ae
esă: http://www
sta de produse
poate fi găsită
es
1 – Dibrometa
rotection Agen
2H4Br2) este u
e propulsie pe
ncerigen cu un
eri
Lohan
at înainte sau
rapidă de te
şată, ticuri ner
exte
i buze crăpate
fungice, îmbă
ângerare mens
ngreunarea pr
entimentele pa
munitare (lupu
algie, borelioz
gice şi chimice
dăună
înşine eşantio
or morţii (che
ţionate, procu
ne la aerul amb
tem extrage pr
adresa urm
http://www.car
sunt filtre de f
u filtrant din h
fungicid şi ba
pentru filtrare
flate în suspen
., pentru medi
erului. Puteţi g
w.filtre-aer.ro
e, agenţi chimi
ă pe diferite sit
ste: http://www
an: interzis în
ncy, Agenţia d
un aditiv de ca
care îl utilize
n uşor miros d
nul nr. 16,
după o furtun
emperatură);
rvoase în urm
erior;
e, erupţii cutan
ătrânirea pielii
struală durero
roceselor ment
ar a fi înceţoşa
us, tiroidă, boa
za Lyme, artri
e ale efectelor
ătoare
oane ale substa
emtrails-uri), c
urându-ne un f
biant timp de
rin tehnici car
mătoare, în
rnicom.com/p
foarte mare ef
hârtie de micro
actericid, ce nu
a particulelor
sie în aer, cea
ii care necesită
găsi filtre HEP
o/produse.php?
ici, bacterii, m
te-uri, dintre c
w.carnicom.co
1984 de EPA
de Protecţie a
arburant (JP-8
ază avioanele
de cloroform.
martie 20
nă sau o modif
ma expunerii la
nate, răni şi in
i;
asă şi prelung
tale; gândurile
ate;
ala Crohn şi bo
ită şi reumatis
r lor extrem
anţelor care in
cum ar fi bariu
filtru HEPA p
câteva zile. În
re sunt explica
precip1.htm
ficienţă, realiz
ofibră de sticl
u conţine celu
extrem de fin
aţă, viruşi, aero
ă o foarte înal
PA la această
?cod_categori
minerale sau al
care principalu
om
A (Environmen
Mediului), ED
8 este un carbu
e) şi un insecti
Se susţine că
011
ficare
a aerul
nfecţii
gită;
e sau
oala
sme).
de
ntră în
ul sau
e care
n
ate la
zate
ă,
uloză.
ne,
osoli
ltă
ie=4)
ltele
ul
nt
DB
urant
icid
este
p. 140 Lohanul nr. 16, martie 2011
asemănător iodurii de argint care, în trecut, a fost folosită pentru
„însămânţarea“ norilor şi modificarea climei. Odată absorbit în
trup, dibrometanul poate provoca depresie sau afectarea gravă a
sistemului nervos central şi de asemenea edem pulmonar, care
este o acumulare de lichid în plămâni.
Simptomele edemului pulmonar includ anxietatea, dificultăţile
respiratorii şi tusea. Produsul este extrem de iritant pentru
mucoase şi pentru căile respiratorii. La adresa de mai jos sunt
descrise detaliat problemele provocate de această substanţă
chimică: http://www.globenet.org/spip.php?page=recherche.
2 – Pseudomonas aeruginosa: aceste bacterii comune au
capacitatea de a cauza maladii la oameni. Ele se pot adapta şi
prolifera în diferite medii naturale, inclusiv cel al oamenilor. Le
găsim chiar şi în pământ (aceasta sugerând contaminarea solului
cu substanţe provenite din dârele morţii (chemtrails-uri)). Este
surprinzător că, în zilele noastre, ele sunt fabricate, în diferite
scopuri, de către companii cum ar fi PathoGenesis. Tulpini ale
acestei bacterii au fost descoperite în apa potabilă şi în spitale.
Odată inhalată de o persoană deja vulnerabilă (care suferă de
fibroză chistică, spre exemplu), se formează ciorchini de
vâscozitate numiţi bio-filme, care obstrucţionează măsurile
naturale de apărare ale sistemului imunitar.
Bacteria poate transfera orizontal, altfel spus între specii,
informaţia genetică la gazdă, prin intermediul transducţiei şi al
conjugării. Conjugarea implică introducerea de către bacterii a
unui plasmid într-o celulă-gazdă, care îl primeşte şi îi fabrică,
de fapt, o parte din propriul său ADN. Transducţia este
asemănătoare, dar, în locul introducerii unui plasmid de către
bacterii în interiorul gazdei, în acest caz este vorba de
introducerea unor bacteriofagi (viruşi) care conţin o parte din
ADN-ul bacteriilor originale şi pe care îl implantează în ADN-
ul gazdei.
Odată ce infecţiile sunt instalate în trup, Pseudomonas
aeruginosa produce un număr de proteine toxice care nu numai
că provoacă daune ţesuturilor, dar de asemenea interferează şi
cu mecanismele sistemelor de apărare imunitară.
3 – Pseudomonas fluorescens: o altă tulpină de Pseudomonas
regăsită cel mai adesea în sol şi pe plante. La plante, ele produc
antibiotice care le protejează de infecţii fungice şi bacteriene.
4 – Enterobacteriacee: includ E. coli şi salmonele care sunt
marii vinovaţi pentru intoxicaţiile alimentare. Cel mai
semnificativ din familia enterobacteriaceelor este tipul
klebsiella, care este responsabil de anumite infecţii pulmonare.
În Quebec au fost raportate de mai mulţi ani, ici şi colo, apariţii
bruşte de infecţii cu E. coli şi salmonele, fără să se poată preciza
cauza acestora, sau sursa, în afara unei lipse de igienă sau a unei
filtrări neadecvate a apei potabile. Şi astfel dosarul a fost clasat
şi aruncat la coş. Cauză naturală, zice-se!
http://www.necker.fr/anapath/elem/patho_respiratoire/nodules_
multiples.html
5 – Serratia marcescens: un microb patogen periculos care este
considerat drept o cauză posibilă a unor maladii mortale cum ar
fi pneumonia, meningita şi endocardita bacteriană. Există
rapoarte făcute publice care semnalează că una dintre cele mai
periculoase experienţe a fost pulverizarea de Serratia
marcescens deasupra oraşului San Francisco. În zona golfului,
au fost pulverizate chiar 5.000 particule/minut. Pe măsură ce se
dezvoltă, aceşti microbi sunt uşor de reperat, datorită unei
substanţe de culoare roşiatică pe care o produc. Deşi militarii nu
au făcut niciodată multe studii după aceste experimente,
statisticile rezultate în urma unora din aceste studii au arătat că
aproape fiecare locuitor al oraşului a fost infectat cu acest
organism experimental. Retrospectiv, acum că o parte din aceste
informaţii sunt desecretizate, s-a demonstrat că, în perioadele
care au urmat pulverizărilor, au fost raportate de 5-10 ori mai
multe infecţii decât în mod normal. Serviciile secrete canadiene
au publicat aceste informaţii privitoare la experienţele biologice
din San Francisco din 1950 pe site-ul lor. Pe scurt, putem spune
că armata a infectat în mod criminal cu Serratia marcescens
populaţia oraşului San Francisco pentru a măsura, chipurile,
eficacitatea unui atac bio-terorist. Ca urmare a acestei
experienţe, s-a declanşat o epidemie de pneumonie şi a murit o
persoană.
Acest patogen bacteriologic este foarte rezistent la antibioticele
utilizate în mod obişnuit. Pentru ca un antibiotic să poată
distruge o bacterie sau să-i împiedice creşterea, trebuie ca el să
poată penetra membrana acesteia, pentru a atinge bacilul. Acest
proces este foarte dificil de realizat, datorită rezistenţei
deosebite a microbului.
Dezbateri
6
prod
şi v
7
pe
desp
mic
regiu
perio
sa a
cu
co
R
ident
dem
9
pro
d
10
lap
Apa
aces
este
r
biol
cu ac
pur
apoi
p. 141
6 – Streptomic
duce majoritat
veterinară. Ele
para
imunosupre
– Enzime rest
entru a tăia şi
pică ADN-ul,
segmentelo
8 – Eritrocite
croscop eşanti
unea Santa Fe,
oadă care se în
au descoperit,
ulese. Cele ma
ntinuă să afirm
efuzul Servici
tifica anumite
onstrează clar
vedea
pagina ht
9 – Alţi bacili,
ovoace malad
dificultăţi resp
0 – BCTP uleio
ptele smântâni
arent, el poate
stuia. Este un
e dăunător pen
Dar pentru u
recomandată o
ogice teroriste
cest agent anti
r şi simplu o b
a fost dispersa
fost afectaţi
archive.com
cine : streptom
tea antibiotice
e sunt utilizate
azitari în cazu
esoarelor. http
trictive: folosi
a recombina A
creând o desc
or dorite, înai
e: globule roşi
ioane culese în
, în New Mex
ntinde pe trei a
cu consternar
ai bune analize
me că particul
chiar er
iului american
materiale fibr
r că ei sunt la
fotografiile ac
ttp://www.carn
, bacterii şi m
dii cardiace, en
piratorii şi mal
os: aerosol lic
it, considerat
distruge bacil
antibiotic cu u
ntru plante şi
utilizarea inter
o soluţie natur
e, este sigur că
ibiotic şi deco
bacterie benign
at BCTP-ul pe
i de bacteria în
m/ctrl@listserv
micetele sunt fo
elor utilizate în
e, de asemene
ul ierbicidelor
://micron.ac.u
ite în laborato
ADN-ul. O as
chizătură care
ntea recombin
i umane. Au f
n exterior cu u
xico. În mai mu
ani, Clifford C
re, globule roş
e, provenind d
lele biologice
ritrocite.
n de Protecţie
roase şi biolog
curent cu ce s
cestor celule,
nicom.com/bi
mucegaiuri tox
ncefalită, men
ladii gastroint
chid care seam
ca un deconta
lul cărbunelui
utilizări variat
că are proprie
rnă în cazul oa
rală... De team
ă armata a vru
ontaminant. As
nă în aer, într-
entru a se ved
n cauză. http:/
v.aol.com/msg
folosite pentru
n medicina um
ea, ca agenţi an
şi al
uk.index.htm
oare de cerceta
semenea enzim
permite inser
nării finale.
fost studiate la
un filtru HEPA
ulte reprize, ş
Carnicom şi ec
şii în eşantioan
din surse difer
descoperite su
a Mediului de
gice din eşant
se petrece. Pen
vizitaţi
io10.htm
xice capabile s
ingită, precum
testinale acute
mănă la aspect
aminant biolog
i, antraxul şi s
te. Se afirmă c
etăţi de insecti
amenilor este
ma unor atacur
ut să facă înce
stfel, s-a pulv
-o regiune dat
dea câţi oamen
//www.mail-
g27875.html
De
u a
mană
nti-
are
mă
rarea
a
A în
i pe o
chipa
nele
ite,
unt
e a
tioane
ntru a
să
m şi
e.
t cu
gic.
sporii
că nu
icid.
ri
ercări
erizat
ă, şi
ni ar fi
mam
şi
med
lu
me
Med
sub
1
ref
dint
intră
artic
Fo
Cor
oraşu
sem
I
ezbater
11 – Bariu: să
mifere. Ele sun
i se depun în m
dicală nu ofer
ung ale bariulu
enţinute secret
diului), care a a
bproduse ale a
pretext
12 – Aluminiu
flector, condu
tre particulele
în componen
colul următor
sale secun
INTEL vr
cere
deea de a-i tr
ciudată?
cercetătorii c
ondată în anul
rporation, com
ul Santa Clara
mare pro
miconductoare.
I
ri
Lohan
ărurile solubile
nt absorbite ra
muşchi, în plă
ă nicio inform
ui în organism
te chiar de cătr
ascuns agenţii
agenţilor biolo
tul confidenţia
sub diferite fo
uctor şi absorb
e regăsite în m
nţa dârelor mor
informaţii ma
ndare şi toxice
ea să lanse
ebrale până
Ing. G
ransforma pe
Acesta este ob
corporaţiei INT
1968 sub num
mpania globali
a, California (S
oducător, la ni
. INTEL prodnul nr. 16,
e de bariu sun
apid de sistem
ămâni şi în oas
maţie asupra ef
mul uman. Pro
re EPA (Agen
ilor de mediu
ogici sunt noc
alităţii inform
forme: este uti
bant de umidita
mari proporţii î
rţii (chemtrail
ai aprofundate
e la oameni şi
eze pe piaţă
ă în anul 20
George Preda
consumatori î
biectivul pe c
TEL, pentru u
mele de Integr
istă INTEL ar
SUA) şi este a
ivel mondial,
duce de aseme martie 20
nt toxice pentr
mul gastrointes
se. Comunitat
fectelor pe ter
ogramele au fo
nţia de Protecţ
calificate că a
ive şi ilegale,
maţiilor.
lizat din plin c
ate. Făcând pa
în substanţele
ls-uri), vă ofer
e pe tema efec
la animale.
ă implantu
020
a - Bucureşti
în roboţi vi se
are l-au stabil
următoarea de
rated Electron
re sediul centr
actualmente ce
de cipuri
enea plăci de b011
ru
stinal
tea
rmen
ost
ţie a
aceste
sub
ca
arte
care
rim în
ctelor
ri
e pare
lit
ecadă!
nics
ral în
el mai
bază,
p. 142 Lohanul nr. 16, martie 2011
interfeţe de reţea, circuite, memorii flash, cipuri grafice,
procesoare incorporate şi alte dispozitive pentru reţele de
comunicaţii şi calculatoare.
Laboratorul de cercetare din Pittsburg al corporaţiei INTEL
lucrează la dezvoltarea unor implanturi craniene care pot
controla diferite dispozitive, direct prin intermediul undelor
cerebrale sau, altfel spus, prin intermediul gândurilor şi al
intenţiilor utilizatorului. Altfel spus, atunci când vom cumpăra
unele produse INTEL, ne vom face şi o operaţie de implant
cranian. Pentru a putea folosi acele produse, ni se vor introduce
în creier anumite circuite electronice.
„Telecomenzi” cerebrale pentru leneşi
Motivaţia acestor inovaţii este hilară: cercetătorii par să creadă
că oamenii vor obosi la un moment dat să folosească aparatura
electronică la modul clasic, apăsând pe butoane sau folosind o
telecomandă. Ei sunt foarte încrezători că clienţii lor se vor
adapta rapid, dorindu-şi foarte mult să nu mai aibă nevoie de
tastatură, mouse, sau telecomandă. Cercetătorii INTEL merg pe
ideea că majoritatea persoanelor se vor sătura de dispozitivele
cu nenumărate butoane cum ar fi Iphone-urile, Android Smart
Phone-urile şi chiar de excentrica „masă” Microsoft (Microsoft
surface table).
Până în anul 2020 se estimează că se va reuşi introducerea pe
scară largă a acestor cipuri care vor fi implantate în creierul
clienţilor corporaţiei Intel. Dezvoltarea acestor dispozitive
necesită însă multe investigaţii asupra modului în care
funcţionează creierul. Transformarea undelor cerebrale în
semnale de comandă pentru circuitele electronice implantate nu
este totuşi ceva banal. Echipa INTEL foloseşte scanări MRI
(rezonanţă magnetică în imagini) ale creierului pentru a găsi
pattern-urile cerebrale asociate anumitor gânduri. Mulţi alţi
cercetători au început să tatoneze acest domeniu. Recent,
compania Toyota a făcut o demonstraţie cu un nou produs, un
scaun pe rotile controlat cu ajutorul undelor cerebrale, estimând
procentul de reuşită al comenzilor prin intermediul gândurilor la
95%. Oamenii de ştiinţă ai Universităţii Utah din SUA au creat
un transmiţător cerebral wireless (fără fir) care le permite
maimuţelor să controleze braţe de robot.
Ce se ascunde în spatele implanturilor cerebrale
Realizarea unei interfeţe computerizate a creierului presupune
mult mai mult decât roboţi care să ne înconjoare din toate
părţile. Dacă oamenii de ştiinţă pot transforma undele cerebrale
în acţiuni specifice, atunci ne putem aştepta în viitor, la crearea
unor adevărate lumi virtuale, cu un spectru larg de activităţi,
toate generate de undele noastre cerebrale. Altfel spus, un fel de
Matrix…
Articolele de popularizare a acestor idei uită însă să menţioneze
faptul că acele cipuri implantate în creier vor include cu
siguranţă şi antene pentru transmisia datelor şi comenzilor, ceea
ce implică un pericol major pentru sănătate, datorită iradierilor.
Problema este însă mult mai serioasă decât atât: dacă modul în
care putem comanda noi unele dispozitive exterioare cu ajutorul
creierului este încă în studiu, fenomenul invers, de controlare a
creierului cu ajutorul unor dispozitive externe, este deja bine
pus la punct. Odată ce acceptăm implantarea unor dispozitive
electronice de emisie-recepţie în creierul nostru, evident că ele
pot funcţiona bidirecţional într-un mod care nu depinde
nicidecum de voinţa noastră.
Altfel spus, cei care vor face greşeala să accepte aceste
implanturi vor primi în fiinţa lor un sui-generis cal troian prin
intermediul căruia vor putea fi controlate cu uşurinţă mult mai
mare de sistemele de tip HAARP, iar acest control nu se referă
doar la gânduri, ci implică şi inducerea unor stări şi chiar
imboldul de a realiza anumite acţiuni. În plus, aceste cipuri vor
Dezbateri
pe
supr
c
dez
vor f
red
Arm
C
lib
Ala
Min
în
o
do
si
ce
nim
si
Î
p. 143
ermite localiza
ravegherea lor
corelează toat
ideratul statul
fi permanent s
duşi la statutul
glomele electrom
u
A
n apropiere
Capul Midia d
un sistem
bertatea.ro) as
ska. Datorită
nisterul Apărăr
n privinţa aces
oferită în presă
omeniul arme
istem de anten
elebrul HAARP
mic din ceea c
istemul intelig
area şi identif
r. Este înspăim
te aceste inform
lui planetar de
supravegheaţi
l de sclavi ai g
balist al Noii magnetice pun
umane şi a pla
Antenele d
M
a poligonului
din judeţul Co
m de antene (p
semănător cu s
acestei asemă
despre o arm
rii Naţionale n
stei instalaţii. O
ă de către gene
lor geofizice:
ne de lângă pl
P. E ceva abs
ce se ştie. Ar p
gent de monito
ficarea persoan
mântător să ve
maţii, conduc
e tip fascist, în
, monitorizaţi
guvernului un
Ordini Mondiîn pericol exi
anetei Pământ
din Dobro
Melania Radu
militar de rac
nstanţa a fost
poză preluată
sistemul HAA
ănări se presup
mă geofizică.
nu a dat nicio
O opinie de sp
eralul Emil St
„Este greu de
laja Corbu. Ar
olut nou, care
putea face par
orizare a Măr
nelor, precum
edem în ce mo
când toate cătr
n care toţi oam
i şi controlaţi,
nic mondial de
iale. istenţa civilizat.
ogea
u - Bucureşti
chete antiaerie
instalat anul t
de pe site-ul
ARP din Gako
pune că este v
declaraţie ofi
pecialitate a fo
trăinu, doctor
e spus ce e ace
rată altfel dec
e nu seamănă
rte din SCOMA
rii Negre, pus
De
m şi
od se
re
menii
fiind
e tip
aţiei
ene
trecut
ona,
vorba
cială
ost
în
est
cât
cu
MAR,
în
f
Con
de la
aug
an
2010
sub a
şi,
Inves
arăta
de
află
ce
amp
În
S
Ord
m
Păd
acc
c
mo
E
inve
O
N
prop
co
Ad
su
rec
ileg
ve
ezbate
funcţiune rece
ntextul politic
a Marea Neag
gust 2010 a înc
ntenele de tip H
0 diplomatul r
acuzaţia de sp
ca răspuns, la
stigaţiile neof
at că este vorb
antene, dispus
ă câteva conta
ntrul de coma
plasat pe un te
2009 Minister
Sulina şi aprop
donanţa de urg
mai primit 30
durilor. Pe ace
ces, reţele elec
construcţii etc
odelul bazei m
Există mai mul
estiţii: că ar fac
bservare, Sup
eagră), că ar f
porţii, că ar fa
onstruieşte în
În aprilie 20
dministraţiei şi
upraveghere c
cunoaşterea şi
gale de trafic l
erticalonline.r
eri
Lohan
ent, dar şi ace
ante
în care au apă
gră a fost de as
ceput să circu
HAARP insta
român Gabriel
ionaj. Ulterior
a 18 august 20
expulzat din
ficiale realizat
ba despre un si
se pe două rân
ainere militare
andă al instala
eren militar cu
Cor
rul Apărării a
pierea comune
genţă 31 din 7
ha transferaţi
este terenuri a
ctrice şi de alim
. Pare a fi vor
militare de la M
mai re
lte presupuner
ce parte din S
praveghere şi C
fi o acoperire p
ace parte din sc
Europa de Es
modernă de t
Ce este S
009 a fost inau
i Internelor SC
care permite de
identificarea n
la Marea Neag
ro). Sistemul a
nul nr. 16,
ela ar trebui să
ene”.
ărut informaţii
semenea intere
ule pe internet
alate în Dobrog
l Grecu a fost
r acesta a fost
010 un diplom
n România.
e la faţa locul
istem format d
nduri. În aprop
e în care se pre
aţiei. Ansambl
u accesul inter
rbu.
achiziţionat 6
ei Corbu. Iar a
7 aprilie 2010
de la Ministe
au început lucr
mentare cu ap
rba de un orăş
Mihail Kogaln
edusă.
ri în privinţa s
COMAR (Sis
Control al Tra
pentru o aface
cutul antirach
t sau că ar fi o
tipul HAARP
SCOMAR
ugurat de cătr
COMAR, un s
etectarea timp
navelor ce de
gră (poză prel
a fost realizat
martie 20
ă aibă altfel d
ile despre ante
esant. După ce
informaţia de
gea, la 16 aug
arestat la Mo
t expulzat din
mat rus a fost ş
ui, în Dobrog
din aproximat
pierea acestor
esupune că se
lul de antene e
rzis de lângă p
600 ha de teren
anul trecut, pr
(OUG 31/201
erul Mediului
rări la drumur
pă, fundaţii pe
el realizat dup
niceanu, la o sc
scopului acest
stemul Compl
aficului la Mar
ere imobiliară
hetă pe care SU
o armă geofizi
.
re Ministerul
sistem operativ
purie, urmărire
sfăşoară activ
luată de pe sit
în colaborare
011
de
enele
e la 6
espre
gust
scova
Rusia
şi el
ea, au
tiv 40
ra se
află
este
plaja
n în
in
10) a
şi
ri de
entru
pă
cară
tor
ex de
rea
de
UA îl
ică
v de
ea,
vităţi
te-ul
cu
p. 144 Lohanul nr. 16, martie 2011
parteneri din Uniunea Europeană în perspectiva aderării
României la Spaţiul Schengen.
SCOMAR se află în dotarea Poliţiei de Frontieră şi are scopul
de a contribui la siguranţa graniţei maritime a României. Acesta
supraveghează non-stop apele teritoriale ale României până la
100 de mile marine (sau 185 de kilometri) şi 30 de kilometri de
uscat. Imaginile de ansamblu furnizate de acest sistem pot fi
folosite şi de alte autorităţi: Ministerul Apărării Naţionale,
Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii.
Sistemul este alcătuit dintr-un centru de comandă şi control
aflat la Poliţia de Frontieră Constanţa, unităţi de intervenţie
navale sau terestre, căi de comunicaţii şi şase staţii de senzori.
O staţie de senzori este un turn de metal de 60 m, cu o antenă de
42 m, asemănător releelor comerciale (telefonie, TV, radio etc.);
pe acesta se montează camere speciale de filmare, ce pot
funcţiona convenţional (video), în infraroşu sau termoviziune.
Aceşti stâlpi vor fi amplasaţi la Farul de la Sulina, Sfântu
Gheorghe, Gura Portiţei, Midia, Agigea şi Mangalia (poză
preluată de pe site-ul romanialibera.ro).
Scutul antirachetă din Europa
Pentru a proteja Europa de unele aşa-zise ameninţări care se
presupune că ar veni dinspre Iran sau Coreea de Nord, SUA
intenţionează amplasarea unui sistem antirachetă în Europa. La
începutul lunii februarie, preşedintele Traian Băsescu a anunţat
că România a acceptat invitaţia preşedintelui american Barack
Obama de a participa la dezvoltarea sistemului antirachetă şi că,
în baza acestui acord, pe teritoriul nostru vor fi amplasate
componente ale scutului. La summitul NATO de la Lisabona
care a avut loc în perioada 19-20 noiembrie 2010 s-a stabilit că
la cheltuielile necesare realizării scutului vor participa toţi cei
28 de membri NATO. Aceasta înseamnă că instalaţiile de
apărare antiaeriană care urmează să fie plasate în Europa de Est
vor costa statele membre aproximativ 200 de milioane de euro
în următorii 10 ani. Instalarea scutului în Europa se va realiza
în patru etape. Prima etapă este programată pentru 2011 şi
presupune desfăşurarea actualelor sisteme antirachetă pentru a
proteja împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă şi medie de
acţiune. Se vor folosi nave cu sisteme antirachetă Aegis, care
pot, simultan, să atace ţinte terestre, submarine şi nave de
suprafaţă, concomitent cu protejarea flotelor de atacuri de
aviaţie sau cu rachete. Acest sistem va fi amplasat în estul Mării
Mediterane şi va fi completat cu unităţi radar mobile coordonate
din baza militară de la Ramstein, Germania.
Etapa a doua presupune instalarea unor interceptori tereştri
avansaţi de tip SM-3 (Standard Missile-3 Block IB) în sudul
Europei. România a acceptat oferta de a găzdui în 2015 un set
de 24 de rachete interceptoare SM-3.
Etapa a treia se va desfăşura până în 2018 şi presupune
amplasarea, în nordul Europei, a unei a doua baze terestre cu
interceptori SM-3. Bazele existente deja vor fi dotate cu
interceptori SM-3 Block IIA, aflaţi deocamdată în faza de
construcţie. Tot în această etapă vor fi incluse şi avioane fără
pilot. Etapa a patra va dura până la sfârşitul lui 2020 şi va
presupune încă o îmbunătăţire a interceptorului SM-3, denumită
Block IIB. În această fază ar trebui să fie amplasate rachete cu
raza mai lungă de acţiune, pentru a oferi protecţie în faţa
ameninţării cu rachete balistice intercontinentale, care vor fi
Dezbateri
p. 145 Lohanul nr. 16, martie 2011
monitorizate de sisteme radar de avertizare timpurie, cum este
cel din Fylingdales (North Yorkshire), Marea Britanie.
Unul dintre cele mai performante sisteme antirachetă este
THAAD (Terminal High Altitude Area Defense). Acesta este
singurul interceptor care poate distruge rachete balistice cu raza
medie şi scurtă de acţiune atât în interiorul, cât şi în exteriorul
atmosferei terestre. (Armata Statelor Unite a realizat recent un
test în care un interceptor antirachetă a reuşit să doboare
deasupra Oceanului Pacific o rachetă balistică.) .
HAARP – „arma finală”
Programul HAARP (High-frequency Active Auroral Research Program, în traducere Programul Activ Auroral de Cercetare folosind Frecvenţe Foarte-Înalte) reprezintă
cea mai perfecţionată şi eficientă tehnologie contemporană în domeniul războiului. Este un program
demarat în 1992 la Institutul de Geofizică al Universităţii Alaska din Fairbanks de către Departamentul Apărării al
Statelor Unite. Acest program ştiinţific are un buget anual recunoscut oficial de 30 de milioane de dolari, deşi se
pare că în realitate finanţarea este mult mai mare. HAARP este conectat la unul din cele mai mari computere din
lume, iar sistemul propriu-zis se află într-o bază militară de lângă Gakona, Alaska. Acesta constă dintr-un sistem
de antene speciale, de mare putere, care constituie o teribilă armă (geofizică, strategică şi cosmică) de energie dirijată. Tehnologia utilizată în cadrul HAARP foloseşte
un tip de antene care trimit semnale în loc să le primească. Acestea trimit fascicule de unde radio extrem de puternice
care încălzesc unele zone ale ionosferei pentru a le împinge în sus. Undele electromagnetice sunt apoi
reflectate către Pământ, penetrând totul. Ceea ce se spune public este că acest proiect are ca scop modificarea
ionosferei în vederea îmbunătăţirii comunicaţiilor, dar unele documente ale armatei americane arată că de fapt
HAARP are scopul de a descoperi metode de „exploatare a ionosferei în folosul Departamentului de Apărare”.
Sistemul HAARP este considerat de unii specialişti o reeditare a proiectului „Star Wars” într-o formă mult mai
economică, dar, în acelaşi timp, mult mai periculoasă. Datorită faptului că toate instalaţiile se află dispuse la sol efectele sunt infinit mai mari, atât în mediul terestru cât şi
în spaţiul cosmic. Antenele HAARP sunt capabile de acţiuni inspăimântătoare precum dezintegrarea obiectelor,
inducerea combustiei instantanee, schimbarea tiparelor cerebrale, inducerea unui comportament anume,
provocarea diferitelor boli biologice. Aceste antene pot distruge orice obiect staţionar sau în mişcare în orice loc
de pe Pământ şi pot creea găuri în ionosferă, având ca efect mărirea puterii de penetrare a razelor cosmice
nocive. Acest sistem are o multitudine de întrebuinţări malefice, putând fi folosit deopotrivă la sol, în aer şi în
apă. El poate servi ca armă cu energie dirijată, sistem de comunicaţie pentru submarine, mijloc de comunicaţie
intersatelit şi în/din spaţiul cosmic, sistem de producere a razelor X foarte puternice (aşa-numitele „raze ale morţii” descrise de Tesla), mijloc pentru producerea de fulgere
artificiale în orice punct de pe glob, sistem de detectare şi de distrugere a navelor extraterestre în spaţiu, instrument
pentru producerea de schimbări climatice şi dezastre
Dezbateri
p. 146 Lohanul nr. 16, martie 2011
„naturale”, mijloc de influenţare şi manipulare a conştiinţei umane individuale sau la nivel de masă.
SUA mai deţin două astfel de sisteme în Puerto Rico lângă Observatorul Arecibo şi în Alaska. Proiectul similar
european numit EISCAT (European Incoherent Scatter Scientific Association) este amplasat în Norvegia şi
Suedia. La acesta participă Norvegia, Suedia, Finlanda, Japonia, China, Anglia şi Germania. Fosta Uniune Sovietică a dezvoltat propria baza de cercetare a
ionosferei la Vasilsurk, în nordul Rusiei. Alte asemenea sisteme sunt situate în Jamaica, în Peru, lângă Moscova –
la Nijni Novgorod, lângă Harkov în Ucraina şi în Duşanbe, Tadzhikistan.
Oamenii de ştiinţă trag semnalul de alarmă
Numeroşi savanţi şi experţi în armament, cât şi deputaţi ai Parlamentului European se arată deosebit de preocupaţi de dezvoltarea acestui proiect. Unul dintre aceştia, expertul
în energie Gratan Healy, consilier al OSCE şi Magda Hallvoet, deputat, şeful grupului parlamentar al Verzilor din Parlamentul European, au dezvăluit că acest proiect este „arma finală” ce poate duce la sfârşitul civilizaţiei umane, a lumii însăşi. Cei doi au prezentat un raport în
care afirmă că acest tip de armament considerat în stadiul actual neletal („non lethal weaponery”) are consecinţe dezastruoase asupra mediului înconjurător şi, mai mult
decât atât, pune în pericol libertatea individuală şi democraţia. „Este evident că avem de-a face cu o armă strategică, dar nu este destul de clar dacă acesta are un
scop defensiv sau ofensiv şi împotriva cărui inamic potenţial va fi folosită – afirmau aceştia.” Aceste aşa-zise
baze de cercetări sunt extrem de periculoase prin amploarea efectelor pe care acţiunile lor le pot avea
asupra întregii planete şi a umanităţii. După părerea unor oameni de ştiinţă efectele folosirii abuzive ale acestor
niveluri de intensitate în scutul nostru natural – ionosfera – nu sunt cunoscute şi pot fi catastrofale. Dr. Rauscher
explică faptul că ionosfera este predispusă la reacţii catalitice: dacă se modifică o mică parte, se poate produce
o schimbare majoră în întregul ei.
Tehnologia dezvoltată în secret de armată şi de guvernele secrete este mult mai avansată decât ne imaginăm. Există
posibilitatea de a crea fenomene de rezonanţă identice „rezonanţei Schumann” şi de asemenea capacitatea de a
anihila „rezonanţa Schumann” a Pământului. Experimentele făcute la scară planetară tulbură reţeaua geomagnetică a Pământului, „taie felii” din ionosferă,
supraîncălzesc Pământul şi straturile care îl înconjoară, produc „precipitaţii” de electroni în magnetosferă, pot
produce schimbări dăunătoare în câmpul electric al Pământului.
Dezbateri
F
Mendeîn
pa
C
În ulpunctorensecetzonelrealizmodisatel
care facestcărorluminînsea În iunStudigăsit pămâmeteîn pă
E
p. 147
Folosirea meimoral
nţinerea civile o multitudinntr-un echilibarcursul milio
minute
Vrem
Cel ce va co
ltimii ani difect de vedere cnţiale, vânturtă, uragane aule respective.zat recent unificări ale conit.
xplicaţiile mprezenţi în motiv încăl
face ca nimente dezastre. Iatr studii sunt mnă în acest domamnă ea.
nie 1988, dr. Jii Spaţiale dino metodă pen
ântului prin luo de pe glob. ătrate de 5 grad
E
ediului ca sistlă cât şi lipsit
lizaţiei actuane de factoribru armoniosoanelor de ane printr-o acţ
mea – o ar
ontrola vrem
A
eritele părţi aclimatic la mori puternice, cu afectat maj.Un grup de s
n "Atlas compnturului unor
meteorologilorzonele calami
lzirea globală ni să nu poată tă în continuar
mai puţin medimeniu atât de
James Hansenn New York a ntru a calcula tuarea în considMetoda implide latitudine p
tem de armamtă de discern
le pe planeta aflaţi în intes. Acest echini, poate fi dţiune irespon
rmă redu
mea, va con
Alex Ionescu
ale globului auodificări drascăderi masivejor viaţa locuspecialişti engplet al lumii"r continente,
r sau ale diferitate au însă ma planetei! O fi considerat rre ce spun uniiatizate, încercceţos al vrem
n de la Institutinformat Senatemperatura mderare a mii deica o divizare pe 5 grade lon
ment este atânământ.
a Pământ deperdependenţăilibru, creat p
distrus în câtensabilă.
tabilă.
ntrola lume
u – Bucureşt
u fost expusestice.Ploi e de zăpadă,
uitorilor din glezi care au
" vorbesc chiavizibile din
riţilor reportermereu drept lei
explicaţie neuresponsabil peii specialiştii –când să facă p
mii, cu tot ceea
tul Goddard deatul American
medie la suprae date de la staa suprafeţei T
ngitudine, calc
ât
pinde ă şi pe eva
ea
ti
e din
ar de
ri it-utră, entru – ale uţină
a ce
e n că a afaţa aţiile
Terrei culând
pentrfieca140 d± 0,2scurtcupricompobserdar n Şi atusistemacea dr. Homistemptempau artemprealizarătamăsutempîncălcare ntelevadevse peclime Prodclima Ideeaînţelemai agenerpărţi cei cafrecvOammani HAAacronde la frequActivReseProjeProiecerceAurocu freînalteeste “păstra aduNick“ÎngeRosadome
ru fiecare pătrare an. S-a desde ani, creşter2˚C. Temperatte de timp s-auinse între 0,15parative în aprrvat creşterea
nu cu valori ca
unci de ce o cmele biologicevreme autorit
Hansen ca desp să precizeze
peraturii. S-au peraturii atmosrătat că pe ansperaturii între azate de sateliţi
at doar foarte murătorile indicăperaturi asemăzirea globală ni se repetă de
viziunii şi radioăratele cauze
etreacă tot maiei în 1988 - pe
ducerea de inatice
a modificării lepţii vechilor ales cum să reral al planeteiduce la modifare, prin interm
venţă în atmosmenii de ştiinţă
ipulare a clime
ARP. Acest nim provine High-
uency ve Aurol arch
ect – ectul de etare a orei activată ecvenţe e. HAARP “un secret rat la fel de binus bomba atomk Begich şi Jeaerii nu se joacalie Bertell, preniul Sănătăţii
Lohan
rat temperaturacoperit astfel
rea globală a tetura medie nu u putut observ5˚ şi 0,5˚C. Priropierea zoneltemperaturii g
are să generez
reştere de doae, a fost consităţile au vorbitpre un indicatocare este valofăcut şi în con
sferice cu ajutamblu, nu exianii 1956 şi 20i, baloanele mmici diferenţe ă aceleaşi modănătoare. Şi atua planetei? Cee câţiva ani proului? Are el ale catastrofeli des? Ce ştiaue baza unor stu
nundaţii masi
la voinţă a vrecivilizaţii cun
ealizeze aceasti. Ei cunoşteauficarea întregumediul produc
sferă au creat aă au dezvoltat ei: HAARP şi
ne ca şi cel al mică”, după cuanne Manningcă cu HAARP”reşedinta Institi Publice (IIC
nul nr. 16,
a medie pentrcă pe ansambemperaturii a a crescut con
va fluctuaţii – in realizarea dlor locuite şi îglobale doar îe o psihoză co
ar 0,6˚C, care iderată totuşi ît în mass medor al unui viito
oarea creşterii ntinuare măsutorul baloaneloistă nici o mod000.Compara
meteo şi la supîntre diferitel
dificări atmosunci de ce se ve rost are acesrin intermediurolul de a detulor climatice cu cei care antiudii care dove
ive cu ajutoru
emii este vechnoşteau aceastta fără a pertuu faptul că o mului.Nu la fel cerii unor vibradevărate armîn prezent doui GWEN.
Proiectului Mum afirmau îng atunci când a”. Acest proietutului InternaPH), va fi pre
martie 20
ru fiecare lunăblu, pe parcurs
fost de doar ntinuu: pe peri
scăderi sau crde măsurători în afara lor, s-în zonele locuolectivă.
nu poate afecîngrijorătoare?dia despre studor dezastru, înglobale a
urători ale or meteo şi acdificare a rea măsurătorrafaţa terestrăle sisteme.Toasferice şi vorbeşte despst refren obsedul presei, urna atenţia decare au începuicipau o încălzedeau contrari
ul unor arme
he. De mii de aă artă spiritua
urba echilibrulmodificare a uprocedează asraţii de joasă
me climatice. uă modalităţi
Manhattan, carn revista Nexuau scris articoect, afirmă dr. aţional de Inteezentat publicu
011
ă, din sul a 0,6˚C oade reşteri
a ite,
ta ? La diile nsă au
cestea
rilor ă, au ate
pre dant
e la ut să zire a iul?
e
ani ală şi l unei stăzi
de
re ne-us dr. lul
eres în ului
p. 148 Lohanul nr. 16, martie 2011
ca fiind un scut spaţial faţă de diferite arme sau, pentru cei mai creduli, ca fiind un aparat care repară stratul de ozon. În realitate, tehnologia HAARP constă dintr-un ansamblu de turnuri care iradiază atmosfera cu cantităţi enorme de unde radio de frecvenţă joasă (EFJ).Turnurile HAARP arată ca nişte antene normale, dar sunt specializate în emisia de unde radio.Acest tip de turnuri sunt localizate în mai multe părţi ale globului.America a construit cea mai mare arie de turnuri HAARP în Gakona, Alaska, pe o suprafaţă de 40 de acri.Turnurile HAARP de pe teritoriul SUA sunt acţionate de Directoratul vehiculelor spaţiale ale Laboratorului de cercetare al forţelor aeriene americane (Air Force Research Laboratory’s Space Vehicles Directorate). HAARP are capacitatea de a plasa cantităţi enorme de unde de joasă frecvenţă (EFJ) în atmosfera terestră, deasupra unor zone strategice şi de a menţine constantă energia, în cazul în care ar exista variaţii, într-o manieră mai precisă şi mult mai bine controlată decât un detonator nuclear. Dr. Nicholas Benich, om de ştiinţă implicat activ în campania anti-HAARP, arată că această tehnologie produce un fascicul foarte puternic de unde radio care încălzeşte şi astfel ridică zone întregi din ionosferă (stratul încărcat electric care se află deasupra atmosferei); apoi undele electromagnetice se întorc spre pământ şi pătrund peste tot, atât în structurile vii cât şi în cele neanimate. Astfel, pe lângă alterarea climei şi crearea de furtuni, HAARP modifică modul în care mintea umană operează şi chiar scade rezistenţa biologică la boli. HAARP diferă de alte sisteme de încălzire a ionosferei, care aruncă difuz în atmosferă unde de joasă frecvenţă, prin focalizarea semnalului de la majoritatea, dacă nu de la toate turnurile de pe cei 40 de acri, într-un singur fascicul. Oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi că armata poate crea, datorită acestui instrument, o gaură uriaşă în atmosfera superioară, distrugând astfel protecţia planetei faţă de radiaţiile solare. Dr. Bertell spune despre HAARP că este "un reşou uriaş care poate determina ruperi majore ale ionosferei, creând nu numai găuri, dar şi incizii lungi în stratul protector de deasupra Pământului". Tehnica HAARP este în întregime funcţională din 1993. Cam câtă energie de frecvenţă joasă aruncă HAARP în atmosferă? În Alaska, aceste turnuri sunt construite să radieze 1,7 gigawat în ionosferă. HAARP poate afecta astfel şi câmpul electro-magnetic al pământului. Din punct de vedere militar, HAARP este o armă de distrugere în masă, după cum afirmă Michel Chossudovsky, profesor de Ştiinţe Economice la Universitatea Ottawa. El reprezintă un instrument de cucerire, capabil să destabilizeze selectiv agricultura şi sistemele ecologice pe regiuni întinse. GWEN. Acest acronim provine de la Ground Wave Emergency Network (Reţeaua de urgenţă a undelor terestre). Acestea sunt turnuri enorme care au fiecare câte 100 de cabluri de cupru înfipte în formă de evantai sub baza turnului. Departamentul de apărare a construit aceste turnuri sub motivul că vor fi utile în comunicaţii în timpul sau după o catastrofă nucleară. Această poveste cu comunicaţiile nu va sta în picioare în momentul în care vom înţelege că suflul nuclear distruge orice echipament de telecomunicaţie, făcând imposibilă transmisia radio pentru mai multe ore. Tehnologia EFJ poate crea cutremure şi erupţii
vulcanice.Turnurile GWEN sunt localizate în California chiar de-a lungul faliei tectonice şi în zonele vulcanice din nord-vestul Pacificului. Vedem deci cum ceea ce nu poate realiza HAARP prin intermediul atmosferei, GWEN realizează prin intermediul solului. GWEN conlucrează deci din plin cu HAARP. Marea Inundaţie din Midwest (1993) a fost creată utilizând arme climatice Reginald E. Newell de la M.I.T - Massachusets Institute of Technology scria în “Geophysical Research Letters Journal” că în atmosfera joasă plutesc uriaşe râuri de apă. Aceste “râuri” nu sunt apă condensată, ci vapori care curg efectiv. Cu alte cuvinte, omul nu le poate vedea şi nici nu realizează când le traversează cu avionul.Dar aceste râuri de vapori sunt enorme.Ele au dimensiunea a 600-700 de km lăţime şi până la 7500 de km lungime. Aceste "râuri" sunt situate la 3 km deasupra pământului, şi au un debit de aproximativ 165 milioane de litri de apă pe secundă. Oamenii de ştiinţă au descoperit că există 5 râuri atmosferice în emisfera nordică şi 5 în emisfera sudică. Acum, ştiind că există aceste "râuri" în atmosferă, cum e cel mai uşor de creat o inundaţie? Cel mai simplu ar fi să se pună un dig în calea unui astfel de râu şi apa respectivă să fie redirecţionată spre pământ. S-a observat că energia de frecvenţă joasă (EFJ) creează un dig electronic în atmosferă. Aceste diguri electronice pot bloca râurile de vapori, determinând căderea unor cantităţi uriaşe de apă pe pământ. Un astfel de dig atmosferic artificial a fost creat în 1993 prin acţiunea combinată a turnurilor HAARP din Alaska şi GWEN din Midwest. Oamenii de ştiinţă au lăsat deschisă emisia EFJ timp de 40 de zile şi 40 de nopţi. Rezultatul?A plouat pe tot acest interval. Turnurile GWEN sunt plasate exact pe linia nord-sud, la nord de râurile Missouri şi Mississippi. Bineînţeles că aceste două râuri au fost incriminate pentru producerea inundaţiilor. Pe lângă morţi, răniţi şi distrugerea de locuinţe, această furtună a produs pierderi agricole în valoare de 12-15 miliarde USD. Care a fost starea vremii în Europa în vara aceasta? În centrul şi vestul Europei erau inundaţii masive, iar în România pârjol. Frontul de instabilitate atmosferică din Europa, despre care ştim că în general înaintează zilnic de la vest către est, se înţepenise parcă undeva deasupra Austriei. Timp de o lună a stat acolo ca şi cum ceva îl ţinea pe loc. Acel ceva a fost exact un astfel de dig atmosferic de netrecut, care a făcut ca apele să rămână în centrul şi vestul Europei, iar seceta la răsărit. Cu ce scop se creează astfel de calamităţi? Nu mult după inundaţia din Midwest, din 1993, au apărut tot felul de ştiri despre lipsa de discernământ sau de inspiraţie a celor care şi-au construit sau reconstruit case, în zone predispuse la inundaţii. Aceste ştiri sfătuiau oamenii să nu mai construiască case în astfel de zone. Un plan ingenios pentru a muta populaţia în zonele dorite. HAARP, după cum afirmă Michel Chossudovsky, face parte din arsenalul de arme al Noii Ordini Mondiale, din cadrul Iniţiativei de Apărare Strategică. Prin comandă militară, economii
Dezbateri Dezbateri
naţioIar acminim În 19adoptmodiConvHosti(ENMabţincare afoarteşi treConfnici gcare aproblclimeaşternconti Dr. RLondlucreAcesde vainund MarcdiferiradioIntellindictehniinstandator Bibli
p. 149
nale întregi pocestea pot fi făme şi fără imp
977, Adunareatat o rezoluţieificare a condivention on theile Use of EnvMOD), a impună de la utilizaar putea duce e întinse care i de ani mai tâ
ferinţa despre grupurile de acau participat llema războiuluei (ENMOD). nut o tăcere suinuat să tragă
Rosalie Bertelldon Times că “ează la sistemeste metode incapori din atmodaţii ţintite”.
c Filterman, foite tipuri de ar
o. În conformitligence Newsl
când faptul că icile necesare ntanee. Până lrită condiţiilor
iografie:
1. Site-ul Inst
2. Mich
3. Vin
5
6. Nichola
7. Rosa
ot fi destabilizăcute fără ca vplicarea person
a Generală a Oe privind utiliziţiilor de medi
e Prohibition ovironmental Mus semnatariloarea oricărei te
la efecte sevesă afecteze ecârziu, în noiemmodificarea ccţiune în ceeala această conui climatic sauLa modul ofi
uspectă. Totusemnale de al
l scria în 2000“oamenii de şe de modificarclud creşterea osfera terestră
ost ofiţer în arrme neconventate cu un rapletter, el se refatât SUA cât pentru dezlănla urmă şi Napr climatice.
titutului Goddard
//ww
el Chossudovsky
ncent R. Gray - R
4. The Times, L
5. Intelligence Ne
as Begich and Jea
box, Earthpu
alie Bertell - Bac
no
zate prin manivictimele să ştnalului militar
Organizaţiei Nzarea ostilă a tiu. Convenţia of Military andModification Tor, printre careehnici de modere, pe termenconomia şi socmbrie 2000, laclimei. Nici dea ce priveşte mferinţă, nu au u a tehnicilor icial, peste aceuşi numeroşi olarmă.
0 într-un articotiinţă din servre a vremii, cafurtunilor şi dpentru a prod
rmata francezănţionale care uort din 1999 pferea direct laşi Rusia aveau
nţuirea unor mpoleon a fost î
d de Studii Spaţial
ww.giss.nasa.gov
y - New weapon c
change
Regional temperat
London, 23 noiem
ewsletter, 16 dece
ane Manning - Th
ulse press, Alaska
ckground of the H
oiembrie, 1996.
ipulare climattie, cu costuri r.
Naţiunilor Unittehnicilor de care a rezulta
d Any Other Technique e şi USA, să sificare a vrem
n lung sau pe acietatea. Douăa Haga, a avutelegaţiile ofici
mediul înconjuridicat deloc de modificareest subiect s-aoameni de ştiin
ol publicat de viciul armatei a potenţială ardeturnarea râuduce secete sau
ă, amintea desutilizau frecvenpublicat în a războiul climu deja din 198
modificări climînvins în 1812
le din New York:
could trigger clim
ture change, 2003
mbrie, 2000
embrie, 1999.
he military’s pand
a, 1995.
HAARP Program,
De
tică.
te a
at –
e mii, arii ăzeci t loc iale, urător
e a a nţă au
SUA rmă. rilor u
spre nţe
matic, 80
matice 2, tot
: http:
mate
3
dora’s
, 5
TitanRomsă încstate
DupăCodealimeprincatareproduextermiliaforţel
Nu a ţară dbază substsubstAcestoxicdezvnu s-substsă exîngrijrespooameINITcare Sigurindepmomrecomrespe
P
ezbater
Pâinconfo
e pachetelefabricată cpe pachete
n. Se pare că emânia. De la 31
ceapă implemsemnatare (95
ă cum s-a mai ex Alimentariuenta populaţiilcipiul că Terra se va trece lause modificaterminare, care varde, o masă mle oculte.
trecut o lună din lume care de iniţium, un
tanţelor chimitanţei active dsta este un func pentru organoltă toxicitate-au făcut publitanţe asupra o
xiste în orice rjorător. Dar înonsabil de efeceni în urma co
TIUM. Este foase bazează coranţa Alimentpendent şi de a
mentul la care amandarea. Acectiv:
P
ri
Lohan
nea Titanorm Code
De de pâine Tit
conform Codeele de făină Tiexperimentul C1 decembrie 2
mentarea Code5% din popula
spus în alte aus este un pacle ţărilor semna nu mai poatea hrana artificie genetic etc. va reduce pop
mult mai uşor
şi iată că aparva folosi în ag
n ingredient aice impuse de din produsuluingicid din clasnismul uman, ee, neurotoxicitice date concrrganismului uaport de cercen felul acesta nctele grave ca
onsumării alimarte dubios fa
oncluziile Autotară (EFSA), Nalţi cercetătoraceştia au trasest lucru este
nul nr. 16,
este fabrx Alimen
Dr. Ioan Melan scrie deja cx Alimentariuitan, sau pe paCodex Alimen009, Guvernux-ului, alăturiaţia planetei).
articole care abchet de norme natare. Acestae hrăni pe toatială, din produAceasta este p
pulaţia globulude hrănit şi de
re ştirea că Rogricultură un ctiv din noua Codex Alime
i INITIUM esta Pyrimidylameste carcinogetate, şi toxicitarete cu privire uman, aşa cumetare şi evaluanimeni nu poa
are ar putea să mentelor care aaptul că raportuorităţii EuropeNU fusese anari – aşa cum o s concluziile şmenţionat chi
martie 20
ricată ntarius
linte - Suceacă pâinea esteus. De asemenachetele de măntarius începeul Boc a fost oi de alte 165 d
bundă în presădupă care se
a porneşte de ltă lumea naturuse chimice, practic o măsuui la circa doue controlat de
omânia este prcompus chimiclasă a
entarius. Numte ametoctradimine. Produsuen, reproductivate acută. Faptla efectele ac
m ar fi fost norare, este foarteate fi făcut apară mai târ
au fost injectaul de evaluareene pentru alizat în mod cer normele –i au dat iar în raportul
011
ava e nea şi ălai cu
obligat de
ă, vor la ral, ca
ură de uă
rima ic pe
ele in.
ul este v şi tul că
cestei rmal e
rziu la ate cu e pe
– la
p. 150 Lohanul nr. 16, martie 2011
„Deoarece raportul de evaluare nu a fost încă analizat şi de alţi cercetători, concluziile la care s-a ajuns în urma rezultatelor obţinute trebuie să fie considerate provizorii şi vor putea fi reconsiderate o dată cu finalizarea rapoartelor suplimentare, conform Directivei 91/414/EEC”. Deci, din datele oficiale existente la ora actuală nu reiese decât că există această substanţă şi că ea va fi testată în România. În rest, trebuie să-i credem pe cuvânt pe cei de la EFSA că substanţa este inofensivă pentru organismul uman. Dar nu există dovezi clare pentru aceasta.
Modalitatea extrem de facilă şi totodată criminală prin care s-au făcut aceste recomandări, pentru introducerea acestei substanţe în circuitul alimentar fără existenţa unor studii şi evaluări riguroase prealabile, este la fel de „ştiinţifică” precum vaccinarea oamenilor cu un vaccin netestat. Un vaccin îl mai poţi refuza… încă. Dar cum te fereşti de astfel de experimente criminale, în condiţiile în care legea cu privire la utilizarea acestei substanţe nu impune avertizarea consumatorilor.
Produsele vor fi furnizate de compania germană BASF şi vor fi folosite pentru culturile de cartofi, roşii, castraveţi, ceapă şi viţă de vie. Pentru publicul larg se spune că „beneficiile pe care le-ar aduce această substanţă sunt legate în primul rând de combaterea dăunătorilor, dar, totodată ea micşorează şi durata în care se obţine recolta”. Compania susţine că „produsul fungicid va ajuta viticultorii să treacă mai repede la o producţie de înaltă calitate”. Dacă înalta calitate înseamnă otrăvirea populaţiei, atunci afirmaţia este adevărată… După ce acest produs va fi experimentat în România, urmează să fie omologată utilizarea lui şi în Olanda, Germania, Franţa, SUA, Canada şi Marea Britanie.
Neoficial, conform cercetătorilor care combat Codex Alimentarius, folosirea produselor cu INITIUM sporeşte cu până la 65% rata riscului de cancer de colon, substanţa respectivă intrând rapid în combinaţii chimice şi devenind
reziduală în organism. De pildă, 1 mg de INITIUM intrat în organism se elimină în aproape un an. Dacă acest produs este folosit zilnic, practic el nu mai este eliminat din organism. Apoi, aşa cum iniţium ajută la creşterea rapidă a celulelor leguminoase, la fel de repede va conduce la mărirea tumorilor maligne.
Purtătorul de cuvânt al companiei a afirmat că în afară de produsul INITIUM pentru struguri, care va fi disponibil în România începând din 2010, sub numele de Enervin, s-a acordat de asemenea autorizaţie pentru Zampro, un produs INITIUM pe bază de fungicid pentru culturile de cartofi, roşii, castraveţi şi ceapă. Adică exact legumele de bază în alimentaţie… Compania pretinde că „ambele produse au fost testate pe larg în teren şi au demonstrat selectivitate ridicată şi eficacitate împotriva unor dăunători”. Sperăm că nu se referă la ceva „dăunători umani” despre care Noua Ordine Mondială consideră că suprapopulează planeta!
Roland Ringel, şeful Proiectului de Dezvoltare al Global INITIUM, a declarat cu un cinism incredibil: „Din cauza profilului foarte favorabil de mediu al INITIUM, produsele au fost autorizate într-un timp record de patru ani şi de fapt, produsele INITIUM au nu numai un grad ridicat de compatibilitate cu mediul, dar ele sunt, de asemenea, foarte uşor de utilizat – se dizolvă rapid şi în apă, economisindu-se astfel timp”.
Michael Hess, şef al Crop Protection pentru Europa Centrală, a declarat şi el, cu un cinism specific tuturor managerilor de la marile companii transnaţionale de produse chimice: „fermierii români doresc să concureze cu succes pe piaţa europeană. Din acest motiv, există un mare interes în domeniul tehnologiilor inovatoare. Produsele noastre foarte eficiente şi ecologice de protecţie a culturilor vor permite viticultorilor şi fermierilor să
Dezbateri
produrezid
Producompfungiafirmdevinpentr„prototrăvfim, oaşteaJos şiţări e
sincemaniSalet(Spanunor clerula acudeja lmâniplanela Du
La Faîn 19dealuprăbu
RA
p. 151
ucă randamenduuri minime,
usele INITIUMpuşi, cum ar fiicid anti-îmbo
mă propagandină „o forţă proru viţa de vie îtecţie” poate fviţi precum măoare, propulsa
aptă ca produsi în Marea Bri
europene vor u
Reve
evela
ped
fărăde
ispăşirea pe
pariţiile cunoscutatitudini
eră la contestarifestări ale Fectte (Franţa, 18nia, 1961) sausuflete curate
ului şi apoi întrumularea imenlimita răbdăriia şi urgia cereetar, în cazul îumnezeu.
atima, în Portu917, celor pestul Cova de Iriauşea pe Pămân
RA
nte ridicate şi cîn conformita
M vor complei recent lansat
olnăvire pentrustic despre Ca
opulsoare în mîn România”. fi vorba, dacă ărul din povesaţi mai rapid sele INITIUM itanie în primaurma.
elaţiile Fe
Prof. G
aţiile Fecioarei
deapsă care îi a
elegile lor şi ce
edepsei şi evita
Fecioarei Mart în lumea întri adesea contrarea atee vehemcioarei Maria,46), Fatima (P
u Akita (Japone şi a cerut să sregii omeniri mnsă de păcate i dumnezeieştească, prin decîn care oamen
ugalia, Fecioate 70.000 de oa, o viziune înnt, anticipând
culturi sănătoaate cu regleme
eta portofoliultul Cabrio Topu struguri. Duabrio Top că e
materie de protDespre ce „prstrugurii vor f
stea Alba ca Zspre lumea de
să fie înregista jumătate a a
ecioarei M
George Bianu i Maria cu priv
aşteaptă pe păm
e ne-a sfătuit ea
area cataclismu
ria constituie reagă, el stârnare, de la convmentă. Există , precum ar fi Portugalia, 19nia, 1973), în cse transmită remesaje de aveşi de fărădele
ti şi este pe caclanşarea unuii nu se îndrea
ara a înfăţişat îoameni strânşi nfricoşătoare î
previziunile a
ase cu nivelurentările UE”.
l alături de altip, un multi-upă Enervin, seeste de aşteptatecţie a planteropulsie” şi fi pur şi simpl
Zăpada, nu ştimdincolo? Se trate în ţările d
anului 2010, şi
Maria
u – Bucureşti
vire la cumplit
mânteni pentru
a să facem pen
ului planetar
astăzi un fenonind stări şi vertirea religioanumite cele de la La
917), Garabandcare ea s-a arăeprezentanţiloertizare cu privegi, care a atinale să provoaci cataclism aptă şi nu se în
în mod miracula cererea ei p
în care Soareleactuale ale uno
Spiri
ri de
i
e at să elor
lu m. Să
de i alte
ta
u
ntru
omen
oasă
dal ătat or vire
ns e
ntorc
ulos, pe e se or
oameprovo
La 3v
de lacu p
Dumime
cuchiîn
vânieşe
incech
Demode fia
itualita
eni de ştiinţă cocat de o „min
1 august 1941izionari căror
1917a Fatima mesprivire la ce-i
le dezvăluiamnezeu: „Stăpensă mare de fuprinşi de aceinuite, având
nchis la culoarnturate prin aceau din ele însnou, în toate pcendiile foartehilibru, scoţân
în
onii se distingare nemaivăzu
ate
Lohan
cu privire la pnge“ de foc em
1, maica Luciaa episcopul F la Fatima) asajul în care i aşteaptă daca ce trebuie săpâna noastrăfoc, care păre
est foc, se puteaparenţa unure şi care aveacest incendiu, sele, iscând nopărţile, precume puternice, pnd urlete şi genspăimântătoa
geau prin formute şi înspăim
nul nr. 16,
ericolul unui dmanată de Soa
a (ce era unul Fecioara Mariaa consemnat Fecioara îi acă nu se îndr
să facă pentruă, Fecioara Maea că se află seau vedea demi jar translucia forme umanridicate chiar
ori de fum. Elm zboară şi ca
părând lipsite emete de durerare şi terifiant
mele lor oribilântătoare, neg
martie 20
dezastru planeare.
dintre cei treia li s-a arătat pentru
avertiza pe oareaptă şi, totou a fi iertaţi dearia, ne-a arăsub pământ, unmonii şi sufleteid, negru sau me. Sufletele err de flăcările le cădeau apoad scânteile înde greutate şire şi de disperte.
le şi dezgustătgre şi transluc
011
etar,
i copii în
ameni odată, ătat o nde, ele mai rau care i din n i de rare
toare cide.
AceaMamtotodde friMariîn catoatede saINIMsă văRăzbmâniXI-lecă nonecunDumnpentrperseîmpieabsolreparprimeîndepdacă provovor fipopoimacconsase va
De asFecioFatimcloacspre po păroamepervenimendar fvreauAcumam încitit,
Dupăsecol
p. 152
astă viziune nume din Cer, cardată că ne va dică şi de groazia, care ne-a spre merg suflet
e acestea, Dumalvare ce implMA SA ABSOLă spun, multe sboiul se va sfârieze pe Dumneea va începe unoaptea este ilunoscută, să ştnezeu vi-l dă, ru crimele ei lecutarea Biseredica acest rălute şi imacularatoriu constâelor sâmbete pplineşte cererenu, Rusia îşi
ocând războafi martirizaţi, Sare vor fi nimulată a lui Duacra Rusia sp
a acorda o vre
semenea, prinoara a transmima sau cel de lca necurăţiei..pierea sa, ori răsească nicioenii să nu afleertită. Am apăni nu m-a ascfoarte puţine u să-ţi spun atm o să-ţi vorbencredinţat Lucdar nimeni nu
ă Gabriel Rosclului XX), Fec
u a durat decâre ne-a prevenduce cu ea în ză. Apoi, am r
spus cu bunătatele sărmanilo
mnezeu a stabiică dăruirea l
LUTĂ ŞI IMACsuflete vor fi mrşi. Dar dacă ezeu, în timpun alt război, ş
uminată de o liţi că acesta eanunţând pri
lumea, prin răricii şi a Sfântăzboi, cer ca Rate a lui Dumând din particpentru a i se iea, atunci Rusva răspândi gie şi aducând Sfântul Părint
micite. În cele dumnezeu va trire ocrotire, ac
eme de pace.»
n intermediul sis în 1962 un mla La Salette:„.. Biserica se aîşi va regăsi
odată. [...] Sate acest mesaj..ărut în Portugcultat; am apă
inimi împietrtâtea lucruri cesc despre celciei, la Fatimau a suflat o vo
chini (unul dincioara Maria i
ât o clipă, graţnit înainte, proCer. Altfel, crridicat ochii spate şi tristeţe: or păcătoşi. Pilit în această lor totală şi neCULATĂ. Dacmântuite şi vomoamenii nu vol pontificatuluşi mai cumplitlumină misterieste marele semin aceasta că Eăzboi, prin foatului Părinte.
Rusia să fie conezeu şi să fieiparea la împierta păcatele.sia se va recongreşelile în întpersecuţii Bis
te va suferi mudin urmă, Inimiumfa. Sfântulceasta se va c”
stigmatizatei Tmesaj consona„căci oameniiafă la o răscrucalea, pe caretan va face tot. Vreau să-ţi s
galia, unde amărut la Lourdesrite s-au înmucare îmi mâhnl de-al treilea a. Pot să-ţi sporbă despre el
ntre cei mai rei-a spus Terez
ţie bunei noasomiţându-ne red că am fi mspre Fecioara
«Aţi văzut infPentru a-i scăp
lume o modaecondiţionată că se va face cm trăi în paceor înceta să-Lui Papei Pius t. Când veţi veioasă şi mn pe care El va pedepsi
amete şi prin Pentru a
onsacrată Inime realizat un aărtăşaniile . Dacă mi se nverti şi va fi ptreaga lume, sericii. Cei buult, iar unele ma absolută şl Părinte Îi vaconverti, iar lu
Tereza Muscoant cu cel de li şi clerul au muce: ori va mee nu ar fi trebutul pentru ca spun că lumea
m lăsat mesaje,s, la La Salettuiat. Ţie însă nesc Inima. [..secret pe careun că el a fost
l.”
eputaţi mariolei cu anticipaţ
Sp
stre
murit
fernul pa de litate către
ce o e. L al
edea
mii act
pace;
uni
i a umii i
o, la mărit erge uit să
a este , dar te,
.] e i l-t deja
ogi ai ţie că,
deşi vIoan omenpreteFecio
„OmMariPopuînvălvapovor trcopiiinvidvedeaAgnedata miracomense înduman
Va fi nu a o manu îi vor fiSingupentrrugăDiav
piritual
va invita pe toPaul al II-lea
nirii despre „cextul că este „îoara Maria să
menirea”, i-a ea, „se îndreap
ulaţia este din lui întreaga lri. Valurile înransforma toti vor pieri în adia pe cei morţa decât sângees din Japoniade 13 octombculoase, consenirii:„Cum ţi-adreaptă, Tatănităţi.
o pedeapsă mmai fost nicio
are parte din ova scuti nici p
fi atât de îngrourele arme caru rugăciune şciunile în fiec
volul se va infi
itate
Lohan
oată lumea la rnu va catadic
cel de-al treileînspăimântătofacă public co
explicat Terezptă vertiginos ce în ce mai
lume. Valurilenspumate se votul într-o lavă acest foc, şi ceţi. Pentru că î
e, morţi şi ruina i s-au dezvălbrie 1973, la Aecinţele teribilam spus deja,l Ceresc va da
mai grea decâodată: un foc vomenire, atât ppe preoţi, nicioziţi, încât îi vare vor mai exşi semnul lăsa
care zi! iltra chiar şi în
nul nr. 16,
rugăciune şi lcsi nicidecum a secret de la
or”, deşi i se ceonţinutul aces
zei într-o viziuspre un mare rătăcită... Fo
e oceanelor voor ridica, vor de foc, milioa
ei rari care voîn orice parte ne, în lumea înuit de către Fe
Akita, în cadrule ale fărădele dacă oamenia o pedeapsă
t Potopul, o pva coborî din pe cei buni, câi pe credincioşvor invidia pe ista atunci vor
at de Fiul meu
în Biserică, pr
martie 20
a penitenţă, Psă vorbească Fatima” sub eruse de către
stui mesaj al ei
une Fecioara e dezastru... ocul şi fumul vor deveni foc şacoperi Europ
ane de adulţi şor scăpa îi vor
vor privi, nu vntreagă.” Maiecioara Maria
ul unei apariţii egilor ii nu se căiescteribilă întreg
pedeapsă aşa cceruri şi va u
ât şi pe cei răişi. Supravieţucei morţi. r fi mătăniile
u. Faceţi-vă
roducând disco
011
apa
e i.
vor şi pa şi şi r vor icii
a, la
c şi nu gii
cum cide i, şi itorii
ordie,
p. 153 Lohanul nr. 16, martie 2011
astfel că vom vedea cardinali ridicându-se împotriva cardinalilor şi episcopi ridicându-se împotriva altor episcopi. Preoţii care mă vor sluji plini de iubire vor fi dispreţuiţi şi atacaţi de ceilalţi; bisericile şi altarele vor fi jefuite şi Biserica va fi plină de cei care acceptă compromisurile, iar diavolul va împinge pe mulţi preoţi şi multe suflete consacrate lui Dumnezeu să nu Îl mai slujească pe Domnul. Diavolul se va înverşuna mai ales împotriva acestor suflete consacrate [prin jurământ monastic] lui Dumnezeu. Perspectiva pierderii atâtor suflete este cauza tristeţii mele. Dacă păcatele vor creşte în număr şi în gravitate, nu va mai fi iertare pentru ei.”
Însuşi Papa Ioan Paul al II-lea a dat în Germania, în noiembrie 1980, în cadrul unui interviu ce a fost publicat în revista Stimme des Glaubins, un răspuns mai mult decât semnificativ, care trădează în ultimă instanţă lipsa lui de respect faţă de Fecioara Maria, la întrebarea dacă nu era mai bine să dezvăluie public în 1960, aşa cum i s-a cerut de către Fecioara Maria, cel de-al treilea secret de la Fatima: „Dată fiind importanţa conţinutului său, predecesorii mei au luat în mod diplomatic decizia de a amâna publicarea secretului pentru a nu încuraja forţele comuniste să facă anumite mişcări. Pe de altă parte, ceea ce urmează să vă spun ar trebui să fie de ajuns pentru toţi creştinii: dacă există un mesaj în care este scris că oceanele vor inunda suprafeţe întregi de uscat şi că, la un moment dat, milioane de oameni vor muri, este de la sine înţeles că nu este de dorit să se publice un astfel de text.”
În sfârşit, Părintele Malachi Martin, care a fost o vreme un apropiat al Vaticanului şi unul dintre puţinii care au avut acces la textul celui de-al treilea secret de la Fatima, sub jurământul confidenţialităţii, a dezvăluit totuşi, unele lucruri despre acest secret întreţinut de voinţa politică a papalităţii. Iată ce spune el: „În 1917, trei copii au afirmat că au văzut-o pe Fecioara Maria, aceasta transmiţându-le anumite mesaje specifice pentru creştini şi pentru Papă, mesaje mai mult decât îngrozitoare despre pedeapsa dumnezeiască pentru omenire. Ele preveneau oamenii cu privire la o mare nenorocire care se va abate asupra lor în cazul în care vor continua să păcătuiască. Au fost trei revelaţii divine, însă ultima a rămas secretă, nefiind încă dezvăluită oamenilor, dar fiind consemnată pe o coală de hârtie. [Când mă aflam în preajma lui Ioan al XXIII-lea] această coală de hârtie era păstrată într-o cutie aşezată pe şemineul apartamentului privat în care locuia Papa la Roma. Fatima a devenit un loc foarte important deoarece Fecioara Maria a prevestit anumite evenimente care vor afecta bunăstarea Sfântului Scaun şi a Bisericii Catolice. Ioan Paul al II-lea a
manifestat la început o mare devoţiune faţă de Fatima şi faţă de Fecioara Maria în ipostaza sa de Maica Domnului de la Fatima. Astfel, el a propovăduit mesajul ei, care era «pocăiţi-vă pentru păcatele voastre şi întoarceţi-vă la Dumnezeu!» Însă în cele din urmă, el nu şi-a menţinut atitudinea şi s-a îndepărtat […] sub pretextul că mesajul secretului este foarte apocaliptic. [Fecioara Maria] prevesteşte [în cadrul celui de al treilea secret] că vor fi războaie, boli, că naţiuni întregi vor dispărea, că vor fi trei zile de beznă, că se vor declanşa epidemii care vor şterge într-o singură noapte ţări întregi de pe hartă şi că mari suprafeţe de uscat vor fi înghiţite de ape sau devastate de tornade şi de furtuni.”
Cu altă ocazie, Părintele a declarat următoarele: „Secretul de la Fatima este legat de dezlănţuirea forţelor naturii ca un răspuns al acesteia la distrugerile şi fărădelegile la care s-a dedat rasa umană. Însă ceea ce v-am spus nu este esenţa celui de-al treilea secret de la Fatima. Adevărata esenţă depăşeşte orice imaginaţie. Se face, într-adevăr, referire la cele 3 zile de beznă. Întreaga planetă va fi cuprinsă de tenebre. Foc va cădea din cer şi va transforma oceanele în vapori. Ultimul Papă va cădea sub stăpânirea lui Satan. Pământul va fi zguduit. Mii de oraşe şi de oameni vor fi luaţi de ape, de tornade şi de furtuni. Vor fi epidemii care vor decima într-o singură noapte populaţiile unor ţări întregi. Vor fi, de asemenea, trei zile de beznă (întunericul şi tulburarea vor cuprinde, totodată, şi minţile multora), zile în care va fi foarte periculos să te afli afară. Iar toate acestea nu se vor petrece peste o sută de ani, nici peste cincizeci, nici peste treizeci.Întreaga planetă va fi afectată, toate religiile, toate rasele, toate regiunile, fără excepţie.”
Tot Părintele Malachi Martin este cel care ne-a mai dat în 2007 o informaţie capitală: „Marele factor declanşator va fi în cer, pe bolta cerească. Fiţi atenţi la bolta cerească... Semnul Fecioarei va apărea pe cer, şi aceasta se va petrece în curând, în următorii zece-douăzeci de ani. Va fi un şoc pentru toată lumea. Semnul Fecioarei va arăta că Dumnezeu există, ajutându-i pe cei care au o credinţă ezitantă, oscilantă. Însă nu îi va converti pe aceia care nu cred în nimic. Prin urmare, atunci când veţi vedea într-o zi de primăvară un semn pe cer (ca o auroră boreală), atunci va începe totul...”
Cu toate aceste previziuni sumbre, noi sperăm că pedeapsa divină cumplită şi totodată pe deplin meritată de întreaga omenire poate fi abătută, în al doisprezecelea ceas, prin întoarcerea cât mai grabnică a oamenilor la Dumnezeu.
Spiritualitate
asistapurtaFiuluinima
O astEmmnăscuLa vâşi apo1802ani.Îns-ar fIoan
Annalevitapăzitkilomau focâtevi-a fointrastrupu
ViziuIisus filmu
Vă ofsfintePatimjudec
N
p. 154
P
umeroşi dăruire tmeditaţii
at la momentuat ani în şir pe ui lui Dumneza lor ardea ca
tfel de fiinţă bmerich, călugărut în Flamske,ârsta de 9 ani oi cu Iisus şi F. Stigmatele an fiecare zi defi aflat alături Paul al II-lea.
a Catherine Ema în mod frecvor, care îi era
metri distanţă. ost: „Lăsaţi-măva săptămâni dost deschis mose în putrefacţul ei nu avea n
unile ei au fosCristos, care
ul Patimile lui
ferim în contie în care ne sumile Domnulucat şi condamn
N
Patimile l
Prof.
mistici creştintotală şi iubireile lor patimil
ul Învierii Saletrupul lor stigeu în timpul ro flacără ce p
binecuvântată riţă a Ordinulu, în Westfalia,a avut primeleFecioara Mariau apărut pe tre vineri ea retrde el.A fost s
.
merich avea cvent, era transvizibil aproapA murit în ană să mor împrde la moartea ormântul, s-a dţie, avea un ch
niciun fel de m
t adunate în ca fost sursa d
i Cristos realiz
nuare fragmenunt dezvăluite ui Iisus Cristosnat Iisus.
lui Cristo
Paul Matei -
ni pentru caree de Dumnezele Domnului Ie în glorie. Mugmatele, rănilerăstignirii salepurifică totul iu
a fost Anna Cui Sfântului A, în data de 9 se viziuni, cu înia. Şi-a începurupul său la vârăia patimile luanctificată în
apacitatea de portată de cătpe în permanenul 1824. Ultimreună cu Iisus sa, când din odescoperit că thip senin de om
miros specific
artea Patimilee inspiraţie a czat de către M
nte din viziunaspecte mai p
s: modul nedre
s
- Bucureşti
e viaţa a însemu au retrăit înisus Cristos şiulţi dintre ei ae care i s-au fă, în timp în ceubirea cristică
Catherine Augustin. Ea sseptembrie 17ngerul său păz
ut noviciatul înârsta de 39 de ui Iisus, ca şi anul 2004 de
a citi gânduriltre îngerul săuenţă, la mii de mele sale cuvipe cruce.” La
ordinul autorittrupul său nu m care doarmcadaveric.
e Domnului nocelebrului
Mel Gibson.
nile acestei fempuţin cunoscutept în care a fo
Spir
mnat i au
au ăcut e ă.
-a 774. zitor n anul
cum Papa
le, u
inte a tăţilor
me,
ostru
mei te din
fost
Mijlobun Imedcare pesteoraşucare dupăduşmdovaînfumpopotoateîl duşasigucalomar fi fIisus,foart
Cu tolui Cdintr
ritualit
oacele folositsfârşit planu
diat ce Iisus a fde-ndată au î
e tot […] Mesaului pentru a curmau să ia pă toţi cei desprmani ai acestui
dă posibilă şimuraţi […] peorului, abia aşe hanurile să gşmănesc pe Dura că vor fi pmnii ridicole, făcut o anche, cu excepţia, fte multe ori le-
oate acestea, dCaiafa, însoţiţi re acei negusto
ate
Lohan
e de inamiciirile împotrivfost prins, au f
început pregătagerii au fost convoca memparte la procere care ştiau cia, dorind ca ei să îi aducă îne care Iisus deşteptau să se rgăsească acele
Domnul nostru,prezenţi la prodespre care s
etă, nimic nu afireşte, a acel-a respins El î
duşmanii lui Ide scribii şi f
ori pe care Do
nul nr. 16,
i lui Iisus penva acestuia
fost înştiinţaţtirile. Curândtrimişi în difebrii Consiliul
es. […] Înalţii că sunt cei maei să adune mnaintea consil
eseori i-a dezaprăzbune. Ei s-ae persoane de, cumpărându
oces. Însă, cu eigur s-ar fi do
ar fi putut să i lor acuzaţii prînsuşi în sinag
Iisus s-au grăbfariseii din Ieromnul nostru
martie 20
ntru a-şi duce
ţi Ana şi Caiafd confuzia stăperitele părţi alui, scribii şi toprelaţi au trim
ai înverşunaţi martorii şi oricliului. Saduchaprobat în faţaau repezit prinespre care ştiau-i pentru a seexcepţia câtorovedit false dase reproşeze
rosteşti pe cargogă.
bit spre tribunrusalim şi de mi-a gonit din
011
la
fa, pânea le oţi cei mis
ce eii
a n au că e rva acă s-lui
re de
nalul mulţi
p. 155 Lohanul nr. 16, martie 2011
Templu, precum şi de învăţaţii înfumuraţi pe care i-a redus la tăcere în faţa poporului, şi chiar de către unii dintre cei ce nu i-au putut ierta umilirea faptului de a fi fost dovediţi în disputa din Templu pe care au avut-o pe când El avea vârsta de doisprezece ani. Acolo se mai afla şi o masă destul de mare de oameni compusă din acei păcătoşi care nu s-au căit şi pe care a refuzat să-i tămăduiască, din cei care au căzut din nou în păcat şi cărora bolile le-au revenit, din tineri de lume pe care nu i-a primit drept discipoli, din avarii pe care i-a înfuriat pentru că a făcut astfel încât banii pe care aceştia sperau să îi obţină să ajungă să fie daţi drept pomană. Alţii erau cei cărora le-a vindecat prietenii şi care astfel au fost dezamăgiţi, pentru că se aşteptau să le moştenească averile, desfrânaţi cărora le-a convertit victimele şi alte personaje josnice ce şi-au câştigat averile pe seama patimilor celor aflaţi la putere.
Toţi aceşti soli ai lui Satan erau furioşi împotriva a tot ceea ce este sfânt, şi în consecinţă plini de o ură de nedescris împotriva Sfântului Sfinţilor. Pe ei îi stârnea duşmanii Domnului nostru şi îi aduna în jurul palatului lui Caiafa, să aducă mărturie mincinoasă şi să încerce să arunce oprobiul asupra Mielului cel fără de pată, care a luat asupra Sa păcatele omenirii, primind această greutate pentru a-l împăca pe om cu Dumnezeu. […] Mulţi dintre cei cu intenţii bune însă cu caracterul slab şi şovăitor au căzut pradă ispitei şi şi-au pierdut credinţa. Într-adevăr, numărul celor care au continuat să creadă a fost foarte mic. Lucrurile erau atunci cam la fel cum sunt şi astăzi.Oamenii doreau să-l slujească pe Dumnezeu atâta timp cât alţii nu se opuneau, dar se ruşinau de cruce dacă aceasta era batjocorită de ceilalţi. Unii însă au fost atinşi de liniştea pe care Domnul nostru o arăta în plină suferinţă, şi aceştia s-au îndepărtat tăcuţi şi trişti.
Atmosfera subtilă a acelei nopţi Mii de spirite malefice se adunau din toate părţile ispitind oamenii mai întâi cu un păcat, apoi cu altul. Părea ca şi cum s-ar fi descris porţile iadului, iar Satan se străduia cu disperare şi îşi aduna energiile pentru a spori greutatea nedreptăţilor pe care Mielul cel fără de pată le-a luat asupra sa. Îngerii oscilau între bucurie şi durere. Ei doreau din toată inima să cadă în faţa tronului lui Dumnezeu şi să obţină permisiunea de a-l ajuta pe Iisus, însă în acelaşi timp erau plini de uimire, neputând decât să slăvească minunea justiţiei şi îndurării divine ce a existat în Ceruri din toate timpurile şi care acum urma să se împlinească, deoarece îngerii cred, la fel ca noi, în Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Creatorul Cerurilor şi Pământului, şi în Iisus Hristos, unicul său Fiu.
Iisus în faţa lui Ana Ana era încântat că Domnul nostru este adus în faţa sa şi îi aştepta sosirea cu nerăbdare. Expresia feţei sale era dintre cele mai respingătoare, căci în fiecare trăsătură a chipului său se putea vedea atât bucuria infernală pe care o resimţea cât şi întreaga viclenie şi duplicitate a inimii sale. El conducea un fel de tribunal instituit cu scopul de a-i cerceta pe cei acuzaţi că propovăduiesc învăţături false şi care, dacă erau condamnaţi, urmau să fie duşi în faţa Marelui Preot.
[…] Iisus a stat în faţa lui Ana.Arăta obosit şi lipsit de puteri.Veşmintele îi erau acoperite de noroi, mânile îi erau legate, capul plecat şi nu scotea niciun cuvânt.
Ana: Este posibil ca tu să fii Iisus din Nazaret? Unde îţi sunt discipolii, unde sunt numeroşii tăi adepţi? Unde îţi este împărăţia? […]Autorităţile, presupun, au descoperit că era timpul să pună capăt comportamentului tău lipsit de respect faţă de Dumnezeu şi faţă de preoţii săi, precum şi a nerespectării sabatului. […] Eşti tăcut! Vorbeşte, instigator la revoltă ce eşti! Nu ai consumat tu Mielul Pascal într-un mod nelegiuit, la un mod nepotrivit? Nu doreşti tu să aduci învăţături noi? Cine ţi-a dat dreptul de a propovădui?Unde ai studiat?Vorbeşte, care sunt credinţele religiei tale?
Atunci, Iisus şi-a ridicat capul şi, privind spre Ana, a spus: «Eu am vorbit pe faţă lumii; întotdeauna am învăţat în sinagogă şi în templu, unde se adună toţi evreii şi nu am spus nimic în ascuns. Pentru ce mă întrebi pe Mine? Întreabă pe cei care M-au auzit despre ce le-am vorbit; iată, ei ştiu ce am spus.»
Spiritualitate
p. 156 Lohanul nr. 16, martie 2011
Ana se înfurie şi mai tare când văzu dispoziţia liniştită a lui Iisus şi, întorcându-se spre martori, le ceru să-şi formuleze acuzaţiile. Toţi au început să vorbească în acelaşi timp: «S-a autoproclamat rege; spune că tatăl său este Dumnezeu, că fariseii sunt o generaţie adulteră. Instigă poporul la revoltă; tămăduieşte bolnavii în ziua de sabat cu ajutorul diavolului. […] Lasă să i se spună Fiul lui Dumnezeu; spune că este trimisul lui Dumnezeu; profeţeşte distrugerea Ierusalimului. Nu ţine post; mănâncă în compania păcătoşilor, a păgânilor şi a cârciumarilor şi se însoţeşte cu femei de moravuri uşoare. […] Seduce oamenii prin cuvinte cu dublu înţeles .» Ana dădu poruncă să i se aducă un pergament[…]. Pe acesta el scrise cu litere mari o serie de cuvinte şi fiecare cuvânt exprima câte o acuzaţie dintre cele ce I-au fost aduse Domnului nostru. Îl înfăşură şi îl aşeză apoi într-un tub pe care I-l dărui spunând plin de dispreţ: «Iată sceptrul împărăţiei tale; conţine titlurile şi privilegiile pe care le meriţi, precum şi dreptul pe care îl ai la tron. Du-le în faţa marelui preot, pentru ca el să-ţi recunoască demnitatea regală şi să te trateze aşa cum trebuie. Leagă mâinile acestui rege şi du-l în faţa Marelui Preot.»
Iisus înaintea lui Caiafa Chipul lui Caiafa era de o solemnitate dusă până la extrem, însă gravitatea era însoţită de semne evidente de furie prost disimulată şi de intenţii sinistre.
Abia că ajunsese în camera în care se adunase consiliul iar Caiafa strigă: «Ai sosit, în sfârşit, duşman al lui Dumnezeu ce eşti, blasfemiatorule!» Caiafa folosi un limbaj abject, iar arcaşii îl loviră din nou pe Domnul nostru. […] Caiafa […] începu încă şi mai furios decât fusese Ana şi îi adresă o mie de întrebări una după alta, însă Iisus rămase înaintea lui tăcut şi cu privirea aplecată în pământ. Arcaşii au încercat să-l facă să vorbească prin lovituri repetate, iar un copil plin de răutate îi atinse buzele cu degetul mare, provocându-l în batjocură să-l muşte. Apoi au fost chemaţi martorii. Cei dintâi au fost cei de condiţie inferioară, ale căror acuzaţii erau la fel de incoerente şi lipsite de consistenţă ca şi cele rostite în tribunalul lui Ana, iar cu aceştia nu s-a putut face nimic. De aceea, Caiafa se întoarse către martorii principali, fariseii şi saducheii ce se adunaseră din toate colţurile ţării. […] expresia feţelor şi comportamentul le trădau invidia şi furia virulentă ce le cuprinsese inimile. Ei repetau aceleaşi acuzaţii la care el răspunsese de atâtea ori: «Că a tămăduit bolnavii, că a scos diavolii din oameni cu ajutorul diavolilor, că a profanat sabatul, că i-a stârnit pe oameni la revoltă, că i-a numit pe farisei năpârci şi adulteri, că a prezis distrugerea Ierusalimului, că s-a însoţit cu crâşmari şi păcătoşi, că a
adunat oamenii şi s-a proclamat rege, profet şi Fiu al lui Dumnezeu.»
În acest fel i-a distorsionat şi interpretat cuvintele pe care le-a rostit, sfaturile pe care le-a oferit şi pildele prin intermediul cărora şi-a făcut înţelese poveţele, dându-le aspectul unor fărădelegi. Martorii nu se puteau pune de acord în declaraţiile lor […] contrazicându-se unii pe alţii. S-a constatat că era practic imposibil să se dovedească măcar un cap de acuzare, iar martorii se părea că ies în faţă mai degrabă cu scopul de a-l insulta pe Iisus decât de a demonstra adevărul spuselor lor. […] Caiafa şi câţiva din membrii consiliului său au început să îi adreseze întrebări lui Iisus şi să îşi bată joc de răspunsurile Sale. Toate acestea erau însoţite de lovituri aplicate de slugile celor de faţă, iar Domnul nostru nu ar fi putut să reziste unui astfel de tratament dacă nu ar fi fost ajutat de sus. Mânia lui Caiafa era de nedescris, deoarece tratamentul brutal de care avusese parte Iisus, răbdarea Sa divină, precum şi neconcordanţele dintre spusele martorilor începeau să lase o impresie puternică asupra asistenţei. Se auziră câteva şoapte de dezaprobare, iar inimile unora erau atât de înduioşate încât nu îşi puteau cenzura vocea conştiinţei. Soldaţii au părăsit încăperea sub pretextul unei indispoziţii, însă de fapt erau copleşiţi de ce simţeau. […] Caiafa îşi înălţă mâinile şi exclamă plin de mânie: «Îţi cer în numele Dumnezeului cel Viu să ne spui dacă eşti Hristosul, Mesia, fiul lui Dumnezeu cel Viu»?
Urmă o mică pauză solemnă. Apoi, Iisus, cu o voce majestuoasă şi supraomenească, răspunse: «Tu ai spus-o. Cu toate aceste, îţi spun că-l vei vedea pe Fiul Omului stând de-a dreapta puterii lui Dumnezeu şi venind pe norii din Ceruri». Pe când Iisus rostea aceste cuvinte, mi se părea că văd că-l înconjoară o lumină strălucitoare.Cerurile se deschiseră deasupra capului său. L-am văzut pe Tatăl etern, însă cuvintele scrise de om cu pana nu pot descrie vederea intuitivă care mi s-a acordat. De asemenea, am văzut îngerii şi rugăciunile celor drepţi înălţându-se la tronul lui Dumnezeu. În aceeaşi clipă am văzut abisul iadului deschis la picioarele lui Caiafa asemenea unui meteor aprins. Acesta era plin cu diavoli înspăimântători. Doar un văl subţire părea că îl desparte pe Caiafa de flăcările întunecate. Puteam vedea furia demoniacă ce îi copleşea inima şi mi se părea că întreaga casă arată asemenea iadului. În clipa în care Domnul nostru pronunţa cuvintele solemne: «Eu sunt Hristosul, Fiul Dumnezeului cel Viu» iadul se cutremură dintr-o extremitate în alta, iar apoi izbucni şi îi umplu pe toţi cei ce se aflau în locuinţa lui Caiafa cu o ură sporită împotriva Domnului nostru. […] Disperarea şi
Spiritualitate
p. 157 Lohanul nr. 16, martie 2011
furia pe care le produseră în iad aceste cuvinte mi-au fost arătate sub aparenţa a mii de figuri înspăimântătoare. […] Apoi, Caiafa se ridică şi, îmboldit de Satan, îşi apucă poalele mantiei, o găuri cu cuţitul şi o sfâşie de la un capăt la altul exclamând în acelaşi timp cu voce tare: «A hulit, ce nevoie mai avem de martori? Iată, acum că aţi auzit blasfemia: care este părerea voastră?» Toţi cei prezenţi se ridicară şi exclamară cu o răutate uluitoare: «Este vinovat; să plătească imediat cu moartea!» Pe tot parcursul acestei scene îngrozitoare, diavolii erau într-o stare extrem de agitată. Aceştia păreau că deţin controlul deplin nu numai asupra duşmanilor lui Iisus, ci şi a adepţilor şi a ucenicilor lui laşi. Mi se părea că puterile întunericului şi-au proclamat victoria împotriva luminii, iar puţinii spectatori cărora încă le mai licărea puţină lumină în inimă erau atât de consternaţi încât, acoperindu-şi capetele, au plecat de îndată.
Apoi, Marele Preot s-a adresat arcaşilor, spunând: «Las pe mâinile voastre pe acest rege. Oferiţi hulitorului privilegiile pe care le merită.»După aceste cuvinte se retrase împreună cu membrii consiliului.
Iisus în închisoarea subterană Când Domnul nostru a pătruns în închisoare, El s-a rugat cu ardoare ca Tatăl Său Ceresc să primească tot ceea ce a suferit şi era pe cale să sufere ca un sacrificiu expiator, nu numai pentru călăii Săi, ci totodată pentru toţi cei care în epocile viitoare vor avea parte de chinuri de felul celor pe care era pe cale să le îndure.
Duşmanii Domnului nostru nu i-au permis acestuia nicio clipă de răgaz, nici măcar în această închisoare jalnică, ci l-au legat de un stâlp ce se afla în mijlocul încăperii, însă neîngăduindu-i să se sprijine de acesta, cu toate că era vlăguit de pe urma modului în care a fost tratat, de greutatea lanţurilor şi a numeroaselor căzături, încât abia că se mai putea ţine pe picioarele sale umflate şi pline de răni. Nu s-au oprit o clipă să nu-l jignească, iar când primii au obosit, alţii le-au luat locul.
Procesul de dimineaţă Caiafa, Ana, bătrânii şi scribii s-au adunat dimineaţa în sala mare a tribunalului, pentru a conduce un proces legal, din moment ce întâlnirile din timpul nopţii nu erau conforme legilor şi nu puteau fi considerate decât din perspectiva unor audienţe preliminare. […] Membrii consiliului au început în grabă şedinţa. Aceştia au doreau să îl condamne pe Iisus la moarte imediat, însă Nicodim, Iosif şi alţii s-au opus […] evidenţiind
totodată că niciun criminal nu poate fi condamnat pentru crime ce nu au fost dovedite şi că în cazul de faţă martorii s-au contrazis unii pe alţii. […] Marele Preot merse până acolo încât să excludă din consiliu acei membri care îi erau favorabili lui Iisus chiar şi în cel mai mic grad […] Caiafa ceru apoi soldaţilor să îl aducă imediat pe Iisus şi să pregătească tot ce trebuie pentru a-l duce în faţa lui Pilat imediat ce el va fi pronunţat sentinţa. […] Când trecu prin mijlocul mulţimii deja adunate în faţa casei, Iisus părea asemenea unei victime duse la sacrificiu. Chipul îi era desfigurat de la loviturile primite, iar veşmintele îi erau murdare şi rupte. Însă priveliştea suferinţelor Sale, departe de a trezi un sentiment de compasiune în inimile de piatră ale evreilor, pur şi simplu îi dezgustă şi le spori mânia. Într-adevăr, mila era un sentiment pe care sufletul lor crud nu îl cunoştea. […] Preoţii evrei erau puţin nemulţumiţi pentru faptul că erau obligaţi să se folosească de guvernatorul roman pentru confirmarea deciziei lor, însă acest fapt era necesar, din moment ce ei nu aveau voie să condamne persoanele decât în chestiuni referitoare la religie şi la Templu, şi nu puteau da o sentinţă de condamnare la moarte. Ei doreau să dovedească faptul că Iisus era un duşman al împăratului, acuzaţie ce ţinea de jurisdicţia lui Pilat.
Iisus înaintea lui Pilat Când Pilat a văzut intrând procesiunea aceea agitată şi şi-a dat seama cât de ruşinos şi-au tratat cruzii Farisei prizonierul, s-a ridicat şi li s-a adresat acestora pe un ton dispreţuitor […]: «Pentru ce aţi venit aşa de devreme? De ce l-aţi maltratat în modul acesta ruşinos pe acest prizonier? Nu vă puteţi abţine să nu-i executaţi pe răufăcătorii voştri înainte de a fi judecaţi?» […] «Ce acuzaţii aduceţi împotriva acestui om?»,
«Dacă nu era un răufăcător nu l-am fi adus înaintea ta» au declarat preoţii ursuzi. «Luaţi-l şi judecaţi-l după legea
Spiritualitate
p. 158 Lohanul nr. 16, martie 2011
voastră» le-a zis Pilat. «Ştii bine că nu este potrivit pentru noi să condamnăm pe cineva la moarte» au spus aceştia. Duşmanii lui Iisus erau plini de furie, vroiau ca procesul să se termine iar victima să fie executată cât mai repede, pentru a se putea pregăti de sacrificarea Mielului Pascal, aceşti nenorociţi nedându-şi seama că cel pe care-l târâseră în faţa unui judecător idolatru (în a cărui casă nu intrau de frica de a nu se murdări) era însuşi Mielul de Paşte pe când celălalt era numai umbra lui. […] Scopul lor principal era de a-l face pe Pilat să creadă că Iisus era liderul unei conspiraţii împotriva împăratului, pentru a-l condamna la moarte ca rebel. Ei erau neputincioşi în asemenea cazuri, fiindu-le permis să judece numai cazuri de ofense religioase. Pilat nu a fost impresionat de primele acuzaţiile proferate de preoţi şi de martorii mincinoşi pe care aceştia i-au adus în faţa sa. Ultima dintre acuzaţii – aceea că Iisus dorea să fie numit împărat a avut un oarecare efect asupra lui Pilat. [...] Pilat nu era doar superstiţios, ci şi extrem de slab la minte şi susceptibil. [...] Ştia perfect că profeţii evrei prevestiseră cu mult timp în urmă venirea în mijlocul lor a Unsului lui Dumnezeu, a Salvatorului, a Mântuitorului şi că mulţi dintre oameni credeau cu tărie în asta. [...] El auzise adesea despre tradiţiile care îl priveau pe Mesia şi împăratul evreilor [...], evrei care aşteptau un împărat puternic şi viguros. [...] Ideea evreilor de a-l acuza pe amărâtul pe care i-l aduseseră în faţă, că s-ar fi pus pe sine însuşi ca împărat al evreilor, îi părea desigur, absurdă; dar cum duşmanii lui Iisus îi aduseseră aceste acuzaţii ca probe ale trădării împotriva împăratului, el s-a gândit să-L interogheze personal în legătură cu acele acuzaţii. «Eşti tu împăratul iudeilor?» a întrebat Pilat privindu-l pe Domnul nostru şi incapabil să-şi stăpânească surprinderea faţă de expresia divină a chipului Său. […] Iisus a răspuns: «Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta. Dacă ar fi împărăţia Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile iudeilor; dar acum împărăţia Mea nu este de aici. Da. Eu sunt Împărat. Eu pentru asta m-am născut şi am revenit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este în adevăr ascultă glasul meu.» Răspunsurile lui Iisus, deşi depăşeau mult capacitatea de înţelegere a lui Irod, i-au arătat că nu reprezenta un pericol pentru Imperiul roman. Aşa că el li s-a adresat din nou Marilor preoţi pe terasă: «Nu îi găsesc nicio vină». Şi aflând de la preoţi că Iisus este din Galilea i-a trimis pentru judecată la regele Irod al Galileei, ce se afla în acele zile în Ierusalim.
Irod fusese anunţat de către Pilat, înainte ca preoţii şi Isus să-i fie înfăţişaţi, că în urma audierii nu îi găsise nicio vină lui Iisus.
El a considerat potrivit să nu dea nici el o altă sentinţă. Irod nu şi-a pierdut din vedere scopurile politice. El era hotărât să nu îl condamne pe Domnul nostru, atât pentru că în prezenţa lui trăise o senzaţie ascunsă şi nedefinită de groază, cât şi din cauza remuşcării pe care o mai simţea la gândul că ordonase moartea lui Ioan Botezătorul, ca să nu mai vorbim de faptul că îi detesta pe Marii Preoţi, care nu îi permiseseră să ia parte la sacrificii din cauza legăturii sale adulterine cu Irodiada.
Iisus înaintea lui Irod Dar principalul motiv al hotărârii de a nu-l condamna pe Iisus era acela că îşi dorea să se revanşeze faţă de Pilat pentru curtoazia sa şi se gândea că cea mai potrivită răsplată ar fi aceea de a-i respecta decizia şi de a fi de acord cu opinia lui. Dar cu Iisus a vorbit în cel mai dispreţuitor mod şi întorcându-se către gărzile şi servitorii care îl înconjurau, şi care erau cam în număr de trei sute, a spus: «Luaţi-l pe acest nechibzuit de aici şi daţi-i ce i se cuvine. Este mai degrabă nebun decât vinovat de vreo crimă.»
Când Marii Preoţi şi ceilalţi duşmani ai lui Iisus au înţeles că Irod era hotărât să nu cedeze dorinţelor lor, au trimis emisari în acea parte a cetăţii numită Acre, care era locuită în principal de farisei, pentru a le spune că trebuie să se adune în jurul palatului lui Pilat pentru a forma o mulţime şi i-a mituit pentru a crea agitaţie şi a cere condamnarea Domnului nostru. Mai mult, ei au trimis agenţi secreţi pentru a-i speria pe oameni şi a-i ameninţa cu răzbunarea divină dacă nu cer cu insistenţă execuţia lui Iisus, pe care l-au numit un blasfemiator sacrileg. Acestor agenţi li s-a poruncit de asemenea să-i sperie pe oameni sugerându-le că dacă Iisus nu va fi omorât, el va trece de partea romanilor, îi va asista în exterminarea neamului iudaic, pentru că la aceasta s-ar fi referit El atunci când vorbise despre împărăţia ce va veni.
Ei au încercat să răspândească şi în alte zone ale cetăţii zvonul că Irod l-ar fi condamnat, dar că este, de asemenea, nevoie ca oamenii să îşi experime dorinţa, susţinătorii lui fiind oameni de temut. Căci dacă ar fi fost eliberat El s-ar fi alăturat romanilor, ar fi creat agitaţie în ziua festivalului şi s-ar fi răzbunat în cel mai crud mod.Unii dintre ei au răspândit zvonuri contradictorii şi alarmante pentru a stârni oamenii şi a provoca o revoltă. În acest timp alţii împărţeau bani soldaţilor, cumpărându-i pentru a-l maltrata pe Iisus şi a-i provoca moartea, pe care erau nerăbdători să o vadă petrecându-se cât mai repede cu putinţă, de teamă că Pilat l-ar putea achita. În timp ce fariseii se ocupau cu asta, Binecuvântatul nostru Mântuitor era supus la cele mai mari atrocităţi de către soldaţii
Spiritualitate
p. 159 Lohanul nr. 16, martie 2011
brutali cărora Irod li-l predase şi care îl batjocoreau ca pe un nebun.
Iisus înfăţişat din nou lui Pilat Preoţii, sperând că vor reuşi să-l convingă pe Pilat de vinovăţia lui Iisus, l-au dus din nou în faţa lui, pe un drum ocolit, pentru ca emisarii să aibă timp să agite populaţia. Pilat nu a cedat presiunilor şi şi-a menţinut hotărârea de a nu-l condamna la moarte pe Iisus.
Cel mai slab şi mai nehotărât dintre judecători, Pilat, repetase de trei ori mişeleştile cuvinte: «Nu îl găsesc vinovat de nicio crimă: îl voi pedepsi deci şi îl voi elibera» la care evreii continuaseră să răspundă: «Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!» Dar el era hotărât să respecte decizia de a nu-l condamna pe Domnul nostru la moarte şi a ordonat să fie biciuit potrivit obiceiului roman.
După ce Iisus a fost biciuit şi supus la tot felul de atrocităţi de către călăii săi El a fost încoronat în batjocură cu o coroană de spini şi a fost dus din nou la Pilat, de unde preoţii şi o mare parte a mulţimii încă nu plecaseră. Ura Marilor Preoţi şi a susţinătorilor acestora a crescut, la vederea lui Iisus şi au strigat: «Omoară-l; Răstigneşte-l». «Nu sunteţi mulţumiţi?» a spus Pilat. «Pedeapsa pe care a primit-o este, fără îndoială suficientă pentru a-L vindeca de dorinţa de a se mai declara împărat.» Dar ei strigau şi mai tare, iar
mulţimea s-a alăturat strigătului: «Răstigneşte-l, Răstigneşte-l!» Atunci Pilat a pus să sune din trompetă pentru a cere linişte şi a spus «Voi luaţi-l şi răstigniţi-l, căci eu nu-i găsesc vreo vină». «Noi avem o lege, iar după legea aceasta el trebuie să moară», au replicat preoţii «pentru că s-a făcut pe sine Fiul lui Dumnezeu». Aceste cuvinte au trezit temerile lui Pilat [...] Pilat era de-a dreptul copleşit de nelinişte şi nesiguranţă. [...] A aruncat o privire formei sfârtecate şi însângerate dinaintea lui şi a exclamat pentru sine: «Este posibil ca acesta să fie fiul lui Dumnezeu?» Apoi s-a întors către Iisus şi l-a conjurat să-i spună dacă el era Dumnezeu, dacă era împăratul promis evreilor, unde era împărăţia sa şi cărei clase de zei aparţinea. Eu pot reda doar sensul cuvintelor lui Iisus, dar acestea erau solemne şi grave. El i-a spus că «împărăţia sa nu era din lumea aceasta» şi în plus a vorbit cu hotărâre despre numeroasele crime ascunse care pângăreau conştiinţa lui Pilat. L-a avertizat în legătură cu soarta îngrozitoare care îl aşteaptă dacă nu se pocăieşte; iar în cele din urmă a spus că El însuşi, Fiul Omului, va veni în ziua finală, să-l judece aşa cum se cuvine. Cuvintele lui Iisus l-au speriat şi l-au înfuriat pe Pilat; el s-a întors la balcon şi a repetat că îl va elibera pe Iisus, dar ei au strigat: «Dacă dai drumul omului acestuia nu eşti prieten cu Cezarul. Oricine se face pe sine împărat este împotriva Cezarului». Alţii au spus că îl vor pârî Împăratului pentru a le fi stricat festivalul; că trebuie să se hotărască pe dată, pentru că ei erau obligaţi să fie la Templu până la orele zece ale serii. Strigătul «Răstigneşte-L! Răstigneşte-L» răsuna de peste tot; reverbera până şi de pe acoperişurile plate ale caselor de lângă forum, unde erau adunaţi mulţi oameni.Pilat a văzut că toate eforturile sale erau zadarnice şi că nu putea influenţa gloata furioasă. Strigătele şi injuriile acesteia erau asurzitoare, iar el a început să se teamă de o revoltă. Astfel că a luat apă şi s-a spălat pe mâini în faţa mulţimii, spunând: «Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului acestuia. Treaba voastră».Un strigăt înfricoşător şi unanim a venit din partea mulţimii compacte, strânse din toate regiunile Palestinei: «Sângele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri». În ciuda convingerii sale asupra nevinovăţiei lui Iisus, josnicul şi mizerabilul judecător nu s-a jenat să spună că la rândul său considera decizia Marilor Preoţi ca una corectă şi că în consecinţă va pronunţa condamnarea prin aceste cuvinte: «Îl condamn pe Iisus din Nazaret, Împăratul evreilor, la răstignire». Pilat a scris apoi sentinţa, iar cei ce stăteau în spatele lui au copiat-o de trei ori. Cuvintele pe care le scrisese difereau de cele pe care le pronunţase; vedeam clar că mintea sa era îngrozitor de agitată – un înger al mâniei a apărut pentru a-i conduce mâna. Esenţa sentinţei scrise era aceasta: «De teama
Spiritualitate
unei Preoţvehemderanlegileneîntcum cevreiÎn finCristtrium
ÎnvieAm vpurtasclipeatins unitepiciodivinacop
În acse dinprecuşi cumavea care balaucare înainmai îMântispitimult cuvinstrividemoexactmi-a
Atuncridicâar fi fîngerfulgedreaps-au
p. 160
revolte, am foţi, ale Sanhedmenţă moartenjarea ordiniie. L-am încredtemeiate. Am fcă aş încurajailor prin refuznal vă prezentăos, aşa cum i-
mf al vieţii şi a
erea Domnuluvăzut sufletul Mau veşminte deea precum soatrupul Sfânt i
e şi au devenit arele, iar trupitatea Lui, s-aerit. Întreaga
ceeaşi clipă amn adâncul pămum un şarpe şm ar fi vrut săun cap de omera agăţat un
urului, iar cu monstrul a di
nte de Înviere şînainte încercâtuitorului. Aceise pe părinţii mai înfricoşă
ntele profeticei capul Şarpelonstreze victort în momentul dispărut şi im
ci am văzut trându-se şi l-afost un materir în haine de rer, a intrat în mptă şi s-a aşezaruncat la pă
ost nevoit să mdrinului şi ale pea lui Iisus dini publice şi dedinţat lor pe Iifăcut asta de ta revoltele şi aul dreptului loăm momentul-a fost revelat asupra morţii ş
ui nostru Mântuitoruluie războinici. Earele în miezuintrând în el, iuna. Atunci l-
pul Mântuitora ridicat şi şi-apeşteră era lu
m văzut un momântului de sui şi-a ridicat că-l atace pe Iis
m. Dar Iisus ţinn drapel mare toiagul i-a sfă
ispărut. Am avşi am văzut unând să se ascuesta se asemănnoştri în Grator. Cred că a
e care spuneaului» şi că totulria Domnului l în care L-ammaginea morm
rupul plin de gm văzut trecâial moale. Pămrăzboinic a comormânt, a ridzat pe ea. La vmânt şi au răm
mă supun dorinpoporului, ca
n Nazaret, pe c a le fi blasfem
Iisus, deşi acuzteama unei plâaş provoca neor la justiţie».l Învierii DomAnnei Catherşi a binelui asu
i stând între doEl era străluciul zilei. A trecuiar într-o clip-am văzut miş
rului, fiind reua dat jos giulguminoasă şi st
onstru înspăimub Mormânt. Acapul lui de basus. Şi dacă-mnea în mână uşi şi-a pus picărâmat coada vut aceeaşi vizn monstru idenundă în momena foarte mult
adina Edenuluaceastă viziunu: «Prin sămâl era făcut astfnostru asupra văzut strivind
mântului.
glorie al Mântnd prin stâncământul s-a cut
oborât din rai dicat piatra, avederea acestemas acolo ca
nţelor Marilorare au cerut cucare îl acuza dmiat şi încălcazaţiile păreauângeri la Împă
emulţumirea
mnului Iisus rine Emmerichupra răului.
doi îngeri careitor, luminos şut prin stâncăă cele două auşcând mâinile unit cu sufletulgiul cu care ertrălucitoare.
mântător ridicâAcesta avea coalaur, mândru
mi amintesc biun toiag alb deciorul pe capude trei ori, du
ziune de multentic cu cel pomentul concepţit cu şarpele cai, doar că era
ne se referea laânţa femeii voitfel încât să a morţii, pentrd capul şarpel
tuitorului ă precum aceatremurat şi uncu viteza unui
a pus-o în parei imagini soldşi cum ar fi fo
Spir
r u de at u a fi ărat
h, ca
e şi ă, a u fost şi
l şi cu ra
ându-oada u, ca ine e ul upă e ori menit ei are îi
a cu a i
ru că lui,
asta n i
rtea daţii ost
morţÎn clicutreCalvaera acare pprin ca msoarestrălupalmcu uşspre SalvaCândluminpe ce
M
exemcele mFreudSe cucerce
supraDin psuprade veconcrsa, sudenuprin mîn scrde M1968 În alaleatoconcr
C
ritualita
i. ipa în care îngemurat L-am varia. Trupul l
aceea a unei fipentru o clipăaer mişcânduai apoi să străelui se reflectauceau puterni
me erau aşa deşurinţă şi razedegete. Suflet
atorului nostrud am ajuns la nă strălucind perul de deasup
Mo într
otto: A priv de scoper posibilă m nouă lume
reaţia artisinterpretarun act delidivine, ca
mplifica momemai multe ori d), odată cu reunoaşte faptuletărilor sale a Pe de altă
arealism un prperspectiva suarealismului, seghe, devine oretă, dând naşuprarealismul
umind astfel cumijlocirea cărris, ori în alte
Micheli, Avang8, pp.165-164)lte situaţii creaoriu sau în actretizeze în op
C
ate
Lohan
gerul a intrat văzut pe Iisus lui era frumosfiinţe cereşti. Eă a fost de un
u-se înainte şi ălucească în mau pe ea. Rănic şi se vedeaue mari încât une de lumină potele patriarhilu.El i-a luat mo anumită disputernic acolo
pra Ierusalimu
odelul îngerure revelaţie
Lect
vi, pentru un pictri în obiectul din
multiplicarea lui, de…LIVIU SUH
stică, bazândurea individualăirant, poate mstare de revel
ente creative aca refulări ins
evoluţiile carel că Freud dedsupra psiholoparte, creaţia
rodus al dicteuuprarealistă a lstarea de visaro zonă de întâlştere unei stăridevine mijlo
urentul suprarruia ne propunchipuri, funcţ
garda artistică ). aţia artistică stivităţile ludicera de artă . În
nul nr. 16,
în mormânt şarătându-se m
s şi luminos, iaEra îmbrăcat calb strălucitoînapoi cu fiec
mii de culori cile lui mari şi
u de la distanţn deget putea orneau din elelor s-au înclinmâna, a ridicastanţă de Mormo şi am văzut ului.
ului păzitor şi metaforă
. univ. Paul B
tor, înseamnă a cen faţa sa o altă stdeschizând astfe
HAR
u-se în primulă, a fost consi
mistic, ca impulaţie. În unele ale artiştilor plstinctuale (dup
e au loc în intedica mare partegiei visului. artistică este
ului automat alui Andre Brere ca perioadălnire dintre vii de suprareali
oc de eliberarerealist: automanem să exprimţionarea reală a secolului X
se poate descce, unde ajungn general pute
martie 20
i pământul s-amamei sale pear frumuseţea cu o mantie la
or în timp ce zbcare adiere decând razele deschise ţă. Rănile din să treacă prin
e răspândinduat în faţa Mam
at-o şi a dispărmânt am văzuun punct lumi
Blînda - Orad
erceta şi a tare care să facăl câmpul spre o
l rând pe iderată de mulls al inspiraţiecazuri se pot
lastici ,văzute pă concepţiileeriorul individe din opera sa
considerată înal inconştientueton, iniţiatoruă de timp, ca ss şi realitatea itate. În conce
e totală a spiritatism psihic pu
măm, fie verbaa gândirii (M
XX, Meridiane
coperi în actul ge să se em defini crea
011
a e
Lui argă, bura
e vânt,
n ele u-se mei rut.
ut o inos
dea
lte ori ei
de e lui dului. a
n ului. ul stare
epţia tului, ur,
al, fie Mario e,
aţia
p. 161 Lohanul nr. 16, martie 2011
ca un parcurs al unor etape care se conturează în câteva momente: Pregătirea operei. Este momentul declanşării procesului creator ce debuteză mai mult pe baze iraţionale, ca o întoarcere la eu-l originar, unde are loc germinarea ideii creatoare. Această întoarcere în sine a artistului, în inconştient, duce la declanşarea germenului lăuntric; Inspiraţia este un alt moment care constituie impulsul ce declanşează creaţia artistică. În acest caz inspiraţia produce saltul şi efortul creator din planul inconştient în planul conştient. Tudor Vianu descrie această etapă de inspiratie ca moment exploziv ce trasează liniile viitoarei opere. Momentul inspiraţiei este unul al organizării şi clarificării interioare, ca moment al spontaneităţii şi al trasării principalelor jaloane ale operei de artă; Urmează momentul invenţiei sau al elaborării, văzută ca etapa definitorie a creaţiei artistice, bazându-se pe dezvoltarea germenului operei pe care-l găseşte inspiraţia; Execuţia opereidefineşte şi dezvoltă structura coerentă care ţine de originalitate. În aceste momente se produce o copiere a imaginii interioare care a fost gata formată iniţial. În acest caz lupta cu materia şi materialul este definitorie, făcând posibilă apariţia operei de artă. De la etapele creaţiei artistice la metaforă: Revenim la pictorul Liviu Suhar care spunea că: A privi, pentru un pictor, înseamnă a cerceta şi a descoperi în obiectul din faţa sa o altă stare care să facă posibilă multiplicarea lui, deschizând astfel câmpul spre o nouă lume…Putem spune că a privi înseamnă a gândi, a medita, a transforma în metaforă, a face sinteze, a crea. De aici plecând, se mai poate spune că realitatea banală şi săracă în semnificaţii a omului obişnuit, ajunge la pictor o oază şi un zăcământ în care el descoperă lumea. A privi spre îngerul păzitor. Apelând la imaginea îngerului se realizează de fapt recuperarea şi restaurarea imaginii omului , ca o revenire permanentă la arhetipul începuturilor. Descoperirea imaginii îngerului ca perfecţiune, se realizează prin fuga de societatea imperfectă, dar şi ca necesitate a găsirii unei noi soluţii de salvare, prin aflarea unor noi tărâmuri neexploatate. Căutarea adevăratelor valori ale omului se face trecând dincolo de materia palpabilă, ca evadare într-o lume abandonată cândva, ca o regăsire a Edenului pierdut. Tentativa de evadare şi căutare a spiritualităţii originare , este oferită prin dezvăluirea imaginii îngerului, necontaminată de civilizaţia prezentului. Urcarea treptelor spre înger. Imginea îngerului va fi cea a Paradisului ideal asemenea celui de dinaintea căderii omului. Pentru ca lumea cotidiană, ce refuză lumina acceptând egoismul singurătăţii şi izolării, apropierea de sacru de imaginea angelizată poate deveni incomodă şi chiar utopică şi indescifrabilă. Îngerul păzitor ca ideal uman ni se alătură şi ne protejează. Nici un rău nu te va lovi, nici o nenorocire nu se va apropia de locuinţa ta, pentru că El va porunci îngerilor săi să te păzească pe toate căile tale. Ei te vor purta pe mâini ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de piatră (Ps 91,10). Trecând dincolo de materie, de la cele văzute la cele nevăzute, artistul în dialog cu acesta se va implica într-o luptă prin efortul de a o transforma şi a o birui, respectând-o în acelaşi timp. Artistul în lupta cu materia reuşeşte să-i depăşească limitele
trecând dincolo de acesta, transformând-o în idee plastică. Plină de iluzii, semne şi simboluri, transformarea în noua scriitură va putea fi descifrată şi tradusă doar de cei pregătiţi spiritual, asemenea unui miracol, pe care nu oricine poate să-l perceapă. Miza principală va fi imaginaţia, imaginalul şi imprevizibilul. Imaginaţia şi lumea îngerilor.
Grigore Palama, un mare mistic al lumii bizantine, vorbeşte despre imaginaţia divină care este eliberată de amprenta corporalităţii orientată spre instaurarea unor noi trepte ale realului. Andrei Pleşu subliniază faptul că imaginalul înseamnă cunoscut prin imagine, faţă de imaginar care reprezintă închipuit. Imaginarul este o lume care subzistă şi se exprimă ca imagine. El nu apare dacât atunci când cineva îl poate percepe.Lumea imaginală, după Andrei Plşu, are un fel de corp dar nu e corporală, are un coeficient de rarefiere, dar nu e pur spirituală, are ceva din ce este deasupra ei şi ceva din ce e sub ea. Metafora şi nevoia de abstractizare. Metafora devine instrumentul creator de imagini, ea născându-se din nevoia de abstracţie. Metafora pornită din nevoia de abstracţie este considerată rădăcina primară a gândirii metaforice. În concepţia lui Lucian Blaga, geneza metaforei reprezintă o manifestare a umanului în amploarea sa, mai precis ca fenomen al spiritualităţii umane. Felul omului de a se exprima metaforic şi de a exprima realităţile din jurul lui există de când lumea. Metafora, ca fenomen definitoriu al vieţii umane, însoţeşte permanent omul. Omul spiritualizat se simte foarte legat de metaforă, tocmai şi datorită condiţiei sale de a trăi într-o lume concretă ce nu o poate exprima. Apelul la metaforă apare şi ca o necesitate de a revela orizontul misterului.În viziunea lui Lucian Blaga, concretul unui lucru se exprimă prin imaginea altuia.Deci, a metaforiza înseamnă a vedea două lucruri în unul. Metafora îngerului păzitor: Îngerul păzitor apare ca loc al conflictului şi prag între lumea profană şi cea divină, ca fereastră spre o deschidere infinită. Îngerul apare ca spaţiu al cărui profunzime nu o putem atinge decât cu propria noastră profunzime sau cu imaginarul nostru.
Spiritualitate
ElempăzitnecesîntoaîngerarhetÎn EvridicâdesăvPr. CdorinÎngersprituMetace apmuzirăsfrâUndeînger Motipăzitposibîngerunei ale ştvorbadesfăşi perare acpoateîn luclemn Metaa oamcealacă oasacrifîntr-oproteogliniar nogloriaglorioglinînaripMetade peradieImagînlăupoatesupraMetadeschîngerdin lufereal-am asoci
p. 162
mentul cel mai or estematafositate a noastr
arcere la starearului păzitor ntip al reveriei zvul Mediu rugându-se spre lvârşirii şi a pe
Cludiu Dumea,nţa de angelizarii sunt o lărguale. afora aripei înpare ca o rugăcica sferelor. Aâng asupra noele sonore ale rilor ca o rezon
ivul scării lui or văzut ca o
bilă până la trarul păzitor se iplante agăţătotiinţei sacre, va de o ascensiăşoară de-a lunriferic. Şi în ccelaşi traseu oe fi asemănat şcrările de artă
n pe exterior.
afora îngerulumenilor se aflăaltă, unde una amenii tind sprificială mişcaro oglindă. Omectorilor săi cenda este conseoi toţi care, cua Domnului, sos prin Duhu
ndă este văzut,pării visătoareafora ochilor e aripi, văzuţi eze lumina divginea ochiului untrul lucruriloe fi văzută şi caomeneşti. afora îngeruluhide o fereastrrul păzitor poaumea divină. Castră, ne poate
descifrat încăiative care îi lă
reprezentativora zborului şă de a simţi via de înălţare şine oferă un exczborului, al ri
găciunea era columină, spre foerfecţiunii. , în cartea saÎnare, de aspiraţire prodigioas
ngeruluieste vciune, ca un m
Aceste vibraţii oastră, devenin
corului angelnanţă.
Iacov readucscară. Parcursansformarea loidentifică cu soare spre lumivorbeşte desprune mai puţinngul axei vertazul plantei ag
ocolit, ţinta fiişi cu motivul populară, fun
ui păzitor ca ă în vecinătateeste atrasă spre o asceză urre coborâtoar
mul care se străereşti devine ocinţa celei mau faţa descopesuntem schimbul Domnului (2, în ascensiunee, ca loc al tranîngerului păzmetaforic, ca
vină sunt ochiieste simbolul
or şi dincolo dca simbol al cl
ui păzitor ca ră spre cer ca ate deveni o stCa mediator înduce la ideeaă. Imaginea luărgesc aria de
v care descrie pşi a aripei, văibraţiile aripili de zbor a omcepţional exemdicării şi al înoncepută ca o
forma cea mai
ngeri şi diavoţie la puritateasă a orizontur
văzută şi ca omurmur contin
de lumină şi dnd metafore alic se fac auzit
ce printre noi psul treptelor scor în metaforescara, artistul uină. Rene Guere urcarea scărn directă, deoaticale, ci urmegăţătoare urcuind aceeaşi. Ufuniei de lemn
nia care înconj
oglindă. Lume spaţială, undre cealaltă. Anrcătoare, iar îre, cele două luăduişte să trăioglinda lor. Laai înalte expererită, privim cbaţi în acelaşi2 Cor 3,18). Îne metaforică, nscedenţei reazitor ca cerulstelele de pe
i care pătrund l cunoaşterii, ade ele. Metaforlarviziunii şi p
ferestră. Prino dilatare a lutare de visare ntre cer şi păm
a existenţei a ai devine încăr semnificaţii ş
prezenţa îngerăzută ca o lor angelice şi
mului. Tema mplu al aripeinălţării spre luo aripă de vultu
înaltă a
li, vorbind dea cerescă, spunrilor noastre
o harfă a cerunuu, formând ade sunet se le îngerului păte prin vocea
prezenţa îngercării angelice e vizuale. Astfurcând-o asem
enon, în Simborii în spirală, f
arece nu se ează traseul ocuşul spre lumi
Urcuşul în spiran care apare cjoară biserica
mea îngerilor şde una accede ndrei Pleşu spîngerii spre o umi aflându-sască după mo
a Sfântul Paul rienţe religioasca într-o oglini chip al lui tongerul păzitorca un ocean aalului. l. Ochii îngericer care fac sătaina lucrurilo
a pătrunderii ra ochilor îngpercepţiei
n înger putem umii realului. Acare-şi trage s
mânt, îngerul altceva pe carercată de valorişi prin care no
SpirSpir
rului
ca o
, ca mină. ure
spre ne că:
ului, astfel
ăzitor.
rului este fel menea oluri fiind
colit ină ală
cioplit de
şi cea spre
pune
se ca odelul
se: ndă ot mai r ca al
ilor ă or.
erilor
Astfel seva
e nu i oi
descoandroMetaface unelelui. Acare Brân
ConcÎngersalvepăzitde mrecupTrecescaradincoîn adproieUrcaspiritundeincom Bib Ailinc Assun Bulga Brion Brion
ritualitritualita
operim altcevaogină a omuluafora îngerulreferire de fape imagini încoAstfel îngerul peste adevărat
ncuşi).
cluzii: rul păzitor ca eze valoarea imtor şi a urca s
materie o lume perare a imagierea dincolo da prin înger, ofolo de cunoaştdevărata imagiecţiei imaginiiarea treptelor stuale ale artist apropierea demodă, utopică
bliografie sele
căi Cornel, Opera
nto Rosario, Univ
acov Serghei, Sca
n Marcel, Arta ab
n Marcel, Arta fan
ate ate
Lohan
a. Silueta îngeui de dinainteaui în aureolăpt la starea luionjurat de o mpăzitor îşi arata realitate şi
arhetip al omumaginii actualscara spre el,ideală, ca rev
inii sacre; de materie, a cferă posibilitaterea imediatăine a tipului di interioare a aspre înger va ptului, ca o întoe sacru şi a imă, iraţională şi
ectivă:
a fereastră, Editur
versul ca spectaco
ara lui Iacov, Edi
stracta, Editura M
ntastica, Editura M
nul nr. 16,
erului poate fia facerii. ă. Radiaţia sa ci interioară, aş
mandrolă de lumată interiorul vesenţă a lucru
ului şi model le a lumii. A p, înseamnă a dvenire la adevă
călătoriei pe vatea de exploraă şi care este de reprezentare
artistului; pune în discuţoarcere la ordi
maginii angelizindescifrabilă
ra Dacia, Cluj-Na
ol, Editura Merid
itura Rosmarin, 2
Meridiane, Bucur
Meridiane, Bucur
martie 20
i aluzie la star
care-l înconjoaşa cum apare îmină în exterivăzut ca exterurilor (Consta
ideal vine să privi spre îngdescoperi dincărata realitate
erticală, urcânare a limitelorde fapt o tradue ce corespund
ţie valorile inea primordiazate poate devă.
apoca, 1991;
diane, Bucuresti,
001;
resti, 1972;
resti, 1970;
011
ea
ară în iorul rior, antin
gerul colo şi
nd r ucere de
ală, veni
1983;
p. 163 Lohanul nr. 16, martie 2011
Horia Bernea, Avantajele spirituale ale unui artist din est, în albumul Horia Bernea, Editura Noi Media Print, 1997; Dumea Claudiu, Îngeri şi diavoli, Editura Sapientia, Iaşi, 2003; Culianu Ioan-Petru, Călătorii în lumea de dincolo, Editura Polirom, 2002, traducere de Gabriela şi Andrei Oişteanu; Eliade Mircea, Sacrul şi profanul, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995; Pleşu Andrei, Despre îngeri, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007; Prut, Constantin,Dicţionar de artă modernă şi contemporană, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002; Tataru-Cazaban, Bogdan, Îngerii neamurilor sau dimensiunea teologico-politică a angeologiei, în Revista Adevărul literar şi artistic, nr. 787/27, septembrie 2005.
OMAGIU
ORIZONTAL: 1) Exprimată confuz − Luat în
calcul. 2) Bună de şotii − Bloc ridicat pe masiv. 3)
Limită maximă − Urlă de necaz. 4) Se manifestă cu
reţinere − Treaptă pe scara vieţii. 5) Rău de gură. 6)
Compoziţie din gălbenuşuri de ouă − Bătut odinioară
de romani. 7) Semne de abstinenţă la un credincios!
− Adăpost pentru vase. 8) Marea Galbenă! − Culmea
iubirii − Intră în ligă! 9) Prezentată concis. De felul
lor, sunt nişte nepricopsite. 10) Semne de vanitate −
Efecte bune pentru vânt (sg.).
VERTICAL: 1) Dat lipsa la apel − Esenţă
concentrată. 2) Le duce mintea − Bune de rasă. 3) Se
mani-festă cu ostilitate − Într-o buturugă, un corp de
buburuză! 4) Prevăd viitorul. 5) Miez de sarailie! −
Respectă rânduiala − Oraş în Franţa. 6) Notaţie ce
precede rezultatul final − Prelungirea turului. 7)
Plătite la scadenţă. 8) Terorist croat − Crap bun de
saramură. 9) În fond, e un apogeu − Aflată în
mişcare. 10) Vlăstar în creştere − Aflată într-o
accentuată stare dramatică.
Dicţionar: DORAT.
DEZLEGARE: Evazivă; Numărat / Dănănaie; Stâncă / Atât ; Gemător / Timidă ; An / Cicălos ; T / Lecitină ; Nora ; Dinar / E ; In; Cramă / Asia ; Adorare ; Ig / Scurtă ; Sărace / Aere ; Canadiană.
Ec. Virgil Aghiorghiesei
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 EVA MARA
2 ANA ANCA
3 EMA
4
5
6 TINA NORA DINA
7
8 SIA DORA
9 SARA
10 DIANA
Rebus
p. 165 Lohannul nr. 16, martie 20011