lnterfata A

Tezeu,

ofiit de intuneric,' A urmtuit ghemul de ata ai Anadnei.

Ctad tuiadhaS-a oFit din tors,Toate u$ile duceau sW Minotaw.

Mustafa Sharif

I

- Fii atent!in secunda de relaxarc datorata, in egala masua, he-

cerii de la emoqie la alerti $i traversarii din zona sub-

tropicala in cea subarctici se gindi cit de absurd era s4

anmce asdmenea vo$e unui orb. Dar Mustafa se obisnuise

cu betegugul lui. Dupi cit tirnp? Cincisprezece, cincizeci

de ani? Nu era un lucru despre care si se puna intrebari.

JOIIN BRUNNER RETELELE INFINITULUI

Hans Dykstra intrA intr-o stare de alefla totala. i$iimagina uneori ca ar putea asdel sa opreasca realmente Fe-cerea timpului sau personal, rarninlnd in echilibru, la micadistanla de lumea cunoscuta oamenilor obignuili, in timpce el ar lua cit ar putea din aceasta.

Hans fu strabatut de un fior, in ciuda costumului sauizotermic.

Apoi igi didu seama. Desigur! Pinze de paianjen!Se stradui sa respire adinc. Teama ii ceda, pe masura

ce aerul inghefat i se stecura pdn masca. Nu exista nici olumina aici, in afara celei produse de iantema putemica pecare o luase cu el, 9i cel dintii lucru pe care{ vazuse cindsosise fuseser6 lrele pline de scame cenugii ce barauieqirea din skelter.

Deqi era ilegal, circulau din cind in cind povegti desprepersoane care nu-$i puteau permite un privater $i inventaucapcane pentru calatori.-.

- Nu simt nici o prezen{tr, zise Mustafa cu o voce carenu parea a expdma nemullumirea.

Motivatia lui n-avea nimic in comun cu aceea ainsolitorului sau - cel pulin nici una pe care acesta dinulma s-o poata accepta. Erau colaboratori, dar nu erau ginu puteau fi parteneri. Se putea spune: ,,Duqmanuldugmanului meu...", fara sa mai fie nevoie de vreo altaexplic agiie.

N-avea importania.

Hans rosti cuvintele neresare 5i, in raza lantemei, minalui Mustafa se ridica imedial, cafenie, dolofani, ca a unuicopil, la fel ca 5i fa;a lui, bijbiind lacomt dupa fragilazestre a paianjenului.

- Stai, a$teapta! il implora Hans, azvalind floareaalbasffi, $oPirlii4 pe care' bineinleles, o finuse in faF

lui

cind intrase ln skelter.

Rememorir obignuitele vdji protectoare, folosindu-$i

in acelasi iimp o mina ca sa baleieze cu lantema po4iunea

vizibih a casei, in tirnp ce pe cealalti o finea pregadt.a se

formeze codul de urgenta, daca se dovedea cumva ca locul

acesta se afla deja in posesia altcuiva' O asemenea pre-

caufie era, foarte probabil, inutil6; o asiguare din partea

lui Mustafa facea cit o duzina de indicagii ale aparatelor'

.dar, inrucit nici contorul de mdi4ii, nici sistemul biotest

nu emiseserl vreun semnal, locul era ln mod evident

locuibil $i rrecuse multa weme de cind cineva pusese acolo

inftebari politicoase strainilor care aPareau neanunlali

inr-'un skeiter Particular.

- De ce sa mai a$tept? intreba Mustafa pe un toncertarel Vezi tu vreun semnal de alarma?

Oftind, Hans isi abandona formulele mentale tnainte

se le rcrmine.

- Nu, rasptmse el morocanos' Fiindca o sa rupi pinzele

chd o sa le atingi si voiam mai intii sa le fotografiez'

igi scoase aparanrl 9i ut iza blitzul' pentru a inregistra

lesatura delicata, deterioratA de praful gros'

- Tine-d mina in afara cadrului, adauga el' cu ochiul

lipit de vizor. Vrei sa ti-o imoftalizez?

- N-or sa gaseasca pozele pina n-o sa le dai voie' adica

pina dupl moaftea ta Cel pulin a5a mi-ai promis la incepuc

- Poate ca eu voi fl mort, dar tu vei fi ln viatA' morma'i

Hans, incarctnd apamtul. Bun, doua sint de ajuns' Da-i

drumul!

JOHN BRUNNER ID'TELELE INITNITULUI

Revenise imediat Ia felul lui obignuit de a fi: rece,l€ia'at, o ma$inA progamata sa ob$na $i sa analizeze cu3rentie maxima toate datele noi $i sa nu ezite in fatra niciunei situafii pentru care exista precedent. Era a noua oaracind Hans gi el veneau impreunl la o casa pierduta Hansnu gtia de unde ob{inea tovariqul sd.u codurile de acces.\ici nu iniengiona sa{ intrebe \Teodat

" de teama cA acesta

a fi rispuns cd se bazau mai degrabi pe vreo veche ,,cafti-cici de magie" decil pe furtul dint-o banca de date sau pemihlirea unui iehnician de la Autoritatea Skelter.. Ambul continua:'

- lmi cer scuze ca m-am gabit si ating pinzele. Daracum sint atit de rare! N-am mai atins una din copilarie.Aproape le uitasem. Ce ciudat! Te-ai fi agteptat ca paian-jeniisi fie rezistenli.

Da, pate, gindiHars. Aparuse insa infeclia din AmericaCentrala - o ciuperca sau vreun parazit microscopic - 5iceva se lntimplase cu ouale lot. Ei bine, ti-ai fi pututimagina ca gi omenirea se va doveli o da$ rczistenfi.

- Cred ca asta e cea mai grozavA descoperire de pinaacum, spuse el.

Simfindu-se bine in costumul lui, i$i dadu jos masca siinspiri cu o bucurie paradoxali aenrl aspru. Era neplicutpentru git, dar cu mult mai curat decit cel de mai inainte,infestat de duhoarea canalului colector al Mediteranei 9ide fetidele halene colective, din Valletta. Praful ii dideaaroma miosului intepator.

Lipsit de echipament, Mustafa o luase inainte, iesinddin raza lantemei. Acum sutea pe podea, hvirtindu-seincet, ca $i cum s-ar fi aflat pe o roaa a olamlui, absorbindinformatiile nevazute pe care i le fumiza casa. O dati sau

11

_

Degetele grasufe se mi$ca$ prin aer cu agerimea uneivulpi la vindtoare, localizara un fir de pfrraii-f urrr#icu precizia unui muzician, ftua sal rupa; gasira un an f Slapoi, le rupsera pe amindoua cu un gest precis, savurindsenzatia contactului. Hans il mai vazuseiacind asfel deminuni 9i inainte, dar aceasta era cea mai uimitoare. .g;im?idf, pe toati lungimea fuul de mdtase al pai_:"*f,ri]sa-l la$i inract pind in momentul in care e iroaratJsi]ifrlngi; asemenea aptinldjni il faceau uneori pe Mustafa s6pari inuman. Oameni care dau buznu u"olo *d" ;;;..:

Dar acum ftr mintea lui nu era loc pehtu *"Odti", "lnumai penhu reaclie. De data asta, fara indoiala, Mustafail facuse sa se sima mindru. Ghicise dupa form;

"J"hicumparat ca acesta era foarte vechi. lndraznise sa spere "aar putea fi din primul milion. Odata ajuns in teren, era go^a

sa creada ca localizasera unul dinte p.i_a" o .ota'1"mii... Asta presupunind cd se aflau in Scanainauia. gi totuiconducea spre aceasta concluzie. eeU era in moa sigurdesnrl de rece, iar in fala lui, in parea opusa a camerei dezi, se aflau nigte ferestre mari, complet negre, mafioritacuf ai nop;i.lor din nordul indepartal

- Oh, Doamne! spuse el in goapa.Expresia era arhaicA, dar engleza nu era limba lui

matema $i, in orice caz, dacA cinmai potrivitd o"nou "*o*."u";ffiffiffi1T:Tauzise inca de acesta Sub pmful ce esbmpa toate detaliile,podeaua parca a fi din parchet de lemn adeviral Drapat cupinze de paianjen, acela nu putea fi a""it on ."uun ffii"autentic. Nu cumva rafturile erau un Sistem Cado...?

^ -Iqi place? murmura Mustafa, incheindu_gi cercetarea

pirzelor.

JOHN BRUNNER IETELELE INFINTTULUI

de doua ori batu din palme cu zgomot, ddicindu-$i capul.Schita asfel in memorie pozilia perefilor, usilor $i mobilei.Adulmeca, inregistra noile mirosuri.

Putin mai incet $i simtindu-se innucitva invidios (Sii

invidiezi un om care a orbit! Sminfealal), Hans ie$i $i eldin skelter. Era incarcat un aparat de contol, camera, bliggeanta cu filme de rezerva, lantema, instrumente...Aparatura sa legitimi, dar nelegitimi pencu modul ln careo folosea el acum.

Era de meserie recuperator. Datoria lui era sd. impartiin lume resursele recuperate, celor care aveau mare nevoie

de ele sau puteau sa le exploateze pentru binele general.

Nu ispita locurilor necunoscute il ademenise sa se apucede acest hobby periculos 9i ilegal (era trimis in mod curentpe toate continentele, oriclnd $i oriunde un depozit secretrecuperabil era raportat Autoritafi Economice).

Nu il fascinau forma 9i tiparul unei epoci apuse, aflateacum lntr-o existenfa suspendati, roasA atit de rapid detimp. Daca nu exista cineva care sa le inregistreze - maiprecis decit o fdcea memoria supusa gregelii -, vestigiilevor trebui reconstituite orbe$te de catre arheologii viitoru-lui indeparEL

...Dac6 acegtia vor exista-

Acest skelter ciudat era intr-adevar unul dintre primele,

vechi de o jumahte de secol gi uimitor de voluminos, marecit un automobil- inlelesese cd, de fapt, unele piese demaqini fusesera adaptate pentu pdmele skeitere, aga cumRemington introdusese pa4l din maginile de cusut inprirnele magini de scris. Un model atit de vechi s-ar putea

sa aiba defecte. Obiectul ii fansportase aici in siguranlA,

:a ii va trimite si inapoi? Sau se va intimpla riul cel mai

il, ,t uu U*" O" Mustafa - acesta va pleca primul' ca de

;;"" "";n sa lui curiozitate satisfacutir - si apoi tl

ra izola Pe el, Pe Han's Dykstral

Vreme de o ctpa se vazu tirindu-si picioarele prin

"*,iJi. in"up"a* ale ' Chiar' ce Wa era asta?

Suedia'

il'*"*i", *i*oa? Cel mai probabil' Suedia; exista o

"t^""ri v"f"" pe cutia de cristal a skelterului Era incon-

'iulJ l" sn"uta' aar fizibiltr' Un teritoriu aproape pustlu'

'oi"t t-"p"G" "nata

iama in Suedia era acum scazut'\

J*' i"tt sau trei mii de oameni' mapritatea solitari.*."nt i"i. Slr cutreiere pe jos dupa ajutor'

penEu a aJunge

;;;;;i;., absurd' Vara' desigur' IucT:le $aleil-1t:i"t in ioti" pu*uu exista un milion de rezidenli

temporan'

e"t "-pit Posomodt skelterul' Ca majoritatea oa-

rnenilor din^wemea lui - sau' mai degaba! ca majorita@a

celor privilegiali - era in stare sa asigure o intreFnere.d.e

-*a'" a*"""u"i sau' sa schimbe un cauciuc sau un robi-

,i* Jar no ttut" niciodati un model atit de vechi' Dacd

;;;;; * "ut't" *^uul" tehnice despre skelterele

;;";;;*" din uz, probabil in aceeaqi "i 1t"lfinc$onar str:pid i-ar lua urma ca s'-l

insebe ce nevole are

l" ^"rn"r,"u

dut"' Hans n-avea nici un chef sd se pome-

i"^* p", a "t*$e Penfu inca'lcarea codului' Va febui

sa-$i incredinFze soarta standardului inalt al maiestriei

.l"i"r", ,a+i *u-" riscul de a fi dezintegnt in dmm' sau

,a r""i"a ti"*t "i"i p1na cind vara ii va da ocazia sa se

"1r".*"" "o trrurfit"u de vizitatori' la iegirea din

vreun

skelter Public'N-ar fr imposibil s?r supraviepiasca

un timp aici Ar

putea fi chiar amuzant' inf-un fel' O experienF inedita' in

JOIIN BRUNNER IETELELE INTINITULUI

orice caz. Niciodata nu mai faise ink-o solihrdine aidomacelei pe care acest singuratic linut nordic o promitea- Seplimbase prin toatA camera de zi. Paqii lui pe parchenrl tareii oferiseri lui Mustafa semnalele sonore de cate acestaavea nevoie ca sa consfuiasca hbloul sonor al mediuluiinconjuator $i sa localizez€ bucAtaria. in afara pachetelorde mincare din congelator - evident, nu vor indrazni sa leatinga, fusesera hghe{ate $i dezghetate de nenumante od -mai exista $i o rez€rva uria$a de conserve. $i, daci indica-torul de pe perete era demn de incredere $i nu se infepenisepur Si simplu la o cifra falsa, se gaseau aproape o mie delitri de pefrol in rezervorul de incilzire.

Pe de alta parte, Dany o sa-l dea imediat disparul Vorincepe imediat sa intoarca pe toate pa4ile sistemul skel-terului, ca sd descopere vreo eroare care l-ar fi putut dis-fuge pe drum. Nu mai ramasesera atit de multe fiinleomenegti. Nu-$i puteau permite sA le lase sa dispara laintimplare. Se duseserd zilele cind cei mai mulli oamenipriveau un milion de mo4i doar ca pe o garnitura la miculdejun. Ultimul lucm pe care ll voia em sa atraga atenliaautoritadlor. Trebuia doar sA se roage ca skeherul sa maireziste inci o duzini de cicluri.

Ca masurA de srguranfa, recupere gopirlila 9i o pusediscret inh-un colf al maginii. Era un simbol eficace, bunde lasat. Numele ei facuse din micula floare albastrd celmai comun dinne simbolurile vielii, tocmai potrivit sa-I ieicu tine iintr-o calatorie.

Apoi, alungindu-qi din minte asemenea ginduri sum-bre, fotografie camera de zi, bucagria, sauna pe care odescoperise dincolo de aceasta. Fa,cu fotografrile in aga felincit sa evite urmele de pagi pe care el 9i Mustafa le

lasasera in praf- la fel de v2ibile precum cele de pe zdpada

proasPata.

Oadu apoi peste o camela de lucru, cu un birou deschis

pe care se afla o ma$ini de scris Halda' documente in

'r"rt e, on t"-" p.afuit de hfutie pentru corcspondenta' de

pe care Hans sufld ugor praful pina ce numele 5i adresa

devenira lizibile' Afld asdel cd proprietarii casei se numeau

Eriksson, ca se aflau lntr-adevar in Suedia' lingd un loc

numit Umel, pe care va trebui sa-l caute pe o harti cind se

ta intoar"e aiasa. Dar ceva il frapa, pirindu-ise literal-

dente incredibil.Codul skelterului lor era tiparit pe antet!