LIVRABIL NR. 6Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială (BM) un Acord...

ROMÂNIA

Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru

Consolidarea Capacității de Planificare și Bugetare și Sprijinirea Introducerii Bugetării pe Criterii de Performanță

LIVRABIL NR. 6

Plan Strategic Instituțional 2019-2022 pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Septembrie 2019

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-

2020

Drepturile de autor

Materialul inclus în această publicație este protejat de legea drepturilor de autor. Copierea și / sau transmiterea anumitor secțiuni din acest document fără permisiune poate constitui o încălcare a legislației în vigoare.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări orice secțiune a prezentului document vă rugăm să transmiteți o solicitare conținând informațiile complete la: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București, România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31, etaj 6, București, România).

Acest raport a fost transmis în luna septembrie 2019 în conformitate cu Acordul privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru Consolidarea Capacităţii de Planificare şi Bugetare şi Sprijinirea Bugetării pe Criterii de Performanţă, încheiat între Secretariatul General al Guvernului şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în data de 8 iunie 2016. Acesta corespunde Livrabilului 6 din cadrul acordului menționat mai sus.

3

CUPRINS

PREAMBUL .................................................................................................................................. 9

SINTEZA PLANULUI STRATEGIC INSTITUȚIONAL ........................................................................... 10

1. STADIUL IMPLEMENTARII PSI .............................................................................................. 13

2. CONTEXT ............................................................................................................................ 14

3. MISIUNE ȘI VIZIUNE ............................................................................................................ 21

4. OBIECTIVE STRATEGICE, PROGRAME, MĂSURI ȘI INDICATORI .............................................. 22

Obiectivul Strategic 1: Îmbunătățirea cadrului unic de planificare, reglementare și control în domeniul dezvoltării regionale, dezvoltării urbane, coeziunii teritoriale, locuirii și a cooperării teritoriale europene ...................................................................................................................... 22

Programul 1.1. Asigurarea cadrului de planificare strategică și operațională și de reglementare adecvat ....................................................................................................................................... 27

Programul 1.2. Creșterea calității locuirii la nivel național......................................................... 29

Programul 1.3. Cadastru și Carte Funciară ................................................................................. 31

Programul 1.4. Reglementare, monitorizare și control servicii comunitare de utilități publice 33

Programul 1.5. Controlul de stat în construcții .......................................................................... 34

Programul 1.6. Programul de implementare a Cooperării Teritoriale Europene în România ... 35

Obiectivul Strategic 2: Asigurarea echipării teritoriului pentru îmbunătățirea accesului populației la servicii de bază și creșterea activității economice .................................................................... 45

Programul 2.1. Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 ........................................... 51

Programul 2.2. Programul National de Dezvoltare Locală ......................................................... 55

Programul 2.3. Construcții de interes public sau social ............................................................. 57

Obiectivul Strategic 3: Îmbunătățirea eficienței, eficacității, integrității, activității autorităților publice centrale și locale pentru a susține administrativ și legal furnizarea de servicii publice de calitate ........................................................................................................................................... 60

Programul 3.1. Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020 ............. 62

Programul 3.2. Programul Reforma Administrației și Simplificare, Descentralizare și Finanțe Publice Locale ............................................................................................................................. 65

Obiectivul Strategic 4: Adaptarea politicilor și sistemului de resurse umane la obiectivele și exigențele unei administrații moderne ......................................................................................... 67

Programul 4.1. Dezvoltarea cadrului instituțional și de management al funcției publice ......... 70

Programul 4.2. Restructurarea sistemului de formare și perfecționare profesională a funcționarilor din administrația publică astfel încât să fie adaptat cerințelor actuale ale administrației publice ................................................................................................................. 72

Obiectivul strategic 5: Îmbunătățirea capacității administrative în vederea îndeplinirii mandatului în domeniile de competență ......................................................................................................... 74

Programul 5.1. Creșterea eficienței și eficacității activității MDRAP.......................................... 76

5. ARANJAMENTE PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PSI ................. 78

4

ANEXA 1A. OBIECTIVE BUGETARE ȘI PROGRAME 2019-2022 (MII LEI) .......................................... 80

ANEXA 1.B. PROGRAME, MĂSURI ȘI BUGETE AFERENTE 2019-2022 (MII LEI) ................................ 82

ANEXA 2. PLANUL STRATEGIC INSTITUȚIONAL (TABEL SINTETIC) ................................................. 91

ANEXA 3. PROGRAME ȘI MĂSURILE AFERENTE ACESTORA (TABEL SINTETIC) .............................. 102

ANEXA 4. INFORMAȚII PRIVIND COMPONENTELE ISP ................................................................ 159

Anexa 4.1: Profil instituțional ...................................................................................................... 159

Anexa 4.2: Analiza SWOT ............................................................................................................ 167

Anexa 4.3. Analiza PESTLE ........................................................................................................... 170

Anexa 4.4. Politici și strategii ...................................................................................................... 172

Anexa 4.5. Organigramă .............................................................................................................. 174

Anexa 4.6. Legislație națională relevantă ................................................................................... 175

Anexa 4.7. Legislație europeană relevantă ................................................................................. 178

ANEXA 5. PROIECTE DE ACTE NORMATIVE 2019 ........................................................................ 183

5

LISTĂ DE FIGURI

Figura 1. Organizarea procesului de planificare strategică la nivelul MDRAP ........................................ 9

Figura 2. Obiectivul Strategic 1: Structura ............................................................................................ 24

Figura 3. Obiectivul Strategic 1: Impacturi și Rezultate ........................................................................ 26

Figura 4. Obiectivul Strategic 2 ............................................................................................................. 46






Figura 10. Obiectivul Strategic 5: Structura .......................................................................................... 75

Figura 11. Obiectivul Strategic 5: Impacturi și Rezultate ...................................................................... 75

Figura 12. Evoluția bugetului MDRAP 2019-2022 ............................................................................... 161

Figura 13. Bugetul ANFP – Credite bugetare 2019-2022 .................................................................... 162

Figura 14. Bugetul ANRSC – Credite bugetare 2019-2022 .................................................................. 162

Figura 15. Bugetul ISC – Credite bugetare 2019-2022 ........................................................................ 163

Figura 16. Bugetul INA – Credite bugetare 2019-2022 ....................................................................... 163

Figura 17. Bugetul CNI – Credite bugetare 2019-2022 ....................................................................... 164

Figura 18. Bugetul ANCPI – Credite bugetare 2019-2022 ................................................................... 164

Figura 19. Bugetul ANL – Credite bugetare 2019-2022 ...................................................................... 165

6

LISTĂ DE TABELE

Tabelul 1. Provocări și priorități la nivelul sectoarelor gestionate de MDRAP ..................................... 19

Tabelul 2. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar ................... 27

Tabelul 3. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.1 ................................................................ 29






Tabelul 9. Obiectivul Strategic 2: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar ................... 50

Tabelul 10. Obiectivul Strategic 2: Măsurile Programului 2.1 .............................................................. 53



Tabelul 13. Obiectivul Strategic 3: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar ................. 62








Tabelul 21. Ciclul de monitorizare a Planului Strategic Instituțional 2019-2022 .................................. 79

Tabelul 22. Aparatul propriu al MDRAP .............................................................................................. 159

Tabelul 23. Instituții subordonate, sub autoritatea sau în coordonarea MDRAP si Aparat Propriu .. 159

7

LISTĂ DE ACRONIME

ANRM Agenția Națională pentru Resurse Minerale

APL Autoritate Publică Locală

ASA Acord de Servicii de Asistență Tehnică

ANSPDCP Autoritatea Națională de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal

BEI Banca Europeană de Investiții

BM Banca Mondială

CE Comisia Europeană

CPDCP Compartiment Protectia Datelor cu Caracter Personal

CS Companie de Stat

DPAPS Departamentul pentru Privatizare si Administrarea Participațiilor Statului

DPO Responsabil Protecția Datelor

ESI Fonduri Structurale și de Investiții Europene

FC Fondul de Coeziune

FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională

FEN Fonduri Externe Nerambursabile

FND Fondul Național de Dezvoltare

FSDI Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI)

FSE Fondul Social European

HG Hotărâre de Guvern

IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii

INS Institutul Național de Statistică

ISD Investiții Străine Directe

MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

MCI Ministerul Cercetării și Inovării

MCSI Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale

MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

ME Ministerul Economiei

MMACA Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat

MMJS Ministerul Muncii și Justiției Sociale

OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

OI PSI Organism Intermediar pentru promovarea societății informaționale

OSIM Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci

PIB Produs Intern Brut

8

POCA Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

POCU Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

POR Programul Operațional Regional 2014-2020

UPP Unitate de Politici Publice

PSI Plan Strategic Instituțional

RAS Servicii de Asistență Tehnică Rambursabile (Reimbursable Advisory Services)

RGPD Regulament General privind Protecția Datelor

SGG Secretariatul General al Guvernului

SNC Strategia Națională pentru Competitivitate 2015-2020

UE Uniunea Europeană

VAB Valoare Adăugată Brută

WEF World Economic Forum

WIIW Vienna Institute for International Economic Studies

9

PREAMBUL

Fundament

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială (BM) un Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru a consolida capacitatea de planificare, bugetare și monitorizare a politicilor la nivelul SGG, Ministerul Finanțelor Publice (MFP), și ministerele de resort selectate. Pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielii publice, asistența tehnică se concentrează asupra: (i) continuării consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului Strategic Instituțional (PSI) sub îndrumarea SGG; (ii) construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările și implementarea PSI cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii; și (iii) dezvoltării unui tablou central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților majore PSI ale ministerelor selectate.

Activitățile definite ale asistenței tehnice rezultă din analizele funcționale ale Administrației Publice, care au evidențiat faptul că sectorul public necesită o legătură mai bună între planificare și bugetare, ceea ce duce la conexiuni slabe între resursele utilizate și rezultate. Prin urmare, Guvernul României a solicitat BM să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea implementării politicilor, cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de resort, prin folosirea metodologiilor, instrumentelor și proceselor dezvoltate conform acestor servicii. Aceasta va face parte integrantă din reformele bugetare promovate de Guvernul României. Având scopul de a face procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România, SGG dorește ca PSI să devină un produs curent elaborat de fiecare minister.

Ca minister de resort selectat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) s-a angajat să desfășoare un program amplu de reformă, care să acopere atât politicile publice sectoriale/pe domeniul de competență, cât și administrația publică.

Metodologie

Figura 1. Organizarea procesului de planificare strategică la nivelul MDRAP

MINISTRU

COMITET DE COORDONARE

GRUP DE COORDONARE TEHNICĂ

4 GRUPURI DE LUCRU MDRAP

SECRETARI DE STAT

SECRETAR GENERAL

DIRECTORI GENERALI

UNITATEA DE POLITICI PUBLICE SPRIJINITĂ DE

BANCA MONDIALĂ

10

SINTEZA PLANULUI STRATEGIC INSTITUȚIONAL

I. Indicatorii-cheie ai activității MDRAP pentru orizontul 2022

Indicatorul Valoarea de referință Valoarea-țintă pentru anul 2022

Absorbția alocărilor FESI aferente perioadei de programare 2014-2020

1% (2016) 85%

Ponderea populației conectate la sisteme centralizate de alimentare cu apă

57% (2015) 80%

Ponderea clădirilor de locuit (individuale și colective) reabilitate termic

23,1% (2011) 50%

Ponderea veniturilor proprii în totalul bugetelor locale ale UAT-urilor

43% (2015) 60%

Ponderea numărului de imobile înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară

20,35% (2015) 88%

Ponderea clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic consolidate și a familiilor/cetățenilor scoși

de sub riscul seismic

1% (2016) 100%

Ponderea drumurilor județene modernizate 35% (2015) 50%

Ponderea UAT-urilor care au PUG-uri aprobate în ultimii 10 ani

42% (2012) 100%

Ponderea unităților de învățământ sustenabile din perspectiva numărului de elevi cu autorizație

sanitară de funcționare

80% (2015) 100%

Ponderea UAT-urilor cu Indice de Dezvoltare Teritorială crescut

0 (2019) 5%

Strategii/documentații de AT pentru zone urbane funcționale

0 (2018) 20

11

II. Sinteza obiectivelor strategice și programelor bugetare incluse în Planul Strategic Instituțional și a alocărilor financiare aferente acestora

Obiectivul Strategic 1.

Îmbunătățirea cadrului unic de planificare, reglementare și control în domeniul dezvoltării regionale, dezvoltării urbane, coeziunii teritoriale, locuirii și a cooperării teritoriale europene

Programul 1.1.

Asigurarea cadrului de planificare

strategică și operațională

și de reglementare

adecvat

Programul 1.2.

Creșterea calității

locuirii la nivel național

Programul 1.3.

Cadastru și Carte funciară

2015-2023

Programul 1.4.

Reglementare, monitorizare

și control servicii

comunitare de utilități

publice

Programul 1.5.

Controlul de stat în

construcții

Programul 1.6.

Programul de implementare a Cooperării

Teritoriale Europene în

România


Asigurarea echipării teritoriului pentru îmbunătățirea accesului populației la servicii de bază și creșterea activității economice

Programul 2.1.

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020

Programul 2.2.

Programul National de Dezvoltare Locală

Programul 2.3.

Construcții de interes public sau social


Îmbunătățirea eficienței, eficacității și integrității activității autorităților publice centrale și locale pentru a susține administrativ și legal furnizarea de servicii publice de calitate

Programul 3.1.

Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020

Programul 3.2.

Programul Reforma Administrației și Simplificare, Descentralizare și Finanțe Publice

Locale


Adaptarea politicilor şi sistemul de resurse umane la obiectivele şi exigenţele unei administraţii moderne

Programul 4.1.

Dezvoltarea cadrului instituțional și de management al funcției publice

Programul 4.2.

Restructurarea sistemului de formare și perfecționare profesională a funcționarilor din administrația publică astfel încât să fie adaptat

cerințelor actuale ale administrației publice


Îmbunătățirea capacității administrative în vederea îndeplinirii mandatului în domeniile de competență

Programul 5.1. Creșterea eficienței și eficacității activității MDRAP

12

III. Structurile responsabile cu implementarea programelor bugetare incluse în Planul Strategic Instituțional

Obiectivul strategic 1 – Imbunătățirea cadrului unic de planificare, reglementare și control în domeniul dezvoltării regionale, dezvoltării urbane, coeziunii teritoriale, locuirii și a cooperării teritoriale europene

Programul 1.1. Asigurarea cadrului de planificare strategică și operațională și de reglementare adecvat

Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură

Programul 1.2. Creșterea calității locuirii la nivel național Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură

Agenția Națională pentru Locuințe

Programul 1.3. Cadastru și Carte funciară Agenția Națională de Cadastru și Publicitate imobiliară

Programul 1.4. Reglementare, monitorizare și control servicii comunitar de utilități publice

ANRSC - Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice

Programul 1.5. – Control de stat în construcții Inspectoratul de Stat în Construcții

Programul 1.6. Programul de implementare a Cooperării Teritoriale Europene în România

Direcția Generală Cooperare Teritorială Europeană

Obiectivul strategic 2 – Asigurarea echipării teritoriului pentru îmbunătățirea accesului populației la servicii de bază și creșterea activității economice

Programul 2.1. Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020

Direcția Generală Programul Operațional Regional

Programul 2.2. Programul Național de Dezvoltare Locală Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură

Programul 2.3. Construcții de interes public și social Compania Națională de Investiții – CNI S.A.

Obiectivul strategic 3 – Îmbunătățirea eficienței, eficacității și integrității activității autorităților publice centrale și locale pentru a susține administrativ și legal furnizarea de servicii publice de calitate

Programul 3.1. Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020

Direcția Generală Programe Europene Capacitate Administrativă

Programul 3.2. Programul Reforma Administrației și Simplificare, Descentralizare și Finanțe Publice Locale

Direcția Generală Administrație Publică

Obiectivul strategic 4 – Adaptarea politicilor şi sistemului de resurse umane la obiectivele şi exigenţele unei administraţii moderne

Programul 4.1. Dezvoltarea cadrului instituțional și de management al funcției publice

Agenția Națională a Funcționarilor Publici

Programul 4.2. Restructurarea sistemului de formare și perfecționare profesională a funcționarilor din administrația

publică astfel încât să fie adaptat cerințelor actuale ale administrației publice

Institutul Național de Administrație

Obiectivul strategic 5 – Îmbunătățirea capacității administrative în vederea îndeplinirii mandatului în domeniile de competență


Direcția Generală Management Financiar, Resurse Umane și Administrativ

Serviciul Comunicare Direcția Generală Juridică, Relația cu Parlamentul și AfacerI

Europene Direcția Generală Achiziții

Serviciul Audit Public Intern Direcția integritate bună guvernare și politici publiceDGDRI

- Cooperare informală coeziune teritorială și dezvoltare urbană

13

1. STADIUL IMPLEMENTARII PSI

Planul Strategic Instituțional al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru perioada 2019-2022 ţine cont de schimbările produse la nivelul documentelor programatice precum şi de noile priorităţi guvernamentale în domeniul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene și de investiții, dar, cu mici modificări, păstrează obiectivele strategice asumate anterior.

Modificarea centrală vizează o redimensionare a PSI prin agregarea unor Programe Bugetare și consolidarea documentului la nivelul a 5 Obiective Strategice cheie. Modificarea este realizată mai ales în urma unei modificări importante în structura instituțională, reflectată prin înlăturarea mandatelor fostului Minister al Fondurilor Europene, care a devenit în 2018 din nou minister de sine stătător. O a doua sursă de revizuire este o implicare tot mai bună a structurilor cheie în procesul de planificare, element care a condus la structura prezentă.

Astfel, Planul Strategic Instituțional 2019-2022 al MDRAP reprezintă o revizuire a planului elaborat pentru perioada 2017-2020 și continuă obiectivele instituționale asumate în domeniile de mandat; de asemenea, prezintă programe și măsuri clare (inclusiv bugete) necesare pentru atingerea acestor scopuri pe termen mediu, precum și un cadru de evaluare a performanței, pentru a estima progresul, în raport cu aceste obiective.

Astfel, structura de obiective a PSI MDRAP, include:

- Îmbunătățirea cadrului unic de planificare, reglementare și control în domeniul dezvoltării regionale, dezvoltării urbane, coeziunii teritoriale, locuirii și a cooperării teritoriale europene

- Asigurarea echipării teritoriului pentru îmbunătățirea accesului populației la servicii de bază și creșterea activității economice

- Îmbunătățirea eficienței, eficacității și integrității activității autorităților publice centrale și locale pentru a susține administrativ și legal furnizarea de servicii publice de calitate

- Adaptarea politicilor şi sistemul de resurse umane la obiectivele şi exigenţele unei administraţii moderne

- Îmbunătățirea capacității administrative în vederea îndeplinirii mandatului în domeniile de competență

14

2. CONTEXT

1. Situația actuală a sectorului în România prin raportare la situația globală și europeană și nevoi naționale (informații extrase din Anexa 4.3.2. - Evaluarea mediului extern)

1.1. Contextul european:

• Actualizarea cadrului strategic pentru implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă - conformitatea inclusiv cu RGPD ce este în vigoare din 25 mai 2019;

• Atenție pentru zonele rămase în urmă - probabil zonele au fost identificate în baza unor analize – ce au implicat prelucrarea de date (atât a experților evaluatori cât și a persoanelor din zonă)

• Multilevel governance;

• Susținerea cooperării și abordarea pe zone funcționale - cooperarea presupune existența unor comunicări, a semnării unor parteneriate ce au componentă de RGPD: simpla transmitere a unui email reprezintă o prelucrare de date; transmiterea unui mail pe o adresa de yahoo, google reprezintă chiar un transfer de date către state terțe). Semnarea unui protocol înseamnă și stabilirea relației între semnatari (operator – persoană împuternicită, operatori asociați).

• Risc de neîndeplinire a obligațiilor comunitare (infringement) în anumite domenii (de ex. apă și apă uzată) - inclusiv nerespectarea RGPD-ului aduce amenzi semnificative

• Dificultăți specifice în procesul de cooperare transfrontalieră cu statele non-membre ale UE - cooperarea presupune existenta unor comunicări, a semnării unor parteneriate – ce au componentă de RGPD (simpla transmitere a unui email reprezintă o prelucrare de date. Transmiterea unui mail pe o adresa de yahoo, google reprezintă chiar un transfer de date către state terțe). Semnarea unui protocol înseamnă și stabilirea relației între semnatari (operator – persoană împuternicită, operatori asociați). Fiind state non – membre UE trebuie stabilite niste criterii clare, avînd în vedere că un simplu mail reprezintă o prelucrare de date cu caracter personal către un stat tert.

• Schimbări legislative frecvente, lipsa unei sistematizări a legislației, lacune legislative din anumite domenii, probleme de corelare cu legislația europeană.

1.2. Contextul național:

• Frecvența crescută a modificărilor arhitecturii instituționale și a schimbărilor conducerii instituțiilor din administrația centrală;

• Lipsa dialogului interinstituțional, fragmentare administrativă;

• Nivel de salarizare scăzut în sectorul public și deficitul de personal;

• Circuitul dificil al informației și documentelor între diferite instituții;

• Dificultăți specifice în procesul de cooperare transfrontalieră cu statele non-membre ale UE;

• Proces incomplet de descentralizare – mandate cu resurse insuficiente;

• Capacitatea administrativă redusă (resurse financiare, umane) la nivelul APL;

• Lipsa stimulentelor pentru înnoirea resursei umane din administrația publică;

• Gradul redus de informatizare la nivelul administrației publice;

• Întârzieri în procesul de desemnare/acreditare a Autorităților de Management;

15

• Schimbări legislative frecvente, lipsa unei sistematizări a legislației, lacune legislative din anumite domenii, probleme de corelare cu legislația europeană;

• Manifestarea tot mai accentuată a schimbărilor climatice, care impune măsuri de urgență;

• Nevoi de investiții foarte ridicate în domeniile gestionate (vedeți tabelul de mai jos).

Sector prioritar

(cu “*” sunt indicate sectoarele unde MDRAP are atribuții)

Nevoi de investiții (în mil. Euro)

Alocări din Programe Europene pentru 2014-2020*

Bugetul de stat/județean/local

Împrumuturi

Parteneriat Public – Privat

Deficit de finanțare

Variante de ocolire € 3321 € 1811 € 341 € 1171 - € 0

Drumuri județene* € 6.4132 € 9463 € 1.77410 - - € 3.693

Drumuri comunale* € 4.7284 € 4405 € 3.42810 - - € 4.288

Apă-Canal* € 23.8046 € 3.0147 € 288011 € 1.20012 - € 16.710

Deșeuri* € 35218 € 352 ?

Cadastru* € 1.21319 € 3133 € 90020 € 0

Situri poluate istoric* € 8.50021 € 33822 € 3520 € 8.127

Termoizolare locuințe* € 5.30024 € 1.18723 € 1.006 € 184 € 2.923

Sisteme de termoficare* € 1.00025 € 25026 - - - € 750

Infrastructură turistică* € 65027 € 11923 - - - € 531

Consolidare clădiri risc seismic* € 18028 - - - - € 180

Locuințe publice/sociale* € 4.50029 € 2523 - - - € 4.475

Reabilitare centre istorice* € 1.12530 - - - - € 1.125

Infrastructură socială în zone rurale* (educație, sănătate, cultură, sport)

€ 3.7058 € 5229 € 78811 - - € 2.395

Program de investiții integrate* (inclusiv Planul de Mobilitate) în București*

€ 5.654 € 500 € 5.154 - ? € 0

Programe de investiții integrate (inclusiv Planuri de Mobilitate) în reședințele de județ*

€ 5.97713 € 2.746 € 2.890 - € 251 € 0

Programe de investiții integrate în celelalte municipii (63) și orașe (217)*

€ 3.56813 € 2.61416 € 954 - - € 0

ITI Delta Dunării* € 1.11417 € 1.1141 € 0

1) Master Planul General de Transport al României

2) Date estimate, folosind standardele de cost ale MDRAP pentru reabilitarea/modernizarea drumurilor județene, bazat pe analiza individuală a consiliilor județene în ceea ce privește nevoile județene pentru reabilitarea/modernizarea drumurilor județene.

3) Programul Operațional Regional 2014-2020 – Axa Prioritară 11

4) Valori estimate, folosind standardele de cost ale MDRAP pentru modernizarea drumurilor comunale, pe baza datelor Institutului Național de Statistică privind kilometrii de drumuri comunale de piatră sau pământ

5) Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020

16

2. Context și capabilități instituționale privind dezvoltarea sectorului (informații extrase din Anexa 4. – Analiza mediului intern, Profil Instituțional)

• Funcționarea ministerului și a instituțiilor subordonate în mai multe sedii, deficitul de spații;

• Deficitul și fluctuațiile de personal și supraîncărcarea celui existent;

• Nivelul redus de salarizare în raport cu volumul de lucru, diferențele salariale dintre diferitele structuri interne;

• Participare redusă a personalului la formare profesională continuă;

• Uzura fizică și morală a unor echipamentelor din dotare;

• Durata ridicată a circuitelor interne ale documentelor;

6) Valori estimate din master planurile regionale pe apă-canal

7) Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020

8) Estimări făcute de Banca Mondială pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

9) Programul Operațional Regional 2014-2020, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020

10) Potențiale alocări ale Programului Național de Dezvoltare Locală pe 2014-2020 și potențiale alocări ale consiliilor județene în aceeași perioadă

11) Potențiale alocări ale Programului Național de Dezvoltare Locală pe 2014-2020 și potențiale alocări ale autorităților publice sub-naționale în aceeași perioadă

12) Împrumuturi ce ar putea fi făcute de către companiile regionale de apă

13) Propunere făcută de Banca Mondială pentru Axa 4 a POR 2014-2020

14) Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru București

15) Potențiale alocări de la bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor

16) POR 2014-2020 – estimări

17) Nevoi identificate în programele operaționale europene pe 2014-2020 (POCU, POC, POIM, POR, POCA, POAT, PNDR, POPAM)

18) Nevoi definite în POIM 2014-2020. Nu a fost elaborată o strategie clară pe acest domeniu.

19) Estimări MDRAP

20) Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023

21) Potențiale alocări de la bugetul de stat și bugetele locale

22) Plan Național de Acțiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România

23) POR 2014-2020

24) Estimare pornind de la datele de la recensământul din 2011 și folosind standardele de cost pentru reabilitare termică ale MDRAP

25) Circa 50 de SACET funcționale cu peste 1.000 de apartamente, dintre care 8 primesc finanțare nerambursabilă prin POIM. (50 sisteme x 20 mil. Euro/sistem)

26) POIM 2014-2020

27) 41 de stațiuni de interes național x 10 mil. Euro/stațiune + 48 de stațiuni de interes local x 5 mil. Euro/stațiune

28) 15.000 apartamente x 60 mp/ap x 200 Euro/mp

29) 100.000 de locuințe noi pentru 565.000 persoane ce locuiesc în comunități marginalizate pe locuire conform estimărilor Băncii Mondiale

30) 75 orașe cu ansambluri urbane cu peste 50 de clădiri monument-istoric x 15 mil. Euro/oraș

17

• Gradul redus de digitalizare a proceselor interne și existența unui număr mare de baze de date necorelate (de ex. sistemul de arhivă electronică funcționează în paralel cu cel clasic, pe suport de hârtie);

• Lipsa de eficacitate a activității de monitorizare internă a activității (responsabilități, date/indicatori, raportare etc.);

• Gradul ridicat de competență și experiența personalului în toate domeniile de activitate;

• Existența unui sistem de control de management intern cu un set de proceduri de sistem, respectiv operaționale;

• Experiența și succesul în implementarea FES 2007-2023, inclusiv a programelor de cooperare teritorială;

• Lansarea tuturor programelor și a unor apeluri de proiecte cu finanțare din FESI 2014-2020 aferente mandatului MDRAP;

• Conceperea în premieră a unor pachete de măsuri integrate, finanțate din mai multe programe;

• Existența unor proiecte etapizate de amploare (de ex. în domeniul transporturilor și al mediului);

• Buna colaborare a MDRAP cu un număr mare de parteneri sociali și încheierea de parteneriate inter-instituționale în diferite domenii;

• Proiectele cu finanțare nerambursabilă implementate în perioada de programare 2007-2013 pentru dezvoltarea capacității administrative proprii (strategii, studii etc.);

• Atragerea de expertiză externă (BEI, JASPERS, Banca Mondială, servicii de IT etc.);

• Existența unor documente de planificare strategică de calitate în domenii-cheie (SDTR, SNL, SCAP, SIDD Delta Dunării, SNDR, PSI-urile anterioare etc.);

• Buna cooperare a MDRAP cu ADR-urile ca organisme intermediare la nivel regional;

• Inițierea dezvoltării unor instrumente TIC la nivelul instituției, ce pot fi îmbunătățite și folosite în activitatea de monitorizare a activității interne (de ex., semnătură și arhivă electronică etc.).

3. Provocări în sectoarele gestionate de MDRAP:

1) Valorizarea insuficientă a potențialului teritorial al României, de la resurse naturale la obiective de patrimoniu, forță de muncă etc.;

2) Existența unor importante deficiențe de ordin economic și de acces la servicii publice față de media UE, ceea ce conduce la existența unor regiuni întinse cu deficiențe structurale;

3) Accesibilitate scăzută la nivel național și conectivitate scăzută la nivel european, ceea ce conduce la o mobilitate generală redusă;

4) Echipare edilitară deficitară pentru întreaga rețea de localități, ceea ce conduce la o calitate scăzută a locuirii;

5) Caracterul predominant rural al teritoriului național și nivelul scăzut de dezvoltare socio-economică a zonelor rurale aflate la distanțe mari față de centrele urbane și coridoarele de transport;

6) Existența unui număr important de persoane care trăiesc în zone urbane și rurale marginalizate sau dezavantajate din perspectiva capitalului uman, ocupării și/sau locuirii;

7) Vulnerabilitatea ridicată a comunităților la schimbările climatice și la hazarde naturale (de ex. cutremure, inundații);

18

8) Eficiența energetică scăzută a fondului construit și consumul ridicat de energie atât în sectorul public, cât și în cel rezidențial;

9) Capacitatea redusă de planificare a dezvoltării și operațională a autorităților publice locale;

10) Gradul redus de înregistrare a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, corelat cu ponderea redusă a UAT-urilor care au documentații de urbanism și de amenajare a teritoriului actualizate și cu deficitul de personal în domeniul urbanismului;

11) Capacitatea redusă de absorbție a fondurilor europene în rândul anumitor categorii de beneficiari, atât publici, cât și privați, tradusă mai ales în diferențele mari dintre ratele de contractare și cele ale plăților efective, cât și coordonarea și armonizarea insuficientă a acestora cu instrumentele de finanțare de la bugetul de stat.

12) Implementarea măsurilor asumate în contextul îndeplinirii condiționalității ex ante în legătură cu existența unui cadru strategic de politică pentru consolidarea eficienței administrative a statelor membre, inclusiv reforma administrației publice

13) Fragmentare la nivelul administrației – cooperare limitată la nivel orizontal si transversal între instituțiile de la nivel central și local.

4. Priorități ale MDRAP:

1) Asigurarea și funcționarea cadrului strategic la nivel național;

2) Sprijinirea zonelor urbane atractive cu potențial economic, cu potențial de a atrage și păstra capitalul uman înalt calificat, care să acționeze ca motoare de creștere la nivel regional și național;

3) Conectarea zonelor mai puțin dezvoltate la orașele și piețele economice mari pentru asigurarea mobilității teritoriale și a accesului unui număr cât mai mare de locuitori la oportunitățile oferite de zonele urbane dinamice;

4) Susținerea cooperării și a zonelor urbane funcționale - Întărirea relațiilor de cooperare între localitățile din România, precum și la nivel transfrontalier, cu precădere prin sprijinirea zonelor metropolitane și a zonelor urbane funcționale;

5) Asigurarea unei calități a vieții ridicate pentru locuitorii din mediul urban și rural prin asigurarea unei echipări îmbunătățite a teritoriului cu infrastructură de bază și a accesului unui număr cât mai mare de cetățeni la servicii de interes general de calitate;

6) Promovarea incluziunii sociale a grupurilor marginalizate și minoritare, cu accent pe accesul acestora la infrastructura de locuire, la oportunități, servicii și spații publice de calitate;

7) Asigurarea unei creșteri durabile și reziliente la schimbări climatice a comunităților din România, cu precădere prin conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului construit, îmbunătățirea eficienței energetice, a gradului de confort și a calității vieții în marile ansambluri de locuințe colective, precum și reducerea riscului seismic al clădirilor;

8) Îmbunătățirea capacității de management a politicilor de dezvoltare socio-economică și teritorială, cu accent pe înregistrarea cadastrală a proprietăților, asigurarea calității în construcții și furnizarea serviciilor comunitare de utilități publice și pe elaborarea documentelor de amenajare a teritoriului și urbanism, inclusiv a bazelor de date teritoriale;

9) Îmbunătățirea, simplificarea și corelarea cadrului legislativ ce reglementează domeniul administrație publică.

10) Elaborarea și implementarea unor strategii și politici privind resursele umane care să acopere principalele decalaje identificate în acest domeniu

19

Tabelul 1. Provocări și priorități la nivelul sectoarelor gestionate de MDRAP

Provocări Priorități

Dezvoltare regională, urbană, coeziune teritorială

Valorizarea insuficientă a potențialului teritorial al României, de la resurse naturale la obiective de patrimoniu, forță de muncă.;

Existența unor importante deficiențe de ordin economic și de acces la servicii publice față de media UE, ceea ce conduce la existența unor regiuni întinse cu deficiențe structurale;

Accesibilitate scăzută la nivel național și conectivitate scăzută la nivel european, ceea ce conduce la o mobilitate generală redusă;

Echipare edilitară deficitară pentru întreaga rețea de localități, ceea ce conduce la o calitate scăzută a locuirii;

Caracterul predominant rural al teritoriului național și nivelul scăzut de dezvoltare socio-economică a zonelor rurale aflate la distanțe mari față de centrele urbane și coridoarele de transport;

Organizarea administrativ-teritorială ineficientă a teritoriului, definirea și funcționarea deficitară a zonelor metropolitane și a zonelor urbane funcționale;

Existența unui număr important de persoane care trăiesc în zone urbane și rurale marginalizate sau dezavantajate din perspectiva capitalului uman, ocupării și/sau locuirii;

Vulnerabilitatea ridicată a comunităților la schimbările climatice și la hazarde naturale (de ex. cutremure, inundații);

Eficiența energetică scăzută a fondului construit și consumul ridicat de energie atât în sectorul public, cât și în cel rezidențial;

Declinul demografic accentuat, implicațiile intensificării fenomenului de migrație externă pentru muncă pe toate planurile

Disparități teritoriale

Fragmentare

Segregare socială

Poluare

Blocaje în trafic

Sprijinirea zonelor urbane atractive cu potențial economic, cu potențial de a atrage și păstra capitalul uman înalt calificat, care să acționeze ca motoare de creștere la nivel regional și național;

Conectarea zonelor mai puțin dezvoltate la orașele și piețele economice mari pentru asigurarea mobilității teritoriale și a accesului unui număr cât mai mare de locuitori la oportunitățile oferite de zonele urbane dinamice;

Asigurarea unei calități a vieții ridicate pentru locuitorii din mediul urban și rural prin asigurarea unei echipări îmbunătățite a teritoriului cu infrastructură de bază și a accesului unui număr cât mai mare de cetățeni la servicii de interes general de calitate;

Promovarea incluziunii sociale a grupurilor marginalizate și minoritare, cu accent pe accesul acestora la infrastructura de locuire, la oportunități, servicii și spații publice de calitate;

Asigurarea unei creșteri durabile și reziliente la schimbări climatice a comunităților din România, cu precădere prin conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului construit, îmbunătățirea eficienței energetice, a gradului de confort și a calității vieții în marile ansambluri de locuințe colective, precum și reducerea riscului seismic al clădirilor;

Îmbunătățirea capacității de management a politicilor de dezvoltare socio-economică și teritorială, cu accent pe înregistrarea cadastrală a proprietăților, asigurarea calității în construcții și furnizarea serviciilor comunitare de utilități publice și pe elaborarea documentelor de amenajare a teritoriului și urbanism, inclusiv a bazelor de date teritoriale;

Întărirea relațiilor de cooperare între localitățile din România, precum și la nivel transfrontalier, cu precădere prin sprijinirea zonelor metropolitane și a zonelor urbane funcționale;

Regenerare urbană

Smart city

Securitate în spațiul public

Evidență teritorială

Mobilitate urbană

20

Administrație publică/Fonduri Europene

Capacitatea redusă de planificare a dezvoltării și operațională a autorităților publice locale;

Gradul redus de înregistrare a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, corelat cu ponderea redusă a UAT-urilor care au documentații de urbanism și de amenajare a teritoriului actualizate și cu deficitul de personal în domeniul urbanismului;

Capacitatea redusă de absorbție a fondurilor europene în rândul anumitor categorii de beneficiari, atât publici, cât și privați, tradusă mai ales în diferențele mari dintre ratele de contractare și cele ale plăților efective, cât și coordonarea și armonizarea insuficientă a acestora cu instrumentele de finanțare de la bugetul de stat.

Implementarea măsurilor asumate în contextul îndeplinirii condiționalității ex ante în legătură cu existența unui cadru strategic de politică pentru consolidarea eficienței administrative a statelor membre, inclusiv reforma administrației publice

Îmbunătățirea, simplificarea și corelarea cadrului legislativ ce reglementează domeniul administrație publică.

Elaborarea și implementarea unor strategii și politici privind resursele umane care să acopere principalele decalaje identificate în acest domeniu

Întărirea capacității de absorbție a fondurilor europene la nivelul beneficiarilor, maximizarea impactului socio-economic al acestora, reducerea birocrației și simplificarea procedurilor la nivelul AM/OI-urilor, precum și o mai bună corelare și armonizare dintre programele cu finanțare europeană și cele cu fonduri de la bugetul de stat.

21

3. MISIUNE ȘI VIZIUNE

Viziunea Ministerului

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice contribuie la dezvoltarea teritorială durabilă a României, concentrată pe intensificarea relațiilor cu Uniunea Europeană, la asigurarea unei administrații publice eficiente, precum și la coordonarea implementării și gestionării fondurilor europene.

Misiunea Ministerului

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) realizează, după caz, împreună cu ministerele de resort, politica guvernamentală în următoarele domenii strategice de activitate: dezvoltare regională, dezvoltare urbană și cooperare teritorială; administrație publică; fonduri europene.

Fiecare dintre aceste domenii strategice presupune mai multe domenii de activitate, și anume:

1. Dezvoltare urbană și regională și cooperare teritorială – coeziune și dezvoltare teritorială, cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională, disciplină în construcții, amenajarea teritoriului, urbanism și arhitectură, locuințe, reabilitarea termică a clădirilor, gestiune și dezvoltare imobiliar-edilitară, lucrări publice, construcții, cadastru și carte funciară;

2. Administrație publică – administrație publică centrală și locală, descentralizare, reformă și reorganizare administrativ-teritorială, fiscalitate și finanțe publice regionale și locale, dialogul cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, dezvoltarea serviciilor publice comunitare, ajutor de stat acordat de autoritățile administrației publice locale, parcuri industriale, gestiunea funcției publice şi a funcționarilor publici, formarea şi perfecționarea personalului din administrația publică.

MDRAP este autoritatea pentru programarea, coordonarea, monitorizarea, și controlul utilizării asistenței financiare nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană pentru programele din domeniile sale de activitate. MDRAP asigură programarea, coordonarea, monitorizarea și controlul utilizării asistenței financiare nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană pentru programele din domeniile sale de activitate. În acest sens, ministerul coordonează managementul financiar și tehnic al programelor și proiectelor de dezvoltare regională, cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională, de dezvoltare a capacității administrative, - finanțate fie de la bugetul de stat, fie prin intermediul altor instrumente de finanțare europeană specifice domeniilor sale de activitate:

- Programul Operațional Regional 2007-2013 și 2014-2020

Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative;

Programe de Cooperare Teritorială Europeană – finanțate prin FEDR, IPA și ENI;

- Programul operațional «Dezvoltarea capacității administrative» 2007-2013 și Programul operațional «Capacitate administrativă» 2014-2020."

22

4. OBIECTIVE STRATEGICE, PROGRAME, MĂSURI ȘI INDICATORI

Obiectivul Strategic 1: Îmbunătățirea cadrului unic de planificare, reglementare și control în domeniul dezvoltării regionale, dezvoltării urbane, coeziunii teritoriale, locuirii și a cooperării teritoriale europene

Primul obiectiv strategic are scopul de a contribui la îmbunătățirea cadrului strategic, de planificare, reglementare și control a dezvoltării regionale și urbane, cooperării teritoriale, evidenței teritoriale (observator teritorial, băncile de date urbane). Acesta se adresează unor nevoi complexe din sfera cadastrului și publicității imobiliare, amenajării teritoriului și urbanismului, calității și disciplinei în construcții, serviciilor comunitare de utilități publice, precum și cooperării teritoriale, care reprezintă în prezent obstacole în calea reducerii decalajelor de dezvoltare față de țările și regiunile din Europa de Vest. Dintre acestea, putem menționa: gradul foarte redus de înregistrare a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară; numărul de documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism cu o vechime mai mare de 10-15 ani și de o calitate îndoielnică; lipsa băncilor de date urbane și a sistemelor informaționale specifice domeniului imobiliar-edilitar, mai ales în ceea ce privește rețelele edilitare; expansiunea teritorială necontrolată a unor așezări, mai ales în zonele metropolitane și periurbane lipsite de documente integrate de planificare spațială; necorelările dintre documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism și de cele de planificare strategică elaborate la diferite niveluri teritoriale; lipsa PATZ regionale și la nivel de zonă metropolitană / zonă urbană funcțională sau ieșirea acestora din perioada de valabilitate; deficitul de specialiști în domeniul arhitecturii și urbanismului la nivelul autorităților publice locale; executarea de lucrări de construcții neautorizate și neverificate; neîndeplinirea/încălcarea diferitelor prevederi din legislația națională cu privire la calitatea construcțiilor, dar și la activitățile de urbanism și amenajarea teritoriului; introducerea pe piață de produse pentru construcții care nu dispun de certificate de performanță, agremente tehnice, depozitate necorespunzător; calitatea precară a unor lucrări de creștere a performanței energetice a clădirilor; riscul de neîndeplinire a unor obligații asumate față de UE și instituțiile financiare europene (de ex. în domeniul apă și apă uzată sau al serviciilor publice de transport); reducerea continuă a numărului de gospodării care beneficiază de energie termică în sistem centralizat și problemele de sustenabilitate ale acestor sisteme; existența unor UAT care nu beneficiază de servicii corespunzătoare de salubrizare, iluminat public și transport în comun; necesitatea de dezvoltare a transportului public metropolitan în jurul centrelor polarizatoare de la nivel național; puterea scăzută de cumpărare a populației și volumul ridicat al creanțelor înregistrate de operatorii din domeniul serviciilor comunitare de utilități publice; asigurarea accesului persoanelor provenind din grupuri vulnerabile la astfel de servicii etc. La nivelul regiunilor transfrontaliere și transnaționale, principalele probleme comune identificate sunt: migrațiune netă negativă, pondere ridicată a populației expuse riscului de sărăcie, capacitate redusă de inovare, performanță economică relativ redusă, mobilitate redusă a forței de muncă, riscuri entropice care amenință ariile protejate, creșterea emisiilor de dioxid de carbon, utilizare redusă a surselor regenerabile de energie și eficiență energetică redusă, capacitate modestă de adaptare la schimbările climatice, lipsa unor măsuri coordonate de prevenire privind managementul dezastrelor, deficiențe ale infrastructurii de transport transfrontalier (rutier, feroviar, fluvial, aerian, intermodal) și utilizarea redusă a potențialului de transport al Dunării, facilități turistice degradate și număr mic de pachete de programe și destinații turistice transfrontaliere, acces redus la servicii de bază în zonele rurale, nivel ridicat al criminalității transfrontaliere, nivel redus de cooperare și lipsa de armonizare a cadrului legislativ / de reglementare.

Programele bugetare subscrise acestui obiectiv specific, precum și măsurile aferente acestora vizează acțiuni complexe, menite să contribuie la eliminarea sau reducerea acestor constrângeri în calea

23

dezvoltării sustenabile a României, precum: asigurarea cadrului strategic, operațional și de reglementare – asigurarea documentațiilor de urbanism la nivelul teritoriului, sistematizarea și codificarea legislației, implementarea SDTR și a strategiilor de sector, asigurarea politicilor publice pentru dezvoltarea regională și urbană, creșterea calității locuirii prin măsuri integrate, înregistrarea sistematică a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară; armonizarea la nivel național, prin intermediul documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism, a politicilor economice, sociale, ecologice și culturale, stabilite la diferite niveluri teritoriale, pentru dezvoltarea eficientă a diferitelor regiuni și întărirea relațiilor economice și sociale dintre acestea, precum și la stabilirea direcțiilor dezvoltării spațiale a localităților urbane și rurale, în acord cu potențialul acestora și cu așteptările cetățenilor; menținerea, prin intermediul eficientizării controlului de stat a calității și a disciplinei în domeniul construcțiilor, urbanismului și amenajării teritoriului, performanței energetice a clădirilor și sistemelor de încălzire și climatizare, autorizării executării lucrărilor de construcții, supravegherii pieței produselor pentru construcții și avizării documentațiilor tehnico-economice pentru investițiile finanțate din fonduri publice; accelerarea, prin activitățile de reglementare, monitorizare și control, a dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice pentru atingerea conformității cu prevederile legislației UE aplicabile acestor servicii și pentru creșterea gradului de absorbție a resurselor de finanțare din fonduri comunitare. Programele de cooperare teritorială vizează realizarea de intervenții integrate cu caracter transfrontalier în vederea exploatării potențialului comun și abordării provocărilor comune. Principalele domenii vizate de cooperare sunt protejarea și utilizarea eficientă a valorilor și resurselor comune, creșterea accesibilității transfrontaliere, creșterea ocupării forței de muncă, promovarea inovării, transferului tehnologic și spiritului antreprenorial, îmbunătățirea serviciilor de prevenție și sănătate și a celor de educație, prevenirea riscurilor și gestionarea dezastrelor, promovarea adaptării și atenuării schimbărilor climatice, creșterea eficienței energetice, prevenirea și combaterea criminalității la frontieră, promovarea cooperării între instituții și cetățeni, elaborarea unor studii / strategii / planuri de acțiune / planuri de management comune, acțiuni de schimb de bune practici, organizarea de seminarii, instruiri, ateliere în vederea creșterii gradului de conștientizare a populației privind aspectele vizate de programele CET, precum și dezvoltarea unor politici, instrumente, servicii și investiții de tip „pilot”, care să răspundă nevoilor și provocărilor transnaționale.

24

Figura 2. Obiectivul Strategic 1: Structura

Obiectivul Strategic 1: Îmbunătățirea cadrului strategic, de reglementare și control în domeniul dezvoltării regionale și a cooperării teritoriale europene

Programul 1.1. Asigurarea cadrului de planificare

strategică și operațională și

de reglementare

adecvat

Programul 1.2. Creșterea

calității locuirii

Programul 1.3. Cadastru și

Carte funciară

Programul 1.4. Reglementare, monitorizare și control servicii comunitare de utilități publice

Programul 1.5. Controlul de

stat în construcții

Programul 1.6. Programul de implementare

a Coperării Teritoriale

Europene în România

Măsuri Programul 1.1.

M 1.1.1.1 Asigurarea

cadrului strategic de dezvoltare a teritoriului

național și de renovare a

fondului construit M 1.1.1.2

Formularea şi implementarea

politicilor publice de dezvoltare urbană şi

teritorială în vederea

dezvoltării durabile a

teritoriului în context

național şi european M 1.1.2.1

Finanțarea adecvată a

elaborării/actualizării fondului

de documentații

specifice amenajării

teritoriului și urbanismului

Măsura 1.1.3.1. Sistematizarea

cadrului legislativ în domeniul

Măsuri Programul 1.2. Măsura 1.2.1.1.

Reducerea riscului seismic în clădirile de

locuințe Măsura 1.2.2.1.

Realizarea de îmbunătățiri

capitale la clădirile de

locuințe multifamiliale,

inclusiv de regenerare a

spațiilor publice

aferente acestora

Măsura 1.2.1.2. Elaborarea

unui program național pentru

reabilitarea clădirilor şi cartierelor

istorice Măsura 1.2.1.3. Reabilitarea și revitalizarea cartierelor

rezidențiale și a celor din marile ansambluri de

locuit Măsura 1.2.1.4.

Reabilitarea sistemelor

centralizate de termoficare (Programul

„Termoficare

Măsuri Programul 1.3. Măsura 1.3.1.1.

Înregistrarea sistemică a imobilelor

Măsura 1.3.1.2. Activități de

geodezie, cartografie, topografie și

fotogrammetrie

Măsura 1.3.1.3. Activități de informare și

conștientizare a publicului

Măsura 1.3.1.4. Dezvoltarea și mentenanța sistemelor

informatice Măsura 1.3.1.5.

Conversia în format digital a documentelor

analogice Măsura 1.3.1.6.

Achiziția de tehnică de

calcul și stocare Măsura 1.3.1.7.

Alte activități ce decurg din

derularea Programului

național

Măsuri Programul 1.4. Măsura 1.4.1.1. Reglementare sectorială la

nivel terțiar cu caracter

obligatoriu în domeniul serviciilor

comunitare de utilități publice

(conform prevederilor Art. 20 alin. 1

lit. A din Legea nr. 51/2006, republicată).

Măsura 1.4.1.2. Licențierea

furnizorilor de servicii

comunitare de utilități publice, potrivit sferei

sale de reglementare

Măsura 1.4.1.3. Avizarea

prețurilor și tarifelor pentru

serviciile comunitare de

utilitate publică,

conform sferei sale de

competență Măsura 1.4.1.4. Monitorizarea

pieței serviciilor

Măsuri Programul 1.5. Măsura 1.5.1.1. Eficientizarea

controlului statului în domeniul calității în

construcții prin creșterea

numărului de controale și unificarea actelor de

control Măsura 1.5.1.2. Eficientizarea

controlului statului în domeniul

performanței energetice a clădirilor prin

creșterea numărului de

controale Măsura 1.5.1.3. Eficientizarea

controlului statului în domeniul

urbanismului, amenajării

teritoriului și respectării

disciplinei de autorizare și executare a lucrărilor de

construcții prin creșterea

numărului de controale

Măsuri Programul 1.6. Măsura 1.6.1.1. Implementarea

Programului Interreg V-A

România-Bulgaria

Măsura 1.6.1.2. Implementarea

Programului Interreg V-A

România-Ungaria


Programului Interreg-IPA de

cooperare transfrontalieră România-Serbia

Măsura 1.6.1.4.Implem

entarea Programului Operațional

Comun România-

Ucraina 2014-2020


Programului Operațional

Comun România-Republica

Moldova 2014-2020


Programului Operațional

25

amenajării teritoriului,

urbanismului și construcțiilor

cu scopul asigurării unui sistem unitar,

coerent, ierarhizat şi

operațional de acte

normative) M 1.1.4.1

Adaptarea la contextului

actual al dezvoltării

teritoriale a instrumentelor

de acțiune publică aflate la

dispoziția administrației

publice M 1.1.4.2.

Îmbunătățirea programelor naționale cu

finanțare de la bugetul de stat

prioritare în domeniul amenajării teritoriului,

urbanismului, gestiunii

imobiliar – edilitare

2006-2020 – Căldură și confort”

Măsura 1.2.2.1. Identificarea de

soluții de relocare pentru

așezările informale

expuse hazardurilor naturale și antropice

Măsura 1.2.2.2. Acordarea de

vouchere pentru

închirierea unor locuințe

Măsura 1.2.2.3. Sprijinirea

realizării de locuințe - Utilizarea

parteneriatelor de tip PPP sau construire – exploatare –

transfer.

comunitare de utilități publice Măsura 1.4.1.5. Monitorizarea/

controlul modului de

respectare și de conformare la legislația și

reglementările din domeniul

serviciilor comunitare de utilități publice Măsura 1.4.1.6. Măsuri-suport

pentru asigurarea

implementării eficiente a

programului de către ANRSC

Măsura 1.5.1.4. Avizarea lucrărilor publice și

eliberarea de acorduri

Măsura 1.5.1.5. Participarea în

comisiile de recepție la terminarea lucrărilor

Măsura 1.5.2.1. Eficientizarea

controlului statului asupra

operatorilor economici din

domeniul materialelor

pentru construcții prin

creșterea numărului de controale și unificarea actelor de

control Măsura 1.5.2.2.

Autorizarea laboratoarelor

de analiză și încercări în

activitatea de construcții

Măsura 1.5.3. Autorizarea

diriginților de șantier și a

responsabililor tehnici cu execuția

Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020


în România a Programului transnațional

”Dunărea” 2014-2020


în România a Programului de

cooperare interregională

INTERREG EUROPE Măsura

1.6.2.3.Implementarea în România a

Programului de cooperare URBACT III



cooperare transfrontalieră

ENI Ungaria-Slovacia-România-

Ucraina 2014-2020



cooperare ESPON 2020

26

Figura 3. Obiectivul Strategic 1: Impacturi și Rezultate

Impacturi

II. 1.1 Ponderea unităților administrativ-teritoriale cu o creștere a Indicelui de Dezvoltare Teritorială

II. 1.2 Scăderea ponderii populației care trăiește în zone defavorizate din perspectiva locuirii

II. 1.3 Scăderea numărului de clădiri de locuit încadrate în clasa de risc seismic I

II. 1.4 Creșterea suprafeței medii locuibile per locuitor

II 1.5: Ponderea numărului de imobile înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară

II. 1.6 Ponderea UAT-urilor cu documentații de urbanism în termenul legal de valabilitate

II 1.7: Numărul de localități cu servicii de utilități publice organizate

II 1.8: Scăderea duratei medii de conectare la utilități a populației și a firmelor private

II 1.9: Scăderea duratei medii de obținere a unei autorizații de construcție

II 1.10: Scăderea duratei medii de înregistrare a proprietății

II 1.11: Intervenții finanțate prin programele de cooperare teritorială europeană cu impact transfrontalier

Rezultate

R 1.1.1. Asigurarea cadrului pentru dezvoltarea teritorială a României Actualizarea continuă a SDTR conform prevederilor legale

R 1.1.2. Îmbunătățirea planificării spațiale la nivelul teritoriului național:

Strategii/documentații de AT pentru zone urbane funcționale de la 0 în 2018 la 20 în 2022

Implementarea băncilor de date urbane la nivelul a minim 150 de municipii și orașe până în anul 2022

R 1.1.3. Asigurarea cadrului legislativ sistematizat si optimizat în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului si construcțiilor: cadru legislativ sistematizat si optimizat prin elaborarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului si construcțiilor

R 1.2.1. Refacerea rezistenței la cutremur a clădirilor rezidențiale nesigure din punct de vedere structural: Consolidarea a minim 8.500 de locuințe aflate în clasa I de risc seismic până în anul 2022;

R 1.2.2. Îmbunătățirea calității fondului locativ și a cartierelor vechi (inclusiv a centrelor istorice), prin măsuri de creștere a eficienței energetice, de consolidare și de regenerare a spațiilor publice adiacente: Creșterea calității locuirii pentru minim 130.000 de persoane până în anul 2022;

R 1.2.3. Îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru categoriile cu venituri reduse și vulnerabile: Scăderea numărului de persoane care trăiesc în zone urbane și rurale dezavantajate din perspectiva locuirii cu minim 25% până în anul 2022;

R 1.2.4. Creșterea fondului de locuințe publice: Creșterea numărului de locuințe publice cu minim 35.000 până în anul 2022.

R 1.3.1 Dezvoltarea sistemului integrat de cadastru și carte funciară, cu următoarele rezultate:

Realizarea înregistrării tuturor imobilelor din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, prin finanțarea înregistrării sistematice din venituri proprii ale ANCPI și din fonduri externe nerambursabile prin POR 2014- 2020

R 1.4.1. Creșterea accesului populației la servicii de utilități publice de calitate organizate: Creșterea cu minim 25% a UAT care au organizate servicii comunitare de utilități publice, până în anul 2022

R 1.5.1. Supravegherea calității produselor utilizate în domeniul construcțiilor:

Menținerea permanentă a nivelului de calitate al produselor pentru construcții introduse pe piața autohtonă, prin creșterea numărului de controale.

R 1.5.2. Autorizarea diriginților de șantier și a responsabililor tehnici cu execuția.

27

Creșterea numărului de specialiști autorizați în domeniul calității construcțiilor: Autorizarea a minim 3.500 de specialiști (diriginți de șantier și RTE) până în anul 2022

R 1.6.1 Asigurarea unui grad de absorbție ridicat la nivelul programelor de cooperare transfrontalieră pentru care MDRAP este Autoritate de Management: Atingerea unui grad de absorbție de 85% până în anul 2022

R 1.6.2 Implementarea în România a programelor de cooperare teritorială europeană pentru care România îndeplinește rol de Autoritate Națională : 100% Acțiuni de comunicare implementate pentru susținerea beneficiarilor români în elaborarea și implementarea proiectelor.

Tabelul 2. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar

Bugetul pe programe al Obiectivului Strategic

Total (mii RON)

Total valoare/an (mii RON)

2019 2020 2021 2022

P 1.1 Asigurarea cadrului de planificare

strategică și operațională și de reglementare adecvat

203.040 92.893 30.163 34.684 45.300

P 1.2 Creșterea calității locuirii la nivel

național 2.016.874 290.176 552.601 582.307 591.791

P 1.3 Cadastru și Carte funciară 5.737.409 1.493.298 1.493.298 1.257.514 1.493.298

P 1.4 Reglementare, monitorizare și control servicii comunitare de

utilități publice 58.742 14.686 14.686 14.686 14.686

P 1.5 Controlul de stat în construcții 413.545 103.384 103.384 103.384 103.393

P 1.6 Programul de implementare a

Cooperării Teritoriale în România 3.407.626 397.374 1.217.356 1.002.570 790.326

Total OS 1 11.837.237 2.391.811 3.411.488 2.995.145 3.038.794


Justificare: Programul asigură furnizarea funcțiunilor MDRAP privind planificarea strategică și operațională și reglementarea la armonizarea la nivelul întregului teritoriu național a politicilor economice, sociale, ecologice și culturale, stabilite la diferite niveluri teritoriale, pentru dezvoltarea eficientă a diferitelor regiuni și întărirea relațiilor economice și sociale dintre acestea, precum și la stabilirea direcțiilor dezvoltării spațiale a localităților urbane și rurale, în acord cu potențialul acestora și cu așteptările cetățenilor. Practic, acest program reunește activitatea de planificare și reglementare la nivelul Ministerului, incluzând aici documentele de planificare strategică (SDTR, Dimensiunea teritorială 2014-2020, Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării, MARSPLAN, etc) și activitățile și programele pe care MDRAP le gestionează deja în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, precum elaborarea și actualizarea PATN, PATR, RGLU, avizarea de proiecte de acte normative în domeniu, asigurarea corelării politicilor de la nivel central, regional și local cu acestea, avizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, sprijinirea autorităților publice locale în elaborarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism, simplificarea legislației și codificarea acesteia, asigurarea datelor la nivel urban pentru dezvoltare și planificare, funcționarea Observatorului Teritorial, asigurarea existenței instrumentelor necesare pentru dezvoltare regională și urbană și coeziune teritorială. Nevoile de dezvoltare cărora li se adresează acest program bugetar

28

sunt complexe și cuprind, printre altele: numărul mare de UAT-uri care au documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism cu o vechime mai mare de 10-15 ani și de o calitate necorespunzătoare, inclusiv din cauza lipsei resurselor financiare pentru actualizarea acestora; lipsa băncilor de date urbane și a sistemelor informaționale specifice domeniului imobiliar-edilitar; expansiunea necontrolată a unor așezări, mai ales în zonele metropolitane și periurbane lipsite de documente integrate de planificare spațială; necorelările dintre documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism și de cele de planificare strategică (strategii, planuri sectoriale etc.) elaborate la diferite niveluri teritoriale; lipsa planurilor de amenajare teritoriala zonale, regionale și la nivel de zonă metropolitană / zonă urbană funcțională sau ieșirea acestora din perioada de valabilitate; deficitul cronic de specialiști în domeniul arhitecturii și urbanismului la nivelul autorităților publice locale.

Obiective: Programul 1.1 urmărește să atingă următoarele rezultate până la orizontul anului 2022:

(1.1.1.) Asigurarea cadrului pentru dezvoltarea teritorială a României (coordonare, monitorizare, actualizare): Actualizarea continuă a SDTR conform prevederilor legale;

(1.1.2.) Îmbunătățirea planificării spațiale la nivelul teritoriului regional, județean și local și dezvoltarea sistemelor informaționale din domeniul imobiliar-edilitar și a băncilor de date urbane:

Strategii/documentații de AT pentru zone urbane funcționale de la 0 în 2018 la 20 în 2022

Implementarea băncilor de date urbane la nivelul a minim 150 de municipii și orașe până în anul 2022.

(1.1.3.) Asigurarea cadrului legislativ sistematizat si optimizat în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului si construcțiilor: cadru legislativ sistematizat si optimizat prin elaborarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului si construcțiilor

(1.1.4.) Dezvoltarea instrumentelor moderne şi funcționale de management al teritoriului

Descriere: Acest program bugetar va finanța diferite măsuri care vizează îmbunătățirea planificării spațiale în scopul unei dezvoltări echilibrate la toate nivelurile teritoriale și a armonizării diferitelor politici sectoriale de dezvoltare. Acestea sunt derulate și în prezent de către MDRAP, prin DGDRI. Intervențiile propuse spre finanțare sunt: asigurarea politicilor publice necesare furnizării sectoarelor din mandatul Ministerului (dezvoltare regională, urbană, coeziune teritorială, evidență teritorială, cadastru, locuire, construcții, servicii de utilități publice), finalizarea procesului de actualizare a documentațiilor de amenajare a teritoriului național și de armonizare a acestora cu diferitele strategii elaborate la nivel național; sprijinirea autorităților locale pentru elaborarea de documentații de amenajare a teritoriului și urbanism la nivel regional, județean, metropolitan / de zonă urbană funcțională, local și de zone protejate sau cu un anumit specific teritorial; extinderea sistemului informațional din sfera imobiliar-edilitară și a băncilor de date urbane; simplificarea legislației și crearea de instrumente pentru managementul la nivel teritorial.

Factori de succes: Implementarea cu succes a Programului implică o serie de măsuri similare cu cele propuse pentru alte programe cu finanțare de la bugetul de stat. Printre acestea se numără: adoptarea Strategiilor cu impact major în sector: SDTR, Strategia Națională a Locuirii Coduri – urbanism, amenajare teritoriu; formarea personalului DGDRI cu atribuții în politici publice, managementul programului, continuarea consolidării criteriilor transparente și stabile de ordonare după prioritate a investițiilor, stabilirea unor alocări financiare clare, angajamente financiare multianuale pentru proiecte pe modelul PNDL, creșterea numărului de angajați din domeniul arhitecturii și urbanismului la nivelul autorităților publice locale, creșterea capacității autorităților publice locale de a asigura punerea în aplicare a documentațiilor de urbanism elaborate, definirea clară a zonelor metropolitane / a zonelor urbane funcționale și acordarea de sprijin acestora pentru dezvoltarea de proiecte integrate de interes comun etc.

29

Tabelul 3. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.1

1.1.1. Asigurarea cadrului pentru dezvoltarea teritorială a României (coordonare, monitorizare, actualizare)

Măsura 1.1.1.1 Asigurarea cadrului strategic de dezvoltare a teritoriului național și de renovare a fondului construit

Măsura 1.1.1.2 Formularea şi implementarea politicilor publice de dezvoltare urbană şi teritorială în vederea dezvoltării durabile a teritoriului în context național şi european

1.1.2. Îmbunătățirea planificării spațiale la nivelul teritoriului regional, județean și local și dezvoltarea sistemelor informaționale din domeniul imobiliar-edilitar și a băncilor de date urbane

Măsura 1.1.2.1 Finanțarea adecvată a elaborării/actualizării fondului de documentații specifice amenajării teritoriului și urbanismului

Măsura 1.1.2.2 Dezvoltarea și extinderea sistemului informațional specific domeniului imobiliar-edilitar și a băncilor de date urbane

Măsura 1.1.2.3 Finanțarea elaborării PUG și a regulamentelor locale de urbanism aferente (RLU)

Măsura 1.1.2.4 Sprijinirea UAT-urilor în vederea elaborării / actualizării documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice (situri UNESCO și centre istorice)

Măsura 1.1.2.5 Sprijinirea UAT-urilor în vederea elaborării / actualizării hărților de risc natural și a planurilor de risc detaliat pentru alunecările de teren

1.1.3. Asigurarea cadrului legislativ sistematizat si optimizat în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului si construcțiilor

Măsura 1.1.3.1. Sistematizarea cadrului legislativ în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor cu scopul asigurării unui sistem unitar, coerent, ierarhizat şi operațional de acte normative

1.1.4. Dezvoltarea instrumentelor moderne și funcționale de management al teritoriului

Măsura 1.1.4.1 Adaptarea la contextului actual al dezvoltării teritoriale a instrumentelor de acțiune publică aflate la dispoziția administrației publice

Măsura 1.1.4.2. Îmbunătățirea programelor naționale cu finanțare de la bugetul de stat prioritare în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, gestiunii imobiliar – edilitare

Programul 1.2. Creșterea calității locuirii la nivel național

Justificare: Propunerea de program bugetar își propune să sprijine măsurile și instrumentele care să conducă la asigurarea accesului la condiții de locuire adecvate pentru toate categoriile de persoane. Acesta reunește o serie de programe aflate în curs de implementare de către MDRAP sau ANL și este coerent cu propunerile incluse în proiectul de Strategie Națională a Locuirii, aflată în proces de consultare publică la momentul elaborării PSI. Nevoile de dezvoltare cărora li se adresează acest program bugetar sunt: calitatea foarte redusă a locuirii, în context european; ponderea ridicată a familiilor cu costuri ridicate de locuire; suprafața medie locuibilă foarte mică; calitatea slabă a fondului locativ existent (suprapopulare, administrarea neadecvată a clădirilor); riscul seismic extins și eșecul schemelor publice de consolidare a clădirilor expuse acestui risc; locuințe neadecvate pentru grupurile sărace și vulnerabile; ineficiența pieței de locuințe; cadrul legal și instituțional limitativ, inclusiv o serie de abordări strategice ineficiente în ceea ce privește asistența din sectorul locuințelor publice (subvențiile nu sunt direcționate către persoanele sărace; programele nu sunt îndreptate către nevoile beneficiarilor, sunt fragmentate și se suprapun; schemele de tip Bauspar nu și-au atins scopul inițial; nu există stimulente pentru construirea sau întreținerea locuințelor sociale; fondul de locuințe publice existent este sub-utilizat, prost întreținut și există un fenomen de transformare in ghetouri a acestora; calitatea precară a unor lucrări de reabilitare termică a blocurilor; slaba conștientizare publică cu

30

privire la beneficiile lucrărilor de eficientizare energetică; capacitatea tehnică redusă în domeniul eficienței energetice etc.).


(1.2.1.) Refacerea rezistenței la cutremur a clădirilor rezidențiale nesigure din punct de vedere structural: Consolidarea a minim 8.500 de locuințe aflate în clasa I de risc seismic până în anul 2022;

(1.2.2.) Îmbunătățirea calității fondului locativ și a cartierelor vechi (inclusiv a centrelor istorice), prin măsuri de creștere a eficienței energetice, de consolidare și de regenerare a spațiilor publice adiacente: Creșterea calității locuirii pentru minim 130.000 de persoane până în anul 2022;

(1.2.3.) Îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru categoriile cu venituri reduse și vulnerabile: Scăderea numărului de persoane care trăiesc în zone urbane și rurale dezavantajate din perspectiva locuirii cu minim 25% până în anul 2022;

(1.2.4.) Creșterea fondului de locuințe publice: Creșterea numărului de locuințe publice cu minim 35.000 până în anul 2022.

Descriere: Acest program bugetar va finanța diferite măsuri și programe care au ca scop asigurarea condițiilor adecvate de locuire până la orizontul anului 2030. Acestea vor cuprinde atât programe noi, cât și o parte dintre programele existente, derulate în prezent de MDRAP și ANL, în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale a Locuirii. Intervențiile propuse spre finanțare sunt: continuarea programului „Prima Casă”, pentru plata TVA la achiziționarea unei locuințe; identificarea, (re)evaluarea clădirilor în grupe de risc seismic și derularea lucrărilor propriu-zise de consolidare sau de demolare și reconstruire a acestora; asigurarea de locuințe temporare pentru ocupanți pe durata lucrărilor de consolidare; furnizarea de asistență financiară autorităților publice pentru întreținerea și îmbunătățirea propriilor clădiri; modernizarea completă a clădirilor de locuit multifamiliale – inclusiv termoizolarea pereților, acoperișurilor, ușilor / ferestrelor, spațiilor comune, îmbunătățirea sistemelor de termoficare, modernizări legate de racordarea la utilități, reparații structurale / de îmbunătățire a aspectului, instalarea de contoare etc.; acordarea de subvenții pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor de locuit monofamiliale; îmbunătățirea calității clădirilor și a centrelor istorice, inclusiv prin achiziționarea de imobile de către autoritățile publice și executarea de lucrări de restaurare a fațadelor; revitalizarea și refuncționalizarea spațiilor urbane din cartiere, inclusiv dezvoltarea de proiecte pe terenurile industriale dezafectate („brownfield”) și pe parcele mici, neocupate din intravilan; acordarea de subvenții pentru locuire și energie familiilor sărace și vulnerabile; implementarea de programe locale de îmbunătățire a locuirii pentru persoanele sărace; construirea de noi locuințe publice și private prin intermediul PPP-urilor și al AD-urilor; înființarea cooperativelor de locuințe; oferirea de subvenții / vouchere pentru închirierea de locuințe.

Factori de succes: Implementarea cu succes a programului bugetar care vizează domeniul „Locuire” implică o serie de măsuri care au fost deja propuse în rapoartele pregătite de Banca Mondială pentru MDRAP și în Strategia Națională a Locuirii, precum: reforma legislativă și instituțională din domeniul locuirii (armonizarea prevederilor privind proprietatea asupra locuințelor, clarificarea atribuțiilor diferitelor autorități ale administrației publice centrale și locale, a definirii tipurilor de locuințe și a criteriilor de acces la locuințele publice, actualizarea standardelor minimale privind locuințele publice), cu accent pe definirea unei singure categorii de locuințe publice, a comasării diferitelor programe de finanțare dedicate locuirii și gestionate de MDRAP, precum și trecerea acestora în administrarea ANL; reglementarea unui sistem de colectare periodică a datelor de către MDRAP în vederea fundamentării viitoarelor politici în domeniul locuirii; corelarea măsurilor cu privire la eficiența energetică cu cele privind consolidarea clădirilor; reglementarea proiectelor de regenerare urbană pe situri „brownfield” și pe parcele mici neocupate din intravilan; înființarea cooperativelor de locuințe și stimularea utilizării instrumentelor private, precum PPP-ul, pentru construcția de locuințe;

31

direcționarea cu prioritate a asistenței publice către categoriile sărace și vulnerabile; stoparea vânzării de locuințe ANL; introducerea de noi programe de finanțare pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, consolidarea și eficientizarea energetică a clădirilor de locuit monofamiliale, sprijinirea autorităților publice pentru combaterea insalubrității locuințelor etc.


1.2.1. Refacerea rezistenței la cutremur a clădirilor rezidențiale nesigure din punct de vedere structural

Măsura 1.2.1.1. Reducerea riscului seismic în clădirile de locuințe

1.2.2. Îmbunătățirea calității fondului locativ și a cartierelor vechi (inclusiv a centrelor istorice), prin măsuri de creștere a eficienței energetice, de consolidare și de regenerare a spațiilor publice adiacente

Măsura 1.2.2.1. Realizarea de îmbunătățiri capitale la clădirile de locuințe multifamiliale, inclusiv de regenerare a spațiilor publice aferente acestora

Măsura 1.2.2.2. Reabilitarea locuințelor istorice aflate în proprietate privată

Măsura 1.2.2.3. Reabilitarea și revitalizarea cartierelor rezidențiale istorice și a celor din marile ansambluri de locuit

Măsura 1.2.2.4. Reabilitarea sistemelor centralizate de termoficare (Programul „Termoficare 2006-2020 – Căldură și confort”

1.2.3. Îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru categoriile cu venituri reduse și vulnerabile

Măsura 1.2.3.1. Modernizarea așezărilor informale și construirea / îmbunătățirea locuințelor din zonele urbane și rurale

Măsura 1.2.3.2. Acordarea de vouchere pentru închirierea unor locuințe

Măsura 1.2.3.3. Sprijinirea realizării de locuințe accesibile ca preț de către sectorul privat

1.2.4. Creșterea fondului de locuințe publice

Măsura 1.2.4.1. Extinderea stocului de locuințe publice

Programul 1.3. Cadastru și Carte Funciară

Justificare: Programul național de cadastru și carte funciară, gestionat și implementat de ANCPI va asigura crearea unei evidențe complete a imobilelor din întreaga țară prin înregistrarea sistematică a tuturor imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Nevoile de dezvoltare cărora li se adresează acest program național sunt obstacolele întâmpinate în dezvoltarea zonelor urbane și rurale ca urmare a gradului foarte redus de înregistrare a proprietăților, în principal ca urmare a costului ridicat ce ar trebui suportat de către proprietari pentru înregistrarea la cerere a proprietăților. Acestea au efecte negative multiple, precum: dificultăți în stabilirea taxelor și impozitelor locale, limitarea pieței creditului ipotecar, stagnarea pieței imobiliare, probleme în comasarea ternurilor, restrângerea investițiilor publice și private, precum și întârzierea acestora din cauza incertitudinii privind drepturile de proprietate, precum și alte problematici.

Scopul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară constă, conform dispozițiilor art. 9 alin. (23) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 în: înregistrarea gratuită pentru cetățeni a tuturor imobilelor în din România sistemul integrat de cadastru şi carte funciară; realizarea planului cadastral al imobilelor; deschiderea cărților funciare la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale.


(1.1.3.) Dezvoltarea sistemului integrat de cadastru și carte funciară, cu următoarele rezultate:

• realizarea planului cadastral - reflectarea reală a imobilelor și a suprafețelor;

32

• înscrierea posesiei în lipsa actelor de proprietate;

• deschiderea cărților funciare pentru toate imobilele din România;

• dezbaterea succesiunilor, prin plata certificatelor de moștenitor de către ANCPI, pentru imobilele supuse înregistrării sistematice.

Descriere: PNCCF este finanțat, conform legii, din veniturile proprii ale ANCPI și din fonduri externe nerambursabile și presupune implementarea unor activități, care vor asigura crearea unei evidențe complete și unice a imobilelor la nivel național și dezvoltarea sistemului integrat de cadastru și carte funciară, activități care se regăsesc în Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 294/2015, cu modificările și completările ulterioare, prin care a fost aprobat Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023. Acestea vizează, pe lângă înregistrarea sistematică a imobilelor din toate UAT-urile din România (inclusiv pe cele din mediul rural care vor beneficia de finanțare nerambursabilă din POR 2014-2020 în acest scop), măsuri conexe, precum realizarea de ortofotoplanuri pentru centrele urbane, conversia în format digital a documentațiilor analogice existente, contractarea de servicii de inventariere, legare şi arhivare, inclusiv electronică, a documentelor existente în arhivele ANCPI și instituțiilor subordonate, dotarea cu tehnică de calcul și programe informatice specifice, măsuri de informare și conștientizare a publicului, măsuri de ordin logistic și de creștere a capacității administrative, inclusiv contractarea de servicii externe.

Factori de succes: Implementarea cu succes a Programului Național de Cadastru și Carte Funciară implică o serie de măsuri. Printre acestea se numără: asigurarea personalului suplimentar pentru ANCPI și instituțiile subordonate, necesar ca urmare a volumului foarte mare de activitate și instruirea corespunzătoare a acestuia; asigurarea dotărilor tehnice, a resurselor logistice și a programelor informatice pentru gestionarea programului; asigurarea din venituri proprii ale ANCPI a resurselor financiare necesare implementării programului; creșterea gradului de informare și conștientizare a populației cu privire la importanța sistemului integrat de cadastru și carte funciară și cu privire la beneficiile înregistrării sistematice a proprietăților; colaborarea eficientă cu autoritățile publice centrale și locale, cu notarii publici și cu alți furnizori de servicii; asigurarea implicării echitabile a persoanelor provenite din grupuri vulnerabile în procesul de înregistrare sistematică a imobilelor; controlul de calitate al serviciilor de înregistrare furnizate de operatorii contractați etc.

Măsuri adiacente necesar a fi întreprinse de alte instituții pentru implementarea PNCCF

- conștientizarea tuturor autorităților publice centrale și locale (primari, prefecți, președinți de consilii județene, mari administratori ai domeniului public al statului), cu privire la necesitatea implicării active pentru implementarea PNCCF și punerea la dispoziție a informațiilor și documentelor prevăzute de lege;

- asigurarea implicării primăriilor în dezbaterea succesiunilor pentru imobilele supuse înregistrării sistematice, ca urmare a sesizării, conform legii, de către oficiile teritoriale, a Camerelor notarilor publici, precum și prin punerea la dispoziția acestora a documentelor necesare;

- asigurarea implicării ministerelor de resort în identificarea de către primării a sectoarelor cadastrale aferente proiectelor de infrastructură, pentru sprijinirea implementării, prin înregistrarea gratuită și cu prioritate a terenurilor aferente.


1.3.1. Dezvoltarea sistemului integrat de cadastru și carte funciară

Măsura 1.3.1.1. Înregistrarea sistematică a imobilelor

Măsura 1.3.1.2. Activități de geodezie, cartografie, topografie și fotogrammetrie

Măsura 1.3.1.3. Activități de informare și conștientizare a publicului

Măsura 1.3.1.4. Dezvoltarea și mentenanța sistemelor informatice

Măsura 1.3.1.5. Conversia în format digital a documentelor analogice

33

Măsura 1.3.1.6. Achiziția de tehnică de calcul și stocare

Măsura 1.3.1.7. Alte activități ce decurg din derularea Programului Național

Programul 1.4. Reglementare, monitorizare și control servicii comunitare de utilități publice

Justificare: Programul își propune să contribuie la accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice, la atingerea conformității cu prevederile legislației UE aplicabile acestor servicii și la creșterea gradului de absorbție a resurselor de finanțare din fonduri comunitare. Practic, acest program reunește activitățile care sunt derulate în prezent de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), instituție publică de interes național, aflată în subordinea MDRAP. Nevoile de dezvoltare cărora li se adresează Programul de reglementare, monitorizare și control servicii comunitare de utilități publice sunt: riscul de neîndeplinire a unor obligații asumate față de UE și instituțiile financiare europene (de ex. în domeniul apă și apă uzată sau al serviciilor publice de transport), reducerea continuă a numărului de gospodării care beneficiază de energie termică în sistem centralizat și problemele de sustenabilitate ale acestor sisteme, existența unor UAT-uri care nu beneficiază de servicii corespunzătoare de salubrizare, iluminat public și transport în comun, necesitatea de dezvoltare a transportului public metropolitan în jurul centrelor polarizatoare de la nivel național, puterea scăzută de cumpărare a populației și volumul ridicat al creanțelor înregistrate de operatorii din domeniul serviciilor comunitare de utilități publice, asigurarea accesului persoanelor provenind din grupuri vulnerabile la astfel de servicii etc.


(1.4.1.) Creșterea accesului populației la servicii de utilități publice de calitate organizate: Creșterea cu minim 25% a numărului de UAT-uri / de persoane care beneficiază de servicii de utilități publice conforme cu prevederile UE până în anul 2022.

Descriere: Acest program bugetar va finanța activitățile care vor fi derulate de către ANRSC și care vizează dezvoltarea serviciilor comunitare de utilități publice, în conformitate cu legislația europeană și națională în domeniu, precum și creșterea accesului populației la astfel de servicii de calitate. Tipurile de intervenții aferente acestui program bugetar sunt: activități de reglementare sectorială la nivel secundar și terțiar a domeniului de servicii comunitare de utilități publice; activități de licențiere a acestor servicii; activități de autorizare a operatorilor economici din domeniu; activități de avizare a prețurilor și tarifelor pentru serviciile de utilități publice; activități de monitorizare și control privind piața de profil; activități de monitorizare a modului de respectare și de conformare la legislația din domeniu; alte activități de suport pentru funcționarea programului (juridice, financiar-contabile, administrative, resurse umane, IT, comunicare și relații cu publicul).

Factori de succes: Implementarea cu succes a programului bugetar implică o serie de măsuri. Printre acestea se numără: suplimentarea numărului angajaților ANRSC în strânsă corelare cu volumul și complexitatea atribuțiilor pe care le au în prezent, precum și creșterea nivelului de motivare financiară a acestora; îmbunătățirea resurselor logistice și a capacității administrative a instituției, inclusiv prin asigurarea stabilității managementului de vârf; continuarea bunei comunicări și conlucrări cu asociațiile profesionale formate de prestatorii de servicii de utilități publice, structurile asociative ale autorităților publice locale, asociațiile reprezentative ale societății civile și federațiile asociațiilor de dezvoltare intercomunitară; armonizarea legislației incidente în domeniul serviciilor de utilități publice prin coordonarea cu alte instituții din afara MDRAP, care emit acte normative.


1.4.1. Creșterea accesului populației la servicii de utilități publice de calitate organizate

Măsura 1.4.1.1. Reglementare sectorială la nivel terțiar cu caracter obligatoriu în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice (conform prevederilor Art. 20 alin. 1 lit. A din Legea nr. 51/2006, republicată).

34

Măsura 1.4.1.2. Licențierea furnizorilor de servicii comunitare de utilități publice, potrivit sferei sale de reglementare

Măsura 1.4.1.3. Avizarea prețurilor și tarifelor pentru serviciile comunitare de utilitate publică, conform sferei sale de competență

Măsura 1.4.1.4. Monitorizarea pieței serviciilor comunitare de utilități publice

Măsura 1.4.1.5. Monitorizarea/controlul modului de respectare și de conformare la legislația și reglementările din domeniul serviciilor comunitare de utilități publice

Măsura 1.4.1.6. Măsuri-suport pentru asigurarea implementării eficiente a programului de către ANRSC

Programul 1.5. Controlul de stat în construcții

Justificare: Programul își propune să contribuie la creșterea eficienței controlului aferent calității și disciplinei în domeniul construcțiilor, urbanismului și amenajării teritoriului, performanței energetice a clădirilor și sistemelor de încălzire și climatizare, autorizării executării lucrărilor de construcții, supravegherii pieței produselor pentru construcții și avizării documentațiilor tehnico-economice pentru investițiile finanțate din fonduri publice. Practic, acest program reunește activitățile de control de stat care sunt derulate în prezent de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), instituție publică aflată în subordinea MDRAP, finanțată integral din venituri proprii. Nevoile de dezvoltare cărora li se adresează Programul de control de stat în construcții sunt: executarea de lucrări de construcție, desființare / demolare, modificare, transformare, consolidare neautorizată, neverificată prin diriginți de șantier autorizați, fără proiecte sau pe bază de proiecte neverificate de specialiști atestați, cu nerespectarea proiectelor și a detaliilor de execuție; neîndeplinirea / încălcarea diferitelor prevederi din legislația națională cu privire la calitatea construcțiilor, dar și la activitățile de urbanism și amenajarea teritoriului; introducerea pe piață de produse pentru construcții care nu dispun de certificate de performanță, agremente tehnice, depozitate necorespunzător; calitatea precară a unor lucrări de creștere a performanței energetice a clădirilor; deficitul de personal calificat în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului de la nivelul autorităților publice locale etc.


(1.5.1.) Creșterea eficienței controlului aferent calității și disciplinei în domeniul construcțiilor, urbanismului și amenajării teritoriului.

(1.5.2.) Supravegherea calității produselor utilizate în domeniul construcțiilor.

(1.5.3.) Autorizarea diriginților de șantier și a responsabililor tehnici cu execuția.

Descriere: Acest program bugetar va finanța activitățile care vor fi derulate de către ISC și care vizează creșterea eficienței controlului aferent calității și disciplinei în domeniul construcțiilor, amenajării teritoriului și urbanismului, performanței energetice a construcțiilor, sistemelor de încălzire și climatizare, autorizării executării lucrărilor de construcții, supravegherea pieței produselor pentru construcții și avizarea documentațiilor tehnico-economice pentru investițiile finanțate din fonduri publice. Tipurile de intervenții aferente acestui program bugetar sunt: activități de control de stat a calității în construcții, a disciplinei în construcții, a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism, a pieței produselor pentru construcții, precum și autorizarea laboratoarelor de analize și încercări în construcții, a responsabililor tehnici cu execuția și a diriginților de șantier.

Factori de succes: Implementarea cu succes a programului bugetar implică o serie de măsuri. printre acestea se numără: creșterea numărului de angajați ai ISC în conformitate cu volumul tot mai ridicat de activitate prin atragerea de noi specialiști; motivarea financiară corespunzătoare a celor existenți, care va avea ca efecte și reducerea riscului de apariție a fenomenului de corupție; introducerea unui sistem de asigurare profesională pentru inspectori; asigurarea stabilității instituționale și a managementului de vârf; asigurarea independenței totale a ISC și evitarea oricărei forme potențiale

35

de conflict de interese; asigurarea unei formări continue de calitate a personalului propriu; reducerea resurselor alocate gestionării petițiilor de către ISC etc.


1.5.1. Creșterea eficienței controlului aferent calității și disciplinei în domeniul construcțiilor, urbanismului și amenajării teritoriului

Măsura 1.5.1.1. Eficientizarea controlului statului în domeniul calității în construcții prin numărul de controale și unificarea actelor de control

Măsura 1.5.1.2. Eficientizarea controlului statului în domeniul performanței energetice a clădirilor prin creșterea numărului de controale

Măsura 1.5.1.3. Eficientizarea controlului statului în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului și respectării disciplinei de autorizare și executare a lucrărilor de construcții prin creșterea numărului de controale

Măsura 1.5.1.4. Avizarea lucrărilor publice și eliberarea de acorduri

Măsura 1.5.1.5. Participarea în comisiile de recepție la terminarea lucrărilor

1.5.2. Supravegherea calității produselor utilizate în domeniul construcțiilor

Măsura 1.5.2.1. Eficientizarea controlului statului asupra operatorilor economici din domeniul materialelor pentru construcții prin creșterea numărului de controale și unificarea actelor de control

Măsura 1.5.2.2. Autorizarea laboratoarelor de analiză și încercări în activitatea de construcții

1.5.3. Autorizarea diriginților de șantier și a responsabililor tehnici cu execuția

Măsura 1.5.3.1: Autorizarea diriginților de șantier și a responsabililor tehnici cu execuția

Programul 1.6. Programul de implementare a Cooperării Teritoriale Europene în România

Justificare: Programul de implementare a CTE în România își propune să finanțeze cooperarea teritorială în ariile eligibile pentru programele încadrate în obiectivul de cooperare teritorială europeană din care România este parte: programul Interreg V-A România – Bulgaria (RO-BG), programul Interreg V-A România-Ungaria (RO-HU), programul de cooperare Interreg IPA CBC România – Serbia (RO-RS), programul operațional comun România – Ucraina 2014-2020 (RO-UA), programul operațional comun România – Republica Moldova 2014-2020 (RO-MD), programul operațional comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 (BMN), programul transnațional Dunărea 2014-2020 (Dunărea), programul de cooperare interregională INTERREG EUROPE 2014-2020 (INTERREG EUROPE), programul de cooperare URBACT III (URBACT III), programul de cooperare transfrontalieră ENI Ungaria – Slovacia – România – Ucraina 2014-2020 (HU-SK-RO-UA) și programul de cooperare ESPON 2020.

În urma analizelor situației existente, realizate în procesele de elaborare a programelor de cooperare teritorială, au reieșit următoarele provocări și nevoi principale la care programul răspunde, grupate pe domeniile de interes ale programului:

- din punct de vedere al transportului, TIC și utilităților: calitatea redusă a infrastructurii rutiere, de trecere a frontierei; conectivitate redusă între cele două țări și accesibilitate redusă la coridoarele TEN-T și la cele naționale; lipsa autostrăzilor pentru asigurarea conexiunii directe la graniță, iar planurile de construire de autostrăzi de legătură sunt pe termen lung, neexistând planuri pentru autostrăzi care să conecteze direct întreaga arie eligibilă; calitate și densitate nesatisfăcătoare a rețelelor de drumuri secundare și terțiare, cu consecințe negative (accidente, ambuteiaje); accesibilitate foarte redusă în zonele rurale și montane, precum și deficit de accesibilitate al zonelor din afara coridoarelor TEN-T, din cauza lipsei unui sistem de mobilitate inovativ și sustenabil; calitate slabă a infrastructurii transfrontaliere de transport pentru asigurarea mobilității în zonă; siguranța rutieră este slabă; infrastructură de calitate scăzută pentru intermodalitate și lipsa huburilor și a

36

rețelelor multimodale eficiente; efecte negative ale transportului și fragilitatea echilibrului ecologic, care necesită identificarea unor soluții inovative; slaba dezvoltare și eficiența scăzută a serviciilor de transport local; varietate limitată de mijloace de transport public; lipsa unei platforme IT pentru serviciile de transport; interoperabilitate scăzută a proceselor și eficiență redusă a serviciilor publice și procedurilor administrative din sectorul transporturi; deficiențe ale infrastructurii rutiere pentru biciclete; lipsa planurilor de mobilitate urbană pentru principalele orașe, în vederea dezvoltării de legături cu orașele mici și zonele rurale; subdezvoltarea transportului aerian, naval și feroviar; infrastructură feroviară învechită și lipsa investițiilor în infrastructura feroviară; lipsa de electrificare a căilor ferate existente și timpul lung de călătorie; lipsa infrastructurii și a punctelor de trecere a frontierei, Dunărea reprezentând o graniță rigidă; eterogenitate la nivelul serviciilor în punctele de trecere a frontierei; lipsa conectivității între uscat și Dunăre și a nodurilor intermodale; utilizarea redusă a potențialului de transport al Dunării; utilizarea râurilor transfrontaliere ca rute de transport este foarte limitată, din cauza condiției albiilor râurilor; dezvoltarea deficitară a sistemelor comune de monitorizare a transportului pe Dunăre; la nivelul infrastructurii TIC, aria eligibilă a rămas în urmă în comparație cu UE-28; rata scăzută de acoperire cu internet în bandă largă, în special în zonele rurale; acces inegal la TIC, decalaj digital în zonele rurale izolate; servicii de telecomunicație de slabă calitate, în special în regiunile montane; acces redus la servicii de bază, rețele de apă și canalizare subdezvoltate în zonele rurale și izolate;

- în ceea ce privește mediul: există suprafețe extinse care țin de NATURA 2000, mediul natural și protecția acestuia reprezentând probleme-cheie pentru județele din țările participante la programele CTE; zona este afectată și de diferite riscuri antropice care pot amenința ariile protejate (de ex. procese de producție care presupun folosirea materialelor periculoase); zonele protejate sunt expuse la riscuri majore din cauza exploatărilor ilegale, turismului, construcțiilor și braconajului și se confruntă cu probleme majore privind conservarea mediului natural; promovarea și utilizarea insuficientă a moștenirii naturale; multe rezervații naturale nu au planuri de management și infrastructură; nivel ridicat de fragmentare a zonelor bio-geografice și a habitatelor naturale și lipsa unor coridoare ecologice transnaționale coerente; lipsa identificării și utilizării infrastructurii ecologice, necesare pentru exploatarea zonelor naturale protejate; județele din zona transfrontalieră înregistrează un nivel ridicat de vulnerabilitate la schimbările climatice și au o capacitate redusă adaptare și de atenuare a efectelor (risc ridicat de inundații; nivel insuficient de gestionare a apelor; ierni cu cantități mari de zăpadă, veri secetoase și călduroase - perioadele de secetă mai frecvente și schimbările bruște de precipitații în timpul lunilor de vară duc la nevoia de adaptare a agriculturii și a altor sectoare; există teritorii cu tendință de deșertificare; creșterea factorilor de risc fitosanitar); risc ridicat de producere a unor dezastre naturale (alunecări de teren, inundații); stare nesatisfăcătoare a infrastructurii și a structurilor de control al inundațiilor; lipsa strategiilor și planurilor de acțiune transnaționale pentru gestionarea provocărilor generate de schimbările climatice; lipsa unui sistem modern și integrat de urgență în caz de dezastre naturale; lipsa unui sistem transnațional eficient (lipsesc măsurile coordonate de prevenire și protocoalele) pentru managementul dezastrelor, în vederea limitării pagubelor generate de riscuri; infrastructura de mediu nemodernizată; datorită reducerii bugetelor publice și a lipsei fondurilor infrastructura de mediu nu a fost reînnoită și mediul înconjurător s-a degradat din cauza abandonării zonelor locuite și a zonelor industriale; existența unor hotspot-uri și riscuri de mediu datorate, în principal, activităților miniere și industriale trecute și prezente; sisteme încă slabe de protecție și pregătire împotriva dezastrelor; nivel ridicat de poluare a solului; probleme ecologice transfrontaliere complexe în jurul Mării Negre (poluare chimică, schimbarea biodiversității, distrugerea habitatului, invazia de specii exotice); poluarea cu petrol a mării; poluarea râurilor; pe unele plaje s-a înregistrat o acumulare mare de gunoaie; poluarea zonei costiere a mării (tratarea insuficientă a apelor uzate în zonele rurale și în orașele de coastă, echipamente uzate, capacitate instituțională insuficientă la nivelul regiunii); lipsa stațiilor de epurare și tratare a apelor uzate în multe localități din regiunile eligibile; stațiile de epurare a apei din zona costieră sunt suprasolicitate în timpul verii; s-a remarcat o tendință de creștere a emisiilor de dioxid de carbon; s-a identificat o problemă legată de conținutul mare de arsenic în apa fântânilor; servicii

37

ineficiente de gestionare a deșeurilor și nivel redus de gospodării care beneficiază de astfel de servicii; lipsa educației și infrastructură slab dezvoltată pentru colectarea deșeurilor; dependența ridicată de sursele de energie importate; în ce privește utilizarea surselor de energie regenerabilă, aceasta este sub media UE-28 (excepție: biomasă, deșeuri și hidroelectrică); deși există resurse bogată de apă termală, aceasta nu este folosită la potențial maxim în scopuri generatoare de energie; intensitate redusă în utilizarea surselor de energie regenerabilă disponibile în zona transfrontalieră (de ex. în transportul public și de mărfuri); eficiență energetică redusă a clădirilor și lipsa de tehnologii curate; lipsa unor măsuri coordonate în diferitele sectoare ale energiei (producție / distribuție / utilizare) pentru asigurarea unui sistem stabil de furnizare a energiei în regiune; lipsa unor piețe energetice funcționale; interconexiune scăzută a rețelelor de transport și distribuție a energiei;

- din punct de vedere al patrimoniului cultural / istoric și turismului: nivel limitat al investițiilor pentru reabilitarea siturilor culturale; condiții inadecvate și lipsa conservării siturilor istorice, restaurarea necontrolată a bisericilor; sisteme inadecvate de înregistrare, restaurare și utilizare a siturilor istorice; capacitate scăzută de guvernare și de coordonare în domeniul conservării și valorificării resurselor naturale și culturale; deși există resurse naturale și culturale variate pentru dezvoltarea turismului (parcuri naționale și naturale, izvoare termale, diversitate etnică și naturală), dispersarea atracțiilor turistice în poli mici într-un teritoriu extins limitează capacitatea de atragere a cererii internaționale; infrastructura de turism existentă este insuficient exploatată, ducând la o productivitate scăzută și la o lipsă de sustenabilitate a investițiilor private; deși există numeroase atracții turistice (situri de patrimoniu natural și cultural), facilitățile sunt degradate, iar serviciile și comunicarea sunt inadecvate; legături insuficiente de transport public spre obiectivele turistice; lipsa experienței de cooperare a celor care produc produse comercializabile; cota de vizitatori străini este destul de scăzută în zona eligibilă, mult mai mică decât media UE-28; evenimentele nu sunt coordonate corespunzător și nici comercializate profesional, existând un număr mic de pachete de programe și destinații turistice transfrontaliere bine concepute, competitive la nivel internațional; lipsa managementului comun al destinațiilor turistice; promovarea redusă a Dunării ca liant între diferite produse turistice; nevoia de protecție a activelor culturale regionale și de sprijinire a legăturilor acestora ca instrumente de cooperare și de dezvoltare a unei identități pentru întreaga regiune a Dunării; lipsa de activități de marketing pentru promovarea comună a regiunii, a unor pachete turistice și programe culturale comune; lipsa experților calificați, bariere de limbă, informații insuficiente; lipsa de promovare a bucătăriei locale și a agroturismului;

- în ceea ce privește piața muncii și antreprenoriatul: numărul relativ mare de persoane care abandonează timpuriu școala; lipsa legăturilor și colaborării între educație și mediul de afaceri, curricule depășite și lipsa facilităților de instruire; marginalizarea zonelor rurale din punctul de vedere al educației, cercetării-dezvoltării și inovației; rate reduse de participare în învățământul superior în rândul populației adulte din unele județe; performanță scăzută a sistemelor de educație primară și secundară, care afectează calitatea educației; accesibilitate redusă la infrastructura de educație în zonele rurale; nivel redus al investițiilor în infrastructura de educație; eficiență redusă a cheltuielilor în educație; modificarea cadrului legislativ în domeniul educației afectează predictibilitatea politicii educaționale generale; în ultimii ani, județele componente au înregistrat o migrație netă negativă, care a dus la scăderea populației din regiune; emigrarea forței de muncă calificate și necalificate spre țările din vestul UE; densitatea populației este cu mult sub media națională și cea a UE-28, iar proporția populației de etnie romă, care trăiește sub pragul de sărăcie, este semnificativă în întreaga zonă eligibilă, reprezentând o provocare socială și un risc major pe termen lung; rata șomajului de lungă durată este puțin mai mare decât media UE; existența unor obstacole instituționale și administrative (inclusiv lingvistice), precum și fluxul necorespunzător al informațiilor fac marginală mobilitatea transfrontalieră a forței de muncă și dezvoltarea unei piețe comune a muncii; nivel redus de diversificare a ocupării în mediul rural și lipsa de conectare dintre economiile urbane și cele rurale; rată redusă de ocupare, care afectează negativ potențialul pieței muncii; rata scăzută de activitate (mai ales în rândul femeilor), cu multe persoane în vârstă de muncă ce au nevoie de instruire; lipsa oportunităților de muncă pentru persoanele cu un nivel redus de educație (rata ridicată a șomajului);

38

nivel ridicat de muncă la negru; migrația populației dinspre rural spre urban datorită lipsei de oportunități, servicii și alte facilități; performanța economică a ariei eligibile este relativ modestă; dezvoltarea județelor din zonă este cu mult sub media UE (cu un PIB/cap de locuitor sub 75% din media UE), intrând în categoria regiunilor mai puțin dezvoltate; nivel scăzut de dezvoltare economică și tendință negativă a acesteia, datorate structurii sectoriale regionale necompetitive; numărul de parcuri industriale este redus, iar rata de ocupare a acestora reprezintă o problemă crucială; o serie de facilități sunt neutilizate; există o lipsă de incubatoare de afaceri, care ar putea să sprijine procesele de transfer tehnologic și să ajute la dezvoltarea tehnologiei IMM-urilor; echipamentele și tehnologiile utilizate în întreprinderi sunt învechite; lipsa de stimulente, lipsa capacităților profesionale; lipsa cunoștințelor privind programele și schemele de finanțare a IMM-urilor; lipsa capacității și dificultăți în dezvoltarea de proiecte eligibile pentru finanțare; probleme în furnizarea de servicii de interes economic general; lipsa mobilității transfrontaliere a bunurilor și persoanelor; competitivitate și productivitate scăzută a întreprinderilor agricole; productivitate redusă a muncii; principalele activități economice au valoare adăugată redusă (agricultură, pescuit, comerț și servicii turistice); lipsa interesului întreprinderilor în a utiliza tehnologii inovative; nivel scăzut de inovare, cu personal și infrastructuri de CD izolate de mediul privat sau care nu se implică în cercetare aplicativă (există puține clustere); nivel scăzut de internaționalizare și inovare (patente) pentru companiile transfrontaliere; nivelul cheltuielilor din domeniul CD este, în cele mai multe județe, sunt sub media UE28; cooperare și coordonare instituțională insuficientă în domeniul cercetării și inovării; lipsa unor politici adecvate pentru crearea unui mediu care să stimuleze activitățile de cercetare și inovare în multe părți ale regiunii; fluxul modest de informații și cunoștințe între regiuni acoperite de aria programului, ceea ce a dus la creșterea diferențelor în ce privește activitățile de cercetare și inovare; capacitatea redusă a IMM-urilor de a se adapta la nevoile de inovare și de a aborda modelul „trifoi cu patru foi” și în domeniul eco-inovării; nevoia de dezvoltare a abilităților și competențelor pentru generarea și utilizarea rezultatelor activităților de cercetare și inovare și necesitatea transferului lor în economie pentru a face față provocărilor societale;

- din punct de vedere al sănătății: populația din zona eligibilă îmbătrânește; ponderea populației expuse riscului de sărăcie (15-25%), cu lipsuri materiale grave sau care trăiește în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută, este mult peste media UE; rata mortalității este superioară mediei europene; provocări în domeniul sănătății publice (TBC, HIV, alcool, droguri); lipsa asigurărilor sociale și de sănătate și a adăposturilor pentru persoane cu dizabilități; serviciile de asistență medicală (dotări și personal) sunt nesatisfăcătoare, datorită cheltuielilor reduse pe cap de locuitor și nivelului scăzut al investițiilor în dezvoltarea infrastructurii;

- în ceea ce privește dezvoltarea urbană: capacitate redusă de dezvoltare și implementare a strategiilor și acțiunilor urbane integrate mai ales în rândul autorităților orașelor mici și mijlocii; dificultatea de a dezvolta astfel de strategii într-un parteneriat larg, în care participanții au interese contradictorii; implicarea insuficientă în elaborarea și implementarea planurilor de acțiune din partea practicienilor, managerilor orașelor, politicienilor și a altor actori locali relevanți; răspândirea redusă a tehnicilor de facilitare a participării actorilor interesați în procesul de elaborare de politici; calitatea încă redusă a strategiilor și planurilor de acțiune locale și legături nesatisfăcătoare cu principalele programe; asigurarea insuficientă a integrării orizontale și verticale a acțiunilor și politicilor în cadrul strategiilor și planurilor de acțiune locală; implicarea și asumarea redusă de către actorii interesați de la nivel local a acestor strategii și planuri de acțiune locale; lipsa unor echipe interdisciplinare, a cooperării între diferitele departamente ale municipalităților și descentralizarea redusă a deciziilor pentru a se putea asigura integrarea orizontală a diferitelor dimensiuni sociale, economice, de mediu și teritoriale; nevoia de sprijin pentru implementarea strategiilor și acțiunilor urbane integrate în termeni de rapiditate, calitate a execuției și proces participativ; practicienii și decidenții de la nivel de orașe, național, regional și european au nevoie de acces și schimb de cunoștințe relevante pentru a asigura dezvoltarea urbană durabilă; cooperarea redusă între orașe, între orașe și autoritățile de la nivel regional, național și european în elaborarea strategiilor; nu există o înțelegere comună a

39

dezvoltării urbane integrate la nivel european, național, regional și local și în orașele neimplicate direct în proiectele finanțate prin program;

- din punct de vedere al guvernanței, capacității administrative și cooperării: multe dintre cooperările instituționale existente sunt singulare, inițiativele bazate pe proiecte având durabilitate limitată, parțial din cauza capacității financiare restrânse a partenerilor; povara administrativă și instituțională, deficiențele de încredere și barierele lingvistice reduc posibilitatea de a crea o cooperare durabilă între instituțiile și comunitățile din aria eligibilă; dificultăți de cooperare în domeniul planificării teritoriale datorită diferențelor în prerogativele, reglementările și practicile în domeniul planificării urbane și teritoriale; cooperarea pe mai multe niveluri și cea orizontală din interiorul structurii de guvernare este limitată, mai ales la nivel transfrontalier; lipsa de armonizare a cadrului legislativ / de reglementare; povara administrativă și capacitățile limitate ale instituțiilor limitează interacțiunile transfrontaliere; dificultăți și întârzieri în implementarea proiectelor în perioada anterioară, fapt care generează obstacole pentru crearea de noi parteneriate și generarea de proiecte noi; nivel ridicat al criminalității transfrontaliere, în special contrabandă și fraudă la frontieră; răspândirea pe scară largă a contrabandei și a pieței negre; utilizarea redusă a Fondului European pentru Dezvoltare Regională pentru realizarea investițiilor din cauza capacității limitate a sistemelor naționale și a transferului redus de experiență la nivel transnațional; explorarea insuficientă a potențialului de cooperare pentru schimburi de bune practici la nivel transnațional în ce privește provocările societale majore din regiune; nivel redus de cooperare între diferitele niveluri de guvernare, politici sectoriale, organizații guvernamentale și non-guvernamentale; dificultăți întâmpinate de potențialii proprietari de proiecte, fiind astfel necesară sprijinirea acestora în dezvoltarea de proiecte mature, pentru asigurarea unui acces mai bun la diferitele surse de finanțare; interes ridicat pentru elaborarea de materiale scrise și organizarea de evenimente (în special instruiri și ateliere de lucru) privind managementul general și evaluarea programelor, managementul, monitorizarea și raportarea la nivel de proiecte; nevoia de informații scrise, servicii de consultanță și instruire în ce privește eligibilitatea cheltuielilor, achiziții publice, nereguli și ajutor de stat; interes pentru organizarea de conferințe legate de generarea de proiecte strategice, dar și legate de rezultatele și realizările programelor de cooperare teritorială europeană, în special ale celor transfrontaliere, și modul de valorificare al acestora; necesitatea oferirii de servicii și produse privind măsurarea realizărilor la nivel de proiecte și de programe.


(1.5.1) Asigurarea unui grad de absorbție ridicat la nivelul programelor de cooperare transfrontalieră pentru care MDRAP este Autoritate de Management (1.5.2) Implementarea în România a programelor de cooperare teritorială europeană pentru care România îndeplinește rol de Autoritate Națională

Descriere: În cadrul acestui program bugetar vor fi finanțate intervențiile care se subscriu axelor prioritare ale celor 10 programe de cooperare teritorială europeană la care România este parte și al căror obiectiv strategic vizează realizarea de intervenții integrate cu caracter transfrontalier, transnațional și interregional și strategic puternic, în vederea exploatării potențialului comun și abordării provocărilor comune. Astfel, se urmărește: cooperarea în domeniul accesibilității transfrontaliere; cooperarea pentru protejarea și utilizarea eficientă a valorilor comune și a resurselor; cooperarea în domeniul prevenirii riscurilor și gestionării dezastrelor; cooperarea în domeniul ocupării forței de muncă și antreprenoriatului; cooperarea în domeniul cercetării și inovării; cooperarea în domeniul serviciilor de sănătate; cooperarea în domeniul politicilor teritoriale și urbane; cooperarea între instituții și cetățeni, inclusiv pentru întărirea capacității administrative a organismelor de management a programelor de cooperare teritorială europeană (autorități de management, de certificare, de audit) și a actorilor implicați în cooperarea la nivel național, regional și european.

Tipurile de intervenții aferente acestui program bugetar, în funcție de domeniul vizat sunt:

40

- în domeniul transport, TIC și utilități: crearea unor noi infrastructuri flexibile și îmbunătățite prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la rețeaua TEN-T, inclusiv prin crearea de noduri multimodale; construirea și modernizarea drumurilor cu impact transfrontalier și a infrastructurii conexe; renovarea actualei infrastructuri de trecere a Dunării; reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii portuare și a căilor navigabile interioare; dezvoltarea transportului transfrontalier, cu un accent special pe transportul public la nivel regional și reechilibrarea diferențelor în ce privește gradul de accesibilitate al regiunilor rurale periferice și cel al centrelor economice regionale; dezvoltarea unui sistem de transport transfrontalier inteligent; dezvoltarea și integrarea unor servicii de transport public transfrontalier și soluții inovatoare pentru îmbunătățirea transportului public; dezvoltarea unui sistem de informare pentru pasageri, a unui program online, e-ticketing, aplicații pentru mobil și sisteme comune de tarifare; investiții în infrastructura legată de transportul public (vehicule cu emisii scăzute de carbon, autobuze); construirea, modernizarea drumurilor, rutelor și benzilor pentru biciclete; asigurarea accesibilității cu bicicleta la patrimoniul natural și cultural; investiții comune în infrastructura TIC cu impact transfrontalier; dezvoltarea infrastructurii de internet în bandă largă și de centre de comunicare; consolidarea conexiunii la internet pentru îmbunătățirea schimbului de informații;

- în domeniul mediului: protejarea și îmbunătățirea biodiversității, protejarea naturii și infrastructurii ecologice; dezvoltarea capacității de integrare a aspectelor privind protecția patrimoniului natural și cultural al zonei transfrontaliere în strategiile și politicile de dezvoltare socio-economică; restaurarea și promovarea utilizării în scop economic a patrimoniului natural și cultural; conservarea habitatelor; investiții în infrastructura verde și reabilitarea ecosistemelor degradate (terenuri erodate și/sau epuizate, maluri instabile); elaborare de studii, strategii, planuri în domeniul conservării, dezvoltării și utilizării moștenirii culturale / naturale; protecția și utilizarea bazinelor hidrografice transfrontaliere; dezvoltarea sistemelor de monitorizare, informare, prognoză și management privind calitatea și cantitatea apei; identificarea surselor de poluare și a măsurilor necesare pentru reducerea poluării apelor; dezvoltarea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă; atenuarea impactului negativ al poluării semnificative ale apelor produse de inundații, colectarea și utilizarea surplusului de apă, măsurători pentru atenuarea riscurilor de inundații; stabilirea și implementarea standardelor armonizate, crearea unor instrumente integrate și a sistemelor pentru o mai bună prognozare, prevenire, gestionare și diminuare a riscurilor naturale și antropice; amenajarea teritoriului în regiunile cu nivel ridicat și mediu de risc natural; dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere în domeniul pregătirii pentru situații de urgență, inclusiv achiziționarea unor vehicule speciale, a echipamentelor și materialelor necesare; achiziționarea de echipamente pentru măsurarea / monitorizarea parametrilor de mediu; stabilirea unor norme / legi și protocoale comune cu privire la prevenirea riscurilor și gestionarea situațiilor de forță majoră; elaborarea unor hărți detaliate și a unor baze de date care indică riscurile naturale și tehnologice și a unor strategii și planuri de acțiune comune privind prevenirea și gestionarea riscurilor; organizarea de schimburi de experiență și campanii de conștientizare în domeniul dezastrelor naturale și antropice și a situațiilor de urgență; consolidarea planificării comune, dezvoltarea și implementarea acțiunilor preventive și de management pentru creșterea capacității de atenuare și adaptare la schimbările climatice; crearea de parteneriate comune în domeniul avertizării timpurii și intervenției comune în situații de urgență; îmbunătățirea disponibilității informațiilor legate de mediu pentru populație, în special riscul de cutremure, inundații și incendii de pădure; îmbunătățirea colaborării transfrontaliere pentru compatibilizarea sistemelor de monitorizare, evaluare, informare, prevenire și control privind poluarea și biodiversitatea; colaborarea între mediul academic, industrie, părțile interesate și factorii de decizie pentru abordarea în comun a problemelor de management integrat al litoralului; armonizarea monitorizării, supravegherii și evaluării mediului marin și furnizarea de date privind riscurile și amenințările; organizarea de campanii mass-media și producția de instrumente educaționale privind problema deșeurilor din râuri și mare; promovarea practicii celor „3 R” (redu, refolosește, reciclează) pentru deșeuri și folosirea acestora pentru producerea de energie; organizarea de campanii de curățare a zonelor de coastă ale Bazinului Mării Negre și a râurilor; formarea de parteneriate între ONG-uri și

41

societatea civilă, sectorul privat, autorități publice și serviciile de colectare a deșeurilor; schimb de experiență pentru îmbunătățirea infrastructurii porturilor și a serviciilor de colectare a gunoiului de pe nave; producția de energii regenerabile, schimburi de bune practici și instruiri în domeniul eficienței energetice;

- în domeniul turismului: dezvoltarea și promovarea potențialului turistic al zonelor naturale; protejarea, dezvoltarea și promovarea activelor și serviciilor turistice publice și a patrimoniului cultural; conservarea / dezvoltarea / promovarea monumentelor și clădirilor care fac parte din moștenirea naturală sau culturală a zonei și a moștenirii culturale intangibile; digitalizarea și realizarea disponibilității online a moștenirii culturale; dezvoltarea, reconstrucția și promovarea facilităților culturale; crearea unor rute tematice; investiții în infrastructura turistică sustenabilă; crearea de produse / servicii turistice integrate; investiții în promovarea și conservarea patrimoniului cultural și istoric, inclusiv achiziția de echipamente; constituirea de rețele comune de instituții, organizarea de evenimente culturale și dezvoltarea de strategii comune pentru promovarea patrimoniului cultural și istoric; promovarea activităților specifice și tradiționale; promovarea dezvoltării și comercializării în comun a produselor / pachetelor turistice; formarea de rețele și parteneriate între părțile interesate din turism și cultură; organizarea de evenimente culturale, schimburi de experiență în industriile culturale și creative; schimb de experiență în dezvoltarea strategiilor de turism ecologic; promovarea perfecționării competențelor și îmbunătățirea serviciilor turistice (schimb de bune practici, cursuri de formare);

- în domeniul pieței muncii și antreprenoriatului: îmbunătățirea calității, eficienței și accesului la educație terțiară, având în vedere creșterea nivelului de participare și absolvire, în special pentru grupurile dezavantajate; investiții în infrastructura de educație, inclusiv achiziția de echipamente; elaborarea de studii, strategii și organizarea de schimburi de experiență în domeniul educației; realizarea de acțiuni comune în sprijinul grupurilor dezavantajate pentru asigurarea accesului la educație; dezvoltarea unor programe comune de educație și formare profesională; dezvoltarea unei piețe a muncii transfrontaliere cuprinzătoare și integrată; dezvoltarea de inițiative comune în domeniul ocupării și formării profesionale pentru activarea mobilității transfrontaliere a forței de muncă; implementarea unor inițiative de ocupare a forței de muncă și consolidarea cooperării între actorii locali de pe piața forței de muncă; dezvoltarea de aptitudini verzi și a unor oportunități de locuri de muncă verzi în vederea scăderii efectelor datorate schimbărilor climatice; inițiative pentru incluziunea activă, având în vedere promovarea oportunităților egale și creșterea gradului de angajabilitate; pregătirea unei strategii de dezvoltare integrată și a unor planuri comune de acțiune pentru a identifica potențialul endogen și nevoile privind infrastructura de dezvoltare cu scopul creșterii ocupării forței de muncă; dezvoltarea unor facilități care să permită crearea de produse și servicii locale, dar și vânzările transfrontaliere ale acestora; măsuri de dezvoltare integrată pentru îmbunătățirea mediului de afaceri; promovarea antreprenoriatului social și integrarea vocațională în întreprinderi sociale pentru facilitarea accesului la ocupare; promovarea relațiilor comerciale internaționale; crearea de rețele și parteneriate sectoriale și trans-sectoriale la nivelul regiunii; investiții în cercetare și inovare, inclusiv achiziția de echipamente; dezvoltarea de parteneriate / rețele între universități pentru dezvoltarea în comun a cercetării teoretice; realizarea de acțiuni comune de cercetare și elaborare de studii; sprijinirea inovației, cercetării și cooperării în sectorul agricol și în cele conexe (introducerea de tehnologii inovatoare); schimb de experiență și bune practici în marketing, producerea de produse agricole de calitate, pregătirea tinerilor care lucrează în sectorul agricol și în cele conexe (competențe antreprenoriale), implementarea standardelor;

- în domeniul sănătății: investiții în domeniul infrastructurii serviciilor de sănătate și de prevenție, inclusiv achiziționarea și instalarea echipamentelor necesare; acțiuni promoționale pentru realizarea de screening-uri de sănătate și a furnizării de informații pentru prevenirea și diagnosticarea bolilor cu frecvență crescută; armonizarea serviciilor specializate; dezvoltarea infrastructurii telemedicale și de e-sănătate pentru diagnostic și tratament; elaborarea de planuri, politici și strategii de sănătate publică; schimburi de expertiză, instruiri, programe de prevenție și servicii-suport comune

42

în domeniul sănătății organizarea de schimburi de experiență și campanii de conștientizare în domeniul sănătății;

- în domeniul politicilor urbane: crearea de rețele de planificare, implementare și transfer de bune practici pentru facilitarea învățării, a schimbului de experiență și de bune practici la nivel transnațional; formarea Grupurilor Locale URBACT; elaborarea și implementarea Planurilor Locale de Acțiune; organizarea de seminarii la nivel național, universități de vară etc. pentru creșterea capacității de a utiliza abordări integrate și participative în formularea politicilor publice; acțiuni de valorificare și diseminare a cunoștințelor, practicilor și recomandărilor privind politicile de dezvoltare urbană;

- în domeniul guvernanței, capacității administrative și cooperării: analiza cadrului de reglementare în diferite domenii și identificarea de soluții și acțiuni pentru armonizarea reglementărilor relevante; reducerea sarcinilor administrative privitoare la activitățile transfrontaliere ale persoanelor, întreprinderilor și altor organizații; elaborarea și introducerea unor modele de cooperare instituțională; activități de îmbunătățire a serviciilor transfrontaliere, dezvoltarea unor lucrări de mică amploare și achiziția de echipament; organizarea de inițiative comune la scară mică în domeniul sportiv, cultural sau al activităților recreative; dezvoltarea unor mecanisme transfrontaliere care facilitează conectarea și care întăresc capacitatea de cooperare; investiții în echipamente de funcționare și facilități specifice pentru activitatea de poliție / vamă / poliția de frontieră / jandarmerie; elaborarea de politici și strategii și organizarea de campanii de sensibilizare și de schimburi de experiență în domeniul prevenirii și combaterii criminalității organizate și al cooperării poliției; dezvoltarea și implementarea unor servicii și instrumente transnaționale (de analiză, de management, tehnice, de software, de monitorizare); pregătirea investițiilor transnaționale care să fie ulterior finanțate din alte surse (infrastructură, echipamente); activități-pilot, inclusiv investiții fixe la scară mică (pentru testare sau de natură demonstrativă); dezvoltarea și implementarea unor acțiuni de formare și de creștere a capacității instituționale (seminarii și cursuri de formare, vizite de studiu, schimb de experiență); măsuri de informare, diseminare, valorificare și publicitate pentru informarea părților interesate și a publicului larg privind activitățile și rezultatele proiectelor. De asemenea, sunt sprijinite inițiative orizontale precum: acțiuni de tip „people-to-people”, de ex. întărirea cooperării între autoritățile locale și regionale, ONG-uri și alte grupuri ale societății civile, universități și școli, camere de comerț; promovarea bunei guvernanțe locale și regionale; componente privind capacitatea instituțională a autorităților, agențiilor și ONG-urilor regionale și locale; dezvoltarea de platforme regionale și parteneriate pe termen lung la nivelul organizațiilor; utilizarea și dezvoltarea unor tehnologii relevante de informare și comunicare; promovarea egalității de gen și a oportunităților pentru tineri.

Factori de succes: Implementarea cu succes a Programului de implementare a CTE în România depinde în mare măsură de creșterea capacității de implementare a organismelor care gestionează programul și a beneficiarilor, precum și de capacitatea de asigurare a generării de proiecte și a unui proces de selecție eficient, care să ducă la elaborarea unor proiecte de bună calitate și relevante pentru program. Aceasta presupune, conform recomandărilor făcute în cadrul evaluărilor, următoarele: identificarea blocajelor potențiale în implementarea programului, iar apoi creșterea capacității, asigurarea resurselor necesare și sprijinirea adaptării procedurilor în funcție de nevoi pentru a accelera implementarea programului; sprijinirea înființării și dezvoltării de parteneriate transfrontaliere eficiente; identificarea unor modalități de facilitare și conectarea mai bună a partenerilor din zona transfrontalieră; implicarea efectivă a tuturor partenerilor pe parcursul întregii durate a proiectului prin acordarea de stimulente în etapa de evaluare sau prin stabilirea unor cerințe obligatorii în ghidul solicitantului; reducerea timpului de evaluare și decizie în procesul de selecție și contractare a proiectelor, precum și a timpului de realizare a plăților și a controlului de prim nivel, inclusiv armonizarea procedurilor în țările participante la program; realizarea evaluării eligibilității împreună cu primul pas al verificării administrative; accelerarea procesului de evaluare a cererilor de finanțare prin implicarea unui număr semnificativ de evaluatori independenți, contractați de AM, cu experiență în evaluarea de proiecte finanțate din fonduri UE și expertiză în ariile tematice acoperite de program; simplificarea procedurii de aplicare și evaluare; asigurarea simplificării, acurateței și transparenței

43

activităților programului; reducerea numărului de indicatori care trebuie raportați în perioada de monitorizare a proiectelor; îmbunătățirea / dezvoltarea instrumentelor armonizate de implementare, care cuprind o gamă largă de documente-model, fișe, manuale și alte documente îndrumătoare, adaptate la regulile naționale și ale diferitelor programe de cooperare; armonizarea cadrului legal aplicabil și a nevoilor de raportare relevante la nivel UE, de program și național; verificarea mai minuțioasă a legislației în procesul de aplicare; standardizarea / armonizarea legislației și procedurilor în țările participante (de ex. achiziții publice, contracte de muncă); armonizarea procedurilor de verificare aplicate unităților de control de prim nivel prin instruiri și analiza instrumentelor de lucru existente pornind de la experiența altor programe; instruirea tehnică (comunicare, managementul riscurilor, managementul proiectelor) a personalului AM și al celorlalte organisme ale programului și a evaluatorilor; adoptarea unei abordări orientată spre soluționarea problemelor; dezvoltarea capacității instituționale, angajarea unui număr suficient de persoane și formarea personalului implicat în managementul programului; intensificarea acțiunilor de consolidare a capacităților administrative ale punctelor de contact (instruire, asistență) pentru asigurarea acoperirii geografice și a calității conținutului proiectelor; externalizarea recrutării evaluatorilor de la SC spre organizații specifice; asigurarea disponibilității unui număr adecvat de evaluatori externi înainte de termenul-limită de depunere a proiectelor; asigurarea unui număr suficient de evaluatori tehnici în toate domeniile și concentrarea pregătirii evaluatorilor pe competențe și informații tehnice care răspund obiectivelor programului; efectuarea unor exerciții de calibrare în procesul de evaluare tehnică și financiară pentru a se asigura aplicarea uniformă a criteriilor de notare; alocarea unui număr suficient de personal pentru verificarea documentelor de plată și a rapoartelor de progres; creșterea calității aplicațiilor și îmbunătățirea managementului de proiect în rândul beneficiarilor prin organizarea de seminarii (seminarii de instruire introductive pentru managerii de proiecte, care să abordeze teme specifice, precum: conținut, aspecte de dezvoltare teritorială, componenta transnațională a proiectelor din punct de vedere administrativ și financiar), instruiri (atât pentru generarea de proiecte, pregătirea cererilor de finanțare, selecție, contractare, cât și pentru procesul de implementare, raportare, control și audit privind proiectele transfrontaliere, promovare, închidere) și evenimente de informare pentru titularii / potențialii titulari de proiecte; furnizarea de asistență pentru beneficiarii proiectelor care să vizeze cu prioritate problemele cu care se confruntă beneficiarii, precum aplicarea normelor privind achizițiile publice; organizarea unor ateliere de lucru tematice în domeniile identificate de beneficiari (de ex. achiziții publice, oportunități de finanțare, măsuri anti-fraudă); dezvoltarea unor instrumente-suport (căutarea online de parteneri pentru proiect, evenimente de parteneriat; zile de informare, ateliere de lucru); elaborarea de materiale de îndrumare pe teme precum abordările integrate, planificarea participativă, lucrul în echipe multidisciplinare și managementul proiectelor; organizarea de seminarii și formarea de rețele în domenii precum: management financiar (control de prim nivel, audit, nereguli), managementul programelor (sprijinirea proiectelor, evaluare, închiderea programelor, drepturi de proprietate intelectuală pentru proiectele din domeniul inovării) și comunicare (cu accent pe comunicarea rezultatelor); organizarea de seminarii, rețele, materiale online tematice în domeniul creșterii inteligente / sustenabile, energiei, inovării, riscurilor naturale; oferirea de materiale online printr-un instrument de tip „e-learning” pentru schimb de experiență în domenii legate de managementul proiectelor / programelor; armonizarea abordărilor și simplificarea procedurilor administrative (control, eligibilitatea cheltuielilor, opțiuni de cost simplificate); dezvoltarea unor instrucțiuni mai detaliate privind caracterul comun al proiectelor; definirea unui număr limitat, pre-definit de indicatori de proiect; utilizarea unui fișier de cerere în format Excel, cu celule de verificare automată; organizarea unor campanii de comunicare centrate pe domenii de intervenție, pe tipul solicitanților sau zone eligibile; organizarea unor campanii de comunicare și apeluri tematice țintite pentru a crește cererea pentru anumite tipuri de măsuri care pot asigura atingerea în totalitate a indicatorilor; organizarea de campanii de informare și materiale informative pentru creșterea nivelului de înțelegere în rândul participanților la licitații; activități de comunicare țintite spre beneficiari pentru creșterea conștientizării privind țintele de dezangajare și importanța contribuției acestora la atingerea acestor

44

ținte; continuarea diseminării conceptului de valoare adăugată privind cooperarea transfrontalieră și includerea unei secțiuni dedicate exemplelor de bune practici pe site-ul Programului; creșterea numărului de activități legate de diseminarea rezultatelor proiectelor: publicații, evenimente, secțiune pe pagina web a programului, pentru a permite potențialilor beneficiari să acceseze modele de bune practici; dezvoltarea de forumuri pentru identificarea de parteneri pentru proiectele transfrontaliere; marketingul și utilizarea eficientă a evenimentelor de informare privind programul; distribuirea de către SC a bunelor practici și a studiilor de caz din perioada anterioară (finanțate din programe transnaționale) prin intermediul paginii web, buletinelor informative, conferințelor, materialelor video, târgurilor de proiecte; îmbunătățirea utilizării instrumentelor de tip „social media” (Facebook, Twitter, LinkedIn); dezvoltarea unui sistem eficient de audit și de control și furnizarea de instruiri specifice pentru auditorii și controlorii selectați; elaborarea analizelor de risc crearea unui sistem de monitorizare și control eficient, care să ofere detalii privind progresul, calitatea și impactul intervențiilor finanțate cu o încărcare administrativă cât mai redusă pentru beneficiarii și organismele programului; monitorizarea și asigurarea implementării unor mecanisme anti-fraudă, asigurarea funcționării eficiente a măsurilor de audit și control și îmbunătățirea acestora când e necesar. asigurarea dezvoltării și utilizării unui sistem eficient de audit, control și monitorizare (eliminarea neregulilor, a fraudei).


1.6.1. Asigurarea unui grad de absorbție ridicat la nivelul programelor de cooperare transfrontalieră pentru care MDRAP este Autoritate de Management

Măsura 1.6.1.1. Implementarea Programului Interreg V-A România-Bulgaria

Măsura 1.6.1.2. Implementarea Programului Interreg V-A România-Ungaria

Măsura 1.6.1.3. Implementarea Programului Interreg-IPA de cooperare transfrontalieră România-Serbia

Măsura 1.6.1.4. Implementarea Programului Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020

Măsura 1.6.1.5. Implementarea Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020

Măsura 1.6.1.6. Implementarea Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020

1.6.2. Implementarea în România a programelor de cooperare teritorială europeană pentru care România îndeplinește rol de Autoritate Națională

Măsura 1.6.2.1. Implementarea în România a Programului transnațional ”Dunărea” 2014-2020

Măsura 1.6.2.2. Implementarea în România a Programului de cooperare interregională INTERREG EUROPE

Măsura 1.6.2.3. Implementarea în România a Programului de cooperare URBACT III

Măsura 1.6.2.4. Implementarea în România a Programului de cooperare transfrontalieră ENI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2014-2020

Măsura 1.6.2.5. Implementarea în România a Programului de cooperare ESPON 2020

45

Obiectivul Strategic 2: Asigurarea echipării teritoriului pentru îmbunătățirea accesului populației la servicii de bază și creșterea activității economice

Cel de-al doilea obiectiv strategic este unul complex și care concentrează majoritatea resurselor publice pentru investiții la nivel administrativ regional și local. Scopul acestuia este a crea premisele pentru creșterea calității vieții locuitorilor și pentru o dezvoltare economică durabilă a comunităților locale prin investiții în echiparea teritoriului și furnizarea de servicii de bază, dar și în infrastructura și serviciile de sprijinire a afacerilor și inovării. Nevoile de dezvoltare cărora li se adresează acest obiectiv strategic sunt multiple și depășesc cu mult resursele investiționale de care dispun în prezent atât bugetul național, cât și cele locale sau private, context în care este esențială ordonarea după prioritate a acestor tipuri de investiții. Dintre aceste nevoi, le putem menționa pe următoarele: transferul tehnologic limitat între mediul academic, de cercetare și cel de afaceri; slaba dezvoltare a sectorului IMM și competitivitatea redusă a acestuia pe plan european; performanța energetică redusă a clădirilor publice și rezidențiale, precum și nivelul ridicat de emisii de gaze cu efect de seră și poluare generat de transportul rutier în zonele urbane; existența unor terenuri urbane abandonate și degradate, insuficiența și slaba calitate a spațiilor publice din mediul urban; slaba valorificare în scop turistic a obiectivelor de patrimoniu; mobilitatea redusă la nivel teritorial; numărul redus de turiști și contribuția redusă a acestui sector la PIB; subdimensionarea și calitatea precară a infrastructurii educaționale, de sănătate și de servicii sociale;ponderea foarte redusă a imobilelor înregistrate în sistemul de cadastru și carte funciară; ponderea foarte redusă a imobilelor înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară; riscul de neîndeplinire a unor obligații asumate față de UE și instituțiile financiare europene (de ex. în domeniul apă și apă uzată); deficitul de resurse financiare de la nivelul autorităților publice locale pentru realizarea de investiții majore în infrastructură; nevoia de armonizare a investițiilor realizate din diferite surse; nivelul redus al calității vieții și accesul deficitar la anumite servicii publice de bază, mai ales în mediul rural și în orașele mici; accesul limitat la infrastructura sportivă școlară și de performanță, cu impact asupra sănătății populației și a capacității de a participa la competiții interne și internaționale; oportunitățile reduse de petrecere a timpului liber și de agrement; starea avansată de degradare și insuficiența infrastructurii culturale, precum și diversitatea redusă a ofertei culturale; uzura fizică și morală a infrastructurii sanitare, precum și accesul mai redus la servicii medicale de calitate în mediul rural și mic urban; accentuarea schimbărilor climatice și efectele tot mai grave ale hazardelor naturale asupra diferitelor infrastructuri de interes public; infrastructura deficitară din sistemul judiciar și de siguranță națională; capacitatea redusă de implementare a proiectelor cu finanțare nerambursabilă la nivelul beneficiarilor; insuficienta informare a potențialilor beneficiari cu privire la oportunitățile de finanțare etc.

Programele bugetare și măsurile subscrise acestui obiectiv strategic, care vor beneficia de resurse financiare substanțiale atât din FESI 2014-2020, cât și de la bugetul de stat, își propun să contribuie la dezvoltarea durabilă a regiunilor, respectiv zonelor rurale și urbane din România, precum și la îmbunătățirea condițiilor de viață pentru locuitorii lor prin echiparea corespunzătoare a teritoriului cu infrastructură, asigurarea accesului populației la servicii de calitate și sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri. Concret, acestea vor viza următoarele paliere operaționale: sprijinirea transferului tehnologic, a antreprenoriatului și a competitivității IMM-urilor; creșterea performanței energetice a clădirilor și sistemelor de iluminat public, precum și a locuințelor private; promovarea unor sisteme de transport public atractive și nepoluante; regenerarea spațiilor publice; conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și a resurselor turistice; creșterea mobilității la nivelul teritoriului prin investiții în infrastructura de transport de interes regional, județean și local; îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor sanitare și sociale, inclusiv prin măsuri integrate la nivelul comunităților dezavantajate și marginalizate; extinderea și modernizarea infrastructurii educaționale; creșterea gradului de conectare la sistemele de apă și apă uzată; îmbunătățirea infrastructurii culturale, sportive și asigurarea accesului la oportunități atractive de petrecere a timpului liber; sprijinirea dezvoltării integrate a zonelor metropolitane / zonelor urbane funcționale ale municipiilor reședință de județ;

46

reducerea impactului hazardelor naturale și antropice asupra obiectivelor sociale și de interes public; extinderea și modernizarea infrastructurii sistemului judiciar și de siguranță națională; înregistrarea tuturor proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară; furnizarea de asistență tehnică pentru potențialii beneficiari și organismele desemnate pentru implementarea programelor de investiții, indiferent de sursa de finanțare.

Figura 4. Obiectivul Strategic 2

Obiectivul Strategic 2. Asigurarea echipării teritoriului pentru îmbunătățirea accesului populației la servicii de bază și

creșterea activității economice

Programul 2.1. Programul Operațional Regional

(POR) 2014-2020

Programul 2.2. Programul National de

Dezvoltare Locală

Programul 2.3. Construcții de interes public și

social – CNI

Măsuri Programul 2.1. Măsura 2.1.1.1. Creşterea inovării în firme prin susţinerea entităților de inovare şi transfer tehnologic

în domenii de specializare inteligentă

Măsura 2.1.1.2. Creşterea inovării în companii prin sprijinirea abordărilor multisectoriale

rezultate în urma implementării „Inițiativei Regiuni mai puţin

dezvoltate” în România Măsura 2.1.2.1 Consolidarea

poziției pe piață a IMM-urilor în domeniile competitive

identificate în SNC şi PDR-uri Măsura 2.1.2.2 Îmbunătățirea

competitivității economice prin creșterea productivității muncii în IMM-uri în sectoarele competitive

identificate în SNC Măsura 2.1.3.1 Creșterea

eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice și sistemele de iluminat public,

îndeosebi a celor care înregistrează consumuri

energetice mari Măsura 2.1.3.2 Reducerea

emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe planurile de

mobilitate urbană durabilă Măsura 2.1.4.1 Creșterea calității

infrastructurii în vederea asigurării accesului sporit la

educaţie timpurie şi sprijinirea participării părinţilor pe piaţa

forţei de muncă Măsura 2.1.4.2 Creșterea calității

infrastructurii educaționale relevante pentru piața forței de

muncă

Măsuri Programul 2.2. Măsura 2.2.1.1. Îmbunătățirea

accesibilității și mobilității regionale și locale, cu accent pe

conectarea zonelor rurale și urbane la centrele de

oportunitate Măsura 2.2.2.1. Creșterea

gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă și a colectării și

epurării apelor uzate Măsura 2.2.3.1. Extinderea și modernizarea infrastructurii educaționale preuniversitare

Măsura 2.2.4.1. Îmbunătățirea in infrastructurii medicale de bază Măsura 2.2.5.1. Îmbunătățirea infrastructurii și participării la

activități culturale la nivel local Măsura 2.2.6.1. Îmbunătățirea infrastructurii și a participării la activități sportive la nivel local Măsura 2.2.7.1. Îmbunătățirea

infrastructurii de iluminat la nivelul a.a.p.l

Măsura 2.2.8.1. Îmbunătățirea infrastructurii turistice

Măsura 2.2.9.1. Îmbunătățirea infrastructurii din domeniul public

(piețe) Măsura 2.2.10.1. Îmbunătățirea

calității sediilor instituțiilor publice

Măsuri Programul 2.3. Măsura 2.3.1.1. Construcția,

finalizarea, reabilitarea și consolidarea sălilor de sport Măsura 2.3.1.2. Construcția,

finalizarea, reabilitarea complexurilor sportive

Măsura 2.3.1.3. Construcția, finalizarea, reabilitarea bazinelor

de înot Măsura 2.3.1.4. Construcția,

finalizarea, reabilitarea patinoarelor artificiale

Măsura 2.3.2.1. Construcția, finalizarea, reabilitarea și dotarea

așezămintelor culturale din mediul mic urban și rural

Măsura 2.3.2.2. Construcția, reabilitarea și dotarea sălilor de

cinematograf Măsura 2.3.3.1. Construcția, reabilitarea, modernizarea și

dotarea unităților sanitare din mediul urban

Măsura 2.3.4.1. Construcția, extinderea, reabilitarea,

modernizarea și dotarea spațiilor educaționale și de cercetare ale

instituțiilor de învățământ, inclusiv spații de cazare pentru

studenți Măsura 2.3.5.1. Executarea de

lucrări de primă urgență la obiective de interes public și

social afectate de hazarde Măsura 2.3.6.1. Consolidarea infrastructurii instanțelor de

judecată din municipiile reședință de județ

Măsura 2.3.6.2. Consolidarea infrastructurii sediilor de parchete din municipiile reședință de județ

47

Măsura 2.1.4.3 Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții

bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă

Măsura 2.1.4.4 Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante

sau neutilizate din muncipiile reședință de județ

Măsura 2.1.4.5 Îmbunătățirea regenerării fizice, economice și

sociale a comunităților marginalizate în municipiile

reședință de județ din România Măsura 2.1.5.1 Impulsionarea

dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului

cultural și a identității culturale Măsura 2.1.5.2 Reconversia și

refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din orasele mici, mijlocii si municipiul București

Măsura 2.1.6.1 Creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei TEN-T prin modernizarea

drumurilor județene Măsura 2.1.6.2 Creșterea gradului

de accesibilitate a zonei Deltei Dunării prin modernizarea

transportului de călători pe apă Măsura 2.1.7 Creșterea

numărului mediu de salariați în stațiunile turistice

Măsura 2.1.8.1 Creşterea accesibilităţii serviciilor de

sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în special

pentru zonele sărace și izolate Măsura 2.1.8.2 Îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii

medicale de urgență Măsura 2.1.8.3 Creşterea gradului

de acoperire cu servicii sociale Măsura 2.1.9 Reducerea

numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune

socială, prin măsuri integrate Măsura 2.1.10.1 Creșterea

gradului de participare la nivelul educației timpurii ș

învățământului obligatoriu, în special pentru copiii cu risc

Măsura 2.3.6.3. Dezvoltarea proiectului „Cartierul pentru

Justiție” Măsura 2.3.6.4. Modernizarea

infrastructurii imobiliare a Serviciului Român de Informații Măsura 2.3.7.1. Implementarea proiectului „Sistem integrat de

reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, a stațiilor de tratare a apei potabile

și stațiilor de epurare a apelor uzate în localitățile cu o populație

de până la 50.000 de locuitori”

48

crescut de părăsire timpurie a sistemului

Măsura 2.1.10.2 Creșterea gradului de participare la

învățământul profesional și tehnic și învățare pe tot parcursul vieții

Măsura 2.1.10.3 Creșterea relevanței învățământului terțiar

universitar în relație cu piața forței de muncă și sectoarele

economice competitive Măsura 2.1.11 Creșterea gradului

de acoperire geografică și de înregistrare a proprietăților din

zonele rurale în SistemuI Integrat de Cadastru și Carte Funciară

Măsura 2.1.12 Implementarea eficientă a Programului Operațional Regional

Măsura 2.1.13 Îmbunătățirea calității vieții a populației în orașele mici și mijlocii din

România Măsura 2.1.14 Îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii

spitalicești de urgență Măsura 2.1.15 Facilitarea

accesului IMM-urilor la finanțare prin implementarea

instrumentului de garantare neplafonată


Impacturi

II. 2.1 Creșterea ponderii populației care are acces în mai puțin de o oră la un municipiu reședință de județ

II. 2.2 Creșterea numărului/ponderii populației care are acces la infrastructură de apă și apă uzată în sistem centralizat

II 2.3. Creșterea speranței de viață a populației

II 2.4 Gradul de cuprindere a populației de 3-6 ani din mediul rural în învățământul preșcolar

II 2.5 Gradul de cuprindere a populației de 0-2 ani din mediul urban în învățământul ante-preșcolar

II.2.6 Ponderea populației de 30-34 de ani care a absolvit o formă de învățământ terțiar

II 2.7. Creșterea ponderii populației care folosește modalități de transport sustenabil

II 2.8 Creșterea ponderii populației care a participat la cel puțin un eveniment cultural

II 2.9 Creșterea ponderii sportivilor legitimați

II 1.10 Creșterea cifrei de afaceri a firmelor private

Rezultate

R 2.1.1 Dezvoltarea entităților de transfer tehnologic în zonele cu concentrare economică din regiunile mai puțin dezvoltate din România: Creșterea gradului de colaborare pentru IMM-urile inovative care colaborează cu alții, cu 6,60% până în 2022

R 2.1.2. Creșterea inovării în companii prin sprijinirea abordărilor multisectoriale rezultate în urma implementării "Inițiativei Regiuni mai puțin dezvoltate" în România: Creșterea gradului de colaborare pentru IMM-urile inovative care colaborează cu alții, cu 6,60% până în 2022

49

R 2.1.3 Sprijinirea antreprenoriatului, inclusiv prin dezvoltarea incubatoarelor de afaceri și a competitivității IMM-urilor: Creșterea ratei de supraviețuire a microîntreprinderilor la 3 ani de la înființare până la 72,80% în 2022

R 2.1.4. Creșterea calității infrastructurii în vederea asigurării accesului sporit la educaţie timpurie şi sprijinirea participării părinţilor pe piaţa forţei de muncă: Scăderea consumului de energie finală în clădirile publice la 0,12 Mtep până în 2022

R 2.1.4.1 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile - Creșterea calității infrastructurii în vederea asigurării accesului sporit la educaţie timpurie şi sprijinirea participării părinţilor pe piaţa forţei de muncă: Creșterea ratei brute de cuprindere în învăţământul preşcolar (3-5 ani) în mediul urban, până la 90%, 2022

R 2.1.4.2 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile - Creșterea calității infrastructurii educaționale relevante pentru piața forței de muncă: Rata de cuprindere în învăţământul profesional și tehnic în mediul urban crește până la 60% până în anul 2022

R 2.1.4.3 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile - Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă: Numărul de pasageri transportati in transportul public urban în România va crește până la 1.110.000.000 până în anul 2022

R 2.1.4.4 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile - Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante și neutilizate: Suprafața de spații verzi în municipiile de județ va crește până la 26 mp/locuitor până în anul 2022

R 2.1.5.1 Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural: 4482 obiective de patrimoniu aflate în stare foarte bună și bună până în anul 2022

R 2.1.5.2 Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din orașele mici, mijlocii si municipiul București: Suprafața de spații verzi în municipiile de județ va crește până la 26 mp/locuitor până în anul 2022 (Less is More)

R 2.1.6.1 Îmbunătățirea accesibilității și mobilității regionale, cu accent pe conectarea zonelor rurale și urbane la centrele de oportunitate, la zonele turistice și la rețelele de transport internațional: Populația deservită de o infrastructură secundară modernizată care asigură accesul la coridoarele TEN-T crește la 5.150.000 până în 2022

R 2.1.6.2 Creșterea gradului de accesibilitate a zonei Deltei Dunării prin modernizarea transportului de călători pe apă: Creșterea nr de persoane care beneficiază de transport îmbunătățit în zona Deltei Dunării la 321.207 până în 2022

R 2.1.7. Valorificarea patrimoniului natural regional în vederea dezvoltării turismului, cu precădere a celui balnear: Creșterea numărului de salariați în stațiunile turistice la 495.624 până în anul 2022

R 2.1.8.1. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale Dezvoltarea și extinderea infrastructurii și serviciilor sociale corespunzătoare nevoilor grupurilor vulnerabile: Scăderea graduală a populației pentru care nu sunt acoperite nevoi de sănătate la 9% până în 2022

R 2.1.8.2. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale - Eficientizarea furnizării de servicii medicale de urgență: Scăderea ratei pentru internări acute din total internări la 35% până în anul 2022

R 2.1.8.3. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale - Eficientizarea furnizării de servicii medicale de urgență: Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru copii (0- 17 ani) crește la 3% până în anul 2022

R 2.1.9 Sprijinirea intervențiilor integrate pentru diminuarea focarelor de sărăcie și excluziune socială: Scăderea populația aflată în risc de sărăcie şi excluziune socială din zonele marginalizate urbane la 181.635 persoane până în 2022

R 2.1.10.1 Creșterea gradului de participare la nivelul educației timpurii și învățământului obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a școlii: Creșterea gradului de cuprindere în învățământul primar şi gimnazial până la 95% până în anul 2022

R 2.1.10.2 Creșterea gradului de participare la nivelul educației timpurii și învățământului obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a școlii: Creșterea gradului de cuprindere în învățământul profesional şi tehnic până la 60% până în anul 2022

50

R 2.1.10.3 Creșterea relevanței învățământului terțiar universitar in relație cu piața forței de muncă și sectoarele economice competitive: Creșterea ponderii populației cu nivel terțiar de educație la 28,20% până în anul 2022

R 2.1.11 Dezvoltarea sistemului integrat de cadastru și carte funciară: Creșterea cu 28% a nr de UAT-uri în care toate proprietãțile au fost înregistrate în SICCF până în anul 2022

R 2.1.12. Asigurarea condițiilor necesare pentru implementarea POR 2014-2020, în scopul utilizării eficiente a fondurilor alocate acestui program: Reducerea duratei de contractare la 12 luni până în 2022

R 2.1.13 Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii: Îmbunătățirea calității vieții populației în orașele mici și mijlocii din România prin îmbunătățirea Indicelui Dezvoltării Locale, la 88,12% până în 2022

R 2.1.14 Crearea infrastructurii spitalelor regionale de urgență: Scăderea ratei internărilor acute la 35%, până în 2022

R 2.1.15 Creșterea suportului pentru IMM-uri: 6250 de companii primesc suport prin FEI până în 2022

R 2.2.1 Îmbunătățirea accesibilității și mobilității regionale și locale, cu accent pe conectarea zonelor rurale și urbane la centrele de oportunitate

Indicator necesar pentru aceste rezultate din PNDL

R 2.2.2 Creșterea gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă și a colectării și epurării apelor uzate


R 2.2.3: Extinderea și modernizarea infrastructurii educaționale preuniversitare: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale pentru 25.000 de preșcolari și 225.000 de elevi până în anul 2022

R 2.2.4: Îmbunătățirea in infrastructurii medicale de bază


R 2.2.5: Îmbunătățirea infrastructurii și participării la activități culturale la nivel local


R 2.2.6: Îmbunătățirea infrastructurii și a participării la activități sportive la nivel local


R 2.2.7: Îmbunătățirea infrastructurii de iluminat la nivelul a.a.p.l


R 2.2.8: Îmbunătățirea infrastructurii turistice


R 2.2.9: Îmbunătățirea infrastructurii din domeniul public (piețe)


R 2.2.10: Îmbunătățirea calității sediilor instituțiilor publice


R 2.4.1. Facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare prin implementarea instrumentului de garantare neplafonată: Sprijinirea a minim 2.500 de întreprinderi, acordarea a cel puțin 400 milioane de euro pentru investiții private combinate cu sprijin public pentru întreprinderi



Total (mii RON)


2019 2020 2021 2022

P 2.1 Programul

Operațional Regional 2014-2020

10.834.122 2.145.577 2.884.638 2.617.081 3.186.826

P 2.2 Programul Național

de Dezvoltare Locală – Etapa I

3.823.327.000 1.939.737.000 644.090.000 629.500.000 600.000.000

51

P 2.2*

Programul National de Dezvoltare

Locală – Etapa II 9.823.214.000 2.669.614.000 3.925.910.000 1.059.853.000 2.167.837.000

P 2.3 Construcții de

interes public și social – CNI

4.837.010 386.810 906.543 1.821.561 1.722.096

Total OS 2 27.020.512 4.382.761 5.041.320 8.997.588 8.598.843

Programul 2.1. Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020

Justificare: Programul își propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, completând și dezvoltând direcțiile și prioritățile conținute în PND și CNSR 2007-2013 și implementate prin POR 2007-2013. Principalele nevoi de dezvoltare la care POR 2014-2020 încearcă să răspundă sunt: transferul limitat al rezultatelor cercetării în piață și nivel scăzut de asimilare a inovării în firme; insuficienta dezvoltare a sectorului IMM, cu impact negativ asupra competitivității economiilor regionale; consumurile energetice nesustenabile și potențialul ridicat de economisire în infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice și la nivelul clădirilor rezidențiale; nivelul ridicat de emisii de gaze cu efect de seră și poluare, generate de transportul rutier la nivelul zonelor urbane; existența unor zone urbane degradate, vacante sau neutilizate corespunzător la nivelul orașelor; slaba valorificare a resurselor de patrimoniu cultural; gradul redus de accesibilitate al anumitor zone ale țării, care conduce la atractivitate și investiții scăzute; valorificarea distribuției teritoriale echilibrate a potențialului turistic, pentru revigorarea zonelor mai puțin dezvoltate / izolate; subdimensionarea infrastructurii educaționale, de sănătate și de servicii sociale care împiedică incluziunea socială și dezvoltarea capitalului uman; nivelul scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea politicilor privind dezvoltarea socio-economică a comunităților locale; nevoia de îmbunătățire a capacității administrative la nivelul AM POR, OI POR și a beneficiarilor pentru o implementare corespunzătoare a programului.


• (2.1.1.1) IMM-uri inovative care colaborează cu alții: 6,60%

• (2.1.1.2) IMM-uri inovative care colaborează cu alții: 6,60%

• (2.1.2.1) Rata de supraviețuire a microîntreprinderilor la 3 ani de la înființare: 72,80%

• (2.1.2.2) Productivitatea muncii în IMM-uri: 316.479 Lei

• (2.1.3.1.1) Consumul de energie finală în clădirile publice: 0,12 Mtep

• (2.1.3.1.2) Consumul de energie finală în sectorul rezidențial: 0,47 Mtep

• (2.1.3.1.3) Consumul de energie finală în iluminatul public: 446 GWh

• (2.1.3.2.1) Emisii GES provenite din transportul rutier: 17.750,44 Mii tone echiv. CO2/an

• (2.1.3.2.2) Pasageri transportati in transportul public urban în România: 1.110.000.000


• (2.1.4.1.1) Rata brută de cuprindere în creşe a copiilor cu vârste între 0-2 ani în mediul urban: 2%

• (2.1.4.1.2) Rata brută de cuprindere în învăţământul preşcolar (3-5 ani) în mediul urban: 90%

• (2.1.4.2.1) Rata de cuprindere în învăţământul profesional și tehnic în mediul urban: 60%

• (2.1.4.3.1) Emisii GES provenite din transportul rutier: 17.750,44 tone echiv. CO2/an


• (2.1.4.4.1) Spații verzi în municipiile reședință de județ: 26 mp/locuitor

• (2.1.4.5.1) Populația aflată în risc de sărăcie şi excluziune socială din zonele marginalizate din municipiile reședință de județ: 80.607 persoane

52

• (2.1.5.1.1) Creșterea numărului de obiective de patrimoniu în stare de conservare foarte bună și bună: : 4.482

• (2.1.5.2.1) Spații verzi în orașele mici și mijlocii: 26 mp/locuitor

• (2.1.5.2.2) Spații verzi în orașele mici și mijlocii: 26 mp/locuitor

• (2.1.6.1.1) Populația deservită de o infrastructură secundară modernizată care asigură accesul la coridoarele TEN-T: 5.150.000 de persoane

• (2.1.6.1.2) Populația deservită de o infrastructură secundară modernizată care asigură accesul la coridoarele TEN-T: 149.000 de persoane

• (2.1.6.2.1) Persoane care beneficiază de transport îmbunătățit în zona Deltei Dunării: 321.207

• (2.1.7.1) Numărul mediu de salariați în stațiunile turistice: 495.624 de salariați

• (2.1.8.1.1) Nevoi neacoperite de servicii medicale (pentru chintila inferioară): 9,30%

• (2.1.8.2.1) Rata internărilor acute în spital din total internări: 35%

• (2.1.8.3.1) Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru copii (0- 17 ani): 3%

• (2.1.8.3.2) Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru persoane cu dizabilități: 1,40%

• (2.1.8.3.3) Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru persoane cu vârstnice: 3

• (2.1.8.3.4) Beneficiari ai serviciilor sociale de tip rezidenţial acordate în instituţii de tip vechi – copii: 1.731

• (2.1.8.3.5) Beneficiari ai serviciilor sociale de tip rezidenţial acordate în instituţii de tip vechi - Persoane cu dizabilităţi: 15.111

• (2.1.9.1.1) Populația aflată în risc de sărăcie şi excluziune socială din zonele marginalizate urbane: 181.635 de persoane

• (2.1.10.1.1) Rata brută de cuprindere în creşe a copiilor cu vârste între 0-2 ani: 5%

• (2.1.10.1.2) Gradul de cuprindere în învățământul preșcolar (3-5 ani): 85,90%

• (2.1.10.1.3) Gradul de cuprindere în învățământul primar şi gimnazial: 95%

• (2.1.10.2) Gradul de cuprindere în învățământul profesional si tehnic: 60%

• (2.1.10.3) Ponderea populației cu vîrsta intre 30-34 de ani cu nivel terțiar de educație: 28,20%

• (2.1.11) UAT-uri în care toate proprietățile au fost înregistrate în SIC: 28%

• (2.1.12.1) Reducerea duratei medii de contractare: 12 luni

• (2.1.13.1) Indicele dezvoltării umane locale: 88,12%

• (2.1.14.1) Rata internărilor acute în spital din total internări: 35%

• (2.1.15.1) Proportia cererilor de credit reusite ale IMM (ex proportia IMM care au aplicat pentru un imprumut bancar si au obtinut intreaga suma sau majoritatea acesteia) 66.00%

• (2.1.15.2) Creşterea cifrei de afaceri a IMM (numar de salariati 0-249): 991.679 Milioane Lei

Descriere: În cadrul acestui program bugetar vor fi finanțate intervențiile care se subscriu celor 15 axe prioritare ale POR 2014-2020 și al căror obiectiv general este creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a infrastructurii și a serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic. Tipurile de intervenții aferente acestui program bugetar sunt: crearea / modernizarea / extinderea / dotarea infrastructurilor de inovare și transfer tehnologic; construcția / modernizarea / extinderea / dotarea spațiului de producție / servicii al IMM-urilor; crearea / modernizarea / extinderea incubatoarelor / acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor aferente; creșterea eficienței energetice a clădirilor publice și rezidențiale, inclusiv consolidarea acestora; investiții în iluminatul public; măsuri pentru transportul urban (căi de rulare / piste de bicicliști / achiziție mijloace de transport ecologice / electrice etc.); revitalizarea zonelor urbane (reconversia și refuncționalizarea terenurilor abandonate etc.); acțiuni integrate pentru comunități marginalizate prin: clădiri pentru activități educative, culturale și recreative; facilități destinate utilizării publice, cum ar fi: zone verzi de mici dimensiuni, piețe publice, scuaruri, părculețe etc.; străzi urbane și utilități de bază la scară mică; infrastructura de educație (creșe, grădinițe, licee tehnologice, școli profesionale și tehnice); restaurarea, protecția și valorificarea patrimoniului

53

cultural; reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene care asigură conectivitatea directă sau indirectă cu rețeaua TEN-T; construcția / reabilitarea / modernizarea șoselelor de centură cu statut de drum județean aflate pe traseul drumului județean respectiv; valorificarea economică a potențialului turistic balnear; valorificarea economică a potențialului turistic cu specific local; infrastructură turistică publică de agrement; construcția de spitale regionale;; reabilitarea / modernizarea / extinderea / dotarea infrastructurii de servicii medicale (ambulatorii, unități de primiri urgențe); construirea / reabilitarea / modernizarea / dotarea centrelor comunitare de intervenție integrate; reabilitarea / modernizarea / dotarea infrastructurii de servicii sociale fără componentă rezidențială; construcție / reabilitare de locuințe de tip familial, apartamente de tip familial, locuințe protejate etc.; construirea / reabilitarea / modernizarea locuințelor sociale; investiții în infrastructura de sănătate și servicii sociale integrate, precum și în infrastructura de educație; stimularea ocupării , prin dezvoltarea infrastructurii de economie socială de inserție; activități de dezvoltare comunitară integrată - activități de informare, consiliere; construcția / reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii educaționale antepreșcolare (creșe), preșcolare (grădinițe) și a celei pentru învățământul general obligatoriu (școli I‐VIII); reabilitarea / modernizarea / extinderea / echiparea infrastructurii școlilor profesionale, liceelor tehnologice; reabilitarea / modernizarea / extinderea / echiparea infrastructurii educaționale universitare; construcția de spitale regionale; integrarea datelor existente și extinderea înregistrării sistematice în zonele rurale ale României; servicii îmbunătățite de înregistrare cadastrală; management, strategie și tactici; sprijinirea Autorității de Management și a Organismelor Intermediare pentru implementarea diferitelor etape ale POR; activități de publicitate și informare specifice POR.

Factori de succes: Implementarea cu succes a POR 2014-2020 depinde în mare măsură de creșterea capacității de implementare a beneficiarilor, în condițiile în care rata de contractare a depășit-o semnificativ pe cea de absorbție în perioada de programare anterioară. Aceasta presupune, printre altele, creșterea numărului de angajați cu atribuții în implementarea proiectelor la nivelul APL-urilor, motivarea corespunzătoare a acestora, derularea de sesiuni de instruire, comunicare și informare. De asemenea, colaborarea cu OI-urile s-a dovedit una de succes și ar trebui menținută, ca și sprijinul financiar din axa de Asistență Tehnică pentru acoperirea costurilor administrative și de funcționare, inclusiv ale sistemului de implementare al POR 2014-2020. De asemenea, continuarea procesului de formare continuă a personalului din AM și OI este vitală pentru implementarea programului.


2.1.1. Promovarea transferului tehnologic

Măsura 2.1.1.1. Creşterea inovării în firme prin susţinerea entităților de inovare şi transfer tehnologic în domenii de specializare inteligentă

Măsura 2.1.1.2. Creşterea inovării în companii prin sprijinirea abordărilor multisectoriale rezultate în urma implementării „Inițiativei Regiuni mai puţin dezvoltate” în România

2.1.2. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii

Măsura 2.1.2.1 Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor în domeniile competitive identificate în SNC şi PDR-uri

Măsura 2.1.2.2 Îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii în IMM-uri în sectoarele competitive identificate în SNC

2.1.3. Sprijinirea tranziției catre o economie cu emisii scăzute de carbon

Măsura 2.1.3.1 Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice și sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari

Măsura 2.1.3.2 Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă

2.1.4. Sprijinirea dezvoltării urbane durabile

54

Măsura 2.1.4.1 Creșterea calității infrastructurii în vederea asigurării accesului sporit la educaţie timpurie şi sprijinirea participării părinţilor pe piaţa forţei de muncă

Măsura 2.1.4.2 Creșterea calității infrastructurii educaționale relevante pentru piața forței de muncă

Măsura 2.1.4.3 Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă

Măsura 2.1.4.4 Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din muncipiile reședință de județ

Măsura 2.1.4.5 Îmbunătățirea regenerării fizice, economice și sociale a comunităților marginalizate în municipiile reședință de județ din România

2.1.5. Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

Măsura 2.1.5.1 Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale

Măsura 2.1.5.2 Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din orasele mici, mijlocii si municipiul București

2.1.6. Îmbunătăţirea infrastructurii de importanţă regională, precum şi a sistemelor de transport durabile

Măsura 2.1.6.1 Creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei TEN-T prin modernizarea drumurilor județene

Măsura 2.1.6.2 Creșterea gradului de accesibilitate a zonei Deltei Dunării prin modernizarea transportului de călători pe apă

2.1.7. Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului

Măsura 2.1.7 Creșterea numărului mediu de salariați în stațiunile turistice

2.1.8. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale

Măsura 2.1.8.1 Creşterea accesibilităţii serviciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace și izolate

Măsura 2.1.8.2 Îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii medicale de urgență

Măsura 2.1.8.3 Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale

2.1.9. Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban

Măsura 2.1.9 Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, prin măsuri integrate

2.1.10. Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

Măsura 2.1.10.1 Creșterea gradului de participare la nivelul educației timpurii ș învățământului obligatoriu, în special pentru copiii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului

Măsura 2.1.10.2 Creșterea gradului de participare la învățământul profesional și tehnic și învățare pe tot parcursul vieții

Măsura 2.1.10.3 Creșterea relevanței învățământului terțiar universitar în relație cu piața forței de muncă și sectoarele economice competitive

2.1.11. Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și carte funciară

Măsura 2.1.11 Creșterea gradului de acoperire geografică și de înregistrare a proprietăților din zonele rurale în SistemuI Integrat de Cadastru și Carte Funciară

2.1.12 Asistență tehnică


55

2.1.13. Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii

Măsura 2.1.13 Îmbunătățirea calității vieții a populației în orașele mici și mijlocii din România

2.1.14. Crearea infrastructurii spitalelor regionale de urgență

Măsura 2.1.14 Îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii spitalicești de urgență

2.1.15. Inițiativa pentru IMM-uri

Măsura 2.1.15 Facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare prin implementarea instrumentului de garantare neplafonată

Programul 2.2. Programul National de Dezvoltare Locală

Justificare: Programul național de dezvoltare locală (PNDL) aprobat prin Ordonanța de Urgență numărul 28 din 10 aprilie 2013, cu modificările și completările ulterioare, a fost creat pentru a veni în sprijinul autorităților publice locale care nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate în cadrul altor programe de finanțare, iar scopul acestuia constă în asigurarea minimelor standarde de calitate a vieţii, necesare populaţiei, în domeniul serviciilor publice. Conform OUG, Programul are ca obiectiv general: echiparea unităților administrativ-teritoriale cu toate dotările tehnico-edilitare, de infrastructură educațională, de sănătate și de mediu, sportivă, social-culturală și turistică, administrativă și de acces la căile de comunicație, în conformitate cu reglementările cuprinse în Planul de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități, aprobat prin Legea nr. 351/2001, cu modificările și completările ulterioare, pentru creșterea accesabilității la resurse și a calității vieții pentru toți locuitorii României.

PNDL este compus din următoarele subprograme:

a) Subprogramul "Modernizarea satului românesc"; b) Subprogramul "Regenerarea urbană a municipiilor și orașelor"; c) Subprogramul "Infrastructură la nivel județean".

Fondurile alocate în cadrul PNDL sunt surse de finanțare complementare pentru bugetele locale. Finanțarea PNDL se asigură din fonduri de la bugetele locale, aprobate cu această destinație, din sume de la bugetul de stat, aprobate cu această destinație în bugetul MDRAP și din alte surse legal constituite Programul își propune să contribuie la dezvoltarea durabilă a zonelor rurale și urbane din România, prin echiparea corespunzătoare a teritoriului cu infrastructură și asigurarea accesului populației la servicii de bază. Programul are ca beneficiar autoritățile administrației publice locale din România care nu pot îndeplini condițiile de eligibilitate pentru accesarea fondurilor europene.. PNDL este în prezent cel mai important program național în cadrul cărora sunt disponibile fonduri de la bugetul de stat. Caracterul multianual al acestuia asigură finanțarea obiectivelor de investiții până la finalizare, prin realizarea tuturor obiectivelor incluse în PNDL (peste 12000 de obiective, incluse în cadrul celor două etape) asigurându-se premisele respectării angajamentelor statului român față de Uniune, cât și dezvoltarea regională echilibrată.

Beneficiarii PNDL sunt unitățile administrativ-teritoriale reprezentate de autoritățile administrației publice locale ale căror propuneri de finanțare au fost aprobate de către MDRAP, pe baza solicitărilor de finanțare transmise de către unitățile administrativ-teritoriale și în urma analizei interne de specialitate și a aplicării criteriilor de prioritizare stabilite prin Hotărârea de Guvern Nr. 624/2015 pentru aprobarea criteriilor de selectare a obiectivelor de investiţii pentru finanţarea prin Programul naţional de dezvoltare locală, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013.

Intervenția PNDL răspunde unor probleme și nevoi majore pentru comunități: riscul de neîndeplinire a unor obligații asumate față de UE și instituțiile financiare europene (de ex. în domeniul apă și apă uzată), deficitul de resurse financiare de la nivelul autorităților publice locale pentru realizarea de investiții majore în infrastructură; nevoia de armonizare a investițiilor realizate din diferite surse;

56

nivelul redus al calității vieții și accesul deficitar la anumite servicii publice de bază, mai ales în mediul rural; accesibilitatea și mobilitatea reduse la nivelul teritoriului, ce conduce la accesul limitat la oportunități și servicii; speranța de viață și rata de participare la educație inferioare mediei europene.


(2.2.1.) Îmbunătățirea accesibilității și mobilității regionale și locale, cu accent pe conectarea zonelor rurale și urbane la centrele de oportunitate

(2.2.2.) Creșterea gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă și a colectării și epurării apelor uzate

(2.2.3.) Extinderea și modernizarea infrastructurii educaționale preuniversitare

(2.2.4.) Îmbunătățirea in infrastructurii medicale de bază

(2.2.5.) Îmbunătățirea infrastructurii și participării la activități culturale la nivel local

(2.2.6.) Îmbunătățirea infrastructurii și a participării la activități sportive la nivel local

(2.2.7.) Îmbunătățirea infrastructurii de iluminat la nivelul a.a.p.l

(2.2.8.) Îmbunătățirea infrastructurii turistice

(2.2.9.) Îmbunătățirea infrastructurii din domeniul public (piețe)

(2.2.10.) Îmbunătățirea calității sediilor instituțiilor publice

Descriere: Acest program bugetar va finanța intervenții de echipare a UAT-urilor cu dotări tehnico-edilitare, infrastructură educațională, sanitară, culturală, sportivă, de mediu, de iluminat, turism, sedii de instituții publice, rutieră și de transport, al căror obiectiv general constă în îmbunătățirea situației sociale și economice a locuitorilor din toate regiunile de dezvoltare ale României și susținerea autorităților publice locale în realizarea programelor locale de dezvoltare, inclusiv de la nivel metropolitan / de zonă urbană funcțională. Investițiile se vor realiza în strânsă corelare cu SDTR, PDR și cu SIDU / strategiile de dezvoltare locală. Tipurile de intervenții aferente acestui program bugetar sunt: construirea / reabilitarea / modernizarea de drumuri județene și comunale, inclusiv poduri, podețe și punți pietonale; realizarea / extinderea / reabilitarea / modernizarea sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare, a stațiilor de tratare a apei și a celor de epurare a apelor uzate; realizarea / extinderea / reabilitarea / modernizarea unităților de învățământ preuniversitar, a unităților sanitare, a obiectivelor culturale de interes local; a bazelor sportive; Construirea/modernizarea/reabilitarea/extinderea sistemelor de iluminat public stradal, cu prioritate în mediul rural; Construcția/extinderea/reabilitarea infrastructurii turistice dezvoltată de autoritățile publice locale ca instrument de punere în valoare a potențialului turistic local, pentru obiectivele de investiții aflate în proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale sau în administrarea acestora; Realizarea / extinderea / reabilitarea / modernizarea piețelor publice, comerciale, a târgurilor, oboarelor, după caz; Realizare / extindere / reabilitare / modernizare a sediilor instituțiilor publice ale autorităților administrației publice locale, precum și a instituțiilor publice din subordinea acestora.

Factori de succes: Implementarea cu succes a PNDL, prin realizarea unei repartizări echilibrate a fondurilor de la bugetul de stat pe județe, destinate transferurilor pentru finanţarea obiectivelor de investiţii din portofoliul unităților administrativ-teritoriale, se face utilizându-se indicatorii aprobați prin cu Hotărârea Guvernului nr. 624/2015 și stabilirea unui model de alocare adaptat după unul din modelele propuse în cadrul raportului Băncii Mondiale realizat în cadrul proiectului finanțat cu fonduri europene cu titlul “Coordination of Strategies and Programs for EU and State-Funded Investments in Romania’s Infrastructure”. Principalele adaptări/corecții ale modelului au vizat creșterea ponderii finanțării obiectivelor sociale (școli, unități sanitare), pentru asigurarea echipării mediului rural și creșterea ponderii finanțării drumurilor județene, esențiale pentru rețeaua de transport rutier la nivel local deoarece conectează toate localitățile la zonele urbane funcționale mai ales că pentru drumurile

57

județene nu există altă sursă de finanțare în afara POR, care are o alocare insuficientă față de nevoia de finanțare identificată de experții BM la nivel național.


2.2.1. Îmbunătățirea accesibilității și mobilității regionale și locale, cu accent pe conectarea zonelor rurale și urbane la centrele de oportunitate

Măsura 2.2.1.1. Construirea/modernizarea/reabilitarea drumurilor publice clasificate și încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca drumuri județene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale și/sau drumuri publice din interiorul localităților

Măsura 2.2.1.2. Realizarea/modernizarea/reabilitarea de poduri, podețe, pasaje sau punți pietonale

2.2.2. Creșterea gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă și a colectării și epurării apelor uzate

Măsura 2.2.2.1. Realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și stații de tratare a apei

Măsura 2.2.2.2. Realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea sistemelor de canalizare și stații de epurare a apelor uzate

2.2.3. Extinderea și modernizarea infrastructurii educaționale preuniversitare

Măsura 2.2.3.1. Realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea/dotarea unităților de învățământ preuniversitar, respectiv creșe, grădinițe, școli generale primare și gimnaziale, licee, colegii naționale, grupuri școlare, școli profesionale, școli postliceale, unități de învățământ special de stat, precum și alte unități de învățământ preuniversitar

2.2.4. Îmbunătățirea in infrastructurii medicale de bază

Măsura 2.2.4.1. Realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea/dotarea unităților sanitare, inclusiv a spațiilor afectate desfășurării activității unor cabinete medicale/dispensare medicale din mediul rural și centre medicale de permanență

2.2.5. Îmbunătățirea infrastructurii și participării la activități culturale la nivel local

Măsura 2.2.5.1. Realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea unor obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale multifuncționale, teatre

2.2.6. Îmbunătățirea infrastructurii și a participării la activități sportive la nivel local

Măsura 2.2.6.1. Realizarea / extinderea /reabilitarea/ modernizarea bazelor sportive

2.2.7. Îmbunătățirea infrastructurii de iluminat la nivelul a.a.p.l

Măsura 2.2.7.1. Construirea/modernizarea/reabilitarea/extinderea sistemelor de iluminat public stradal, cu prioritate în mediul rural

2.2.8. Îmbunătățirea infrastructurii turistice

Măsura 2.2.8.1. Construcția/extinderea/reabilitarea infrastructurii turistice dezvoltată de autoritățile publice locale ca instrument de punere în valoare a potențialului turistic local, pentru obiectivele de investiții aflate în proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale sau în administrarea acestora

2.2.9. Îmbunătățirea infrastructurii din domeniul public

Măsura 2.2.9.1. Realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea piețelor publice, comerciale, a târgurilor, oboarelor, după caz

2.2.10. Îmbunătățirea calității sediilor instituțiilor publice

Măsura 2.2.10.1. Realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea sediilor instituțiilor publice ale autorităților administrației publice locale, precum și a instituțiilor publice din subordinea acestora

Programul 2.3. Construcții de interes public sau social

Justificare: Programul își propune să contribuie la satisfacerea nevoilor materiale și spirituale ale comunităților locale din România prin realizarea de investiții în obiective de interes public sau social, precum cele sportive, culturale, educaționale, sanitare sau din domeniul justiției și siguranței naționale. Acest program a fost inițiat încă din anul 2001, fiind implementat de MDRAP prin

58

intermediul Companiei Naționale de Investiții. Problemele de dezvoltare principale pe care acest program le finanțează sunt: accesul limitat la infrastructura sportivă școlară și de performanță, cu impact asupra sănătății populației și asupra capacității de a participa la competiții interne și internaționale; oportunitățile reduse de petrecere a timpului liber și de agrement; starea avansată de degradare și insuficiența infrastructurii culturale, precum și diversitatea redusă a ofertei culturale, cu precădere în orașele mici și în mediul rural; uzura fizică și morală a infrastructurii sanitare, precum și accesul mai redus la servicii medicale de calitate în mediul rural și mic urban; accentuarea schimbărilor climatice și efectele tot mai grave ale hazardelor naturale asupra diferitelor infrastructuri de interes public; infrastructura deficitară din sistemul judiciar și de siguranță națională; gradul redus de conectare a populației la sisteme centralizate de alimentare cu apă și canalizare, cu precădere la nivelul aglomerărilor cu mai puțin de 50.000 de locuitori.


(2.3.1.) Creșterea accesului populației la facilitățile sportive și de petrecere a timpului liber: Îmbunătățirea infrastructurii sportive pentru minim 80.000 de noi beneficiari până în anul 2022;

(2.3.2.) Creșterea accesului populației la oferta de evenimente culturale: Îmbunătățirea infrastructurii culturale pentru minim 70.000 de beneficiari până în anul 2022;

(2.3.3.) Îmbunătățirea furnizării de servicii medicale în mediul urban și rural

(2.3.3.1) Îmbunătățirea infrastructurii de servicii medicale pentru minim 5 unități sanitare, însumând 50.000 de beneficiari până în anul 2022;

(2.3.4.) Extinderea și modernizarea infrastructurii educaționale universitare: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale pentru minim 5.000 de studenți până în anul 2022;

(2.3.5.) Reducerea impactului hazardelor naturale și antropice asupra obiectivelor sociale și de interes public: Realizarea de lucrări de intervenții de primă urgență pentru minim 5.000 utilizatori de infrastructuri vulnerabile până în anul 2022;

(2.3.6.) Extinderea și modernizarea infrastructurii sistemului judiciar și de siguranță națională: Îmbunătățirea infrastructurii judiciare pentru minim 200.000 de beneficiari până în anul 2022;

(2.3.7.) Asigurarea alimentării cu apă potabilă și a colectării și epurării apelor uzate într-o manieră integrată la nivelul localităților și bazinelor hidrografice aferente celor 16 județe incluse în proiect: Racordarea a minim 30.000 de gospodării la sistemele de alimentare cu apă și canalizare în sistem centralizat până în anul 2022.

Descriere: Acest program bugetar va finanța măsuri care au ca scop creșterea calității vieții locuitorilor din mediul urban și rural, prin investiții în infrastructura sportivă, culturală, sanitară, educațională, lucrări la infrastructura vulnerabilă, de utilități și judiciară. Acestea sunt derulate de CNI, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 25/2001. Intervențiile propuse spre finanțare sunt: construcția, finalizarea, reabilitarea și consolidarea sălilor de sport, bazinelor de înot, complexurilor sportive, așezămintelor culturale, instituțiilor de învățământ superior (inclusiv unități de cazare pentru studenți, cămine studențești etc.), patinoarelor artificiale, unităților sanitare din mediul urban, sălilor de cinema, blocurilor de locuințe situate în zone defavorizate, sediilor de parchete și instanțelor de judecată, unităților SRI, la care se adaugă lucrări în regim de urgență la diferite obiective de interes public sau social afectate de hazarde naturale. La acestea se adaugă proiectul „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, a stațiilor de tratare a apei potabile și stațiilor de epurare a apelor uzate în localitățile cu o populație de până la 50.000 de locuitori”, derulat în baza unui împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, a cărui unitate de management (UMP) se află la CNI.

Factori de succes: Implementarea cu succes a Programului de Construcții de Interes Public sau Social implică o serie de măsuri similare cu cele propuse pentru alte programe cu finanțare de la bugetul de

59

stat, precum: suplimentarea personalului CNI cu atribuții în managementul programului, stabilirea unor criterii transparente și stabile de ordonare după prioritate a investițiilor1, stabilirea unor alocări financiare clare, în funcție de priorități de investiții pentru întregul interval 2017-2022, realizarea de angajamente financiare multianuale pentru proiecte, coordonarea și armonizarea investițiilor realizate din diferite surse de finanțare, promovarea investițiilor noi separat de cele în derulare, elaborarea unui ghid care să conțină detalierea programului și obiectivelor sale.


2.3.1. Creșterea accesului populației la facilitățile sportive și de petrecere a timpului liber

Măsura 2.3.1.1. Construcția, finalizarea, reabilitarea și consolidarea sălilor de sport

Măsura 2.3.1.2. Construcția, finalizarea, reabilitarea complexurilor sportive

Măsura 2.3.1.3. Construcția, finalizarea, reabilitarea bazinelor de înot

Măsura 2.3.1.4. Construcția, finalizarea, reabilitarea patinoarelor artificiale

2.3.2. Creșterea accesului populației la oferta de evenimente culturale

Măsura 2.3.2.1. Construcția, finalizarea, reabilitarea și dotarea așezămintelor culturale din mediul mic urban și rural

Măsura 2.3.2.2. Construcția, reabilitarea și dotarea sălilor de cinematograf

2.3.3. Îmbunătățirea furnizării de servicii medicale în mediul urban și rural

Măsura 2.3.3.1. Construcția, reabilitarea, modernizarea și dotarea unităților sanitare din mediul urban

2.3.4. Extinderea și modernizarea infrastructurii educaționale universitare, inclusiv spații de cazare pentru studenți

Măsura 2.3.4.1. Construcția, extinderea, reabilitarea, modernizarea și dotarea spațiilor educaționale și de cercetare ale instituțiilor de învățământ

2.3.5. Reducerea impactului hazardelor naturale și antropice asupra obiectivelor sociale și de interes public

Măsura 2.3.5.1. Executarea de lucrări de primă urgență la obiective de interes public și social afectate de hazarde

2.3.6. Extinderea și modernizarea infrastructurii sistemului judiciar și de siguranță națională

Măsura 2.3.6.1. Consolidarea infrastructurii instanțelor de judecată din municipiile reședință de județ

Măsura 2.3.6.2. Consolidarea infrastructurii sediilor de parchete din municipiile reședință de județ

Măsura 3.3.6.3. Dezvoltarea proiectului „Cartierul pentru Justiție”

Măsura 2.3.6.4. Modernizarea infrastructurii imobiliare a Serviciului Român de Informații

2.3.7. Asigurarea alimentării cu apă potabilă și a colectării și epurării apelor uzate într-o manieră integrată la nivelul localităților și bazinelor hidrografice aferente celor 16 județe incluse în proiect

Măsura 2.3.7.1. Implementarea proiectului „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, a stațiilor de tratare a apei potabile și stațiilor de epurare a apelor uzate în localitățile cu o populație de până la 50.000 de locuitori”

1 Ghidurile de Investiții pentru infrastructură socială, pregătite de Banca Mondială în anul 2015

60

Obiectivul Strategic 3: Îmbunătățirea eficienței, eficacității, integrității, activității autorităților publice centrale și locale pentru a susține administrativ și legal furnizarea de servicii publice de calitate

Obiectivul strategic urmărește să sprijine îmbunătățirea eficienței și eficacității activităților autorităților centrale și locale în contextul în care Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) este autoritatea responsabilă de realizarea politicilor guvernamentale în domeniul administrației publice. MDRAP este în acest sens mandatat să contribuie la reforma administrației publice centrale și locale pe domeniile sale de competență: funcție publică, organizarea administrativ-teritorială a teritoriului, din punctul de vedere al bugetelor și al finanțelor publice locale, gestiunea proceselor de descentralizare și regionalizare, sprijin prin intermediul Programului Operațional Capacitate Administrativă pentru îmbunătățirea capacității de planificare și bugetare, modernizarea serviciilor publice, transparentizarea activității autorităților administrației publice, informatizarea instanțelor și modernizarea instituțiilor din sistemul judiciar. MDRAP deține un mandat complex, care oferă cadrul legal și resursele de a reglementa, monitoriza și finanța în domeniul administrației publice locale și centrale. MDRAP deține resursele pentru intervenții operaționale atât la nivel de obiective de îmbunătățire a capacității administrative (POCA) și obiective de dezvoltare sectoriale (IMM, dezvoltare regională, dezvoltare transfrontalieră etc.). Pentru reformele de la nivelul administrației publice centrale, MDRAP împarte mandatul cu alte ministere: Secretariatul General al Guvernului pentru coordonarea politicilor publice, reformele privind reglementarea, optimizarea managementului operațional la nivel central, Ministerul Finanțelor Publice în materie de bugetare și reformă fiscală, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale pentru informatizarea administrației și a serviciilor publice. Pentru ca reforma asumată a administrație să dea rezultate pozitive, este necesară o bună coordonare între aceste intervenții. În acest sens, Obiectivul Strategic 4 propune două programe bugetare care răspund obligațiilor din mandatul MDRAP, activitățile aferente activității de implementarea a unui program de finanțare a capacității administrative finanțat de către UE, Programul Operațional Capacitate Administrativă, și un program bugetar care cuprinde activități de reglementare și monitorizare cu privire la administrația publica din Romania, Programul Reforma Administrației și Simplificare, Descentralizare și Finanțe Publice Locale.

La realizarea obiectivului concură activitatea întregului MDRAP, dar acest obiectiv se află în principal în gestiunea Direcției Generală Programe Europene - Capacitate Administrativă și a Direcției Generale Administrație Publică. Indicatorii de impact pentru acest obiectiv se colectează la nivel de sector și nu doar ca impact direct al implementării măsurilor și bugetelor celor 2 programe bugetare. În acest sens, aceștia pot fi ajustați în funcție de evoluția sectorului, relevanța obiectivelor de reformă și a resurselor existente. Indicatorii de impact propuși indică: progresul cu privire la implementarea programului POCA (un indicator), impactul asupra administrației centrale (un indicator) și impactul la nivelul administrației locale (un indicator).

Derularea programelor bugetare intră în sarcina următoarelor structuri de specialitate din cadrul MDRAP, care, conform Regulamentului de Organizare și Funcționare (ROF), au sarcina de a gestiona funcțiunile respective:

✓ Direcția Generală Programe Europene Capacitate Administrativă este structura din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Direcția este Autoritate de Management pentru Programul Operațional Capacitate Administrativă și are responsabilități ce decurg din obligativitatea îndeplinirii funcțiilor de: a. gestionare a programului operațional- POCA, b. selectarea operațiunilor, c. gestiunea financiară și controlul programului operațional

✓ Direcția Generală Administrație Publică este structură în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care exercită, la nivel central, funcţiile de elaborare, coordonare, monitorizare, analiză, sinteză şi evaluare pentru următoarele domenii de activitate: strategii și reforme în administraţia publică; politici fiscale și bugetare locale; dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice și a parcurilor industriale.

61


Obiectivul Strategic 3. Îmbunătățirea eficienței, eficacității, integrității activității autorităților publice centrale și locale

pentru a susține administrativ și legal furnizarea de servicii publice de calitate

Programul 3.1. Programul Operațional Capacitate Administrativă

(POCA) 2014-2020

Programul 3.2. Programul Reforma Administrației și Simplificare,

Descentralizare și Finanțe Publice Locale

Măsuri Programul 3.1. Măsura 3.1.1.1. Gestionarea programului, evaluarea

și monitorizare POCA Măsura 3.1.1.2. Evaluarea și contractarea proiectelor

POCA Măsura 3.1.1.3. Verificare și autorizare plăți,

verificare achiziții și monitorizare proiecte Măsura 3.1.2.1. Consolidarea capacității personalului și asigurarea resurselor informaționale suport pentru

îndeplinirea tuturor funcțiilor AM Măsura 3.1.2.2. Asigurarea plății salariilor

personalului angajat în AM, în conformitate cu reglementările în vigoare

Măsura 3.1.3.1. Elaborarea de materiale suport pentru îmbunătățirea informării și conștientizării

Măsura 3.1.3.2. Derularea de evenimente, sesiuni de formare și informare, schimburi de experiență și alte mijloace de îmbunătățire a vizibilității intervențiilor

POCA

Măsuri Programul 3.2. Măsura 3.2.1.1. Consolidarea sistemelor de

monitorizare și analiză a sistemului de echilibrare a bugetelor locale, în vederea creșterii capacității

administrative și financiare a autorităților administrației publice locale

Măsura 3.2.1.2. Asigurarea cadrului de reglementare financiar-fiscal pentru administrația

publică locală Măsura 3.2.2.1. Îmbunătățirea coerenței activității

administrației publice prin codificarea legislației Măsura 3.2.2.2. Monitorizarea continuă a îndeplinirii măsurilor din SCAP 2014-2020

Măsura 3.2.3.1. Coordonarea implementării măsurilor aferente Planului integrat pentru

simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor, monitorizarea și raportarea stadiului

implementării acestora Măsura 3.2.4.1. Monitorizarea și analiza

permanentă a calității și costului furnizării serviciilor publice la nivel local

Măsura 3.2.4.2. Asigurarea coordonării procesului de implementare a strategiilor de descentralizare

Măsura 3.2.4.3. Monitorizarea și analiza conformității la nivel de UAT


Impacturi

II 3.1 Valoarea totală a cheltuielilor eligibile care au fost înregistrate în sistemul contabil al ACP și care au fost certificate de autoritatea respectivă cf Art. 126 lit. c Reg. 1303/2013

II 3.2 Rata proiectelor implementate cu succes

II 3.3 Cheltuielile bugetelor locale

II 3.4 Grad de satisfacție al Beneficiarilor POCA în ceea ce privește sprijinul oferit de către AM

Rezultate

R 3.1.1 Implementarea eficientă și eficace a măsurilor necesare pentru atingerea țintelor asumate cu privire la cadrul de performanță: Grad de respectare a termenelor limită pentru efectuarea plăților către Beneficiari - țintă 2022 - 85%

R 3.1.2 Consolidarea capacității administrative a AM pentru implementarea eficientă a POCA: (Personal AMPOCA certificat - țintă 2022 - 65%)

R 3.1.3 Asigurarea publicității, informării și sprijinului pentru beneficiarii PO CA: Grad de conștientizare a potențialilor beneficiari cu privire la oportunitățile de finanțare prin intermediul POCA țintă 2022 - 60%

R 3.2.1 Reducerea discrepanțelor bugetare între UAT (venituri proprii și transferuri condiționate): Realizarea unei analize impreună cu Ministerul Finanțelor Publice

62

R 3.2.2 Consolidarea reformei administrației prin asigurarea și operaționalizarea cadrului normativ unitar de funcționare a administrației publice: Nr. de proiecte de coduri elaborate ce reglementează funcționarea Administrației Publice Țintă 2020 - +3)

R 3.2.3 Monitorizarea implementării măsurilor incluse în Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor: Țintă 2020: 6 rapoarte

R 3.2.4 Consolidarea cadrului de reglementare și monitorizare a procesului de descentralizare cu scopul creșterii capacității de furnizare a serviciilor publice la nivel local: Țintă 2020 - Cel puțin 80% dintre UAT-uri sunt înscrise în sistemul de monitorizare a standardelor


Bugetul pe programe al Obiectivului Strategic Total

(mii lei)

Total valoare/an (mii lei)

2019 2020 2021 2022

P 3.1 Programul Operațional Capacitate Administrativă

2014-2020 223.459 126.866 16.043 29.843 50.708

P 3.2 Programul Reforma Administrației și Simplificare,

Descentralizare și Finanțe Publice Locale 152.179 86.397 10.925 20.324 34.532

Total OS 3 375.638 213.263 26.968 50.167 85.240

Programul 3.1. Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020

Justificare: Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii reprezintă baza de pornire pentru programarea fondurilor FESI 2014-2020 pentru Statele Membre ale Uniunii Europene. Programul Operațional Capacitate Administrativă este așadar formulat în acord cu strategia Europa 2020. POCA 2014-2020 este atât rezultatul unui proces de fundamentare bazat pe dovezi privind nevoile de dezvoltare ale administrației publice cât și unul derivat din consultarea cu actorii relevanți interesați. Conform Programului Operațional, în perioada februarie 2012 - august 2013 au fost realizate analize suport pentru fundamentare, precum analiza socio-economică în cadrul Grupului de Lucru pe Administrație Publică (GLAP) sau Nota "Privind structura și elementele principale ale analizei cauzelor structurale care au dus la existența unei capacități administrative reduse în România" elaborată sub coordonarea Cancelariei Primului-ministru. O premisă a pregătirii noului document programatic POCA a vizat nevoia de a îndeplini condiționalitățile formulate de către Comisia Europeană în cadrul Acordului de Parteneriat UE-România pentru Obiectivul Tematic 11, Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și eficiența administrației publice. Acestea au fost translatate în obiectivele specifice, rezultate și indicatorii programului.

Programul este de asemenea fundamentat în prevederile Strategiei privind Consolidarea Administrației Publice 2014-2020 (SCAP), condiționalitate ex-ante pentru intervențiile din cadrul Obiectivului Tematic 11 (OT 11), în Strategia privind mai buna reglementare 2014-2020 (SMBR), precum și în proiectul Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015–2020 (SDSJ). Intervențiile POCA susțin investițiile în capacitatea instituțională, creșterea calității reglementărilor, creșterea eficienței resurselor umane și îmbunătățirea furnizării serviciilor publice de la nivel central și local, în sensul implementării măsurilor de reformă asumate în strategiile enunțate mai sus.

Programul POCA are o structură bazată pe 3 Axe prioritare care la rândul acestora se descompun în obiective specifice, rezultate și indicatori. Primele 2 Axe finanțează intervenții specifice privind creșterea capacității instituționale, la nivelul administrației publice centrale și administrației publice locale.

63

Rezultatele programului pentru Axa 1, conform POCA, cuprind: Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP; Dezvoltarea și implementarea de politici și instrumente unitare si moderne de management al resurselor umane; Dezvoltarea și implementarea de sisteme standard și instrumente moderne și eficiente de management la nivelul instituțiilor din sistemului judiciar; Creșterea transparenței și responsabilității sistemului de achiziții publice în vederea aplicării unitare a normelor și procedurilor de achiziții publice și reducerea neregulilor în acest domeniu

Rezultatele programului pentru Axa 2, conform POCA, cuprind: Introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică locală ce optimizează procesele orientate către beneficiari în concordanță cu SCAP; Creșterea transparenței, eticii și integrității în cadrul autorităților și instituțiilor publice; Asigurarea unei transparențe și integrități sporite la nivelul sistemului judiciar în vederea îmbunătățirii accesului și a calității serviciilor furnizate la nivelul acestuia

Rezultatele programului pentru Axa 3, conform POCA, cuprind: Consolidarea capacității administrative a AM pentru implementarea eficientă a POCA; Asigurarea publicității PO CA, a informării și sprijinului pentru beneficiari și potențialii beneficiari

Programul bugetar vizează managementul programului operațional și asigurarea tuturor condițiilor pentru ca rezultatele pe termen lung și imediate să fie atinse. Direcția responsabilă cu activitatea de management a programului este Direcţia generală programe europene capacitate administrative prin Direcția pentru Dezvoltarea Capacității Administrative. Gestiunea Programului Operațional privind Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2012 a consolidat la nivelul Direcției pentru Dezvoltarea Capacității Administrative /Autoritate de Management pentru PODCA 2007-2013, expertiza necesară pentru continuarea implementării intervențiilor privind îmbunătățirea capacității administrative cuprinse în Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020. În acest sens, Autoritatea de Management asigură aplicarea principiilor care stau la baza obligațiilor cuprinse în Program:

- Concordanța operațiunilor cu documentele strategice relevante (AP 2014-2020, Recomandările Specifice de Ţară, Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice 2014 - 2020, Strategia privind mai buna reglementare 2014-2020, Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar, Strategia de întărire a integrității în justiție 2011-2016, Strategia Națională Anticorupție 2012 – 2015, alte strategii de profil.)

- Contribuția operațiunilor la atingerea obiectivelor specifice și a rezultatelor programului; - Demonstrarea eficacității și eficienței măsurilor propuse pentru atingerea rezultatelor - Asigurarea sustenabilității operațiunilor

Atribuțiile direcției2 decurg în principal din obligațiile privind funcțiile Autorităților de Management prevăzute la art. 60 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 și respectiv la art. 125 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Structura instituțională a Direcției este corelată cu atribuțiile de furnizare specifice Autorităților de Management. În acest sens, activitatea de implementare a POCA este grefată pe structura de activități a Programului Bugetar 4.1 și se realizează în acord cu programul, cadrul strategic al MDRAP, cadrul de organizare și funcționare al instituției.

Până în 2022, Programul 3.1 urmărește implementarea următoarelor măsuri și obținerea următoarelor rezultate:

(3.1.1) Implementarea eficientă și eficace a POCA pentru atingerea țintelor asumate

(3.1.2) Consolidarea capacității administrative a AM pentru implementarea eficientă a POCA

(3.1.3) Asigurarea publicității, informării și sprijinului pentru beneficiarii PO CA

2 Regulamentul de Organizare și Funcționare, art 524-551

64

Descriere: În cadrul acestui program sunt finanțate măsurile de implementarea a intervențiilor care se subscriu celor trei axe prioritare ale POCA 2014-2020. Măsurile se impact în măsuri de management al programului, măsuri suport destinate organizației pentru creșterea capacității administrative de implementare a măsurilor de implementare precum și măsuri suport de sprijin pentru beneficiari, prin informare și conștientizare. Măsurile aferente rezultatelor 4.1.2 și 4.1.3 au rolul de sprijini implementarea cu succes a rezultatului 4.1.1. ce reprezintă managementul programului pentru Axele 1 și 2.

Factori de succes: Implementarea cu succes a programului bugetar depinde într-o bună măsură în mare măsură de capacitatea beneficiarilor de a atrage fondurile aferente intervențiilor POCA. În mare măsură, succesul depinde și de implicarea actorilor decizionali de care depinde implementarea programului de la nivelul altor instituții precum Ministerul Fondurilor Europene, Autoritatea de Certificare și Plată, structuri de decizie de tipul Comitetului de Monitorizare dar și suportului orizontal oferit Autorității de Management de către structurile suport din MDRAP. Atingerea unor ținte intermediare de tipul indicatorilor asumați în Cadrul de Performanță POCA 2014-2020 depinde în mare măsură de capacitatea tehnică a actorilor implicați: Direcția Generală din cadrul MDRAP cât și Beneficiarii programului (prin personal de specialitate și structuri tehnice responsabile de managementul proiectelor, precum și prin capacitatea de a derula proceduri de achiziții publice). În cazul Beneficiarilor, capacitatea financiară joacă un rol extrem de important la nivelul demersului, prin capacitatea acestora de a asigura co-finanțarea și de a susține finanțarea pe tot durata proiectelor. Având în vedere că în perioada anterioară de programare 2007-2013, PODCA a avut cea mai mare rată de absorbție efectivă (98,66%)3, singurul program cu o rată asemănătoare fiind POAT, cu puțin peste 90%, considerăm că acesta este un factor-cheie pentru atingerea unui procent de absorbție satisfăcător în noua perioadă de alocare financiară.


3.1.1. Implementarea eficientă și eficace POCA pentru atingerea țintelor asumate

Măsura 3.1.1.1. Gestionarea programului, evaluarea și monitorizare POCA (atribuțiile structurii de specialitate – Compartiment Gestionare, Evaluare și Monitorizare Program)

Măsura 3.1.1.2. Evaluarea și contractarea proiectelor POCA (Serviciul Evaluare și Contractare Proiecte)

Măsura 3.1.1.3. Verificare și autorizare plăți, verificare achiziții și monitorizare proiecte

3.1.2. Consolidarea capacității administrative a AM pentru implementarea eficientă a POCA

Măsura 3.1.2.1. Consolidarea capacității personalului și asigurarea resurselor informaționale suport pentru îndeplinirea tuturor funcțiilor AM (toate structurile DDCA + AT)

Măsura 3.1.2.2. Asigurarea plății salariilor personalului angajat în AM, în conformitate cu reglementările în vigoare

3.1.3. Asigurarea publicității, informării și sprijinului pentru beneficiarii PO CA

Măsura 3.1.3.1. Elaborarea de materiale suport pentru îmbunătățirea informării și conștientizării

Măsura 3.1.3.2. Derularea de evenimente, sesiuni de formare și informare, schimburi de experiență și alte mijloace de îmbunătățire a vizibilității intervențiilor POCA

3 Valoarea fondurilor comunitare certificate de ACP solicitate către CE este de 205,21 mil. euro (inclusiv sumele cuvenite prin mecanismul top-up). 4 Tabelul are rolul de a sintetiza măsurile și rezultatele POCA 3.1, arătând corelarea între măsuri și rezultate

65

Programul 3.2. Programul Reforma Administrației și Simplificare, Descentralizare și Finanțe Publice Locale

Justificare: Reforma administrației publice centrale și locale reprezintă premisele pentru implementarea cu succes a obiectivelor de dezvoltare conținute în strategiile de dezvoltare a administrației publice, precum și în Programul de Guvernare. Așezarea legislației din domeniu pe baze solide pentru a oferi predictibilitate și fundament instituțional pentru acțiunile de dezvoltare este principala țintă a MDRAP. Ministerul va asigura un cadru de reglementare stabil și de calitate cu scopul dezvoltării și consolidării capacității autorităților administrației publice centrale și locale, astfel încât acestea să poată funcționa la standarde europene. Scopul este creșterea calității serviciilor publice oferite cetățenilor ca beneficiari finali ai serviciilor. MDRAP asigură la nivel central, împreună cu ministerele de resort, elaborarea, coordonarea, monitorizarea, analiza, evaluarea și implementarea politicilor fiscal-bugetare locale. De asemenea, asigură implementarea politicii în domeniul parcurilor industriale, ajutorului de stat și dezvoltării economice locale în scopul atragerii de investiții și al creării de locuri de muncă. În ceea ce privește descentralizarea și regionalizarea, MDRAP dezvoltă, sprijină și monitorizează implementarea acțiunilor și instrumentelor de consolidare a capacității administrative a UAT-urilor și coordonează tehnic procesul de reformă a administrației publice centrale și locale.

Obiective: Până în 2020, Programul 3.2 urmărește atingerea următoarelor rezultate:

(3.2.1) Reducerea discrepanțelor bugetare între UAT-uri (venituri proprii și transferuri condiționate);

Țintă: Realizarea unei analize împreună cu Ministerul Finanțelor Publice

(3.2.2) Consolidarea reformei administrației prin asigurarea și operaționalizarea cadrului normativ unitar de funcționare a administrației publice;

Țintă 2020: Nr. de proiecte de coduri elaborate ce reglementează funcționarea unitară a Administrației Publice; + 3

(3.2.3) Monitorizarea implementării masurilor incluse in Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor;

Ținte 2020: 6 rapoarte

(3.2.4) Consolidarea cadrului de reglementare și monitorizare a procesului de descentralizare cu scopul creșterii capacității de furnizare a serviciilor publice la nivel local și a responsabilității privind cheltuirea banilor publici.

Țintă 2020: 80% dintre UAT-uri sunt înscrise în sistemul de monitorizare a standardelor.

Descriere: În cadrul acestui program sunt finanțate intervențiile aferente în principal activității Direcției Generale Administrație Publică. Programul urmărește să atingă două rezultate principale: referitor la dezvoltarea administrației publice locale prin consolidarea finanțelor publice locale, îmbunătățirea calității serviciilor furnizate și descentralizare și simplificarea legislației generale care reglementează funcționarea administrației publice, precum și asigurarea respectării condiționalităților UE.

Factori de succes: Implementarea cu succes a măsurilor aferente programelor depinde în mare măsură de stabilitatea instituțională la nivelul Guvernului și MDRAP. Relația cu ministere responsabile în domeniile de mandat și mai ales cea cu Ministerul Finanțelor Publice și Secretariatul General al Guvernului sunt premise esențiale ale atingerii rezultatelor programului bugetar. Relația cu instituțiile administrației publice locale și cu organismele reprezentative sunt condiții de succes. Asumarea unor proiecte precum cele de codificare și simplificare a legislației administrației publice necesită un acord general al celor implicați și o evaluare corectă a impactului. Este importantă capacitatea tehnică a instituțiilor beneficiare (prin personal de specialitate și structuri tehnice responsabile de

66

managementul proiectelor, precum și prin capacitatea de a derula proceduri de achiziții publice) și capacitatea financiară a acestora de a asigura co-finanțarea și de a susține finanțarea pentru proiectele contractate.


3.2.1. Reducerea discrepanțelor bugetare între UAT-uri

Măsura 3.2.1.1. Consolidarea sistemelor de monitorizare și analiză a sistemului de echilibrare a bugetelor locale, în vederea creșterii capacității administrative și financiare a autorităților administrației publice locale

Măsura 3.2.1.2. Asigurarea cadrului de reglementare financiar-fiscal pentru administrația publică locală

3.2.2. Consolidarea reformei administrației prin asigurarea și operaționalizarea cadrului normativ unitar de funcționare a administrației publice

Măsura 3.2.2.1. Îmbunătățirea coerenței activității administrației publice prin codificarea legislației

Măsura 3.2.2.2. Monitorizarea continuă a îndeplinirii măsurilor din SCAP 2014-2020

3.2.3. Monitorizarea implementării măsurilor incluse în Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor

Măsura 3.2.3.1. Coordonarea implementării măsurilor aferente Planului integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor, monitorizarea și raportarea stadiului implementării acestora

3.2.4. Consolidarea cadrului de reglementare și monitorizarea procesului de descentralizare descentralizare cu scopul creșterii capacității de furnizare a serviciilor publice la nivel local

Măsura 3.2.4.1. Monitorizarea și analiza permanentă a calității și costului furnizării serviciilor publice la nivel local

Măsura 3.2.4.2. Asigurarea coordonării procesului de implementare a strategiilor de descentralizare

Măsura 3.2.4.3. Monitorizarea și analiza conformității la nivel de UAT

67

Obiectivul Strategic 4: Adaptarea politicilor și sistemului de resurse umane la obiectivele și exigențele unei administrații moderne

Obiectivul strategic răspunde mandatului MDRAP și al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici de a asigura cadrul stabil și managementul coerent și eficient al funcției publice în România. Nevoia de a susține și implementa acest obiectiv vine atât din rațiuni intrinseci, bazate pe deficiențele actualului sistem al funcției publice, cât și din condiționalitatea impusă de Uniunea Europeană României de a asigura un cadru de reglementare corespunzător privind funcționarii publici, dar și angajații din administrația publică.

Raportul de Țară al României din 2016 menționează problema lipsei de previzibilitate în dezvoltarea carierei funcționarilor publici: „reorganizările instituționale frecvente și utilizarea excesivă a numirilor provizorii în poziții de conducere au un impact negativ asupra independenței funcției publice, a previzibilității procesului decizional și a dezvoltării carierei funcționarilor publici”. Conform datelor din Raportul privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici pentru anul 2015 şi din Strategia privind dezvoltarea funcţiei publice 2016-20205 doar în 2015 au fost acordate 2.179 de avize pentru exercitarea cu caracter temporar a 3.050 de funcții publice de conducere și corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice din administrația publică centrală, ale serviciilor deconcentrate ale ministerelor și din administrația publică locală.

Modificarea structurii de funcții publice sau reorganizarea activității a atins valori maxime în 2010 și 2013, de 4-5 ori valorile anterioare ale numărului total de avize solicitate și acordate în acest scop. Aceste date reflectă nevoia de reformare a funcției publice în sensul îmbunătățirii coerenței, stabilității, motivațiilor și scopurilor acesteia, precum și nevoia de a reduce discreția în modificarea scopurilor administrației și a așteptărilor de carieră ale angajaților din sistemul public.

Punctele slabe ale sistemului se reflectă în dezechilibrul de vârstă, dar și de grad profesional la nivelul categoriilor funcționarilor publici. La nivelul anului 2015, debutanții ocupau 4,59% din totalul funcțiilor publice ocupate, cu 23,08% posturi vacante la nivelul administrației publice locale și cu 11,91% posturi vacante la nivelul administrației și autorităților publice centrale.

Peste 60,95% din totalul angajaților au ajuns la gradul profesional superior, ceea ce se traduce atât prin inexistența posibilității de stimulare în carieră, cât și printr-un număr redus de debutanți și asistenți care activează în administrație. Aceste două categorii aveau în 2015 o pondere de 18,34 % din totalul de funcții generale6.

O corelare cu structura de vârstă a funcționarilor publici indică o pondere importantă a persoanelor cu vârste de peste 40 de ani. Aceștia sunt majoritar funcționari care au ajuns la gradul profesional superior, iar sistemul de funcție publică nu îi mai poate stimula suplimentar din punctul de vedere al evoluției profesionale.

Potrivit Raportului privind managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici pentru anul 2016:

- În anul 2016 ANFP a acordat 2.232 avize pentru exercitarea cu caracter temporar a 3.080 funcţii publice de conducere şi corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală, ale serviciilor deconcentrate ale ministerelor, precum şi din administraţia publică locală;

- Pe parcursul anului 2016 ANFP a acordat un număr de 1.672 avize pentru managementul funcţiilor publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice (stabilirea sau modificarea structurii de funcţii publice, modificarea categoriilor posturilor, reorganizarea activităţii autorităţii sau instituţiei publice),

5 http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2016/Rapoarte/Raport%20management%202015.pdf. 6 Cf. Strategia de dezvoltare a funcției publice 2016-2020

http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2016/Rapoarte/Raport%20management%202015.pdf

68

în conformitate cu prevederile art. 107 din Legea nr. 188/1999, republicată (r2), cu modificările şi completările ulterioare;

- Distribuţia pe grade profesionale a funcţiilor publice de execuţie în 2016 evidențiază un procent de 5,05% pentru gradul profesional debutant (și, corelativ, procente de 13,78% pentru gradul profesional asistent, 17,77% pentru gradul profesional principal și 63,41% pentru gradul profesional superior); în ceea ce privește gradul de ocupare, dintre cele 7.457 de funcții publice de execuție grad profesional debutant, 2.880 au fost raportate ca ocupate iar 4.577, ca vacante;

- Distribuţia pe grupe de vârstă evidențiază că pentru anul 2016 funcţionarii publici cu vârsta peste 60 de ani (8,19% dintre funcţionarii publici) sunt de 2,45 ori mai numeroşi decât funcţionarii publici cu vârsta sub 30 ani (3,33% dintre funcţionarii publici), astfel că dacă în perioada 2012-2015 grupa de vârstă dominantă era grupa 40-50 ani, în anul 2016 grupa de vârstă dominantă devine grupa de peste 50 de ani;

- În ceea ce privește funcţiile publice ocupate şi vacante pe nivel administrativ-teritorial în 2016, cifrele raportate indică pentru funcțiile publice ”din structurile locale” un procent de 23,69% funcții vacante, iar pentru funcțiile publice ”din structurile centrale și teritoriale” un procent de 9,60% funcții vacante.

Guvernarea la nivel local are ca premisă angajarea de resursă umană de calitate. Statisticile reflectă un deficit major de personal la nivelul autorităților administrației publice locale. Remunerarea deficitară și oportunitățile reduse la nivel rural creează o problemă în asigurarea respectării mandatelor legale și în furnizarea serviciilor publice.

Deficiențele de reglementare se regăsesc atât la nivelul funcționarilor publici, cât și al înalților funcționari publici, al căror statut nu a fost încă clarificat. O măsură esențială în acest scop este clarificarea statutului acestei categorii.

Nu în ultimul rând, pregătirea funcționarilor publici a suferit în ultimii ani din cauza lipsei de resurse și a cadrului unitar de formare. Formarea va trebui corelată cu inițiativele de reformare a funcției publice, potrivit cadrelor de competență și noilor reglementări referitoare la evoluția în carieră și salarizarea unitară a personalului.

Răspunzând elementelor analizate, obiectivul va asigura îmbunătățirea cadrului de reglementare și gestiune pentru următorii ani cu scopul de a asigura un corp de funcționari și angajați în sectorul public stabil și de calitate, care să beneficieze de încrederea cetățenilor.


Obiectivul Strategic 4. Adaptarea politicilor şi sistemului de resurse umane la obiectivele şi exigențele unei

administrații moderne

Programul 4.1. Dezvoltarea cadrului instituțional și de

management al funcției publice

Programul 4.2. Restructurarea sistemului de formare și

perfecționare profesională a funcționarilor din administrația publică astfel încât să fie adaptat


Măsuri Programul 4.1. Măsura 4.1.1.1. Clarificarea rolurilor şi mandatelor instituționale în managementul resurselor umane din administrație, cu acordarea de sprijin pentru

îndeplinirea corespunzătoare a acestora Măsura 4.1.1.2. Crearea și implementarea unui

sistem național de evidență a ocupării în administrația publică

Măsura 4.1.2.1. Stabilirea unui cadru de competențe generale şi specifice pentru ocuparea funcţiilor

publice

Măsuri Programul 4.2. Măsura 4.2.1.1. Operaționalizarea și întărirea

capacității Institutului Național pentru Administrație (INA)

Măsura 4.2.1.2. Adaptarea sistemului de formare profesională la cerințele actuale ale administrației

publice

69

Măsura 4.1.2.2. Definirea şi punerea în aplicare a unui sistem mixt de recrutare şi selecție a

candidaților la funcțiile publice (concurs național combinat cu recrutare specifică pe post)

Măsura 4.1.2.3. Un nou model de evaluare a performanțelor profesionale individuale, care să

permită conectarea activitate şi rezultate - performanță - carieră şi salarizare

Măsura 4.1.3.1. Revizuirea şi completarea cadrului normativ privind consilierul de etică prin

consolidarea statutului şi mandatului acestuia, cu acordarea de sprijin pentru o îndeplinire

corespunzătoare a atribuțiilor


Impacturi II 4.1 Acoperirea principalelor decalaje identificate de cadrul strategic național in domeniul managementului funcției publice si al funcționarilor publici

Rezultate

R 4.1.1 Cadru instituțional și de reglementare stabil, cuprinzător și coerent

Cadru procedural şi instituțional pentru implementarea noilor soluții legislative – elaborat și în implementare

Sistemul electronic național de evidență a ocupării în administrația publică - funcțional și populat cu înregistrări

R 4.1.2 Un nou sistem de recrutare și carieră în funcția publică

Un model de cadru de competențe generale și specifice pentru administrația publică – elaborat și în implementare: Până la finalul anului 2020 vor fi implementate cadrele de competențe cel puțin în cele 6 domenii de activitate considerate prioritare (politici publice, elaborarea reglementărilor, resurse umane, management financiar şi audit intern, management de proiect, reprezentare instituțională în cadrul activității de relații internaționale)

Recrutare pe bază de concurs național urmat de recrutare specifică pe post – pilotată pe cel puțin 2 categorii de funcții: Până la finalul anului 2020 noul tip de recrutare va fi pilotat prin organizarea şi desfășurarea a cel puțin 3 concursuri naționale

Un nou model de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici – elaborat și în implementare: Până la finalul anului 2021 noul sistem de evaluare va fi aplicat cel puțin odată la nivelul întregii administrații

R 4.1.3 Noi resurse pentru îmbunătățirea aplicării Codului de conduită a funcționarilor publici

Pachet integrat de soluții legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici: 1 cadru nou în vigoare până în 2019

Resurse noi pentru consilierii de etică: Până la finalul anului 2019 vor fi puse la dispoziția consilierilor de etică cel puțin 5 noi categorii de resurse: un rol/mandat extins în cadrul instituțiilor, identitate vizuală asociată exercitării mandatului/rolului, tehnologii IT&C adaptate, formare specializată, informații actualizate despre experiențele internaționale în domeniul prevenirii corupției prin oferirea de sprijin personalului din administrație pentru luarea unor decizii etice, în conformitate cu regulile privind conduita

R 4.2.1 Îmbunătățirea, restructurarea și adaptarea sistemului de formare și perfecționare profesională a personalului din administrația publică:

Cadru instituțional şi de reglementare pentru implementarea cadrelor de competențe în vigoare până în 2019: cadru de reglementare în vigoare până în 2019

Gradul de conformare la cerințele de raportare în domeniul dezvoltării de competențe pentru administrație: Până în 2020 acesta va atinge, prin creșteri succesive, minimum 80%,

70

informațiile cuprinse vizând cel puțin următoarele aspecte: Instituții care s-au conformat obligațiilor de raportare, buget estimat și sume efectiv cheltuite cu formarea angajaților


Bugetul pe programe al Obiectivului Strategic Total (mii

RON)


2019 2020 2021 2022

P 4.1 Dezvoltarea cadrului instituțional și de

management al funcției publice 80.270 20.818 19.818 19.818 19.818

P 4.2

Restructurarea sistemului de formare și perfecționare profesională a funcționarilor din administrația publică astfel încât să fie adaptat


80.326 20.082 20.082 20.082 20.082

Total OS 4 160.597 40.899 39.899 39.899 39.899

Programul 4.1. Dezvoltarea cadrului instituțional și de management al funcției publice

Justificare: Programul 4.1 urmărește îmbunătățirea cadrului instituțional, dezvoltarea și gestiunea cadrului nou creat privind funcționarii publici și angajații publici, precum și îmbunătățirea calității formării specializate a angajaților din administrația publică în corelare cu cadrele de competență și standardele profesionale ce vor fi adoptate. Programul va urmări să implementeze măsuri care decurg din strategiile sectoriale cu privire la dezvoltarea resursei umane din administrația publică atât în ceea ce privește cariera acestora, cât și referitor la formarea profesională continuă. Va urmări să atingă rezultate care să aducă o mai mare stabilitate angajaților din administrație, o mai mare coerență a gestiunii resursei umane, o reducere a frecvenței schimbărilor și reorganizărilor instituțiilor administrației publice, precum și o mai mare previzibilitate a carierei în general. Rezultatele se referă la: crearea cadrului de management și instituțional; îmbunătățirea sistemului de recrutare, promovare și evaluare și îmbunătățirea responsabilității, eticii și transparenței la nivelul funcționarilor și angajaților din administrația publică central și locală. Programul bugetar va fi gestionat de MDRAP în cadrul instituțional mai larg format din instituțiile implicate în reformă și în implementarea planului de reformă (CNCISCAP). Programul bugetar este corelat cu obiectivele, indicatorii și măsurile Strategiei privind Dezvoltarea Funcției Publice 2016-2020.

Domeniul de politici publice: Programul 4.1 se fundamentează în baza priorităților stabilite prin:

- Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 (aprobată prin HG nr. 909/2014, cu modificările ulterioare)

- Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016 – 2020 (aprobată prin HG nr. 525/2016, cu modificările ulterioare)

- Strategia privind formarea profesională pentru administrația publică 2016 – 2020 (aprobată prin HG nr. 650/2016, cu modificările ulterioare)

- Strategia națională anticorupție pe perioada 2016-2020 (aprobată prin HG nr. 583/2016) - Programul de Guvernare 2018-2020 (adoptat prin HG nr. 1/2018)

Obiective: Până în 2022, Programul 4.1 urmărește atngerea următoarelor rezultate:

4.1.1. Cadru instituțional și de reglementare stabil, cuprinzător și coerent:

Pachet integrat de soluţii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici – elaborat și în implementare

Țintă: 1 cadru legal nou, în vigoare până în 2019, Cadru procedural şi instituţional pentru implementarea noilor soluții legislative – elaborat și în implementare

71

Țintă: Cadrul procedural și instituțional necesar organizării aplicării legii, în vigoare până în 2020


Țintă: Până la finalul anului 2019 înregistrările vor acoperi minimum 80% din totalul funcțiilor vizate de inițiativă

4.1.2. Un nou sistem de recrutare și carieră în funcția publică:

Un model de cadru de competențe generale și specifice pentru administrația publică – elaborat și în implementare

Țintă: Până la finalul anului 2020 vor fi implementate cadrele de competențe cel puțin în cele 6 domenii de activitate considerate prioritare (politici publice, elaborarea reglementărilor, resurse umane, management financiar şi audit intern, management de proiect, reprezentare instituţională în cadrul activităţii de relaţii internaţionale)

Recrutare pe bază de concurs național urmat de recrutare specifică pe post – pilotată pe cel puțin 2 categorii de funcții

Ţintă: Până la finalul anului 2020 noul tip de recrutare va fi pilotat prin organizarea şi desfășurarea a cel puțin 3 concursuri naționale

Un nou model de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici – elaborat și în implementare

Țintă: Până la finalul anului 2021 noul sistem de evaluare va fi aplicat cel puțin odată la nivelul întregii administrații

4.1.3. Noi resurse pentru îmbunătățirea aplicării Codului de conduită a funcţionarilor publici

Pachet integrat de soluții legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici

Țintă: 1 cadru nou în vigoare până în 2019

Resurse noi pentru consilierii de etică:

Țintă: Până la finalul anului 2019 vor fi puse la dispoziția consilierilor de etică cel puțin 5 noi categorii de resurse: un rol/mandat extins în cadrul instituțiilor, identitate vizuală asociată exercitării mandatului/rolului, tehnologii IT&C adaptate, formare specializată, informații actualizate despre experiențele internaționale în domeniul prevenirii corupției prin oferirea de sprijin personalului din administrație pentru luarea unor decizii etice, în conformitate cu regulile privind conduita

4.2.1 Îmbunătățirea, restructurarea și adaptarea sistemului de formare și perfecționare profesională a personalului din administrația publică:

Cadru instituţional şi de reglementare pentru implementarea cadrelor de competenţe în vigoare până în 2019

Țintă: cadru de reglementare în vigoare până în 2019

Gradul de conformare la cerințele de raportare în domeniul dezvoltării de competențe pentru administrație.

Țintă: Până în 2020 acesta va atinge, prin creșteri succesive, minimum 80%, informațiile cuprinse vizând cel puțin următoarele aspecte: Instituții care s-au conformat obligațiilor de raportare, buget estimat și sume efectiv cheltuite cu formarea angajaților

Descriere: Programul va sprijini implementarea Strategiei pentru Dezvoltarea Funcției Publice Publice 2016-2020 și a măsurilor sale, cu accent pe măsurile menite să: îmbunătățească cadrul instituțional și legislația sectorială, să elaboreze proceduri de evaluare profesională bazate pe merit și cadre de

72

competență pentru resursele umane, să integreze și unifice gestionarea resurselor prin includerea tuturor angajaților bugetari, îmbunătățirea capacităților de formare profesională și îmbunătățirea gradului de conștientizare privind integritatea și transparența.

Factori de succes:

- Asigurarea resurselor materiale și financiare necesare derulării activității;

- Întărirea pârghiilor de colaborare instituțională cu celelalte ministere, în special în cadrul CNCISCAP;

- Stabilitate organizațională;

- Absorbția fondurilor externe nerambursabile disponibile.


(4.1.1) Cadru instituțional și de reglementare stabil, cuprinzător și coerent

Măsura 4.1.1.1. Clarificarea rolurilor şi mandatelor instituționale în managementul resurselor umane din administrație, cu acordarea de sprijin pentru îndeplinirea corespunzătoare a acestora

Măsura 4.1.1.2. Crearea și implementarea unui sistem național de evidență a ocupării în administrația publică

(4.1.2) Un nou sistem de recrutare și carieră în funcția publică

Măsura 4.1.2.1. Stabilirea unui cadru de competențe generale şi specifice pentru ocuparea funcțiilor publice

Măsura 4.1.2.2. Definirea şi punerea în aplicare a unui sistem mixt de recrutare şi selecție a candidaților la funcțiile publice (concurs național combinat cu recrutare specifică pe post)

Măsura 4.1.2.3. Un nou model de evaluare a performanțelor profesionale individuale, care să permită conectarea activitate şi rezultate - performanță – carieră şi salarizare

(4.1.3) Noi resurse pentru îmbunătățirea aplicării Codului de conduită a funcționarilor publici

Măsura 4.1.3.1. Revizuirea şi completarea cadrului normativ privind consilierul de etică prin consolidarea statutului şi mandatului acestuia, cu acordarea de sprijin pentru o îndeplinire corespunzătoare a atribuțiilor

Programul 4.2. Restructurarea sistemului de formare și perfecționare profesională a funcționarilor din administrația publică astfel încât să fie adaptat cerințelor actuale ale administrației publice

Justificare: Programul 4.2 urmărește îmbunătățirea sistemului de formare profesională a angajaților din administrația publică. Acest program se află în strânsă legătură cu Strategia privind formarea profesională pentru administrația publică (SFPAP) 2016 – 2020. Scopul acesteia vizează asigurarea unui cadru unitar de abordare pentru măsurile de îmbunătățire a calității procesului de formare profesională pentru administrația publică, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea cadrelor de competențe pentru diferitele categorii de funcții din administrația publică.

Programul bugetar va fi gestionat de MDRAP prin intermediul Institutului Național de Administrație.

Obiective: Până în 2022, Programul 4.2 urmărește atingerea următorului rezultat:

(4.2.1) Îmbunătățirea, restructurarea și adaptarea sistemului de formare și perfecționare profesională a personalului din administrația publică.

73

o Gradul de conformare la cerințele de raportare în domeniul dezvoltării de competențe pentru administrație.

Țintă: Până în 2020 acesta va atinge, prin creșteri succesive, minimum 80%, informațiile cuprinse vizând cel puțin următoarele aspecte: instituții care s-au conformat obligațiilor de raportare, buget estimat și sume efectiv cheltuite cu formarea angajaților.

Factori de succes:

- Asigurarea resurselor materiale și financiare necesare derulării activității;

- Întărirea pârghiilor de colaborare instituțională cu celelalte ministere, în special în cadrul CNCISCAP;

- Stabilitate organizațională;

- Absorbția fondurilor externe nerambursabile disponibile.


4.2.1. Îmbunătățirea, restructurarea și adaptarea sistemului de formare și perfecționare profesională a personalului din administrația publică.

Măsura 4.2.1.1. Operaționalizarea și întărirea capacității Institutului Național de Administrație (INA)

Măsura 4.2.1.2. Adaptarea sistemului de formare profesională la cerințele actuale ale administrației publice

74

Obiectivul strategic 5: Îmbunătățirea capacității administrative în vederea îndeplinirii mandatului în domeniile de competență

În ultimii ani, MDRAP a suferit numeroase transformări atât din punct de vedere structural, cât și sub aspectul responsabilităților. Ultimele două reorganizări substanțiale ale ministerului au avut loc în anii 2012 și 2017, ambele aducând responsabilități noi în mandatul său. La începutul anului 2017, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice s-a reorganizat și a primit structurile aferente fostului Minister al Fondurilor Europene. Înnoirea mandatului a transformat instituția în unul dintre cele mai importante ministere în domeniile sale de mandat: dezvoltarea regională și locală, administrație publică și fonduri europene. În 2018, ministerul a fost reorganizat și a revenit la mandatele sale anterioare preluării Ministerului Fondurilor Europene. În prezent, MDRAP, fără MFE, care a devenit un minister de sine stătător, gestionează cele mai importante surse de finanțare pentru dezvoltare în domeniile sale de guvernare.

Creșterea implicării în activitățile de cooperare informală de la nivel european în domeniul coeziunii teritoriale și dezvoltării urbane va conduce la creșterea capacității administrative și la implementarea unor concepte eficiente și inovative la nivel național.

În prezent, organizarea și funcționarea ministerului este reglementată prin intermediul HG nr.

51/15.02.2018. privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. În subordinea/coordonarea MDRAP se regăsesc următoarele instituții: Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Institutul Național de Administrație, , Autoritatea Națională pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare de Utilități Publice, Inspectoratul de Stat în Construcții, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Sub autoritatea MDRAP activează Agenția Națională pentru Locuințe și Compania Națională de Investiții. Activitatea structurilor este integrată cu obiectivele de politici ale ministerului, operaționalizând obiectivele stabilite de către acesta.

Un efort suplimentar va trebui realizat de către minister pentru o coordonare eficace și eficientă a programelor europene aflate în gestiunea sa directă în condițiile în care o parte importantă din fondurile structurale și de investiții ce au revenit României la nivelul perioadei de programare 2014-2020 se derulează prin intermediul Autorităților de Management aflate în structura ministerului. Toate aceste sarcini conduc la nevoia de a întări capacitatea administrativă a ministerului.

Absorbția fondurilor europene este un instrument important aflat în responsabilitatea ministerului pentru a răspunde provocărilor de intervenție în sectoare în care ministerul este mandatat să intervină: dezvoltare regională și locală, cooperare transfrontalieră, administrație publică.

Dincolo de aceste aspecte operaționale, frecventa reorganizare a ministerului duce la apariția de noi riscuri referitoare la coordonarea personalului atât cu scopul îndeplinirii mandatului menționat, cât și cu scopul asigurării profesionalismului, integrității și eticii resurselor umane. În acest sens, Obiectivul nr. 6 are scopul de a sprijini creșterea performanței pe termen lung, a îmbunătățirii elaborării, implementării, monitorizării și evaluării politicilor publice pentru susținerea regiunilor, a administrației publice locale și a altor sectoare finanțate sau coordonate de MDRAP.

Referitor la premisele bugetării pe programe la nivel de Minister, analiza realizată de Academia Română pentru perioada 2004-2015 indică existența a 47 de programe bugetare finanțate. Studiul arată că acesta este un număr foarte mare, existând riscul unei focalizări reduse pe prioritățile strategice ale ministerului. Mai mult, dintre acestea mare parte au avut perioade scurte pentru care au fost finanțate, 13 programe bugetare (reprezentând 28% din total) au primit finanțare doar pentru an, iar 9 programe (19%) au primit finanțare pentru 2 ani. Doar 16 programe bugetare (34% din total) au fost finanțate pentru o perioadă mai mare de 5 ani. Așadar, experții recomandă corelarea prevederilor din PSI cu prevederile din Legea Bugetului de stat și cu cele din contul de execuția a ministerului.

75


Obiectivul Strategic 5. Îmbunătățirea capacității administrative în vederea îndeplinirii mandatului în domeniile de

competență


Măsuri Programul 5.1. Măsura 5.1.1.1. Asigurarea resurselor umane pregătite profesional pentru îndeplinirea funcțiilor la nivel de

minister Măsura 5.1.1.2. Îmbunătățirea procesului de utilizare a SCI/M la nivel intern

Măsura 5.1.1.3. Consolidarea comunicării instituționale prin utilizarea managementului documentelor cu sprijinul TIC

Măsura 5.1.1.4. Asigurarea unui cadru favorabil consultării publice pentru reglementările cheie din domeniu Măsura 5.1.2.1. Atragerea de resurse, financiare pentru asigurarea resurselor umane care dețin competențe

specifice pentru îmbunătățirea procesului de fundamentare, formulare și implementare de politici publice Măsura 5.1.2.2. Implementarea standardelor de calitate și autoevaluare (ISO si CAF)

Măsura 5.1.2.3. Îmbunătățirea transparenței decizionale și a integrității la nivel de minister Măsura 5.1.2.4. Consolidarea cadrului de prevenire, monitorizare și control

Măsura 5.1.3.1. Accesarea de fonduri extrabugetare pentru dezvoltarea capacității administrative Măsura 5.1.3.2. Asigurarea livrării serviciilor și îndeplinirea obiectivelor/activităților aferente structurilor din

cadrul aparatului propriu al ministerului


Impacturi II 5.1 Gradul de realizare a bugetului definitiv

Rezultate

R 5.1.1 Alocarea eficientă și eficace a resurselor financiare, umane, logistice, de îmbunătățire a capacității administrative și de asigurare a relațiilor cu celelalte ministere, alte organe ale administrației de stat centrale sau locale, organe sau organisme din țară sau străinătate

Fluctuația personalului (5%)

Gradul de realizare a legislației promovate de MDRAP asumată în Planul Anual de Lucru al Guvernului (50%)

Gradul de conformitate a SCI/M la nivelul MDRAP (90%)

Gradul de implementare a programului pentru președinția României la UE

R 5.1.2 Îmbunătățirea capacității de pregătire, fundamentare, adoptare, monitorizare și evaluare a reglementărilor din domeniu și de asigurare a transparenței procesului decizional și a cadrului de prevenire, monitorizare și control

Nr. de documente de politici publice care respectă procedura de evaluare a impactului

Nr. de standarde calitate si autoevaluare adoptate (2)

Nr. de incidente de integritate la nivelul structurii interne MDRAP

Gradul de conștientizare la nivelul APL cu privire la riscul corupției (85%)

R 5.1.3 Creșterea eficienței bugetului administrativ

Grad de execuție a bugetului (100%)

Ponderea fondurilor atrase din surse extrabugetare pentru dezvoltarea capacității administrative a instituției (15 %)

Grad de asigurare a livrării serviciilor și îndeplinirea activităților aferente structurilor din cadrul aparatului propriu al ministerului (100%)

76


Bugetul pe programe al Obiectivului Strategic Total (mii

RON)


2019 2020 2021 2022

P 5.1 Creșterea eficienței și eficacității

activității MDRAP 2.378.804 1.032.719 253.454 591.017 501.614

Total OS 5 2.378.804 1.032.719 253.454 591.017 501.614


Justificare: Îmbunătățirea coordonării sectoriale în sectorul dezvoltării regionale și administrației publice, precum și a celorlalte funcțiuni aflate în mandatul instituțional reprezintă premisa pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor instituționale. Programul bugetar urmărește întărirea structurală și funcțională a ministerului, potrivit noii structuri și cu noile funcțiuni prevăzute. Ținta este de a spori capacitatea administrativă și instituțională pentru a putea spori influența relativă a ministerului în negocierea politicilor sectoriale și a bugetelor necesare dezvoltării sectoarelor gestionate.

MDRAP dispune de un aparat administrativ funcțional pentru asigurarea administrării resurselor instituției cât mai eficient și eficace. Totodată, acesta are la bază principiile standardelor de management aferente sistemului de control intern/managerial (SCI/M), introdus la nivelul instituției încă din anul 2006.

În vederea eficientizării activității MDRAP, se are în vedere inclusiv oportunitatea implementării unor instrumente moderne de management (ISO, CAF) și consolidarea SCI/M. Un rol extrem de important în dezvoltarea capacității instituționale și administrative de a furniza funcțiunile legale este jucat de modul în care MDRAP va integra noile tehnologii în activitatea sa. Atât pentru managementul PSI cât și al planurilor operaționale ale Ministerului, utilizarea tehnologiilor digitae joacă un rol cheie, mai ales ținând cont de complexitatea mandatelor gestionate de către Minister. Astfel, comunicarea internă și externă, existența bazelor de date pentru colectarea rapidă a dovezilor necersare fundamentării strategiilor, planurilor de acțiune și politicilor publice, crearea de platforme informatice pentru comunicarea cu teritoriul (regional, urban și rural), reprezintă factori esențiali ai succesului. Consultarea publică, informarea actorilor interesați și publicului în general, nu se pot derula fără utilizarea noilor instrumente de tip social media. Comunicarea cu actorii parteneri de tipul instituțiilor internaționale de finanțare este iarăsi un mijloc important în asigurarea succesului pluralismului guvernării.

Principalele direcții în acest context sunt legate de: palierul de funcțiuni și structură de reglementare; palierul operațional, ce vizează alocarea eficientă și eficace a resurselor financiare, umane, logistice; îmbunătățirea transparenței și a procesului decizional; asigurarea cadrului de prevenire, monitorizare și control.

Participarea activă la activitățile de cooperare informală la nivel european

Programul 5.1 se fundamentează în baza priorităților stabilite prin:

- Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020; - Strategia fiscal-bugetară 2018-2021; - Planul Anual de Lucru al Guvernului (PALG); - Planul de Acțiuni al MDRAP.

77

Obiective: Programul 5.1 urmărește să atingă următoarele rezultate: (5.1.1.) Alocarea eficientă și eficace a resurselor financiare, umane, logistice, de îmbunătățire a capacității administrative și de asigurare a relaţiilor cu celelalte ministere, alte organe ale administraţiei de stat centrale sau locale, organe sau organisme din ţară sau străinătate7. (5.1.2.) Îmbunătățirea capacității de planificare, fundamentare, adoptare, monitorizare și evaluare a reglementărilor din domeniu și de asigurare a transparenței procesului decizional și a cadrului de prevenire, monitorizare și control (5.1.3.) Creșterea eficienței bugetului administrativ

Factori de succes:

- Asigurarea resurselor materiale și financiare necesare derulării activității; - Atragerea și reținerea de personal; - Consolidarea capacității de formulare, monitorizare și evaluare de politici publice prin asigurarea

accesului la formare profesională adecvată și atragerea de competențe specifice; - Asigurarea de echipamente IT și infrastructură TIC în bandă largă performante și introducerea

de noi instrumente de lucru bazate pe TIC; - Actualizarea procedurilor de lucru, operaționale și de sistem, și popularizarea acestora în rândul

angajaților; - Îmbunătățirea comunicării interne; - Întărirea pârghiilor de colaborare instituțională cu celelalte ministere în domeniile de

responsabilitate ale MDRAP; - Promovarea managementului performanței în administrația publică; - Stabilitate organizațională.


(5.1.1) Alocarea eficientă și eficace a resurselor financiare, umane, logistice, de îmbunătățire a capacității administrative și de asigurare a relațiilor cu celelalte ministere, alte organe ale administrației de stat centrale sau locale, organe sau organisme din țară sau străinătate

Măsura 5.1.1.1. Asigurarea resurselor umane pregătite profesional pentru îndeplinirea funcțiilor la nivel de minister

Măsura 5.1.1.2. Îmbunătățirea procesului de utilizare a SCI/M la nivel intern

Măsura 5.1.1.3. Consolidarea comunicării și consultării instituționale și inter-instituționale prin utilizarea managementului documentelor cu sprijinul TIC

Măsura 5.1.1.4. Asigurarea unui cadru favorabil consultării publice pe marginea reglementărilor cheie din domeniu

(5.1.2) Îmbunătățirea capacității de planificare, fundamentare, adoptare, monitorizare și evaluare a reglementărilor din domeniu și de asigurare a transparenței procesului decizional și a cadrului de prevenire, monitorizare și control

Măsura 5.1.2.1. Atragerea de resurse financiare pentru asigurarea resurselor umane care dețin competențe specifice pentru îmbunătățirea procesului de fundamentare, formulare și implementare de politici publice

Măsura 5.1.2.2. Implementarea standardelor de calitate și autoevaluare (ISO si CAF)

Măsura 5.1.2.3. Îmbunătățirea transparenței decizionale și a integrității la nivel de minister

Măsura 5.1.2.4. Consolidarea cadrului de prevenire, monitorizare și control

(5.1.3) Creșterea eficienței utilizării bugetului administrativ al ministerului

Măsura 5.1.3.1. Accesarea de fonduri extrabugetare pentru dezvoltarea capacității administrative

Măsura 5.1.3.2. Asigurarea livrării serviciilor și îndeplinirea obiectivelor/activităților aferente structurilor din cadrul aparatului propriu al ministerului

7 ROF MDRAP, ROF p. 17, art 8

78

5. ARANJAMENTE PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PSI

Planul strategic instituțional va fi implementat în corelare cu planificarea şi execuţia bugetară anuală, ţinând cont de cadrul multianual de bugetare şi planificare strategică care acoperă patru ani. Astfel, PSI va servi ca bază pentru fundamentarea bugetului pentru anul următor şi, la rândul său, va fi actualizat pe baza rezultatelor obţinute în anul anterior în cheltuirea resurselor alocate.

Cu toate că, în prezent, în ministere nu există o legătură directă între procesul de planificare bugetară şi cel de stabilire a programelor, se preconizează că, până în 2020, bugetele instituţiilor vor fi construite exclusiv pe bază de programe, permiţând creşterea eficienţei şi existenţa unor legături mai clare între alocările financiare şi rezultate.

Implementarea PSI începe după aprobarea bugetului anual de către Parlament. Planul trebuie să fie pe deplin corelat cu Programul Guvernului şi cu Planul anual de activităţi al Guvernului, astfel încât activităţile şi proiectele să fie monitorizate şi, la nevoie, adaptate pentru a permite obţinerea rezultatelor preconizate.

În cadrul MDRAP, responsabilitatea pentru elaborarea Programelor anuale operaţionale de implementare a PSI va revenirevine GL şi tuturor direcţiilor din minister, sub coordonarea persoanelor desemnate. De asemenea, echipa este responsabilă pentru monitorizare şi raportare la primul nivel către factorii decizionali (secretari de stat şi ministru). Echipa va fi alcătuită din reprezentanţi ai tuturor structurilor cu atribuţii în implementarea PSI. Reprezentanţii vor fi desemnaţi prin ordin al ministrului.

Monitorizare şi evaluare: în PSI este formulat conținutul unui cadru de monitorizare şi evaluare prezentat sintetic în anexe. Acesta oferă informaţii cu privire la indicatori şi ţinte la diferite niveluri de planificare. De asemenea, în PSI se găsesc detalii cu privire la indicatorii de impact şi indicatorii de rezultat sugeraţi pentru evaluarea performanţelor.

Prin implementarea programelor naţionale și europene din mandatul MDRAP, echipele din minister au dobândit în domeniul monitorizării o experienţă semnificativă care poate fi replicată cu succes în toate programele desfăşurate de minister.

În prezent, la nivelul MDRAP este implementat standardul SCI ce cuprinde și o procedura de evaluare. Pentru evaluarea PSI în viitor, se recomandă îmbunătățirea procedurii de lucru comune, întrucât poate constitui o sursă de informaţii valoroase pentru factorii decizionali şi pot conduce la sporirea eficienţei şi eficacităţii implementării.

Colectarea şi gestionarea datelor: a fost dezvoltată o aplicaţie pentru evaluarea planurilor strategice şi a performanţelor, cu structura PSI. Aplicaţia este dezvoltată la niveluil Sercetariatului General al Guvernului şi va fi folosită pentru colectarea datelor şi prezentarea acestora în mod structurat, pentru măsuri, programe şi obiective strategice.

Frecvenţa raportării: În conformitate cu metodologia, indicatorii de intrări şi de proces vor fi monitorizaţi trimestrial, indicatorii de realizare vor fi monitorizaţi semestrial, iar indicatorii de rezultat şi impact vor fi monitorizaţi anual. Indicatorii de intrări şi de procese, nu sunt incluși în PSI, aceștia trebuie stabiliţi la nivel de acţiune / proiect la nivelul Planului operaţional şi monitorizaţi permanent, pe parcursul implementării.

Pentru a genera o povară administrativă cât se poate de redusă pentru echipa de monitorizare, se recomandă ca oriunde este posibil indicatorii să fie colectaţi din surse publice, oficiale (INS, Eurostat, BM, alte instituţii şi organizaţii naţionale şi internaţionale). În acelaşi timp, colectarea datelor pentru orice alte activităţi paralele de monitorizare sau evaluare (cum sunt cele desfăşurate pentru strategiile şi planurile naţionale) trebuie pe cât posibil să constituie sursă de date şi pentru monitorizarea şi evaluarea PSI.

De asemenea, transparenţa şi comunicarea sunt importante pentru raportarea rezultatelor. Centrul Guvernului, Parlamentul şi alte organizaţii publice sau private interesate trebuie să aibă posibilitatea şi să fie încurajate să obţină informaţii cu privire la progresele înregistrate în obţinerea rezultatelor, la

79

problemele intervenite în implementare, precum şi la paşii care trebuie întreprinşi în continuare. În acest context, PSI trebuie să constituie un instrument util şi puternic de comunicare pentru creşterea vizibilităţii echipei MDRAP şi a eforturilor depuse de aceasta.

Comunicarea internă este esenţială pentru implementarea PSI şi trebuie folosită ca mijloc pentru realizarea schimbului de informaţii între diversele direcţii şi grupuri de lucru din minister.

Evaluarea, monitorizarea şi revizuirea PSI: În conformitate cu metodologia, se recomandă revizuirea anuală a PSI şi actualizarea indicatorilor şi ţintelor, astfel încât priorităţile, programele şi măsurile planificate să fie aliniate cu priorităţile politice corespunzătoare şi cu contextul general.

Tabelul 21. Ciclul de monitorizare a Planului Strategic Instituțional 2019-2022

Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat o dată la patru ani. În ceilalți ani, între lunile aprilie și iunie, Ministerul, prin grupul de lucru al PSI, va pregăti o actualizare anuală pentru a stabili dacă sunt necesare modificări la planul strategic. Aceasta va consta din trei activități:

- Compararea rezultatelor obţinute cu cele planificate pentru anul anterior; - Actualizarea contextului, identificarea oricăror schimbări majore ale ipotezelor de la care s-a

pornit în planul actual; - Adăugarea unui an la plan şi actualizarea programelor şi măsurilor după cum este necesar. În

consecință, perioadele acoperite de următoarele PSI vor fi: PSI Perioada

2019 2019- 2020

2020 2020 -2021

2021 2021-2022

2022 2022-2023

Activitatea de revizuire trebuie finalizată până la data de 30 mai a fiecărui an, astfel încât să asigure datele de intrare necesare pentru următorul exercițiu bugetar.

IAN. APRILIE IULIE OCT.

ANALIZA ANUALĂ A

REZULTATELOR: TOȚI INDICATORII

ANALIZA TRIMESTRIALA: INDICATORI DE

PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE


PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE


PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE


PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE

ANALIZA SEMI-ANUALA A

REZULTATELOR: INDICATORI DE

REZULTAT, PRODUS ȘI INTRARE

80

ANEXA 1A. OBIECTIVE BUGETARE ȘI PROGRAME 2019-2022 (MII LEI)8


Total (RON)

Total valoare/an (RON)

2019 2020 2021 2022

TOTAL 41.772.788 8.061.453 8.773.129 12.673.816 12.264.390

Obiectivul Strategic 1. Îmbunătățirea cadrului strategic, de reglementare și control în domeniul dezvoltării regionale și a cooperării teritoriale europene

11.837.237 2.391.811 3.411.488 2.995.145 3.038.794

P 1.1

Asigurarea cadrului de planificare strategică și operațională și de reglementare adecvat

203.040 92.893 30.163 34.684 45.300

P 1.2 Creșterea calității locuirii la nivel național

2.016.874 290.176 552.601 582.307 591.791

P 1.3 Cadastru și Carte funciară 5.737.409 1.493.298 1.493.298 1.257.514 1.493.298

P 1.4 Reglementare, monitorizare și control servicii comunitare de utilități publice

58.742 14.686 14.686 14.686 14.686

P 1.5 Controlul de stat în construcții 413.545 103.384 103.384 103.384 103.393

P 1.6 Programul de implementare a CTE în România

3.407.626 397.374 1.217.356 1.002.570 790.326

Obiectivul Strategic 2. Asigurarea echipării teritoriului pentru îmbunătățirea accesului populației la servicii de bază și creșterea activității economice

25.355.256 4.478.683 5.118.789 7.996.032 7.761.752

P 2.1 Programul Operațional Regional 2014-2020

10.834.122 2.145.577 2.884.638 2.617.081 3.186.826

P 2.2 Programul National de Dezvoltare Locală – Etapa I

3.823.327. 1.939.737 644.090 629.500 600.000

P 2.2* Programul National de Dezvoltare Locală – Etapa II

9.823.214 2.669.614 .925.910 1.059.853 2.167.837

P 2.3 Construcții de interes public și social

4.837.010 386.810 906.543 1.821.561 1.722.096

8 Metodologia de elaborare și fundamentare a programelor bugetare prevede că bugetul aferent programelor se realizează pe o perioadă de 1 + 3 ani, cu revizuiri anuale. Acolo unde a fost posibil, proiecția a fost realizată și pentru programele finanțate din bugetul național. Pentru aceste programe Bugetul național va fi realizat pe baza formulei din Metodologia PSI iar pentru programele multianuale și acolo unde va fi posibil perioada va fi extinsă până în 2023.

81


Total (RON)

Total valoare/an (RON)

2019 2020 2021 2022

Obiectivul Strategic 3. Îmbunătățirea eficienței, eficacității, integrității activității autorităților publice centrale și locale pentru a susține administrativ și legal furnizarea de servicii publice de calitate

172.371 18.000 62.810 41.561 50.000

P 3.1 Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

223.459 126.866 16.043 29.843 50.708

P 3.2

Programul Reforma Administrației și Simplificare, Descentralizare și Finanțe Publice Locale

152.179 86.397 10.925 20.324 34.532

Obiectivul Strategic 4. Adaptarea politicilor şi sistemului de resurse umane la obiectivele şi exigențele unei administrații moderne

19.022 10.800 1.366 2.540 4.317

P 4.1 Dezvoltarea cadrului instituțional și de management al funcției publice

80.270 20.818 19.818 19.818 19.818

P 4.2

Restructurarea sistemului de formare și perfecționare profesională a funcționarilor din administrația publică astfel încât să fie adaptat cerințelor actuale ale administrației publice

80.326 20.082 20.082 20.082 20.082

Obiectivul Strategic 5. Îmbunătățirea capacității administrative în vederea îndeplinirii mandatului în domeniile de competență

13.212 3.303 3.303 3.303 3.303

P 5.1 Creșterea eficienței și eficacității activității MDRAP

2.378.804 1.032.719 253.454 591.017 501.614

82

ANEXA 1.B. PROGRAME, MĂSURI ȘI BUGETE AFERENTE 2019-2022 (MII LEI)

Cod Obiectiv/program/masura TOTAL (mii lei) Credite bugetare totale (mii lei)

2019 2020 2021 2022

BUGET TOTAL 41.772.788 8.061.453 8.773.129 12.673.816 12.264.390

OS 1

Îmbunatațirea cadrului unic de planificare, reglementare și control în domeniul dezvoltării regionale, dezvoltării urbane, coeziunii teritoriale, locuirii și a cooperării teritoriale europene

11.837.237 2.391.811 3.411.488 2.995.145 3.038.794

P.1.1. Asigurarea cadrului de planificare strategică și operațională și de reglementare adecvat

203.040 92.893 30.163 34.684 45.300

1.1.1.1 Asigurarea cadrului strategic de dezvoltare a teritoriului național și de renovare a fondului construit

18.949 10.758 1.360 2.531 4.300

1.1.1.2

Formularea şi implementarea politicilor publice de dezvoltare urbană şi teritorială în vederea dezvoltării durabile a teritoriului în context național şi european

18.949 10.758 1.360 2.531 4.300

1.1.2.1

Finanțarea adecvată a elaborării/actualizării fondului de documentații specifice amenajării teritoriului și urbanismului

96.949 30.258 20.860 22.031 23.800

1.1.3.1

Sistematizarea cadrului legislativ în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor cu scopul asigurării unui sistem unitar, coerent, ierarhizat şi operațional de acte normative)

30.293 19.602 3.860 2.531 4.300

1.1.4.1

Adaptarea la contextului actual al dezvoltării teritoriale a instrumentelor de acțiune publică aflate la dispoziția administrației publice

18.949 10.758 1.360 2.531 4.300

1.1.4.2

Îmbunătățirea programelor naționale cu finanțare de la bugetul de stat prioritare în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, gestiunii imobiliar – edilitare

18.949 10.758 1.360 2.531 4.300

P.1.2. Creșterea calității locuirii la nivel național

2.016.874 290.176 552.601 582.307 591.791

1.2.1.1. Reducerea riscului seismic în clădirile de locuințe

100.949 31.258 21.860 23.031 24.800

1.2.2.1

Realizarea de îmbunătățiri capitale la clădirile de locuințe multifamiliale, inclusiv de regenerare a spațiilor publice aferente acestora

18.949 10.758 1.360 2.531 4.300

83


2019 2020 2021 2022

1.2.1.2 Elaborarea unui program național pentru reabilitarea clădirilor şi cartierelor istorice

18.949 10.758 1.360 2.531 4.300

1.2.1.3 Reabilitarea și revitalizarea cartierelor rezidențiale și a celor din marile ansambluri de locuit

993.959 30.768 321.360 322.531 319.300

1.2.1.4 Reabilitarea sistemelor centralizate de termoficare (Programul „Termoficare 2006-2020 – Căldură și confort”

298.949 80.758 71.360 72.531 74.300

1.2.2.1 Identificarea de soluții de relocare pentru așezările informale expuse hazardurilor naturale și antropice

18.949 10.758 1.360 2.531 4.300

1.2.2.2 Acordarea de vouchere pentru închirierea unor locuințe

18.949 10.758 1.360 2.531 4.300

1.2.2.3. Sprijinirea realizării de locuințe - Utilizarea parteneriatelor de tip PPP sau construire – exploatare – transfer.

547.219 104.358 132.578 154.092 156.191

P.1.3. Cadastru și Carte funciară 5.737.409 1.493.298 1.493.298 1.257.514 1.493.298

1.3.1.1 Înregistrarea sistemică a imobilelor 57.374 14.933 14.933 12.575 14.933

1.3.1.2 Activități de geodezie, cartografie, topografie și fotogrammetrie

286.870 74.665 74.665 62.876 74.665

1.3.1.3 Activități de informare și conștientizare a publicului

57.374 14.933 14.933 12.575 14.933

1.3.1.4 Dezvoltarea și mentenanța sistemelor informatice

631.115 164.263 164.263 138.327 164.263

1.3.1.5 Conversia în format digital a documentelor analogice

1.032.734 268.794 268.794 226.353 268.794

1.3.1.6 Achiziția de tehnică de calcul și stocare 114.748 29.866 29.866 25.150 29.866

1.3.1.7 Alte activități ce decurg din derularea Programului național

3.557.194 925.845 925.845 779.659 925.845

P.1.4. Reglementare, monitorizare și control servicii comunitare de utilități publice

58.742 14.686 14.686 14.686 14.686

1.4.1.1

Reglementare sectorială la nivel terțiar cu caracter obligatoriu în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice (conform prevederilor Art. 20 alin. 1 lit. A din Legea nr. 51/2006, republicată).

9.790 2.448 2.448 2.448 2.448

1.4.1.2 Licențierea furnizorilor de servicii comunitare de utilități publice, potrivit sferei sale de reglementare

9.790 2.448 2.448 2.448 2.448

1.4.1.3

1.4.1.3. Avizarea prețurilor și tarifelor pentru serviciile comunitare de utilitate publică, conform sferei sale de competență

9.790 2.448 2.448 2.448 2.448

1.4.1.4 Monitorizarea pieței serviciilor comunitare de utilități publice

9.790 2.448 2.448 2.448 2.448

84


2019 2020 2021 2022

1.4.1.5

Monitorizarea/controlul modului de respectare și de conformare la legislația și reglementările din domeniul serviciilor comunitare de utilități publice

9.790 2.448 2.448 2.448 2.448

1.4.1.6 Măsuri-suport pentru asigurarea implementării eficiente a programului de către ANRSC

9.790 2.448 2.448 2.448 2.448

P.1.5. Controlul de stat în construcții 413.545 103.384 103.384 103.384 103.393

1.5.1.1

Eficientizarea controlului statului în domeniul calității în construcții prin creșterea numărului de controale și unificarea actelor de control

51.693 12.923 12.923 12.923 12.924

1.5.1.2

Eficientizarea controlului statului în domeniul performanței energetice a clădirilor prin creșterea numărului de controale

51.693 12.923 12.923 12.923 12.924

1.5.1.3

Eficientizarea controlului statului în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului și respectării disciplinei de autorizare și executare a lucrărilor de construcții prin creșterea numărului de controale

51.693 12.923 12.923 12.923 12.924

1.5.1.4 Avizarea lucrărilor publice și eliberarea de acorduri

51.693 12.923 12.923 12.923 12.924

1.5.1.5 Participarea în comisiile de recepție la terminarea lucrărilor

51.693 12.923 12.923 12.923 12.924

1.5.2.1

Eficientizarea controlului statului asupra operatorilor economici din domeniul materialelor pentru construcții prin creșterea numărului de controale și unificarea actelor de control

51.693 12.923 12.923 12.923 12.924

1.5.2.2 Autorizarea laboratoarelor de analiză și încercări în activitatea de construcții

51.693 12.923 12.923 12.923 12.924

1.5.2.3 Autorizarea diriginților de șantier și a responsabililor tehnici cu execuția

51.693 12.923 12.923 12.923 12.924

P.1.6. Programul de implementare a CTE în România9

3.407.626 397.374 1.217.356 1.002.570 790.326

1.6.1.1 Implementarea Programului Interreg V-A România-Bulgaria

923.445 121.080 447.146 178.768 176.451

1.6.1.2 Implementarea Programului Interreg V-A România-Ungaria

992.564 58.614 295.725 446.730 191.495

1.6.1.3 Implementarea Programului Interreg-IPA de cooperare transfrontalieră România-Serbia

784.772 209.648 253.940 138.924 182.260

1.6.1.4 Implementarea Programului Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020

179.134 1.134 88.000 45.000 45.000

9 Reprezintă previziuni bugetare ce pot diferi în practică în funcție de evoluția proiectelor

85


2019 2020 2021 2022

1.6.1.5 Implementarea Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020

248.893 1.393 62.500 90.000 95.000

1.6.1.6 Implementarea Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020

248.893 1.393 62.500 90.000 95.000

1.6.2.1 Implementarea în România a Programului transnațional ”Dunărea” 2014-2020

17.327 3.600 3.622 6.166 3.939

1.6.2.2 Implementarea în România a Programului de cooperare interregională INTERREG EUROPE

8.793 233 2.348 5.481 731

1.6.2.3 Implementarea în România a Programului de cooperare URBACT III

1.798 117 905 776 0

1.6.2.4

Implementarea în România a Programului de cooperare transfrontalieră ENI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2014-2020

1.500 0 500 550 450

1.6.2.5 Implementarea în România a Programului de cooperare ESPON 2020

507 162 170 175 0

0S.2

Asigurarea echipariiea teritoriului pentru îmbunătățirea accesului populației la ser vicii de bază și creșterea activității economice

27.020.512 4.382.761 5.041.320 8.997.588 8.598.843

P.2.1. Programul Operațional Regional 2014-2020

32.585.000.000 2.145.577 2.884.638 2.617.081 3.186.826

2.1.1.1 Promovarea transferului tehnologic 724.526.596.25 382.110 513.731 466.081 567.548

2.1.2.1 Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii

4.653.484.037.50 257.569 346.290 314.171 382.567

2.1.3.1 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon

6.903.569.150.25 382.110 513.731 466.081 567.548

2.1.4.1 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile 5.599.441.493.00 309.927 416.684 378.036 460.335

2.1.5.1 Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

1.747.125.487.00 96.703 130.013 117.954 143.633

2.1.6.1 Îmbunătățirea infrastructurii de importanță regională, precum și a sistemelor de transport durabile

4.205.592.928.75 232.778 312.960 283.933 345.745

2.1.7.1 Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului

473.752.170.25 26.222 35.254 31.984 38.948

2.1.8.1 Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale

1.653.557.179.75 91.524 123.050 111.637 135.940

2.1.9.1 Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban

397.787.234.75 22.017 29.601 26.856 32.702

2.1.10.1 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

1.409.335.108.00 78.006 104.876 95.149 115.863

86


2019 2020 2021 2022

2.1.11.1 Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară

1.203.796.703.75 66.630 89.581 81.272 98.965

2.1.12.1 Asistență tehnică 763.031.910.75 42.234 56.781 51.515 62.730

2.1.13.1 Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii

950.000.000.00 52.582 70.695 64.137 78.100

2.1.14.1 Crearea infrastructurii spitalelor regionale de urgență

712.500.000.00 39.437 53.021 48.103 58.575

2.1.15.1 Inițiativa pentru IMM-uri 1.187.500.000.00 65.728 88.368 80.172 97.625

P.2.2. Programul National de Dezvoltare Locală

11.349.380 1.850.374 1.250.139 4.558.946 3.689.921

2.2.1.1

Îmbunătățirea accesibilității și mobilității regionale și locale, cu accent pe conectarea zonelor rurale și urbane la centrele de oportunitate

4.714.785 838.398 493.760 1.838.925 1.543.702

2.2.2.1 Creșterea gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă și a colectării și epurării apelor uzate

5.312.033 819.360 557.343 2.197.269 1.738.061

2.2.3.1 Extinderea și modernizarea infrastructurii educaționale preuniversitare

744.618 110.067 104.113 297.329 233.109

2.2.4.1 Îmbunătățirea in infrastructurii medicale de bază

128.432 18.344 21.094 50.094 38.900

2.2.5.1 Îmbunătățirea infrastructurii și participării la activități culturale la nivel local

128.432 18.344 21.094 50.094 38.900

2.2.6.1 Îmbunătățirea infrastructurii și a participării la activități sportive la nivel local

128.432 18.344 21.094 50.094 38.900

2.2.7.1 Îmbunătățirea infrastructurii de iluminat la nivelul a.a.p.l

192.648 27.517 31.641 75.141 58.349

2.2.8.1 Îmbunătățirea infrastructurii turistice 0 0 0 0 0

2.2.9.1 Îmbunătățirea infrastructurii din domeniul public (piețe)

0 0 0 0 0

2.2.10.1 Îmbunătățirea calității sediilor instituțiilor publice

0 0 0 0 0

P.2.3. Construcții de interes public și social – CNI

4.837.010 386.810 906.543 1.821.561 1.722.096

2.3.1.1 Construcția, finalizarea, reabilitarea și consolidarea sălilor de sport

485.000 65.000 120.000 150.000 150.000

2.3.1.2 Construcția, finalizarea, reabilitarea complexurilor sportive

1.155.000 55.000 350.000 400.000 350.000

2.3.1.3 Construcția, finalizarea, reabilitarea bazinelor de înot

382.000 62.000 20.000 150.000 150.000

2.3.1.4 Construcția, finalizarea, reabilitarea patinoarelor artificiale

15.000 0 0 0 15.000

87


2019 2020 2021 2022

2.3.2.1 Construcția, finalizarea, reabilitarea și dotarea așezămintelor culturale din mediul mic urban și rural

735.000 85.000 150.000 250.000 250.000

2.3.2.2 Construcția, reabilitarea și dotarea sălilor de cinematograf

79.800 1.500 8.300 50.000 20.000

2.3.3.1. Construcția, reabilitarea, modernizarea și dotarea unităților sanitare din mediul urban

717.096 33.000 67.000 300.000 317.096

2.3.4.1

Construcția, extinderea, reabilitarea, modernizarea și dotarea spațiilor educaționale și de cercetare ale instituțiilor de învățământ, inclusiv spații de cazare pentru studenți

770.000 24.000 66.000 380.000 300.000

2.3.5.1 Executarea de lucrări de primă urgență la obiective de interes public și social afectate de hazarde

172.371 18.000 62.810 41.561 50.000

2.3.6.1 Consolidarea infrastructurii instanțelor de judecată din municipiile reședință de județ

285.743 23.310 42.433 100.000 120.000

2.3.6.2 Consolidarea infrastructurii sediilor de parchete din municipiile reședință de județ

0 0 0 0 0

2.3.6.3 Dezvoltarea proiectului „Cartierul pentru Justiție”

0 0 0 0 0

2.3.6.4 Modernizarea infrastructurii imobiliare a Serviciului Român de Informații

0 0 0 0 0

2.3.7.1

Implementarea proiectului „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, a stațiilor de tratare a apei potabile și stațiilor de epurare a apelor uzate în localitățile cu o populație de până la 50.000 de locuitori”

40.000 20.000 20.000 0 0

0S 3

Îmbunătățirea Eficienței, eficacitatii și integritatii activității autorităților publice centrale și locale pentru a susține administrativ și legal furnizarea de servicii publice de calitate

375.638 213.263 26.968 50.167 85.240

P.3.1 Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

223.459 126.866 16.043 29.843 50.708

3.1.1.1 Gestionarea programului, evaluarea și monitorizare POCA

31.923 18.124 2.292 4.263 7.244

3.1.1.2 Evaluarea și contractarea proiectelor POCA

31.923 18.124 2.292 4.263 7.244

3.1.1.3 Verificare și autorizare plăți, verificare achiziții și monitorizare proiecte

31.923 18.124 2.292 4.263 7.244

3.1.2.1

Consolidarea capacității personalului și asigurarea resurselor informaționale suport pentru îndeplinirea tuturor funcțiilor AM

31.923 18.124 2.292 4.263 7.244

88


2019 2020 2021 2022

3.1.2.2 Asigurarea plății salariilor personalului angajat în AM, în conformitate cu reglementările în vigoare

31.923 18.124 2.292 4.263 7.244

3.1.3.1 Elaborarea de materiale suport pentru îmbunătățirea informării și conștientizării

31.923 18.124 2.292 4.263 7.244

3.1.3.2

Derularea de evenimente, sesiuni de formare și informare, schimburi de experiență și alte mijloace de îmbunătățire a vizibilității intervențiilor POCA

31.923 18.124 2.292 4.263 7.244

P.3.2 Programul Reforma Administrației și Simplificare, Descentralizare și Finanțe Publice Locale

152.179 86.397 10.925 20.324 34.532

3.2.1.1

Consolidarea sistemelor de monitorizare și analiză a sistemului de echilibrare a bugetelor locale, în vederea creșterii capacității administrative și financiare a autorităților administrației publice locale

19.022 10.800 1.366 2.540 4.317

3.2.1.2 Asigurarea cadrului de reglementare financiar-fiscal pentru administrația publică locală

19.022 10.800 1.366 2.540 4.317

3.2.2.1 Îmbunătățirea coerenței activității administrației publice prin codificarea legislației

19.022 10.800 1.366 2.540 4.317

3.2.2.2 Monitorizarea continuă a îndeplinirii măsurilor din SCAP 2016-2020

19.022 10.800 1.366 2.540 4.317

3.2.3.1

Coordonarea implementării măsurilor aferente Planului integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor, monitorizarea, raportarea și îmbunătățirea

19.022 10.800 1.366 2.540 4.317

3.2.4.1 Monitorizarea și analiza permanentă a calității și costului furnizării serviciilor publice la nivel local

19.022 10.800 1.366 2.540 4.317

3.2.4.2 Asigurarea coordonării procesului de implementare a strategiilor de descentralizare

19.022 10.800 1.366 2.540 4.317

3.2.4.3 Monitorizarea și analiza conformității la nivel de UAT

19.022 10.800 1.366 2.540 4.317

OS 4 Adaptarea Politicilor şi sistemul de resurse umane la obiectivele şi exigenţele unei administraţii moderne

160.597 40.899 39.899 39.899 39.899

P.4.1. Dezvoltarea cadrului instituțional și de management al funcției publice

80.270 20.818 19.818 19.818 19.818

4.1.1.1

Clarificarea rolurilor şi mandatelor instituționale în managementul resurselor umane din administrație, cu acordarea de sprijin pentru îndeplinirea corespunzătoare a acestora

13.212 3.303 3.303 3.303 3.303

89


2019 2020 2021 2022

4.1.1.2 Crearea și implementarea unui sistem național de evidență a ocupării în administrația publică

13.212 3.303 3.303 3.303 3.303

4.1.2.1 Stabilirea unui cadru de competențe generale şi specifice pentru ocuparea funcţiilor publice

13.212 3.303 3.303 3.303 3.303

4.1.2.2

Definirea şi punerea în aplicare a unui sistem mixt de recrutare şi selecție a candidaților la funcțiile publice (concurs național combinat cu recrutare specifică pe post)

13.212 3.303 3.303 3.303 3.303

4.1.2.3

Un nou model de evaluare a performanțelor profesionale individuale, care să permită conectarea activitate şi rezultate - performanță - carieră şi salarizare

13.212 3.303 3.303 3.303 3.303

4.1.3.1

Revizuirea şi completarea cadrului normativ privind consilierul de etică prin consolidarea statutului şi mandatului acestuia, cu acordarea de sprijin pentru o îndeplinire corespunzătoare a atribuțiilor

14.212 4.303 3.303 3.303 3.303

P.4.2.

Restructurarea sistemului de formare și perfecționare profesională a funcționarilor din administrația publică astfel încât să fie adaptat cerințelor actuale ale administrației publice

80.326 20.082 20.082 20.082 20.082

4.2.1.1 Operaționalizarea și întărirea capacității Institutului Național pentru Administrație (INA)

40.163 10.041 10.041 10.041 10.041

4.2.1.2 Adaptarea sistemului de formare profesională la cerințele actuale ale administrației publice

40.163 10.041 10.041 10.041 10.041

OS 5

Imbunătățirea Capacității administrative în vederea îndeplinirii mandatului în domeniile de competență

2.378.804 1.032.719 253.454 591.017 501.614

P.5.1 Creșterea eficienței și eficacității activității MDRAP

2.378.804 1.032.719 253.454 591.017 501.614

5.1.1.1 Asigurarea resurselor umane pregătite profesional pentru îndeplinirea funcțiilor la nivel de minister

236.706 102.105 25.338 59.102 50.161

5.1.1.2 Îmbunătățirea procesului de utilizare a SCI/M la nivel intern

236.706 102.105 25.338 59.102 50.161

5.1.1.3 Consolidarea comunicării instituționale prin utilizarea managementului documentelor cu sprijinul TIC

238.169 103.494 25.412 59.102 50.161

5.1.1.4 Asigurarea unui cadru favorabil consultării publice pentru reglementările cheie din domeniu

236.706 102.105 25.338 59.102 50.161

5.1.2.1 Atragerea de resurse, financiare pentru asigurarea resurselor umane care dețin

236.706 102.105 25.338 59.102 50.161

90


2019 2020 2021 2022

competențe specifice pentru îmbunătățirea procesului de fundamentare, formulare și implementare de politici publice

5.1.2.2 Implementarea standardelor de calitate și autoevaluare (ISO si CAF)

242.296 107.695 25.338 59.102 50.161

5.1.2.3 5.1.2.3. Îmbunătățirea transparenței decizionale și a integrității la nivel de minister

241.398 106.797 25.338 59.102 50.161

5.1.2.4 Consolidarea cadrului de prevenire, monitorizare și control

236.706 102.105 25.338 59.102 50.161

5.1.3.1 5.1.3.1. Accesarea de fonduri extrabugetare pentru dezvoltarea capacității administrative

236.706 102.105 25.338 59.102 50.161

5.1.3.2

Asigurarea livrării serviciilor și îndeplinirea obiectivelor/activităților aferente structurilor din cadrul aparatului propriu al ministerului

236.706 102.105 25.338 59.102 50.161

91

ANEXA 2. PLANUL STRATEGIC INSTITUȚIONAL (TABEL SINTETIC)

Unitate de

măsură

Valoarea de

referință

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2022

Obiectiv strategic nr. 1 – Îmbunătățirea cadrului strategic, de reglementare și control în domeniul dezvoltării regionale, și cooperării teritoriale europene

II. 1.1 Ponderea unităților administrativ-teritoriale cu o creștere a Indicelui de Dezvoltare Teritorială

Nr 0 5%

II. 1.2 Scăderea ponderii populației care trăiește în zone defavorizate din perspectiva locuirii

Nr 565.000 (2015)

550.000

500.000 450000

II. 1.3 Scăderea numărului de clădiri de locuit încadrate în clasa de risc seismic I

Nr 110.500

(2015) 7500 57500 2500

II. 1.4 Creșterea suprafeței medii locuibile per locuitor MP 19,2 19,5 20,5 21

II 1.5: Ponderea numărului de imobile înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară

Nr 20,35

(2015) 40 60 88%

II. 1.6 Ponderea UAT-urilor cu documentații de urbanism în termenul legal de valabilitate

% 63,5 80 90 100

II 1.7: Numărul de localități cu servicii de utilități publice organizate

Nr. 2.366

(2015) 2.500 2.750 3.180

II 1.8: Scăderea duratei medii de conectare la utilități a populației și a firmelor private

Nr. Zile 220

(2016) 175 150 125

II 1.9: Scăderea duratei medii de obținere a unei autorizații de construcție

Nr. Zile 120

(2016) 100 75 75

II 1.10: Scăderea duratei medii de înregistrare a proprietății

Nr. Zile 20

(2016) 15 15 15

II 1.11: Intervenții finanțate prin programele de cooperare teritorială europeană cu impact transfrontalier

Nr. 0 150 175 200

Obiectiv Strategic 1

R 1.1.1. Asigurarea cadrului pentru dezvoltarea teritorială a României

IR 1.1.1 Actualizarea continuă a SDTR conform prevederilor legale

Nr 0 1

R 1.1.2. Îmbunătățirea planificării spațiale la nivelul teritoriului național

IR 1.1.2. Strategii/documentații de AT pentru zone urbane funcționale

Nr 0 20

R 1.1.3. Asigurarea cadrului legislativ sistematizat si optimizat în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului si construcțiilor

92

Unitate de

măsură

Valoarea de

referință

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2022

IR 1.1.3. Cadru legislativ sistematizat si optimizat prin elaborarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului si construcțiilor

Nr 0 1 1

R 1.2.1. Refacerea rezistenței la cutremur a clădirilor rezidențiale nesigure din punct de vedere structural

IR 1.2.1. Consolidarea a minim 8.500 de locuințe aflate în clasa I de risc seismic până în anul 2022

Nr 8500

R 1.2.2. Îmbunătățirea calității fondului locativ și a cartierelor vechi (inclusiv a centrelor istorice), prin măsuri de creștere a eficienței energetice, de consolidare și de regenerare a spațiilor publice adiacente

IR 1.2.2. Creșterea calității locuirii pentru minim 130.000 de persoane până în anul 2022

Nr pers 130.000

R 1.2.3. Îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru categoriile cu venituri reduse și vulnerabile

IR 1.2.3. Scăderea numărului de persoane care trăiesc în zone urbane și rurale dezavantajate din perspectiva locuirii cu minim 25% până în anul 2022

% 25%

R 1.2.4. Creșterea fondului de locuințe publice

IR 1.2.4. Creșterea numărului de locuințe publice cu minim 35.000 până în anul 2022

Nr + 35.000

R 1.3.1. Dezvoltarea sistemului integrat de cadastru și carte funciară

IR 1.3.1. Realizarea înregistrării tuturor imobilelor din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, prin finanțarea înregistrării sistematice din venituri proprii ale ANCPI și din fonduri externe nerambursabile prin POR 2014- 2020

% 100%

R 1.4.1. Creșterea accesului populației la servicii de utilități publice de calitate organizate

IR 1.4.1. Creșterea cu minim 25% a UAT care au organizate servicii comunitare de utilități publice, până în anul 2022

% 25

R 1.5.1. Supravegherea calității produselor utilizate în domeniul construcțiilor

IR 1.5.1. Menținerea permanentă a nivelului de calitate al produselor pentru construcții introduse pe piața autohtonă, prin creșterea numărului de controale

R 1.5.2. Autorizarea diriginților de șantier și a responsabililor tehnici cu execuția

IR 1.5.2. Autorizarea a minim 3.500 de specialiști (diriginți de șantier și RTE) până în anul 2022

Nr + 3500

93

Unitate de

măsură

Valoarea de

referință

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2022

R 1.6.1. Asigurarea unui grad de absorbție ridicat la nivelul programelor de cooperare transfrontalieră pentru care MDRAP este Autoritate de Management

IR 1.6.1. Atingerea unui grad de absorbție de 85% până în anul 2022

% 85%

R 1.6.2. Implementarea în România a programelor de cooperare teritorială europeană pentru care România îndeplinește rol de Autoritate Națională

IR 1.6.2. Acțiuni de comunicare implementate pentru susținerea beneficiarilor români în elaborarea și implementarea proiectelor

100%

Obiectiv strategic nr. 2 - Asigurarea echipării teritoriului pentru îmbunătățirea accesului populației la servicii de bază și creșterea activității economice

II 2.1: Creșterea ponderii populației cu acces în mai puțin de o oră la un municipiu reședință de județ

% 75 77,5 80 90

II 2.2: Ponderea populației care are acces la infrastructură de apă și apă uzată în sistem centralizat

% 61,5

(2013) 70 75 80

II 2.3: Gradul de cuprindere a populației de 3-6 ani din mediul rural în învățământul preșcolar

% 83,9

(2014) 85 87,5 90

II 2.4: Gradul de cuprindere a populației de 0-2 ani în învățământul antepreșcolar

% 3,2

(2015) 3,5 4,5 5

II 2.5: Ponderea populației de 30-34 de ani care a absolvit o formă de învățământul terțiar %

22,8

(2013) 25 26 28,2

II 2.6: Creșterea ponderii populației care folosește modalități de transport sustenabil

% 20 25 30 50

II 2.7: Creșterea ponderii populației care a participat la cel puțin un eveniment cultural în spațiul public %

40

(2015) 45 50 55

II 2.8: Creșterea numărului sportivilor legitimați

Nr. 274.000 (2015)

300.000 325.000 350.000


R 2.1.1.. Creşterea inovării în firme prin susţinerea entităților de inovare şi transfer tehnologic în domenii de specializare inteligentă

IR 2.1.1.1 IMM-uri inovative care colaborează cu alții % 6,60

R 2.1.1.2. Creşterea inovării în companii prin sprijinirea abordărilor multisectoriale rezultate în urma implementării „Inițiativei Regiuni mai puţin dezvoltate” în România

IR 2.1.1.2 IMM-uri inovative care colaborează cu alții % 6,60

R 2.1.2.1 Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor în domeniile competitive identificate în SNC şi PDR-uri

94

Unitate de

măsură

Valoarea de

referință

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2022

IR 2.1.2.1 Rata de supraviețuire a microîntreprinderilor la 3 ani de la înființare

% 72,80

R 2.1.2.2 Îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii în IMM-uri în sectoarele competitive identificate în SNC

IR 2.1.2.2 Productivitatea muncii în IMM-uri Lei 316.479

R 2.1.3.1 Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice și sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari

IR 2.1.3.1.1 Consumul de energie finală în clădirile publice Mtep 0,12

IR 2.1.3.1.2 Consumul de energie finală în sectorul rezidențial

Mtep 0,47

IR 2.1.3.1.3 Consumul de energie finală în iluminatul public

GWh 446

R 2.1.3.2 Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă

IR 2.1.3.2.1 Emisii GES provenite din transportul rutier Mii tone

echiv. CO2/an

17.750,4

4

IR 2.1.3.2.2 Pasageri transportati in transportul public urban în România

Nr. pers. 1.110.00

0.000


Nr. pers. 1.030.00

0.000

R 2.1.4.1 Creșterea calității infrastructurii în vederea asigurării accesului sporit la educaţie timpurie şi sprijinirea participării părinţilor pe piaţa forţei de muncă

IR 2.1.4.1.1 Rata brută de cuprindere în creşe a copiilor cu vârste între 0-2 ani în mediul urban

% 2

IR 2.1.4.1.2 Rata brută de cuprindere în învăţământul preşcolar (3-5 ani) în mediul urban

% 90

R 2.1.4.2 Creșterea calității infrastructurii educaționale relevante pentru piața forței de muncă

IR 2.1.4.2.1 Rata de cuprindere în învăţământul profesional și tehnic în mediul urban

% 60

R 2.1.4.3 Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă

IR 2.1.4.3.1 Emisii GES provenite din transportul rutier Tone echiv.

CO2/an

17.750,44


Nr. 1.110.00

0.000

95

Unitate de

măsură

Valoarea de

referință

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2022

R 2.1.4.4 Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din muncipiile reședință de județ

IR 2.1.4.4.1 Spații verzi în municipiile reședință de județ Mp/locui

tor 26

R 2.1.4.5 Îmbunătățirea regenerării fizice, economice și sociale a comunităților marginalizate în municipiile reședință de județ din România

IR 2.1.4.5.1 Populația aflată în risc de sărăcie şi excluziune socială din zonele marginalizate din municipiile reședință de județ

Nr. pers. 80.607

R 2.1.5.1 Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale

IR 2.1.5.1.1 Creșterea numărului de obiective de patrimoniu în stare de conservare foarte bună și bună

Nr. obiective

4.482

R 2.1.5.1 Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale

IR 2.1.5.1.1 Creșterea numărului de obiective de patrimoniu în stare de conservare foarte bună și bună

Nr. obiective

4.482

R 2.1.5.2 Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din orasele mici, mijlocii si municipiul București

IR 2.1.5.2.1 Spații verzi în orașele mici și mijlocii Mp/locui

tor 26

IR 2.1.5.2.2 Spații verzi în orașele mici și mijlocii Mp/locui

tor 26

R 2.1.6.1 Creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei TEN-T prin modernizarea drumurilor județene

IR 2.1.6.1.1 Populația deservită de o infrastructură secundară modernizată care asigură accesul la coridoarele TEN-T

Nr. persoane

5.150.00

0

IR 2.1.6.1.2 Populația deservită de o infrastructură secundară modernizată care asigură accesul la coridoarele TEN-T

Nr. persoane

149.000

R 2.1.6.2 Creșterea gradului de accesibilitate a zonei Deltei Dunării prin modernizarea transportului de călători pe apă

IR 2.1.6.2.1 Persoane care beneficiază de transport îmbunătățit în zona Deltei Dunării

Nr. persoane

321.207

R 2.1.7.1 Creșterea numărului mediu de salariați în stațiunile turistice

96

Unitate de

măsură

Valoarea de

referință

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2022

IR 2.1.7.1 Numărul mediu de salariați în stațiunile turistice

Nr. persoane

495.624

R 2.1.8.1 Creşterea accesibilităţii serviciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace și izolate

IR 2.1.8.1.1 Nevoi neacoperite de servicii medicale (pentru chintila inferioară)

% 9,30

R 2.1.8.2 Îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii medicale de urgență

IR 2.1.8.2.1 Rata internărilor acute în spital din total internări

% 35

R 2.1.8.3 Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale

IR 2.1.8.3.1 Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru copii (0- 17 ani)

% 3

IR 2.1.8.3.2 Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru persoane cu dizabilități

% 1,40

IR 2.1.8.3.3 Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru persoane cu vârstnice

% 3

IR 2.1.8.3.4 Beneficiari ai serviciilor sociale de tip rezidenţial acordate în instituţii de tip vechi – copii:

Nr. persoane

1.731

IR 2.1.8.3.5 Beneficiari ai serviciilor sociale de tip rezidenţial acordate în instituţii de tip vechi - Persoane cu dizabilităţi

Nr. persoane

15.111

R 2.1.9.1 Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, prin măsuri integrate

IR (2.1.9.1.1) Populația aflată în risc de sărăcie şi excluziune socială din zonele marginalizate urbane

Nr. persoane

181.635

R 2.1.10.1 Creșterea gradului de participare la nivelul educației timpurii ș învățământului obligatoriu, în special pentru copiii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului

IR 2.1.10.1.1 Rata brută de cuprindere în creşe a copiilor cu vârste între 0-2 ani

% 5

IR 2.1.10.1.2 Gradul de cuprindere în învățământul preșcolar (3-5 ani)

% 85,9

IR 2.1.10.1.3 Gradul de cuprindere în învățământul primar şi gimnazial

% 95

R 2.1.10.2 Creșterea gradului de participare la învățământul profesional și tehnic și învățare pe tot parcursul vieții

IR 2.1.10.2 Gradul de cuprindere în învățământul profesional si tehnic

% 60

97

Unitate de

măsură

Valoarea de

referință

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2022

R 2.1.10.3 Creșterea relevanței învățământului terțiar universitar în relație cu piața forței de muncă și sectoarele economice competitive

IR 2.1.10.3 Ponderea populației cu vîrsta intre 30-34 de ani cu nivel terțiar de educație

% 28,20

R 2.1.11.1 Creșterea gradului de acoperire geografică și de înregistrare a proprietăților din zonele rurale în SistemuI Integrat de Cadastru și Carte Funciară

IR 2.1.11 UAT-uri în care toate proprietățile au fost înregistrate în SIC

% 288

R 2.1.12.1 Implementarea eficientă a Programului Operațional Regional

IR 2.1.12.1 Reducerea duratei medii de contractare luni 12

R 2.1.13.1 Îmbunătățirea calității vieții a populației în orașele mici și mijlocii din România

IR 2.1.13.1 Indicel dezvoltării umane locale % 88,12

R 2.1.14.1 Îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii spitalicești de urgență

IR 2.1.14.1 Rata internărilor acute în spital din total internări

% 35

R 2.1.15.1 Facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare prin implementarea instrumentului de garantare neplafonată

IR 2.1.15.1 Proporția cererilor de credit reușite ale IMM (ex proportia IMM care au aplicat pentru un imprumut bancar si au obtinut intreaga suma sau majoritatea acesteia)

% 66

IR 2.1.15.2 Creşterea cifrei de afaceri a IMM (număr de salariați 0-249)

Milioane Lei

991.679

R 2.2.1 Îmbunătățirea accesibilității și mobilității regionale și locale, cu accent pe conectarea zonelor rurale și urbane la centrele de oportunitate

R 2.2.2 Creșterea gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă și a colectării și epurării apelor uzate

R 2.2.3 Extinderea și modernizarea infrastructurii educaționale preuniversitare

IR 2.2.3 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale pentru 25.000 de preșcolari și 225.000 de elevi până în anul 2022

Nr

25.000 preșcola

ri

225.000 elevi

R 2.2.4 Îmbunătățirea in infrastructurii medicale de bază

98

Unitate de

măsură

Valoarea de

referință

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2022

R 2.2.5 Îmbunătățirea infrastructurii și participării la activități culturale la nivel local

R 2.2.6 Îmbunătățirea infrastructurii și a participării la activități sportive la nivel local

R 2.2.7 Îmbunătățirea infrastructurii de iluminat la nivelul a.a.p.l

R 2.2.8 Îmbunătățirea infrastructurii turistice

R 2.2.9 Îmbunătățirea infrastructurii din domeniul public (piețe)

R 2.2.10 Îmbunătățirea calității sediilor instituțiilor publice

R 2.4.1 Facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare prin implementarea instrumentului de garantare neplafonată

IR 2.4.1 Sprijinirea a minim 2.500 de întreprinderi Nr. 2500

IR 2.4.2 acordarea a cel puțin 400 milioane de euro pentru investiții private combinate cu sprijin public pentru întreprinderi

Mil. EUR 400 mil

Obiectiv strategic nr. 3 – Îmbunătățirea eficienței, eficacității, integrității activității autorităților publice centrale și locale pentru a susține administrativ și legal furnizarea de servicii publice de calitate10

II 3.1: Rata proiectelor implementate cu succes % 75 (2014) 80

II 3.2: Cheltuieli certificate ACP Mil. EUR 17,0811 65,91 514,08

II 3.3: Cheltuielile bugetelor locale % 23,36 (2015)

24% 26

II 3.4: Grad de satisfacție al Beneficiarilor POCA în ceea ce privește sprijinul oferit de către AM

% 78 (2014) 85


R 3.1.1 Implementarea eficientă și eficace a măsurilor necesare pentru atingerea țintelor asumate cu privire la cadrul de performanță

IR 3.1.1 Grad de respectare a termenelor limită pentru efectuarea plăților către Beneficiari - tintă 2022 - 85%

% 85%

R 3.1.2 Consolidarea capacității administrative a AM pentru implementarea eficientă a POCA

IR 3.1.2 Personal AMPOCA certificat - țintă 2022 - 65%) % 65%

R 3.1.3 Asigurarea publicității, informării și sprijinului pentru beneficiarii PO CA

10 Cf Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020 11 CF Comitet de Monitorizare, min 2016

99

Unitate de

măsură

Valoarea de

referință

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2022

IR 3.1.3 Grad de conștientizare a potențialilor beneficiari cu privire la oportunitățile de finanțare prin intermediul POCA țintă 2022 - 60%

% 60%

R 3.2.1 Reducerea discrepanțelor bugetare între UAT (venituri proprii și transferuri condiționate)

IR 3.2.1 Gradul de respectare a realizării analizei împreună cu Ministerul Finanțelor Publice

% 50% 100%

R 3.2.2 Consolidarea reformei administrației prin asigurarea și operaționalizarea cadrului normativ unitar de funcționare a administrației publice

IR 3.2.2 Nr. proiecte de de coduri elaborate care reglementează funcționarea Administrației Publice Țintă 2020 - +3)

Nr 1 1 +3

R 3.2.3 Monitorizarea măsurilor de simplificare din Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor

IR 3.2.3 Număr de rapoarte de monitorizare elaborate și prezentate în CNCISCAP

Nr. 2 (2018) 2 2

R 3.2.4. Consolidarea cadrului de reglementare și monitorizare a procesului de descentralizare cu scopul creșterii capacității de furnizare a serviciilor publice la nivel local

IR 3.2.4 80% dintre UAT-uri sunt înscrise în platformă pentru a raporta standarde de cost și calitate în sistemul de monitorizare

% 50% 80%

Obiectiv strategic nr. 4 – Consolidarea sistemului (instituții, reglementări și resurse umane) de funcție publică, stabil, profesionist, transparent și predictibil, responsabil pentru rezultatele obținute și capabil să elaboreze și să implementeze politici publice ce vor susține dezvoltarea României

II 4.1: Încrederea în administrația publică

% 30 (2015) Scade cu

40%

II 4.2: Reducerea procentuală a numărului de funcții de conducere ocupate temporar

% 3.050 (2016)

Scade

cu 70%

R 4.1.1. Cadru instituțional și de reglementare, stabil, cuprinzător și coerent

IR 4.1.1.1 Cadru procedural şi instituțional pentru implementarea noilor soluții legislative – elaborat și în implementare

Nr. 0 (2016) 1

IR 4.1.1.2 Numărul intervențiilor legislative de fond la nivel de legislație subsecventă/norme de aplicare

Nr. 0 (2016) Max. 1

IR 4.1.1.3 Cadrul procedural și instituțional necesar organizării aplicării legii

% 1

IR 4.1.1.4 Sistem electronic național de evidență a ocupării în administrația publică funcțional și populat cu înregistrări

% 0 (2016) 80%

100

Unitate de

măsură

Valoarea de

referință

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2022

R 4.1.2 Un nou sistem de recrutare și carieră în funcția publică:

IR 4.1.2.1 Număr de cadre de competențe în cel puțin 6 domenii de activitate considerate prioritare (politici publice, elaborarea reglementărilor, resurse umane, management financiar şi audit intern, management de proiect, reprezentare instituţională în cadrul activităţii de relaţii internaţionale)

Nr. 0 (2016) 6

IR 4.1.2.2 Număr de concursuri naționale organizat pentru pilotare la nivel național

Nr. 0 (2016) 3

IR 4.1.2.3 Număr de aplicări ale sistemului de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici la nivelul administrației naționale

Nr 1

R 4.1.3 Noi resurse pentru îmbunătățirea aplicării Codului de conduită a funcţionarilor publici

R 4.1.3.1 Cadru instituțional și de reglementare în vigoare

Nr 0 (2016) 1

R 4.1.3.2 Până la finalul anului 2019 vor fi puse la dispoziția consilierilor de etică cel puțin 5 noi categorii de resurse: un rol/mandat extins în cadrul instituțiilor, identitate vizuală asociată exercitării mandatului/rolului, tehnologii IT&C adaptate, formare specializată, informații actualizate despre experiențele internaționale în domeniul prevenirii corupției prin oferirea de sprijin personalului din administrație pentru luarea unor decizii etice, în conformitate cu regulile privind conduita

Nr (2016) 5

R 4.2.1 Îmbunătățirea, restructurarea și adaptarea sistemului de formare și perfecționare profesională a personalului din administrația publică

IR 4.2.1.1 Cadru instituțional și de reglementare în vigoare

Nr 0 (2016) 1

IR 4.2.1.2 Gradul de conformare la cerințele de raportare în domeniul dezvoltării de competențe pentru administrație/: Până în 2020 acesta va atinge, prin creșteri succesive, minimum 80%, informațiile cuprinse vizând cel puțin următoarele aspecte: Instituții care s-au conformat obligațiilor de raportare, buget estimat și sume efectiv cheltuite cu formarea angajaților

% 15%

(2016) 80

Obiectiv strategic nr. 5 – Îmbunătățirea capacității administrative în vederea îndeplinirii mandatului în domeniile de competență

II. 1.1: Alocarea bugetară totală gestionată de către MDRAP (modificări procentuale față de anul anterior)

% 6.909.61

1 +2 + 3% +5%

II 1.2: Rata de absorbție a fondurilor nerambursabile % 5% 60% 85%

101

Unitate de

măsură

Valoarea de

referință

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2022

II 1.3: Număr de schimbări de structură la nivelul ministerului

Nr. 1 0 0 0

R 5.2.1 Alocarea eficientă și eficace a resurselor financiare, umane, logistice, de îmbunătățire a capacității administrative și de asigurare a relaţiilor cu celelalte ministere, alte organe ale administraţiei de stat centrale sau locale, organe sau organisme din ţară sau străinătate

IR 5.2.1.1 Rata fluctuației personalului % 5 4 3

IR 5.2.1.2 Gradul de realizare a legislației promovate de MDRAP asumată în PALG % 20% 45% 50%

IR 5.2.1.3 Gradul de conformitate a SCI/M la nivelul MDRAP

% 80% 85% 90%

IR 5.2.1.4 Gradul de implementare a programului pentru președinția României la UE

%

R 5.2.1 Îmbunătățirea capacității de planificare, fundamentare, adoptare, monitorizare și evaluare a reglementărilor din domeniu și de asigurare a transparenței procesului decizional și a cadrului de prevenire, monitorizare și control

IR 5.2.1.1 Nr. de documente de politici publice care respectă procedura de evaluare a impactului

Nr - - -

IR 5.2.1.2 Nr standarde calitate si autoevaluare adoptate

Nr 0 1 2 2

IR 5.2.1.3 Nr de incidente de integritate la nivelul structurii interne MDRAP

Nr - - -

R 5.3.1 Creșterea eficienței utilizării bugetului administrativ al ministerului

IR 5.3.1.1 Grad de execuție a bugetului % 100% 100% 100% 100%

IR 5.3.1.1 Ponderea fondurilor atrase din surse extrabugetare pentru dezvoltarea capacității administrative a instituției (raportat la sursa buget de stat)

% - - 15%

IR 5.3.1.1Grad de asigurare a livrării serviciilor și îndeplinirea obiectivelor/activităților aferente structurilor din cadrul aparatului propriu al ministerului (100%)

% 100% 100% 100% 100%

102

ANEXA 3. PROGRAME ȘI MĂSURILE AFERENTE ACESTORA (TABEL SINTETIC)

Măsuri Indicator de realizare imediată

(output) / UM / Valoare de referință12

Țintă 2017 Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2022

OS 1. Cadru unic de planificare, reglementare și control în domeniul dezvoltării regionale, dezvoltării urbane, coeziunii teritoriale, locuirii și a cooperării teritoriale europene


Rezultat 1.1.1: Asigurarea cadrului pentru dezvoltarea teritorială a României Actualizarea continuă a SDTR conform prevederilor legale

M 1.1.1.1 Asigurarea cadrului strategic de dezvoltare a teritoriului național și de renovare a fondului construit

M.1.1.1.2 Formularea și implementarea politicilor publice de dezvoltare urbană și teritorială în vederea dezvoltării durabile a teritoriului în context național și european

Rezultat 1.1.2: Îmbunătățirea planificării spațiale la nivelul teritoriului regional, județean și local și dezvoltarea sistemelor informaționale din domeniul imobiliar-edilitar și a băncilor de date urbane

M 1.1.2.1 Finanțarea adecvată a elaborării/actualizării fondului de documentații specifice amenajării teritoriului și urbanismului

Finanțarea elaborării PUG și a regulamentelor locale de

urbanism aferente (RLU) ( PUG și RLU aprobate / Nr.)

Sprijinirea UAT-urilor în vederea elaborării / actualizării documentațiilor de amenajare

a teritoriului și urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice (situri

250

5

500

5

750

10

12 S-a completat doar acolo unde valoarea nu e 0

103




UNESCO și centre istorice) ( Număr documentații

Rezultat 1.1.3: Asigurarea cadrului legislativ sistematizat si optimizat în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului si construcțiilor

M.1.1.3.1 Sistematizarea cadrului legislativ în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor cu scopul asigurării unui sistem unitar, coerent, ierarhizat și operațional de acte normative)

Rezultat 1.1.4: Dezvoltarea instrumentelor moderne și funcționale de management al teritoriului

M 1.1.4.1 Adaptarea la contextului actual al dezvoltării teritoriale a instrumentelor de acțiune publică aflate la dispoziția administrației publice

M 1.1.4.2 Îmbunătățirea programelor naționale cu finanțare de la bugetul de stat prioritare în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, gestiunii imobiliar – edilitare

Programul 1.2 – Locuirea

Rezultat 1.2.1: Refacerea rezistenței la cutremur a clădirilor rezidențiale nesigure din punct de vedere structural

Măsura 1.2.1.1 Reducerea riscului seismic în clădirile de locuințe

Rezultat 1.2.2: Îmbunătățirea calității fondului locativ și a cartierelor vechi (inclusiv a centrelor istorice), prin măsuri de creștere a eficienței energetice, de consolidare și de regenerare a spațiilor publice adiacente

Măsura 1.2.2.1 Realizarea de îmbunătățiri capitale la clădirile de locuințe multifamiliale, inclusiv de regenerare a spațiilor publice aferente acestora

Măsura 1.2.2.2 Reabilitarea locuințelor istorice aflate în proprietate privată

104




Măsura 1.2.2.3 Reabilitarea și revitalizarea cartierelor rezidențiale istorice și a celor din marile ansambluri de locuit

Măsura 1.2.2.4 Reabilitarea sistemelor centralizate de termoficare (Programul „Termoficare 2006-2020 – Căldură și confort”

Rezultat 1.2.3: Îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru categoriile cu venituri reduse și vulnerabile

Măsura 1.2.3.1 Modernizarea așezărilor informale și construirea / îmbunătățirea locuințelor din zonele urbane și rurale

Măsura 1.2.3.2 Acordarea de vouchere pentru închirierea unor locuințe

Măsura 1.2.3.3 Sprijinirea realizării de locuințe accesibile ca preț de către sectorul privat

Rezultat 1.2.4: Creșterea fondului de locuințe publice

Măsura 1.2.4.1 Extinderea stocului de locuințe publice

Programul 1.3 – Cadastru și Carte Funciară

Rezultat 1.3.1: Dezvoltarea sistemului integrat de cadastru și carte funciară

Măsura 1.3.1.1 Înregistrarea sistematică a imobilelor

Măsura 1.3.1.2 Activități de geodezie, cartografie, topografie și fotogrammetrie

Măsura 1.3.1.3 Activități de informare și conștientizare a publicului

Măsura 1.3.1.4 Dezvoltarea și mentenanța sistemelor informatice

105




Măsura 1.3.1.5 Conversia în format digital a documentelor analogice

Măsura 1.3.1.6 Achiziția de tehnică de calcul și stocare

Măsura 1.3.1.7 Alte activități ce decurg din derularea Programului Național

Programul 1.4 – Reglementare, monitorizare și control servicii comunitare de utilități publice

Rezultat 1.4.1: Creșterea accesului populației la servicii de utilități publice de calitate organizate

Măsura 1.4.1.1 Reglementare sectorială la nivel terțiar cu caracter obligatoriu în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice (conform prevederilor Art. 20 alin. 1 lit. A din Legea nr. 51/2006, republicată).

Măsura 1.4.1.2 Licențierea furnizorilor de servicii comunitare de utilități publice, potrivit sferei sale de reglementare

Măsura 1.4.1.3 Avizarea prețurilor și tarifelor pentru serviciile comunitare de utilitate publică, conform sferei sale de competență

Măsura 1.4.1.4 Monitorizarea pieței serviciilor comunitare de utilități publice

Măsura 1.4.1.5 Monitorizarea/controlul modului de respectare și de conformare la legislația și reglementările din domeniul serviciilor comunitare de utilități publice

Măsura 1.4.1.6 Măsuri-suport pentru asigurarea implementării eficiente a programului de către ANRSC

Programul 1.5 – Controlul de stat în construcții

Rezultat 1.5.1: Creșterea eficienței controlului aferent calității și disciplinei în domeniul construcțiilor, urbanismului și amenajării teritoriului

106




Măsura 1.5.1.1 Eficientizarea controlului statului în domeniul calității în construcții prin numărul de controale și unificarea actelor de control

Măsura 1.5.1.2 Eficientizarea controlului statului în domeniul performanței energetice a clădirilor prin creșterea numărului de controale

Măsura 1.5.1.3 Eficientizarea controlului statului în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului și respectării disciplinei de autorizare și executare a lucrărilor de construcții prin creșterea numărului de controale

Măsura 1.5.1.4 Avizarea lucrărilor publice și eliberarea de acorduri

Măsura 1.5.1.5 Participarea în comisiile de recepție la terminarea lucrărilor

Rezultat 1.5.2: Supravegherea calității produselor utilizate în domeniul construcțiilor

Măsura 1.5.2.1 Eficientizarea controlului statului asupra operatorilor economici din domeniul materialelor pentru construcții prin creșterea numărului de controale și unificarea actelor de control

Măsura 1.5.2.2 Autorizarea laboratoarelor de analiză și încercări în activitatea de construcții

Rezultat 1.5.3: Autorizarea diriginților de șantier și a responsabililor tehnici cu execuția

Măsura 1.5.3.1 Autorizarea diriginților de șantier și a responsabililor tehnici cu execuția

107

Măsuri Indicator de realizare imediată (output) / UM / valoarea

de referință13 Țintă 2018 Țintă 2020 Țintă 2022

Programul 1.6 Programul de implementare a Cooperării Teritoriale Europene în România

Rezultat 1.6.1: Asigurarea unui grad de absorbție ridicat la nivelul programelor de cooperare transfrontalieră pentru care MDRAP este Autoritate de Management

Măsura 1.6.1.1 Implementarea Programului Interreg V-A România-Bulgaria

Măsura are în vedere crearea unei regiuni mai bine conectată, mai verde, mai sigură, mai calificată, mai incluzivă și mai eficientă.

Pentru asigurarea unei regiuni bine conectate se urmărește stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale; dezvoltarea și îmbunătățirea unor sisteme de transport care respectă mediul, a celor cu zgomot redus, care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale. În vederea dezvoltării unei regiuni verzi se au în vedere acțiuni de conservare, protejare, promovare și dezvoltare a patrimoniului natural și cultural, de protejare și refacere a biodiversității și a solurilor, de promovare a unor servicii ecosistemice, inclusiv prin NATURA 2000 și infrastructuri ecologice. Asigurarea unei regiuni sigure se va realiza prin investiții destinate abordării unor riscuri specifice, asigurarea rezistenței în fața dezastrelor și dezvoltarea unor sisteme de gestionare a dezastrelor. Pentru dezvoltarea unei regiuni calificate și incluzive se au în vedere acțiuni de integrare a piețelor forței de muncă transfrontaliere, inclusiv mobilitatea transfrontalieră; crearea unor inițiative comune locale în domeniul ocupării

Număr de proiecte contractate în domeniul transporturilor / Nr.

15

Valoarea proiectelor contractate în domeniul transporturilor / euro

96.483.047

Număr de proiecte contractate în domeniul mediului / Nr. 68

Valoarea proiectelor contractate în domeniul mediului / euro

59.408.324

Număr de proiecte contractate în domeniul riscurilor / Nr. 23

Valoarea proiectelor contractate în domeniul riscurilor / euro

42.089.520

Număr de proiecte contractate în domeniul pieței muncii / Nr.

34

Valoarea proiectelor contractate în domeniul pieței muncii / euro

17.001.993

Număr de proiecte contractate în domeniul cooperării / Nr. 16

Valoarea proiectelor contractate în domeniul cooperării / euro

12.051.579


108



forței de muncă și asigurarea unor servicii de informare și de consiliere și formare comune. Regiunea va deveni eficientă prin sprijinirea unor acțiuni de promovare a cooperării juridice și administrative, precum și a cooperării între cetățeni și instituții.

Beneficiarii eligibili în cadrul măsurii sunt: autorități publice naționale, regionale și locale (în special cele cu atribuții în domeniul transportului), instituții publice cu competențe sectoriale cheie în zona transfrontalieră (ex. administrații ale bazinelor hidrografice, agenții și inspectorate de mediu, administrație publică forestieră, administrații/instituții pentru îmbunătățiri funciare, agenții publice meteorologice), organisme deconcentrate ale instituțiilor publice (vama, poliția de frontieră, agenții de ocupare, inspectorate școlare, direcții de sănătate), instituții publice care furnizează servicii publice (spitale, universități, licee, școli, unități de asistență socială),administratori și furnizori de infrastructuri publice, asociații de transport naționale sau județene, camere de comerț(inclusiv asociații de IMM-uri), ONG-uri din domeniul protejării și valorificării patrimoniului cultural, istoric și natural, asociații profesionale, autorități de management al apelor, organizații de cercetare și inovare, universități, furnizori de formare , GECT.

Măsura este finanțată din PC Interreg V-A RO-BG și se aplică până în anul 2023.

Nota: Numărul proiectelor contracte la nivelul Programului Interreg V-A Romania-Bulgaria, inclusiv valoarea contractata, se poate modifica în funcție de evoluția proiectelor (gradului de execuție bugetară a proiectelor, evoluției procesului de implementare a proiectelor, rezilierea proiectelor, contractarea economiilor înregistrate la nivelul proiectelor etc.).

109



Măsura 1.6.1.2 Implementarea Programului Interreg V-A România-Ungaria

Măsura presupune cooperarea în domeniul valorilor comune și resurselor, cooperarea în domeniul accesibilității, cooperarea în domeniul ocupării forței de muncă, cooperarea în domeniul sănătății și prevenției bolilor, cooperarea în domeniul prevenirii riscurilor și gestionării dezastrelor și cooperarea instituțiilor și comunităților. Printre tipurile de acțiuni prevăzute în cadrul acestei măsuri se pot menționa: identificarea surselor de poluare, monitorizarea, prevenirea și reducerea poluării apelor râurilor transfrontaliere și apelor subterane; conservarea, dezvoltarea, reconstrucția, utilizarea și promovarea patrimoniului natural și cultural; conservarea și întreținerea habitatelor naturale; construirea și modernizarea drumurilor cu impact transfrontalier; dezvoltarea și integrarea unui sistem de transport public transfrontalier inovativ; dezvoltarea condițiilor cheie pentru transportul transfrontalier cu bicicleta; măsuri de dezvoltare integrată pentru îmbunătățirea mediului de afaceri și crearea de produse / servicii locale; dezvoltarea și dotarea infrastructurii de sănătate, inclusiv telemedicale și e-sănătate pentru diagnostic și tratament; armonizarea standardelor, monitorizarea, prevenirea, diminuarea și gestionarea dezastrelor și riscurilor naturale și antropice transfrontaliere, inclusiv dotarea serviciilor publice de intervenție de urgență; armonizarea reglementărilor în domeniile relevante și elaborarea și utilizarea unor modele de cooperare instituțională transfrontalieră; crearea unor rețele de cooperare transfrontalieră și promovarea, prin inițiative comune, a diversității culturale și a tradițiilor comune din zona transfrontalieră.

Număr de proiecte contractate în domeniul valorilor comune și resurselor / Nr.

16

Valoarea proiectelor contractate în domeniul valorilor comune și resurselor/ euro

43.067.515

Număr de proiecte contractate în domeniul accesibilității / Nr.

5

Valoarea proiectelor contractate în domeniul accesibilității/ euro

17.268.247

Număr de proiecte contractate în domeniul ocupării forței de muncă / Nr.

19

Valoarea proiectelor contractate în domeniul ocupării forței de muncă/ euro

30.673.795

Număr de proiecte contractate în domeniul sănătății și prevenției bolilor / Nr.

18

Valoarea proiectelor contractate în domeniul sănătății și prevenției bolilor / euro

72.347.288

Număr de proiecte contractate în domeniul prevenirii riscurilor și gestionării dezastrelor / Nr.

10

Valoarea proiectelor contractate în domeniul prevenirii riscurilor și gestionării dezastrelor / euro

11.022.135

Număr de proiecte contractate în domeniul cooperării instituțiilor și comunităților / Nr.

32

Valoarea proiectelor contractate în domeniul cooperării instituțiilor și comunităților / euro

3.411.372

110



Beneficiarii eligibili în cadrul măsurii sunt: autorități/administrații locale și județene și instituțiile lor, ministerele naționale și instituțiile lor specializate, birouri regionale ale acestora, autorități de management al apelor, administrații ale parcurilor naționale/naturale, instituții pentru protecția mediului, autoritățile de management rutier și feroviar, organizațiile naționale responsabile pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, companii de transport deținute de stat, organizațiile de gestionare a centrelor logistice și de afaceri, birouri/agenții de ocupare a forței de muncă, instituțiile de sănătate publice – spitale și clinici, instituții sociale, organizațiile de gestionare a dezastrelor și de intervenție în caz de urgență, serviciile de prevenire și stingere a incendiilor, serviciile de ambulanță, poliția, ONG-uri, biserici, asociații microregionale, agenții de dezvoltare regionale și județene, muzee, biblioteci, teatre, biserici, birouri ale patrimoniului cultural, instituții de învățământ superior, institute de cercetare, camere de comerț, organizații de management al Euroregiunilor, grupări europene de cooperare teritorială (GECT).

Măsura este finanțată din PC Interreg V-A RO-HU și se aplică până în anul 2023.

Nota: Numarul proiectelor contracte la nivelul Programului Interreg V-A Romania-Ungaria, inclusiv valoarea contractata, se poate modifica in functie de evoluţia proiectelor (reziliere, contractarea economiilor inregistrate la nivelul proiectelor etc.).

Măsura 1.6.1.3 Implementarea Programului Interreg-IPA de cooperare transfrontalieră România-Serbia

Măsura presupune promovarea ocupării și mobilității forței de muncă și îmbunătățirea serviciilor de bază pentru

Număr de proiecte contractate în domeniul ocupării forței de muncă / Nr.

24

Valoarea proiectelor contractate în domeniul ocupării forței de muncă / euro

22.979.624

111



o creștere favorabilă incluziunii, protecția mediului și managementul riscurilor, mobilitate sustenabilă și accesibilitate, precum și atractivitate pentru un turism sustenabil. Acțiunile finanțate în cadrul acestei măsuri vizează inițiative comune de promovare a unei piețe eficiente a forței de muncă, favorabile incluziunii; crearea de infrastructuri și acțiuni pentru servicii de sănătate și sociale optimizate; crearea de infrastructuri și inițiative pentru incluziunea socială și culturală; acțiuni de protejare a mediului înconjurător și de utilizare durabilă a resurselor naturale; promovarea adaptării și atenuării schimbărilor climatice; asigurarea managementului riscurilor asupra mediului înconjurător și pregătirea pentru situații de urgență; dezvoltarea infrastructurilor și a serviciilor de mobilitate și transport; dezvoltarea infrastructurilor și rețelelor TIC și a celor de utilități publice; promovarea patrimoniului cultural și natural; încurajarea activităților și rețelelor de turism inovativ în baza resurselor naturale și culturale comune; sporirea capacităților și a abilităților de îmbunătățire a calității și volumului serviciilor și produselor turistice în rețele și parteneriate comune de ambele părți ale graniței.

Beneficiarii eligibili în cadrul măsurii sunt: autorități publice regionale și locale și alte organisme publice, birouri/sucursale ale autorităților naționale/regionale active în domeniile vizate, instituții de sănătate, instituții de educație, organisme non-profit și ONG-uri, organizații de cult, camere de comerț, muzee, instituții culturale, sportive, turistice.

Măsura este finanțată din PC Interreg IPA CBC RO-RS și se aplică până în anul 2023.

Nota: Numărul proiectelor contracte la nivelul Programului Interreg IPA Romania-Serbia, inclusiv

Număr de proiecte contractate în domeniul protecției mediului și managementului riscurilor / Nr.

20

Valoarea proiectelor contractate în domeniul protecției mediului și managementului riscurilor / euro

15.977.500

Număr de proiecte contractate în domeniul mobilității sustenabile și accesibilității / Nr.

7

Valoarea proiectelor contractate în domeniul mobilității sustenabile și accesibilității / euro

20.308.000

Număr de proiecte contractate în domeniul turismului sustenabil / Nr.

14

Valoarea proiectelor contractate în domeniul turismului sustenabil / euro

8.150.500

112



valoarea contractata, se poate modifica in funcție de evoluția proiectelor (contractarea proiectelor selectare în cadrul apelului 2, reziliere, contractarea economiilor înregistrate la nivelul proiectelor etc.).

Măsura 1.6.1.4 Implementarea Programului Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020

Măsura presupune cooperare instituțională în domeniul educațional în vederea creșterii accesului la educație și a calității acesteia, promovare și sprijin pentru cercetare și inovare, promovarea și conservarea patrimoniului cultural și istoric, dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier și a infrastructurii TIC, sprijin pentru serviciilor de sănătate și a accesului la sănătate, sprijin pentru activități comune în vederea prevenirii dezastrelor naturale și antropice, precum și acțiuni comune în timpul situațiilor de urgență, prevenirea și combaterea criminalității organizate și cooperarea poliției. În cadrul acestei măsuri se finanțează acțiuni de dezvoltare în comun a planurilor, politicilor și strategiilor în domeniul educației; acțiuni și studii de cercetare comune; dezvoltarea unor strategii / concepte transfrontaliere de promovare a patrimoniului cultural și istoric; elaborarea de strategii / politici / planuri comune de îmbunătățire a infrastructurii de transport transfrontaliere; planificare comună și dezvoltare în comun a planurilor / politicilor și strategiilor de sănătate publică și asistență socială; dezvoltarea de strategii comune și instrumente pentru managementul și prevenirea riscurilor, inclusiv planuri de acțiune comune; sisteme / structuri integrate comune pentru monitorizarea eficientă și prevenirea dezastrelor; dezvoltarea de standarde comune și integrate pentru planificare urbană și managementul riscurilor; planificarea acțiunilor coordonate ale autorităților în

Număr de proiecte contractate în domeniul educațional / Nr. 7

Valoarea proiectelor contractate în domeniul educațional / euro

2.100.000

Număr de proiecte contractate în domeniul cercetării și inovării / Nr.

5

Valoarea proiectelor contractate în domeniul cercetării și inovării / euro

1.500.000

Număr de proiecte contractate în domeniul patrimoniului cultural și istoric / Nr.

6

Valoarea proiectelor contractate în domeniul patrimoniului cultural și istoric / euro

6.000000

Număr de proiecte contractate în domeniul infrastructurii de transport și TIC / Nr.

26

Valoarea proiectelor contractate în domeniul infrastructurii de transport și TIC / euro

12.100.000

Număr de proiecte contractate în domeniul sănătății / Nr. 9

Valoarea proiectelor contractate în domeniul sănătății / euro 10.180.000

Număr de proiecte contractate în domeniul dezastrelor naturale și antropice și al situațiilor de urgență / Nr.

8

Valoarea proiectelor contractate în domeniul dezastrelor naturale și antropice și al situațiilor de urgență / euro

13.565.000

Număr de proiecte contractate în domeniul combaterii criminalității și cooperării poliției / Nr.

18

113



situații de urgență, cauzate de dezastre naturale și antropice; dezvoltarea de politici și strategii comune, inclusiv campanii de conștientizare pentru lupta împotriva crimei organizate; dezvoltarea și implementarea de parteneriate între instituțiile de educație; dezvoltarea de parteneriate / rețele între universități și centre de cercetare; cooperarea și dezvoltarea de rețele între programele și organizațiile care acționează în domeniul cercetării și inovării; formarea de rețele de instituții culturale; dezvoltarea de rețele și servicii integrate transfrontaliere de informare și comunicare; formarea de rețele pentru sprijinirea funcționării serviciilor medicale specifice, telemedicină; organizarea de schimburi de experiență și transfer de bune practici între organizațiile din domeniul educației și sănătății, între autoritățile relevante în dezvoltarea și crearea de clustere; dezvoltarea de centre de instruire comune și diversificarea programelor de formare profesională a angajaților din sectorul educației; organizarea de schimburi de experiență și activități comune pentru asigurarea compatibilității liniilor directoare pentru tratamente; organizarea de schimburi de experiență și cunoștințe, inclusiv creșterea conștientizării în domeniul prevenirii și managementului riscurilor în zona transfrontalieră; organizarea de instruiri comune ale personalului poliției, poliției de frontieră și vamă, schimburi de bune practici în domenii de activitate specifice (analiză, investigație criminală, crimă organizată); schimburi de experiență pentru lupta împotriva crimei organizate; reabilitarea / modernizarea / extinderea / echiparea infrastructurii educaționale, a infrastructurii specifice de cercetare și inovare; acțiuni de construire / extindere / instalare / restaurare / conservare / consolidare / protecție / securizare a monumentelor

Valoarea proiectelor contractate în domeniul combaterii criminalității și cooperării poliției / euro

8.555.000

114



culturale și istorice, a siturilor arheologice, a muzeelor, a obiectelor și colecțiilor de artă; construirea / reabilitarea / modernizarea sistemelor transfrontaliere de transport prietenos cu mediul și soluții inovative, a infrastructurii de sănătate publică; îmbunătățirea serviciilor de transport public; investiții comune în infrastructura TIC (fibră optimă) cu impact transfrontalier; modernizarea facilităților existente pentru a asigura legături între comunități și servicii publice; dezvoltarea de laboratoare și laboratoare mobile; echiparea infrastructurii sanitare publice specifice; investiții și dezvoltarea de sisteme / structuri comune, integrate de management al situațiilor de urgență; investiții în construcția / renovarea / modernizarea infrastructurii și echipamentelor legate de monitorizarea și intervenția în situații de urgență; investiții în construcția / renovarea / modernizarea infrastructurii poliției și a punctelor de trecere a frontierei și clădirilor conexe; investiții în echipamente de operare și facilități specifice pentru activitatea de poliție / poliție de frontieră / vamă / jandarmerie; sprijinirea și promovarea activităților specifice și tradiționale meșteșugărești; organizarea de evenimente culturale locale cu dimensiune transfrontalieră; organizarea de campanii de conștientizare privind educația în domeniul sănătății, bolilor și prevenirii epidemiilor.

Beneficiari eligibili în cadrul măsurii sunt: administrația publică națională/regională/locală și alte instituții publice, companii de stat care administrează infrastructura de transport și comunicații, instituții educaționale / universități, instituții / organizații de cercetare, ONG-uri / asociații profesionale și antreprenoriale, asociații culturale și în turism, asociații profesionale locale domeniul activităților tradiționale și de meșteșugărit, asociații profesionale medicale și ale pacienților,

115



organizații care activează în domeniul sănătății și politicilor sociale, organizații de mediu care acționează în domeniul atenuării riscurilor și al situațiilor de urgență, servicii vamale, poliția de frontieră, poliție, alte instituții publice care acționează în domeniul prevenirii criminalității.

Măsura este finanțată din POC RO-UA 2014-2020 și se aplică până în anul 2023.

Măsura 1.6.1.5 Implementarea Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020

Măsura presupune cooperare instituțională în domeniul educațional în vederea creșterii accesului la educație și a calității acesteia, promovare și sprijin pentru cercetare și inovare, promovarea și conservarea patrimoniului cultural și istoric, dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier și a infrastructurii TIC, sprijin pentru serviciilor de sănătate și a accesului la sănătate, sprijin pentru activități comune în vederea prevenirii dezastrelor naturale și antropice, precum și acțiuni comune în timpul situațiilor de urgență, prevenirea și combaterea criminalității organizate și cooperarea poliției. În cadrul acestei măsuri se finanțează acțiuni de dezvoltare în comun a planurilor, politicilor și strategiilor în domeniul educației; acțiuni și studii de cercetare comune; dezvoltarea unor strategii / concepte transfrontaliere de promovare a patrimoniului cultural și istoric; elaborarea de strategii / politici / planuri comune de îmbunătățire a infrastructurii de transport transfrontaliere; planificare comună și dezvoltare în comun a planurilor / politicilor și strategiilor de sănătate publică și asistență socială; dezvoltarea de strategii comune și instrumente pentru managementul și prevenirea riscurilor, inclusiv planuri de

Număr de proiecte contractate în domeniul educațional / Nr. 11

Valoarea proiectelor contractate în domeniul educațional / euro

4.480.000

Număr de proiecte contractate în domeniul cercetării și inovării / Nr.

10

Valoarea proiectelor contractate în domeniul cercetării și inovării / euro

2.000.000

Număr de proiecte contractate în domeniul patrimoniului cultural și istoric / Nr.

29

Valoarea proiectelor contractate în domeniul patrimoniului cultural și istoric / euro

11.340.000

Număr de proiecte contractate în domeniul infrastructurii de transport și TIC / Nr.

20

Valoarea proiectelor contractate în domeniul infrastructurii de transport și TIC / euro

22.024.402

Număr de proiecte contractate în domeniul sănătății / Nr. 12

Valoarea proiectelor contractate în domeniul sănătății / euro 8.771.598

Număr de proiecte contractate în domeniul dezastrelor naturale și antropice și al situațiilor de urgență / Nr.

9

116



acțiune comune; sisteme / structuri integrate comune pentru monitorizarea eficientă și prevenirea dezastrelor; dezvoltarea de standarde comune și integrate pentru planificare urbană și managementul riscurilor; planificarea acțiunilor coordonate ale autorităților în situații de urgență, cauzate de dezastre naturale și antropice; dezvoltarea de politici și strategii comune, inclusiv campanii de conștientizare pentru lupta împotriva crimei organizate; dezvoltarea și implementarea de parteneriate între instituțiile de educație; dezvoltarea de parteneriate / rețele între universități și centre de cercetare; cooperarea și dezvoltarea de rețele între programele și organizațiile care acționează în domeniul cercetării și inovării; formarea de rețele de instituții culturale; dezvoltarea de rețele și servicii integrate transfrontaliere de informare și comunicare; formarea de rețele pentru sprijinirea funcționării serviciilor medicale specifice, telemedicină; organizarea de schimburi de experiență și transfer de bune practici între organizațiile din domeniul educației și sănătății, între autoritățile relevante în dezvoltarea și crearea de clustere; dezvoltarea de centre de instruire comune și diversificarea programelor de formare profesională a angajaților din sectorul educației; organizarea de schimburi de experiență și activități comune pentru asigurarea compatibilității liniilor directoare pentru tratamente; organizarea de schimburi de experiență și cunoștințe, inclusiv creșterea conștientizării în domeniul prevenirii și managementului riscurilor în zona transfrontalieră; organizarea de instruiri comune ale personalului poliției, poliției de frontieră și vamă, schimburi de bune practici în domenii de activitate specifice (analiză, investigație criminală, crimă organizată); schimburi de experiență pentru lupta

Valoarea proiectelor contractate în domeniul dezastrelor naturale și antropice și al situațiilor de urgență / euro

8.928.000

Număr de proiecte contractate în domeniul combaterii criminalității și cooperării poliției / Nr.

10

Valoarea proiectelor contractate în domeniul combaterii criminalității și cooperării poliției / euro

15.356.000

117



împotriva crimei organizate; reabilitarea / modernizarea / extinderea / echiparea infrastructurii educaționale, a infrastructurii specifice de cercetare și inovare; acțiuni de construire / extindere / instalare / restaurare / conservare / consolidare / protecție / securizare a monumentelor culturale și istorice, a siturilor arheologice, a muzeelor, a obiectelor și colecțiilor de artă; construirea / reabilitarea / modernizarea sistemelor transfrontaliere de transport prietenos cu mediul și soluții inovative, a infrastructurii de sănătate publică; îmbunătățirea serviciilor de transport public; investiții comune în infrastructura TIC (fibră optimă) cu impact transfrontalier; modernizarea facilităților existente pentru a asigura legături între comunități și servicii publice; dezvoltarea de laboratoare și laboratoare mobile; echiparea infrastructurii sanitare publice specifice; investiții și dezvoltarea de sisteme / structuri comune, integrate de management al situațiilor de urgență; investiții în construcția / renovarea / modernizarea infrastructurii și echipamentelor legate de monitorizarea și intervenția în situații de urgență; investiții în construcția / renovarea / modernizarea infrastructurii poliției și a punctelor de trecere a frontierei și clădirilor conexe; investiții în echipamente de operare și facilități specifice pentru activitatea de poliție / poliție de frontieră / vamă / jandarmerie; sprijinirea și promovarea activităților specifice și tradiționale meșteșugărești; organizarea de evenimente culturale locale cu dimensiune transfrontalieră; organizarea de campanii de conștientizare privind educația în domeniul sănătății, bolilor și prevenirii epidemiilor.

Beneficiari eligibili în cadrul măsurii sunt: administrația publică națională/regională/locală și alte instituții publice, companii de stat care administrează infrastructura de transport și comunicații, instituții educaționale /

118



universități, instituții / organizații de cercetare, ONG-uri / asociații profesionale și antreprenoriale, asociații culturale și în turism, asociații profesionale locale domeniul activităților tradiționale și de meșteșugărit, asociații profesionale medicale și ale pacienților, organizații care activează în domeniul sănătății și politicilor sociale, organizații de mediu care acționează în domeniul atenuării riscurilor și al situațiilor de urgență, servicii vamale, poliția de frontieră, poliție, alte instituții publice care acționează în domeniul prevenirii criminalității.

Măsura este finanțată din POC RO-MD 2014-2020 și se aplică până în anul 2023.

Măsura 1.6.1.6 Implementarea Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020

Măsura urmărește promovarea în comun a mediului de afaceri și a antreprenoriatului în sectoarele turism și cultură, creșterea oportunităților de comerț transfrontalier și modernizarea în domeniul agriculturii și a sectoarelor conexe, îmbunătățirea sistemului de monitorizare în comun a mediului și promovarea unor activități comune de conștientizare publică și a unor acțiuni comune împotriva deșeurilor maritime și riverane. Măsura presupune acțiuni de promovare și marketing comun al produselor turistice transfrontaliere și a itinerariilor tematice transnaționale, precum și diversificarea și integrarea turismului costier și intern; promovarea patrimoniului istoric și sprijinirea conservării acestuia prin investiții la scară mică; dezvoltarea de pachete turistice comune pentru piețe specifice; promovarea legăturilor comerciale internaționale; folosirea instrumentelor TIC pentru consolidarea conectivității la internet, a sistemelor de schimburi de

Număr de proiecte contractate în domeniul mediului de afaceri și antreprenoriatului în turism și cultură / Nr.

18

Valoarea proiectelor contractate în domeniul mediului de afaceri și antreprenoriatului în turism și cultură / euro

16.700.000

Număr de proiecte contractate în domeniul comerțului și agriculturii și sectoarelor conexe / Nr.

12

Valoarea proiectelor contractate în domeniul comerțului și agriculturii și sectoarelor conexe / euro

8.000.000

Număr de proiecte contractate în domeniul monitorizării mediului / Nr.

11

Valoarea proiectelor contractate în domeniul monitorizării mediului / euro

9.200.000

Număr de proiecte contractate în domeniul deșeurilor maritime și riverane / Nr.

11

Valoarea proiectelor contractate în domeniul deșeurilor maritime și riverane / euro

8.200.000

119



informații de afaceri privind piețele și logistica la nivel transfrontalier; sprijinirea inovării, cercetării și cooperării pentru dezvoltarea logisticii în agricultură și dezvoltarea și implementarea de bune practici pentru producerea de produse agricole de calitate; introducerea de tehnologii inovative în sectorul agricol și dezvoltarea de proiecte pilot de investiții la scară mică; acțiuni comune pentru sprijinirea utilizării productive a remitențelor în modernizarea agriculturii/acvaculturii/industriei alimentare; promovarea comună a practicii celor ”3R” (redu, refolosește, reciclează) pentru deșeuri, precum și utilizarea deșeurilor pentru producerea de energie; organizarea de acțiuni comunitare și de curățare a coastelor Mării Negre și a râurilor (implicarea școlilor, elevilor, voluntarilor); încurajarea rețelelor între actori interesați în domeniul turismului și culturii și tur operatori; formarea de rețele și schimburi de bune practici pentru întărirea industriilor culturale și creative; crearea de rețele și parteneriate sectoriale și trans-sectoriale în Bazinul Mării Negre; acțiuni de consolidarea și compatibilizarea sistemelor transfrontaliere de monitorizare, evaluare și informare, a instrumentelor și capacității de prevenire și control a poluării transfrontaliere (inclusiv prin investiții la scară mică și activități de cercetare și inovare); îmbunătățirea capacității de colaborare, informare, cercetare și dezvoltare pentru a răspunde problemelor legate de transformarea ecosistemelor, monitorizarea biodiversității și migrația speciilor; consolidarea colaborării între mediul academic, industrie, actori relevanți și decidenți pentru rezolvarea problemelor legate de managementul costier integrat și armonizare monitorizării și evaluarea mediului marin, precum și pentru furnizarea de date; îmbunătățirea disponibilității și interoperabilității transfrontaliere a informațiilor publice

120



actualizate, disponibile online și a produselor de date (hărți) pentru zona Mării Negre; dezvoltarea unui sistem maritim integrat prin cooperarea autorităților maritime; îmbunătățirea cooperării privind monitorizarea de mediu între actorii interesați implicați în prevenirea și managementul riscurilor; încurajarea implicării și formării de parteneriate între ONG-uri și societatea civilă, mediul privat și autorități locale/regionale și servicii de gestionare a deșeurilor pentru a combate deșeurile riverane și maritime; organizarea de evenimente culturale; organizarea în comun a unor campanii de conștientizare și educare privind problemele legate de deșeurile riverane și maritime, valoarea biodiversității și protecția mediului; organizarea de schimburi de experiență pentru promovarea produselor turistice de calitate, inovative, precum și pentru dezvoltarea unor strategii turistice prietenoase cu mediul; organizarea de schimburi de bune practici în ce privește strategiile moderne și inovative de marketing și comercializare, instrumentele de marketing electronic și dezvoltarea de strategii de marketing comune (brand regional); organizarea de schimburi de bune practici privind implementarea standardelor; consolidarea legăturilor între țări și schimbul de bune practici privind sistemele de avertizare timpurie și răspuns, precum și asigurarea disponibilității în rândul populației a informațiilor de mediu privind riscul de cutremure, inundații și incendii de pădure; schimbul și promovarea de bune practici și tehnologii de managementul mediului legate de tratarea și eliminarea deșeurilor, reducerea siturilor și depozitelor ilegale de deșeuri de pe malul râurilor și mării, precum și prevenirea efectelor adverse ale acestora; organizarea de schimburi de experiență pentru îmbunătățirea facilităților de recepție portuare și a serviciilor de colectare a deșeurilor

121



de pe nave; dezvoltarea de programe de mobilitate între instituțiile educaționale și crearea de cursuri online pentru îmbunătățirea serviciilor turistice și îmbunătățirea competențelor lucrătorilor în turism; organizarea de programe de formare și instruire pentru tinerii care lucrează în agricultură și sectoarele conexe pentru sprijinirea culturii antreprenoriale.

Beneficiari eligibili în cadrul măsurii sunt: autorități locale/regionale, agenții de turism și agenții de dezvoltare regională, asociații din sectorul turistic, asociații/instituții culturale și arheologice, organisme de management al parcurilor naturale și ariilor protejate (inclusiv maritime), camere de comerț, agenții de sprijinire a mediului de afaceri, agenții de dezvoltare regională, asociații de fermieri și din industria agroalimentară, asociații de IMM-uri, asociații profesionale, asociații în domeniul acvaculturii și pescuitului, autorități costiere, maritime și portuare, asociații de emigranți, servicii pentru managementul și controlul deșeurilor, instituții educaționale / universități, institute de cercetare, organizații ale societății civile și ONG-uri.

Măsura este finanțată prin Instrumentul European de Vecinătate (ENI) și se aplică până în anul 2023.

Nota: Numărul proiectelor contracte la nivelul Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, inclusiv valoarea contractata, se poate modifica in funcție de evoluția proiectelor (reziliere, contractarea economiilor înregistrate la nivelul proiectelor etc.).

Rezultat 1.6.2: Implementarea în România a programelor de cooperare teritorială europeană pentru care România îndeplinește rol de Autoritate Națională

Măsura 1.6.2.1 Implementarea în România a Programului Transnațional Dunărea 2014-2020

Beneficiari români participanți în proiecte de inovare și responsabilitate socială / Nr.

37

122



Măsura are în vedere asigurarea inovării și responsabilității sociale în regiunea Dunării, creșterea responsabilității față de mediu și cultură în regiunea Dunării, îmbunătățirea conectivității și responsabilității energetice în regiunea Dunării, precum și asigurarea bunei guvernanțe în regiunea Dunării. Această măsură vizează acțiuni de investiții în îmbunătățirea condițiilor pentru inovare prin acțiuni comune de planificare, management, coordonare; creșterea competențelor pentru inovare în mediul social și mediul de afaceri; utilizarea durabilă a patrimoniului și resurselor naturale și culturale; sprijinirea restaurării și gestionarea coridoarelor ecologice; îmbunătățirea managementului transnațional al apei și prevenirii riscului de inundații; îmbunătățirea capacității de răspuns și managementul riscurilor de mediu; sprijinirea sistemelor de transport sigure și prietenoase cu mediul și a accesibilității echilibrate a zonelor urbane și rurale; îmbunătățirea securității și eficienței energetice; îmbunătățirea capacităților instituționale pentru a face față provocărilor sociale majore; sprijinirea guvernanței și implementării Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD).

Beneficiarii eligibili în cadrul măsurii sunt: autorități publice locale/regionale/naționale, organisme de drept public, GECT, organizații internaționale, organisme private, inclusiv IMM-uri.

Măsura este finanțată din Programul Dunărea 2014-2020 și se aplică până în anul 2023

Beneficiari români participanți în proiecte de responsabilitate față de mediu și cultură / Nr.

42

Beneficiari români participanți în proiecte de conectivitate și responsabilitate energetică / Nr.

36

Beneficiari români participanți în proiecte de bună guvernanță / Nr.

17

Măsura 1.6.2.2 Implementarea în România a Programului de cooperare interregională INTERREG EUROPE

Măsura vizează cercetarea, dezvoltarea tehnologică și inovarea, competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii,

Beneficiari români participanți în proiecte de cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare / Nr.

22

Beneficiari români participanți în proiecte privind competitivitatea IMM-urilor / Nr.

20

123



tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele și mediul și utilizarea eficientă a resurselor. Acțiunile prevăzute în cadrul acestei măsuri au în vedere dezvoltarea de proiecte de cooperare interregională în domeniul infrastructurii de cercetare și dezvoltare (îmbunătățirea infrastructurilor de cercetare și inovare și a capacităților pentru a dezvolta excelența în materie de cercetare și inovare și promovarea centrelor de competență, în special a celor de interes comun), în vederea sprijinirii investițiilor în cercetare și inovare (dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul superior, promovarea investițiilor în dezvoltarea de produse și de servicii, transferul de tehnologii, inovare socială, eco inovarea și aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de rețele și grupuri, inovarea deschisă prin specializarea inteligentă, sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată), în domeniul IMM-urilor și antreprenoriatului (sprijinirea capacității IMM-urilor de a crește pe piețele regionale, naționale și internaționale și de a se angaja în procesele de inovare), în vederea reducerii emisiilor de carbon (promovarea unor strategii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilității urbane multimodale durabile și a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare), în domeniul protecției și dezvoltării patrimoniului natural și cultural (conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural), în domeniul utilizării eficiente a resurselor (sprijinirea tranziției industriale către o economie eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor, promovarea unei creșteri ecologice, a eco inovării și a managementului performanței de mediu în sectorul

Beneficiari români participanți în proiecte de sprijinire a tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon / Nr.

36

Beneficiari români participanți în proiecte de mediu și pentru utilizarea eficientă a resurselor / Nr.

34

124



public și cel privat); crearea și utilizarea platformelor de învățare de politici în domeniul CDI, în domeniul competitivității IMM-urilor și antreprenoriatului, în domeniul tranziției spre o economie cu emisii reduse de carbon, în domeniul mediului și utilizării eficiente a resurselor.

Beneficiarii eligibili ai acestei măsuri: actori implicați în managementul și implementarea programelor de creștere economică și locuri de muncă și CTE, actori implicați ca și potențiali beneficiari ai acestor programe, actori care au competențe și nevoi în linie cu aspectele abordate de cele patru platforme de învățare de politici; autorități publice naționale, regionale sau locale responsabile cu stimularea inovării, sprijinirea IMM-urilor și antreprenoriatului, responsabile cu energia, mobilitatea și alte domenii de politici pentru o economie cu emisii reduse de carbon, responsabile cu patrimoniul natural și cultural, responsabile cu utilizarea eficientă a resurselor și calitatea mediului, agenții de dezvoltare regională, agenții pentru energie, agenții de mediu, agenții de transport și mobilitate, agenții de transfer tehnologic și inovare, universități, institute de cercetare și transfer de cunoștințe, instituții de învățământ superior, actori din domeniul educației și formării vocaționale, administratori ai parcurilor științifice și tehnologice, incubatoarelor de afaceri și centrelor de inovare, organizații care reprezintă IMM-urile și comunitate de afaceri, organizații de clustere, camere de comerț, organizații responsabile cu managementul și exploatarea ariilor naturale și a patrimoniului cultural, actori economici din sectoare dependente de resursele naturale și culturale (pescuit, agricultură, turism), alți actori relevanți pentru dezvoltarea infrastructurilor și capacităților regionale de inovare, pentru dezvoltarea lanțului regional de inovare,

125



pentru dezvoltarea antreprenoriatului regional și a competitivității IMM-urilor, pentru protejarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, pentru utilizarea eficientă a resurselor, alte autorități publice active în domeniul economiei cu emisii reduse de carbon.

Măsura este finanțată din INTERREG EUROPE și se aplică până în anul 2023.

Măsura 1.6.2.3 Implementarea în România a Programului de cooperare URBACT III

Măsura urmărește sprijinirea dezvoltării urbane durabile și finanțează activități pentru creșterea capacității pentru dezvoltare urbană sustenabilă într-o manieră integrată și participativă (seminarii, schimb de bune practici, dezvoltarea, testarea și utilizarea diferitelor instrumente și metode de dezvoltare integrată și planificare participativă); crearea de rețele de planificare a acțiunilor (elaborarea strategiilor urbane integrate și a planurilor de acțiune pentru dezvoltarea urbană integrată); crearea de rețele de implementare, monitorizare și transfer a planurilor integrate pentru dezvoltare urbană durabilă; valorificarea și diseminarea bunelor practici și a recomandărilor de politici.

Beneficiarii eligibili în cadrul măsurii sunt: orașele, municipalități, niveluri infra-municipale de guvernanță (cartiere), autorități metropolitane și aglomerări urbane; agenții locale publice sau semi-publice care implementează politici specifice; autorități provinciale, regionale, naționale care au legătură cu problematici urbane, universități și centre de cercetare care au legătură cu problematici urbane.

Măsura este finanțată din PC URBACT III și se aplică până în anul 2023.

Beneficiari români participanți în proiecte de sprijinire a dezvoltării urbane durabile / Nr.

38

126



Măsura 1.6.2.4 Implementarea în România a Programului de cooperare transfrontalieră ENI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2014-2020

Măsura urmărește promovarea culturii locale și protejarea patrimoniului istoric, protecția mediului, atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, îmbunătățirea accesibilității în regiuni, dezvoltarea transportului și a rețelelor și sistemelor comune de transport și provocările comune în domeniul siguranței și securității. Această măsură presupune acțiuni de dezvoltare a zonei eligibile ca și o destinație turistică comună, bazată pe valorile culturale, istorice, religioase; conservarea și restaurarea siturilor și patrimoniului istoric; dezvoltarea serviciilor turistice, a unor destinații turistice transfrontaliere, a unor pachete turistice; dezvoltarea și promovarea produselor locale tradiționale și a siturilor turistice; conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale comune; acțiuni de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră; acțiuni pentru creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor de energie regenerabilă; acțiuni de reducere a poluării râurilor și a riscurilor cauzate de deșeuri asupra calității apelor; dezvoltarea infrastructurii de transport pentru îmbunătățirea mobilității persoanelor și bunurilor; dezvoltarea infrastructurii pentru tehnologiile de informare și comunicare; sprijinirea schimbului de informații între cetățenii, instituțiile și întreprinderile din regiune; crearea cadrului tehnic, elaborarea strategiilor și crearea de platforme de cooperare în domeniul riscurilor și situațiilor de urgență; sprijinirea activităților comune pentru prevenirea dezastrelor naturale și provocate de om, precum și acțiuni comune în situații de urgență; sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de sănătate, creșterea

Beneficiari români participanți în proiecte de promovare a culturii locale și protejare a patrimoniului istoric / Nr.

20

Beneficiari români participanți în proiecte pentru protecția mediului, atenuarea și adaptarea la schimbările climatice / Nr.

15

Beneficiari români participanți în proiecte de transport / Nr. 7

Beneficiari români participanți în proiecte din domeniul siguranței și securității / Nr.

8

127



accesibilității și calității serviciilor medicale și a programelor de asistență socială legate de sănătate; îmbunătățirea activităților preventive.

Beneficiarii eligibili în cadrul măsurii sunt: autorități naționale/regionale responsabile cu conservarea patrimoniului cultural și istoric, cu dezvoltarea și managementul turismului, cu mentenanța drumurilor, căilor ferate, pistelor de bicicletă sau alte elemente de infrastructură de transport, responsabile cu elaborarea de politici, stabilirea regulamentelor și management în domeniul transporturilor, al rețelelor TIC și al schimbului de informații, al deșeurilor, apelor uzate și calității apelor, sectorului energetic, precum și în domeniul protejării mediului, patrimoniului natural și a biodiversității, al managementului riscurilor și prevenirii inundațiilor, al sănătății, prevenirii și epidemiologiei umane, organizații publice naționale/regionale responsabile cu dezvoltarea sau managementul siturilor culturale și istorice, autorități naționale responsabile cu dezvoltarea și funcționarea infrastructurii de trecere a frontiere sau cu sistemele de management la frontieră, unități de cult, companii majore de furnizare a energiei, care oferă servicii în regiunile de graniță, companii de transport public care furnizează servicii în regiunea de graniță.

Măsura este finanțată din PC ENI CBC HU-SK-RO-UA 2014-2020 și se aplică până în anul 2023

Măsura 1.6.2.5 Implementarea în România a Programului de cooperare ESPON 2020

Măsura are drept scop realizarea unor analize teritoriale și adunarea de informații asupra tendințelor europene în diverse domenii cu implicații teritoriale. Rezultatele programului ESPON sunt relevante pentru întregul teritoriu european, inclusiv pentru România, deoarece

128



pun dinamica regiunilor din România în context european, asigurând comparabilitate. Totodată, recomandările rezultate din activitățile ESPON constituie exemple care pot fi puse în practică și la nivel național sau regional.

În cadrul programului ESPON 2020 activitățile sunt finanțate printr-o operațiune unică derulată de Gruparea Europeană pentru Cooperare Teritorială ESPON (GECT ESPON), cu sediul în Luxemburg, beneficiar unic al programului. Activitățile sunt de următoarele tipuri: cercetări aplicate, analize focalizate la cererea utilizatorilor, platformă și instrumente științifice, activități transnaționale de diseminare.

În cadrul acestor activități pot fi implicate instituții din România în două modalități. Pe de o parte, activitățile de cercetare sunt contractate către universități, institute de cercetare, operatori economici din statele participante la ESPON (inclusiv România) prin proceduri de achiziție publică, instituțiile care participă la realizarea cercetării având rol de lider de consorțiu, membru al consorțiului sau subcontractant, după caz. Pe de altă parte, instituțiile publice (inclusiv cele din România) se pot asocia și pot propune idei de proiecte care să fie finanțate prin analize focalizate (obiectivul specific 2 al programului), având rol de stakeholder pe toată durata proiectului.

Măsura este finanțată prin programul de cooperare ESPON 2020 și se aplică până în anul 2023.

129




OS 2. Asigurarea echipării teritoriului pentru îmbunătățirea accesului populației la servicii de bază și creșterea activității economice

Program 2.1. Programul Operațional Regional 2014-2020

Rezultat 2.1.1: Promovarea transferului tehnologic

Măsura 2.1.1.1. Creşterea inovării în firme prin susţinerea entităților de inovare şi transfer tehnologic în domenii de specializare inteligentă

Măsura 2.1.1.2. Creşterea inovării în companii prin sprijinirea abordărilor multisectoriale rezultate în urma implementării „Inițiativei Regiuni mai puţin dezvoltate” în România

IMM-uri inovative care colaborează cu alții - %

IMM-uri inovative care colaborează cu alții -%

6,60

6,60

Rezultat 2.1.2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii

Măsura 2.1.2.1 Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor în domeniile competitive identificate în SNC şi PDR-uri

Măsura 2.1.2.2 Îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii în IMM-uri în sectoarele competitive identificate în SNC

Rata de supraviețuire a microîntreprinderilor la 3 ani de la înființare - %

Productivitatea muncii în IMM-uri - Lei

72,80

316.479

Rezultat 2.1.3. Sprijinirea tranziției catre o economie cu emisii scăzute de carbon

Măsura 2.1.3.1 Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice și sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari

Măsura 2.1.3.2 Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă

Consumul de energie finală în clădirile publice

Consumul de energie finală în sectorul rezidențial

Consumul de energie finală în iluminatul public

Emisii GES provenite din transportul rutier:

0,12 Mtep

0,47 Mtep

446 GWh

17.750,44 Mii tone


130




Pasageri transportati in transportul public urban în România


echiv. CO2/an

1.110.000.000

1.030.000.000

Rezultat 2.1.4. Sprijinirea dezvoltării urbane durabile

Măsura 2.1.4.1 Creșterea calității infrastructurii în vederea asigurării accesului sporit la educaţie timpurie şi sprijinirea participării părinţilor pe piaţa forţei de muncă

Măsura 2.1.4.2 Creșterea calității infrastructurii educaționale relevante pentru piața forței de muncă

Măsura 2.1.4.3 Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă

Măsura 2.1.4.4 Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din muncipiile reședință de județ

Măsura 2.1.4.5 Îmbunătățirea regenerării fizice, economice și sociale a comunităților marginalizate în municipiile reședință de județ din România

Rata brută de cuprindere în creşe a copiilor cu vârste între 0-2 ani în mediul urban - %

Rata brută de cuprindere în învăţământul preşcolar (3-5 ani) în mediul urban - %

Rata de cuprindere în învăţământul profesional și tehnic în mediul urban - %

Emisii GES provenite din transportul rutier


Spații verzi în municipiile reședință de județ:

Populația aflată în risc de sărăcie şi excluziune socială din zonele marginalizate din municipiile reședință de județ

2

90

60

17.750,44 tone echiv. CO2/an

1.110.000.000

26 mp/locuitor

80.607 persoane

131




2.1.5. Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

Măsura 2.1.5.1 Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale

Măsura 2.1.5.2 Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din orasele mici, mijlocii si municipiul București

Creșterea numărului de obiective de patrimoniu în stare de conservare foarte bună și bună

Spații verzi în orașele mici și mijlocii:

Spații verzi în orașele mici și mijlocii

4.482

26 mp/ locuitor

26 mp/ locuitor

R 2.1.6. Îmbunătăţirea infrastructurii de importanţă regională, precum şi a sistemelor de transport durabile

Măsura 2.1.6.1 Creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei TEN-T prin modernizarea drumurilor județene

Măsura 2.1.6.2 Creșterea gradului de accesibilitate a zonei Deltei Dunării prin modernizarea transportului de călători pe apă

Populația deservită de o infrastructură secundară modernizată care asigură accesul la coridoarele TEN-T

Populația deservită de o infrastructură secundară modernizată care asigură accesul la coridoarele TEN-T

Persoane care beneficiază de transport îmbunătățit în zona Deltei Dunării

5.150.000 de

persoane

149.000 de persoane

321.207

Rezultat 2.1.7. Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului

Măsura 2.1.7.1Creșterea numărului mediu de salariați în stațiunile turistice

Numărul mediu de salariați în stațiunile turistice

495.624 de salariați

Rezultat 2.1.8. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale

132




Măsura 2.1.8.1 Creşterea accesibilităţii serviciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace și izolate

Măsura 2.1.8.2 Îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii medicale de urgență

Măsura 2.1.8.3 Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale

Nevoi neacoperite de servicii medicale (pentru chintila inferioară) - %

Rata internărilor acute în spital

din total internări - %

Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru copii (0- 17 ani) -%

Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru persoane cu dizabilități -%

Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru persoane cu vârstnice - Nr. persoane

Beneficiari ai serviciilor sociale de tip rezidenţial acordate în instituţii de tip vechi – copii

Beneficiari ai serviciilor sociale de tip rezidenţial acordate în instituţii de tip vechi - Persoane cu dizabilităţi

9,30

35

3

1,40

3

1.731

15.111

Rezultat 2.1.9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban

Măsura 2.1.9.1 Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, prin măsuri integrate

Populația aflată în risc de sărăcie şi excluziune socială din zonele marginalizate urbane - Nr. persoane

181.635

133




Rezultat 2.1.10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

Măsura 2.1.10.1 Creșterea gradului de participare la nivelul educației timpurii ș învățământului obligatoriu, în special pentru copiii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului

Măsura 2.1.10.2 Creșterea gradului de participare la învățământul profesional și tehnic și învățare pe tot parcursul vieții

Măsura 2.1.10.3 Creșterea relevanței învățământului terțiar universitar în relație cu piața forței de muncă și sectoarele economice competitive

Rata brută de cuprindere în creşe a copiilor cu vârste între 0-2 ani - %

Gradul de cuprindere în învățământul preșcolar (3-5 ani)- %

Gradul de cuprindere în învățământul primar şi gimnazial- %

Gradul de cuprindere în învățământul profesional si tehnic %

Ponderea populației cu vîrsta intre 30-34 de ani cu nivel terțiar de educație

5

85,90

95

60

28,20

Rezultat 2.1.11: Dezvoltarea sistemului integrat de cadastru și carte funciară

Măsura 2.1.11. Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară

UAT-uri în care toate proprietățile au fost înregistrate în SIC - %

28

Rezultat 2.1.12 Asistență tehnică


Reducerea duratei medii de contractare - luni

12

134




Măsura acordă o atenție deosebită măsurilor de întărire a capacității de implementare inclusiv la nivelul instituțiilor și/sau autorităților publice potențial beneficiare, având în vedere că activitatea acestora este direct proporțională cu performanta programului, realitate indicată și de alocările financiare considerabile din cadrul POR pentru acest tip de beneficiari. Aceste măsuri vor conferi instituțiilor și/sau autorităților publice posibilitatea de a atrage, respectiv menține în activitate resurse umane cu calificare și experiență relevantă

Rezultat 2.1.13: Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii

Măsura 2.1.13.1 Îmbunătățirea calității vieții a populației în orașele mici și mijlocii din România

Rezultatele așteptate constau în:

- creșterea satisfacție populație pentru serviciile publice oferite de către orașele mici și mijlocii;

- creșterea numărului populației care beneficiază de servicii publice oferite de către orașele mici și mijlocii;

- creșterea atractivității orașelor mici și mijlocii;

Indicele dezvoltării umane locale

% 88,12

Rezultat 2.1.14: Crearea infrastructurii spitalelor regionale de urgență

Măsura 2.1.14 Îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii spitalicești de urgență

Rezultatul ce trebuie atins este creșterea eficienței și sustenabilității sistemului de sănătate prin măsuri de tipul reducerea numărului de internări la secțiile de boli acute în spitale / sau a numărului de paturi pentru internările acute, după cum se arată în evaluarea BM referitoare la

Rata internărilor acute în spital din total internări

Spitale regionale construite

%

Nr.

35

3

135




revizuirea rețelei spitalelor naționale, regionale și județene (la 4.5/ 1.000 de locuitori)

Rezultat 2.1.15: Inițiativa pentru IMM-uri

Măsura 2.1.15.1 Facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare prin implementarea instrumentului de garantare neplafonată

AP va facilita accesul IMM-urilor la finanțare prin furnizarea de garanții printr-un instrument care va utiliza resurse HORIZON 2020, FEI, BEI și FEDR, în cooperare cu BEI/FEI și cu scopul de a genera împrumuturi adiționale IMM-urilor. Pentru a sprijini creșterea competitivității IMM-urilor, în implementarea AP se va acorda o atenție specială activităților inovative, inclusiv prin crearea unui sub-portofoliu minim de credite care corespund criteriilor de eligibilitate HORIZON 2020.

Proportia cererilor de credit reusite ale IMM (ex proportia IMM care au aplicat pentru un imprumut bancar si au obtinut intreaga suma sau majoritatea acesteia)

Creşterea cifrei de afaceri a IMM (numar de salariati 0-249)tru:

Număr de companii care primesc sprijin

%

Milioane Lei

66.00

991.679

6250

Programul 2.2: Programul Național de Dezvoltare Locală

Rezultat 2.2.1: Îmbunătățirea accesibilității și mobilității regionale și locale, cu accent pe conectarea zonelor rurale și urbane la centrele de oportunitate

Măsura 2.2.1.1 Construirea/modernizarea/reabilitarea drumurilor publice clasificate și încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca drumuri județene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale și/sau drumuri publice din interiorul localităților

Măsura 2.2.1.2 Realizarea/modernizarea/reabilitarea de poduri, podețe, pasaje sau punți pietonale;

Măsura urmărește creșterea accesului populației din zonele urbane și rurale greu accesibile la centrele de

Lungimea totală a drumurilor reconstruite sau modernizate / Km

200 2.000 2.500 4.000 6.000

136




oportunitate, la rețeaua de transport rapid și la servicii publice de calitate. Intervențiile vor viza cu prioritate modernizarea și reabilitarea rețelei de drumuri județene și comunale care asigură conectivitatea directă sau indirectă la rețeaua TEN-T, inclusiv variante ocolitoare, poduri, podețe, pasaje, noduri rutiere, stații de transport în comun, trasee pietonale și piste pentru bicicliști, perdele de protecție, parapeți etc. Beneficiarii sunt autoritățile administrației publice locale (consilii județene și consilii locale). Intervențiile finanțate se vor prioritiza în funcție de criteriile stabilite în SDTR și în Ghidul de investiții pentru drumuri județene, respectiv comunale elaborat de Banca Mondială. Măsura este finanțată de la bugetul de stat și de la bugetele locale (CJ și primării).

Rezultat 2.2.2: Creșterea gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă și a colectării și epurării apelor uzate

Măsura 2.2.2.1 Realizarea/extinderea/reabilitarea/

modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și stații de tratare a apei

Măsura urmărește îndeplinirea obligațiilor asumate față de Uniunea Europeană în ceea ce privește calitatea apei potabile, precum și colectarea și epurarea apelor uzate, prin creșterea numărului de gospodării racordate la sisteme centralizate de alimentare cu apă și canalizare. Intervențiile vor viza lucrări de extindere, reabilitare și modernizare a sistemelor centralizate de transport și distribuție a apei potabile, a stațiilor de tratare, a rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate, în conformitate cu criteriile stabilite în Ghidul de investiții pentru apă și apă uzată elaborat de Banca Mondială. Beneficiarii sunt autoritățile administrației publice locale

Populație suplimentară care beneficiază de o mai bună alimentare cu apă / Mii pers.

Populație suplimentară care beneficiază de o mai bună tratare a apelor uzate / Mii pers.

500

250

1.500

1.000

1.750

1.100

2.250

1.250

3.000

1.500

137




(consilii județene și consilii locale). Măsura este finanțată de la bugetul de stat și de la bugetele locale (CJ și primării)

Măsura 2.2.2.2. Realizarea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea sistemelor de canalizare și stații de epurare a apelor uzate

Rezultat 2.2.3: Extinderea și modernizarea infrastructurii educaționale preuniversitare

Măsura 2.2.3.1. Realizarea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea/ dotarea unităților de învățământ preuniversitar, respectiv creșe, grădinițe, școli generale primare și gimnaziale, licee, colegii naționale, grupuri școlare, școli profesionale, școli postliceale, unități de învățământ special de stat, precum și alte unități de învățământ preuniversitar

Măsura urmărește realizarea condițiilor pentru o educație de calitate și creșterea gradului de participare a populației în învățământul preșcolar, primar și gimnazial. Intervențiile vor viza construcția, reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea infrastructurii pentru educație timpurie (antepreșcolare și preșcolare – creșe și grădinițe), respectiv pentru învățământul general obligatoriu (școli primare și gimnaziale). Beneficiarii sunt autoritățile administrației publice locale. Intervențiile se vor prioritiza în funcție de criteriile propuse în Ghidul de investiții pentru infrastructură socială, precum și cu Strategia Națională privind infrastructura educațională.

Capacitatea infrastructurilor de educație care beneficiază de sprijin – antepreșcolar / Nr. locuri

Capacitatea infrastructurilor de educație care beneficiază de sprijin – preșcolar / Nr. locuri

Capacitatea infrastructurilor de educație care beneficiază de sprijin - școlar / Nr. locuri

1.000

1.500

10.000

10.000

15.000

100.000

12.000

17.000

125.000

15.000

20.000

175.000

25.000

25.000

225.000

Rezultat 2.2.4: Îmbunătățirea in infrastructurii medicale de bază

Măsura 2.2.4.1 Realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea/ dotarea unităților sanitare, inclusiv a spațiilor afectate

Beneficiari de infrastructură medicală construită/

15.000 150.000 200.000 300.000 500.000

138




desfășurării activității unor cabinete medicale/dispensare medicale din mediul rural și centre medicale de permanență

Măsura urmărește dezvoltarea rețelei de centre medicale moderne, capabile să furnizeze îngrijire primară continuă, mai ales în mediul rural. Intervențiile vizează reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea infrastructurii dispensarelor și cabinetelor medicale, a centrelor medicale și de permanență, dar și a ambulatoriilor. Beneficiarii sunt autoritățile administrației publice locale. Intervențiile se vor prioritiza în funcție de criteriile propuse în Ghidul de investiții pentru infrastructură socială, elaborat de Banca Mondială.

reabilitată/ modernizată/ extinsă/ dotată / Nr. pers.

Rezultat 2.2.5: Îmbunătățirea infrastructurii și participării la activități culturale la nivel local

Măsura 2.2.5.1 Realizarea/extinderea/reabilitarea/ modernizarea unor obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale multifuncționale, teatre

Măsura urmărește îmbunătățirea calității vieții locuitorilor prin măsuri de investiții în infrastructura culturală.

Populație care are acces la obiective culturale / Nr. pers.

Rezultat 2.2.6: Îmbunătățirea infrastructurii și a participării la activități sportive la nivel local

Măsura 2.2.6.1 Realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea bazelor sportive

Măsura urmărește creșterea accesului populației la nivel local la facilități sportive, pentru îmbunătățirea calității vieții.

Baze sportive / Nr.

Populația cu acces la baze sportive modernizate/Nr

0 0 0 5 10

Rezultat 2.2.7: Îmbunătățirea infrastructurii de iluminat la nivelul a.a.p.l

139




Măsura 2.2.7.1 Construirea/modernizarea/reabilitarea/extinderea sistemelor de iluminat public stradal, cu prioritate în mediul rural

Măsura urmărește extinderea sistemelor de iluminat public cu prioritate în mediul rural, precum și reducerea consumurilor și a costurilor cu energia electrică suportate de autoritățile publice locale. Beneficiarii sunt autoritățile publice locale. Aceasta presupune înlocuirea sistemelor de iluminat cu unele eficiente energetic, reabilitarea instalațiilor electrice, implementarea de sisteme de telegestiune, utilizarea surselor regenerabile de energie, realizarea de strategii de eficiență energetică etc. Măsura/Inițiativa este finanțată din POR 2014-2020, Axa Prioritară nr. 3 și se aplică până în anul 2023.

Scăderea consumului anual de energie primară în iluminatul public / kWh/an

40 400 800 1.500 9,864,716.00

Rezultat 2.2.8: Îmbunătățirea infrastructurii turistice

Măsura 2.2.8.1 Construcția/extinderea/reabilitarea infrastructurii turistice dezvoltată de autoritățile publice locale ca instrument de punere în valoare a potențialului turistic local, pentru obiectivele de investiții aflate în proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale sau în administrarea acestora

Rezultat 2.2.9: Îmbunătățirea infrastructurii din domeniul public

Măsura 2.2.9.1 Realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea piețelor publice, comerciale, a târgurilor, oboarelor, după caz

Rezultat 2.2.10: Îmbunătățirea calității sediilor instituțiilor publice

140




Măsura 2.2.10.1 Realizare/extindere/reabilitare/modernizare a sediilor instituțiilor publice ale autorităților administrației publice locale, precum și a instituțiilor publice din subordinea acestora

Programul 2.3 – Construcții de interes public sau social

Rezultat 2.3.1: Creșterea accesului populației la facilitățile sportive și de petrecere a timpului liber

Măsura 2.3.1.1 Construcția, finalizarea, reabilitarea și consolidarea sălilor de sport


13 13 22 20 20

Măsura 2.3.1.2 Construcția, finalizarea, reabilitarea complexurilor sportive


1 1 3 3 2

Măsura 2.3.1.3 Construcția, finalizarea, reabilitarea bazinelor de înot


0 3 5 4 4

Măsura 2.3.1.4 Construcția, finalizarea, reabilitarea patinoarelor artificiale


1 0 0 0 1

Rezultat 2.3.2: Creșterea accesului populației la oferta de evenimente culturale

141




Măsura 2.3.2.1 Construcția, finalizarea, reabilitarea și dotarea așezămintelor culturale din mediul mic urban și rural

Măsura urmărește creșterea calității vieții culturale în mediul urban mic și rural, prin extinderea și susținerea infrastructurii culturale și prin diversificarea ofertei culturale. Intervențiile vor viza construcția, finalizarea, reabilitarea și dotarea așezămintelor culturale (case de cultură, centre și cămine culturale, muzee, biblioteci etc.), din orașele mici și din mediul rural. Beneficiarii sunt autoritățile și instituțiile administrației publice locale. Măsura este finanțată de la bugetul de stat și se aplică până în anul 2021.

Capacitatea așezămintelor culturale construite / îmbunătățite prin program / Nr. locuri

62 50 60 60 70

Măsura 2.3.2.2 Construcția, reabilitarea și dotarea sălilor de cinematograf

Măsura urmărește creșterea calității vieții culturale și diversificarea oportunităților de petrecere a timpului liber, cu precădere în orașele mici. Intervențiile vor viza construcția, reabilitarea și dotarea cu aparatură și mobilier specific a cinematografelor. Beneficiarii sunt autoritățile publice locale. Măsura este finanțată de la bugetul de stat și se aplică până în anul 2021.

Capacitatea sălilor de cinema construite / îmbunătățite prin program / Nr.

0 1 2 2 1

Rezultat 2.3.3: Îmbunătățirea furnizării de servicii medicale în mediul urban și rural

Măsura 2.3.3.1 Construcția, reabilitarea, modernizarea și dotarea unităților sanitare din mediul urban

Măsura urmărește dezvoltarea rețelei de unități medicale moderne, capabile să furnizeze îngrijire medicală de calitate, mai ales în mediul urban. Intervențiile vizează reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea infrastructurii dispensarelor și cabinetelor medicale, a centrelor medicale și de permanență, dar și a

Beneficiari de infrastructură medicală construită/ reabilitată/ modernizată/ extinsă/ dotată / Nr.

0 1 2 2 2

142




ambulatoriilor și spitalelor. Beneficiarii sunt autoritățile administrației publice locale. Îmbunătățirea ofertei de servicii medicale la standarde de înaltă calitate pentru locuitorii din Hădăreni, Mureș, prin construirea de Clădire Corp Centru medical – cu funcțiune de centru medical.

Rezultat 2.3.4: Extinderea și modernizarea infrastructurii educaționale universitare, inclusiv spații de cazare pentru studenți

Măsura 2.3.4.1 Construcția, extinderea, reabilitarea, modernizarea și dotarea spațiilor educaționale și de cercetare ale instituțiilor de învățământ

Măsura urmărește asigurarea condițiilor de infrastructură adecvate pentru creșterea gradului de cuprindere în învățământul superior și pentru întărirea legăturilor dintre mediul academic și cel de afaceri. Intervențiile vor viza construcția, extinderea, reabilitarea, modernizarea și dotarea spațiilor cu destinație și de cercetare ale instituțiilor de învățământ superior, inclusiv cămine, cantine, imobile pentru activități cultural-sportive. Beneficiarii sunt universitățile de stat.

Capacitatea infrastructurilor de educație care beneficiază de sprijin - învățământ superior / Nr. locuri

0 0 0 10 20

Rezultat 2.3.5: Reducerea impactului hazardelor naturale și antropice asupra obiectivelor sociale și de interes public

Măsura 2.3.5.1 Executarea de lucrări de primă urgență la obiective de interes public și social afectate de hazarde

Măsura urmărește prevenirea și atenuarea efectelor riscurilor naturale cauzate de cutremure, inundații, alunecări de pământ, tasări și prăbușiri de teren. Intervențiile vor viza consolidarea, reabilitarea, demolarea și reconstrucția (după caz) a podurilor, podețelor, bisericilor, sanatoriilor, centrelor de recuperare etc. care prezintă deteriorări și riscuri în exploatare. Beneficiarii sunt autoritățile și instituțiile administrației publice locale.

Obiective de interes public și social afectate de hazarde care au fost consolidate / reabilitate / Nr.

5 14 18 10 10

143




Rezultat 2.3.6: Extinderea și modernizarea infrastructurii sistemului judiciar și de siguranță națională

Măsura 2.3.6.1 Consolidarea infrastructurii instanțelor de judecată din municipiile reședință de județ

Măsura urmărește îmbunătățirea infrastructurii sediilor instanțelor, în scopul creării condițiilor optime de desfășurare a actului de justiție la standarde europene, atât pentru cetățenii municipiilor respective, cât și pentru personalul instanțelor. Intervențiile vor viza construcția, extinderea, consolidarea, reabilitarea clădirilor în care funcționează instanțele de judecată din municipiile reședință de județ. Beneficiarul este Ministerul Justiției.

Instanțe de judecată cu infrastructură îmbunătățită / Nr.

2 3 4 4 5

Măsura 2.3.6.2 Consolidarea infrastructurii sediilor de parchete din municipiile reședință de județ

Măsura urmărește îmbunătățirea infrastructurii sediilor parchetelor, în vederea desfășurării unei activități normale. Intervențiile vor viza construcția, extinderea, consolidarea, reabilitarea clădirilor în care funcționează parchetele din municipiile reședință de județ. Beneficiarul este Ministerul Justiției.

Parchete cu infrastructură îmbunătățită / Nr.

0 3 4 7 10

Măsura 3.3.6.3 Dezvoltarea proiectului „Cartierul pentru Justiție”

Măsura urmărește dezvoltarea unui complex urbanistic destinat sediilor unor instituții aparținând sistemului judiciar, care va conduce la crearea de condiții optime pentru desfășurarea activității acestora. Intervențiile vor viza construcția sediilor următoarelor instituții: Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Curtea de Apel București, Judecătoriile Sectoarelor 2 și 5, Parchetele de pe lângă Tribunalul București, Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri. Beneficiarul

Sedii noi pentru instituții din sfera juridică / Nr.

0 0 0 0 0

144




este Ministerul Justiției. Măsura este finanțată din bugetul de stat.

Măsura 2.3.6.4 Modernizarea infrastructurii imobiliare a Serviciului Român de Informații

Măsura urmărește îmbunătățirea infrastructurii sediilor în care funcționează serviciul de informații, în vederea desfășurării unei activități normale. Intervențiile vor viza construcția, extinderea, consolidarea, reabilitarea clădirilor în care funcționează unitățile SRI. Beneficiarul este Serviciul Român de Informații. Măsura este finanțată din bugetul de stat.

Unități SRI cu infrastructură îmbunătățită / Nr.

1 1 2 2 2

Rezultat 2.3.7: Asigurarea alimentării cu apă potabilă și a colectării și epurării apelor uzate într-o manieră integrată la nivelul localităților și bazinelor hidrografice aferente celor 16 județe incluse în proiect

Măsura 2.3.7.1 Implementarea proiectului „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, a stațiilor de tratare a apei potabile și stațiilor de epurare a apelor uzate în localitățile cu o populație de până la 50.000 de locuitori”

Măsura urmărește îndeplinirea obligațiilor asumate față de Uniunea Europeană în ceea ce privește calitatea apei potabile, precum și colectarea și epurarea apelor uzate, prin creșterea numărului de gospodării racordate la sisteme centralizate de alimentare cu apă și canalizare. Intervențiile vor viza lucrări de extindere, reabilitare și modernizare a sistemelor centralizate de transport și distribuție a apei potabile, a stațiilor de tratare, a rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate. Beneficiarii sunt autoritățile publice locale. Măsura are un buget total de 208,1 mil euro și este finanțată din împrumutul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei cu 160.1 mil euro, de la bugetul de stat cu 8 mil euro și o

Populație suplimentară care beneficiază̆ de o mai bună alimentare cu apă / Nr.

Populație suplimentară care beneficiază̆ de o mai bună tratare a apelor uzate / Nr.

3.000

2.000

30.000

20.000

35.000

25.000

50.000

35.000

60.000

45.000

145




cofinanțare din partea autorităților publice locale de 40 mil euro.

OS 3. Eficiență, eficacitate și integritate în activitatea activității autorităților publice centrale și locale pentru a susține administrativ și legal furnizarea de servicii publice de calitate

Program 3.1: Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

Rezultat 3.1.1: Implementarea eficientă și eficace POCA pentru atingerea țintelor asumate

Măsura 3.1.1.1 Gestionarea programului, evaluarea și monitorizare POCA (atribuțiile structurii de specialitate – Compartiment Gestionare, Evaluare și Monitorizare Program)

Măsura vizează asigurarea documentelor programatice precum și actualizarea acestora, organizarea evenimentelor obligatorii conform procedurii de decizie pentru POCA, inclusiv Comitetele de Monitorizare, reprezentarea AM în relația cu Comisia Europeană și pregătirea pozițiilor naționale, pregătirea planului de evaluare privind programul, asigurarea sistemelor informatice, monitorizarea implementării programului și evaluarea atingerii indicatorilor și rezultatelor propuse.

Nr de Comitete de Monitorizare organizate

Nr de apeluri lansate

Măsura 3.1.1.2 Evaluarea și contractarea proiectelor POCA (Serviciul Evaluare și Contractare Proiecte )

Măsura vizează asigurarea activității de evaluare și contractare a proiectelor POCA.

Nr de apeluri lansate

Nr de proiecte selectate

Măsura 3.1.1.3 Verificare și autorizare plăți, verificare achiziții și monitorizare proiecte

Măsura include autorizarea plăților precum și tot procesul de asigurare a pistelor de audit. Cuprinde verificarea achizițiilor publice precum și monitorizarea cheltuielilor realizate în cadrul proiectelor.

Nr de proiecte verificate

Plăți realizate

146




Rezultat 3.1.2: Consolidarea capacității administrative a AM pentru implementarea eficientă a POCA

Măsura 3.1.2.1 Consolidarea capacității personalului și asigurarea resurselor informaționale suport pentru îndeplinirea tuturor funcțiilor AM (toate structurile DDCA+AT)

Măsura cuprinde activitățile de asistență tehnică finanțate prin intermediul Axei 3, pentru pregătirea de studii, analize, cursuri, achiziționarea de consultanță de specialitate, suport generic pentru AM cu scopul îmbunătățirii capacității instituționale pentru implementarea programului.

Studii, analize, metodologii

Contracte de AT

Sesiuni de formare

Măsura 3.1.2.2 Asigurarea plății salariilor personalului angajat în AM, în conformitate cu reglementările în vigoare

Rezultat 3.1.3: Asigurarea publicității, informării și sprijinului pentru beneficiarii PO CA

Măsura 3.1.3.1 Elaborarea de materiale suport pentru îmbunătățirea informării și conștientizării

Evenimente de informare și comunicare organizate de POCA destinate beneficiarilor și/sau potențialilor beneficiari / Nr.

112

Măsura 3.1.3.2 Derularea de evenimente, sesiuni de formare și informare, schimburi de experiență și alte mijloace de îmbunătățire a vizibilității intervențiilor POCA

Personal din AM POCA participant la sesiunile de formare, stagii, vizite de studiu / Nr.

Membrii CM PO CA participanți la evenimentele organizate de AM / Nr.

1120

1400

36

147




Analize, studii, evaluări, documente strategice și metodologice elaborate / Nr.

Studii efectuate pentru a determina gradul de satisfacție al beneficiarilor și gradul de conștientizare al potențialilor beneficiari / Nr.

10

Programul 3.2: Programul Reforma Administrației și Simplificare, Descentralizare și Finanțe Publice Locale

Rezultat 3.2.1: Reducerea discrepanțelor bugetare între UAT-uri

Măsura 3.2.1.1 Consolidarea sistemelor de monitorizare și analiză a sistemului de echilibrare a bugetelor locale, în vederea creșterii capacității administrative și financiare a autorităților administrației publice locale

Măsura vizează activitatea Direcției Generale Administrație Publică în ceea ce privește monitorizarea finanțelor publice locale și asigurarea măsurilor de corecție acolo unde sistemul de echilibrare al bugetelor locale nu funcționează corect. Are și rolul de a avertiza dacă anumite reglementări sau decizii au efect asupra funcționării corecte a sistemului de finanțe publice.

Număr de măsuri și intervenții 25 30 25 25 35

Măsura 3.2.1.2 Asigurarea cadrului de reglementare financiar-fiscal pentru administrația publică locală

Măsura vizează asigurare, prin instrumentele de reglementare, sprijinirea efortului de colectare și îmbunătățirea a veniturilor la nivel local în corelare cu Codul Fiscal și în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice.

Număr de acte normative elaborate

Rezultat 3.2.2: Consolidarea reformei administrației prin asigurarea și operaționalizarea cadrului normativ unitar de funcționare a administrației publice

148




Măsura 3.2.2.1 Îmbunătățirea coerenței activității administrației publice prin codificarea legislației

Vor fi continuate eforturile de codificare a legislației aferente domeniului administrației publice vizând aspecte precum:

- administrația publică centrală și locală, prefectul, instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate, exercitarea dreptului de proprietate publică și privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, personalul din administrația publică, răspunderea administrativă, serviciile publice

- procedura administrativă generală

- finanțe publice locale.

Număr de consultări publice 0 1 1 1

Măsura 3.2.2.2 Monitorizarea continuă a îndeplinirii măsurilor din SCAP 2016-2020

Guvernul României a asumat adoptarea strategiei SCAP 2016-2020 ca parte a Acordului de Parteneriat cu UE pentru perioada 2014-2020. Implementarea SCAP se află sub monitorizarea UE iar MDRAP are un rol important în structura comitetului de implementare al strategiei (CNCISCAP). În acest sens, va asigura monitorizarea și implementarea obiective care îi revin și va oferi feedback și suport pentru celelalte instituții cuprinse în proces.

Număr de rapoarte de monitorizare

1 1 1 1

Rezultat 3.2.3: Monitorizarea implementării măsurilor incluse în Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor

Măsura 3.2.3.1 Coordonarea implementării măsurilor aferente Planului integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor, monitorizarea și raportarea stadiului implementării acestora.

MDRAP va asigura coordonarea și monitorizarea implementării măsurilor aferente Planului integrat pentru

Număr de consultări cu actorii cheie

Număr de rapoarte de monitorizare

1

0

1

2

1

2

1

2

149




simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor la nivelul administrației publice centrale.

Rezultat 3.2.4: Consolidarea cadrului de reglementare și monitorizarea procesului de descentralizare cu scopul creșterii capacității de furnizare a serviciilor publice la nivel local

Măsura 3.2.4.1 Monitorizarea și analiza permanentă a calității și costului furnizării serviciilor publice la nivel local

MDRAP dezvoltă un sistem de monitorizarea al calității furnizării serviciilor publice descentralizate în paralel cu suportul metodologic necesar autorităților publice locale privind raportarea. Această monitorizare va permite MDRAP și ministerelor de linie să monitorizeze calitatea serviciilor publice furnizate la nivel local și va permite de asemenea o monitorizare continua a costului minim necesar pentru a asigura acest nivel minim de calitate.

Sisteme informatice funcționale 1 1 1 1

Măsura 3.2.4.2 Asigurarea coordonării procesului de implementare a strategiilor de descentralizare

Ministerul va sprijini autoritățile administrației publice și locale prin coordonarea continuă a procesului de implementare a strategiei de descentralizare. În acest sens, va comunica cu alte ministere, va emite puncte de vedere, va face parte din grupurile de lucru constituite în acest sens. Va avea sarcina de raportare pentru strategie.

Număr de analizede impact 8

Măsura 3.2.4.3 Monitorizarea și analiza conformității la nivel de UAT

Ministerul va identifica situațiile în care UAT nu pot furniza unele obligații pe care nivelul central le transferă în competența APL. Direcția de specialitate își propune să modifice legislația astfel încât la adoptarea politicilor publice să fie analizată și capacitatea APL de a implementa politici.

Număr de ședințe interministeriale

3 3 3

150




OS 4. Adaptarea politicilor și sistemului de resurse umane la obiectivele și exigențele unei administrații moderne

Program 4.1: Dezvoltarea cadrului instituțional și de management al funcției publice

Rezultat 4.1.1: Cadru instituțional și de reglementare stabil, cuprinzător și coerent

Măsura 4.1.1.1 Clarificarea rolurilor şi mandatelor instituționale în managementul resurselor umane din administrație, cu acordarea de sprijin pentru îndeplinirea corespunzătoare a acestora

Prin intermediul acestei măsuri vor fi abordate, din perspectiva exercitării competențelor ANFP, problemele identificate de cadrul strategic național în legătură cu fragmentarea evidenței și a ma0nagementului resurselor umane din administrația publică la nivel instituțional și, respectiv, cu rolul marginal al compartimentelor de resurse umane, la nivelul instituțiilor/ autorităților publice. Astfel, acțiunile subsecvente vor urmări cu prioritate clarificarea rolului și mandatului ANFP și consolidarea capacității sale administrative, clarificarea rolurilor/mandatelor diferitelor categorii de resurse umane ce lucrează în administrația publică și integrarea lor într-un sistem instituțional și de management coerent, precum și asigurarea premiselor pentru managementul strategic al resurselor umane din administrația publică şi consolidarea compartimentelor de resurse umane din ministere. De asemenea, în subsidiar, se va urmări crearea unor instrumente specializate, care să permită o fundamentare, monitorizare și evaluare a politicilor de resurse umane pe baza unor date și informații complete, corecte, coerente și actualizate.

Cadru procedural şi instituţional pentru implementarea noilor soluții legislative – elaborat și în implementare


Măsura 4.1.1.2 Crearea și implementarea unui sistem naţional de evidenţă a ocupării în administraţia publică

Un model de cadru de competențe generale și specifice pentru administrația

151




Răspunzând nevoii de fundamentare a politicilor naționale de resurse umane pe date și informații relevante, agregate şi comparabile din punct de vedere calitativ, în ceea ce privește crearea şi administrarea unei evidențe naționale cu privire la funcțiile și personalul din administrație, sistemul va fi realizat pornind de la o generalizare a aplicării și dezvoltarea instrumentelor informatice utilizate în prezent pentru evidențele în domeniul funcției publică. Pe termen lung, inițiativa urmărește crearea capacităților de a oferi în timp real informaţii referitoare la categoriile de funcţii/posturi şi situaţia acestora, la organizarea şi desfăşurarea de concursuri, precum şi la structura personalului din administraţia pe categorii de vârstă, gen, pregătire etc. ANFP urmează a îndeplini rolul de administrator general al acestui sistem de evidență, înregistrarea autorităţilor şi instituţiilor ca operatori urmând a permite menţinerea competenţelor privind evidenţele detaliate pe funcţii şi ocupanţi ai funcțiilor la autorităţile direct responsabile, oferind în acelaşi timp posibilitatea obţinerii de informaţii de ansamblu, permanent actualizate, cu privire la toate categoriile de funcţii/posturi din administraţie. Informaţiile statistice agregate la nivel naţional despre resursele umane din administraţia publică vor fi puse la dispoziţia persoanelor interesate prin publicare periodică, în format de date deschise susceptibile a permite atât înţelegerea, cât şi valorificarea lor de către persoanele interesate de reutilizare.

Sistemul informatic va fi realizat pe baza unei structuri unitare care va ghida popularea ulterioară şi va furniza cel puţin date şi informaţii despre: (1) funcţiile existente în sectorul public, pe categorii şi instituţii responsabile cu managementul sectorial; (2) statusul respectivelor funcţii

publică – elaborat și în implementare: Până la finalul anului 2020 vor fi implementate cadrele de competențe cel puțin în cele 6 domenii de activitate considerate prioritare (politici publice, elaborarea reglementărilor, resurse umane, management financiar şi audit intern, management de proiect, reprezentare instituţională în cadrul activităţii de relaţii internaţionale)

Recrutare pe bază de concurs național urmat de recrutare specifică pe post – pilotată pe cel puțin 2 categorii de funcții: Până la finalul anului 2020 noul tip de recrutare va fi pilotat prin organizarea şi desfășurarea a cel puţin 3 concursuri naționale

Un nou model de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici – elaborat și în implementare: Până la finalul anului 2021 noul sistem de evaluare va fi aplicat cel puțin

152




din sectorul public - ocupate sau vacante; (3) categoriile de funcţionari publici, personal contractual şi funcţii de demnitate publică alese şi numite pentru care legea stabileşte/va stabili că sunt în competenţa de management a ANFP; (4) evenimente specifice exercitării raporturilor de serviciu şi de muncă ale funcţionarilor (publici şi încadraţi cu contract individual de muncă) pentru care legea stabileşte/va stabili că sunt în competenţa de management a ANFP.

odată la nivelul întregii administrații

Rezultat 4.1.2: Un nou sistem de recrutare și carieră în funcția publică

Măsura 4.1.2.1 Stabilirea unui cadru de competenţe generale şi specifice pentru ocuparea funcţiilor publice

Măsura 4.1.2.2 Definirea şi punerea în aplicare a unui sistem mixt de recrutare şi selecţie a candidaţilor la funcţiile publice (concurs naţional combinat cu recrutare specifică pe post)

La momentul adoptării Strategiei privind consolidarea administrației publice 2014-2020, una dintre acțiunile asumate viza ”Evaluarea actualelor sisteme de recrutare în vederea introducerii de modificări care să faciliteze existenţa unui mai mare grad de corelare între nevoile de personal ale sistemului şi ale instituţiilor şi abilităţile, cunoştinţele şi competenţele persoanelor interesate de dezvoltarea unei cariere în administraţie, ...”. Ulterior, în anul 2016, Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020 prevedea ca și activitate distinctă ”Definirea şi punerea în aplicare a unui sistem mixt (concurs naţional combinat cu recrutare specifică pe post) transparent de recrutare şi selecţie a candidaţilor la funcţiile publice de execuţie, pe baza unui plan anual de recrutare, a cărui fundamentare va fi coordonată de ANFP”. Dependentă direct de conținutul final, adoptat și în vigoare, al

153




pachetului integrat de soluţii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și, respectiv, cel al cadrului procedural şi instituţional pentru implementarea

noilor soluții legislative, măsura constă în organizarea și desfășurarea efectivă a recrutării și selecției pe baza unui concurs naţional de intrare în corpul funcţionarilor publici, prin care să fie testate toate competenţele necesare pentru ocuparea unei funcţii publice (competenţe generale şi specifice), urmat de recrutări specifice pe post.

În ceea ce priveşte definirea şi implementarea noului sistem de recrutare, aceasta va fi realizată etapizat, într-o formă definită astfel încât riscurile de blocare a sistemului să fie, pe cât posibil, dacă nu eliminate complet, cel puţin gestionabile. Astfel:

- într-o primă etapă, va fi stabilit un set de funcţii publice ce vor face obiectul testării noului sistem de recrutare, pe modelul unui proiect-pilot; derularea etapei pilot va avea loc în perioada 2018 - 2019, urmărind atât fiabilitatea aplicării de noi proceduri, cât şi dezvoltarea aplicaţiei informatice aferente;

- începând cu anul 2019, noul sistem va fi aplicat la nivelul tuturor funcţiilor pentru care recrutarea se va putea face prin concurs naţional;

- evaluarea rezultatelor utilizării acestui model, atât ca elemente de procedură, rezultate, cât şi cu privire la percepţia instituţiilor şi autorităţilor publice cu privire la noul sistem, va constitui baza discuţiilor ulterioare privind generalizarea obligatorie.

Tot în cadrul implementării măsurii, ca și operațiune distinctă, ANFP va achiziționa în primă fază 5 pachete de

154




echipamente asistive și tehnologii de acces, în vederea facilitării accesului persoanelor cu dizabilități la concursurile de recrutare organizate de către Agenție și instituțiile publice, după caz. Aceste echipamente și tehnologii asistive vor fi puse la dispoziția instituțiilor publice organizatoare a recrutărilor și selecțiilor, la solicitarea acestora.

Măsura 4.1.2.3 Un nou model de evaluare a performanțelor profesionale individuale, care să permită conectarea activitate şi rezultate - performanță - carieră şi salarizare

Implementarea măsurii vizează revizuirea actualului sistem de management al performanței individuale în administrația publică, astfel încât caracterul birocratic și pur formal al evaluărilor să fie înlocuit cu un proces care să permită conectarea activitate și rezultate - performanță - carieră și salarizare. Ca și în cazul detaliat anterior, măsura este dependentă direct de conținutul final, adoptat și în vigoare, al pachetului integrat de soluții legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și, respectiv, cel al cadrului procedural și instituțional pentru implementarea noilor soluții legislative.

În egală măsură, deoarece cadrul strategic național prevede și o serie de activități/rezultate complementare, ANFP va urmări și:

- elaborarea unei analize cu privire la introducerea unor metode și instrumente alternative de evaluare și motivare personalului din administrația publică, cu stabilirea unor termeni de referință pentru introducerea etapizată a unor astfel de metode și instrumente;

155




- elaborarea și promovarea a două ghiduri tematice, cu scopul de a răspunde nevoilor reale de sprijin, exprimate de un număr relevant de reprezentanți ai autorităților și instituțiilor publice; unul dintre ghiduri va fi adresat compartimentelor de resurse umane iar celălalt, persoanelor care ocupă sau care vor să ocupe funcții manageriale ce implică, prin însăși natura lor, coordonarea activității altor persoane în scopul atingerii unor obiective comune.

Rezultat 4.1.3: Noi resurse pentru îmbunătățirea aplicării Codului de conduită a funcționarilor publici

Măsura 4.1.3.1 Revizuirea şi completarea cadrului normativ privind consilierul de etică prin consolidarea statutului şi mandatului acestuia, cu acordarea de sprijin pentru o îndeplinire corespunzătoare a atribuțiilor

Măsura reprezintă o continuare a inițiativelor ANFP în domeniu, subordonate responsabilităților în legătură cu dezvoltarea instituției consilierului de etică și facilitarea exercitării de către acesta a rolului și mandatului atribuit, responsabilități asumate în egală măsură prin Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020, Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016 – 2020, Strategia privind formarea profesională pentru administrația publică 2016 – 2020 și Strategia națională anticorupție pe perioada 2016-2020 (aprobată prin HG nr. 583/2016).

Pentru perioada de referință, ANFP intenționează intensificarea eforturilor pentru punerea la dispoziția consilierilor de etică cel puțin 5 noi categorii de resurse: un rol/mandat extins în cadrul instituțiilor, identitate vizuală specifică asociată exercitării mandatului/rolului, tehnologii IT&C adaptate, formare specializată, informații actualizate despre experiențele internaționale în

Pachet integrat de soluţii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici: 1 cadru nou în vigoare până în 2019

Resurse noi pentru consilierii de etică: Până la finalul anului 2019 vor fi puse la dispoziția consilierilor de etică cel puțin 5 noi categorii de resurse: un rol/mandat extins în cadrul instituțiilor, identitate vizuală asociată exercitării mandatului/rolului, tehnologii IT&C adaptate, formare specializată, informații actualizate despre experiențele internaționale în domeniul prevenirii corupției prin oferirea de sprijin personalului

156




domeniul prevenirii corupției prin oferirea de sprijin personalului din administrație pentru luarea unor decizii etice, în conformitate cu regulile privind conduita. De asemenea, pentru facilitarea promovării și înafara sistemului administrativ românesc, pe parcursul perioadei de referință ANFP va asigura realizarea de materiale bilingve și organizarea de evenimente cu participare internațională, în cadrul cărora tematica supusă discuției să reprezinte obiectul unui schimb de idei și experiențe între participanți.

din administrație pentru luarea unor decizii etice, în conformitate cu regulile privind conduita

Programul 4.2. Restructurarea sistemului de formare și perfecționare profesională a funcționarilor din administrația publică astfel încât să fie adaptat cerințelor actuale ale administrației publice

Rezultat 4.2.1: Îmbunătățirea, restructurarea și adaptarea sistemului de formare și perfecționare profesională a personalului din administrația publică.

Măsura 4.2.1.1 Operaționalizarea și întărirea capacității Institutului Național de Administrație (INA)

Prin OG 23/2016 a fost înființat Institutul Național de Administrație care a preluat atribuțiile de formare profesională de la ANFP. Institutul va atrage fonduri nerambursabile și va întări relațiile de colaborare cu școli și institute de formare continuă din țară și străinătate. O activitate importantă este organizarea de evenimente naționale și internaționale pe teme de interes major pentru administrație.

Măsura 4.2.1.2 Adaptarea sistemului de formare profesională la cerințele actuale ale administrației publice

Institutul oferă programe de formare specializată și de perfecționare profesională pentru personalul din administrația publică. INA răspunde nevoilor speciale de formare pe care documentele strategice ale UE și ale României le evidențiază ca fiind prioritare și necesare în

157




adaptarea administrației publice din România la cerințele prezente și viitoare.

OS 5. Îmbunătățirea capacității administrative în vederea îndeplinirii mandatului în domeniile de competență


Rezultat 5.1.1: Alocarea eficientă și eficace a resurselor financiare, umane, logistice, de îmbunătățire a capacității administrative și de asigurare a relațiilor cu celelalte ministere, alte organe ale administrației de stat centrale sau locale, organe sau organisme din țară sau străinătate

Măsura 5.1.1.1 Asigurarea resurselor umane pregătite profesional pentru îndeplinirea funcțiilor la nivel de minister

Această măsură intră în sarcina managerilor instituției și direcției de resurse umane și urmărește asigurarea organizării la timp a concursurilor de angajare pentru personalul necesar în primă fază și ulterior identificarea nevoilor de formare profesională continuă și organizarea de cursuri de specializare care să ofere personalului abilitățile și cunoștințele necesare pentru executarea sarcinilor de serviciu. Acest lucru este cu atât mai important cu cât bugetarea pe bază de programe va trebui susținută cu resurse umane specializate a nivel de minister.

Fluctuația personalului (5%)

Gradul de realizare a legislației promovate de MDRAP asumată în Planul Anual de Lucru al Guvernului

Gradul de conformitate a SCI/M la nivelul MDRAP

Gradul de implementare a programului pentru președinția României la UE

%

%

%

5

50

90

Rezultat 5.1.2: Îmbunătățirea capacității de pregătire, fundamentare, adoptare, monitorizare și evaluare a reglementărilor din domeniu și de asigurare a transparenței procesului decizional și a cadrului de prevenire, monitorizare și control

Măsura 5.1.1.2 Îmbunătățirea procesului de utilizare a SCI/M la nivel intern

Implementarea standardelor manageriale instituționale conform OMFP 946/2005 este un demers util pentru asigurarea unui management stabil și bazat pe proceduri clare. Măsura este importantă datorită numărului mare de proceduri existente la nivelul MDRAP și nevoii de a le integra pentru a nu exista redundanțe.

Nr. de documente de politici publice care respectă procedura de evaluare a impactului

Nr. de standarde calitate și autoevaluare adoptate

Nr.

2

158




Nr. de incidente de integritate la nivelul structurii interne MDRAP

Gradul de conștientizare la nivelul APL cu privire la riscul corupției

%

85

Rezultat 5.1.3: Creșterea eficienței bugetului administrativ

Măsura 5.1.3.1 Accesarea de fonduri extrabugetare pentru dezvoltarea capacității administrative

Implementarea unor sisteme informatice care să conducă treptat la înlocuirea comunicării pe hârtie cu cea electronică conduce la eficientizarea muncii angajaților și la creșterea calității rezultatelor muncii. Productivitatea muncii este un deziderat major datorită mandatului complex și a nevoii de a reduce încărcarea pe fiecare angajat.

Grad de execuție a bugetului

Ponderea fondurilor atrase din surse extrabugetare pentru dezvoltarea capacității administrative a instituției

Grad de asigurare a livrării serviciilor și îndeplinirea activităților aferente structurilor din cadrul aparatului propriu al ministerului

%

%

%

100

15

100

Măsura 5.1.3.2 Asigurarea livrării serviciilor și îndeplinirea obiectivelor/activităților aferente structurilor din cadrul aparatului propriu al ministerului

159

ANEXA 4. INFORMAȚII PRIVIND COMPONENTELE ISP

Anexele prezentate în continuare sunt explicate pe larg în cadrul Metodologiei, Anexa 2 la proiectul de H.G. privind Elaborarea Planului Strategic Instituțional. Profilul instituțional cuprinde descrierea resurselor instituționale (cadrul de reglementare național și internațional, instituțiile aflate în subordonare și coordonare) și organizaționale (organigrama, resursele umane, resursele bugetare). Descrierea și analiza profilului instituțional includ cel puțin următoarele:

Anexa 4.1: Profil instituțional

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a cunoscut o revizuire de structură la începutul anului 2018, după ce, pentru o perioadă de aproximativ 1 an, ministerul a cuprins și mandatul aferent Ministerului Fondurilor Europene. Această revizuire a condus la modificări funcționale și de proces la nivelul MDRAPFE. MDRAP a revenit la forma anterioară în 2018 și în consecință au fost modificate numărul de resurse și bugetul. Resursele umane de exemplu, la nivelul organigramei aferentă anului 2019 la nivelul aparatului propriu, erau de 920 de angajați, mai puțin decât în 2018, când MDRAP avea 967 de angajați.

Aparatul propriu al Ministerului cuprinde 14 structuri printre care și aparatul propriu al demnitarului. Nu s-au produs modificări semnificative în structura aparatului propriu față de anul 2016, an pentru care a fost analizată situația în mod detaliat.

Tabelul 22. Aparatul propriu al MDRAP

Denumire instituție Nr. total posturi

prevăzute

Nr. total posturi ocupate

Procent ocupate/ prevăzute

Nr. total posturi vacante

Procent vacante/

prevăzute

Aparat propriu minister 920 821 89.24% 99 10.76%

Sursa: Date proprii MDRAP, 2019

Instituțiile și entitățile subordonate (prezentate într-o schemă de relaționare cu ministerul și între acestea)

Tabelul 23. Instituții subordonate, sub autoritatea sau în coordonarea MDRAP si Aparat Propriu

Denumire instituție Nr. total posturi

prevăzute

Nr. total posturi ocupate

Procent ocupate/ prevăzute

Nr. total posturi vacante

Procent vacante/

prevăzute

Aparat Propriu Minister 920 821 89.24% 99 10.76%

Autoritatea Nationala De Reglementare Pentru Serviciile Comunitare De Utilitati Publice

175 126 72.00% 49 28.00%

Agentia Nationala A Functionarilor Publici 170 146 85.88% 24 14.12%

Institutul National De Admnistratie 100 76 76.00% 24 24.00%

Inspectoratul De Stat In Constructii 1014 771 76.04% 243 23.96%

Agentia Nationala De Cadastru Si Publicitate Imobiliara

3780 3581 94.74% 199 5.26%

Agentia Nationala Pentru Locuinte 221 137 61.99% 84 38.01%

Total General Minister 6380 5658 88.68% 722 11.32%

Sursa: Date proprii MDRAP, 2018

160

I. Instituții din subordinea MDRAP: 1) Agenția Națională a Funcționarilor Publici 2) Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități

Publice 3) Inspectoratul de Stat în Construcții 4) Institutul Național de Administrație

II. Instituțiile publice aflate în coordonarea MDRAP

1) Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară conform HG 51/2018 – Anexa 2

III. Unități sub autoritatea MDRAP: 1) Agenția Națională pentru Locuințe – ANL 2) Compania Națională de Investiții – CNI S.A.

IV. Agenții de Dezvoltare Regională (ADR) – organizație de interes public care joacă rolul de organism intermediar pentru POR 2014-2020 :

1) ADR Nord-Est 2) ADR Sud-Est 3) ADR Sud Muntenia 4) ADR Sud-Vest - Oltenia 5) ADR Vest 6) ADR Nord-Vest 7) ADR Centru 8) ADR București – Ilfov

V. Birouri de cooperare transfrontalieră : 1) Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră de la Oradea - pentru granița

România-Ungaria 2) Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră de la Călărași - pentru granița

România-Bulgaria 3) Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră de la Suceava - pentru granița

România-Ucraina 4) Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră de la Timișoara - pentru granița

România-Serbia 5) Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră de la Iași-pentru granița România-

Moldova

Informații privind personalul și bugetul

Informații privind personalul

Comparativ cu anul 2018, când MDRAP raportează un număr de 967 de angajați, ceea ce reflectă o creștere a personalului angajat cu 10-12% față de structura ministerială din ultimii 3 ani, în 2019 personalul scade ușor la 920 de angajați.

Deficitul de personal pe aparat propriu era de 10.76% în 2019.

Față de anul 2016, când, la nivelul MDRAP numărul de posturi ocupate la nivelul instituției era de doar 718 (84,8% din cele aprobate), lucrurile s-au îmbunătățit considerabil.

În ceea ce privește instituțiile din subordinea/de sub autoritatea MDRAP, situația se prezintă astfel:

1) ANCPI și instituțiile din subordine – în anul 2019, numărul de posturi aprobat la nivelul ANCPI și instituțiilor subordonate era de 3780, un număr mai mare decât în 2018, atunci când agenția raporta 3480 de posturi, La nivel teritorial, oficiile de cadastru și publicitate imobiliară au între

161

38 și 148 de posturi. În ceea ce privește caracteristicile socio-demografice ale angajaților ANCPI, toți intră în categoria personalului contractual, iar aproximativ 68 % din total personal încadrat pe perioadă nedeterminată sunt femei, iar pe perioadă determinată, din totalul de personal, aproximativ 66% sunt femei. Deficitul de personal este în 2019 de 5,26%.

2) ISC și instituțiile din subordine – dispun de un număr de 1014 de posturi normate, dintre care doar 711 sunt ocupate în 2019, mai multe decât în 2017 când nr de posturi ocupate era de 698. Deficitul de personal este de 23.96% în 2019.

3) ANRSC – are aprobat prin organigramă pentru anul 2019 un număr de 175 de posturi, dintre care ocupate doar 126. Față de 2018 numărul s-a redus cu 5 posturi. Din totalul angajaților, 74% au gradul profesional IA, 16% gradul profesional II, iar 10% gradul I. Deficitul de personal este de 28% în 2019.

4) ANFP – are aprobate prin organigramă în 2019 un număr de 170 de posturi. Dintre acestea, doar 146 sunt ocupate. Deficitul de personal este de 14.12% în 2019.

5) ANL – are aprobate 221 de posturi pentru personal contractuale în organigramă, dintre care 137 ocupate. Dintre acestea, doar 165 erau ocupate (în iunie 2017), cele mai multe posturi vacante fiind înregistrate pentru funcții de consilieri, directori, inspectori de specialitate și referenți la Direcțiile Resurse Umane, IT și Managementul Calității, Elaborare și Proiectare Programe pentru Locuințe, Garantare și Creditare Programe Construcții Locuințe, Construcții Locuințe. Deficitul de personal este de 38.01% în 2019.

6) INA – provided in the organization chart 100 posts, of which 76 are occupied. The staff deficit is 24%.

Informații privind bugetul

Figura 12. Evoluția bugetului MDRAP 2019-2022

Raportat la anul 2016, atunci când MDRAP a avut un buget aprobat de circa 5,7 miliarde de lei (1,27 miliarde de Euro), bugetul crește sau scade modest pentru perioada 2019-2022.

La nivel de programe de finanțare gestionate de MDRAP, Strategia Fiscal-Bugetară prevede alocări bugetare pentru un număr redus de programe. Singurul program pentru care este prevăzută o creștere continuă a bugetului este PNDL. De fonduri în creștere va beneficia și programul de construcție de locuințe. Alte programe, precum, reabilitarea termică a blocurilor, locuințe ANL, cel de reglementări tehnice pentru construcții au prevăzut un buget relativ constant în raport cu anul 2016.

5697113

5187169

5299724

5444891

4900000

5000000

5100000

5200000

5300000

5400000

5500000

5600000

5700000

5800000

2019 2020 2021 2022

MDRAP 2019-2022

162

În ceea ce privește bugetul instituțiilor aflate în subordinea/sub autoritatea MDRAP, situația se prezintă astfel:

1. Bugetul ANFP are următoarele credite bugetare aprobate în perioada 2019 – 2022:

Figura 13. Bugetul ANFP – Credite bugetare 2019-2022

2. Bugetul ANRSC are următoarele credite bugetare aprobate în perioada 2019 – 2022:

Figura 14. Bugetul ANRSC – Credite bugetare 2019-2022

24772 24772 24772 24772

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

2019 2020 2021 2022

ANFP - 2019-2022

20075 20075 20075 20075

0

5000

10000

15000

20000

25000

2019 2020 2021 2022

ANRSC

163

3. Bugetul ISC are următoarele credite bugetare aprobate în perioada 2019 – 2022:

Figura 15. Bugetul ISC – Credite bugetare 2019-2022

4. Bugetul INA are următoarele credite bugetare aprobate în perioada 2019 – 2022:

Figura 16. Bugetul INA – Credite bugetare 2019-2022

129721 129721 129721 129721

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

2019 2020 2021 2022

ISC

22856 22856 22856 22856

0

5000

10000

15000

20000

25000

2019 2020 2021 2022

INA

164

5. Bugetul CNI are următoarele credite bugetare aprobate în perioada 2019 – 2022:

Figura 17. Bugetul CNI – Credite bugetare 2019-2022

6. Bugetul ANCPI are următoarele credite bugetare aprobate în perioada 2019 – 2022:

Figura 18. Bugetul ANCPI – Credite bugetare 2019-2022

1156543

401824 406493 411010

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

2019 2020 2021 2022

CNI

755735 755735 755735 755735

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

2019 2020 2021 2022

ANCPI

165

7. Bugetul ANL are următoarele credite bugetare aprobate în perioada 2019 – 2022:

Figura 19. Bugetul ANL – Credite bugetare 2019-2022

Parteneri sociali și organizații ale societății civile

1. Comitetul de Monitorizare a POCA 2014-2020: Agenția Națională a Funcționarilor Publici; Ministerul Finanțelor Publice ; Ministerul Finanțelor Publice, Autoritatea de Certificare și Plată; Autoritatea de audit; Ministerul Muncii și Justiției Sociale; Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse; Ministerul Sănătății; Ministerul Educației Naționale; Ministerul Justiției; Consiliul Superior al Magistraturii; Ministerul Public; Ministerul Transporturilor; Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Ministerul Mediului; Ministerul Apelor și Pădurilor; Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Economiei; Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat; Ministerul Energiei; Secretariatul General al Guvernului; Ministerul Fondurilor Europene; Agenția Națională pentru Integritate; Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării; Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități; Academia Română; Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România; Asociația Orașelor din România; Asociația Municipiilor din România; Asociația Comunelor din România; Federația Națională a GAL-urilor din România; Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI „Delta Dunării”; Consiliul Economic și Social; Alianța Națională a Sindicatelor Bugetarilor SED LEX; Asociația Pro Democrația; Asociația ActiveWatch; Asociația Institutul pentru Politici Publice (IPP); Asociația Centrul pentru Politici Publice; Asociația C4C – Communication For Community; Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile; Fundația pentru o Societate deschisă (anterior Fundația Soros România); Fundația Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe); Academia de Studii Economice din București; Universitatea din București; Universitatea Transilvania din Brașov ; Comisia Europeană; Institutul Național de Statistică; Ministerul Fondurilor Europene, Autoritatea de management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare;

2. Comitetele de Monitorizare ale Programelor de Cooperare Teritorială Europeană: cuprind reprezentanți ai Guvernului Român și ale guvernelor statelor partenere, ai regiunilor de dezvoltare regională, entități care cuprind o gamă largă de parteneri sociali semnificativi, inclusiv din domeniul societății civile. Selectarea acestor parteneri a fost realizată transparent, utilizându-se publicitatea largă și proceduri de evaluare și selecție;

67000

114022

139451 139864

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

2019 2020 2021 2022

ANL

166

3. Comitetul de Monitorizare al POR 2014-2020: cuprinde reprezentanți ai Guvernului, ai consiliilor pentru dezvoltare regională, ai unor instituții și organizații implicate în procesul de dezvoltare socio-economică, precum și parteneri socio-economici relevanți pentru procesul de elaborare și implementare a politicii de dezvoltare regională;

4. Structurile asociative ale autorităților publice locale (UNCJR, AMR, AOC, AcOR);

5. Asociațiile profesionale organizate de către prestatorii serviciilor de utilități publice ( ARA, ARMD, ASER, COGEN), asociații reprezentative ale societății civile – Liga HABITAT, Patronatul Serviciilor Publice, Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitare în domeniul deșeurilor;

6. Actori reprezentativi ai societății civile: Societatea Academică Română, Transparecy Internațional România, Institutul de Politici Publice, Blocul Național Sindical etc.;

7. ANCPI – are încheiate protocoale de colaborare cu Uniunea Națională a Notarilor Publici, Compania Națională Poșta Română, Asociația Română a Băncilor, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, Agenția Națională pentru Romi, la care se adaugă colaborări cu instituțiile și organizațiile de la nivel central (MAI, MAN – Direcția Topografică Militară, MADR, MJ, CNADNR SA, CNCF CFR SA, ADS, RAARSTA, INCDM ”Grigore Antipa”, ANAF, ONPCSB, ANI), dar și cu cele de la nivel local sau cu companii private (de ex. OMV PETROM);

8. ISC – are protocoale încheiate cu MDRAP, IGSU, ANPC, ANPH, URBAN-INCERC, ASRO, Universitatea Tehnică de Construcții din București, Universități sau Universitățile Tehnice din Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, AGICPS, asociații ale auditorilor energetici, patronatele societăților din construcții, APMCR, CEBC, AdCo-CPD, investitorii, proiectanții, executanții, proprietarii, administratorii, cercetătorii, specialiștii din construcții atestați si/sau autorizați, producătorii și distribuitorii produselor pentru construcții;

167

Anexa 4.2: Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Nivelul general corespunzător de calificare și profesionalismul personalului instituției, disponibilitatea pentru program prelungit, adaptabilitate și atitudine pro-activă

• Rata ridicată de absorbție în cazul programelor cu finanțare europeană gestionate în perioada de programare 2007-2013

• Lansarea tuturor programelor finanțate din FESI 2014-2020 și a unor apeluri de proiecte cu un buget cumulat de circa 15 md. Euro

• Sistem de management și control eficient în cazul programelor operaționale (lipsa întreruperilor de plăți sau rambursări din partea CE)

• Proceduri și instrucțiuni de lucru în mare parte eficiente și stabile, mai ales în cazul structurilor care gestionează fonduri europene, pentru diferite procese interne (generale, de management, de sprijin etc.)

• Utilizarea resurselor financiare din axele de Asistență Tehnică pentru facilitarea implementării programelor cu finanțare europeană

• Creșterea numărului de programe de cooperare teritorială europeană pentru care MDRAP este Autoritate de Management, ca urmare a rezultatelor bune obținute în perioada anterioară de programare

• Întărirea reprezentării în teritoriu a AM-urilor și încheierea acordurilor de delegare cu acestea

• Încheierea de protocoale de colaborare interinstituțională în domeniile gestionate de MDRAP

• Conceperea de pachete integrate de măsuri, finanțate din mai multe programe

• Achiziționarea de expertiză externă (BEI, JASPERS, BANCA MONDIALĂ, companii de IT)

• Implementarea unor proiecte de succes în regiunile de granițe din ariile eligibile aferente POCTE, cu impact asupra dezvoltării locale

• Buna comunicare cu beneficiarii POCTE

• Numărul mare de întâlniri organizate cu oaspeți / delegații străine, în țară și străinătate

• Număr ridicat de avize de oportunitate și conformitate eliberate autorităților publice locale în vederea încheierii de documente de cooperare cu autorități publice locale similare din străinătate

• ANRSC este membru in Asociația Reglementatorilor din sectorul de apă din Europa alături de 22 de state din Europa

• Reglementările emise de ANRSC sunt în concordanță

• Personal de execuție insuficient în raport cu volumul de muncă în creștere și a activitățile tot mai complexe (grad de încărcare de peste 100% la majoritatea direcțiilor, serviciilor și compartimentelor); diferențe cu privire la gradul de încărcare și performanță între angajații din aceeași direcție / serviciul / compartiment

• Existența unor posturi neocupate din cele prevăzute în organigrama instituției și fluctuația ridicată a personalului în anumite structuri, predominant în cele cu volum mare de muncă și fără clase de salarizare suplimentare

• Numărul foarte mare de proceduri operaționale aplicate la nivelul unor direcții (risc de supraprocedurare)

• Dificultăți în aplicarea unor proceduri general aplicabile la nivel de minister; necunoașterea, comunicarea sau aplicarea deficitară a unor proceduri existente

• Funcționarea diferitelor structuri ale MDRAP în mai multe locații din București, inclusiv probleme cu circuitul documentelor între acestea și sediul central

• Discrepanța între structuri în privința resurselor logistice adecvate specificului și volumului de activitate (echipamente IT&C, spații, mobilier, arhivă, mediu de lucru, condiții de securitate și siguranță etc.)

• Sumele foarte reduse acordate activității de formare profesională continuă a angajaților, precum și procedurile complicate pentru accesul la astfel de programe; calitatea redusă a unor programe de formare, necorelarea acestora cu nevoile reale de formare, imposibilitatea participării din rațiuni de supraîncărcare

• Insuficiența datelor care să permit elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea unor strategii cu impact național-regional/local corelate între ele.

• Nivel de salarizare/stimulare redus, sub nivelul pieței, care îngreunează atragerea și menținerea specialiștilor din domeniu, tendință de îmbătrânire a personalului propriu (vârsta medie peste 40 de ani). Lipsa instrumentelor de stimulare (prime, ore suplimentare etc.), care conduce inclusiv la creșterea vulnerabilității la corupție

• Schimbările frecvente ale managementului de vârf (miniștrii, secretari de stat, directori)

• Numărul mare de raportări de informații în

168

cu prevederile europene și sunt apreciate la nivel european și mondial

• Existența unei piețe naționale reglementate în domeniul serviciilor de utilități publice

• Monitorizarea permanentă, la nivel teritorial, a fiecărui serviciu de utilitate publică

• Experiență în elaborarea, implementarea și monitorizarea de planuri strategice instituționale

• Experiența diferitelor direcții și a personalului în domeniul planificării strategice; existența unui sistem de control intern managerial la nivelul MDRAP

• Existența unor baze de date actualizate cu privire la administratorii publici și asociațiile de dezvoltare intercomunitară din România

• Modificarea și completarea legislației în domeniul descentralizării, precum și elaborarea unei strategii generale în domeniu

• Actualizarea componenței UAT-urilor din România și existența unor studii și analize privind reforma administrativ-teritorială

• Unele modificări legislative din ultimii ani au facilitat ciclul proiectelor cu finanțare europeană

• Declararea anuală a funcționalității SAI de către Autoritatea de Audit de pe lângă CCR, auditul Comisiei Europene etc

• Acoperirea, prin misiunile de audit selectate și elaborate, a riscurilor prioritare existente / identificate în cadrul MDRAP și al instituțiilor aflate în coordonare / subordine / sub autoritatea ministerului în timpul (redus) existent, corelat cu resursele umane limitate (ca număr)

• Existența la nivelul MDRAP a unor proceduri acoperitoare din perspectiva sistemului de audit intern care respectă standardele internaționale

• Sprijinirea beneficiarilor în obținerea de împrumuturi din Trezorerie prin întocmirea de Notificări pentru confirmarea valorii cofinanțării din sursele beneficiarului rămasă de plată la data solicitării precum și pentru confirmarea valorii corecțiilor financiare aplicate proiectelor

• Acoperirea din sumele rambursate de către Comisia Europeană a fondurilor utilizate din venituri din privatizare, a sumelor transferate din Fondul de Indisponibilități Temporare constituit la nivelul Autorității de Certificare și a datoriilor către alte programe operaționale

• Colaborarea foarte bună dintre MDRAP, în general, și AM POR în special, cu ADR-urile, care joacă rolul de organism intermediar

• Existența unei baze de date eficiente și intens utilizate de beneficiari la nivelul DFPBL, cu potențial de a deveni un site specializat pentru autoritățile

interiorul și exteriorul organizației, a căror utilitate este incertă, și lipsa unui feedback cu privire la acestea (inclusiv din partea SGG). PSI nu este perceput ca un instrument de management real, obligatoriu

• Dificultăți în a asigura un mod de lucru sinergic între diferite structuri interne ale MDRAP, atât la nivel strategic, cât și operațional (de ex. probleme în elaborarea unor documente comune)

• Funcționarea deficitară a sistemului informatic integrat, a celui de arhivă electronică (funcționează în paralel cu cel clasic), de acces pe bază de semnătură electronică, a poștei electronice, lipsa unui rețele wi-fi, conexiunea slabă la internet, dificultăți în a monitoriza on-line circuitul unor documente în interiorul instituției, deficit de personal IT

• Subfinanțarea și finanțarea intermitentă a programelor de investiții cu finanțare de la bugetul de stat, care conduce la întârzieri în implementare, lipsă de predictibilitate, probleme de cash-flow etc.

• Lipsa unor criterii clare și stabile de prioritizare a proiectelor finanțate din fonduri de la bugetul de stat

• Supraîncărcarea personalului cu sarcini conexe celor de bază, care ar putea fi transferate la nivel local (de ex. răspunsul la petiții); alocarea ad-hoc a unor sarcini / lucrări urgente cu termene nerealiste

• Durata foarte mare de avizare a documentelor la diferite niveluri decizionale (până la managementul de vârf pentru unele documente uzuale), circuitul intern lent al documentelor în format tipărit

• Lipsa asigurărilor și a asistenței juridice pentru personalul de control care răspunde individual

• Anumite categorii de personal nu au statutul de funcționari publici speciali, cum se întâmplă cu cei cu atribuții similare din alte domenii

• Sistemul deficitar al gestiunii petițiilor, care supraîncarcă personalul din direcțiile de specialitate

• Participarea personalului fără putere de decizie la activitățile Grupului de Management

• Lipsa unor programe de team-building

• Termenele foarte scurte pentru consultarea internă a anumitor documente

• Comunicarea insuficientă dintre substructurile cu competențe în domeniul monitorizării și plăților aferente programelor cu finanțare europeană

• Probleme cu asigurarea serviciilor de mentenanță a spațiilor de lucru, de aprovizionare cu consumabile, dar și cu mijloace de transport

169

publice locale

• Existența unui plan de acțiuni pentru implementarea etapizată a managementului calității în sectorul public precum și de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetățenilor

• Întreprinderea unor măsuri eficiente pentru creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor locale

• Performanță ridicată a Direcției Achiziției Publice din cadrul MDRAP

• Gradul mare de transparență și de deschidere față de mass-media și societatea civilă (furnizare de informații, consultări publice etc.)

• Colaborarea cu numeroși parteneri interni și externi (alte ministere, agenții, structuri asociative ale APL, ONG-uri etc.)

• Existența unor strategii aprobate în domeniul consolidării administrației publice, a dezvoltării funcției publice și a formării în administrația publică pentru orizontul 2020

• Reînființarea Institutului Național de Administrație

• Elaborarea unui nou Cod Administrativ care va permite reunirea într-un singur act normativ a legislației relevante pentru o serie de domenii cheie pentru administrație

• Dezvoltarea unei aplicații centralizate pentru gestionarea proprietăților imobiliare care furnizează seturi de date spațiale la nivel național printr-un geoportal (E-TERRA, ROMPOS)

• Implementarea Registrului Național al Nomenclaturilor Stradale- RENNS.

• Reprezentarea teritorială a instituțiilor subordonate / aflate sub autoritatea MDRAP (de ex. ANCPI, ISC)

• Actualizarea și armonizarea legislației în domeniul cadastrului și publicității imobiliare;

• ISC este membru al CEBC (Consorțiul European pentru Control în Construcții) și al AdCo-CPD (Grupul Autorităților de Supraveghere a Pieței Produselor pentru Construcții)

• ISC deține know-how la nivel național în controlul de calitate, de disciplină în autorizarea construcțiilor, de urbanism și pe piața produselor pentru construcții

• ISC acționează pe o piață reglementată, personalul său are calificare specifică și corespunzătoare misiunilor instituției, iar activitățile de control (și nu numai) sunt procedurate

• ISC dispune de un sistem eficient și eficace de management/control, iar măsurile/acțiunile corective sunt rapide și eficiente

pentru deplasări în interes de serviciu, mai ales pe fondul constrângerilor legislative din domeniu

• Autonomie financiară foarte limitată a direcțiilor, serviciilor și compartimentelor din structura MDRAP, nivel ridicat de centralizare la nivelul instituției

• Diferențele mari dintre sumele contractate și cele efectiv cheltuite de APL-uri, insuficient sprijin acordat beneficiarilor pentru a urgenta și îmbunătății calitatea implementării

• Nivel redus de delegare către middle management (șefi de servicii / compartimente) la nivelul unor direcții din minister; procedurile interne neclare cu privire la delegarea de competențe.

• Rezistența mare la schimbare a unor angajați

• Numărul încă redus de servicii on-line furnizate beneficiarilor, inclusiv la nivelul instituțiilor din autoritatea / subordinea MDRAP

• Nefinalizarea tuturor condiționalităților ex-ante convenite cu CE

• Întârzieri în implementarea unor proiecte fazate și nefuncționale

• Risc de corecții financiare și reducere a perioadei de absorbție curentă ca urmare a eventualelor probleme legate de închiderea programelor finanțate din FES 2007-2013

170

Anexa 4.3. Analiza PESTLE

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Factori politici

• Existența politicii de coeziune a UE prin intermediul căreia se pot implementa inițiative socio-economice care vin în întâmpinarea nevoilor specifice, contribuind la îndeplinirea obiectivelor europene

• Colaborarea dintre toți factorii relevanți de mediu, legali, sociali, etc., pentru realizarea unor documente de program fundamentate și capabile să determine rezultate eficiente, în concordanță cu așteptările și obiectivele.

• Viitoarea Președinție a Consiliului UE din anul 2019

• Statul de membru al UE pentru România ce presupune respectarea prevederilor din Directivele Europene pe toate palierele

• Suportul sporit din partea unor organisme internaționale care conferă ministerului și instituțiilor din subordine expertiză și oportunități de parteneriat

• Modificările frecvente ale cadrului instituțional (reorganizări ministere, agenții, instituții subordonate etc.) și de leadership ale acestora (miniștrii, secretari de stat etc.)

• Incoerența politicilor guvernamentale din anumite domenii de activitate (de ex. modificări frecvente de fiscalitate), nerespectarea termenelor / condiționalităților ex-ante asumate de guvern prin programul legislativ, risc de neîndeplinire a obligațiilor comunitare (de ex. în domeniul apă și apă uzată)

• Imixtiunea mediului politic în unele procese derulate de instituție

• Având în vedere poziționarea sa în structurile organizatorice ale executivului și nivelul de subordonare, apare lipsa independenței totale în activitate de control a ISC și nivelul ridicat de expunere al inspectorilor în exercitarea activității de control

Factori economici

• Stabilitatea macro-economică a României care asigură resursele financiare pentru cofinanțarea proiectelor cu finanțare europeană

• Dinamica pozitivă a economiei naționale din ultimii ani favorizează creșterea interesului companiilor private pentru finanțări nerambursabile

• Existența unei capacități adecvate cu privire la realizarea unor proiecte cu impact economic

• Oportunitatea accesării de fonduri europene pentru dezvoltarea sistemelor de utilități publice pe de o parte, cât și pentru dezvoltarea și îmbunătățirea capacității administrative a ANRSC

• Resursele limitate de natură financiară de care dispun APL pentru implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă, care conduc la întârzieri

• Aplicarea parțială a legislației privind planificarea financiară multianuală; numeroasele rectificări bugetare care au condus adesea la reducerea cheltuielilor de capital aferente programelor de investiții cu fonduri de la bugetul de stat

• Numărul mare de articole bugetare și impunerea deschiderii unui cont la Trezorerie pentru fiecare alineat bugetar; resurse importante alocate raportărilor efectuate de către ministere către MFP

• Lipsa unei evaluări a nevoilor de investiții în infrastructura-cheie asumate de administrația centrală; necorelarea nevoilor de investiții cu resursele financiare alocate de la bugetul de stat

• Lipsa unei piețe de formare profesională consolidată și de calitate în domeniul calității construcțiilor

Factori socio-culturali

• Conștientizarea / înțelegerea (de către management / factorul politic) a rolului benefic al auditului intern: de consiliere (preventivă), de compartiment ce adaugă valoare prin analizarea din exteriorul structurilor a activităților derulate de acestea în cadrul entității

• Atenția sporită a mass-mediei și a populației cu privire la domenii gestionate de MDRAP și

• Migrația externă a personalului înalt calificat din diferite domenii, inclusiv din administrația publică centrală și locală

• Percepția negativă a cetățenilor cu privire la serviciile administrației centrale, lipsa de integritate și prezența corupției

171

instituțiile din subordinea/autoritatea sa (risc seismic, cadastru etc.)

MDRAP

• Lipsa unei culturi manageriale solide la nivelul diferitelor paliere administrative

Factori tehnologici

• Apariția de noi tehnologii și soluții în sfera IT&C care pot facilita semnificativ livrarea de servicii publice, comunicarea rapidă și sigură cu diferiți actori etc.

• Dezvoltarea aplicațiilor de tip GIS la nivelul mai multor zone din România și existența unei infrastructuri naționale de informații spațiale, MDRAP și instituțiile din subordine (de ex. ANCPI) fiind unul dintre principalii furnizori de informații spațiale

• Funcționarea incompletă a aplicației MySMIS

• Numărul mic de instituții publice înscrise pe portalul Ghiseul.ro, inclusiv din cauza problemelor tehnice ale acestuia (lipsa proprietății publice asupra codului sursă)

• Lipsa unui Sistem Național Informatic pentru APL-uri și a unui Intranet guvernamental, care să asigure rapiditatea corespondenței, feedback, securitatea schimbului de informații între instituții, la costuri reduse

• Insuficienta sau inexistenta interoperabilitate între bazele de date gestionate de diferite instituții. Lipsa unui sistem de schimb de informații între instituții și cetățean

Factori legali/juridici

• Stabilitatea cadrului legislativ, național și comunitar, în domeniul FESI

• Existența unei inițiative legislative pentru reducerea numărului de taxe nefiscale pentru persoane fizice și juridice

• Elaborare de acte normative cu incidență asupra domeniului serviciilor de utilități publice de instituții din afara MDRAP fără respectarea normelor de tehnică legislativă ceea ce conduce la suprapuneri sau contradicții în prevederile stabilite

• Cadrul legal restrictiv pentru a disponibiliza personalul cu performanțe reduse și pentru stimularea celui performant

• Legislație incompletă, necorelată, ineficientă, instabilă, aplicată inconsecvent în domenii-cheie pentru activitatea MDRAP precum transportul public, amenajarea teritoriului și urbanism, regenerare urbană și clădiri cu risc seismic, finanțe publice locale și centrale, autorizarea, disciplina și calitatea în construcții, restituirea proprietăților, exproprierile pentru cauze de utilitate publică etc.

• Lipsa unei entități unice la nivelul administrației centrale responsabile de toate achizițiile publice din sistem (după model austriac)

• Lipsa unui cadru de legislativ pentru transferul de sume între MDRAP și ADR-uri în vederea sprijinirii de către acestea a implementării PNDL

• Insuficienta corelare dintre demersurile diferitelor instituții cu atribuții în domeniul administrației publice

Factori de mediu

• Dezvoltarea planurilor de risc și management în situații de urgență la diferite niveluri teritoriale, care asigură o protecție sporită a unor obiective de investiții

• Existența directivei și a bazelor de date iNSPIRE, care poate fi folosită inclusiv în evaluarea riscurilor, exploatarea resurselor naturale

• Schimbările climatice și catastrofele naturale tot mai accentuate influențează nevoile urgente de investiții în diferite domenii

172

Anexa 4.4. Politici și strategii

✓ Acordul de Parteneriat al României pentru perioada de programare 2014-2020, identificat prin cod 2014RO16M8PA001.1.2, aprobat prin Decizia CE nr. C(2014) 5515 din 6 august 2014

✓ Programul Operațional Capacitate Administrativă pentru perioada de programare 2014-2020, identificat prin CCI: 2014RO05SFOPO01, aprobat prin Decizia CE nr. C(2015) 1290 din 25 februarie 2015

✓ Programul de guvernare, în vigoare începând cu 17.11.2015 ‐ Prioritatea 8: Eliminarea blocajelor în implementarea programelor europene cu

accent pe simplificare, creșterea gradului de absorbție și a calității proiectelor finanțate

‐ Obiectivul 11: Fonduri europene, prin: a. Finalizarea implementării programelor pentru perioada 2007-2013 și lansarea de

urgență a tuturor programelor pentru perioada 2014-2020 b. Identificarea și eliminarea lacunelor și blocajelor din sistemele de implementare

a fondurilor europene, cu accent pe creșterea gradului de utilizare și a calității proiectelor finanțate

✓ O.M.D.R.A.P. 763/16.05.2014 privind aprobarea Planului Strategic Instituțional (PSI) pe termen mediu 2014 – 2016

‐ Prioritatea sectorială: Administrație publică eficientă Direcția strategică (II): Administrație Publică Obiectiv general: Creșterea eficienței și eficacității la nivelul activităților derulate de administrația publică centrală și locală în perioada 2014-2016 (OS1) - Asigurarea și îmbunătățirea cadrului strategic și de reglementare în domeniul administrației publice (POCA aprobat 2015)

‐ Prioritatea orizontală: Întărirea capacității administrative a MDRAP (componenta de management organizațional și componenta legislativă)

✓ Strategia UE pentru Regiunea Dunării ✓ Strategia TEN – T ✓ Agenda Teritorială Europeană 2020 ✓ Strategia EUROPA 2020 ✓ Strategia Națională privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice

(aprobată prin HG nr. 246/2006) ✓ Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor 2014-2020 ✓ Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020

✓ Planificarea strategică de la nivelul administrației publice – Cf. metodologiilor existente, respectiv HG 1807/2006 pentru aprobarea Componentei de Management și HG 158/2008, pentru aprobarea Componentei de programare bugetară

✓ Strategiei pentru consolidarea administrației publice 2014–2020 ✓ Programul Național de Reformă (PNR) ✓ Planul Anual de Lucru al Guvernului (PALG) ✓ Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2016-2018 ✓ Programul de Guvernare 2015-2016 ✓ Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016—2020; ✓ Strategia privind formarea profesională pentru administrația publică 2016-2020; ✓ Planul anual de audit; ✓ Carta auditului intern;

173

✓ Strategia Națională de Dezvoltare Regională; ✓ Strategia POR; ✓ Strategia națională anticorupție pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de

performanță, a riscurilor asociate obiectivelor și măsurilor din strategie și a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, a indicatorilor de evaluare, precum și a standardelor de publicare a informațiilor de interes public, aprobată prin Hotărârea nr. 583/2016 privind aprobarea

174

Anexa 4.5. Organigramă

(conform Hotărârii Guvernului 51/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice)

175

Anexa 4.6. Legislație națională relevantă

✓ Hotărârea Guvernului nr. 904/2016 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene structurale și de investiții și pentru asigurarea continuității cadrului instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013 și pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1.183/2014 privind nominalizarea autorităților implicate în sistemul de management și control al fondurilor europene structurale și de investiții 2014-2020

✓ Hotărârea Guvernului nr. 51/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice;

✓ HG nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituțional de coordonare și gestionare a fondurilor europene structurale și de investiții și pentru asigurarea continuității cadrului instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale 2007 – 2013;

✓ HG nr. 399 /2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune 2014 - 2020;

✓ OUG nr. 40/2015 privind gestionarea financiara a Fondurilor Europene pentru perioada de programare 2014-2020;

✓ HG nr. 93/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014 – 2020, cu modificările şi completările ulterioare;

✓ Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările şi completările ulterioare; ✓ HG nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările şi completările ulterioare;

✓ OMFE nr. 1124/2016, privind aprobarea procedurii competitive aplicabile solicitanților/beneficiarilor privați pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări finanțate din fonduri europene;

✓ OG nr. 9/2015 pentru modificarea si completarea OUG 127/2007 privind Gruparea europeană de cooperare teritorială;

✓ OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare;

✓ HG nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului Nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare;

✓ HG nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/corecțiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.66/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

✓ OG nr. 119/1999, republicată, privind controlul intern și controlul financiar preventiv, cu modificările și completările ulterioare;

✓ Hotărârea Guvernului nr. 274 din 22 aprilie 2015 privind constituirea secretariatelor comune, a secretariatelor tehnice comune, a punctului național, a punctelor naționale de contact și a persoanei naționale de contact, precum și a unităților de control de prim nivel, în vederea implementării programelor de cooperare la care participă România în perioada de programare 2014 – 2020;

✓ Codul Administrativ al României ✓ Legea nr. 590/2003 privind tratatele;

176

✓ Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 96 /2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare;

✓ Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 18 /2014 pentru reglementarea unor măsuri privind activitatea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", pentru schimbarea regimului juridic al unor imobile și pentru modificarea unor acte normative.

✓ Legea nr. 248 / 2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare

✓ HG nr. 518 / 1995 privind unele drepturi și obligații ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificările și completările ulterioare

✓ HG nr. 189 / 2001 privind unele măsuri referitoare la efectuarea deplasărilor în străinătate, în interes de serviciu, de către demnitarii și asimilații acestora din administrația publică, cu modificările și completările ulterioare, cu modificările şi completările ulterioare.

✓ OMDRAP nr. 901 din 06 iunie 2014 privind abonamentele la mobilele de serviciu. ✓ Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu completările

ulterioare; ✓ Legea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, republicată; ✓ Legea serviciului de salubrizare a localităților nr.101/2006, republicată, cu modificările și

completările ulterioare ✓ Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006, cu modificările şi completările ulterioare; ✓ Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, cu modificările și completările

ulterioare ✓ Toate actele normative de transpunere a directivelor europene incidente domeniului

serviciilor de utilități publice ✓ Constituția României (republicată); ✓ Legea nr. 393/2004 a statutului aleșilor locali, cu modificările şi completările ulterioare. ✓ Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare; ✓ ✓ Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, republicată, cu modificările și

completările ulterioare; ✓ Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările și completările

ulterioare; ✓ Hotărârea Guvernului nr. 909/2014 privind aprobarea Strategiei pentru consolidarea

administrației publice 2014-2020 şi constituirea Comitetului naţional pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020, cu modificările şi completările ulterioare

✓ Hotărârea Guvernului nr. 139/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006 cu modificările și completările ulterioare

✓ Hotărârea Guvernului nr. 525/2016 pentru aprobarea Strategiei privind dezvoltarea funcției publice 2016—2020, cu modificările şi completările ulterioare;

✓ Hotărârea Guvernului nr. 650/2016 pentru aprobarea Strategiei privind formarea profesională pentru administrația publică 2016-2020, cu modificările şi completările ulterioare.

✓ Ordonanța Guvernului nr. 23/2016 privind înființarea Institutului Național de Administrație, cu modificările şi completările ulterioare.

✓ Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

✓ HG nr. 1086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern , cu modificările şi completările ulterioare;

✓ HG nr. 554/2014 pentru aprobarea Normelor privind înființarea Comitetelor de audit intern;

177

✓ Normele proprii specifice activității de audit intern din cadrul MDRAP și ale Cartei auditului intern al SAI-MDRAP, avizate de către Unitatea Centrală de Armonizare a Auditului Public Intern (UCAAPI) din cadrul Ministerului Finanțelor Publice;

✓ OMDRAP nr. 1010 / 12.07.2016 privind aprobarea constituirii Comitetului de Audit Intern din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

✓ Ordinul MDRAP/MFP/MFE nr. 340/607/190 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană", în perioada 2014-2020;

✓ O.M.F.P. nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plată cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, cu completările și modificările ulterioare;

✓ Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare; ✓ Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și

completările ulterioare; ✓ Hotărârea nr. 1288/2012 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a

Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, cu modificările și completările ulterioare;

✓ Hotărârea nr. 294/2015 privind aprobarea Programului național de cadastru și carte funciară 2015-2023, cu modificările și completările ulterioare;

✓ Ordinul directorului general al A.N.C.P.I. nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, cu modificările şi completările ulterioare;

✓ Ordinul directorului general al A.N.C.P.I nr. 1445/2016 privind aprobarea organigramei oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară, a Centrului Naţional de Cartografie, precum şi a regulamentelor de organizare şi funcţionare ale acestora, cu modificările şi completările ulterioare;

✓ Ordinul directorului general al A.N.C.P.I. nr. 107/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea sau recunoașterea autorizării persoanelor fizice sau juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau ale unui stat care aparține Spațiului Economic European în vederea realizării și verificării lucrărilor de specialitate in domeniul cadastrului, al geodeziei si al cartografiei pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare;

✓ Ordinul directorului general al A.N.C.P.I. nr. 1738/2015 privind aprobarea termenelor de eliberare a documentelor și datelor rezultate din furnizarea serviciilor de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și unitățile sale subordonate, cu modificările şi completările ulterioare;

✓ Ordinul M.A.I nr. 39/2009 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și unitățile sale subordonate și a taxei de autorizare pentru persoanele care realizează lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei, cu modificările şi completările ulterioare;

✓ Ordonanța de urgență nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare;

✓ Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene;

✓ Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

✓ Legea nr.50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, cu modificările și completările ulterioare;

178

✓ Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;

✓ HG nr. 668/2017 privind stabilirea condițiilor pentru comercializarea produselor pentru construcții .

Anexa 4.7. Legislație europeană relevantă

✓ TFUE - Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene - versiunea consolidată 2012/C326/01 a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene

✓ RF - Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului european și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului

✓ CPR - Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune (FC), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului

✓ Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european (FSE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului

✓ CDR 480 - Regulamentul Delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, cu modificările aduse de Regulamentul Delegat (UE) 616/2015 al Comisiei de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 480/2014, în ceea ce privește trimiterile la Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului

✓ Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări

✓ CIR 2015 - Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, în ceea ce privește metodologiile privind sprijinul pentru obiectivele legate de schimbările climatice, stabilirea obiectivelor de etapă și a țintelor în cadrul de performanță și nomenclatura categoriilor de intervenție pentru fondurile structurale și de investiții europene

✓ CIR 821 - Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 821/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește modalitățile detaliate de transfer și de gestionare a contribuțiilor programelor, raportarea cu privire la instrumentele financiare, caracteristicile tehnice ale

179

măsurilor de informare și de comunicare pentru operațiuni, precum și sistemul pentru înregistrarea și stocarea datelor

✓ CDR 1970 - Regulamentul delegat (UE) nr. 1970/2015 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului cu dispoziții specifice privind raportarea neregulilor legate de Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime

✓ CIR 1974 - Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1974/2015 al Comisiei de stabilire a frecvenței și a formatului de raportare a neregulilor privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

✓ CDR 240 - Regulamentul Delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei privind Codul european de conduită referitor la parteneriat, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene, cu rectificarea adusă în data de 27.05.2014 în JOUE L 157/103

✓ CIR 184 - Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 184/2014 al Comisiei de stabilire, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, a clauzelor și condițiilor aplicabile sistemului de schimb electronic de date între statele membre și Comisie și de adoptare, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană, a nomenclaturii categoriilor de intervenție pentru sprijinul din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană

✓ CIR 1011 - Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1011/2014 al Comisiei de stabilire a normelor detaliate de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la modelele de prezentare a anumitor informații către Comisie și normele detaliate referitoare la schimbul de informații între beneficiari și autoritățile de management, autoritățile de certificare, autoritățile de audit și organismele intermediare

✓ CIR 207 - Regulamentul (UE) de punere în aplicare nr. 207/2015 al Comisiei de stabilire a normelor detaliate de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește modelele pentru raportul de progres, transmiterea informațiilor privind un proiect major, planul de acțiune comun, rapoartele de implementare pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă, declarația de gestiune, strategia de audit, opinia de audit și raportul anual de control și în ceea ce privește metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu și, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește modelul pentru rapoartele de implementare pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană

✓ Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/1995 al Consiliului privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene

✓ Directiva nr. 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE

✓ Regulamentul (CE) nr. 213/2008 al Comisiei din 28 noiembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) și a Directivelor 2004/17/CE

180

✓ Decizia CE nr. C(2014) 5515 din 6 august 2014 pentru aprobarea Acordului de Parteneriat al României pentru perioada de programare 2014-2020, identificat prin cod 2014RO16M8PA001.1.2

✓ Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006;

✓ Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană

✓ Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 12.2.2015 de aprobare a anumitor elemente din programul de cooperare "Interreg V-A România-Bulgaria" pentru acordarea de sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană, în Bulgaria și România

✓ Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 288/2014 al Comisiei din 25 februarie 2014 de stabilire a normelor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime cu privire la modelul pentru programele operaționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană cu privire la modelul pentru programele de cooperare în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană;

✓ Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 184/2014 al Comisiei din 25 februarie 2014 de stabilire, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, a clauzelor și condițiilor aplicabile sistemului de schimb electronic de date între statele membre și Comisie și de adoptare, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană, a nomenclaturii categoriilor de intervenție pentru sprijinul din Fondul european de dezvoltare regională în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană;

✓ Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 821/2014 al Comisiei din 28 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește modalitățile detaliate de transfer și de gestionare a contribuțiilor programelor, raportarea cu privire la instrumentele financiare, caracteristicile tehnice ale măsurilor de informare și de comunicare pentru operațiuni, precum și sistemul pentru înregistrarea și stocarea datelor;

✓ Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1011/2014 al Comisiei din 22 septembrie 2014 de stabilire a normelor detaliate de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la modelele de prezentare a anumitor informații către Comisie și normele detaliate referitoare la schimbul de informații între

181

beneficiari și autoritățile de management, autoritățile de certificare, autoritățile de audit și organismele intermediare;

✓ Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 207/2015 al Comisiei din 20 ianuarie 2015 de stabilire a normelor detaliate de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește modelele pentru raportul de progres, transmiterea informațiilor privind un proiect major, planul de acțiune comun, rapoartele de implementare pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă, declarația de gestiune, strategia de audit, opinia de audit și raportul anual de control și în ceea ce privește metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu și, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește modelul pentru rapoartele de implementare pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană;

✓ Regulamentului delegat (UE) nr. 1.268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, EURATOM) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii;

✓ Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 privind Codul european de conduită referitor la parteneriat, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene;

✓ Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondu european pentru pescuit și afaceri maritime;

✓ Regulamentul delegat (UE) nr. 481/2014 al Comisiei din 4 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește norme specifice privind eligibilitatea cheltuielilor pentru programele de cooperare;

✓ Regulamentul (UE) nr. 231/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA II);

✓ Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 447/2014 al Comisiei din 2 mai 2014 privind normele specifice de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 231/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA II);

✓ Regulamentul (UE) nr. 232/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument european de vecinătate;

✓ Regulamentul (UE) nr. 897/2014 al Comisiei din 18 august 2014 de stabilire a unor dispoziții specifice privind punerea în aplicare a programelor de cooperare transfrontalieră finanțate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 232/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument european de vecinătate;

✓ Regulamentul UE nr. 236/2014 de stabilire a normelor și procedurilor comune pentru punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii pentru finanțarea acțiunii externe;

✓ Directiva 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale ✓ Directivei 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman ✓ Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare

este abrogată prin – Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale ✓ Directiva Consiliului nr. 86/278/CEE privind protecția mediului și în special a solurilor, când se

utilizează nămolurile de epurare în agricultură, cu modificările și completările ulterioare ✓ Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, cu modificările și

completările ulterioare ✓ Directiva 2012/19/UE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

182

✓ Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică

✓ Decizia Comisiei Europene C (2015) 1290 din 25.02.2015 de adoptare a Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, cu modificările și completările ulterioare;

✓ Regulamentul UE nr.305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului.

183

ANEXA 5. PROIECTE DE ACTE NORMATIVE 2019

Lista titlurilor propunerilor de acte normative MDRAP incluse în PALG pentru anul 2019

Nr.

Crt

. Denumirea propunerii

Stadiu 15

octombrie 2019

1. Proiect de Hotărâre a Guvernului privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici precum și pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici

Realizat

2. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investitii „Consolidare, reabilitare, modernizare, extindere și dotare Spital Orășenesc Segarcea”, municipiul Segarcea, județul Dolj

Realizat

3. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Consolidare si restaurare Cazino Constanța” (clădire S+P+1E+M pod parțial și rampa de acces către subsol) si lucrări exterioare (reabilitare platforma terasa, rețele utilități, zid de apărare și balustrada), municipiul Constanța, județul Constanța

Realizat

4. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Construire patinoar Gheorgheni”

Realizat

5. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Construire Polivalentă Pitești”

Realizat

6. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Construire Polivalentă Tulcea”

Realizat

7. Proiect de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri financiare

Realizat

8. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată

9. Proiect de Lege privind autorizarea executării lucrărilor de construire și desființare a construcțiilor

10. Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe

11. Proiect de Lege pentru aprobarea Codului finanțelor publice locale

12. Hotărâre a Guvernului privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 139/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006

13. Hotărâre a Guvernului pentru reactualizarea anexelor la Legea nr. 190/2009 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a zone cu resurse turistice

14. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei Naționale a Locuirii

15. Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 808/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de construcţii

16. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții” Corp Nou DS + P + 5 etaje în incinta Spitalului Județean de Urgență Dr. POMPEI SAMARIAN, Călărași”, Strada Eroilor Revoluției 22 Decembrie 1989, nr. 2-44, municipiul Călărași, județul Călărași”

17. Hotărâre a Guvernului pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de Investiții ”Stadion Steaua”, Municipiul București, Bd. Ghencea nr.45, lotul1, sector 6

184

18. Hotărâre a Guvernului pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de Investiții „Stadion național de rugby <<Arcul de Triumf>>”, Municipiul București, Bd. Mărăști nr.18-20, sector 1

19. Hotărâre a Guvernului pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Consolidarea si modernizarea stadionului Giulești <<Valentin Stănescu>>

20. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de Investiții „Construire Cămin Studenţesc - Universitatea "Transilvania" din Braşov, str. Iuliu Maniu nr. 41A, municipiul Braşov, judeţul Braşov”

21. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de Investiții „Construire cămin studențesc - Universitatea de Vest Timișoara, Timișoara”

22. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții “Sediu unități de parchet din municipiul Iași”

23. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Construire Corp nou la Spitalul Județean de Urgenta Alexandria, S+P+5E, municipiul Alexandria, județul Teleorman”

24. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții ”Construire sediu pentru Spitalul Clinic de Urgență Prof. Dr. Agrippa Ionescu (relocare)”

25. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de Investiții „Construire cămin studențesc - Universitatea ”Ștefan cel Mare, Suceava”

26. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de Investiții “„Extindere şi etajare corp C1, conversie funcţională în Academia de Muzică, extindere corp C2 şi conversie funcţională în atelier de întreţinere pentru clădirea principală, extindere și amenajare sală de sport în corp C4, mun. Cluj - Napoca, str. Bucium, nr. FN, jud. Cluj”

27. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de Investiții „Construire cămin studențesc = Universitatea Politehnica București”

28. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de Investiții „Construire cămin studențesc Universitatea din Oradea, jud. Bihor”

29. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de Investiții „Reabilitare și consolidare corp central Colegiul Național Carol I și Opera Română”– Municipiul Craiova, județul Dolj “

30. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de Investiții „Reabilitarea, modernizarea și dotarea secțiilor din clădirea – corp principal C5 a Spitalului Județean de Urgență Vâlcea, situat în str. General Magheru nr. 54”

31. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Reabilitare si extindere așezământ spitalicesc PRECISTA, municipiul Roman, județul Neamț”

32. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții ”Reabilitare, extindere și dotare Corp Spital Nou C1+C2” – Spitalul Județean de Urgență Giurgiu”

33. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de Investiții „Construire Stadion Slatina”

34. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de Investiții „Construire Complex Național de Tenis - Lia Manoliu”

35. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de Investiții „Consolidare, reabilitare, modernizare clădire administrativă Str. Eforie nr. 5, sector 5”

185

36. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de Investiții „Construire cămin studențesc - Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București”

37. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de Investiții „Construire Bazin Olimpic Vaslui”

38. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de Investiții „ Sala polivalenta 16000 locuri str. Aleea FC Ripensia, nr. 37-35, Timișoara”

39. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de Investiții „Construire Stadion Târgoviște”

40. Hotărâre pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Complex sportiv stadion municipal”, Municipiul Alexandria, str. Alexandru Ghica, nr.119, jud. Teleorman”

41. Hotărâre pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Stadion nou pentru Clubul Sportiv Dinamo București, Șoseaua Stefan cel Mare, nr. 7-9, sectorul 2, Lot ½.”

186

Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă

cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

LIVRABIL NR. 6Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială (BM) un Acord...

Documents

Transcript of LIVRABIL NR. 6Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială (BM) un Acord...