Florin IONITA o Maria IONITA o Gheorghe f,lZAnnSCU

Literatur[ universallMANUAL PENTRU CLASA A XI-I

Cuprins

Argument - 3

Tehnici de documentare pentru realizarea investigaliilor gi a proiecteloravdnd ca obiect studii de caz - 4

0mul antic - sHomer, lliada - ISofocle, Oedip rege - 25Studiu de caz'. Onul gr oesnrul - 33

-"** Epopeea lui Ghilgameg- Ovidiu, Metamofioze. Cobor€rea lui Ofieu in lnfern- ""* Tinerele fdrd bdtr€nele gi viald fdrd de moafte

0mul fvului Mediu - +rDante Alighieri, Divina comedie - 45Frangois Villon, Balada doamnelor din alte vremurt - 53Studiu de caz: loealul cAVALEREsc ir nouar gt ir eoeza TRUBADURTLon - 57

- Denis de Rougemont,lubirea gi Occidentul- *"* Tristan nebun- Jaufre Rudel, lubirea de departe

Omul renascentist- 61

Miguel de Cervantes, Don Quijote - 63William Shakespeare, Fuftuna -77Studiu de caz: Orvrul Reruegrenn irrne JUBTLATIE gr sceerrctsna - 91

- Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului- Michel de Montaigne, Despre canibali- William Shakespeare, Hamlet

Omul clasic - gz

Jean Racine, Fedra - 101Moliere, Tartuffe - 111

Nicolas Boileau, Arta poeticA - fgStudiu de caz: Onaul cllstc, ir.rrRE DAToRTE gr pAstuNE - 125

- Pierre Corneille, Cidul- Jean Racine, Andromaca- La Bruyere, Caracterele

0mul luminilor- rzgJonathan Swift, Cdldtoriile lui Gulliver - 133Denis Diderot, Jagues fatalistul gi stdpdnul sdu - 141Studiu de caz'. CAllrorute Sit eASIUNEA cur.rolgrerur - 149

- Charles-Louis de S6condat, baron de Montesquieu, Scrisorile persane- Voltaire, Candid- Daniel Defoe, Robinson Crusoe

il;i#jfl$$, 0mul anticContext istoric

Antichitatea este o epocd istorici intinzdndu-se de-a lungul a

aproximativ 5000 de ani, delimitati pe de o parte de aparilia primelordocumente scrise (scrierea cuneiformd apdrutd in Sumer,

Mesopotamia, in jur de 3500 i.H.) qi pe de alta, de cdderea ImperiuluiRoman de Apus (476 d.H.), datd ce marcheazd inceputurile EluluiMediu. Este important de precizat insd cd atdt data de inceput, cdt ;i cea

de sf6rqit sunt adesea disputate de istorici qi arheologi. Antichitatea nu

este perfect unitard nici din punct de vedere cultural. Conceptul este

folosit cu precddere pentru a se referi la civilizalllle europene qi dinOrientul apropiat, precum cele sumeriand (cdtre 3500-2000 i.H.) qi

egipteand (cdtre 3000 i.H.). Spre anul2000 i.H., inAsia CentralS apare

Imperiul hitit. Prin secolul al XV-lea i.H., se produce exodul evreiloqal cdror regatva fi condus intre anii 1035 qi 931 i.H. de regi celebriprecum Sau1, David qi Solomon. Din secolul al XII-lea i.H. se poate

vorbi de suprema{ia maritimd a fenicienilor gi a oraqului Tyr asupra

bazinului M[rii Mediterane, pierdutd odati cu fondarea Cartaginei, inanul8l4 i.H.

tn Europa, cea mai veche dintre civilizaliile antice este cea

greceascd, a cirei na;tere poale fi plasatd pe la inqgputu! gdleniului alIl-lea i.H., cdnd o serie de triburi indo-europene (ahei, ionieni, eolieni),venind dinspre nord, supun populaliile locale. intre secolele al XVIleaqi al XII-lea i.H., in ultima epocd a bronzului, in Creta se dezvoltd o

strdlucitd culturd cunoscutd sub numele de minoicd.Va urma un nou val migrator, ultimul, spre sfArqitul mileniului al

Illea i.H., cel al dorienilor, care va provoca vaste deplasdri de

Citindu-l pe HomerPicturi de Lawrence Alma-Tadema

Scriere hieroglifici

Templul grecesc de la SagestaSicilia (424-416 i.H.)

Lupoaica cu Romulus 9i RemusBronz roman. Statuia lupoaicei dateazi din

secolul al Vl-lea i.H, iar gemenii au fostadaugali in secolul al XV-lea

populafie, mai cu seamd in zona insulari qi pe coastele

Asiei Mici. Secolul al XII-lea i.H. este considerat a fiinceputul celei mai vechi epoci culturale a lumii greceqti,numitd homericd. Ea se va intinde p6n[ cdtre secolul alVIII-lea i.H. Va urrna o perioadi de relativd liniqte, cAnd

se cristalizeazd forma organizatoricd tipicd a lumiigreceqti, oraqul-stat qi se impun mari centre culturale,precum Corint, Sparta, Teba Ei Atena. Colonizarea greacd

va continua insd timp de mai multe secole, atdt pe

{drmurile Mdrii Negre, cdt gi pe cele ale MSrii Mediterane,fiind fr0natd abia in secolul al V-lea i.H., de conflictelerepetate cu Imperiul Persan. in ciuda numeroaselorrdzboaie, secolul al V-lea, cunoscut qi sub denumirea de

epoca lui Pericle, a fost momentul de vArf al Antichitd{iigreceqti. Declinul incepe in secolul al IV-lea i.H., infavoarea regatului Macedoniei condus de Filip al Il-lea qi

ulterior de fiul acestuia, Alexandru cel Mare, care isi vaintinde dominalia pAnd in India. tntdlnirea culturii gi civiliza{ieigreceqti cu lumea orientalS va duce la nagterea, in secolul al III-lea i.H.,a unei noi epoci culturale, numitS elenisticd. Un secol mai tdrziu, iqiface simlitd prezenla,pentru prima oar[ in Balcani, Roma. in anul 168

i.H., romanii desfiinleazd Imperiul Macedonean, iar in 146 i.H.,intreaga Grecie devine provincie romand.

Tradilia romane leagi inceputurile oraqului de fuga lui Enea dinTioia dupd cucerirea cetSlii de citre ahei. Acesta ajunge in Italia, iarfiul sdu Ascaniu intemeiazd oraqul Alba Longa unde vor domnidoisprezece dintre urmaqii sdi. Fiica unuia dintre ei, Rhea Silvia, vanagte gemenii Romulus qi Remus, care, abandona[i pe malul rduluiTibru, vor fi gdsi{i qi aldpta{i de o lupoaicS. Ei vor intemeia apoi, pe

acele locuri, o cetate care va purta numele lui Romulus qi va ficondusS, succesiv, de qapte regi. Tiadilia considerd 753 i.H. anulfonddrii Romei. Poporul roman s-a format din fuziunea populaliei lati-nilor qi sabiniloq de origine indo-europeand, cu etruscii, sosi{i din zonaMdrii Egee. Dupd inlSturarea dominaliei etrusce qi abolirea regalitSlii

i11i;111.1i;:;-:: . . (509 i.H.), se instaureazd forma republicand de

l!,i:i:;:=:;-., guverndm0nt. Vor urma, timp de secole, lupte care vorduce, succesiv, la cucerirea intregii peninsule, ladistrugerea Cartaginei, principala rivald la stdpdnirea MiriiMediterane qi la cucerirea Greciei. Istoria va consernna o

serie de rdzboaie civile, incheiate cu instaurarea inanlul2Ti.H., in vremea lui Octavianus Augustus, a unei noi formede guverndmint, monarhia. Imperiul Roman va domina de

acum lumea anticd vreme de aproape cinci secole, chiardacd in anul 330 d.H. se scindeazS, prin aparifia ImperiuluiRoman de Risdrit (Bizantin) qi proclamarea Constan-tinopolului ca reqedin{d imperiali. Disparilia Romei se

produce in 476 d.H. in urma presiunii continue, werne de

cel pulin doud secole, a popoarelor migratoare, in timp ce

in rdsdrit, Imperiul Bizantin va mai rezista inci aproape omie de ani.

. .,, ;;;6 i;ia., ia,i?; :. >.;;;.:ai' :a; :;aii;/!ii,t; it:: - : ::"t/i; : i':

;:::: :::::;:r : i:: :: ., : - ;i;ti

TlIsIturi

intreaga civilizalie europeand iqi are rdddcinile in culturagreco-latind. Literatura, artele plastice, arhitectura, filozofia,logica, morala, dreptul, retorica, diferitele sisteme politice qi, nu

in ultimul r6nd, viziunea generalS asupra omului gi a loculuiacestuia in univers igi au originea in gAndirea antichitSlii greco-la-

tine. Latina a fost multi vreme limba oficiald a religiei,filozofiei gi gtiinlelor in Europa, iar,pdnd spre sf6rgitul secolului

al XIX-lea, latina qi (intr-o mdsuri ceva mai redusd) greaca

veche erau discipline obligatorii in gcoli qi universitdli. Se poate

argumenta c5 intreaga filozofie europeand pornegte de la textele

lui Platon qi Aristotel. Modelul literaturii clasice greceqti (mai

cu seami textele homerice) a fost multd vreme considerat de

nedepdEit. De altfel, in secolele a1 XVIIlea gi al XV[I-lea o

adevdratd disputi culturald - ,,Ceartadintre antici qi moderni" -a avut loc in Anglia qi Franla, dezbdtdnd tocmai posibilitatea ca

modelul antic sd poatd fi depdqit, suslindtorii anticilor declarAnd

cd Antichitatea a produs cele mai desivirgite opere literare qi artistice.

Degi influenla antichitdlii greco-laline a fost constantd indezvoltarea ulterioard a civilizaliei europene, in anumite perioade ea a

fost declaratd in mod expres ca model. Astfel, Renaqterea italiand(secolele al XV-lea-al XVI-lea) amarcat prima redescoperire majord a

Greciei gi Romei antice, mai cu seamd a filozofiei platoniciene, a

proporliilor arhitecturii gi sculpturii clasice qi a accentului pus pe

frumuselea naturald a corpului uman. Neoclasicismul (secolul al

XV[I-lea) redescoperd qi el echilibrul qi simplitatea artei Antichitdliigreco-latine, sculptura qi arhitectura fiind dominate de proporliile qi

stilul greco-roman, iar teatrul (extrem de popular in epoc6) urm6ndpAnd la dogmatism principiile poeticii aristotelice.

O fresci romani din oragul Pompei,distrus de o erupfie vulcanici in 79 d.H.

Figuri importante ale culturii grecoJatine

Grecia

. Homer (secolul al IX-lea i.H.), autor al celormai vechi crealii literare europene, epopeile lliada qi

Odiseea; Hesiod (secolul al VIII-lea i.H.), autor alpoemelor Teogonia (Na;tereu zeilor) ;i Munci ;izile; Safo (cca. 610-580 i.H.), prima poetd cunoscutia lumii, autoare de imnuri qi elegii din care s-au maipdstrat doar cAteva fragmente; Pindar (5 18-438 i.H.),autor de imnuri qi ode; Esop (secolul al Vll-lea-alVl-lea i.H.), considerat creatorul speciei fabuld inliteratura lumii.

. Eschil (525-456 i.H.): Per;ii, Cei ;aptecontra Tebei, Oresfia; Sofocle (495-405 i.H.):

Antigona, Electra, Oedip rege; Euripide (480-406

i.H.): Hecuba, Medeea, Andromaca, cei maivaloroqi autori de tragedii ai Antichitdfii.

. Aristofan (445-386 i.H.), autor al unorcomedii precum Norii, a cirei lintd satiricd este

Socrate, Pacea, Broa;tele qi al utopiei politicePdsdrile.

. Demostene (384-322 i.H.), om politic, primulmare orator al lumii antice.

. Herodot (484-420 i.H.), Tucidide (cca. 465-395 i.H.), Xenofon (430-335 i.H.) qi Plutarh (50-125

d.H.), istorici.. Tales (sfArqitul secolului al VllJea-inceputul

celui de-al Vl-lea i.H.), filozof gi matematician;

Pitagora (secolul al Vl-lea i.H.), filozof qi

matematician, fondator al qcolii filozofice numitepitagoreicd qi propovdduitor al teorieimetempsihozei.

. Socrate (470-399 i.H.), filozof, creator al uneimetode de cunoaEtere numitd maieuticd in cadrulcdreia, prin permanentul dialog dintre maestru gi

invd{6cel, acesta din urmd trebuie sd ajung6 singur lainlelegere prin descoperirea propriilor contradiclii ingdndire; Platon (428-348 i.H.), filozof, discipol al luiSocrate gi maestru al lui Aristotel, autor de

Dialoguri; Aristotel (384-322 i.H.), filozof qi

profesor al lui Alexandru cel Mare, autor al unorcelebre tratate de logicd, fizicd, esteticd, eticd.

. Policlet (secolul al V-lea i.H.), sculptor;Fidias (cca. 490-431i.H.), cel mai valoros sculptoral lumii antice, creator al basoreliefurilor care

impodobeau frontonul Parthenonului; Miron (a douajumdtate a secolului al VJea i.H.), sculptor, cea maicunoscutd statuie a sa fiind Discobolul; Praxiteles(cca. 390-330 i.H.), sculptor.

Roma

. Iuvenal (cca. 60-140 d.H.), autor de satire;Fedru (15 i.H.-50 d.H.), fabulist, imitator al lui Esop;

Plafi (254 -184 i.H.), autor de comedii, cele maicnnoscute frind Amphitryon qi Soldatul fanfaron.

. Vergiliu (70-19 i.H.), poet, autor al unuivolum de poeme n;tnit Bucolice, despre vialarurald, qi al epopeii Eneida, av6ndu-l ca erou pe

legendarul Enea; Horaliu (65-8 i.H.), autor de satire,

ode gi epistole, cea mai cunoscutd flind Epistolacdtre Pisoni, care, numitd ulterior Arta poeticd, vadeveni unul din principalele modele teoretice pentruprincipiile estetice ale clasicismului; Ovidiu (43

i.H.-17 d.H.), poet, autor al Metamorfozelor, alvolumului de versuri de iubire,4rs umandi qi, in exilla Tomis, unde va si muri, al Tristelor;i Ponticelor;Lucreliu (95-55 i.H.), autorul poemului filozoficDespre natura lucrurilor.

. Petroniu (secolul I d.H.), autor al romanuluide moravuri Satyricon; Apuleius (125-180 d.H.),autor al scrierii satirice Mdgarul de aur; Longos(cca. secolul al III-lea - IV-lea), autor al romanuluipastoral Dafnis ;i Cloe.

. Titus Livius (cca. 64 i.H.-17 d.H.), istoric,autor al unui tratat despre Imperiul Roman; Thcit(55-120 d.H.), istoric, autor de Anale qi Istorii.

. Cicero (106-43 i.H.), avocat, om politic Eiorator; Cezar (l0l-44 i.H.), om politic, geniu militar,orator, autor al unor comentarii despre Rdzboiul cugalii Ei Rdzboiul civil.

. Vitruviu (secolul I i.H.), autorul unui tratat de

arhitecturd apreciat in mod deosebit in Renaqtere.

Discobolul de Miron (copie romani) -statuia este considerati un sHlucit

exemplu al felului in care sculptura greaciinsisti pe proporliile perfecte ale corpului

uman

HomerILIADA

In lliada nu se povesteEte desfiqurarea intregulfirdzboi troian, ci,pdstr6ndu-se ca fundal confruntarea dintre ahei qi troieni, se evocd unepisod din timpul celui de-al zecelea an al asediului cetdlii Tioia. Este

vorba de mdnia lui Ahile, care se considerd nedreptd\it de Agamemnon,comandantul armatei grecegti, laimpfiireaprdzli de rdzboi. Cele 24 de

cdnturi sunt mdrginite de doud scurte secvenle in care poetul igi facesimlitd prezentain mod explicit. Prima - incipitul: Cdntd, zeitd, mdniqce-aprinse pe-Ahil Peleianul,/ Patima crudd ce-qheilor mii de amaruriaduse:/ Suflete multe viteze trimise pe lumea cealaltd,/ Trupul fdcdn-du-le hrand la cdini ;i la feluri de pdsdri... (L l-4) - prevesteqte

cumplitele urmdri ale mdniei fiului zeilei Tetis qi al regelui Peleus; a

doua - finalul - anunld liniqtea care se aqterne odatd cu restabilireaechilibrului qi impdcarea eroilor: ...iar tnfundul/ Cortului trainic al sduse puse sd doarmd ;i-Ahile/ $i-mbujorata Briseis sldturi de ddnsul./Somnul cu formecul sdu domolise pe toli ;i in tihnd,/ Cdt era noaptea,

dormeau ;i bdrbalii rdzboinici ;i zeii. (XXIV 663-667)Principalele momente ale acliunii, pe cAnturi, sunt urmdtoarele: I:

Ahile este umilit de Agamemnon qi refuzi sd mai lupte; zeila Tetis,

mama eroului, obline delaZels promisiunea de a-i favoriza pe troieniin lupti pAnd ce aheii il vor chema pe Ahile in ajutor. II: Printr-un vismincinos, Zeus ii vesteqte lui Agamemnon victoria; acesta ii cheamd pe

ahei la lupt6; descrierea armatei: ,,catalogul" cordbiilor. III: Menelau ilinvinge pe Paris care scapd totu$i cu via\d, qfiat de Afrodita. IV-V:Lupta celor doud armate; Diomede ii rdneqte pe Ares Ei pe Afrodita.VI-VII: Zeli se retrag in Olimp; Paris revine in luptd, imbdrbltat de

Hector; Hector luptd cu Aiax, dar zeii ii opresc sub pretextul lSsdrii

intunericului. VIII: Ajutat de zei-, Hector este pe cale si incendieze

cordbiile aheilor. IX: Ulise Ei Aiax cer ajutorul lui Ahile, dar suntrefuza\i. X: Noaptea, Ulise qi Diomede se strecoare in hbSra troienilorgi le provoacd pierderi. XI: Lupta reincepe; Agamemnon, Ulise gi

Diomede sunt r5nili qi se retrag; Patrocle il roagd pe prietenul sduAhilesi-i ajute pe ahei, dar este refizat. XII-XIII: Hector ajunge la cordbiileaheilor. XIV: Agamemnon vrea sd fugd pe mare, dar este oprit de Ulise;Poseidon, profitAnd de somnul lui Zeus, ii ajutd pe ahei. XV: Laporunca lui Zeus, Apolo il imbdrbdteazd pe Hector, care va reveni inlupt5. XVI: Patrocle, imbrdcat in armura lui Ahile, se lupt5 cu Hector,

care, ajutat qi de Apolo, il ucide. XVII: Aiax Ei Menelau luptl cu

troienii pentru a salva trupul lui Patrocle. XVIII: Hefaistos ii fdureqte

lui Ahile o noud armurS. XIX: Ahile gi Agamemnon se impac6. XX:Zeus permite celorlalli zei sd intervinl in bdtilie; are loc primaconfruntare dintre Ahile qi Hector, care, Eutat de Apolo, scapd cu viald.XXI: Troienii sunt alungali in cetate de Ahile. XXII: Ahile il ucide pe

HomerBust de marmuri

aflat la British Museum