LIPOPROTEINE PLASMATICE_2016

8/19/2019 LIPOPROTEINE PLASMATICE_2016

1/19

LIPOPROTEINE PLASMATICE – 2016

1.Defini ie:ț

Lipidele absorbite din dietă şi lipidele sintetizate de ficat şi ţesutul adipos trebuiesctransportate între diferite ţesuturişi organe pentru utilizare şi stocaj. Deoarece lipidele suntinsolubile în apă, se ridică problema cum pot fi transportate prin plasmă care este un mediu apoAceastă problemă s-a rezolvat prin invelirea! lipidelor în proteine, cu formarea de particulelipoproteice, miscibile în apă.

2.Structură :(fi .1!

". Se#$r$re:

L" se pot separa prin electroforeză sau ultracentrifugare în #- $ mari clase, cu compoziţişi densităţi diferite. %tabel&'.

- (ltracentrifugare- )lectroforeza


2/19

-


3/19

*abelul &+Princi#$%e%e c%$&e 'e %i# #r teine )i c$r$cteri&tici%e % rLipoproteina Chilomicron

iVLDL

(pre- -LP)

IDL LDL

( -LP)

HDL

( - LP)

Densitate, g/c0m 3 < 0,94 0,94-1,006 1,000 1,019-1,063 1,063-1,21

Diametru, nm 75-600 25-75 1,019 20-25 10-20

Proteine, % 1-2 7-10 14-25 45-55

Lipi e, % 9!-99 90-93 75-!6 45-55

"rig#iceri e, % !6-94 55-65 !-12 3-6

$o#estero#, % 0,5-1 6-! 5-10 3-5

$o#esteri e, % 1-3 12-14 35-40 14-1!

os&o#ipi e, % 3-! 12-1! 20-25 20-30

"impu# e 'n(um)t)*ire

10-15 min 2-4 + 2,5 i#e 3-5 i#e

.urs) ntestin icat ntestin $ircu#a*ie icat

ntestin$ircu#a*ie

o# "ransportu# "e ogene

"ransportu# "en ogene

o# pro- ".

"ransportu#$o# spre*esuturi

o# pro- ".

"ransportu# $o#spre cat

o# anti- ".

$oncentra*ia 'np#asm), mg/ #

- 50-200 200-300 170-350

220-470


4/19

poproteine#econstituente

4!,

, , 8

$ , ,

100, $ -

$ , ,

100,

$ , , ,

, , D, ,$ , ,

, , D, , $, ,

bs. De menţionat că în serul recoltat dimineaţa pe nem ncate, după un post de & oresepară doar # fracţiuni/ c0ilomicronii 12 3 transport nd lipidele alimentare, în mod normanu apar în plasma recoltată a jeun. %fig '

Apoproteinele îndeplinesc următoarele roluri în cadrul metabolismului L"+

- asigură solubilizarea lipidelor în mediul apos al plasmei- sînt cofactori pentru enzimele esenţiale ale metabolismului lipidic- facilitează legarea de receptori specifici

Apoproteinele se găsesc sub diferite variante, fiind incluse în diferite L" şi av nd funcţdistincte.%tabel '

Tabelul 2: Principalele tipuri de apoproteine şicaracteristicile lor

A# #r tein$ LP *n c$re &e ă&e)te L cu% &inte+ei C nc., -'% unc/i$


5/19

#re' ,in$nt

A 3 4 5DL intestin, ficat &66-& 6

7 &&8-&96

: &&8- 6

1onstituent major al 5DL. Activator aL1A*. Legarea de receptorii 5DL ştransportul invers al 1ol

A 3 44 5DL intestin, ficat #6-86

&-8#

;ol structural

A 3 4< 12, 5DL intestin, ficat =86

-&>

Activator al L1A*. *ransportul inveral 1ol

7 3 &66 6

: >6-&86

7iosinteza şi secreţia -&6 *ransportor de 1ol esterificat îndiverse L"

) %) , )#, )$' 4DL, 12,

7 &->

: &-8

Legarea cu receptorii apo ) %)# $' d0epatocit. Legarea cu receptorii 7din ţesut %)$ $'. 4nfluenţează creşteşi repararea CE.

Apo %a' L" %a' ficat = #6 Eecunoscută. :actor de risc peA*C.;eglarea activităţii procoagulante

C i% ,icr nii (CM!


6/19

Aceste particule se formează în enterocite care resintetizează *F, :L, 1) din produşii dedigestie absorbiţi din lumenul intestinal. Lipidele nou sintetizate sunt învelite! în apoA şi ap7 $B, iar particulele nou formate %12 nascenţi!' sunt e@portate în limfă, în c0iliferul limfatcentral de unde, pe cale limfatică, ajung în ductul toracic şi apoi în circulaţia sangvin produc nd lactescenţa plasmei %fig. $'. Gn capilarele sangvine primesc apo 144 şi apo ) de la particulele 5DL devenind 12 maturi!. (lterior suferă un proces de digestie sub acţiunea uneienzime+ lipoprotein lipaza %L"L', enzimă sintetizată de celulele endoteliului capilar şi depusăsuprafaţa celulelor, spre lumen, fiind ancorată de membrana endoteliului prin intermediulanţurilor proteoglicanice, încărcate negativ, de 0eparan sulfat. Cub acţiunea L"L 3 activată dapo 144, apro@imativ 96H din *F din 12 sunt 0idrolizate la acizi graşi şi glicerol. Acizii graşisunt fie preluaţi de către celulele e@tra0epatice şi utilizaţi ca material energetic %în mioc

muşc0i sc0eletic' sau depuşi sub formă de *F %în ţesutul adipos', iar o cantitate mică se fi@e pe albuminele plamatice, fiind transportaţi la alte ţesuturi. "rin scăderea conţinutului în *F%secundar acţiunii L"L', particulele devin mai mici şi mai dense, form ndu-se 12 remanenţsau resturi! de 12. Aceste particule remanente, av nd un diametru redus la jumătate faţă de cal 12, cedează particulelor 5DL, at t apoproteine 3 apo A, apo144, c t şi lipide amfipatice%colesterol, :L' de pe suprafaţa lor, răm n nd cu apo 7$B şi apo ). Cub această formă suntrecunoscuţi de receptori specifici pentru apo), iar la nivelul polului sinusoidal al membrane

0epatocitului este ancorată! lipaza 0epatică %5L' care are dublu rol+ %&'- acţionează ca un li pentru lipoproteine şi % '- 0idrolizează *F şi :L încă prezente în 12 remanenţi. %fig.#'


7/19

Rolul major al CM este de-a transporta lipidele absorbite din tubul digestiv,

prin limfă, sânge, către cat.

LDL (#re 3 %i# #r teine!


8/19

Gn s nge particulele


9/19

ireversibilaă a structurii 0istologice a acinului 0epatic %afecţiunea se numeşte ciroză 0epatic:icatul gras poate avea mai multe cauze. cauză a ficatului gras este un aflu@ crescut de acgraşi liberi %AFL' către ficat rezultaţi fie din 0idroliza e@cesivă a *F din adipocite %rapglucagon insulină crescut, aşa cum se înt mplă de e@emplu în diabetul za0arat netratat' sau aserice din ţesuturile e@tra0epatice sub acţiunea L"L %e@ces alimentar de grăsimi neutre'. AFe@ces intră în 0epatocit şi prin esterificare, se sintetizează cantitaţi e@cesive de *F care depăşcapacitatea ficatului de a le e@porta. Astfel *F se depun anormal în ficat %fig 8'. altă cauzăficat gras o reprezintă e@cesul alimentar de glucide şi lipide, care sub acţiunea insulinei,transformă în *F care depăşesc capacitatea ficatului de a le e@porta %fig.8'.

cauză majoră a ficatului gras o reprezintă consumul cronic de alcool, caremetaboliz ndu-se în ficat %sub acţiunea alcool de0idrogenazei' la acetalde0idă şi ulterioracetil-1oA, determină stimularea sintezei 0epatice de acizi graşi care se vor încorpora în *F, cvor depăşi capacitatea ficatului de a le e@porta, depun ndu-se astfel în ficat.

De asemenea, toate cauzele care determină incapacitatea celulei 0epatice de-împac0eta! lipidele în apoproteine şi de a e@porta


10/19

LDL (3 %i# #r teine!

LDL- lipoproteine cu densitate mică, se sintetizează din


11/19

Legarea particulei LDL de receptor iniţiază procesul de endocitoză, astfel înccomple@ul LDL-receptor este internalizat sub forma endozomilor. (lterior endozomfuzionează cu lizozomii form ndu-se un endolizozom, iar enzimele 0idrolitice din lizozomi ataşi degradează particulele LDL+ apoproteina este 0idrolizată la aminoacizi, esterii de colesterocolesterol liber şi acizi graşi. ;eceptorul pentru LDL este reciclat, pentru a prelua noi particulde LDL din plasmă. 1olesterolul ajuns intracelular pe această cale, este utilizat de celule pentrefacerea membranelor celulare şi subcelulare, iar în cortisuprarenală şi gonade este precursor0ormonilor steroizi. De asemenea, colesterolul provenit din LDL in0ibă sinteza de novo colesterolului în celulă, in0ib nd 52F-1oA reductaza %enzima limitantă de viteză de pe calede sinteză a colesterolului'. 1 nd celula s-a saturat în colesterol, acesta activează oen imă%acilcolesterol aciltransfera ă "&'&T#, care esterific nd colesterolul, îl depune sub formă de

picături de grăsime în citoplasmă. Caturarea celulei cu colesterol şi formarea de esteri dcolestrol %1)' intracelulari va influenţa negativ reciclarea receptorilor pentru LDL. Eumărul dreceptori pentru LDL de pe suprafaţa celulor va scădea, nepermiţ nd intrarea de noi molecule LDL 3 fenomen cunoscut sub denumirea de doIn regulation!. 2ai mult, colesterolulintracelular este şi represor pentru gena ce codifică receptorul pentru LDL. Astfel receptor pentru LDL %7&66, )' este un receptor de mare afinitate! dar care este saturabil iar număacestor molecule pe suprafaţa celulelor este dependent de concentraţia intracelulară

colesterolului.% :ig.?'


12/19

i .4

"e suprafaţa unor celule %monocite' e@istă şi receptori pentru LDL de mică afinitacare intră în categoria receptorilor scavanger! şi care pot prelua, particule LDL dar care nu sureglabili %numărul lor de pe suprafaţa celulei nu este influenţat de concentraţia intracelularăcolesterol'.%fig.B'


13/19

:ig.B

1 EC)14E )+Ț

1reşterea nivelului seric al colesterolului, în special al LDL-colesterolului, reprezintfactor de risc pentru ateroscleroză.


14/19

apariţia şi intreţinerea unui focar inflamator, cu atragerea de noi monocite, limfocite, trombociAceste celule inflamatorii şi materialul lipidic se organizează! duc nd la apariţia unei leziunumite placă de aterom, care prezintă în interior un miezul lipidic şi celulele inflamatorii, iar e@terior este invelită! în ţesut fibros %fig.9'.

i!"#" $r!ani%area pl&cii de aterom ie u# este &ormat in #ipi e :i ce#u#e in;amatoriiLa e terior p#aca este 'n e#it) 'n *esut =ros

Gn timp, această placă determină rigidizarea peretelui vascular, cu îngustarea lumenuluiscăderea o@igenării ţesuturilor irigate de aceste vase. Gn anumite condiţii capişonul fibro plăcii se poate rupe iar contactul materialului lipidic cu s ngele iniţiază coagularea acestuformarea unui trombus %fig&6' care dacă ocupă în totalitate vasul determină necroza ţesutu

irigat de vasul respectiv, boala numindu-se infarct %în funcţie de localizare poate fi infamiocardic, cerebral şi mai rar, mezenteric'.

i!"' " isurarea pl&cii de aterom cu apari ia unui trombus


15/19

"rocesul de aterogeneză este accelerat la diabetici, unde 0iperglicemia cronică determinglicozilarea neenzimatică a apo7&66, cu modificarea ireversibilă a întregii structuri a particulelor LDL. Aceste particule LDL glicate nefiind recunoscute de receptorii de înaltă afinitate! pent

LDL, sunt preluate de receptorii scavanger! de pe sistemul monocite 3macrofage, iniţiinapariţia şi dezvoltarea plăcii de aterom.

Aterocleroza se accentuează cu v rsta şi depinde şi de cantitatea de colesterol ingerată+

J cantităţii de colesterol din alimente K prin intermediul 12 K ajunge în ficat K e@portat încantităţi mari sub formă de


16/19

5DL. "articule 5DL se fi@ează de acest receptor prin intermediul apo A&,iar 1) din interiorul particulei sunt e@traşi selectiv. De remarcat că fi@area particulei 5DL de C;-7& nu determinternalizarea particulei lipoproteice %aşa cum se intăplă de e@emplu după fi@area particuleide receptorul său specific'.

"articulele sferice de 5DL# vor e@trage colesterol din ţesuturi cu ajutorul unei proteinetransportaoare din clasa A71-& %A*"-binding cassette transporter -&'. Această proteină - A71este un membru al unei familii de proteine transportoare care cuplează 0idroliza A*"-ului c


17/19

fi@area substratului, permiţ nd transportul transmembranar al acestuia. 5DL#, vor esterifica 3 cuajutorul L1A*- colesterolul e@tras din diferite ţesuturi, 1) acumul ndu-se în miezul particulei d5DL, care îşi măreşte diametrul, form nd particule mai puţin dense, 5DL. 1iclul se înc0ide fie prin preluarea 1) din 5DL de către receptorul 0epatic C;-7&, cu reformarea 5DL#, sau prin0idroliza *F şi parţial a fosfolipidelor din structura 5DL sub acţiunea lipazei 0epatice %5L'. Gnurma acţiunii 5L, apo A& este eliberată şi se ataşeză de resturile de fosfolipide ne0idrolizate cşi cantităţi mici de colesterol care nu a fost preluat de către ficat, form nd particulele pre 5DAceste particule 3 pre 5DL 3 reprezintă clasa de 5DL cu cea mai mare capacitate de-a induceflu@ul de colesterol %prin intermediul proteinei A71-&' din ţesuturi şi de-a forma 5DL nascdiscolidal. Curplusul de apo A& este e@cretat renal.

Asociată cu particula 5DL se mai găseşte o proteină 1)*" %c0olesterMl ester transfe protein' care facilitează transortul lipidelor 0idrofobe între lipoproteinele plasmatice. Astfel pre1) din particulele 5DL şi le cedează


18/19

cest transport a# co#estero#u#ui e #a *esuturi#e e tra+epatice, inapoi #a cat

este cunoscut su= enumirea e transport re ers a# co#estero#u#ui :i este me iat ecic#u# >DL-u#ui

Principalele en%ime speci*ce implicate +n metabolismullipoproteinelor

En+i,$ unc/i$ ecifică

Lipoproteinlipaza endotelială %L"L' Degradarea *F din 12 şi


19/19

*F pe 5DL şi LDL

Acil-colesterol-acil-transferaza %A1A*' 1atalizează esterificarea 1ol la nivelul ţesuturilor pernecesare stocării 1ol

52F-1oA reductaza )nzima reglatoare în sinteza endogenă de 1ol

LIPOPROTEINE PLASMATICE_2016

Documents

Transcript of LIPOPROTEINE PLASMATICE_2016