Florentina SAMIHAIAN - Florin IONITAElena CARSTOCEA. Monica H. COLUMBAN

Dorina KUDOR. Lenuta SfinEn

e

$r Iiteraturaromana

Limba

pentru clasa a VIII-a

METODA

$rruDES€OPARAPLIC

Crprins..:

. : ,,; ,li.

uxmnrra ILumea cdrtilor

Cuv6ntul qi contextul ................ 42

Evaluare 52:r".'

Lurnt imaginare ' ,'.

Chrttce din bdtrdni

Texful narativ oral ........... .......;...........

Predicatul. Propozifia predicativiEvaluare...

UI|ITATEA 4Oglinzi interioare

Eul liric: Singurdtate de Mihai Eminescu*Versu1 liber Copildrie de Ana Blandiana ...........Texful descriptiv. Comentarea unor secventeSubiectul. Propozifia subiectivd

5462646674

76

85

8792

941.02

1.06

110l't4Evaluare

-ztl

l-l

a Luurtns

UNITATEA 5Cdldtoria

Romanul: Toate pdnzele sus! de Radu TudoranRezumaful oral ..........

lr.1Atributul. Propozi{ia atributivi ....FI

UNITATEA 6Pe scend

Oaera dramatici: O scrisoare pierdutdde I. L. Caragiale'uruma*Articolul de revist5: interviu cu un actor .........*Conspectul ................ComplementuI direct. propozilia completivi directiS:**"T"ntuI indirect. propozifia completivd indirecte ...............Situa1iadecomunicu.eumo',ologatd9idia1ogatd

1-trvatuare...

UNITATEA

nou drum

116136139146

1481661.68

170173

176

7791.82

7Un

feglrea din copildrie: Amintiri din copildrie de Ion Creangi

Relatarea orali gi scrisd a uno_r experienfe personaleComplementul circumstanfiar {" g*p.propozifia circumstanfialH de timp ..........Complementul circumstanfial de loc. propoziriacircumstan{iarr de roc ............Complementul circumstanfiar de mod. propozilia circumstanfiali de mod ..........Complementul circumstanfial de cauzi. propozilia circumstanfiald de cauzd,Complementul circumstanfiar

{9 scop. proptzifia circumstanfiari de ,.op .........Propozilia circumstanfiald condilioniHPropozifia circumstanfiald concesivd ............

78419719920320620921.2

214216218220

221

Evaluare

Recapitulare

-228

Unitatea

Lumeacdrtilor

Cartea - obiect culturalTextul publicitar

Argumentarea oraldNo[iuni de foneticd

Vocabularul

Pe parcursul uniti$i de invifare, profesorulva avea in vedere dezvoltareaurmitoarelor competenfe specifice din programi:

1.1. in[elegerea semnificaliei generale a mesajului oral, sesizdnd progresia 9i coerenla ideilorexprimate;

{.3. seiizarea adecvirii elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultaU

1.5. aplicarea principiilor ascultdrii active in manifestarea unui comportament comunicativadecvaU

2.{. construirea unui discurs oral pe o temi dat6;2.2. utrlizarea in mod nuan{at a categoriilor lexicale intr-un mesaj oral;2.5. captarea qi men{inerea atenfiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului;3,1. dovedirea inlelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinfe date;

3.2. sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de imbogSlire a

vocabularului qi a categoriilor semantice studiate;3.3, identificarea valoriloi etice qi culturale intr-un text, exprimAndu-gi impresiile qi

preferinfele;4.{. iedactarea diverselor texte, adaptAndu-le la situalia de comunicare concretd.

Valori gi atitudini ce pot fiformate pe parcursul unitifii:

o cultivarea interesului pentru lecturd gi a plicerii de a citi, a gustului estetic in domeniul literaturii;o stimularea gdndirii autonome, reflexive qi critice in raport cu diversele mesaje receptate;

o cultivarea unei atitudini pozitive fald de comunicare prin conqtientizarea impactului limbajului

asupra celorlalfi qi prin nevoia de a inlelege qi de a folosi limbajul intr-o manierd pozitivd',

responsabilX din punct de vedere social;o cultivarea unei atitudini pozitive fa{b de limba romAnd qi recunoaqterea rolului acesteia pentru

dezvoltarea personald qi imbogdlirea orizontului cultural.

^ UNITATEA 1

Cartea - obiect cultural

$Tru1. Care a fost prima carte care fi-a fost cititd? Cine (i-a citit-o?

8. Care a fost prima carte pe care-{i aminteqti ci ai citit-o fdri ajutorul altcuiva? O mai ai inbibliotecd?

8. f,i s-a trtAmplat sf, recitegti o carte? Dacf, da, care este aceasta Ei ce anume te-a fdcut sd o reiei?

DESCOPANCitegte textul urmitor qi noteaz[-li impresiile sub forma unui jurnal de lecturd. imparte caietulirr doud coloane: in prima, transcrie citatele sau secven{ele din text care !i-au atras aten{ia inmod deosebit; in coloana a doua, precizeazd.prin ce [i-au atras atenfia pasajele respective (!i-apldcuto idee sau poate te-a nedumerit prin ceva, nu eqti de acord cu o afirmalie preientd in text,!i-ai adus aminte de o experienfd sau de o situafie asemdnxtoare etc.).

Lectura in trei, in doi, de unul singurde Rodica Zane

Toti incepem sd citim cu ochii altora.De aceea, cind trebuies[ iti amintegti de prima ta carte,itt dai seama cI memoria te punein fata unei alegeri: prima carte pe care gi-a citit-o cineva sau primacarte pe care ai citit-o singur?

Imi amintesc de amdndoul, ceea ce nu inseamnl ci acestea aufost intr-sdevdr primele mele clrti. Nu pentru ci eu ag vrea si vispun minciuni, ci pentru ci tii minte mai ales ceea ce cdlltoregtedin trecut printr-un mijloc de transport foarte sigur: o poveste.Povegtile transportl amintirile noastre din cele mai indeplrtatetimpuri, precum avionul, vaporul sau trenul ne ajuti sI ajungemin cele mai indepirtate locuri.

In povegtile cu amintiri nu se petrec intotdeauna intimpliriextraordinare, ci doar cdteva fapte in jurul cirora se infbgoarlsentimentele noastre de atunci. Chiar dacd. atunci este foarte

ffir,,'"Niscuti in 1955, este profesoard,laFa-cultatea de Litere din Bucuregti. A scris clrtide critici literarl 9i studii de folclor. Estecoautoarea unor manuale de limba si lite- Iratura romane pentru liceu. IE

TI

indepirtat de acum,sentimentele puternice te fac si retriiegti totul ca 9i cum ar fi aievea. $i cnnd le spui

gi alttra, egti de-a dreptul fericit. Aga cum sunt eu acum cdnd scriu pentru voi despre prima carte, degi mi-ar

fi placut mai mult sI stim fallinfaln 9i s[ vi vorbesc...

Dar s[ mi intorc la prima mea carte. Cu Foarte grasfira nasluctutTle au stat cam aia...

it tt-o sear[, tata a venit acasl cu o carte frumos coloratd in paginile cdreia

se lifhia un bob de mazdre cu ochi, guri gi tot ce mai trebuia Pentru a se-

mina cu oamenii. il lipr.u insd ceva gi de aceea se numea Foarte gras fhrinas, cum aveam si afl[m de la manra, care a inceput s[ ne citeascl din

aventurile bobului de mazdre. Fratele meu gi cu mine ascultam cu

gurile clscate gi nu incetam sL ne minunim cum de triiegte bobul

de mazdre asemenea nouI... $i bineinleles rddeam cu pofti de

numele lui. Of, qi cind s-a desplrlit de frafii cu care locuia

in pistaie...9i cdnd s-a rostogolit pe sciri 9i s-a pierdut de

ai lui... Dar sI nu credeli ci a sfdrgit intr-o cratilI, nu,

bobul nostru de mazdre a anrt noroc, pentru ci, duplce a ritlcit prin lume, gi-a reglsit familia 9i bucuria

bobilor gi a boabelor din neamul siu cred ci mai

continui gi astizi...ins[, a9a cum gtiti gi voi, prima carte cititi cu ochii

mamei, ai bunicii (gi aici ii puteli adeuga pe tofi cei care ne-au

iubit gi gi-au petrecut timpul cu noi c6,nd eram mici) nu se citegte

o singurl dat[, ci se recitegte iar gi iar pini ni se scrie in minte gi putem s[ o ingAnlm sau sI o spunem

singu"ri. Dintre povegtile p! .ur. i" ^uii*in copilirie, unele,ne plac mai mult, aia cum ne plac mai mult

ciiitele, gdlugteie cuprune, pllcinta cu mere deiat orice alt fel de mincare. Nu gtiu de ce nou5., adici mie,

Rodica, glfr^ti"i -.rr, Mi..*, ne phcea foarte mralt Foarte grasfird. nas gi-lceream mereu inainte de culcare'

N. ageza- in pat, cu mama intre noi, in aga fel incdt si vedem ce e acolo in carte - degi gtiam desenele

pe dinafar[ - gi cuvintele i9i incepeau leginatul. O veiozd cu lumini galbeni venea_de undeva, din spate,

ii ne ginea in cercul ei dewajd.gijuite-a9a, te tre.zeam a doua zi dimineatdla o altd,lumin[, cea a soarelui

gi a jocului cu ceilalgi copii. $i tot aga, seard de seari, de la o lumini laalta,am crescut 9i am inceput si

citim cu ochii nogtri.Se spune c[ e foarte bine ca intr-o familie si nu fie un singur copil, ci mdcar doi. Nu gtiu dacl e a9a,

dar gtiu cd,, dacd.imi aduc aminte de prima carte cititl cu ochii mei, nu pot si vorbesc decdt la plural,

adlcl de prima noastr[ carte, crci *rrlti r..^e eu 9i fratele meu eram mai mult asemrnS.tori decdt diferiti

in ceea ce fhceam.

Legendele Olirnpuluini le-a citit intii mama)cam de cind eram prin clasa_intii- Apoi am inceput s[le

citimiinguri. Peniru noi, cartea era buni de citit cu glas tare, pentru cd. avea literele mari 9i cuvinte grele.

De u..eu-parcurgeam acelagi text o dat[ cu ochii gi vocea mamei, apoi, pe rind, eu gi Mircea, cu ochii 9i

vocile proprli. Le*gendete Otimputuiau devenit Legendek Si miturile Greciei antice,o carte mai mare 9i cu mai

-rrlt. fotografii"cu statui ale zeilor gi semizeilor. Chlar acum, in timp ce scriu, mI-duc la biblioteci 9i o

scot din ,rIt. E aceeagi. O deschid gi citesc pe prima pagini o dedicatie dela tata, din 7964, din 29 iulie,

uua mamei. Amvdzut de atdteaori dedicagia, dar acum, cuvintele scrise de tata,,,aceasttr carte atdt de mult

agteptatl de tine", md. fac si imi aduc aminte ci mama il intreba mereu pe tata daci' a gisit cartea. Ne-a

fort g.., si inlelegem cd Legendele Otimputui sunt gi nu sunt acelagi lucru cu Legendele Si miturile Greciei

antii,cl aceleagi-personaje-pot apdrea in povestiri mai simple sau mai complicate, in care faptele sunt

pre.2entate cu mai-multe sag-mai pugine detalii, in cuvinte mai bine potrMte, pe h6rtie mai lucioasl, cu

iotografii mai multe... Am inceput cu aceasti carte o lung[ ucenicie in ale cititului, care s-a intins pe

cnliria ani. imi aduc aminte cd.,treptat,am trecut de la lectura in trei,la lectura in doi 9i apoi_la lectura de

una singurl. M[ intreceam cu fraiele meu care a citit de mai multe oti Legendele Si mitwile G::t!:i 1"::tr.A fost lict rra noastri preferatdpdni prin clasa a IV-a. $tiam paginile pe dinafarl gi Zets, Ahile, Ulise,

- I

a UNITATEA 1

Hercule ne erau la fel de^cunoscuti ca prietenii cu care iegeam la joacd,.Cele doui lumi, cea de hirtie 9icea aievea, ne-au ajutat la fel de mult sI cregtem ,,mar7".Daci in lumea aievea eram cu copii de vArsta noastri9i triiam impreuni cu ei intdmplirile extraordinare ale copiliriei, in lumea cirtilor prrt.u- sI fim cu ceimari, cu oameni in toatl firea gi chiar cu cei care erau dincolo de oameni, zei, semizii, eroi. Zeus gi Herapireau cei mai ,,marl",dar aflam cS,uneori 9i ei puteau fi invingi 9i atunci se mdniau cumplit gi igi foloseautoatd' forga pentru a se rdzbuna. DacI nu gtili ce a fhcut Hera dupl ce Paris a ales-o drept cea mai frumoaslpe Afrodita, citigi 9i voi aceasti carte. Veti trli gi voi in lumea ,"llordar gi a oamenilor obignuiti 9i uneoriveti renunfa sn iegi1i laioacd.pentru a citi mai departe, pdn1,Iaultima pagrnd.,de exemplu, aventurile luiUlise pe drumul de intoarcere acasd.,in Ithaca, dupx rezboiul din toia, iau povestea trisie de iubire dintreRomeo giJulieta.

Oare o fi adevirat ce scrie pe unul dintre tricourile mele? ,,Dac[ citegti, triiegti mai mu1t"...

Primele impresii1. Care sunt emoliile, trdirile asociate de autoare primei cdrfi ,,ascultate" in lectura mamei?

Uneqte citatele din text, din coloana stAngd, cu emoliile pe care le exprimd, notate in coloanadin dreapta.

,,ascultam cu gurile ciscate",,nu incetam si. ne minunim",,r6.deam cu pofti.",,o{, gi cdnd s-a desplrtit de frafii lui..."

. . tristefe

. . bucurie

. . fascina{ie

. . uimire8. Care sunt tr[irile sau emo[iile pe care le-ai avut cAnd ai citit textul? Alege dintre variantele

propuse sau adaugd altele.

E bucurie E nostalgie E tristetre E amintiri E ........................ tr8. Pe care dintre cdrfile menfionate in text le-ai citit gi tu sau fi-ai dori sd le citepti?

4.Dacd ai citit vreuna dintre cirfite menlionate in text, noteazl.in cAtevacuvinte amintirile tale despre volumul respectiv. Dac[ ai vrea sf, citeqtivreuna dinhe aceste cdrfi, explicd prin ce !i-a stAmit autoarea curiozitatea.

Situalia de comunicare1. Cui i se adreseazd. autoareatextului Lectura tn trei, in doi, de unul singur? Pentru a rdspunde

la aceasti intrebare, ai ir:r vedere urmf,toarele doud secven(e:

'paragraful al treilea al textului, dar mai ales pasajul: ,,Aga cum sunt eu acurn cAnd scriupentru voi despre prima carte, deqi mi-ar fi pl[cut mai mult sd stdm fafd in fafd gi si vdvorbesc."

-10

8. Despre ce este vorba in text? Rdspunde printr-un cuvAnt.

t.

8. Care este, in opinia ta, ideea cea mai importantd din acest text? Poli identifica o secven!5

care conline ideea principal5? Daci nu, formtleazdtu un enun! in care sdptecizezi ideea cea

mai importantd cu care ai rdmas dup5lectur5.

4. Care crezi cd este scopul comunicirii in acest text?

5. Crezi cd intAmplf,rile relatate de autoare sunt reale sau imaginare? Alege dintre variantele

date pe acelea care te ajuti sd-[i argumentezi punctul de vedere.

E textul este scris la persoana I;[] este vorba despre amintirile autoarei legate de primele c6rli ascultate sau citite;E se referi la obiecte (titluri de cdrli) qi la persoane (fratele, mama) care aparlin realit6{ii;E foloseqte documente autentice (de exemplu, dedicalia tat5lui pe cartea d[ruitd mamei)

qi date exacte (29 iulie1964);E se adres eazd. direct cititorilor;tl volumul in care a apirut textul conline, in cea mai mare parte, m5rturii ale autorilor

despre primele c[r!i citite.

Gele doui lumi

1. Autoarea vorbeqte despre doud lumi , ,tcea de hArtie qi cea aievea" . Lucrafi in perechi-

Propuneli cAte un sinonim pentru fiecare dintre aceste lumi qi notali-le pe primul rdnd al

tabelului. Scrieli apoi, in colbanele corespunzdtoare, elementele specifice acestor lumi.

I

I Lumea de,,hArtie" - I Lumea reali -:_"""_f_-"t

p. Autoarea mflrturiseqte la un moment dat: ,,$tiam paginile pe dinafari qiZeus, Ahile, Ulise,

Hercule ne erau la fel de cunoscufi ca prietenii cu care ieqeam la ioacd'."? Alege qi tu un

,,prieten imaginar" sau ,,de hdrtie" , pe care sd-l prezinli colegilor tli'$. Ce inseamnd pentru cei doi copii lumea chrlilor? Dar pentru tine? Noteazd,,in diagrama de

mai jos, perspectivele asemdnitoare qi pe cele diferite.

"de'it\tt

""\*.&o

)G,

I

l{

Asemlniri

a UNTTATEA I4. Rodica Zane afirrnd cd aceste doui luml ,,cea d.e hArtie gi cea aieve a", anajutat-o deopotrivi

pe ea qi pe fratele ei sd creascd. ,,mar7". Explic[ plasarea cuvAntului mareintreghilimele.

5' Este va.labild gi pentru tine afirmafia autoarei, menfionatf, la exercifiul anterior? Argumen-teazd-li opinia fir caiet, ir:rtr-un text de 15-20 de rAnduri, indiferent dacl rispunsul este DAsau NU.

Lumea cirfilorl. Orice text trimite la alte texte, realizAndu-se astfel o comunicare peste timp gi spafiu intre

autori qi cititori. l1i propunem si citeqti un fragment despre zeila-Hera.Care este ideea dinfragmentul de mai jos pe care o pofi regdsi gi in textul Roaicai Zane referitor la zeild?

i ," r,

,,Se povestea, intr-o leg-endi,.di2i..m qi-o fbcuse:gr4i{la. H"r, printr-o-n9e1itorie. in timpul uneiierni geroase,Zeus s-aprefhcut

T quc Cucul, gpand g{#e*iurind, r. ,propirr" de fecioari. Se prefXcea

ci-i-este frig. Ea s-a induiogat de cuc gi l-a vQ.rat,pped'iip sdn, d,ar Zeui s-a fhcut birbat 9i i:a ceruta-i fi sogie.

roze' eru:u gi ele-mpodobite cu cercei scrttnpi gi rl;fuif-de d*.*"t Hefaistos. Iar peste umdr i9i puneaun vil, mult mai strLlucitor decdt e soar$ts-r-iln iaa,+ j , . , ;t

Ydzdnd-ocdt e de r.,r,,,oura,roErt ;,"driil:'gi#rrirgjii'spunea, strrfulgerat de o simtire-nfli-cdratd:.

- O!... Niciodati... niciodati inima mea ri;e .rnal plifl4kl. dragoste pentru weo fatd,sau femeie,zeitd,,nimft, muritoare, cum este astdzi pentru tine...

ZeigaHeta se m6.ndrea adeseori *-u*r,l notbepe care i tre spu nea Zeus.Tinea la frumusetea ei,9i daci i-o nesocotea vreo muritoare, pe pdr"ant,.o-*#.gi* i\grozitor."

Alexandru Mitnt, Legende le Olimpului

8. Dacd ar fi existat cf,rli, ziare, reviste in Olimp, ce crezi cd, ar fi ales Hera, regina zeilor giprotectoarea familiei, sd citeascd? Descrie una dintre aceste posibile lecturi.

-12

Atuncea Hera s-a-nvoit si fac[ nunta eu stdpinul, nunta cea mare din Olimp.

^ . Ca dat,la nunti, a primit de la berbatul siuJryorul,care.4.fp9t numit Canatos, ii s. gerea in Nauplia.

Aici avea dreptul zei;i sevie-n fiecare an 9i s{ se ;.rld; . rp;tirru. S.Aa6.ndu-se, zeitaHerasporea'F\lcl avea dre_ptul zeilasivie-n fiecar{'an 9i s{sd g.9ald9-n app clari. Scalddndu-se,zeigaHera spor.a

Legenda spune despre Hera cr igi r,ingea, dupd scildaqgutr+l siu alb, incintltor, cu o esenfi-mb5-tdtoare,ai crrei aburi parfumali se-mp{Egtiau intpatl lrpngalfl.cea.rmai micd adiere. in jurul frunlii igi

&. Fiecare text il face pe cititor s6-qi aminteascf, de alte cdrli citite sau de o experien!f, asemd-

n[toare prin care i trecut. Dacd textul Rodicli Zane vorbeqte despre descoperirea lecturii,,o*u.,ufdin care-li propunem un fragment este despre o adolescentf, care descoper[ filosofia

firtr-un mod cu totul neagteptat. in plus, fragmentul urmf,tor se leagd de cel de dinainte prinreferirea la vechea Grecie, locul unde au trhit primii filosofi europeni.

,,- Bine ai venit in Atena, Sofie. Te-ai gindit desigur ci eu sunt Alberto Knox. [...] Suntem pe

Acropole. Cuvdntul acesta inseamn[ orasul-cetate - sau mai bine zis orasul de pe colind. Aici sus, au

locuii oameni inc[ din timpul epocii de piatri. Asta e legat, firegte, de situarea deosebitS. a locului. Era

ugor de apdratde dugmaniintrlo asemenea pozigie,pe platoul acesta inalt. Cdnd Atena s-a extins in

;os, pe gesul de sub piatou, Acropole a ajuns re n. fotttii d cafortdreal[ gi ca loc al templelor. in pjiml

;rr--etui. a secolului al patrulea inainte de Hristos, a ar,rrt loc u rdzboiinvergunat impotriva pergilor 9i

i, a.rrl480 regele p.rrun X.oes a jefuit Atena gi a ars clldirile de lemn de pe Acropole.In anul urmdtor

pergii au fost invingi 9i acum a inceput epoca de aur a Atenei, Sofie. ["']Sofiei ii bltea

^gttatl inima. Era intr-adevlr profesorul ei de filosofie cel care-i vorbea acolo in

caseta video? ii r[^t" doar nelxmurit contururile siluetei, atunci,

pe intuneric.Dar ar fi putut in-fond se fie bxrbatul acesta

care vorbea pe Acropole. [...] I" momentul urmitor, el

apiru din nou printre ruinele de mai jos. Deasupra, sub

cer - gi sus de tot pe ecranul Sofiei - se vedea marele

Templu al Athenei pe Acropole. Profesoml de filosofie

se agezi pe un bloc de marmur[. Apoi i9i indrept[ din

nou privirile spre camera de luat vederi 9i spuse:

- Suntem la marginea vechii piefe a Atenei.Odinioari erau aici nigte temple splendide, sediul

tribunalului gi alte clidiri oficiale, prlvilii, o sale de

concerte gi chiar o sah de gimnastici. Toate laolaltd,

inconjurau aceasti piafd., o piafi mare, pdttatd... Inaceasti mic[ intindere astfel inchisi s-av agezatbazele

intregii clllizagh europene. Termeni cum snnt politicagi den't.ocra/ia, economia gi istoria, biologia gi fizica,matematica gi logica, teologia gifitosofia- 9i incX multe altele - provin de la acest popor' in fond

mic la numlr, a carui viage de-zi cu zi se desfXgura in jurul acestei piefe. Aici st[tea Socrate de

vorbi cu oamenii cu care se intdlnea. Poate c[ il apuca de min[ pe vreun sclav care purta un

ulcior cu ulei de misiine 9i-i punea omului aceluia slrman vreo intrebare filosofic[. CIci Socrate

spunea ci sclavui ,rr., ,.."rgi ratiune ca cea a unui cetifean. Poate c[ avea un schimb de cuvinte

mai insuflefit cu vreun cetifean al oragului - sau era adincit in vreo conversalie cu voce scdzltd'

cu tinlrul sIu discipol Platon. Ciudat s[ te gindegti la aga ceva. ["']Sigur ci 9i Sofiei glndul acesta i se plrea ciudat. Dar cel pugin la fel de ciudat i se pirea 9i felul in

cure filoroful ajunsese deodat[ si-i vorbeasc[ prin caseta video pe care un ciine misterios i-o adusese

in ascunzlto arca tainicd. din grndinn. [...]

- Agu, deci. Acum ne glsim in Atena antici.,Sofie. [...] iivezi pe cei doi berba! de la colonadi?

Sofie descoperi unde-i ardta elun birbat mai in vdrstL in vegminte ugor zdrenluite. Avea o barbl

lungi, neingrijita, un nas strivit parc5, ochi albagti pdtrunzdtori gi obraji rogii gi dolofani. Alituri de

el era un tinlr de o mare frumuse]e.

- Acegtia sunt Socrate gi tinirul siu discipol. inlelegi, Sofie? Dar ar trebui s[ faci personal

cunogtinli cu ei. [...]Sofie simqi deodat[ o apisare in tdmple, cici tinirul de acolo {hcu cdliva pagi inainte 9i privi in

camera de luatvederi. .,,

. UNITATEA 1

- Bine ai venit in Atena, Sofie, spuse el cu voce bldnde. Vorbea o norvegian d. foarte nesiguri. pemine mi cheamr Platon 9i am sI-fi dau patru teme pentru acas[. intdi, am slie rog s6 te gdndJgti cumpoate face un brutar cincizeci de chifle cu totul 9i cu totul la fel unele cu altele. PI urmr, si te intrebicum se face ci toti caii sunt asemenea. Mai departe, sI te gAndegti dacd crezi sau nu ci omul are sufletnemuritor. $i, in sfhrgit, trebuie si rispunzi la intrebarea dacl femeile 9i bnrbalii sunt fiinfe deopotrivdde ralionale. Succes!"

Jostein Gaarde r, Lumea sofiei

4. O altd carte pe care {i-o recomanddm, care se leagi fir multe feluri de textele prezentate deja,este Dublu limbaide William Golding, fir care autorul recreeazl.frumuselei unei civilizaliiaPuse, Grecia Anticd, avAnd in centrul sdu o adolescentd care parcurge drumul maturizdrli.De data aceasta, ili oferim un fragment dintr-o prezentare Jcirgii,ldcutd, pe un blog, deAlice Teodorescu:

,,Degi este ultimul roman scris de William Golding 9i se pare cL nu a fost finisat, Dublu timbajprezintd' intr-un mod sincer gi necenzurat gdndurile gi dedesubturile umeseriei, de preoteasd. a luiApollo, aga cum le-a imaginat scriitorul, porri.rd de la mitologia atestatl istoric a specialistil or,fatd. alisa impresia unei ciorne in lucru. M-a intrigat tocmai alegerea lui Golding d. a ,cri. din perspectivifeminini,la care se adaugd.tonul ugor modern al unei Pythii inlelepte. insnlot spune ci autenticitateapersonajului nu are nici o urml de artificial.

www.bookblog.ro

Ge inseamni pentru tine cititul?1. Profesorii 9i pdrinlii sunt ingrijorali de faphrl cd in ziua deazi tinerii citesc mai pufin. Dar in lumea

de azi mesajele sunt mult mai diversifiiate gi sunt puse ir:r circulalie pe c5i ,rurirt"' televizorul,computerul, revistele, reclamele. Enumerd ce anurne citeqti fu intr-o zi qi spune care e pf,rerea tadespre i:rgrijorarea adulfilor.

8, Ce tip de texte preferi sd citeqti? Motleaz[-fi opfiunea.

8. fie cum ili place sd citegti? in trei? in doi? Singur? Explicf,, referindu-te la avantajele saudezavantajele de a citi singur sau impreune cu it1ii.

4.Bifeazdvarianta/variantele care !i se potrivesc sau propune fu una.CAnd citegti literaturS, ili place sd:

[J descoperi o lume noud qi necunoscutd;E visezi, evadAnd din realitate;E ili imaginezi tot felul de aventuri, dincolo de cele prezentate in text;tr inlelegi personajele gi situaliile tr care sunt puse acestea;tr fti inchipui cum aratd personajele;E trdieqti, impreuni cu personajele, experienfele acestora;tr

Il4