licenta iulia

8/17/2019 licenta iulia

1/40

CUPRINS

Introducere

I. MEDIUL CULTURAL

1. Conceptul de cultură

2. Dimensiuni culturle

!. Cultur or"ni#$ionlă

%. Cele cinci dimensiuni culturle le lui &eert 'o(stede

). In(luen$ culturii supr (cerilor intern$ionle

II. NE&*CIERILE INTERNA+I*NALE DE A,ACERI SU- IMPACTUL CULTURII

1. Ne"ociere i di(eren$ele culturle

2. Stiluri de ne"ociere pe pln mondil

!. Etpele des(ăurării ne"ocierii

III. MANA&EMENTUL INTERNA+I*NAL ȘI INTERNAȚI*NALI/AREAA,ACERIL*R.

1. Crcteri#re mn"ementului

2. Strte"i de intern$ionli#re (irmei 0n con inutț multiculturl

I. C*NCEPTUL DE CULTUR 3N MANA&EMENTUL INTERNAȚI*NAL

1. De(inire culturii

2. Cultur nționlă iș cultu r or"ni#ționlă

STUDIU DE CA/


2/40

Introducere

Conducere unei (ceri i unor ne"ocieri 0ntr4o ltă $ră5 respecti6 cultur5 pote (i o srcină

complictă din cu# di(eren$elor de lim785 6lori5 lim78 l corpului su "9ndire. Dcă o compnie nu

reuete să 0n$ele"ă o ltă cultură5 cest cel mi pro77il nu 6 reui să 0i e:tindă cti6itte pe o

ltă pi$ă. Di(eren$ele culturle cu#e#ă pro7leme de comunicre 0ntre prtenerii de (ceri cee ce

duce l eecul trn#c$iilor comercile intern$ionle.

Lucrre este structurtă 0n ptru cpitole. Primul cpitol de#6ăluie conceptul de cultură iș

dimensiunile i in(luen supr (cerilor intern ionle. Cpitolul II rtă no iuni despre ne"ociere5ș ț ț țstilurile i etpele. Cpitolul trei crcteri#e#ă mn"ementul i strte"iile 0n (unc ie de con inutulș ș ț ț

multiculturl ir ultim prte lucrării ilustre#ă studiu de c#.

Cultura5 0n "enerl5 este modul speci(ic de e:isten$ă spiritulă i de comportment socil l

unui "rup5 comunită$i su societă$i. Caracteristicile principale ale culturii sunt; crcterul do79ndit5

colecti65 sim7olic5 structurt5 persistent i dinmic. Cultur se mni(estă l ni6elul se s(ere di(erite;

cultur n$ionlă5 cultur industrilă5 cultur (unc$ionlă5 cultur pro(esionlă5 cultur or"ni#$ionlă

i cultur personlă.


3/40

CAPITOLUL I

MEDIUL CULTURAL

1.1 Conceptul de cultură

Cultur or"ni#$ionlă pre#intă o prte din mn"ement5 0n cre se cordă o ten ie specilă inț

#iu de #i.

L ni6el "lo7l5 interesul pentru cultur or"ni#$ionlă s4 declnt 0n deceniul l II4le l

secolului ori"ine socilă indi6idului nu 0l 0mpiedică să c9ti"e su să

pirdă putere. Sttutul socil l indi6idului di(eră su7stn$il de cel le părin$ilor săi5 inclusi6 0n cee

ce pri6ete 6ere5 stim5 studiile su meseri. Ecrtul puterii pote (i de(init i de rporturile dintre

1 Abrudan, Ioan: „Premise şi repere ale culturii manageriale româneşti”, Dacia, Cluj-

apoca, 1!!!


4/40

su7ltern i e( B 0ntr4o 6i#iune mi lr"ă5 prin rporturile dintre doi indi6i#i cu sttut di(erit ?c ni6el@.

Un ecrt mre l puterii este sinonim cu un con(ormism socil puternic5 cu supunere ($ă de un sttut

superior. Acestă supunere pri6ete t9t rel$iile din cdrul (miliei ?copil B părinte5 so$ie B so$5 (rte

mi mic B (rte mi mre@5 c9t i cele or"ni#$ionle ?su7ltern B mn"er@ su "enerl4socile

?cetă$en simplu B cele7ritte su personlitte5 om sărc B om 7o"t5 ..m.d.@. Stilul mn"eril este

utocrt ?dicttoril@ su pternlist5 0n (unc$ie de lte crcteristici socile. Su7lternii 0i de#6oltă

lips de ini$iti6ă i se lsă condui> de (pt5 c=ir u ne6oie de un mn"ement utoritr.2

Indi6idulismul e:primă măsur 0n cre societte 0ncur8e#ă rel$iile interpersonle i

reli#re indi6idulă. Un "rd 0nlt de indi6idulism rtă că ccentul e pus pe indi6idulitte i

drepturi indi6idule> 0ntre mem7rii societă$ii e:istă rel$ii interpersonle (orte sl7e. Un "rd scă#ut

de indi6idulism u societă$ile cu o ntură colecti6istă5 cu le"ături (orte str9nse 0ntre mem7ri> 0n

ceste culturi se consolide#ă (milii e:tinse i colecti6ită$i 0n cre (iecre mem7ru este respons7il

pentru. !

Crcterul cestor rel$ii interumne ?indi6idulism colecti6ism@ se (orme#ă ini$il 0n

(milie5 se 0ntărete 0n (r cestei i 0i pune mprent (orte puternic supr culturii i

comportmentului or"ni#$ionl. Aceste rel$ii di(eră de l o societte l lt prin prism trei

elemente; %intensitte su măsur 0n cre mem7rii societă$ii depind unul de ltul> n6er"ur su

numărul de indi6i#i cu cre cine6 0ntre$ine rel$ii c9t de c9t intense> (undmentre ?predeterminre@

su criteriile după cre se de#6oltă rel$iile dintre persone B e:istă culturi 0n cre rel$iile

interpersonle sunt predeterminte5 u l 7#ă elemente de sttut tri7uit ?cls socilă5 etni5

prtenen$ reli"iosă5 0n "enerl prtenen$ l un "rup socil su ltul@ i e:istă culturi 0n cre

rel$iile dintre omeni se st7ilesc (ortuit ?'o(stede (olosete c=ir termenul =otic@5 0n (unc$ie de

pre(erin$ele (iecărui. Aceste trei elemente nu (orme#ă nite dimensiuni di(erite le rel$iilor

interumne5 ci sunt con6er"ente; 0n culturile indi6iduliste rel$iile dintre omeni sunt sl7e5 pu$ine i

pe 7# pre(erin$elor indi6idule5 ir 0n cele colecti6iste sunt intense5 multiple i predeterminte.

Pentru Rom9ni &eert 'o(stede estimt pentru cestă dimensiune indicele5 cee ce semni(ică

indi6idulism scă#ut ?colecti6ism ridict@.

" #r$tianu, Constantin: %Antimanagement%, &n 'anagement şi Inginerie (conomic$, nr)

*+"

#r$tianu, Constantin: %'anagementul iner.ial%, &n 'anagement şi Inginerie (conomic$,

nr) *+"/

* „'ar0etiarea, democratiarea şi etica a2acerilor”, (ditura (conomic$, #ucureşti "/


5/40

1.3 Cultura orani!a ionalăț

*r"ni#$i5 l r9ndul său5 re o cultură cre include cel pu$in cele 0n$ele"eri 0mpărtăite5 cre

permite mem7rilor ei să conlucre#e. Nu este 7solut necesr c to$i mem7rii să prt8e#e tote

0n$ele"erile5 st(el unii pot să le 0mpărtăescă5 0n timp ce l$ii dor să dere l ele. 3n sensul mi lr"5

cultur de(inete i e:primă t9t titudinile5 c9t i comportmentul. E repre#intă o modlitte de

e:isten$ă5 e6lure i c$iune 0mpărtăită de un colecti6 i trnsmisă din "ener$ie 0n "ener$ie. Cultur

cuprinde conceptul de morlitte B determin9nd pentru (iecre or"ni#$ie ce este corect i drept i0n6$ă indi6i#ii cum tre7uie (ăcute lucrurile su 0ndeplinite srcinile.

Cultur or"ni#$ionlă prin s(er s de cuprindere i implic$iile sle depăete s(er strictă

mn"ementului or"ni#$iei. Prctic5 tote procesele de (irmă5 indi(erent de ntur lor mn"erilă5

economică5 te=nică5 8uridică etc.5 sunt in(luen$te sensi7il su7 rportul con$inutului i modlită$ilor de

des(ăurre de cultur or"ni#$ionlă.

,iecre or"ni#$ie se crcteri#e#ă nu numi prin structur i te=nolo"iile (olosite5 dr i printr4o

cultură. Cultur or"ni#$iei se (orme#ă din trecutul i pre#entul cestei5 din personele crecti6e#ă l moment 0n compnie5 de te=nolo"ii i resurse5 precum i din scopurile5 o7iecti6ele i

6lorile celor cre lucre#ă 0n or"ni#$ie.

Dt (iind (ptul că (iecre or"ni#$ie re o com7in$ie di(erită de elemente men$ionte mi

sus5 (iecre 6 6e o cultură unică. Acestă cultură 0n litertur de specilitte pote (i determintă

prin mi multe e:presii; cultur or"ni#$ionlă5 cultur corporti6ă5 cultură mn"erilă5 cultură de

0ntreprindere5 identitte de 0ntreprindere etc.

L r9ndul său5 ceste concepte i 6lori determină normele cre pr i modelele decomportment cre reies din ceste norme. Termenul prt8te nu 0nsemnă nepărt că mem7rii

or"ni#$iei u 8uns l un cord unnim cceptt supr cestor pro7leme5 dei cest lucru se pote

0nt9mpl. El 0nsemnă mi de"r7ă5 că ei u (ost e:pui 0n celi timp l ele i că u un minim de

0n$ele"ere continuă lor.

A8uni 0n or"ni#$ie cu propriile sle idei despre omeni5 despre 7unăstre i (ericire5 despre

rel$iile dintre e(i i su7lterni personlul 0i prop"ă con6in"erile sle simil9nd 0n celi timp

o7iceiurile5 re"ulile5 restric$iile e:istente 0n cdrul cestei. Din cest mestec de con6in"eri5 ideluri5comportmente i lim78e se nte cultur (iecărei or"ni#$ii.


6/40

Purtătorii culturii or"ni#$ionle sunt omenii. 3nsă 0n or"ni#$ie cu o cultură or"ni#$ionlă

de8 (ormtă e se 7strcte#ă de l omeni i de6ine un tri7ut l (irmei5 o componentă l ei5 cre re

un impct puternic supr mem7rilor colecti6ului5 trns(orm9nd comportmentul lor 0n corespundere

cu normele i 6lorile5 ce constituie temeli ei.

Sunt importnte următorele crcteristici le culturii or"ni#$ionle;)

• Cultur repre#intă un de6ărt mod de 6i$ă pentru mem7rii or"ni#$iei5 cre consideră deseori

in(luen$ să c (iind 0n$elesă de l sine. Cultur unei or"ni#$ii de6ine e6identă5 0n mod (rec6ent5

numi tunci c9nd este comprtă cu ce din lte or"ni#$ii su tunci c9nd este supusă

sc=im7ării.

• Deorece cultur implică ipote#e5 6lori i credin$e de 7#ă5 e tinde să (ie destul de st7ilă 0n timp.

3n plus5 o dtă ce o cultură este 7ine st7ilită5 e pote persist 0n ciud (luctu$iei personlului5si"ur9nd o continuitte socilă.

• Con$inutul unei culturi pote implic (ctori interni dr i e:terni or"ni#$iei. Intern5 o cultură

pote spri8ini ino6$i5 sumre de riscuri su secretul in(orm$iei. E:tern5 o cultură pote spri8ini

lo#inc Clientul 0ninte de tote su comportmentul lipsit de etică ($ă de concuren$i.

• Cultur pote 6e un impct (orte mre supr per(ormn$ei or"ni#$ionle i stis(c$iei

mem7rilor săi.

Apri$i i (ormre culturii or"ni#$ionle se pote de ilustrt prin următore (i"ură;

Cultur or"ni#$ionlă nu este ltce6 dec9t 0ncercre 0ntreprinderilor de se dpt prin

di6ersi(icre5 prin (ormre unor crcteristici culturle proprii nu t9t pentru e6iden$i speci(icul său

i se opune ltor 0ntreprinderi5 c9t pentru re#ist concuren$ei i e6olu po#iti6.

E:istă numerose clsi(icări le culturii or"ni#$ionle. Pre#entăm dor două tipuri principle5

ele (iind mi uore pentru identi(icre. E necesr de preci#t că5 0n prctică5 tipurile dte nu se 6or

"ăsi niciodtă 0n (ormă pură5 numite comprtimente le or"ni#$iei promo69nd su7culturi di(erite

($ă de modelul culturl predominnt l or"ni#$iei.

I Un prim criteriu de clasificare îl constituie contribuţia la performanţele firmei, potrivit căreia

se deosebesc:

1 Culturi puternice sau pozitive

Acest tip de culturi se 7#e#ă pe credin$e i 6lori intense răsp9ndite pe lr" 0n 0ntre"

or"ni#$ie. Cu c9t slri$ii cceptă mi mult 6lorile c=eie le or"ni#$iei cu t9t mi mre este0ncredere lor 0n ceste 6lori i c tre i cultură mi puternică.

/ Johns G. ”Comportament orani!aţional”, "ucure#ti, $conomica,%&&'.


7/40

3ntr4o cultură or"ni#$ionlă puternică mn"erii i su7lternii se comportă5 iu deci#ii

reieind din stilul propriu l or"ni#$iei. Acest 0i permite 0ntreprinderii de i păstr indi6idulitte

să i de se orient l reli#re unor per(ormn$e 0nlte.

3nsă5 culturile puternice5 0n c#ul c9nd nu se modi(ică dec6t sc=im7ărilor din mediu pot

conduce l unele pro7leme 0n "estiune 0ntreprinderii. De e:emplu5 misiune i strte"i or"ni#$iei

se pot sc=im7 c răspuns l presiunile e:terne i o cultură puternică ce (ost potri6ită 0n c#ul

succesului din trecut pote să nu (ie de 8utor 0n nou situ$ie. Cultur puternică pote (ce

0ntreprindere re#istentă l sc=im7re i 6 distru"e 7ilitte de ino6 compniei.

1) Culturi slabe sau negative 3n culturile sl7e credin$ele i 6lorile sunt răsp9ndite

mi pu$in 0n cdrul (irmei. Ast(el ele deseori sunt mi (r"mentte i u un impct

mi mic supr mem7rilor or"ni#$iei.

Culturile sl7e se 0nt9lnesc5 de re"ulă5 0n mrile corpor$ii. Se crcteri#e#ă prin concep$ii ce

promo6e#ă 7irocr$i5 centrli#re e:cesi6ă. Sistemul de 6lori este orientt spre interesele

corportiste5 i"nor9nd su minimli#9nd interesele clien$ilor5 c$ionrilor su le personlului.

Mn"erii (r9ne#ă orice sc=im7re 0n cdrul or"ni#$iei5 0n specil5 cele pro6enite din prte

su7ordon$ilor.

II. (n funcţie de specificul culturii orani!aţionale se deosebesc

)

:1" Cultura axată pe putere

*r"ni#$i e6olue#ă 0n 8urul unei sin"ure persone su l unui mic "rup5 (iind dominntă de

cest. De o7icei5 cest lucru se 0nt9mplă 0n c#ul 0n cre un 0ntreprin#ător 0n(iin$e#ă o nouă

compnie. Tote deci#iile se (c cu re(erin$ă l centru5 cre#urile i stilurile de lucru 69nd celi

reper. * dtă cu cretere compniei5 men$inere controlului de6ine tot mi di(icilă pentru centru. 3n

cest c# (ie că or"ni#$i se modi(ică5 (ie că e "enere#ă un nou su7"rup cu un lider propriu cre5

respecti65 se su7ordone#ă centrului ini$il.#" Cultura axată pe roluri

Acestă or"ni#$ie se 7#e#ă pe comitete5 structuri5 lo"ică i nli#ă. E:istă un mic "rup de

mn"eri superiori cre iu deci#iile (inle5 dr ceste deci#ii se 7#e#ă pe proceduri5 sisteme i re"uli

de comunicre 7ine de(inite. *r"ni#$i r pute (i considertă c=ir 7irocrtică5 dr temeinici i

trăinici o (c să (ie percepută c un n"8tor (i7il i corect. * st(el de cultură r pute (i

crcteri#tă prin plni(icre strte"ică (ormli#tă.

3" Cultura axată pe sarcini

3 *+nch . ”-trateia corporativă”,Chi#inău, C, /00/.


8/40

*r"ni#$i este modeltă să 7orde#e srcini i proiecte identi(icte. Se lucre#ă 0n ec=ipe

(le:i7ile cre 7orde#ă pro7leme concrete. Ec=ipele pot (i multidisciplinre i dpt7ile l orice

situ$ie. Putere pr$ine ec=ipei5 cre pote cuprinde i e:per$i pentru 0nlesni deci#i de "rup.

Cultur este (le:i7ilă i sensi7ilă l sc=im7re5 dr este mi e(icientă 0n c#ul srcinilor

0ncredin$te unor "rupuri mici. Controlul se 7#e#ă 0n mre prte pe e(icien$ ec=ipei5 conducere de

69r( tre7uind să permită ec=ipei o utonomie oper$ionlă su7stn$ilă.

$" Cultura axată pe persoană

Indi6idul lucre#ă i e:istă dor pentru sine. *r"ni#$i este ccepttă drept o modlitte de

structurre i ordonre mediului pentru 0ndeplinire unor scopuri utile5 0nsă domeniul primr de

interes este indi6idul. Ast(el de or"ni#$ii e:istă rr 0n mediul economic5 dr pot (i 0nt9lnite 0n c#ul

or"ni#$iilor nonpro(it. Mn"ementul unor st(el de persone nu este uor5 ir "rdul lor de loilitte

($ă de or"ni#$ie este (orte mic.

3ntre nii 1FGG41FH1. 3n cestă periodă de timp utorul cercett cultur or"ni#$ionlă

0ntreprinderilor i timp de cinci ni dus o7ser6ări supr per(ormn$elor reli#te de (iecre din ele.

Ast(el (ost posi7il de identi(ic cum componentele culturii or"ni#$ionle in(luen$e#ă supr

e(icien$ei or"ni#$iilor. S4 o7ser6t5 că cu c9t sunt nli#te mi multe 6ri7ile5 cu t9t este de o

durtă mi lun"ă periodă pentru cre se pote de pre6ă#ut per(ormn$ele 0ntreprinderii. * cultură

puternică conture#ă cti6ele 0ntreprinderii 0ntr4un termen scurt5 ir 0ntr4un termen lun"5 mi les c9nd

mediul m7int l or"ni#$iei se sc=im7ă rpid5 cultur pro6ocă o dpt7ilitte sporită l cerin$ele

mediului.

Cercetările e(ectute demonstre#ă că cu c9t cultur unei or"ni#$ii este mi puternică5 cu t9t

ceste or"ni#$ii u o e(icien$ă mi 0nltă 0n periodele scurte i medii. Compniile unde se o7ser6ă o

sistemă 7ine or"ni#tă lucrului5 unde e(orturile unui indi6id se contopesc cu e(orturile colecti6ului5

deci colo unde se mni(estă elementele unei culturi puternice5 per(ormn$ele o7$inute sunt5 0n unele

c#uri5 c=ir de două ori mi 0nlte 0n compr$ie cu re#ulttele scontte de 0ntreprinderile unde cultur

este sl7ă. Aceste di(eren$e 0n culturi pro6ocă o e(icien$ă di(erită or"ni#$iilor pe o periodă de

trei4cinci ni. 3nsă5 componentele culturii nu pot (i trtte l (el. De e:emplu5 nli# 6lorilor i

normelor ce predomină 0n colecti6e re(eritor l rel$iile interumne5 u rătt că colo unde predomină

un ni6el 0nlt de prticipre i o 7ună coordonre5 per(ormn$ele 0ntreprinderilor u de6enit mi 7une

dor 0ntr4o periodă lun"ă5 ini$il totui indic9nd re#ultte 8ose.

Culturile puternice 8ută l per(ormn$e 0n (ceri5 deorece cree#ă un ni6el neo7inuit de

moti6re l n"8$i. Sentimentul de loilitte su n"8re se preci#ă (rec6ent B 0i (ce pe omeni să

se străduie mi mult5 să depună e(orturi mi mri pentru reli#re o7iecti6elor compniei. Implicre

omenilor l lnsre deci#iilor i recunotere contri7u$iei lor le con(eră sentimentul de preciere din

prte mn"erilor.


9/40

*rientre culturii 0n spiritul de 0nltă per(ormn$ă re două crcteristici de 7#ă; orientre

spre c$iune i promo6re climtului ino6ti6.

1rientarea spre acţiune. Mn"erii din (irmele de succes 0i oriente#ă 6lorile spre c$iune. Ei

nu4i irosesc timpul 0n discu$ii sterile i 7nii pentru crere unor solu$ii e:otice. Mn"erii cestor

(irme (c5 st7ilesc5 e:perimente#ă.

Je(ul e:ecuti6 l unei compnii mericne de peri(erice pentru computere (irmă; Noi spunem

slri$ilor notri să (că cel pu$in #ece "reeli pe #i. Dcă nu u (ăcut #ilnic #ece "reeli 0nsemnă că

nu u 0ncerct să4i per(ec$ione#e munc lor.

.

Tolerre erorilor este o ltă crcteristică climtului ino6ti65 orientt spre reuită. Imes-enKe5 preedintele (irmei onson onson5 spune că cceptre eecului constituie unul din

principiile (irmei sle.

C=rles ni"=t dOEmerson (irm; Aptitudine eecului este necesră. Nu 6e$i pute ino6

dcă nu sunte$i cp7ili să ccept$i erore. Cmpionii tre7uie să (că un număr mre de tentti6e i

e:perimentări pentru reui.

2romovarea climatului inovativ. Indi6i#ii i "rupurile de slri$i sunt 0ncur8$i să4i de#6olte

ideile5 să (ie creti6i5 să i7ă ini$iti6ă i pentru cest (irmele c=eltuiesc sume importnte. 3n cestscop sunt e:perimentte tote (ormele de or"ni#re d4=oc ?ec=ipele de proiect5 competi$ie internă

0ntre di(erite "rupuri cre lucre#ă l reli#re celuii proiect@.

De e:emplu5 l I-M se cordă premii importnte pentru succese de presti"iu5 ir cei cre u

6ut insuccese sunt 0ncur8$i pentru că 0ncercă din nou.

Stimulre climtului ino6ti6 presupune că mn"erii să dopte c9t mi pu$ine deci#ii de

detliu. Ei tre7uie să conducă strte"i (irmei dr să nu dicte#e supr modului 0n cre 6 (i reli#tă

(iecre oper$iune 0n prte.

1.$ Cele % dimensiuni culturale ale lui &eert 'o(stede

&errd 'endriK 'o(stede ?născut l 2 octom7rie 1F2H5 0n 'rlem@ este un in(luent scriitor

olnde# pe pro7lemtic interc$iunii dintre culturile n$ionle i cele le culturii or"ni#$ionle.

4


10/40

Studiile lui 'o(stede u demonstrt că e:istă "rupări culturle n$ionle i re"ionle5 ce (ecte#ă

comportmentul societă$ii i l or"ni#$iilor i cre sunt (orte re#istente 0n timp.ș

Cercetre lui 'o(stede supr di(eren$elor de 6lori intre n"8$ii (irmei I-M din peste % de tri

rele6 di(eren$e clre 0ntre n$iuni. Ini$il compni dorit să 0n$ele"ă de ce unele (ilile eru mi

producti6e dec9t ltele5 dei 6eu o cultură or"ni#$ionlă similră.

C=estionrele pentru I-M u (ost identice pentru tote $ările ir din studiu u părut nite di(eren$e 0n

ce pri6ete;

Q Modul de rel$ionre 0ntre indi6i#i i "rupuri

Q Modlită$i de (ce ($ă situ$iilor incerte i controlul "resiunii

Q *rientre către 6iitor comprtă cu orientre către trecut i pre#ent

Q Modul de percep$ie l puterii i l utorită$ii5 modul de rel$ionre cu

Autoritte

Q Implic$iile socile le prtenentei de se:

Aceste in(orm$ii u (ost prelute i prelucrte 0ntrun tot coerent ir 'o(stede cristli#t i denumit

cinci dimensiuni culturle;

1. Distn$ ($ă de Putere

2. Indi6idulism 6s. Colecti6ism

!. Msculinitte 6s. ,eminitte

%. Inde:ul de E6itre Incertitudinii

). *rientre pe Termen Lun"

• Distn$ ($ă de putere ?mre su mică@ ?IDP@ re(lectă "rdul 0n cre omenii din cultur

respecti6ă percep ine"litte socilă

• Indi6idulismul B colecti6ismul ?ID@ se re(eră l măsur 0n cre o cultură 0ncur8e#ă

independen$ i li7ertte indi6idului ($ă de "rupul cărui 0i pr$ine

• Msculinitte B (eminitte ?MAS@ importn$ (ptului de te (i născut (emeie su 7ăr7t>

pre(erin$ pentru competiti6itte i promo6re 0n detrimentul cooperării i rmoniei su in6ers

• E6itre incertitudinii ?IPI@ este le"t de uurin$ cu cre cultur (ce ($ă l nou i 0i sumă

riscuri> "rdul de n:iette l n$iunii respecti6e


11/40

• *rientre pe termen lun" ?*TL@ este le"tă de period de timp pentru cre omenii 0i (c

plnuri i teptă re#ultte i măsur 0n cre u tendin$ de scri(ic "rti(ic$i de stă#i pentru

un re#ultt 6iitor

• Indul"en$ B constr9n"ere re 0n 6edere ni6elul l cre o societte cceptă un numit "rd de

li7ertte pentru 0ndeplinire plăcerilor 6ie$ii.• Monumentlism B Sel(4E((cement4ul este crcteristică celor societă$i cre promo6e#ă

st7ilitte5 m9ndri i ideile (i:e 0n contrst cu umilin$ i (le:i7ilitte.

* cercetre &llup reli#tă 0n 2) pe un ention de romni rele6 re#ultte5 pe o sclă de l l

1;

PDI ) 33 ID* +$, MA- +3, UAI +1 LTO ) $#

Unde

B i % B este un ni6el scă#ut

B % i G B ni6el mediu

B Peste G B ni6el ridict

Comprti6 cu estimările lui &. 'o(stede pentru Rom9ni

PDI ) ,/ ID* +3/ MA- +$# UAI +,/ LTO )

&eert 'o(stede estimt pentru Rom9ni ni6eluri (orte ridicte pentru indicii repre#ent9nd distnt($de putere ?F@ i e6itre incertitudinii ?F@5 ni6el scă#ut pentru indicele repre#ent9nd

indi6idulismul5 dică un "rd ridict de colecti6ism ?!@5 i un "rd modert de msculinitte ?%2@).

Dei nu o(erit o estimre pentru orientre pe termen lun"5 putem prespune c i Rom9ni r 6e5 c

i tote $ările din Europ5 o orientre pe termen scurt.

1.% In(luen a culturii asupra a(acerilor interna0ionaleț

Deorece 0n lume e:istă di(eren$e culturle 0n$ele"ere impctului culturii supr

comportmentului este deose7it de importntă pentru studiul mn"ementului intern$ionl. Cultur

pote in(luen$ titudine mn"erilă5 ideolo"i mn"erilă i c=ir rel$i dintre 0ntreprinderi i

"u6ern. Pote că cel mi importnt lucru este in(luent culturii supr modului cum "9ndesc i se

comportă omenii.

3n termeni "enerli5 impctul culturii supr mn"ementului intern$ionl este re(lectt de

credin$ele i comportmentul omenilor. Ită c9te6 dintre modalită0ile n care cultura 2i societatea

pot in(luen0a direct aordările manaeriale;


12/40

4 *uarea centrali!ată3descentrali!ata a deci!iilor . 3n unele culturi tote deci#iile importnte

sunt lute l ni6elul mn"erilor superiori> 0n ltele5 ceste deci#ii se iu i de către

mn"erii d F)FiH8 e l ni6el mediu i in(erior.

4 -iuranţa3risc. 3n unele societă$i mn"erii sunt 6ersi6i (t de risc i u mri di(icultă$i 0n

lure deci#iilor 0n condi$ii de incertitudine. 3n lte societă$i este 0ncur8t lure deci#iilor

0n condi$ii de risc5 ir deci#iile 0n condi$ii de incertitudine sunt o o7inuin$ă.

4 ăsplata individuală3colectivă. 3n unele $ări personele cre des(ăoră o cti6itte

remrc7ilă primesc o recompensă indi6idulă. 3n ltele5 normele culturle solicit

recompense de "rup.

4 2roceduri formale3informale. 3n unele societă$i m8oritte lucrurilor sunt reli#te in(orml.

3n lte societă$i sunt instituite proceduri (ormle respectte 0n mod strict.

4 *oialitate orani!aţională ridicată3scă!ută. 3n unele societă$i omenii se identi(ic 0ntr4o(orte mre măsură cu or"ni#$iile su ptronul lor5 0n timp ce 0n ltele omenii se

identi(ică cu "rupurilor lor ocup$ionle.

4 Cooperare3concurenţa. Unele societă$i 0ncur8e#ă cooperre 0ntre omenii5 0n timp ce ltele

0ncur8e#ă competi$i dintre ceti.

4 -tabilitate3inovare. Cultur numitor tri 0ncur8e#ă st7ilitte i re#isten$ l sc=im7re>

ltele tri pun mre ccent pe ino6re i sc=im7re.

CAPITOLUL II

4E&OCIERILE I4TER4A5IO4ALE DE A6ACERI -U7 IMPACTUL CULTURII

4eocierea 2i di(eren0ele culturale

*meni din $ri di(erite se deose7esc prin 6lori5 titudini i e:perien$. Ei u (or$e i sl7iciuni di(erite

unii ($ de ceill$i.

Dup prere me un ne"ocitor competent tre7uie s 0i cree#e un stil potri6it propriilor sle (or$e 4

inclusi6 celor crcteristice culturii din cre pro6ine. El nu r tre7ui s 0ncerce s urme#e stilul unei

lte culturi5 nu r tre7ui s urme#e un stil 0n cre l$i omeni u (or$e pe cre el nu le re5 un stil cre 6

duce l e6iden$iere sl7iciunilor lui nturle5 mi de"r7 dec9t l e6iden$iere (or$elor lui.

El tre7uie s de6in contient de (or$ele lui i s 0i e:erse#e pricepere 0n le e:plot.


13/40

Tre7uie5 de semene5 s (ie contient c l$i omeni lucre# lt(el. Este importnt le respect modul

de lucru di(erit (r (i ser6il 0n ($ lor. De e:emplu5 un detliu despre modul 0n cre r7ii comunic

unii cu ceill$i este (ptul c l ei contctul (i#ic este di(erit de cel l locuitorilor Europei de est; o

unire de"etelor5 su c=ir contct (cil. Dr5 ne"ocitorii r7i sunt 0ncre#tori ($ de occidentlii

cre dopt ceste "esturi. Ei respect cellt prte tunci c9nd cest5 respect9nd trdi$iile r7e5 0i

pstre# propriile polite$uri.

Di(eren$ele dintre culturile n$ionle nu numi c in(luen$e# cest comportment de supr($5 dr

condi$ione# totodt 6lorile (undmentle de$inute de ne"ocitori. ,iecre person duce l ms

de ne"ocieri numite presupuneri de cre5 dei d9nc 0nrdcinte5 e posi7il s nu (ie contient.

3n cee ce urme# 0ncercm s scotem l i6el unele dintre ceste presupuneri i prctici

(undmentle. Un dintre cele mi semni(icti6e distinc$ii se pote (ce 0ntre concep$ii despre

ne"ociere le mericnilor i le europenilor.

Americanii. Stilul de ne"ociere mericn este pro77il cel mi in(luent din lume. Este stilul cre

domin litertură i pe cre mul$i omeni 0ncerc s4l copie#e. Este crcteri#t 0ninte de tote de

personlit$i de7ordnte cre trnsmit instntneu sinceritte i cldur5 personlit$i cre sunt

0ncre#tore i si"ure pe ele i cre u uurin$ de trece imedit l o con6ers$ie e:u7ernt.

Ne"ocitorul intr 0n cmer de ne"ocieri 0ncre#tor i 6or7ind (irmti6.

3n cdrul culturii mericne respectul este socit succesului economic. E:ist o trdi$ie 7ine de(init;=eeler4delin"5 cre se re(er l preocupre de o7$ine sim7olurile succesului mteril.

Ne"ocitorul mericn5 0ncep9nd ne"ocierile cu entu#ism5 preci# cest titudine de urmrire

c9ti"ului economic. ,or$ele lui sunt mri 0n specil 0n (#ele de tocmel le ne"ocierii. El se mic

nturl cu rpiditte 0n ceste (#e le ne"ocierii. Modul 0n cre el 8oc presupune c i l$i

ne"ocitori r tre7ui s (ie "u6ern$i de celei re"uli. 3i dmir pe cei cre sunt e:per$i 0n se

descurc 0n procesul de tocmel i pe cei cre 8oc dup celei re"uli c i el. El 0nsui este e:pert

0n (olosi numite tctici pentru o7$inere de 6nt8e i se tept c i ceill$i s i7 celi pro(esionlism.

Cu cest tip de titudine5 concentrt pe procesul de tocmel5 ne"ocitorul mericn este interest de

pc=ete. Un 69n#tor se tept c cel ce cumpr s (ie cp7il s (c un 7iln$ l pc=etului pe

cre 0l solicit> pe de lt prte5 cumprtorul se tept că 69n#torul s o(ere un pc=et clr. Ji

(olosesc inten$iont cu69ntul pc=et5 deorece cuprinde ce6 despre idee de produs i ce6 mi mult

despre (ormă 0n cre cest produs este pre#entt.

Sunt deci ptru crcteristici pe cre le4m identi(ict 0n le"tur cu 7ordre ne"ocitorului

mericn;


14/40

V e4uberanţ56

V profesionalism6

V abilitate de a se tocmi6

V interes pentru pachete.

Pr$il5 ceste crcteristici pot (i descoperite 0n istori mericn5 l pionierii cre cutu o nou

(orm de tri5 risc9nd enorm prin lr"ire (rontierelor5 (iind serios in(luen$$i de instinctele

comercile le locuitorilor e6rei.

&ermanii. Stilul de ne"ociere "ermn rt cu totul di(erit. 3n specil pre"tire pentru ne"ocieri

"ermnilor este 7solut super7. Ne"ocitorul "ermn identi(ic 0n$ele"ere pe cre sper s o (c. El

identi(ic (orm e:ct celei 0n$ele"eri. Identi(ic pro7lemele cre consider c r tre7ui s (ie

cuprinse 0n ne"ociere. Apoi pre"tete o o(ert re#on7il coperind cu "ri8 (iecre c=estiune

0n$ele"erii.

3n timpul ne"ocierii5 el 6 rt elementele i o(ert clr5 (erm i (irmti6. Nu este desc=is

compromisului 0n mod semni(icti6. Tiprul ne"ocierii este surprin#tor de semntor cu numite

interpretri le crcterului "ermn; direct5 sistemtic5 7ine pre"tit5 in(le:i7il i nedispus s (c

compromisuri.

Este un stil de ne"ociere (orte puternic tunci c9nd este prctict de ne"ocitori pricepu$i. ,or$ele lui

ies l i6el 0n specil 0n (# de o(ert ne"ocierii. *dt enun$te5 o(ertele pr s cpete un "rd de

s(in$enie5 c prte de tocmel este micort.

Cum se poate face faţ57 Din punct de 6edere l procedurii este de pre(ert c cellt prte s se

si"ure că e:plorre i declr$iile proprii s i7 loc 0n (# premer"tore 0nintrii cestor o(erte.

Ei pot st(el s4i pre#inte perspecti6ele5 dr tre7uie s (c cest lucru trnnt5 69nd 0n 6edere c

ne"ocitorului "ermn este t9t de 7un l se pre"ti i se mic cu t9t nturle$e i 6ite# 0n (# de

o(ertre.

6rance!ii. Ne"ocitorii (rnce#i sunt recunoscu$i pentru trei crcteristici principle 0n 0n$ele"erile

intern$ionle; mult (ermitte5 insisten$ de (olosi lim7 (rnce# l ne"ocieri i un stil de ne"ociere

(r dor i pote lterl. Adic5 pre(er s (c o 0n$ele"ere sc=i$t5 poi o 0n$ele"ere de principiu5

poi s st7ilesc titultur5 i mi deprte5 coperind pe r9nd 0ntre" lr"ime 0n$ele"erii>

cest contrst9nd cu modul de 7ordre ps cu ps l mericnilor. Ji5 l (el c de &ule5 ei u o

mre cpcitte de c9ti" spun9nd non.

Enle!ii. Sunt 6#u$i de celellte n$ionlit$i c (iind;


15/40

V mtori5 spre deose7ire de pro(esionlitii mericni>

V mi de"r7 prost pre"ti$i dec9t 7ine pre"ti$i>

V dr"u$i5 prietenoi5 soci7ili5 "re7ili>

V (le:i7ili i recepti6i l ini$iti6e.

4ord europeni. Nord europenul 7orde# ne"ocierile mult mi tcut dec9t mericnii su "ermnii.

E:ist o numit reticen$ 0n modul 0n cre se implic din punct de 6edere socil l 0nceputul

ne"ocierilor. Este tcut5 6or7ete 0ncet i pote (i cu uurin$ copleit 0n cest (#.

Este (orte desc=is 0n declr$iile pe cre le (ce i este dispus s 8ute imedit cellt prte s o7$in

in(orm$ii despre po#i$i pe cre o dopt. Este totodt (orte 7un 0n recunote posi7ilit$ile

creti6e i 0n 8un"e l deci#ii creti6e.

,inlnde#ii i nor6e"ienii se 0ncdre# 0n cest tipr> suede#ii se 0ncdre# i ei dr sunt in(luen$$i

0ntr4un mi mre "rd de mericni i de 7irocr$i suede#. Dne#ii tind s i7 un stil scndin6 i

unul "ermn.

Moti6ele ce stu l 7# cestor crcteristici5 0n orice c# pentru $rile scndin6e5 nu sunt "reu de

0n$eles; morl cretin5 st7ilitte politic5 economiile 7#te p9n nu de mult 0n principl pe

"ricultur i pescuit. ,or$ nord4europenului st 0n (rnc=e$e lui i 0n desc=idere pe cre o re 0n

(#ele de e:plorre le ne"ocierii5 cre 0i determin 7ilit$ile creti6e din (# urmtore. Nu se

plse# pe celi ni6el cu mericnii i "ermnii 0n cee ce pri6ete 7ilitte de (ce o(erte5 nici cu

mericnii 0n pri6in$ cpcit$ii de se tocmi5 dr pote (i 0ncp$9nt.

Pentru 4l pute in(luen$5 tept$i46 c el s e:plore#e5 s (ie (le:i7il i creti6.

Mediteranienii. Cultur mediternin este 0n primul r9nd mi clduros. Sluturile i spectele

socile de"8 cldur5 sunt utili#te cu e:u7ern$ posturile i "esturile. Este di(icil (i: discu$iile l

ni6elul numitor 0n$ele"eri su l ni6elul numitor (#e de ne"ociere.

3n unele re"iuni5 numite 0n$ele"eri tre7uie s (ie unse5 cest pro7lem un"erii este o tem

centrl 0n culturile numitor $ri mediterneene. Este pri6it c o prctic norml i nu re crcterul

repulsi6 ?c pentru nord4europeni@ de mit.

A7ordre ne"ocierii 0n ceste culturi tre7uie s re$in tipurile de educ$ie pe cre le4m deose7it> i5

totodt5 s $in sem de ne6oi de un"e. Cum nici o compnie occidentl respect7il nu

dorete s (ie socit cu idee de mit5 este necesr c cest s4i si"ure o "en$ie locl i s i7"ri8 c ce "en$ie s se pot descurc cu un"ere.


16/40

Comuni2tii. A7ordre comunist este 0n mod o7inuit un 7irocrtic5 uneori cu tonuri politice.

Aspectul 7irocrtic duce l un "rup de omeni cre sunt implic$i 0n ne"ociere. Ei u o7li"$ii ($ de

7u"ete5 proceduri i o7iecti6e cre 0n mod norml r (i necunoscute ne"ocitorului cre pro6ine dintr4o

lt cultur i cror semni(ic$ie este "reu de precit de ctre ne"ocitor.

Metodele5 l (el c i $elurile sunt 7irocrtice. Tre7uie urmte protocolele5 sistemele5 re"ulile i procedurile 7irocrtice.

3n unele $ri comuniste cest lucru este impus de ctre sistemul politic 0n cre nu este neo7inuit c 0n

ec=ip de ne"ociere s i7 un repre#entnt cre s 6eri(ice con(ormitte i per(ormn$ele celorll$i

mem7ri i ec=ipei. Nu este de dispre$uit nici c#ul 0n cre comunitte5 0n (orm sttului5 0i sum

respons7ilitte pro7lemelor economice. 3n plus5 interesele mem7rilor comunit$ii 4 muncitori de r9nd

4 cer că per(ormn$ele celor cre pot in(luen$ succesul economic s (ie 6eri(icte.

3n cest situ$ie ne"ocitorii u o preocupre de securitte necunoscut celor din societte 6estic.

A7ilitte lor de 4i pstr slu87ele depinde de succesul pe cre 0l u de l o ne"ociere l lt5 de

rportele (cute pe 7# cestor ne"ocieri5 pe ntur5 (orm i (or$ comportmentului lor 0n timpul

ne"ocierilor.

Cum se pote (ce ($W Anticip$i;

V tr(ic preliminr di(icil5 pro77il inclu#9nd numite speci(ic$ii>

V sc=im7ri de (orm dup ce 0n$ele"ere 0ncepe s (ie discutt>

V e(orturi puternice de reduce treptt pre$urile cre le4u (ost o(erite ?un proces de reducere

pre$urilor este di(erit de tocmel>

V utili#re dispo#iti6elor 7irocrtice cum r (i (lsi(icre proceselor 6er7le le unei 0nt9lniri>

V c=itri de dtorii detlit pre#entte 0n scris i ne6oi de continu ne"ocierile pentru proiectre

cestor c=itri>

V ne6oi de 6e semnturile tuturor celor cre u prticipt 0ntr4un (el su ltul l ne"ociere 4 i de

o7icei cel pu$in un 0n plus.

Orientul mi8lociu. Ne"ocitorul din *rientul Mi8lociu 6ine dintr4o trdi$ie deertului 4 o trdi$ie

tri7l 0n cre comunit$ile sunt propite i compcte5 o trdi$ie 0n cre ospitlitte este (or$ cre

"u6erne#. Timpul este neesen$il; 0ncredere este importnt5 ir 6i#ittorul tre7uie s c9ti"e cest

0ncredere. Pro(etul Mo=med (ost r#7oinic i contr4tcul este mi respectt dec9t compromisul.

Consec6en$ tiprului ne"ocierii pune ccent pe primele (#e le ne"ocierii. Aspectele socile 4 o

(orm e:tins crerii de climtspr"erii "=e$ei 4 dure# (orte mult. 3n timpul (#ei dominnte


17/40

socile unele specte oc#ionle le e:plorrii intr 0n discu$ie 4 dei uneori incident. Din cest

discu$ie 6st5 socil i uor comercil pote pre respectul reciproc i pot iei l i6el rel$ii

ccept7ile de posi7ilit$i comercile. Apoi5 dintr4odt 0n$ele"erile pot (i 0nc=eite.

Dr5 0ninte de cest (i$i pre"ti$i pentru 0nt9r#ieri i 0ntreruperi. U st tot timpul desc=is i c=ir

c9nd ne"ocierile u tins un punct critic5 o trei person le pote 0ntrerupe 6enind s discute o cutotul lt pro7lem. -ine0n$eles c 6 (i 7ine6enit i 0nt9mpint 0n ce mi 7un trdi$ie r7.

Ne"ocitorul europen lipsit de e:perien$ se pote de#ec=ili7r 0n urm cestei pierderi terenului

c9ti"t. El tre7uie s4i de#6olte cpcitte de se dpt l cest tipr5 de ccept lips relti6

importn$ei timpului i de (i cp7il5 l un moment dt5 s conduc discu$i 0npoi i s rec9ti"e

teren.

Tiprul este deci unul cre pune ccent pe (ormre climtului i pe (#ă de e:plorre despre cre m

discutt 0n procesul de ne"ociere. 3n mod e(icient5 cest tipr trdi$ionl orientl pote 0mpiedic serios

(#ele de o(ertre i de tocmel 0n drumul ctre o 0n$ele"ere.

Tiprul trdi$ionl (ost 0n unele puncte 0nlocuit de re6olu$i petrolier5 cu tot mi mul$i r7i (iind

e:pui tiprelor mericne de educ$ie i in(luen$ i prelu9nd 7ordre mericn 7#t pe o(ert i

tocmel.

Indienii. Indienilor le plce s se tocmesc 4 o tocmel tipic pie$ei 4 i se simt pri6$i dc

ne"ocierile nu includ un ritul potri6it de tocmel.

C9ine!ii. Ne"ocitorul c=ine# se distin"e prin; preocupre pentru ($d5 specili#re5 suspiciune

($ de occidentli. Pro7lem ($dei este ce mi importnt. Ne"ocitorul c=ine# tre7uie s (ie

6#ut ne"ociind cu o person cre re o po#i$ie c=eie i utoritr5 o person crei crte de 6i#it

directoril este pre#entt ele"nt5 o person cre re o min scump i o(er 0m7rct 0ntr4o

uni(orm corespun#tore. El nu tre7uie s (ie (or$t s pird din im"ine prin (i ne6oit s4i retr"

spusele (erme din timpul ne"ocierilor5 ir noi nu ne putem men$ine ($d impuntore 0n c#ul 0n cre

retr"em o (irm$ie (erm pe cre m (cut4o. 3n$ele"ere (inl tre7uie s 0i permit s 0i men$in 4

su de pre(ert s4i 0m7unt$esc 4 im"ine perceput de ctre cunotin$ele lui.

Specili#re 0nsemn c l ne"ociere 6or (i nenumr$i e:per$i 4 e:pertul te=nic5 (inncir5 e:pertul

de distri7u$ie i l$i trei e:per$i. Acest lucru duce ine6it7il l ne"ocieri ter"i6erste5 (iecre e:pert

st7ilindu4i i p#indu4i ($d 0n timpul ne"ocierilor> i cunosc un e:plortor cre loc o #i umn

c timp de ne"ociere pentru (iecre 1. lire pe cre sper s4i (c din (cere.

E o re"ul util. 3nsemn5 de e:emplu5 c pentru ne"oci o (cere de 1. lire sunt desemn$i

doi omeni pe o period de o sptm9n5 su o ec=ip de cinci omeni pe o period de o lun pentru

o (cere de 1.. lire.


18/40

C=ine#ii sunt suspicioi cu occidentlii. Le displc 0n specil 0ncercrile occidentlilor de 4i conduce

spre discu$ii politice. C=ine#ii ccept mi 7ine interesul pentru (miliile lor. Un cdou pentru (iu ?un

mic dr 0n cre (ost pus un "9nd5 nimic ostentti6@ este pre$ios5 0n contrst cu un pr9n# de (ceri

lu:os5 cre este inutil.

*rice cultur re o 7ordre di(erit i nli#9nd o serie de culturi5 m identi(ict o serie de modlit$idi(erite de 7ord ne"ociere.

Su"erm că ne"ocitorii din (iecre cultur s 0i de#6olte (or$ele nturle5 mi de"r7 dec9t s dopte

7ordri cre le 6or e6iden$i ine6it7il sl7iciunile.

C9nd 0nt9lnesc lt cultur5 ei r tre7ui s respecte i s promo6e#e ?(r (i su7iecti6i@ o7iceiurile de

ne"ociere le celei culturi.

4E&OCIERI I4TER4A5IO4ALE + PARTICULARIT:5I 4A5IO4ALE ALE4E&OCIATORILOR

IV.1. -tiluri de neociere pe plan mondial


19/40

Un dintre cele mi mri "reeli pe cre le pote (ce un nlist su un pro(esionist l

ne"ocierilor este de su7estim rolul di(eren$elor culturle i speci(icită$ile n$ionle. Cee ce (ce c

un ne"ocitor să (ie per(ormnt 0ntr4o cultură pote să nu (ie 6l7il 0n ltă cultură. De cee5 ec=ipele

de ne"ocitori cre duc discu$ii cu prteneri din lte #one le "lo7ului tre7uie să se in(orme#e 0n

prel7il5 supr prcticilor culturle le d6ersrilor.

Ită c9te6 din principlele stiluri de ne"ociere5 intro succintă pre#entre;

Stilul (rnce# este elstic i ele"nt. Ne"ocitorul (rnce# consider ne"ociere c (iind o

competi$ie nt"onistă5 lipsită de scrupule. 3n (# de 0nc=eiere5 (rnce#ul pote să de6ină5 uneori5

ro"nt. E6ident5 cestă titudine pote (i crcteristică i ltor culturi. ,rnce#ii pun mre ccent pe

lo"ică i pe r$iune5 $in9nd sem de opiniile indi6idule.

Stilul itlin este crcteri#t prin crere unui mediu prietenos i cld. Ne"ocierile cu un

prtener itlin 6or 0ncepe desc=is i cu slutări ceremoniose. Protocolul tre7uie să (ie r(int5 itlienii

preciind mu#ic5 7ăuturile (ine i mesele Ne"ociere comercilă copiose. C=ir dcă (cere

0nc=eită este pro(it7ilă5 ne"ocitorii itlieni nu renun$ l plăcere de se tocmi.

Stilul nord4europen este unul rece5 cu ne"ocitori precu$i i reticen$i5 cre 6or7esc pu$in dr

consistent. Au o pre"ătire pro(esionlă de e:cep$ie5 du7ltă de studii temeinice de psi=olo"ie i sunt

cp7ili să citescă i să interprete#e tote mes8ele prtenerilor ?inton$ie5 non6er7lul etc.@. Ei

(ructi(ic l m:im in(orm$iile (urni#te de un prtener insu(icient de 7il. Sunt punctuli5 serioi imodeti. Nordicii pot (i totui sensi7ili#$i prin ten$ii protocolre5 dr numi cu 6lore sim7olică.

Dnemrc i celellte $ări scndin6e se crcteri#e#ă prin cceptre unui risc mi mre de (cere.

Stilul "ermn este un stil clr5 (erm5 7#t pe lo"ică5 prope mtemtic. Ne"ocitorul "ermn

0i (ce ri"uros pre"ătirile pentru 0nt9lnire5 nu emite preten$ii e:"erte5 dr nici nu 6 (ce

compromisuri rdicle. Pentru contrcr un st(el de stil5 este 7ine se cre un mediu de ne"ociere

speci(ic prtenerului de ne"ociere5 crcteri#t prin ri"uro#itte5 inclusi6 detliilor5 dr i prin solu$ii

noi i ori"inle5 ce nu u (ost nticipte.

Stilul en"le#. Ne"ocitorul en"le# pote trece drept mtor su ni65 dei este (orte 7ine

pre"ătit. Se pre#intă l 0nt9lnire de ne"ociere cu punctulitte5 este protocolr i politicos. De o7icei5

en"le#ul re sc=eme de ne"ociere ri"uros el7orte i (ise despre prtenerii de ne"ocieri. Puternică

trdi$ie clselor socile (ce c securitte să (ie un o7iecti6 de 7#ă5 dei plăcere este pre#enttă c

un scop 0n 6i$ă.

Stilul nord4mericn este semănător celui en"le#. Ne"ocitorul mericn 6 demrne"ociere 0ntr4o tmos(eră cldă5 lipsită de (ormlism. Stilul mericn5 0n nsm7lu5 se crcteri#e#ă

prin pro(esionlism. Punctul 6ulner7il 0l repre#intă lips de cunotin$e (t de $ări i culturi străine5


20/40

cee ce merită să (ie e:plott. L r9ndul lor5 cndienii u un dintre cele mi pronun$te orientări pe

termen scurt.

Stilul r7. Este5 0n "enerl5 un stil de#ordont5 prent lipsit de lo"ică5 0n cre timpul nu

conte#ă5 ir ne"ocitorul se ocup i de lte lucruri 0n timpul ne"ocierii propriu4#ise 4 răspunde l

tele(on5 semne#ă =rtii5 7e c(e. 3ncredere ne"ocitorului r7 se c9ti" "reu. Ne"ociere cu unst(el de prtener pote să (ie dese di(icilă. Apreciere ne"ocitorului r7 pote (i c9ti"tă5 0nsă

uor de prtenerii cre do6edesc cunotere culturii i 0n$ele"ere modului de 6i$ r7. 3n cultur

r7ă5 cu c9t ne"ociere dure#ă mi mult timp5 omul de (ceri respecti6 este mi precit.

Stilul 8pone# se recunote prin (ormlism5 rituluri le"te de protocol5 ir $inut prtenerilor

de ne"ociere crcteri#tă prin so7riette 0n 0m7răcăminte i5 o7li"toriu5 căr$i de 6i#ită5 este un

imperti6. &esturi o7inuite 0n *ccident 4 de propiere miclă precum 7tutul pe umăr5 str9nsul

m9inii5 sărutul m9inii 4 pot pro6oc de6ărte cri#e5 (iind necon(orme culturii 8pone#e. Niponii pre(er răspunsurile 6"i i nu preci#ă "r7. Sunt per(ec$ioniti 0n 0ndeplinire 0ntocmi

contrctelor.

Stilul c=ine# este mrct de reput$ie. Ne"ocitorul c=ine# este 7ine pre"ătit5 cu o 0nltă

specili#re i prent modest. Ec=ipele includ speciliti i e:per$i cre5 consult9ndu4se permnent5

o7osesc p9nă l e:trem prtenerul de ne"ociere. Dei ne"ocierile cu un st(el de prtener sunt di(icile5

o7li"$iile5 o dtă sumte prin (inli#re trn#c$iei5 sunt ri"uros respectte. Sunt "#de ospitliere5

cre tiu să (că i să precie#e complimentele.

3n conclu#ie5 ne"ocierile comercile repre#intă un proces e:trem de comple:5 cre presupune

(orte multe pre"ătiri5 cu t9t mi detlite cu c9t discu$iile urme#ă să se porte l ni6el intern$ionl.

De cee5 se impune c ne"ocitorul să (ie o personă desc=isă5 cu o 6stă cultur "enerlă i5

o7li"toriu5 cu o mre cpcitte de comunic. Să nu uităm că suntem deseori mrc$i de

stereotipuri i nu suntem contien$i de normele nostre culturle5 cee pote 6e uneori consecin$e

"r6e.

IV.2. Etapele des(ă2urării neocierii

Anli# procesului comple: l ne"ocierii e6iden$i#ă e:isten$ unor etpe distincte5 cu e6entule

0ntreruperi i periode de de(inire punctelor de 6edere le prtenerilor de ne"ociere. 3n cdrul unor

semene etpe5 dilo"ul păr$ilor 6 concreti#5 0n mod treptt5 punctele de 0n$ele"ere i 0n$ele"ere

0nsăi.


21/40

Prctic5 (#ele5 etpele procesului de ne"ociere sunt următorele;

A@ prene"ociere re c punct de plecre prim discu$ie su comunicre5 c9nd prtenerii lsă să se

0n$ele"ă (ptul că r (i interes$i Xn 7ordre unei su mi multor pro7leme. * semene etpă 6

cuprinde;

4 Acti6ită$i de pre"ătire i or"ni#re ne"ocierilor>

4 Cule"ere i prelucrre unor in(orm$ii> 4pre"ătire 6rintelor i dosrelor de ne"ociere>

4 Intocmire i pro7re mndtului de ne"ociere>

4 El7orre proiectului de contrct>

4 Simulre ne"ocierilor>

-@ ne"ociere propriu4#isă demre#ă odtă cu declrre o(icilă interesului păr$ilor 0n solu$ionre

0n comun pro7lemei 0n cu#ă5 0n 6edere reli#ării unor o7iecti6e de interes comun i5 mi les5 după

ce 6ut loc o primă simulre ne"ocierilor cre 6or urm.

Ne"ociere propriu4#isă se concreti#e#ă 0n doptre unei 0n$ele"eri5 de re"ulă scrisă5 ce con$ine

măsurile cre urme#ă să (ie 0ndeplinite pentru reli#re o7iecti6ului 0n cu#ă.

Este etp dilo"ului 0ntre păr$ile prticipnte5 dilo" ce se des(ăoră l ms trtti6elor5 (iecre prte

cunosc9ndu4i interesele ($ă de o7iectul ne"ocierii. Acum se pre#intă cereri i

Se (c o(erte5 se (c presupuneri5 se duc r"umente5 urmte de contr r"umente5 pr e6entulele

concesii5 0n m8oritte c#urilor5 reciproce.

De re"ulă5 ne"ociere este un proces pre6i#i7il5 ce 0ncepe cu o nli#ă intimă dorin$elor i mi les

posi7ilită$ilor de cre se dispune Xn rport de pro7lem ne"ocită5 continu9nd cu e:minre po#i$iei

($ă de prtenerul de ne"ociere5 pentru c poi să se nli#e#e mi multe 6rinte posi7ile5 le"9ndu4se5

0n (inl5 ce mi e(icientă. Este importnt c m7ii prteneri să pornescă de l idee că nici one"ociere nu re din strt 0n6in"ători i 0n6ini5 7i l s(9ritul ne"ocierilor put9ndu4se lu o deci#ie

comună cre5 de (pt5 repre#intă 0nc=eiere propriu4#isă procesului de ne"ociere.

Un 7un ne"ocitor este cel cre5 0n etp des(ăurării procesului de ne"ociere5 dă

Do6dă de pre#en$ă de spirit5 de perspiccitte5 de sim$ l oportunită$ii5 pentru sesi# corect

Momentul conclu#iei i pentru e6it prelun"ire inutilă discu$iilor.

Prctic5 ne"ociere propriu4#isă cuprinde pte sec6en$e5 respecti6;

4 Pre#entre o(ertelor i contro(ertelor>


22/40

4 Pre#entre r"umentelor i contrr"umentelor>

4 Utili#re unor strte"ii i tctici de contrcrre>

4 Period de re(lec$ie pentru rede(inire po#i$iei>

4 Acordre de concesii pentru propiere punctelor de 6edere>

4 Con6enire unor solu$ii de compromis>

4 Semnre documentelor>

C@ postne"ociere 0ncepe 0n momentul semnării 0n$ele"erii5 inclu#9nd

*7iecti6ele ce 6i#e#ă punere 0n plicre pre6ederilor cestei.

Acum se re#ol6ă pro7lemele părute după semnre contrctului5 pro7leme re(eritore5 0n principl l;

4 &reută$i părute c urmre unor specte necunoscute 0n timpul ne"ocierii i l semnre

contrctului> 4e6entule ne"ocieri pri6ind modi(icre5 prelun"ire su completre clu#elor

contrctului>

4 Re#ol6re pe cle mi7ilă unor reclm$ii i liti"iilor părute>

4 Solu$ionre liti"iilor i neXn$ele"erilor 0n 8usti$ie su prin r7itr8> 0ntr4o semene (#ă ne"ocierii5

6 6e loc i nli# re#ulttelor rele le oper$iunii 0n cu#ă5 comprti6 cu cele scontte.Conclu#iile desprinse 0n urm unei semene nli#e repre#intă5 Xin cele mi multe c#uri5 un punct de

plecre pentru noi 0n$ele"eri 6iitore>

D@ dincolo de ceste trei (#e5 e:istă insă o cti6itte sus$inută i permnentă de rmoni#re tctică

punctelor de 6edere5 titudinilor5 intereselor. Este 4#is etpă protone"ocierii5 etpă ce constă

0n c$iuni i rec$ii le păr$ilor mni(estte prin ctele unilterle. Asemene c$iuni cunosc odes(ăurre intensă i continuă5 putind constitui5 pentru prtenerul de ne"ociere5 semnle mr8tore

su5 dimpotri6ă5 descur8tore. Cdrul 0n cre re loc protone"ociere ?condi$iile interne i

intern$ionle5 con8unctur politică i economică5 tmos(er cretă de mss4medi@ re un deose7it rol

0n (inli#re su 0n 7locre discu$iilor5 protone"ociere neput9ndu4se insă su7stitui procesului

propriu4#is de ne"ociere;

1. Prene"ociere B pre"ătire ne"ocierii B re c punct de plecre prim discu$ie su comunicre5 c9nd

prtenerii r interes$i 0n 7ordre unei su mi multor pro7leme. Etpă 6 cuprinde; B Acti6ită$i de pre"ătire i or"ni#re ne"ocierilor>


23/40

B Cule"ere i prelucrre unor in(orm$ii>

B Pre"ătire 6rintelor i dosrelor de ne"ociere>

B 3ntocmire i pro7re mndtelor de ne"ociere>

B El7orre proiectului de concrct>

B Simulre ne"ocierilor.

2. Ne"ociere propriu4#isă B demre#ă odtă cu declrre o(icilă interesului păr$ilor 0n

solu$ionre 0n comun pro7lemei Xn cu#ă5 după ce 6ut loc o primă simulre ne"ocierilor cre

6or urm.

Ne"ociere se concentre#ă 0n doptre unei 0n$ele"eri ?de re"ulă scrisă@ ce con$ine măsurile cre

urme#ă să (ie Xndeplinite pentru reli#re o7iecti6ului 0n cu#ă. Este etp dilo"ului 0ntre păr$ile prticipnte5 des(ăurt l ms trtti6elor. Acum se pre#intă cereri i se (c o(erte5 se (c presupuneri5

se duc r"umente5 cotr r"umente5 e6entule concesii reciproce5 este importnt c m7ii prteneri să

pornescă de l idee că nici o ne"ociere nu re loc din strt5 nu se cunote 0n6in"ătorul i 0n6insul5 ci

numi l s(iitul ne"ocierilor se pote lu o deci#ie comună5 cre repre#intă Xnc=eiere propriu4#isă

procesului de ne"ociere.

Ne"ociere propriu4#isă cuprinde pte sec6en$e5 respecti6;

B Pre#entre o(ertelor i contro(ertelor i contro(ertelor>

B Pre#entre r"umentelor i contr"umentelor>

B Utili#re unor strte"ii i tctici de contrcrre> B period de re(lecti6e pentru de(inire po#i$iei>

B Acordre de concesii pentru propiere punctelor de 6edere>

B Con6enire unor solu$ii de compromise>

B Semnre documentelor.

!. Postne"ociere B 0ncepe 0n momentul semnării 0n$ele"erilor. Acum se re#ol6ă pro7lemele părute

după semnre contrctului5 re(eritore;

B &reută$i părute c urmre unor specte necunoscute 0n timpul ne"ocierii i l semnre

contrctului>

B E6entule ne"ocieri pri6ind modi(icre5 prelun"ire su completre cu#elor contrctului>

B Re#ol6re pe cle mi7ilă unor reclm$ii i liti"iilor părute>


24/40

B Solu$ionre liti"iilor i neXn$ele"erilor Xn 8usti$ie su prin r7itr8.

%. Protone"ociere B cti6itte ce se des(ăoră Xn prlel cu celellte etpe i Xn specil cu

Primele două5 const9nd 0n c$iuni i rel$ii le păr$ilor mni(estte prin cte unilterle.

Cdrul 0n cre re loc protone"ociere ?condi$ii interne i intern$ionle5 con8unctur politică i

Economică5 tmos(er cretă de mss4medi@5 re un rol deose7it 0n (inli#re su 7locre discu$iilor5

protone"ociere neput9ndu4se 0nsă su7stitui procesului propriu4#is de ne"ociere.

Este o cti6itte de rel ii pu7lice5 orientte către un scop 7ine de(init5 cel l creării unui climt 7ineț

de(init pentru des(ăurre trtti6elor.

3n cdrul mn"ementului (cerilor economice intern$ionle se (ce distinc$i 0ntre mre ne"ociere5

cre 6i#e#ă (ceri de 6lori ridicte ce se derule#ă pe termen lun" i mic ne"ociere pentru (cericurente n"89nd termene reduse.

CAPITOLUL III

MA4A&EME4TUL I4TER4A5IO4AL ȘI I4TER4AȚIO4ALI;AREA

A6ACERILOR Caracteri!area manaementului

No$iune de mn"ement s4 conscrt 0n tiin$ele socil4economice 0n ceei măsură 0n cre

prctic de conducere tiin$i(ică or"ni#$iilor s4 impus 0n 6i$ socilă. Produs l secolului


25/40

3n sensul de mi sus5 mn"ementul este o rtă ?en"l. art @5 dică o cti6itte prctică des(ăurtă de

persone cre u o numită 0ndem9nre5 e:perien$ă ori cli(icre pentru coordon munc ltor. De

lt(el5 0n litertur n"lo4s:onă5 pentru desemn personlul de conducere se (olosete tot termenul

mn"ement su sint"m manaement staff ?0n rom9nă5 cadre de conducere5 după cadres5 din

(rnce#ă@. Acest permite distinc$i5 0n cdrul or"ni#$iei5 0ntre cei cre conduc ?mn"erii@ i cei

cre e:ecută ?lucrătorii@.

Prin mn"ement se 0n$ele"e o disciplină ?un domeniu l cunoterii@ cre studi#ă prctic de

conducere i urmărete să descopere re"uli i te=nici pentru cretere e(icien$ei c$iunii umne 0n

cdrul or"ni#$iei.

Mn"ementul este o tiin$ă 0n de6enire; prin#9nd contur l 0nceputul 6ecului su c=ir 0n

urmă cu un secol i 8umătte5 cestă disciplină prcurs mi multe etpe 0n procesul (ormării sle5

preci#9ndu4i i5 0n celi timp5 de#6olt9ndu4i o7iectul de studiu.Un prim moment 0n e6olu$i conceptului de mn"ement 0l constituie pri$i cee ce s4r pute numi

managementul industrial ?en"l. scientific manaement @5 odtă cu pu7licre 0n Sttele Unite lucrării

Y8he 2rinciples of -cientific 9anaement 5 pr$in9nd lui ,redericK Z. T[lor ?1F11@. A7ordre

t[loristă urmărete 0n principl sporire producti6ită$ii muncii prin utili#re de metode i te=nici

tiin$i(ice ?de ici denumire din lim7 en"le#ă@. E (ost inspirtă din5 i se drese#ă mi les5

cti6ită$ilor producti6e din industrie i re 0n 6edere cretere e(icien$ei muncii l ni6elul lucrătorilor

operti6i ?de ici denumire din lim7 rom9nă@5 prin conscrre unor principii de or"ni#re muncii?r$ionli#re5 control etc@.

3n prlel5 0n Europ se conture#ă o tiin$ă conduceriidministr$iei5 cre interprete#ă

teoretic o 0ndelun"tă prctică sistemelor 7irocrtice i 0ncercă să st7ilescă principiile "enerle de

conducere oricărui sistem dministrti6. M: Ze7er el7ort o teorie "enerlă 7irocr$iei5

de(inind trăsăturile esen$ile le unei or"ni#$ii idele; specili#re5 ierr=ie5 re"uli i norme5

disciplină5 promo6re pe 7#ă de competen$ă. Spre deose7ire de t[lorism5 cest management

administrativ ?en"l. administrative manaement @ re 0n 6edere 0n principl cretere e(icien$eiutili#ării resurselor umne 0n cdrul cee ce se numete manaement staff .

Pe (ondul celor două 7ordări se conture#ă i o concep$ie (unc$ionlă de mn"ement5

numit teorie managementului operaţional ?en"l. operational manaement @ su tiin$ conducerii

operti6e. Ini$itorul cestei orientări este in"inerul (rnce# 'enri ,[ol cu lucrre s

Y dministration Industrielle et Gnrale ?1F1G@. Clsi(ic9nd cti6ită$ile des(ăurte 0ntr4o (irmă

industrilă ?te=nice su de produc$ie5 comercile5 (inncire5 de securitte5 cont7ile i de conducere@5

,[ol de(inete (unc$iile mn"ementului 4 plni(icre5 or"ni#re5 comndă5 conducere5 control 4 i

rtă că ele se re"ăsesc 0n tote (ormele de or"ni#$ii ?de unde5 denumire de management

funcţional @.


26/40

Mn"ementul (unc$ionl 0ncercă să răspundă l 0ntre7re; ce tre7uie să (că mn"eriiW 3n

cest (el5 se desc=ide drumul pentru (ormre tiin$ei conducerii5 plec9ndu4se de l identi(icre

principiilor "enerle de mn"ement.

A7ordările te=niciste5 industrilă i dministrti6ă5 intereste de cretere e(icien$ei cti6ită$ilor l

ni6elul lucrătorilor su cdrelor5 lăsu pe pln secundr5 dcă nu i"noru5 personlitte umnă

?lucrătorul su mn"erul5 c tre@. 3n consecin$ă5 o sursă G

pentru el7orre unei concep$ii mi cuprin#ătore de mn"ement u constituit4o tiin$ele

comportmentle ?en"l. behavioral sciences@5 cre 0i propun să e:plice locul i conduit omului 0n

cdrul or"ni#$iei5 t9t dintr4o perspecti6ă indi6idulă5 c9t i dintr4un de "rup. Acestă orientre

7e=6ioristă dus l conturre unei noi componente tiin$ei conducerii; managementul

resurselor umane ?en"l. human resource manaement @.

Pe ceste premise5 0n period post7elică mn"ementul 0i de(inete mi e:ct o7iectul destudiu5 metodolo"i de cercetre5 precum i "rni$ele domeniului in6esti"t.

Ast(el5 managementul situaţional ?en"l. continenc+, situational manaement @ (ce trecere de l

trtre pro7lemelor conducerii 0n termeni 7solu$i l o trtre 0n termeni relti6i. Acestă orientre

postule#ă că5 0n prctică5 cee ce (c mn"erii depinde5 0n esen$ă5 de un set dt de circumstn$e5 de

situ$i de (pt. Nu e:istă re"uli 7solute pentru c$iune mn"erilă5 ci numi răspunsuri r$ionle i

oportune 4 7#te pe tiin$ conducerii 4 l situ$iile concrete> mn"ementul se reli#e#ă 0ntr4un

mediu 0n sc=im7re.Aordarea sistemică5 0n 6o"ă 0n nii \G i \5 se re(lectă i 0n domeniul mn"ementului5 c

e:presie cerin$ei de depăire5 0n e"lă măsură5 păctului nlitic5 cre i"noră nsm7lul i se

concentre#ă supr elementelor5 c i 7ordre =olistică5 centrtă pe 0ntre" i i"nor9nd păr$ile sle

componente. *r"ni#$iile sunt sisteme (ormte din elemente 0n interdependen$ă5 st(el 0nc9t lcătuiesc

entită$i comple:e. C tre5 mn"ementul putut (i de(init c operre unui sistem 0n 6edere ducerii

l 7un s(9rit cti6ită$ilor sle5 0n condi$iile 0n cre ceste sisteme 4 nu personele 4 sunt de6ăr$ii

mn"eri.Prin noile orientări se pun 0n e6iden$ă5 pe de o prte5 crcterul de proces l mn"ementului5

ir pe de ltă prte5 structura ce4i este su7icentă.

*orientre relti6 recentă o constituie de#6oltre managementului comparat ?en"l.

comparative manaement @> ini$ite 0ncep9nd cu nii ]G5 7ordările comprti6e u prins un prim

69nt 0ntre 1FG)41F25 urmt 0n nii ]H de un nou 7oom l comprtismului. Dcă mn"ementul

situ$ionl rtă importn$ relti6i#ării tiin$ei i prcticii conducerii 0n rport cu circumstn$ele

c$iunii mn"erile5 mn"ementul comprt 6re să rele6e importn$ luării 0n considerre

speci(icului mediului 0n cre se de#6oltă or"ni#$i. Mi precis5 el se re(eră l prctic de

mn"ement5 cum cest s4 (irmt istoric 0n di(erite $ări5 0n (unc$ie de speci(icul n$ionl su


27/40

culturl l cestor> se pote 6or7i5 de e:emplu5 de mn"ementul mericn versus mn"ementul

8pone#.

De dtă recentă este i 7ordre 0n termenii managementului intercultural ?en"l. cross;

cultural manaement @. L (el c 0n mn"ementul comprt5 se plecă de l recunotere crcterului

conte:tul l c$iunii de mn"ement5 l speci(icului mediului 0n cre (unc$ione#ă or"ni#$i. Dr5

dcă 0n c#ul nterior di(eritele sisteme n$ionle sunt pri6ite 0n mod i#olt5 (ără comunicre5 0n c#ul

mn"ementului interculturl se u 0n 6edere crcteristicile conducerii tunci c9nd se produce

contctul5 comunicre dintre mi multe culturi. 3n studiile comprti6e5 cultur este considertă un

prmetru5 0n timp ce 0n cele interculturle e repre#intă o 6ri7ilă e:plicti6ă.

Domeniul ori"inr de plicre conducerii tiin$i(ice i cel cre5 0n continure5 0i solicită cu

precădere portul este cel economic> mn"ementul (cerilor ?en"l. business manaement @ este o

disciplină de prim interes 0n #ilele nostre. * do6dă 0n cest sens o constituie proli(erre5 t9t 0n est5

c9t i5 mi nou5 0n Est5 colilor i (orm$iunilor de dministrre (cerilor ?e:. 9"

urmărete reli#re o7iecti6elor (irmei5 0n esen$ă5 su7sumte scopului m:imi#ării pro(itului> re 0n

6edere modul speci(ic de comunicre 0n (ceri5 7#t pe le"ile pie$ei> $ine sem de ntur comple:ă

mediului 0n cre se de#6oltă 0ntreprindere.

3n prctică5 sistemul mn"eril l 0ntreprinderii este construit pe mi multe ni6eluri. 9ai înt>i, sistemul de valori l (irmei5 dică uni6ersul :iolo"ic propriu comunită$ii umne cre (orme#ă (irm

respecti6ă. Este cee ce 0n litertură se denumete cu e:presi cultur (irmei ?en"l. corporate

culture@.

3ntre (unc$iile mn"ementului i (unc$iile (irmei e:istă o str9nsă interdependen$ă5

mn"ementul (iind implict prin tote componentele sle 0n nsm7lul cti6ită$ilor pe cre le

des(ăoră (irm5 ir re#ulttul cti6ită$ilor o(erind in(orm$ii pentru per(ec$ionre mn"ementului.

3n cdrul (unc$iei de planificare5 se st7ilesc o7iecti6ele (irmei5 precum i cele mi 6nt8ose căi dec$iune pentru tin"ere cestor. Pe cestă 7#ă se (undmente#ă deci#i economică5 plec9nd de l

principiul e6luării 6rintelor deci#ionle 0n rport cu cerin$ele e(icien$ei ridicte.

1rani!area este (unc$i prin cre se "rupe#ă i se reprti#e#ă cti6ită$ile 0n 6edere

6lori(icării optime resurselor5 se st7ilesc structurile or"ni#torice i se si"ură 0ncdrre

lucrătorilor pe comprtimente i locuri de muncă.

,unc$i de coordonare re 0n 6edere stimulre personlului i si"urre unei moti6$ii

corespun#ătore t9t l ni6elul mn"erilor5 c9t i l cel l lucrătorilor5 precum i o de(inire clră

tri7u$iilor ce re6in (iecărui mem7ru l or"ni#$iei.


28/40

Controlul presupune urmărire "rdului 0n cre re#ulttele o7$inute corespund o7iecti6elor

preconi#te5 determinre cu#elor nereli#ării i lure5 dcă e c#ul5 de măsuri corecti6e.

3n cee ce pri6ete (unc0iile (irmei5 ele sunt e:presi procesului de trns(ormre cre re loc 0n (irmă5

(iind centrte 0n 8urul cti6ită$ii de 7#ă pe cre o des(ăoră or"ni#$i5 respecti6 produc$i.

Din punctul de 6edere l o7iectului de cti6itte5 (irmele se di(eren$i#ă prin specili#re 0n sectore

le economiei rele ?industrie5 "ricultură5 comer$5 trnsporturi etc@ su le economiei sim7olice

?7ănci5 si"urări5 societă$ile 6lori mo7ilire etc@5 su se de#6oltă pe 7#ă de inte"rre ori#ontlă5

6erticlă su prin con"lomerre.

?uncţia de mar@etin si"ură le"ătur dintre (irmă i mediul ei de (ceri5 pi$. 3n 6edere

tin"erii o7iecti6elor st7ilite 0n cdrul unei strte"ii de mrKetin"5 se urmărete com7inre r$ionlă

elementelor din domeniile de(initorii cestei cti6ită$i 4 produsele5 distri7u$i5 promo6re i pre$ul5

respecti6 mi:ul de mrKetin".

?uncţia financiară si"ură reli#re componentei sim7olice cti6ită$ii (irmei5 prinmo7ili#re resurselor 7ăneti i locre lor 8udiciosă pe cti6ită$i i controlul utili#ării (ondurilor.

?uncţia resurse umane re 0n 6edere selectre5 (ormre i moti6re personlului (irmei 0n

6edere reli#ării o7iecti6elor de (ceri.

Putem5 prin urmre5 6or7i B după cum re#ultă i din ,i"ur 1 B de mn"ement l mrKetin"ului su

mn"ement (inncir5 după cum putem să ne re(erim numi l sistemul de or"ni#re cti6ită$ii de

mrKetin" su (inncire su de controlul utili#ării resurselor umne5 etc.

1.# -trateia de interna ionali!are a (irmei n con inut multiculturalț ț

Strte"i de intern$ionli#re dopttă de către o (irmă repre#intă re#ulttul 6oin$ei de n"8re

0ntr4o economie "lo7lă su5 lt(el spus5 este e:presi politicii sle de de#6oltre. Deorece nu e:istă o

strte"ie de intern$ionli#re optimă plic7ilă 0n tote c#urile5 0ntreprindere re l dispo#i$ie mi

multe op$iuni.

Con(i"ur$i intern$ionlă 0ntreprinderii 6 e6olu5 de semene5 0n timp5 0n (unc$ie de

modi(icările ce inter6in 0n 6i$ economică 4 o(erind condi$ii (6or7ile su5 dimpotri6ă5 riscnte 4 i de

6ri$iile 0n 6i$ internă 0ntreprinderii.

&rdul de incertitudine cresc9nd5 ce crcteri#e#ă cdrul intern$ionl impune mn"erului o nli#ă

ri"urosă deci#iei de intern$ionli#re.

Pre#entre strte"iilor de intern$ionli#re presupune lure 0n clcul următorelor specte;

el7orre etpelor unei nli#e strte"ice5 nli# lternti6elor 0n mterie de intern$ionli#re i

doptre deci#iilor i 6eri(icre cestor5 pro7leme de cre ne 6om ocup 0n continure.


29/40

El7orre unei strte"ii rele6ă misiuni (undmentle tri7uite mn"ementului intern$ionl.

In cest sens tre7uie să se $ină sem de e6olu$i mediului economic mondil i de elementele proprii

le 0ntreprinderii B punctele sle tri dr i cele sl7e B pentru 4i determin o7iecti6ele. Aceste

o7iecti6e 6or (i st7ilite cu scopul de 6lori# mi 7ine oportunită$ile cre se o(eră l scră

intern$ionlă5 0ncerc9nd să pre6ină i să depăescă 0n cele mi 7une condi$ii o7stcolele cre pr.

Prim etpă cestui proces de orientre strte"ică implică nli# dtelor interne i e:terne.

Dtele interne pri6esc resursele disponi7ile i 6nt8ele 0n mterie de produse5 pi$ă5 te=nolo"ie5

Kno4=o5 resurse5 de(inind pro(ilul competen$ei 0ntreprinderii5 ir cele e:terne se re(eră l procurre

de in(orm$ii5 nli# ne6oilor i cererii sol67ile5 nli# concuren$ei5 determinre di(icultă$ilor de

cces pe pi$ă5 e6lure riscului de $ră5 pentru e6iden$i "rdul ce trcti6itte i tipolo"i pie$elor

e:terne. Pe prcursul cestei (#e mn"ementul 6 0ncerc să e6iden$ie#e elementele esen$ile le

ln$ului de rel$ii cu#ă4e(ect 0n sp$iul multin$ionl. Dt (iind conte:tul5 cel mi dese impre6i#i7il5

o7iecti6ele cercetării nu 6or pute (i preci#te dec9t 0ntr4o mnieră pro:imti6ă5 st(el că ccentul 6tre7ui pus pe coeren$ lo"ică demersului.

Anli# mediului intern$ionl este di(icilă din prism distn$elor "eo"r(ice su culturle

multor $ări i clită$ii5 deseori improprii5 in(orm$iilor disponi7ile.

Di(icultă$ile 0n cptre in(orm$iilor pro6in5 0n primul r9nd din (ptul că elementele mediului

intern$ionl sunt numerose i (orte 6rite5 c de e:emplu; concuren$ ltor (irme5 n$ionle su

intern$ionle5 circuitele de distri7u$ie i le"ăturile lor cu producătorii5 le"isl$i5 re"ulile i prcticilespeci(ice5 politic economică (innciră su socilă loclă5 in(luen$ (ctorilor psi=olo"ici5 sociolo"ici

su reli"ioi.

Clitte in(orm$iei este le"tă de pre#en$ personlă pe teren5 c=ir dcă numărul institu$iilor

pu7lice5 c7inete de consultn$ă5 or"ni#$ii pro(esionle su 7ănci cre o(eră in(orm$ii intern$ionle

este impresionnt5 c i clitte indictorilor sttistici. Este cunoscut (ptul c in(orm$iile o(icile su

pu7licte pot (i de(ormte 0n momentul pri$iei su 0n cursul circul$iei5 multe lucruri importnte

petrec9ndu4se 0n circuitele neo(icile5 ir etic (cerilor5 cre (ce o7iectul ten$iei "enerle5 se pierde 0n corup$ie (ără clri(ic situ$i. De cee5 munc de teren permite 0nc=eiere demersului i

o7$inere in(orm$iilor 0n detliu l ni6elul cerut.

,iecre (irmă se crcteri#e#ă prin numite competen$e5 cunotin$e i un "rd de n"8re pe

pi$ intern$ionlă 0ntr4un domeniu de cti6itte speci(ic5 cre9ndu4i o im"ine proprie5 0ncdr9ndu4se

0ntr4o re$e su7tilă de rel$ii i cone:iuni.

Clitte e6luării (ăcute de o 0ntreprindere cu 6oc$ie intern$ionlă depinde5 pe de o prte5 de

metodele utili#te si5 pe de lt prte5 de consisten$ indictorilor (olosi$i.


30/40

E6lure resurselor interne le unei (irme se pote (ce utili#9nd un su o com7in$ie următorelor

metode;

4 Di"nosticul este reli#t de o ec=ipă din (r (irmei5 un c7inet de consultn$ă5 su de speciliti i

(irmei 0nsei. *7iecti6itte o7ser6torilor este pusă 0n 7ln$ă cu competen$ speci(ică ctorilor.

4 Di"nosticul pote (i reli#t permnent ?nli#9nd e6olu$i 0n timp unei "me de indictori@ su

oc#ionl ?0n c#ul luării unei deci#ii importnte@.

4 Di"nosticul se pote limit l nli# elementelor cntitti6e su pote inte"r i dte clitti6e5 nu

mi pu$in importnte5 dr su7iecti6e.

4 Di"nosticul pote nli# situ$i pre#entă su pote să pună ccentul pe spectul prospecti6;

pre#entul este măsur7il5 0n timp ce 6iitorul este letoriu i dependent de tempermentul mi mult su

mi pu$in optimist l respons7ilului studiului. Totui diri8 0nsemnă conduce. Domeniile 6ute

0n 6edere se sc=im7ă c=ir i 0n c#ul 0ntreprinderilor renumite c Dimler4-en#5 cre nu pre6ă#ut

sc=im7re 7ruscă 0n cerere pentru modelele mri5 con(ormiste 0n locul minilor Mercedes sport.C#ul Dimler4-en# rtă (ptul că dptre trecută l 6ectorii te=nolo"ie4produs4pi$ă pote să

conducă l per(ormn$e reduse5 c=ir l pierderi. Se impune 0nnoire permnentă resurselor5 cee ce

0nsemnă că di"nosticul punctelor tri i sl7e le 0ntreprinderii tre7uie să (ie renli#t 0n mod

similr5 si"ur9nd (le:i7ilitte 0ntreprinderii. E6lure internă 6 tre7ui (ăcută 0n (unc$ie de costul de

dptre crcteristic 0ntreprinderii.

4 Di"nosticul st7ilit suportă5 0n e:terior5 e(ectele prismei de(ormnte pe cre o (orme#ă

constr9n"erile pie$elor e:terne. * te=nolo"ie so(istictă i (r"ilă nu este 6nt8osă 0ntr4un mediueconomic mi pu$in e6olut> o 0ncdrre metodică i ri"urosă pote 6eni 0n contrdic$ie cu elementele

culturle 7roce. Punctele tri i cele (orte le 0ntreprinderii sunt5 st(el5 modi(icte5 ccentute 0ntr4un

sens (6or7il su ne(6or7il 0n contct cu dtele e:terne.

Resursele 0ntreprinderii sunt "estionte de ser6icii specile; produc$ie5 comercil5 (inncir5

cercetre4de#6oltre5 dministrti6e5 pun9ndu4se ccentul pe ntur punctelor sle tri su sl7e i

lu9ndu4se 0n considerre structurile5 stocurile i (lu:urile 0ntreprinderii.

3n nli# (1u:urilor se 6or e:min; (lu:ul de pro6i#ionre ?condi$iile de cces l mteriile prime i 7unurile intermedire@5 condi$iile de creditre i (inn$re5 poten$ilul lo"istic5 circuitele de comunicre

i in(ormre din interiorul 0ntreprinderii5 (lu:ul de ieire ?cpcitte de si"ur ritmic o numită

msă de 7unuri i ser6icii@> (lu:ul de n"8re de (or$ă de muncă cli(ictă.

3n cee ce pri6ete structurile 0ntreprinderii B propor$iile i rel$iile 0ntre di6ersele elemente le unui

nsm7lu B ceste u 0n 6edere rel$iile (inncire5 stilul5 metodele i mi8locele structurilor

or"ni#$ionle5 rel$iile 0ntreprinderii cu sindictele5 dministr$iile5 or"nele de stt5 structurile

producti6e su comercile ?dependen$ de o numită clitte cerută de clientelă5 structur costurilor de

distri7u$ie etc.@.


31/40

Anli#5 lu9nd 0n consider$ie stocurile5 re(lectă e:perien$5 6nt8ul do79ndit de 0ntreprindere

cu oc#i c$iunii pe numite pie$e su #one "eo"r(ice su pentru numite tipuri de clientelă. A6em 0n

6edere; resursele umne ?e:pnsiune unei 0ntreprinderi este le"tă de cpcită$ile5 n6er"ur de

e:tindere i de suportul personlului@> 6nt8ul te=nolo"ic5 precit c ptitudine de concepe i

reli# 0n timp util produse industrile5 comercili#7ile i rent7ile i rt de "ăsi solu$ii ori"inle

pentru răspunde ne6oilor speci(ice le clientelei> cpcitte de moderni# te=nolo"i de produc$ie5

0n scopul de 0ndeplini normele de clitte i de pre$ cerute> Kno4=o4ul comercil ?rt de ne"oci

i de 0nc=ei contrcte@5 ten$i i rt de 0ntre6ede noi nse.

Lure deci#iei este5 0n mod e6ident5 etp ce mi delictă procesului de intern$ionli#re>

este5 de semene5 o operă indi6idulă 0n cele mi multe din c#uri5 după o period de pre"ătire

colecti6ă c$iunii. Deci#i n"8e#ă respons7ilitte indi6idulă mn"erului dr pre#intă un risc

pentru 0ntre" (irmă. Cei cre iu deci#i u 0ncerct să "ăsescă instrumentele cele mi e(iciente pentru lure deci#iei. Este e6ident5 0nsă5 că o le"ere erontă este posi7ilă su pro77ilă. Se pune5

st(el pro7lem e6olu$iei con(i"ur$iilor intern$ionle.

CAPITOLUL I*

CO4CEPTUL DE CULTUR< =4 MA4A&EME4TUL

I4TER4AȚIO4AL

De(inirea culturii

3n mod o7inuit5 no$iune de cultură este de(inită prin rportre l ce de ci6ili#$ie. Ast(el5

dcă prin ci6ili#$ie se 0n$ele"e societte 0n "enerl5 cu nsm7lul său de (enomene speci(ice5

?ci6ili#$ie 6s. cultură@5 cultur constituie totlitte mni(estărilor spiritule ?intelectule@ din cdrul

societă$ii.

&eert 'o(stede5 promotor l 7ordării interculturle 0n mn"ement5 distin"e 0ntre un sens

restr9ns l no$iunii de cultură ?r(inment l min$ii@ i un sens lr"5 corespun#9nd conceptului din

ntropolo"i culturlă ?tipre de "9ndire5 sim$ire i c$iune@.

Dincolo de deose7iri5 7ordările din lucrările de mn"ement con6er" 0nspre c9te6 elemente de 7#ă.

Cultur este un (enomen intelectul colecti65 0n sensul că re(lectă 0n pln spiritul modul

speci(ic de e:isten$ă l unui "rup umn5 l unei comunită$i su unei n$iuni. E este constituită dintr4un

nsm7lu de 6lori5 comportmente i sim7oluri 4 cre distin" mem7rii unui "rup de cei i unui lt

"rup.


32/40

Cultur pre#intă următorele crcteristici principle;

4 Are un crcter do79ndit; Cultur nu se motenete i nu $ine de dtele 7iolo"ice le personei> e se

do79ndete prin 0n6ă$re i e:perien$ă i crcteri#e#ă omul c (iin$ă socilă.

4 Are un crcter colecti6; Cultur este 0mpărtăită de mem7rii unui comunită$i ?"rup socil5 etnic5

reli"ios5 pro(esionl. etc.@> e nu este speci(ică indi6idului solitr5 dr nici o personă nu pote să

scpe complet de cultur s.

4 Are un crcter sim7olic; Cultur e:istă 0n minte omenilor5 este re(lectre spiritulă rporturilor

interumne i rel$iilor societte4ntură.

4 Are un crcter structurt; Cultur se pre#intă c un uni6ers inte"rt5 cre re l 7#ă o structură

speci(ică. A de(ini o cultură 0nsemnă descoperi modelul ? en"l. pttern@ 1%

său structurl.

4 Are un crcter persistent; Cultur se trnsmite5 pe (ondul unor cumulări treptte5 de l o "ener$ie llt.

4 Are un crcter dinmic; Cultur se sc=im7ă 0n timp5 se dpte#ă "rdul i continuu5 c=ir dcă

indi6idul su (or$e socile 0ncercă să se opună sc=im7ării.

,iin$ umnă ?indi6idul@ se de(inete din punct de 6edere spiritul prin prtenen$ l o numită

cultură5 "enul pro:im l pro(ilului său spiritul> ir di(eren$ele speci(ice B cre $in de dtele sle

nturle5 motenite i de elementele culturle similte B (c din indi6id o personlitte unică.

Este in(luen$tă de c$iune mi multor cte"orii de (ctori 5 cre delimite#ă di(erite s(ere leculturii5 (lte 0n interdependen$ă. Ast(el5 cultur n$ionlă B de(inită prin rportre l un sp$iu

n$ionl determint B se (lă 0n interc$iune cu culturile re"ionle su74 i supr4n$ionle5 con(i"urte

de (ctori "eo"r(ici5 istorici5 de (or$e politice i economice5 de lim7ă i de reli"ie.

3n ,rn$5 de e:emplu5 di(eren$ dintre cultur 7retonă5 din nord46est i ce pro6enslă5 din sud5

$ine 0n principl de lim7ă i istorie ?ori"ine celtică5 respecti6 ltină@> pe de ltă prte5 se pote 6or7i de

o cultură (lmndă inclu#0nd re"iuni din ,rn$ i -el"i i 60nd o 7#ă lin"6istică comună. Reli"i

8ocă un rol importnt 0n (irmre unor trăsături culturle trnsn$ionle i c=ir trnscontinentle;ctolicismul e:plică similrită$ile dintre $ările Europei ltine i cele le Americii Ltine> islmul5 pe

cele din Ml[si5 *rientul Mi8lociu i A(ric de Nord etc.

Cultura industrială ?su de rmură@5 cre e6iden$i#ă speci(icul unei rmuri ?industrie5

"ricultură5 7ănci5 si"urări@ su l unor su7rmuri ?industrie uoră 6s. industrie "re etc.@ este

determintă de (ctori cum sunt; ntur procesului deci#ionl ?e:istă industrii d6erse l risc i ltele

permisi6e l risc@5 dinmic te=nolo"ică ?industrii de 69r( 6s. industrii trdi$ionle@5 "rdul de

inter6en$ionism sttl etc.

C9te6 e:emple pun 0n lumină importn$ culturii industrile; cumpărre de către cunoscut

(irmă 8pone#ă din domeniul electronic5 Son[5 studiourilor Colum7i Pictures 0n cdrul 6lului de


33/40

c=i#i$ii i (u#iuni de l 0nceputul nilor ]F nu s4 do6edit (i un c# de succes ? succes stor+@ din

cu# lipsei de e:perien$ă (irmei 8pone#e 0n domeniul cinemto"r(iei. Ci74&ei"[5 cunoscut (irmă

el6e$ină 0n domeniul (rmceutic5 (ost con(runttă cu pro7leme similre c9nd 0ncerct să intre5

cumpăr9nd Air ZicK5 0n domeniul produselor deodori#nte> &enerl Electric ?&E@ 6ut re#ultte

re#on7ile c9nd intrt 0n domeniul (inncir prin crere lui &E Cpitl ,innce5 dr 0nt9mpint

mri di(icultă$i c9nd cumpărt 7nc de in6esti$ii idder Pe7od[.

Cultura funcţională e:primă 6lorile unei numite specili#ări (unc$ionle 0n cdrul (irmei;

produc$ie5 mrKetin"5 (inn$e5 cercetre4de#6oltre. Ast(el5 de e:emplu5 0n timp ce omul de

mrKetin" este mi preocupt de cerin$ele consumtorilor5 pentru omul de (inn$e principl

pro7lemă o constituie recuperre i rndmentul in6esti$iei5 ir pentru specilistul 0n cercetre

pro"resul te=nolo"ic. Str9ns le"tă cu cultur (unc$ionlă este cultura profesională5 cre $ine de modul

0n cre person este eductă5 pre"ătită i moti6tă pentru muncă. lorile culturii pro(esionle se

pre#intă su7 (ormă de u#n$e lr" cceptte5 norme deontolo"ice5 coduri de conduită etc.A de6enit o re"ulă prctic (irmelor ?0n spe$ă cele mri5 de renume@ de n"8 cu prioritte

?su e:clusi6@ 0n (unc$ii de cre$ie su mn"erile 7sol6en$i i unor uni6ersită$i presti"iose5 cum

sunt 'r6rd i Stn(ord 0n SUA5 Cm7rid"e i *:(ord 0n Mre -ritnie etc. 3n ,rn$ Ecole

Ntionle dOAdministrtion ?ENA@ este principlul (urni#or de cdre pentru (unc$iune pu7lică5 ir

enrcii ?7sol6en$ii ENA@ (orme#ă o cte"orie socilă prte5 cu o cultură proprie.

3n lt pln5 cultur (unc$ionlă i ce pro(esionlă se com7ină 0n producere unei lte cte"oriisocile; e:per$ii. De6eni$i inconturn7ili 0n ultimul timp5 (ie că este 6or7 de e:perti#ă cont7ilă5

pro"rme de mrKetin"5 "estionre rporturilor tensionte ?en"l. troubleshooters@ su e6lure

situ$iilor de cri#ă5 e:per$ii de mrcă sunt 0n e"lă măsură pro(esioniti i unui domeniu i persone cu

im"ine pu7lică5 staruri. A crede că te po$i (irm numi prin propri 6lore este o ilu#ie. Mediile de

in(ormre 0n msă sunt cele cre ne conscră5 spune un st(el de e:pert ^Le Nou6el Economiste5

2.11.1FFH_.

3n s(0rit5 cultura de întreprindere su cultura corporaţională este determintă de 6lorile promo6te de (ondtorii (irmei i5 poi5 de conducere cestei5 de 4numit motenire

dministrti6ă ?structură or"ni#torică5 proceduri etc.@5 c i de domeniul de cti6itte i ntur

produsului i stdiul de de#6oltre l (irmei.

Ită două e:emple pri6ind modul 0n cre cultur or"ni# ionlă in(luen$e#ă per(ormn$eleț

(irmei. General 9otors ?&M@5 este un din cele mi mri (irme din lume ?GH. n"8$i5 1GG

milirde de dolri5 ci(r de (ceri4 8he $conomist 5 1.1.1FFH@5 dr5 0n celi timp5 un din

compniile cu re#ulttele economice cele mi sl7e dintre mrile corpor$ii ?0n ultimul deceniu

c$iunile &M i (ost cu ` mi pu$in per(ormnte dec9t medi pie$ei@. Printre cu#e putem enumer


34/40

nedptre culturii or"ni# ionle l noile relită$i i crcterul de(icitr l mn"ementuluiț ș

resurselor umne ?considert de unii de tip (eudl@.

9icrosoft este un din cele mi de succes (irme din lume ?ci(r de (ceri 11 milirde de dolri5

cpitli#re 7ursieră !%G milirde de dolri4 *A$4pansion5 .1.1FFF@ . Microso(titii5 cum sunt

numi$i n"$ii (irmei5 7ene(ici#ă de un mediu culturl modern5 (le:i7il i moti6nt; circ ) de

n"8$i u de6enit milionri ?0n dolri@ dtorită op$iunilor pe c$iuni Microso(t5 cre le4u (ost

tri7uite l un pre$ mediu de 2%a ?l s(9ritul lui 1FFH c$iune cot 1% a@.

Cultur (iecărei persone este re(lectre 0n contiin$ indi6idulă dtelor culturle din mediul 0n cre

cest trăiete i muncete. Alt(el spus5 0n cultura personală se 6or re"ăsi trăsături le culturii

n$ionle5 dr i elemente din cultur re"ionlă ?e:emplu5 prtenen$ l o comunitte etnică dintr4o

$ră 4 cultură su7n$ionlă5 su l o reli"ie trns(rontlieră4 cultură suprn$ionlă@5 din cultur (irmei

?6lori i prctici culturle sumte de n"8$i@5 din cultur de rmură5 ce (unc$ionlă su

pro(esionlă.Cultur personlă pre#intă o numită 6ri7ilitte 0n rport cu mediul culturl4 comple:5

pluridimensionl4 din cre (ce prte indi6idul5 dr> 0n esen$ă5 e e:primă dtele de 7#ă le cestui

mediu5 c=ir dcă identi(icre culturlă se pote rport prioritr l unele din componentele culturle

le cestui ?n$ionle5 reli"iose etc.@.

L un prim ni6el se situe#ă simbolurile5 dică cele e:presii5 im"ini5 o7iecte ?rte(cte@5 cre

portă o semni(ic$ie speci(ică pentru cei ce pr$in unei numite culturi. 3n c#ul culturii n$ionle5

intră ici5 de e:emplu5 pro6er7ele i #icătorile uto=tone5 stem i imnul n$ionl5 mrile opereintelectule i mrile personlită$i n$ionle etc. Un lt plier 0l repre#intă normele de comportament 5

cum sunt5 de e:emplu5 (ormulele de dresreslut5 modlită$ile de reli#re rel$iilor interpersonle5

o7iceiurile trdi$ionle5 portul5 dr i re"ulile ce tre7uie respectte 0n rel$iile dintre "ener$ii ?tineri 6s.

7ătr9ni@5 rel$iile dintre se:e ?(emei 6s. 7ăr7$i@5 rel$iile (milile ?(ii 6s. părin$i@ etc. 3n cest sens

(ost de(inită cultur c un model de comportment 0mpărtăit de mem7rii unei comunită$i.

Un loc re6ine ritualurilor 5 dică celor cti6ită$i colecti6e cre dei nu sunt5 din punct de 6edere

te=nic5 necesre pentru reli#re $elului propus5 se consideră (i esen$ile5 din punctul de 6ederesocil5 0n cdrul unei culturi . Este 6or75 de e:emplu5 de ceremonilurile prile8uite de momente

crucile din 6i$ indi6idului ?ntere B 7ote#ul5 căsători B nunt5 morte B 0nmorm9ntre@ su

colecti6ită$ii ?#iu n$ionlă5 ni6ersre (irmei5 etc.@.

Sim7olurile5 normele de comportment i ritulurile sunt "rupte 0n cte"ori practicilor

culturle.

Un lt ni6el5 mi pro(und5 l culturii 0l repre#intă >alorile5 respecti6 cunotin$ele do79ndite i

sumte 0n cdrul unei comunită$i i pe 7# căror mem7rii cestei interprete#ă relitte i 0i

de(inesc comportmentul socil.


35/40

Anli# spectelor e6iden$ite 0n litertur de mn"ement5 rtă că s(er 6lorilor culturle

cuprind două tipuri de elemente5 i nume;

4 Balorile fundamentale ?su convinerile fundamentale@5 cre (orme#ă nucleul dur l culturii

?de6ăr 6s. nede6ăr5 7ine 6s. rău5 (rumos 6s. ur9t@ determin9nd 6i#iune despre lume i 6i$ă5

(iloso(i celei societă$i>

4 Balorile practice ?su opţiunile3ipote!ele fundamentale@5 cre repre#intă solu$ii comune le mem7rilor

societă$ii respecti6e l pro7lemele e:isten$ile ?dptre e:ternă i inte"rre internă@ i cre determină

comportmentul lor socil.

Pe 7# cestor 6lori prctice se de(inesc re"ulile 6ie$ii socile ?ce tre7uie i ce nu tre7uie să (că

mem7rii celei comunită$i@5 normele de comportment ?cum r tre7ui să se porte@5 0n rport cu ele se

(orme#ă titudinile ?ce este de pro7t i ce este de de#pro7t@.

lorile se (orme#ă i se modi(ică su7 in(luen$ unui comple: de (ctori; istorici5 "eo"r(ici5 etnici5

reli"ioi etc.* in(luen$ă mi puternică su mi sl7ă5 trecătore su dur7ilă supr culturii pote 6e

ideolo"i politică ?e:emple; n#ismul5 comunismul@5 dr i cee ce se pote numi mod culturlă ?de

e:emplu5 7ordre de tip politicall+ correctness@ su 6icisitudinile istoriei ?ră#7oie5 ctstro(e

nturle etc.@.

Culturile comunică 0ntre ele i5 0n cest proces5 se produc trns(eruri culturle5 dptări5 noi

cre$ii culturle. E:istă o rel$ie tensiontă 0ntre ne6oi de păstrre utenticită$ii culturii proprii i

impulsul spre prelure unor dte culturle străine. ,ormele e:treme le cestei rel$ii sunt5 pe de o prte5 ostilitte culturlă ?de e:emplu5 e:tremismul n$ionlist@ i respecti65 ser6itute culturlă

?colonilismul 0n cultură@.

Cultura na ională i cultura orani!a ionalăț ș ț

Cultura naţională e:primă un nsm7lu structurt de prctici i 6lori culturle 0mpărtăite de

indi6i#ii i "rupurile cre pr$in unui stt n$ionl. ,ormre i de#6oltre culturii n$ionle (ost

(6ori#tă de lim7ă5 de etnicitte n$ionlă B de(inită de (ctori istorici5 "eo"r(ici5 politici B de

spiritulitte i 6i$ economico4socilă comună5 tote duc9nd l omo"eni#re culturlă n$iunii

respecti6e. Nu este mi pu$in de6ărt (ptul că e:istă culturi n$ionle cu un "rd mi ridict de

etero"enitte5 unde instn$ de identi(icre indi6idulă este mi de"r7ă o su74cultură ?etnică5 de

e:emplu@ su e:istă (orme de identi(icre trnsn$ionlă ?e:. reli"iosă@.

Principlii (ctori cre si"ură inte"ritte culturii n$ionle sunt; lim7 ?mi8locul de

comunic$ie@5 etnicitte ?contiin$ prtenen$ei@5 reli"i ?spiritulitte comună@ i institu$iile politicei socile ?e:isten$ comună@.


36/40

*imba este mi8locul de comunicre 0ntre mem7rii comunită$ii i5 prin cest5 (ctorul de

coe#iune internă l sistemului. E re 0nsă rădăcini pro(unde 0n contiin$ de "rup 4 respecti6 contiin$

n$ionlă B i 0n spiritulitte speci(ică celei culturi B re(lect9nd cultur 0n inte"ritte s ?C(. Nic=it

Stănescu; Lim7 rom9nă e ptri me@.

$tnicitatea repre#intă (ptul i contiin$ prtenen$ei l o numită comunitte etnică i5 prin

cest5 (ctorul de si"urre solidrită$ii mem7rilor celei comunită$i. 3n istori modernă i

contempornă etnicitte s4 mni(estt 0ndeose7i prin de#6oltre 6ie$ii i contiin$ei n$ionle i

(irmre sttelor4n$iune.

eliia, respecti6 spiritulitte comună5 este5 lături de etnicitte5 surs re"ulilor (undmentle

de e:isten$ă 0n comunitte i repre#intă temeiul concep$iei despre lume i 6i$ă 0n societte respecti6ă

?eltanschauun @. C 6i#iune despre trnscendent 0mpărtăită de mem7rii unei comunită$i5 e dă o

dimensiune 0n celi timp trnsp$ilă i trnstemporlă culturii ?i implicit5 e:isten$ei@ celeicomunită$i.

Instituţiile politice pot duce l 0ntărire coe#iunii n$ionle5 după cum o rtă5 de e:emplu5

(irmre 0n secolele 0n (pt o st(el de $ră cuprinde un numit număr de

su7culturi. E:emple sunt; Cnd5 Sttele Unite5 Indi. Pe de ltă prte5 o $ră cu di6ersitte redusă 0n

cee ce pri6ete lim75 etnicitte i reli"i este o $ră omo"enă din punct de 6edere culturl. E:emple

sunt; poni i Ar7i Sudită.

Cultur n$ionlă este (ctorul m8or de identi(icre indi6idulă ?persone (i#ice@ i de "rup

?(irme@ 0n condi$iile (ormării i consolidării sttelor4n$iune ?sec.


37/40

Cultura organiza ionalăț repre#intă nsm7lul de prctici i 6lori cre crcteri#e#ă din

punct de 6edere culturl o numită (irmă. Prin urmre5 cultur or"ni# ionlă constă 0ntr4un set deț

re"uli5 norme i 6lori5 cre u drept (inlitte; să de(inescă pro(ilul culturl speci(ic l (irmei> să

si"ure consisten$ internă cestei5 prin pro"rmre culturlă rel$iilor interpersonle le

mem7rilor or"ni#$iei> să si"ure men$inere compti7ilită$ii e:terne prin re"lementre comunicării

cu mediul de e:isten$ă l (irmei.

Cultur or"ni#$ionlă este (ormtă din elemente cum sunt cele de mi 8os;

4 un numit tip de comportament, (ormt prin lim78ul comun5 r"oul (irmei5 ritulurile speci(ice>

4 un nsm7lu de norme 5 cum r (i 6olumul de muncă i "rdul de cooperre 0ntre mn"ement i

lucrători>

4 un set de valori dominnte5 c de e:emplu5 clitte 0nltă produselor i ser6iciilor5 men$inere unui

7senteism redus i si"urre e(icien$ei ridicte>4 o filosofie (irmei pri6ind modul 0n cre tre7uie să (ie trt$i n"8$ii i clien$ii>

4 reuli cre st7ilesc ce tre7uie i ce nu tre7uie să (că n"8$ii 0n domenii c producti6itte5 rel$iile

cu clien$ii5 cooperre inter"rupuri>

4 un climat or"ni#$ionl5 dică tmos(er "enerlă 0n (irmă5 re(lecttă de modul 0n cre n"8$ii

licenta iulia

Documents

Transcript of licenta iulia