Capitolul I

ri-.. Miss Marple qedea in dreptul fereastrei. Fereastra dddea

inspre grldina care fusese cAndva o mare sursi de m6Lndrie

pentru ea, Fusese cindva; acum nu mai era cazttl' tn ultima

vreme, cAnd se uita pe fereastrd se crispa. De ceva timp nu

mai a.rea voie si munceasci in gridini. I se interzisese s[ se

mai aplece, sI mai sape, si planteze - in cel mai hrrn c z avea

voie, cite pugin, si curele crengile. BirAnul Laycock venea

de trei ori pe siptXmAni 9i iqi didea silinla, nu inc5pea

indoiali. Dar rezultatele stridaniei lui, aEa cum vor fi fiind ele

(gi nu erau cine qtii ce) erau strilucite dupi standardele /a{ nu

dupi cele ale stdpAnei care ii plitea leafa' Miss Marple gtia

exact ce trebuia {Icut;i cind trebuia lbcut, 9i nu ezita si-l

instruisci asa cum scrie la carte. BS.finul Laycock nu intArzia

apoi si-;i arate geniul' care consta in exprimarea entuziasti a

acordului qi in totala lipsi de randament ulterior'

- lqu-i cum zici dumneata, conili. Acolo punem meco-

soapelel qi clopo,teii de-a lungul zidului qi, aga cum zici,

conigl, trebuie si.punem treaba Ia cale siptimAna viitoare

numaidecAt.

I Pronunie greqiti pentru latinescul ,,meconopsis"' planti din familia

Pa\@erutea4 o qpecie de maci albagtri (n.tr.)

G'raA"d*.fr

Scuzele lui Laycock erau intotdeaunseminau izbitorcu cele pe care L prrrrn uu-.1:^1":-:*t

ut

dtn Trei tntr-o barcdr o""o*. .r;';;# ::t'#:r:::;ilcipitanului, vAntulne s uf ,dnd il;;; Jil:!:H:;iJ;i,f ?.T:;r ilT*vestul care nu inspira nimic bun, fi. ;;; triditorul vest.Motirrul principal al lui Laycocf. .ru *.i.u. prea uscatd .

ffi:""::: J,l?lltllf i* ,"'' i: o" t*n'it "* r.."

roc in topu, ;#;T',I?:tA:::Jl;: ;ffi,illTvarza obiqnuitd sau cea de Bru"elle"s, ,ortrr.i din care ii plicea

"#i1T.ff"Tffir:\,';:iil1..j;;':n#;ffi :.::ar fi fost el, nu putea sIJ dezvefe a. "f._

-^"Acestea constau in mrlr..^"* r^ ^^_,soideincuraj,..;;;J,J::T:.*"#,*J::,1'.'::.*..];

roamnd, o dozd buni de miturare u t*nlaor, o stragniciaranjare pe straturi a florilor lui a*n*, ," *ioritate ochiul_

:.,j:,;Ti#;".Llu ,,dea bine,,, ."_1,..a" _ in timpur

piduchiror,a*iir,"".ilu#:t':,lffiiiT'":^fir:IJlvorba sd facd Eanguri mai adinci o.",*'Ju*le-voiniculuicontracara de obicei cu remarca: A, p;i $ t" rr.ri p. ale mele!Un adevdrat deliciu anul trecut Ei 6* * f" a"doseasci cinegtie ce in prealabit.

Ce-i d16p1, era devotar qtin4-.it^- r,-: ,

candvenea;;r;;";il::d:i.111";iil;l",li...,il,iili(atAta weme cAt asta npentru er, regumere ..',Tiltq,l#X.o;'ffi :?,#;ni$te varzd creald, sa u ceva varzd.a.;;;,;;re erau doarI Roman al luiJerome K.Jerome (n.tr.)

9+ara

ii dupi care se innebuneau damele, de vreme ce altce-

bun nu aveau de ficut. tqi exprima afecgiunea

in dar ochiul-boului, salvie, lobelia ;i crizanteme

Tara.

; - Am ficut cite ceva la ne;te case noi, acolo, la Cartier'

i,in o'ot gridini aritoase, nu glum6. Aveau mai multe plante

&it le trebuia, aga ci am mai adus Ei io citeva aci qi le-am

1rc in loc la trandafirii iia invechif, ci nu prea mai aritau

ry de grozav, si gtip.

r, Gindindu-se la cele spuse, Miss Marple isi feri ochii si nu

mai vadi gridina gi-si relui impletitul.

Trebuia si priveasci adevdrul' aEa cum era: St Mary

Mead nu mai era ce,fusese odinioari. Bine, intr-o anumiti

privin15, ,ri*i'. tt,, mai era ca odinioari' N-avea decAt sd dea

vina pe rizboi (pe amAndoui, de fapt) sau pe tAnira gene-

ragie, sau pe femeile care s-au apucat de serwiciu, sau pe

bomba atomici, sau, pur 9i simplu, pe guvern - insi, in reali-

tate, trebuia si recunoasci faptul ci imbltrAnea' Miss

Marple, o femeie de altfel cu capul pe umeri, stia asta foarte

bine. Numai ci, intr-un mod cAt de poate de bizar, simlea

asta mai pregnant in St Mary Mead, unde triia de atAta amar

de vreme, mai mult ca oriunde in altl parte.

tn St Mary Mead, esenfa satului era incd acolo. Mistrepl

Albastru era inci acolo, triserica ;i casa parohiali gi micul

cuib de case in stil georgian ;i in stilul victorian Qyeen Anne

eraincd, acolo, cu tot cu casa ei. Casa domniqoarei Hartnell

era tot acolo, la fel qi domnloara Hartnell, luptAndu-se con-

tra progresului pAni la ultima suflare. Domniqoara Wetherby

murise, iar in casa ei locuia acum directorul bincii qi familia

lui, care ii diduseri o noui infigiqare, vopsind usile ;i feres-

trele intr-un albastru regal strilucitor. Cam in toate celelalte

nE[

ii

i

lo f,i4.a-&'Evechi case locuiau oameni noi, insi casele in sine nu igi schim_baserd foarte mult in{Xgigarea de cAnd trecuseri in posesianoilor proprietari, tocmai pentru ci acestora le plicea ceea ceagentul imobiliar numea,,farmecur rumii vechi", Nu ficuseridec6t sd adauge incd o baie ;i si cheltuiasci o sumi frumqicdpentru instalatii noi, aragazeelectrice ;i maqini de spilat vase.

Dacd. insi casele nu se schimbaseri foarte mult, nu acelasilucru se putea spune despre strada principali. Noii proprie_tan aimagazinelor erau cu gdndul numai qi numai la moder_nizarea iminenti, de nestivilit. Negustorul de pegte era denerecunoscut in spatele unor vitrine noi uria;e, in care stri_lucea peqtele refrigerat. Micelarul,

".-i a..pr,'ru*,ir.r. ;tradifonalist carnea buni_i carne buni, daci ai bani sd daipe ea. Dacd. t,r, i.i f..rrrr.rgel resturileieftine qi ciolanele tari site duci acasi! Barnes nu plecase nicd.ieri eu aprozarul lui, faftpentru care domniqoara Harmell ;i Miss Marple *rrlg,r*.u,,lui Durnnezeu ih fiecare zi. Etaintotdeauna foarte amabil, leoferea scaune confortabile ca si a.qtepte ldngi tejghea, intihni, ;i discuta afabil despre gunci si despre Lrinzeturi. LacapXtul strizii insi, acolo unde fixese, cAndva, prdvdlia decoquri, era acum un supermarket nou_nout _ anatemapentrudoamnele in vdrsti din St Mary Mead.

- Pachete cu lucruri nemaiint6lnite, exclamase domni_goara Hartnell. Toate cutiile astea cu cereale pentru dimi_neatd, in loc si gdteqti copilului un mic dejun cum se cuvine,cu qunci Ei oui. $i se a;teapti si_gi iei tu, singuri, un cog gi site invArEi pe acolo gi sd-,ti iei ce_gi trebuie _ cAteodati igi ia c6teun sfert de ori sd. gdse;ti ce-gi trebuie _

,si, de cele mai multeori, in cantitigi total necorespunzitoare,.ori prea mari, oriprea mici. $i, apoi, si nu mai zic de caadala care trebuie sIstai ca si plitegti inainte si ie;i, Foarte obositor. Norma!probabil c[ toate astea servesc cit se poate de bine celor de la

OgEnda sparti

Noul Cartier...

$i cu asta se oprise.

Se oprise pentru ci, a;a cum intrase in uz deja, orice con-

versagie cu acest subiect se oprea acolo. Noul Cartier, punct

Ei de la capit, cum s-ar zice in timpurile acestea modeme' Era

o entitate in sine' qi inci una cu literi mare'

llt'' Mis Marple dldu un 1ipdt scurt.de enervare' Iar ii sci-

pase un ochi. Ba mai mult, se pare ci ii scdpase de ceva

weme. $i nu igi ddduse seama decit acum, cind trebuia sd

lase din andipa Pentru gAt gi si numere ochiurile' Puse mAna

pe o andrea liberi, ridici impletitura, sX bati lumina pe ea qi

se uiti atent, nelinistiti' Nici ochelarii cei noi nu pereau s-o

aiute cine qtie ce. $i asta Pentru ci, reflecti irr sinea ei' venea

o weme cind oculigtii, oricit de luxoase vor fi fost si-lile lor de

a;teptare, oricAt de moderne aparatele lor, oricAt de strdluci-

toare vor fi fost luminile pe care 9i le bigau in ochi 9i oricAt de

mari onorariile pe care le percepeau, nu mai puteau f,ace

mare lucru pentru tine. Miss Marple re{lecta cu oarecare nos-

tatgie la cdt de buni fusese vederea ei cu pulini (ei, poate cinu chiar a;a de puini) ani in urmi' Cit de pugine ii scipaserd

ochilor ei bine formap din acel punct al gridinii, atat de

admirabil plasat incit se putea vedea tot ce se petrecea in

St Mary Mead! Mai ales cu ajutorul binoclului pentru obser-

varea pisirilor - (interesul pentru ornitologie ii venise perfect

la indemAni!) - reuqise sI observe... Se opri gi-;i lisi gan-

durile sI alunece spre wemurile trecute' Ann Protheroe, in

rochia ei de vari plimbAndu-se spre gridina parohiali' $i

colonelul Protheroe - bietul om - un birbat foarte plicticos 9i

t2 Cofzt"*nl'tfrdeosebit de neplicut _ dar si fie totusi ucis in asemenea fbl...Miss Marple scuturi din cap ;i igi indreptd gAndurile spre:-Griselda, fumusica nevasti a vicarului. D.uga d"" *;;Jil:;prietend. de incredere _ trimite intotdeauia o {blicitare decriciun. Drdgitagul acela de biiat ar lor era acum uiciu in*"lir**:t avea

I o slujbd foarte buni.. parcd inginer, nu_ia;a? Intotdeauna ii pli.cuse sd desfacd trenuletele mecanicein bucdgele. Dincolo de parohie fusese pArleazul si cirareapeste cAmpul unde Giles fermierul igi ginea vitele ;i undeacum - acum..

Noul Carrier.

$i de ce nu? se intrebd Miss Marple cu severitate. Trebuiasi se intAmple qi asta. Casele trebuiau construite qi, di;;;;;s-a spus, erau bine, foarte bine cHdiie. ,,proiectare.., sau cumi-o fi zicAnd. De;i nu-;i putea explica de.. tout. t ilil;se cheme ,.aleea,.. AJeea Aubrey ;i Aleea Longwood ;i AleeaGrandson;i cAte-or mai fi. $i nu erau deloc alei. Miss Marpleqtia foarte bine ce era aceea o alee. Unchiul ei fusese preot lacatedrala din Chichester. Cdnd era mici. se dusese sd stea cuel acolol.

Era acceaqi poveste ca si cu Cherry Baker, cea carenumea biroul lui Miss Marple, asa de modi veche si plin demobili cum era, ,,salon... Miss Marple o corect; cu blAndete,zicAndu-i ,,Cherr1,, e un birou,,. Iar Cherry, pentru cI eratAnird qi drigugi, se chinuise si fnd minte, desi era crar cd.,pentru ea, ,,birou', era un cuvAnt nelalocul lui qi, ii mai scipadin cAnd in cAnd cdte un ,,birou,,. Degi, in t,lJi*u *"_., ..mulpmise si spuni doar ,,camera de 2i,,. ii era tare dragiUherry. Numele ei era Baker ,si stitea in noul cartier. Era siea una din detatamentul de neveste Linere care g."u,,lJoc de cuvinte inn:aductibr'1. in original, rhsz are sensul de ,,alee,,, dar;i decurte a urei catedrale. (n.red.)

Oglinda sparti

ormpirituri la supermarket 9i impingeau cirucioarele cu

bebelugi pe strizile linltite din St Mary Mead. Erau toate

foarte bine imbricate qi elegante. Pirul Ie eratapat;i ondu-

lat. RAdeau qi sporoviiau intruna si se vizitau reciproc. Erau

ca un stol vesel de pisirele.'Prinse in capcana perfidi a sis-

temului de cumpirare prin inchiriere, aveau intotdeauna

nevoie de bani cash, deqi birbalii lor cigtigau bine; aga cd

v€neau qi ldceau menaj sau giteau. Cherry gitea repede qi

bine, era o fati inteligenti, prelua corect mesajele telefonice

gi descoperea rapid greqelile din bro;urile comercianlilor. Nur'€ra mare amatoare de intors saltelele, cAt despre spilat rufe,

Miss Marple era nevoitd, mai nou, si meargi pe lAngi uga de

la oficiu cu capul intors in cealaltd parte ca si nu vadi meto-

da de a spila. vase a lui Cherry, care consta in a le arunca pe

toate in chiuvetl ;i de a le binecuv6rnta cu o ploaie de deter-

gent. Miss Marple scosese, in secret, din folosinta zilnici. setul

de ceai din po4elan de Worcester ;i il pusese in dul5piorul

din col; de unde avea sd-l scoatd numai la ocazii speciale. inlocul lui cumpirase un serviciu modern, cu model in alb si gri

pal gi firi nici un fel de poleiali care si se ia la spilat.

CAt de diferite erau toate cAndva,.. Spre exemplu, cre-

dincioasa Florence, acel grenadir de cameristi apoi iiurmaseri Amy, ;i Clara, gi Alice, acele ,,mititele fete in casd,

foarte de treabi" care veneau de la orfelinatul St Faith ca sifie ,,instruite" ;i apoi si se duci spre alte slujbe, mai bine

pldtite. IJnele erau cam slabe la minte si, de cele mai multe

ori, vorbeau pe nas, iar Amy era de-a dreptul prostovani.

Birfeau qi sporoviiau vrute si ne\,Tute cu celelalte menajere

din sat Ei erau curtate de ucenicul negustonilui de peqte sau

de ajutorul de grddinar de la primirie, sau de weunul dintre

numero;ii ucenici de la aprozarul domnului Barnes. Mintea

lui Miss Marple le trecea in revisti cu aflecgiune, gindindu-se

14 af*€*(l*"#la toate hd,inutele de lAni pe care Ie impletise dupi aceea pen_tm odraslele lor. Nu fuseserd. foarte pricepute in a preluamesaje la telefon qi nici la aritmetici nu erau strilucite. p. a.alti parte, stiau cum si. spele haine 9i cum si faci un pat. Stiaumeserie mai degrabi decAt carte. Era ciudat cum, in ziua deazi, fetele cu carte erau cele care ciutau slujbe domestice.Studente din stri,inXtate, fete venite ca au pair,studente la facul_tate aflate in vacangi, tinere cisitorite, asa ca Cherry Baker,femei care stiteau in locuinfele ridicate in cartierul nou.

Desigur, mai erau inci gi oameni ca domnisoara Knight.Acest din urmi gind ii veni deodati in momentul in carepasul greu al domniqoarei Knight, aflati la etaj, ficu bibe-lourile de pe polip semineului si zingdne ameninti.tor.Domni,soara Knight se pare ci iqi ldcuse siesta de dupi_masigi se ducea acum la plimbarea de dufi_amiari. Dirrt._osecundi in alta avea sd. intre gi s_o intrebe pe Miss Marpledaci nu avea nevoie de ceva din ora;. Gandul la domnisoaraKnight trezise in mintea lui Miss Marple aceeasi reacpie.Desigur, fusese o mare generozitate din partea lui Raymond(nepotul ei) ,si nimeni nu putea fi mai blAnd dec6t domnigoaraKnight. Desigur, acea ci'zd de brorxjti o rdsase foarte slibitdpe Miss Malple gi doctorul Haydock ii spusese cAt se poate declar ci nu mai are voie sd cloarmi singuri in casa gi trebuie sdaibi pe cineva care sI vini zilrric s-o vadi, dar totugi... Seopri aici, Pentru ci n-avea nici un sens si-.si duci gandul,,de-ar fi fost oricine altcineva, numai do*rriqo*u Knight,nu" pAnd la capit. in ziua de azi, doamnele d. o a..r_idvArsti. nu prea mai aveau de ales. Menajerele devotate pur gisimplu nu mai sunt la modi. Daci erai bolnavi cu adevirat,atunci puteai si ai o asistenti medicali, foarte scumpi gifoarte greu de gisit, sau puteai sd te duci la spital. Dar, dupi

Ogfinda sparti 15

e,fazele critice ale bolii au trecut, nu te poli alege decit cudomnigoara Knighr

Nu ep nimic in nereguli cu domnigoarele Knight ale aces-

tei lumi, nimic altceva decit faptul ci erau innebunitor de

enervante. Fa15 de patroanele lor erau pline de blandele qi

de afecgiune, gata si le faci pe plac, si fie vesele qi pline de vialiin preajma lor gi, in genere, sd"le ttateze ca si cum ar fi niste copiicu un uqor handicap. ,,Nurnai ci eu, \i spune Miss Marple, aqa

bntrann cum sunt eu, nu sunt un copil handicapat mintal."u. ir acest moment, domnisoara Knight, respirdnd greoi,

intri in incipere, vqseli, dupi cum ii era obiceiul. Era ofemeie mare, flasci, la weo cincizeci gi gase de ani, cu un pdrsur ingilbenit, aranjat foarte elaborat, cu ochelari, un nas

lung;i subgire, iar sub el, o guri cumsecade qi o bdrbie lipsitide fermitate.

- Aici erai! exclami ea cu un soi de voio;ie exagerati,

meniti si inveseleasci gi sd invioreze intristatul amurg alcelor de virsta a treia. Sper cI am tras un pui de somn?

- Ba eu am crosetat, ii rispunse Miss Marple, pundnd

accentul pe pronume, qi, continui ea, recunoscAndu-qi sl5bi-

ciunea cu silS gi vinovdgie, am scipat un ochi.*Yai,vai, zise domnisoara Knight. Nu face nimic, ime-

diat corectim, nu-i asa?

- Dumneata o si corectezi, nu eu, rSspunse Miss Maple,

pentru eu, dinpdcate, nu sunt in stare.

Acreala vagd din vpcea ei trecu neobservati. Domnisoara

Knight, ca intotdeauna, era dornici si fie de ajutor.

- Gatu, relui ea dupd numai cAteva minute. Uite, gata,

drigula mea. E in ordine acum.

Degi Miss Maqple nu avea, in genere, nimic impotrivi sii se spuni udragl" fta chiar si ,,drigufi") de citre femeia de