€0ntinutleacuri & retete

Bolile degenerative pot ff ameliorate cudptunlpmrpitOmbrul amelioreazi astmu.l gi boliledigestive

ftlgll sunt sarurogi

9i tdmiduitorilrmnul'dulcl stimuleazi cregtereaimunititii3 blutudrlodl0lnqi timiduitoare: socati,suc de pepene, suc de menti

Anotimpul tratamentelor naturiste cumugurl dr bndPuterea timiduitoare a fiodlordrhlSlropud ctftulrpentru bagajul de vacanli

tmnonul prntru plt dtl*lotlt, un nouprodus cosmetic bio

IencunrnFetffeHANASTIRESTI

ltl6tl pregititecu ascultare gi rugiciune6

l2

22

3{39

4'

,6

la soliciarea tot mai multorcitimri gi a &fumrilor de presd,

am decis cz revistz lami &Retete MAnistitEtisi apari pe pia@ din doui tndoui luni. ,\adar, urmntonrlnurdr ra ft difiuat pe daade 10 AUGUST 2019.,qsdelveli putea ff la curent cu cele

mai effciente leacuri adapatesemnului, dar qi cidurilor devegetalie din Ro-inia.Pentru a vi completa gi intregicolectia. ciuati revisa lapunciele de dihzare a presei!

leacunroReteteHaNNSTIRCSTi

Pdltohrl Botdte l{iolfi: ,,Toate bolile dinlume apar ca urmare a nerespectirii celorzece porunci" nllinunea sivirgitide cilugirigele din lagirul Vorkuta 85

Itedidni bihdti -pXinea pusmiceasci

Adrcsa de corespondenli:Str. Traian nr, I 55, cod postal02/ 142, sedor 2, Bucuretti.Tel:OSl 422134.23

Dire<tor editorialRizvan BUCUROIUnzvan.bu(uoiu@lumea@dintei.com

Echipa redactlonallMarlana BORLOVEANUmafi ana.bodoveanu@lumeacredintei,com

Raluca PRELIPCEANULaurentiu COSMOIUIoana Maria BUCUROIU

FotografiiMariana BORLOVEANULaurentlu COSMOIU

CorecturiValeriu VATEL

Layout & DTPDTP Layout Solutions SRLwww.dtp-sol.ro

lssr|| 2392 - 6759

Editor Lumea Credinlei sRL

TiparCoprint

Diitribulie dhectiMariana Hanganu0724 545 386

Bolile degenerative pot ft

ameliorate cu CAP|UNIPROASPETE

CilpSu:lle (Fragario) abundi in culturi ti in piele inc9pand cu luna iunie.Mult isieotate m-ai ales de copii, aceste fructe gustoase 9i parfumate suntpreferateie tuturor. C;ptunul este una d:ntre plartele cele mai cultivate fi?olosite in scop terapeutic, avSnd efecte anli;nflamatoare, antibiot:ce, ton:ce,

bactericide r;mineralizante, cu efect alcalinizant al s6ngelui 9i de reducere

a colesterolului.Con.tinutul complex de pigmenli $i de vitamine din complexul B.9i vita-

mina C,'cqlciu, magneziu, pioieine si zaharuri constituie impreu-ni o barierd

impotiivj bolilor degenerative, motiv pentru care o curd de cSpSuni ajutila incetinirea degen&escenlei maculare, dar 9i a altor boli degenerative dinorganism.

Miicutele de la Manestirea Tismana, degi recomandd fructele proaspete,

au multe hodalitSli de a obline siropuri gialte preparate din cSptuni'

- / Leacunt&neTeTe" / I{AN,STIRESTI nr.28 / 10 iunie - l0 august 2019 nr,28,/ 10 iunie- 10 august20l9 leacuntnRerere r

HANASTIRF,STI /

(Urtlmulrtr

zimgagi gi nenrri proeminente, cu-loarea fiind verde intens, iar florile suntdelicate, mici gi albe.

Cipgunile sunt cunoscute din yre-muri strivechi ca leacuri pentru diferite

Datoriti substantelor nesini.toasecu care se trateazi cipgunile din marilelanguri de magazine, cel mai indicat arfi si cultivim singuri aceasti. planti degridini. Soiurile de cipguni variazi atAtca dimensiune, cAt gi ln privinla culorii;i savorii.

Cipgunul de gridini are o inilgimede max.im 40 de cenrimetri, dezvoltiut-du-se ln general ln tufe mici. Acesta secultivi toamna, ln lunile septembrie ;ioctombrie, iar fructele se recolteazi dela sftrqitul lunii mai pAni la sfArgitullunii iunie. Aceasri planti.nu-rodegte inprimul an, dar ln urmitorii 4-5 ani va derod lncontinuu. Frunzele de cipgun au 3

Calugarii Stiu ci substanlele

active se gisesc doarin

clpgunile ProasP;t culese-

de aceea incearc;, Pe cat

posibil, sd profite de efectele

terapeutice ale acestora mai

ales in luna lunie.

boli, fiind consumate cu mare pli-cere 5i sub formi de siropuri' su-curi, dulceEuri sau ca adaosuri laalte preparate precum frigci, torturisau pri.lituri. tebuie si amintim c5

aroma acestof fructe se regisqteqi in produsele cosmetice: creme.parfumuri, deodorante sau geluri.

,4qa cum am menlionat li mai

sus, lntordeauna cipgunile proaspe-te sunt cele mai eficiente din toatepunctele de vedere. In primul rind,gusrul dulce siropos gi atoma incon-fundabili a fructelor proaspete suntunice. Dar efectele terapeutice suntrelevante doar atunci cAld aceste fruc-

destul de mici se mai pistreazi ln cele

congelate gi in fresh-uri mixte (fructeproaspete gi fructe congelate).

Deluataminte

Fructele tratate nu mal au

re parfrrmare sunt foatre Proaspete.Spre deosebire de al te fructe, cipgunilese depreciazi foarte repede' pierzindu-9ievidenr proprieti;i.le. Intr-o propor;ie

nici un fel de efect teraPeutic

iffi;ilffiuo,,i"i'r'antioxidante ale acestor

ructe este obligatoriu siantioxidante dl€ dCeslor r

fructe este obligatoriu si Iconsumdm cdp;unicare nu I

au fo$ stimulate chimic' {au l05t )tlll luloltr Lr rrr I rrL' Ir I f , 2 t t'?

' E ',

2 t t '

/ leacunr&BeTeTe/MANASTIRCqTI nr.28l 10 iunie- 10 august 2019 nr. 28,/ 10 iunie - 10 auqust 2019

Slnitatea ochilor in rerapiiJe naturale se folosesc at6.t fruc-polto fi intretinuti gicu cipguni rele, cdt gi frunzele, tu.lpin.ile fragede gi

ridicinile.Degi foarte delicate, aceste fructe Pigmenlii antocianici din componenga

conlin multe vitamine (B1, B.2, C,,E), cipgunilor, care dau ;i culoarej rogie 'a

proreine, zaharuri, precum gi acid salici- acestora, viramina C ;i fenolii ajuin Ialic, elagic ;i pantotenic, siru-ri de pora- menlinerea elasricitifi' vaselor de sdngesiu, fosfor, calciu, magneziu, ffer 9i sodiu. si la cresterea imuni'tigii. De asemene"a,

----.-Y '-

cEA MAIPLACUTA $l EFICIENTA tCURA DE SLABIRE

- {

O cur5 cu cipiuni se recomandd a fi linutd pe parcursul -a

1 o^zile (cu 1 zi de pau- ?

z5 duod primele 5 zlle), timp in carel"e vtli tt"{'ti*at" zo0-300 g de cipguni' de 5 r

;l,;H,HpiiffiI;i"itJo""a t"t" t'ipotttotit"' ln tottt' cantitatea de cipiuni r

oentru fiecare zi treuuie se variezeiiiie "I Nrtgram li 'n

tiiogram Sijum6tate' I*';;;il;j;i;iulaiur"tic at tifgunitot' at"itta iurd este beneficd ti in hiper- I

tensiunea arteriala, dar 9i in curele de sl6bire' I

." 5',r'r' r F a 4i; {r''' ,N' " ','-tr /' 4sr'.'tl-'' rFr ',' ,, ':' dL -r''' t{itr n

leacuntnReTere t oHANASTIRCSTI / -

sunt recomandate penffutrttarea reumatismului, afeqiunilorrenale, gutei, constiPali€i, hiperten-siunii arteriale, insomniilor. acneei.

obeziratii si a multor alror afecgiuni.

Conform unui studiu realizat laCencrul de nutririe CheckUp dinPittsburgh, o poqie de ciPguni con-

$ne 150 mg de potasiu, ceea ce aju-ti la menginerea presiunii sAngelui lanivel normal, aclio-nind ca un amor- .'

tiznt lmpotriva I

efectelor negative -!

ale sodiului. Re-ducerea lipopro-teinelor (LDL),

Proprietigile antioxidante ale cip-sunilor inrarzie apariJia cataractei' iarcompozigia mare de vitamine proteieaziimpotriva radiagiilor solare gi lmbuniti-le{re starea corneei ;i a rerinei. Acela;isrudiu susJine afirmagia conform cire-ia cipgunile conlin anrioxidantii luteind

;i zeaxantind qi acid elagic. o substan;dbioacrivd cu importance elecre beneficepentru ochi.

Dupi terminarea sezonuluicipguni, dietele pot continua cu

dealte

r Precum $l a m-flamalei gi presi-unii si'nqelui face

., ..este ?ucre si fieconsiderate un remediunatural de mare prel.

fructe rogil, pre-cum cire;ele,visinele, zmeurase[ coacizele,

toate contribu-ind la sinita-tea vaselor desAnge.

MarianaBorloveanu

10 /LoacURl&BeTeTt]i !,r,l a{^T tpf qTI nr. 28,/ 10 iunie - 10 august 2019

Adevirata Graviola in sfdrsit in Romdnia!GRAVI0IA Bio LifeNRG cea mai siguri alegere in

PREVENTIA $I TRATAMENTUL CANCERULUI!*-----, -- t t

oferi un sprijinau o putere

tn

ndenomul de prostatS, cancer renal, cancer colo-rectal,.nrcinom pancreatic, hepatic, testiculat mamargi pulmo-ri,)r ti alte tipuri de cancer.

Ce face Graviola?y' are proprietStri anticancerigene, antitumorale, anti-bncteriene, antiparazitare.y' i,stl' hipotensiv, reduce ritmul cardiac, vasodilatator,\r\l,rllV,nliconv!lsiv, antiviral, antiparazitar, ajutd di-Hr".ll,r.y' (l,rt(Jr ll,i rurlinutului bogatin Vitamina C, acest produs.rlutJ la int;rirea sitemului jmunitarti previne rdcelile, arepropriet;ti andfebrile.y' fru ctul conlin e, de asemenea, o serie de alte elemente

' r' itive, incluz6nd potasiu, magneziu, tiamiai, cupru,.rr d folic5ifiery' este un agent antimicrobian cu spectru larg at6t la

iffeclii bacteriene nosocomiale rezistentecattifungice.y' mineralele conlinute de graviola ajuti la intdrirea oa-

,lor ti la prevenirea osteoporozei,y' rste eficie nt impotriva pardzililor internigia viermilor.y' scade tensiunea arteriali ti este utiljzati pentru stiri(lepresive, stres sau regenerarea celulelor nervoase.r/ conlinutul bogat in fibre ajutd procesul de digestie,

previne constipatja Si tulburirile di-gestive.

y' carbohidratii din graviola

reprezinti o sursd foartebund de energie.y'in Peru se folosegte gra-

viola pentru diabet.y' in Btazilia se foloseStepentru a trata afectiunile

ficatului,

i Este utilizatd pentru a lupta

:i impotriva infecliilor nosoco-miale grave, anticancerigensuperior, int;ritor al siste-mului imunitar, citostatic in eu cancer la sdn,

in lana septenbrie. De doudluni am inceryt sd iau Glaio-ltt Bio LileNRG, iar la ecografulde la ihceputl.tl l nii &na doctorcare nd o1)ea ik tuonitorizdre ardtfias fltrprinsd de rurbat:abia dacd se mai vedea!>D, M,, 39 ahi - BeiuS

<<:;*,#:*orice am gdsitpentut chislurileovariene de cate su-

ferean, pA d aminceputGtuitiolt Bio LifeNRG ti am incE)ut sd elituin aceste chir-turi. Acum am iard$i increderc in mine. l/d rccomanl dinstdet^acesle Wduse) V. ,4, 48 ani - Iati///In wna uaor dwpri abdominale am qer" lo medic.\\La colonoscopie nedicul a zis ad stfar de M cer decolon. M-a pogramat la opetalie, dar de fricd am irceputsd iau lotfelul de suplimente, datnt at awt rezultate. Amzis ed uai incerc ;i aceastd Gtutiola Bio LifeNRG cu t.ntecd nu mai spefam sd md qjute. Dik:fericire acun am altdpdrere. Iau de j luni Gntliola Bio LifeNRG ti BoswelliaBio LileNRG cun ni-a fost tecoma dat ;i am scdpat dedureri, an enetgie, poftd de iald $i sunt putefiic ca tn ti-

erele. Medicul ui-a zis cd dacd a sd o lin tot aSa e posibilsd scap de operalie! l"fullutuesc cd m-al[ aiutat),

D, L,67 a i- Cluj Napoca

\CIMBRULamelio rcazlastmulgi bolile digestive \Qslz

Originar din zona i6rmurilor europene ale Mirii lM-editerane, cimbrulde grddind (satureja hortensis) a fost aclimatizat gi larnoi. Aceastd plantdpoite cregte qiin sllbi:icie av6nd aceea;i inconfundabilS aromd. Cimbrulire un bogat conlinut de ulei eteric, dar ti taninuri, flavonoide, saponine,mucilagii, rezine ti fitosterine.

O curd cu preparate din cimbru ajutd la prevenirea bolilor respiratorii,digestive, cardiovasculare (inclusiv presiunea arterial6 ti tromboflebitele,pr:n reducerea concentrali:lor de colesterol gi trigliceride din singe) 9i la

ameliorarea astmului, a gutei, nevralgiilor gi migrenelor'

Folosit in Antichitaie pentrualungarea molimelor

in Evul Mediu, cimbrul era

oferit simbolic birbalilor careplecau la lupti, aceasti plantiffind aducitoare de noroc.l,egenda spune ci cimbrul era

ingrediennrl de bazi al unei licorimagice care permitea celui care

j o bea si vadi zlnele gi si caPeteputere gi pace a sufletului.

Crrltivari inci din Antichi-j tate,

""easti planti puternic aro-

i mati a fost folositi o weme ca

planti de leac, pentru ca ln timPsi ffe inrrodusi de cilugirii greci

in bucitiriile ministireEti penuuaromadzatea mAncirurilor gititecu pelre gras. Uleiul eteric de cim-bru devenise un panaceu capabil sd

vindece multe din molimele care au

decimat popoare lntegi (ciumi, ho-leri, tuberculozi, friguri).

la noi, cimbrul se cultivi ln toate zo-nele qirii, de [a cimpie plni la munte'ln mediul rural fiind cunoscut sub maimulte denumiri: cimbrigor grecesc, cim-bru mirosito! iarba-cucului, limlioari,limtigi.

in scopuri terapeutice ;i alimentarese utiijzeazi partea aeriani a plantei, curamuri rinere, care se recolteazd. in dm-pul lnfloririi, lnflorire care este egalonati

calugari greci despre Putbrea

vindecdtoare a cimbrulul ln

combinalii de cure teraPeutice

pc tot parcursul vcrii, de la sfdrgitul luniilunlc p0nl tnsprc toamni, ln septembrie.

Dln mlnuriile cilugirilor aflim ciclmbrul era folosir la inceput in calmareatusei, a crizelor de astm, laringirelor, dar

9i in dispepsie, gastriti, diaree si enuresisla copii. Uherior au inceput si apari in-fuziile simple, apoi combinate sau pur gi

simplu se punea floare de cimbru proas-pit sau uscat ln mAncirurile fferte, avlndgriji. ca acesta si se adauge lntotdeaunala sflrgit, altfel existind riscul de a da ungust amar minci.rurilor respective.

Cimbrul uscat - aceloatl proprietitica cel ploaspit

Atlt cimbrul proaspit cules, cit gi celusqrt au o aromi puternici, foarte pli-cuti. Parfumul frunzelor gi florilor este

dat ln primui rAnd de uleiul eteric, cucondigia ca recoltarea si se faci ln tim-pul lnfloririi. Dupi. uscare, pistreazi unmiros aromatic, plicut, mai pronunJatdupi frecare ln miini.

Planta se usuci. la umbri, ln poduribine aerisite sau in uscitorii cu aer cald,la maximum 34 de gade Celsius, pen-tru a evita evaporarea uleiului eteric. Inurma distilirii, uleiul volatil are culoarerogie, iar prin redistilare devine incolor,pistrXndu-gi aroma puternici. Este foar-te imporunt si cunoa;tem toate ac€stelucruri, pentru a gri in ce condidi putemfolosi cimbrul ca rrarament sau pur sisimplu ca aliment.

In uatamentele naturiste, cimbruleste folosit sub formi de infuzie,decoct, pulbere, tincturi. sau exuacqefectele terapeutice ffind deosebite. lnalimentaEie, planta de cimbru, micinati

12 , IencuRI&neTeTGIH,NASTIReSTI nr, 28 / l0 iunie - 10 august 2019 nr.28 / 10 iunie - l0 august 2019

leacunt*ReTere t irHANASTIRESTI I '-