@ Editura EIKONBucuregti, Str. Smochinului nr. g, sector Icod poqtal 014605, Rorndnia

Difuzare / clistribulie carte: tel/fax: 021 34g 14 74mobil:0733 131 145, 0728A84802e-mail: djfuzare@ edituraeikon.ro

Redacfia: tel:021 348 1474mobil:0728 084 802, 0733 t3t 145e-mail: contact@edituraeikon.roweb: www.edituraeikon.ro ,

Editura Eikon este acreditati de consiliul National al cercetirii$tiinlifice din invdldmAnrul Superior (CNCSiS)

Descrierea cIP este disponibili la Biblioteca Na!ionald a Romdniei

ISBN: 978-60 6 -7 1 t -7 t3 -4

Coperta I,pebazaunei fotografii artistice de Cristian StamatoiuCoperta IV cu o graficl de Marius Damian (,,Doctoru"),

din colecfia autorului de carte

Editor: Valentin Ajder

Cristian Stamatoiu

,,Lanful sl[biciunilor"comunicationale,

in lumea lui Caragialesi in cea de azi,

EIiloITI2017

Cupnrus

Dn. Cnrsrran Stluetoru............ .............7

Capitolul t

Introducere: Caragiale - textura unei actualitblipe care nu am depigit-o inci............ .................... 13

Context ............... 13

Pre-text...... ..........23

Text............ .........26

lnter-text gi sub-text. ............32

Capitolul2De la fizionomia, la. . .,,ficsionomia" comuniclrii ................ 36

Capitolul 3Emifdtorul,,ambetat" ........................44

,,Particolerul" 9i,,vocea Patriotului N"F";;;;';.....::....:....:..""" ;;,,Simt enorm 9i v[z monstruos" prin...'micul ecran................... 50

Capitolul4Mesajul,,scris adinc" gi figurile mentalului ,,riu bolnav" ...62

Figurile divergenlei ..............66

Paronimie propriu-zisl qi prin atraclie )psihositua{ll de comunicare deviantd ............................... 67

Etimologie populari + psihositua{ii de

comunicarefantasmagoricd ........ 90

Figurile contradicliet.................. ............ 136

Antonimie ; psihositua{ii de comunicar e antiteticd.... 137

Figurile redundan1ei.................. ............. 150

Omonimie + p siho situa{li de comunicare tautologicd ....152

Sinonimie > p s ih o s it u ali i de comunicar e p Ie o n a st ic d.... 785

6

Figurile intermiten[ei ................ .............200Anacolut > p siho situ a{if de comunicar e di scontinud ................ 200

Capitolul5Referentul deversat,,negregit" in Canalul de comunic are....244

Capitolul6Receptorul,,turmentat" gi inchiderea agravantia inci unui circuit comunicational......... ...........254

Capitolul T

De natura (i)mundi caragialiesnsis.............. .....260,,Treaba" si,,grijile" statului...... .............261

,,O mAn[ de politicagtri"............. ...........265

,,- ...din punctul de vedere economic, stim riu. I - Bravot" 274

,,Reperarea onoarei" prin justifie .........294

,,Amploaiatul " de la,,biuroul" de,,can{e1arie" ............................31 3

,,intr-o sofietate fdr[ moral gi fird prin]ip.. ." ............... .............320

,,Rrromd.nul verde" - inamicii qi omologii sdi............................331

,,Europa d-tale..." ............... .................... 336

Capitolul8Caracterul peren, dar gi perfectibil,al concluziilor la,,Caragialume"... ...........,.........344

Bibliografie ......352

ANEXE ............368

Dn. CnrsrrAN SrannRtoru(URL: cstamaty@uat.ro)

Membru UNITER gi titular al cursului de Istorie a teatruluila Universitatea de Arte din Tirgu Mureq gi fost titular de lecto-rat de Limb[ gi civilizalie romdni la Universitatea din Strasbourg(Fran{a), a abordat de la inceput mijloacele antropologiei culturalein discursul siu de critic gi istoric literar-dramatic ce a dezvoltatbilingvismul romAno - fr ancez.

Dupi ce a oferit o ,,geografie" a mentalului creativ in cazullui Marin Sorescu (Cariul din limba de lemn - 1995), s-a afirmatca gi ,,caragialeolog" in continuarea ,,gcolii critice" a regretatuluiprofes or universitar V. Fanache (Cluj -Napoca).

Titluri de cir1i, precum: I. L. Caragiale gi patologiile mass-me-

dia (1999) gi,,Caragialumea" - matrice Si prefigurare (2003), cAt gi

o pleiadi de articole publicate in larl gi striinitate, au evidenfiatoriginal actualitatea operei lui I. L. Caragiale. Demersul critic s-a

efectuat prin compararea structurilor lingvistice deficitare ale per-sonajelor lui Caragiale qi cele ale contemporanilor no;tri, demon-strAndu-se ci salturile tehnologice din ultimul secol nu au condusgi la ameliorarea caracterului uman, ba dirnpotrivi. in acest con-text, autorul a lansat gi un concept critic ce surprinde consubstan-

lialitatea universului caragialian, dar gi complicitatea sa cu oricerealitate care cultivi selec{ia negativd a valorilor:,,Caragialumea".

ValorificAndu-gi statutul de scriitor bilingv romAno-francez,autorul a publicat lucrarea in 2015: Etimologii populare ,,francoa-

fone" in dramaturgia romkneascd / Des fausses |tymologies ,,fran-co-aPhones" dans la dramaturgie roumaine. Pe parcursul ei sunt

CnprroLUL IINrnopucERE: CRnacr,q.LE - TEXTURA UNEI

ACTUALrr,o.p pE cARE NU AM onrAglr-o tNcA

Context

Orice cetafean romAn ar putea, cel pulin o dati pe zi, s6-qi nu-rneasci una din experienlele sale printr-un citat din I. L. Caragiale.

Si, de rnulte ori aceasta chiar se intimpli, intr-atdt de prof'undeste asimilati opera maestrului in mentalul colectirr, chiar dacinu mai putern vorbi serios de o largi gi profundi cunoagtere a ei1.

Recurgerea la uneltele umorului caragialian a ajuns chiar s[ deviniun loc comun, anumite citate formAnd astizi un fel de patrimoniucultural de extracfie livresci ajuns si circule... oral. O astfel de

notorietate a fost atinsi ca urmare a demersurilor criticii moderne2

I Fenomen vizibil cu precd:dere dupl ce opera I. L. Caragiale a fost scoasiclin materia Examenului de Bacalaureat incepAnd cu sesiunea 2008: ,,Comisiacle profesori care a conceput subiectele pentru aceasti probl a ignorat unii din-tre rnarii clasici ai literaturii rorlanegti. Este vorba, printre al1ii, despre LL.Cttragiale,Ion Creanga, G. Cdlinescu, Marin Preda, George Bacovia, NichitaStinescu, George Cogbuc, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga,

Marin Sorescu, Camil Petrescu, Gelu Naum, Ion Barbu, Vasile Voiculescu, Eugett

lonescu, Emil Cioran, Mateiu Caragiale (...), Garabet Ibriileanu.", ajungindu-sein situalia in care ca importanli,,Eminescu (este - n.n.) la egalitate cu Dinescu,dar depigit de C[rtlrescu"..., in: George Tetatn,,,Scheele (Johnatan - n.n.) inloc de Caragiale", Ziua, nr.4230 din 13 mai 2008, rubrica ,,Eveniment", p. 1.

'? ,,Ridicinile criticii de viziune se regisesc in acest cazlaG. Cilinescu, ina rrtologicul siu eseu Domina bona, pentrr ca apoi B. Elvin (prin Modernitatea

I4 Cristian Stamatoiu

de dupi anii'60, ciar gi in urma conqtientizirii posteritilii asupracaracterului etern -valabil al c or p u s ului C aragi a/e. Desigur, in urmasuprapunerii de-a lungul istoriei intre ficliunea literari qi realitifilein desfSgurare. cele doui filoane au fuzionat, conducind natural laun reflex unanim acceptat qi intens folosit astlzi.Dintre simptome-le acestei legitimiri (auto)critice putem menfiona in ultimul timpo evidentd ofensivi caragialiani, dincolo de interfefele teatrului,literaturii qi jurnalismului, spre spectacologia operei, a radioului gia... micului spre tot mai marele ecran al televiziunii.

Mult mai semnificativ ni se pare, deci, materializarea mogte-nirii sale in spatiul parateatral. De exernplu, in 19 decembrie 2010,se inaugura strategic in fa{a Teatrului Na{ional ,,I. L. Caragiale"din Bucureqti, deci vizavi de Piafa Universitd{ii gi Troi!6, grupulstatuar ,,Caragialiana - Ciru{a cu paiafe", realizat de sculptorulIoan Bolborea. Ansamblul statuar cuprinde saisprezece personajeci.rora li se adauga statuia autorului lot': Mi1a, yeta,Ziga,Farfuridi,BrAnzovenescu, Cetifeanul Turmentat, Goe, Zoe, Mam'Mare,Chiriac, Rici Venturiano, MamiJa, Trahanache, Cafavencu,Pristanda, cu to{ii martori, dupi inaugurare, la continuarea siru-lui de evenimente gen ,,atacat palme picioare piata endepeden(i"(I.L.C., 1899, Telegrame). in aceeagi gami se inscrie gi detronareaaproape simbolici de cdtre primiria Ploiegtiului (in2Ol2 - cu oca-zia implinirii centenarului de la moartea dramaturgului qi a 160

clasicului caragiale, EPL, Bucure;ti, i967) si declare deschis sezonui de van6-toare a actualitetii din rezervalia caragiale". Aga s-a petrecut despdrfirea firiregrete de tradilionalul caragiale (. . .)", aceastd moqtenire culturali fiind adusila maturitate de vasiie Fanache, Mircea Iorgulescu, sau Florin Manolescu, pen-trn a fi dezvoltate astezi de o pleiadl pe cale gi ea si se clasicizeze,clin care spi-cuim pe Liviu Papadima, Gelu Negrea...", in: Cristian Stamatoiu: I. L. CaragialeSi patologiile mass-ntedia, Editura ,,Academos", TArgu-Mureg , 1999, p. 6

3 ,,Se inaugureazd <Cdrula cu Paia{e>, din fa[a TeatruhLi Na{iinal',, in:EVZ.ro, http://www.evz.ro/detaliilstiri/ se-ina:ug:ureaza-caruta-cu-paia-te-din-fata-teatrului-national 16107.html#ixzz2AyhlSTEC,la 18.12.2010.

Lanlul sl;biciunilor comunicafionalein lumea lui Caragiale 5i in cea de azi 15

cle ani de la naqterea sa) a... Statuii libertdliia printr-un un grupstatuar dedicat de Radu Ciobanu ploiegteanului Caragiale. Noulpeisaj citadin il infiligeaz6,pe scriitor in centrul ansarnblului, stAnd

pe o banci, in fala unui felinar cu lumini tot din bronz... ,,in jurulclrtrmaturgului (...) alte patru personaje din schila D-l Goe, respec-

tiv mamifica, mam'mare, tanti Mi[a gi, desigur, Goe."s, cu tofiiirnbog[find panorama ce s-ar putea admira intr-o alti noapte de

vari de la una din ferestrele de la Grand H6tel ,J'/ictoria RomAtti",desigur daci acesta ar mai exista...

in contextul general favorabil revalorificlrii indeosebi regi-zorale a scenei lirice, Scrisoarea pierduta a cunoscut, dupi atAtea

variante, gi o montare la Opera Romdna, datoriti viziunii muzicalea lui Dan Dediu, transpusi scenic de $tefan Neagriu cu decorurileVioricii Petrovici. Premiera ce a avut loc in 16 decembrie 2012 a

suscitat inevitabile comentarii de circumstanli6, biografisteT, in-telectualiste8, precum Ei unele foarte colorate, oarecum in ton cuineditul situaliei culturale, dar nepotrivite din punctul de vedereal decorului alb-negru cu trimiteri mediatice: De pe scena OpereiRomhne a mirosit a mititeie gi Dedica{ie pentru alegeri: premiera

a Amintind de evenimentele Republicii din PloieSti si de ,,rivolutia" luiConu'Leonida (LL.C., CLFR, 1880, I).

s http://adevarul.rollocale/ploiesti/statuialibertatii-inlocuita-monurnen-te-opera-caragiale-1_50ad77797c42d5a66395b349lindex.html, \a24.01.2012.

6 Dan Boicea, ,,Pentru prima oari, ,,O scrisoare pierduti", pusi pe rnuzicdla Operi", AdevdruI.ro, http://adevarul.ro/cultura/arte/pentru-oara-o-scrisoa-re-pierduta-pusa-muz ica-opera-1_50c4afeb596d72009Id912 celindex.htmi, la9.r2.2012.

7 Magdalena Popa Butuc, ,,Prernieri. absolutd cu ,,O scrisoare pierclut6': laONB", Cotidianul.ro, http://www. cotidianul.ro/o-poveste-cu -zevzeci-si-zom-bies-compusa-de-dan-dediu-201560 I, la 7.12.2012.

8 Doina Uricariu, ,,O scrisoare pierduti gi opera postrrroderni",httpl,llwww.cotidianul.rolo-scrisoare-pierduta-si-opera-postmoderna-204017, la02.06.20t3.

e Cezar Paui Bidescu, in Ad ev dr ul.ro., http : I I adevarul. ro/cultur a I ar te Ivideo-Si-galerie-foto -depe-scena-operei-romane-mirosit-mititei- 1-50cf36c-

16 Cristian Stamatoiu

operei cabaret politic dupd ,,O scrisoare pierduta'\o.Din acest ultimarticol finem si citdm dintr-o confesiune critici a muzicianului detalie international[, Dan Dediurt, care incearci aici si concentrezein cateva cuvinte cele 600 de pagini ale partiturii qi libretului exactla intersecfia dintre ficfiune gi realitate:

,,Conduceam magina intr-un trafic infernal din Bucuregtisi am dat drumul la radio pe canalul RomAnia Muzical. Setransmitea un tango dePiazzola. intr-o fracfiune de secundi mi-am dat seama: Asta e Tipitescu! Restul a venit aproape de la sine:Trahanache, uns clt alifiile ritmurilor gi inflexiunilor melodicebalcanice; Calavencu, versatil si alunecos intr-un registru cetrece de la hora lunga gi romanti la habaneri si French can-can; Farfuridi, cu dublura sa Brdnzovenescu, penduldnd intrebossa nova si pegrev turcesc; Cetiteanul turmentat, luAnd inpiept talazurile fanfbrei moldovenegti; Pristanda, fante de cartiercu niduf de musical hollywoodian; Dandanache, un OZNpolitic arhetipal muiat in sos de vin folcloric, cu un iz suspectde manea, dar cu pretenlii 9i reugiti de simfonie; multimea - ooaste de zevzeci chiuind gi chefuind de zor. $i, bineinfele s, Zoe:platogi mdndri de bolero, ascunzAnd insi o oazl de omenesc,de iubire gi suferin![ sub chipul unui vals trist."l2

Tot aspectul muzical, dar repre zentat de aceasti dati deBeethoven, Bizet, Enescu, ori de curentul New Age, a constituitelementul unificator cu spectacolul de teatru coregrafic al lui Gigi

c59 6d7200910de9f3/index.html, la 17.t2.2012.1o Ibidem, http:llad,evarul.rolculturalartelvideo-dedicatiepentru-ale-

geri-premiera-operei -cabaret-politic-o-scrisoare-pierduta-l_5 0c202ffal3Ib2Bb-dTc56eSelindex.htrnl, la 7 . 12 .2012 .

rr ,,Premiere nervzorkeze cu comozitorul Dan Dediu", Cotidianul,http:llwww. cotidianul.ro/premiere-newyorkeze-cu-compozitorul-dan-de ditt-21g709,\a7.08.2013.

t2 ldem cu nota 10.

Lan!ul sl5 biciu nilor co m u nica{io na lein limea lui Caragiale pi in cea de azi 1'1

Ciciuleanu , Dtale notstrer3, prezentat Sala Mare a TNB in deschi-

derea Festivalului Na{ional de Teatru 2012, pentru ca in incheierea

Anului Caragiale si aibl loc pe scena Operei din Iaqi, ce aniversa gi

55 de ani de balet, premiera cuD'ale carnavalululla. Acest spectacol

de balet ar putea constitui foarte bine o a treia cale intre viziunealui Dan Dediu $i aceea a lui Gigi Cdciuleanu, deoarece muzica de

tip clasic a fost inlocuit[ cu ,,inlocuiti cu romanfe gi muzicd liu-t[reasci. Nici costumele nu au amintit de baletul clasic, totul fiindadaptat epocii lui Caragiale"ls.

Dar cea rnai acuti sincronizare dintre opera caragialianl Ei

circul politico-mediatic pe care il reflecti de peste un secol a con-stituit-o insi montarea (tot in Anul Caragiale) a unui spectacol de

citre Circul ,,Globus" in colaborare cu actori bucureEteni de renu-rne Ia... gridina ,,lJnion'1 Adici, ,,Iunionul" lui |updn Dumitrache,unde: ,,Ne punem la o rnas5, ca si vedem gi noi comediile alea de le

joaci Ionescu" gi din care,rnu infelegem nimica" (I.L.C., ONf, 1879,

I,1). Spectacolul intitulat D'ale bibicilor lui Caragialer6 propunea o

fuziune aproape postmoderne intre fragmente din Comedii gi o

ingiruire de momente funambulegti cobordte parci din ,,tabla de

13 Magdalena Popa Buhic, ,,Festivalul Na{ional de Teatru a inceput laBtrcnregti. Al matale, Caragiale", Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/al-mata-le-caragiale-198135, 26.10.2012, reactulaizat Ia 7.08.2013.

Ia D'ale carnavalului, spectacol de balet al trupei Operei din lagi, 2012.Distribufia: Sergiu Cotorobai (Nae), Roua Rdu! (Mi!a), Monica Ailiesei(Didina), Dumitru Buzincu (Catindat), Marian Chirazi (Iordache), BogdanTuluc (Cricinel) gi Adrian Ciapa (Pampon), ansarnblul de balet al OpereiNalionale RomAne qi elevii Colegiului Nalional de Arti ,,Octav Bincili", secliaCoregrafie. Adaptare coregraficI gi muzicali dupi I.L. Caragiale: Ion Tugearu.

rs Ada Grijdeanu, ,,nD'ale Car:navalului>, in pagi de balet", Ziarul eve-

nimentul, in: http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/Cultura/a-da-ale-carnavaluluia-in-pasi-de-balet--5l455.html, 1a 5.01.201 3.

16 Scenariu: Vlad Gabrielescu, Alice Popescu gi Noni Molete; regia:BrAnduga Novac.

1B Crisfian Stamatoiu

rnaterii" a Mo;ilor (LL.c., 1900,Ibidem) Ei cuprinzand urmltoareremorrente:

,,... jonglerii, echilibristici pe felinare, balet aerian, cAntecegi dansuri de carnaval, dar si numere de dresuri. de cAini,porumbei, p[uni albi, ciprile gi tigri siberieni. Foci venite dinitalia (nume propriu scris in articol cu ,,i" mic - n.n.!), dar 9ipapagali din Franla vor completa show-ul."r7

o inspiratie remarcabili a avut in ceea ce privegte actualitatealui caragiale gi teleastul Adrian l".Irsu, care a propus pentru emisi-Lrnea sa intitulata secvenlial un generic antologic, la care a renunfatdin p[cate la reluarea emisiunii dupi vacanla de var6 alui 2012,mai mult ca sigur, sub presiunea unor comandamente comerciale.Emisiunea se autodefinea astfel:

,,... Cat de mari sunt diferenlele dintre ce a fost 9i ce este, cAtde bine au fost invdtate lecliile istoriei, cAt seamlnd personajelevremurilor noastre cu personalitili care au marcat cursulRomAniei? Rlspunsurile nu vin singure, ci insotite de povestifascinante despre locuri gi oameni reglsili dupi zeci de ani.Secven{ial este o emisiune de arheologie politica, asa cunl nuali mai v5.zut pana acum."t8

Iar genericul ei pornea de la un montaj-trucajbazatpe o sec-venfi. din O scrisoare pierdutd (I.L.C., lBB4, III, l), a;a cum este eatranspusi eala timingul lh0B'50" din filmul omonim care preluaun spectacolul antologicrcalizatin l953la Teatrului National din

'7 Monica Lungu, Piesele lui caragiale ajung la circul Globus, in: http://'www.evz.ro/ piesele-lui-caragiale-ajung-la-cilcul,globus-973195.htm1, la: 9aprilie 2012. Din picate, reuqita juxtapunere in spiiit caragialian de mai suseste dublati de o gafd demnd de gregelile de presi evocate de caragiale insugi:in loc si scrie ,,D'ale bibicilor. . .", autoarea lauti de val e de prrere ci-spactacolulse ntlmea: ,,D'ale bibilicilor..." (n.n.)!!!

r8 http://www.antena3.rolemisiuni/read/secvential.html.

Lanf ul slSbiciu nilor comu.nicafionale 19

in lumea lui Caragiale 5i in cea de azi

Bucuregti ,,L L. Caragiale"te. Este vorba de scena discursurilor elec-

torale cAnd se incadreazi banca opoziiiei ocupati de ,,discilimea",,,rnoflujii" (Ibidem,I, 1) gi,,nifiliqtii" (Ibidem,II, 1) condugi de Nae

Cafavencu (filmat in prim-plan). Deodatl, din rAndul lor se ridicdun personaj care, pe mlsur[ ce avanseazi, dezviluie sub costumulde epoci tocmai persoana realizatorului respectivei ernisiuni, aces-

ta adresAndu-se telespectatorilor printr-un captatio benevolentiae

clesflguratpro domo, adic6 invitAnd la vizionarea secven{elor din. . .

Secven{ial,o emisiune de... actualitili socio-politice.Dar episodul ce ni s-a pirut de departe simptomatic pentru

insolitorul nostru peste timp, Caragiale, line de fabulistica turne-ului in Extremul Orient a T.N. BucureEti, nu intdmpl[tor denumit

,,I. L. Caragiale".Turneul fusese proiectat probabil sub direcliunea lui Andrei

$erban gi realizat in timpul directoratului lui Ion Cojar (1991), in|aponia urmAnd si fie reprezentati O scrisoare pierdutd. inainte de

spectacol trupa romAni avea mari speranfe, dar gi multe incertitudiniprovenite din conEtiinla ci publicul nipon forrnat in rnentalitatea gi

tradilia teatrului kabuki ar fi putut si nu aibi aderenli la comedia

clasicului dramaturgiei romine. ins6, iati ci survine o surpriz5:

,,Conferinfa de pres[ s-a anunlat de la inceput un succes prinprezenla unui numir neagteptat de rnare de participanli, inclusiv

te O scrisoare pierdutd, Studioul Cinematografic Bucuregti, Rominia,1953, transpnnere cinematografici dupl comedia O scrisoare pierdutd deI.L. Caragiale. Distribulia (in ordinea gi formularea genericului, iar nu a

clramaturgului - n.n.): $TEFAN TIPATESCU Niki Atanasiu ZAHARIA' I'RAH AN ACHE: Alexandru Giugaru; GHITA PRIS?i{ND,4, poli{aiul oragu-Irri: Marcel Anghelescu; UN CETATEAN TURMENTA'ji Costache Antoniu;AGAMEMNON DANDANACFIE: Radu Beligan; TACHE FARFURIDI: Ionf i nte gte anu; IO RD ACH E BRAN ZOV ENESCU: Grigore Vasiliu-Birlic; NAECAIAVENCU: Ion Talianu; IONESCU: Ion Henter; POPESCU: I. Iliescu; ZOE?'RAHANACHE: Elvira Godeanu. Decoruri: Giulio Tincu; Imaginea: AndreiFeher; Sunetul: Victor Cantuniari; Regizor secund: Elena Negreanu. Regia: SiciAlexandrescu qi Victor lliu. Durata: 2h 13'09".

20 Cristian Stamatoiu

din partea unor medii care nu aveau un target cultural-teatral,ci mai curAnd politic. Dupi o lungi rafali de intrebdri, pdn[la urmi un jurnalist gi-a luat inirna in dinfi gi a pus intrebareacapitali, el cerAnd si fie pus in contact cu Caragiale (!), faptcare a condus la stupoarea delegaliei romAne... V[zAnd ci nuprimegte nici un rdspuns, respectivul a insistat, cer6,nd un numlrde telefon, sau baremi e-mail-ul lui Caragiale (l)... Recuperindcu caLn, romAnii au explicat politicos ziaristilor japonezi ciautorul nurise in r912la Berlin gi cr nu e un autor contemporan!Explicafia a fost pAnd la urmi acceptati, dar cu mare greutate.De ce? Pe'tru ci'redia era ini{ial hotlriti si afle de la caragialeinsugi ce surse a avut el in lumea politici japoneze (ll!) de a aflat gia scris atat de bine chiar inaintea presei loiale despre un scandalpolitic care zguduia in l99l o provincie a insulei Hokkaido..."r0

$i pe'tru a sublinia o dafi in plus dimensiunea universalr aoperei caragialiene, vom evoca aici doud crealii ce ilustreazd cumijloace diferite acest aspect atdt de pufin evocat la noi. Este vorbade un film documentar cu ecouri din spa{iul politicii franceze2r si,apoi, de o carte de autoirnunizarela ,,fake-news" qi demagogia dinpolitica american522.

Ca o completare a exemplelor de actualitate a operei caragia-liene, finem si mentionirn qi propria experienfb legati de colayul

20 Yezi: cristian Stamatoiu, posibile cai de abordare in problemutica tra-ducerii lui L L. carngiale, communication culture ancl Interlinguistics inEurope, universitatea sapienfia, Tg Mureq, 27-28 mai 2011, publicat in volu-rnnl multilingv al lucrdrilor sesiunii culturd comunicafionafd ;i relasii trans-lingvistice in Europa/Kommunikdci6s kultura is transzlingvisztika Eui6pciban/communication, Culture and Translinguistics in Europe, Ed. Scientia Kiad6,Cluj-Napoca/Kolozsv6r, 2012, pp. 312 - 313.

2t Yezi (vizioneazd la propriul): Karlzero et Michel Royer, Dans ra peatt ele

lacques chirac. Quand la rdalitd dd.passe la fiction Iin pielea lui ]acques chirac.cand realitatea depigegte ficfiunea - fr.], ediqie colector cu z DVo, warnerVision France,2006, 130 min.

22 Yezi: Thomas cathart si Daniel Krein,Aristotel sifurnicarul merglaWashington. Mic tratat de abureald politicd, Nemira, Buctuegti, 2013.

La nlul sl5 biciu nilor co m u nicafio na lein lumea lui Caragiole pi in cea de azi 21

(\rn a pierdut Leonida o noapte furtunoasd de carnaval23, realizatclc noi dupi opera lui I. L. Caragiale, insi pe coordonate total di-lcrite decAt in cazrl colajului TV, Al matale, Caragiale (2002), de

Mircea Cornigteanu.Copyright-ul audio qi realizarea artistica a inregistririi noastre

aparlin Studioului Teritorial de Radio Tdrgu-MureE24, care adifuzatin prernierl aceast[ piesi de teatru radiofonic in data de 16 decern-

l-trie2002la ora 19. Emisiunea a avut un caracter festiv, ea marcAnd(r.r ocazia Centenarului nagterii lui L L. Caragiale gi reluarea, dupiaproape un deceniu gi jumitate, a acestui tip de producfii radiofonicekrcale. in studioul de radio au fost invitate atunci diverse personali-lir{i ce au intervenitlive, altele fiind intervievate telefonic, pentru ca

rlialogurile la cald cu actorii, cu regizorul Dan Glasu25 gi cu autorulc:olajului, si puncteze finalmente acest moment special; apoi a urmatrrrornentul mult aqteptat al difuzlrii inregistrdriimaster. Esenla dra-rnatizlrii provine din substanla eseului critic prernergitor, astfbl in-cit scena este dominati de paturile un popor de Efimi{e 9i ,,boboci"(I.L.C., 1880, CIFR) care recepteazl.prin intermediul ecranului de

televiziune exact gtirile citate de Caragiale la vremea sa iu operi, fiecir dramatic[ sau epici. in ciuda ecartului secular intre acea actuali-tate gi momentul receptirii printr-o tehnologie contemporand nou[,nu apare nici o fracturi semantici in momentul erniterii / recept[riilor, mai ales ci viciile de exprimare a cet[fenilor, politicienilor gi a

oarmenilor din sfera mediatici sunt de fapt aceleagi.

23 Yezi in: Cristian Stamatoiu, I.L. Caragiale $i patologiile mass-media (o

argwfientare criticd in Sase tablouri, urmatd in anexd de un vademecunt regizo-rd pentru 25 de fragmente din I. L. Caragiale), Editura ,,Academos", Tg-Mureg,1e99, pp. 43 - 77.

2a Director in acel moment: d-na Mirela Moldovan.25 Actor gi regizor, absolvent al Universitilii de Arti din TArgr-r-Mureg,

ulterior cadru asociat al universitdfii; in momnetul realizirii piesei de teatruradiofonic era actor la Teatrul National din TArgu-Mureg, Compania ,,LiviuI{ebreanu".

22 Cristian Stamatoiu

Afigul colajului dramatic in aceastd versiune sonori este, inordinea intrdrii personajelor in cAmpul sonor, urmitoarea:

,,Cum a pierdut Leonida o noaptefurtunoasd de carnqval(colaj dramatic de Cristian Stamatoiu

dupd opera lui I. L. Caragiale)

Distribulia (in ordinea intr[rii ir-r cArnpul radiofonic):

Nenea Iancu .......... . Mihai GingulescuAmicul X ................. .. Marius TurdeanIpingescu ...... Ion SisiranfupAn Dumitrache ..... Ion FiscuteanuCrainica Serenela MuregeanCrainicul Alexandru pavelFarfuridi Eduard MarinescuCa{avencu Dan RddulescuIordache ... Nicolae MihocMila ............ .. Elena pureaCatindatul ... Liviu pancuNae Girimea .................. Cornel popescuPampon .......... Dan GlasuIsnaful Gabriel DumitraqConul Leonida ......... Aurel StefinescuEfimi{a ....... Smara MarcuSafta ........... Iolanda DainCrdcinel .... Liviu Topuzlr

qi mult ,,Bobor", un personaj colectiv..... Liliana Bodnariuc,Liliana Ceagoreanu, Adrian Guz, Mihaela paulencu, MarinaTimcu, I)iana Zaharciuc, Aliona Stepanova - grupa de studenqiromani din ucraina, cu to{ii pe atunci in anul III la universitateade Art[ Teatrall din Tg-Mures

Regia artisticd: Dan Glasu(Regia tehnici: Kacso Tibor)"

Lanlul slSbiciunilor comunicationalein lumea lui Caragiale 5i in cea de azi 23

Oricum, destinul respectivei alcituiri critico-dramatice axate

pe patologiile mediatice in vremea lui i. L. Caragiale, dar qi a noas-

tri, se pare ce va continua, o perspectivd putAnd si se deschidl spre

transpunerea sa scenic[ Ei, poate, chiar spre prelucrarea cinema-tograficd... O alti perspectiva tine de transformarea acestui colaj

radio intr-un document deja istoric, de vreme ce in momentul incare redactim aceste rAnduri amprenta sonori a unora dintre rnariiactori care ne-au onorat cu arta lor s-a transformat ir-r umbri: IonSisdran, Ion Fiscuteanu, Cornel Popescu, Aurel $tefinescu..., iarclasa de ,,bucovineni" s-a risipit in lume, pentru c[ acasl la ei nu lis-a dat scena promisi in ,,Tratatul rorndno-ucrainean de buni-ve-cinitate" semnat in 1997.

Pnn-rExt

Aga cum ne-am exprimat in lucririle noastre anterioare asupra

prezen(ei constantei Caragiale in posteritate, sunt de ficut cateva

specific[ri preliminare, asociate cu citatele corespondente cele maisernnificative.

Conceptul in interiorul clruia se desfiqoari demersul critic de

lhfla fost enunlat de noi ca o continuare a mogtenirii culturale ve-rrite dinspre Vasile Fanache'6 gi Mircea lorgulescu2T, adich termenul

26 V. Fanache , Caragiale, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984; Ibidem pentrttcclilia a doua augurnenetat6,, 1997.

27 Mircea Iorgulescu, Eseu despre LUMEA LUI CARAGIALE, Editura,,(lartea RornAneasci", Bucureqti, 1988, reeditati (plus o Prefo(d) sub titlul ori-grnal Marea trdncdneald, Editura ,,Ftindaliei Culturale RomAne", Bucuregti,1994.