86 LANIKIA Anul XXIV.

"rao 8uk6p ...

!>I^ae si șuier in tăcere, ^4- '6'0 seldsticâ mândrieascunâ a mea âurers

8i vreu nims sâ n'o HCi'e.

Iu veâi ints mea ssninâ, Ocluul meu suri^stor, piuntea mea ce nu se 'nolinâ8i nu Hcii, nu creâi, câ mor!

Nor, âe-o kvlâ kár' âs nume,Os-acel ekin, nemârxinit,Lure-I sukere in lume, âcel curs nu-i iubit. '

LLatitâs l?onî.

pâoâlit.âÂâE poveste pentru copii, localisutâ.

H^LMai âeunâHi eram Ia kiala(i pentru ea să-mi âe urît si sâ mai aklu si câte csva, am

isHit sâ ms primblu Is port, sorocul a voit «a sâ intâlnesc ps un veckiu amie al msu, ps ears âe mult nu-l vââusem Hi sâ pstrss eu âtznsul eâtsva ore lórts plâouts. Amicul msu ests un nsgu(âtor clin partea loeului, om lórts oonsiâerat HÎ körte iubit âs totâ lumsa, binâ-câ sl, prin munoa sa, H-a câHtigat o avers însemnata, âs eare ss bueurâ, kâcânâ bine eui pote,' âr lirea Iui este aHâ âs vesslâ HÎ âs glumâ(â, incât eu âensul nu póts ouiva sâ i ss urâscâ. Heis sâ spunâ HÎ sa âsseris o mulțime âs lueruri ps eare insvH Is-a vsâut si ls a invâ^at in numsrossls sals oâlâtorii; câci, kiinâ âs pârinhi âinOala(i, el, âe tiner s'a înrolat ea matroz ps o corabie engle^âscâ HÎ cu- trsierânâ tóts serile HÎ tots mârils lumii, s'a ales pânâ in skârHÎt eu multa mints, sănătate, avere Hi voe kunâ. Astksl este amiéül meu âomnul 8taneu poloboc, eu eare ms primblam mai âeunâHi pe portul (îala(ilor.

Vorbinâ eu âensul eânâ âs una, eânâ âs alta, ne oprirăm in ka(a unei mânârs eorâkii engls^sHci, -oare plutiâ kalnie â'asupra apslor Dunârii, lân^uitâ in aneorils ei; âintr'ânsa ss âsseâreâ ksluritâ markâ Hi mai ales butos eu csp6(îni Hi eu kulgâri âe xâbar. Amicul msu, aâucânâu-H amints eu plâesrs âs timpul tinereții, ps eânâ Hi el n'avea altâ loouin(â âseât o astksl âs seoieâ uriesâ âs lsmn, imi arâta si imi es- plieâ kolosul Hi int rsbuin (arsa âikerîtslor pâr(î ale co- râkitzî, prseum eatarturi, psnHs, lringkii, eârme, pali- wari HÎ altele

In timpul aessta, matrozii corâbisi si eârâtorii seu mabalii portului umblau in sus HÎ in jos, ea lur- niesls, sco(ânâ âin maga^iels aâânvi ale pânteeosului vas plutitor, baloturi Hi butós eu marlâ, inoâreânâu-Is ps röbs (seu eum ss Hice Ia tlala(i, pe tarabón(s), Hi aâucsnâu-ls ps un poâi.Hor âe bârne, pânâ la mal, unâs le a?eHau in tâncuri. 1'ote aeestsa ss kâcsau eu o iu(âlâ, eu o aprînâsrs, eu unsgomot oare ms asur- âiau Hi ms amehiau; âar totuH imi plâeea körte a ms uitâ, eâoi to(i erau veseli, sprinteni HÎ luerau eu înimâ Hi eu mulțumire.

?e eânâ in aosa invâlmâ.sslâ karakónkéig incâr- «ate eu markâ trspââau in töte pâr(ils, purtats in fuga mare âs matroxi, ss intemplâ ea âoue âin ele sâ se ciocnâscâ HÎ butoels âs râbar ss rssturnarâ ps

jos, rostogolinâu-86 ears ineotro apuca. Unul âin bű­tök ss Hi âsskunââ in acsa eââsrs Hi ^âkarul in bul- ßäri, 66 srâ in el, ss risipi ps pâmsnt. lnâatâ eânii, eari nu lipsese in portul (lalshilor, ss râpsHirâ sâ in>- buee âin el, soeotinâ, kistele javre tlâmânâe, eâ au âat peste vrs o manâ; âar matrozii, ea sâ-i âepâr- ts^s, âetsrâ brânei butoiului erspat, earels sueinâu-se âe-oâatâ, acoperi, ea intr'o euHoâ, ps unul âin eânii eei lacomi.

polâ lumea ss puse pe rîs; âar mai mult Hi mai tare âseât to(i rîâsa amicul msu 8t»ncu polo- l>oe; îi âsss lacrimile in ooki Hi ss (insa Ia piept Hi Ia pânteee, bietul om, âs bobotsls es ii poâiâiss. IVlis unuia imi erâ tâmâ sâ nu ss inses cu atâta rîs.

Oânâ ss mai potoli acesta veselie, abiâ putu sâ- mi vorkescâ, stâpâninâu-se cu anevoin(â.

— Lrats, — îmi spuse, — cânâ am vsHut in- tâmplarsa cu cânele si cu butoiul, mi-am aâus amints âe o istorie ce am pâ(it su, sunt acum mul(i ani, tocmai prin insulils Akricei; Hi trsbue sâ Hcii oâ âe câte ori imi vins in gânâ istoria tigrului, ps ears l'am pâeâlit aHâ âs trumos, âsu, nu ms pot opri âs a rîâs ors întregi.

8i spuinâ astlsl, 8tancu ineu ss porni âin nou ps rîs Lram körte curios sâ cunosc istoria tigrului pâeâlit; âar abiâ mai târziu o putui allâ âsla amicul msu, carele imi o povesti intr'astkel:

— ?e cânâ sram matroz lucrânâ Hi câHtigân- âu-mi pânsa ps o corabis engle^âscâ, se intemplâ aâessa oa sâ oâletorim pentru negoțul nostru pânâ prin (ori törte âepârtate. HÎ treceau uns-ori luni in- tregi kârâ ea sâ veâsm pământul ou oobii, oi numai valurile marsi giur împregiurul nostru, âr â'asui»ra capului, cerul, eânâ albastru HÎ senin, eânâ întunecos si posomorit.

— l)ar cânâ, atunci, âupâ o lungâ plutire so- siam la vrs-un (erm, mare plâcsre srâ psntru noi âe a ne coborî âin corabie HÎ âs a câloâ pâmântul hâpen sub piciors. Lra pentru noi eorâbisrii, ca o Hi âe ssrbâtore cânâ puteam sa gustâm un prânH linÎHtit, intinHi Ia umbrâ, pe ârbâ vsrâs. Inse ooasiunile âe acest lsl erau aHâ âs rare, încât uns-ori ns coboriam cbiar ps tsrmuri pustii HÎ nscunosouts, kârâ âs a purta csa mai micâ grije âs priinsjâiils ce ni se puteau în­tâmpla.

— Intr'o Hi âar, trâgânâ cu vasul Ia costa unei insule neloeuite âin mârils Akricei, mi ss Iacii tare âor âe a veââ âs aprops Hi âs a pipái cu piciorul ârka câmpului. Osrui atunci vos âela câpilanul corâ- kiei ca sâ ms âsu jos Ia mal HÎ sâ pstrse eâtsva ore ps uscat. Alatrosii, tovarâsii mei, nu prâ aveau in- orsâsre in acsls locuri necunoscute, Hi abiâ gâsii unul âinti'âNHÎi. un american 'nalt Hi uscat, cu barbâ âar kârâ mustâhi, oarele primi sa ms insohâsoâ in oâle- toria mea psâssrrâ. l^uarâm ou noi o spatâ Ziasâ âe rîmâtor akumat, o butiloâ cu vin âe col mai bun, un urcior cu apâ prospâtâ Hi cu aceste msrinâs ns por- nirâm veseli câtrâ mal. .

— Lânâ me simtiu, eu unul, ps uscat, trâsei âe bucurie HÎ cbiuinâ un pui âe âan^ românesc, o co- râbiâsoâ vârtosâ âs Oala(i; âr tovarâHul msu ameri­canul, veHânâ aHâ incepu HÎ el sâ tropote in kaha mea juoânâ lórts serios Hi pe tâcânâlâ. un âanh englezesc ce se okiamâ »tliZ.« Oanhul inse ne Iacii gol Ia inimâ Hi inâatâ ns veni in gânâ sâ gâsim un aââpost âs sors ca sâ ns aHternem mâsa. Lu eâutam cu ockii in ârâpta HÎ in stânga; mi se pornise, biet, minhile cu âor câtrâ recorósels âumbrâvi âin lunca âeretului: acolo, in insula cea pustie Hi prigoritâ âs sorsié akri- can, abiâ ss variau câ(iva copaci âin acsia cu ramu­rile bialte Hi Huis, eare ss okiamâ palmi, Hi niHts tu- kH sslbatio, pe unâs mai tötásuna ouikâ^â Hsrpii cei

änul XXIV. A Al» lbIA 87veninoși eu pipăitori I» câdâ Hi alte bere uiî- cióss.

— ?e câmpia Hssâ, vscjurâm inse un ee negru si rotund, despre care nu ne pre puteai» 6a sema. 8tâturâm câtva Ia indoislâ decâ ne vom îndrepta seu ba câtrâ acel punét necunoscut, care, dreptul Iui ! vumnedeu, ne eam punea Ia ingrîjare: dar ameri- ! eanul meu scóss un ocbîan din bu/.unar si indrep- ! tându-l câtrâ acel punét, vedurâm curat -zi lămurit. ! eâ okieetul bănuit nu erâ alteeva deeât un butniu ds lemn aHedat in melóéul câmpiei.

— »b un poloboc!» — strigai eu eu bucurie, vorbind moldovenesc«, pare c'aH f, t'ost ekiar in por­tul (laicilor.

— »0! o! poloboc!« — repeta americanul de mai multe ori eu mirare Hi din minutul acela, el nu me mai cbiâmâ altfel pe nume decât poloboc. In

! urma, matrozii ceialal^i fâcurâ to(i ea densul, si tztâ I cum. iubite amice, mi-a remas numele de Ltaneu L boloboc, de care nu me plâng câtuH de puhin.M — bis dar bolokoc! noi alergarăm indatâ pana M Ia butoiul cel minunat Hi acolo, Ia umbra Iui ne siW asedarâm ca sâ ne facem prânzul, lle^ima^i amendoiM de dogele lui cercuite, desertarâm veseli butelca deD vin, îmbucând si din spata alumatâ. bumea ni seM pârea totâ a nostrâ, Hi cred, câ in palate ds mar­I murâ Hi ps covore ds mâtass. n'am li trăit mai lârâI grije, decât Ia umbra butoiului, pe erba eea verde.I — bar ps când noi gustam asâ dulci si lînis-I tits plâeeri. un mare pericol ni se prsgâtiâ. 8e vede. » câ mirosul mâncârilor Hi resunetul veselelor nostrs' cântâri de.steptarâ ps un tigru, mare Hi tlâmând, care

dormiâ ascuns sub un tuÜH învecinat. Iáiéra cea sel- batica, semenând la trup a o pisicâ uriesâ. Ia per galbenâ Hi vergatâ cu negru, se scula biniHor din locul unde erâ pitită, se furiHâ printre bâlarii Hi pe tâcute se apropia de butoiul nostru. Hunse.se torte aprópe când noi audirâm fâ-Hiind in dosul butoiului, Xe scularâm de-odatâ in picidre, trântind jos talere Hi pabars.' .si când deterâm cu ocbii ds acea gró^-

. nicâ dibanis care sticliâ privirea ei încruntata asu­l pra nostrâ, inima in noi se fâcu cât o gâmâlie del ac: tot sângele ne peri din lașa: perul ni se ridicâl velvoiu Hi ne creHurâm mai mult morhi decât vii. Ou

noi, armâ n'aveam. Visra râcniâ cu turbare. riojiâ Hi-Hi arâtâ colții, butoiul singur ne despâr^iâ de

i dânsa.— Oe sâ kacem? in cotro s'o apucâm?

U — tigrul lungi pasul ca sâ ne ajungâ: noi neU strecurarâm impregiurul butoiului, bl începu sâ iu- M Hescâ, dând ocol polobocului; noi alsrgarâm mai tare M in gîurul lui. >di astfel, noi înainte Hi tigrul dupâ noi, M ocolirâm de mii de ori butoiul. Xici densul nu ne M putea prinde: dar nici noi nu puteam scapâ. Incepu- W ssm a crede, câ sorta ne-a osândit Ia gro^nica pe- W depsâ de a ns petrece ds aci înainte totâ vie^a dând W mereu raite HÎ tercole în gîurul butoiului, cu tigrul M dupâ noi.W — Vai! ce viitor de spaima! — cjiceam noi in W mingile nostrs, turbate ds fricâ Hi de ostenelâ.

— bar se vede câ .si tigrului î ss urîse cu acsstâ gonâ rotocolîtâ, intocmai ca alsrgâtura cailor când treierâ la arie. Ol de-odatâ ss opri în Ioc, HÎ cuge­tând un minut, se râpsdi sâ sarâ drspt d'asupra bu­toiului ca sâ oe ajungâ indatâ pe partea cealaltâ. bar, cum drese cum lâcâ, câ sârind, i se acâ^arâ la- dsle de dinainte ds busa butoiului, cars erâ deslun-

' dat. Orsutatsa bereî îl fâcu sâ ss clstene si sâ ss ) povernsscâ in partea sî. I^oi atunci, (pare câ cerul l ne-a luminat) rssturnarâm polobocul cu fundul in M i sus, tocmai d'asupra tigrului ce sta acâ^at ds bura IDt Iui, Hi kera râmase sub butoiu, ca un Hórsce prins in >

cuisâ. Atunci amendoi sârirâm ps fundul vasului si ne proptîrâm din töte resputerile d'asupra Iui, ca nu cumva ligkiona inluriatâ sâ-l ridice de-odatâ in sus Hi sâ scape dsla inebisore.

— I'îgrul râcniâ cu turbare si se svercoliâ amar­nic intre dogele polobocului, isbînd intr'ensele <;u capul, cu labele, cu coda, cu ce putea. Xoi apásam d'asupra cât ne sta prin putinjâ. gândindu-ne acum, câ ne-a ajuns altâ nevoe: câci intr'adsver. ceea-cs câștigasem erâ numai o sebimbare de osîndâ. li» Ioc sâ dâin veclnice ocole butoiului, acuin ne vedeam siliti sâ stâm totâ vîe^a d'asupra Iui. ^uoptindu-I ca sâ nu se mî.Hce.

— bar norocul ne mai ajutâ HÎ in rondul acesta !— bin multele suceli Hi invorteli ale tigrului ds

dedesublul polobocului, coda Iui cea lungâ .si stu- losâ. scâpâ de-odatâ ps gaura cepului ce erâ dat Ia fund. Hi esi ca un pâmâtut Ia ivâlâ. Lât vedurâm noi aHâ. tovarâHuI msu ss prinse cu amendoue mânile de densa, ?i eu ds si, Hi cu multele nostrs silințe, «u multâ nsvoe. o traserâm totâ alarâ ps gaura cepului.

— Le mai codâ! pare câ erâ un Herpe IIocos, cu dungi galbene Hi negre, H-apoi lungâ, sâ te li in- cîns de doue ori cu densa! b'as Ii putut atunci sâ o retor dela curmătura ei. negre.sit câ aH li pâstrat-o Hi pânâ acuma.

— Americanul inse si eu. ne gândirâm atunci intr'altfel. 8i sâ vedi câ reu nu ne-am gândit. Oe nu-i dâ omului in cap la vreme de nevoe!

— Vedend aHâ lungime de codâ, ne apucarâm s'o inodâm ds vrs-o dous trei ori Hi fâcend astfel dintr'ensa un câtâ-mai gbsmul. mult mai gros decât vrana prin care ea SHise, iskutirâm ds a legâ ps tigru in butoiu.

— -lirra!!!« — strigarâm atunci amendoi cu o nespusâ veselie. Hi sârind jos de pe butoiu, p'aci ne fu drumul! 0 luarâm Ia lugâ cât ne fineau piciâ- rele Hi apucarâm drept câtrâ corabia nostrâ.

— 'I'igrul smunci atunci butoiul Hi ÎHi scose ca­pul Ia luminâ: dar trupul Iui remase .jumetate in fundul vasului, încât abia putea sâ se mÎHce din Ioc. 8câpând Ia sânâtosa, noi ns întorceam ocbii din când in când spre densul ca sâ ridsm de turbarea Iui, câci ds câte ori voiâ sâ facâ o mÎHcsrs. sl sim^ia Hi audiea . polobocul rostogolindu-ss Hi kodorogînd in urma lui.

— Oând in sler-Hit ns vecjuram, noi pe corabie HÎ tigrul urlând Ia mal, eu sinHndu-me atunci Ia largul meu. rîdeam din bâierile inimei si pisând pumnii, dupâ obiceiul nostru românesc, strigam in gura mare:

— »8îc, tigruls, sic! 8îc, câ te-am pâcâlit!«— Ar americanul meu, si to^i inatro^ii dupâ

densul, inHirahi d'a rondul pe coverta corăbiei, repe­rau cu bobote de rîs : — boloboc! bolokoc!

— Atunci Hi eu, vedend câ cu meHtSHug am scâpat de primejdie, dlîceam româneHcs:

koloboc nu-i âokitoe! koloboe e cu noroc!

Atâ istoria tigrului pâcâlit pe care mi-a poves­tit-o rîHend amicul meu dela balHi.

kîde^i Hi domnia-vostrâ, dâcâ ve ssts ps plac f

A.. I. Oâobescn.

38iâcZi. .

astăzi sünt, iudita mea, AcelaH ca Hi ieri, Intru nimic nu m'am setnmdat 8ud cerut altei jsri.K

8*

«8 ? âNIbIâ änul XXIV.

Hi astsHi âncâ te âoresc Lu-aesIsH soc âivin Lu eare, scumpo, pân' ersm âprops âe-al teu sin..

Hi âLcâ-ursit» vru SHâ ke-un timp sâ ne âespurtâ, — Iot eu s scris cu'n iume noi 8'Lvem ncesn^i sorta.

*

^k, vrere-s? vrö sâ am uri piO Hi, un eins macar, La 'n sdor uHor âe vultur, aâi 8â trec peste botár

La tine, — ^-apoi sâ cetesc vin umsâ oobiut teu, Os cumva HÍ tu mai simte^ci I'ot sstiel precum eu.

8eu âeeâ altui iâol tu îs 'ncluni, — ca eu atunci Uitat âe cea mai scump' a mea 8'alsrg pribeag prin lunci.

8â-mi primblu falnic ocbiul meu 8ub cer, lârâ popas;klsngsnâ câ âin ee-am mai iubit Mmic mi-a mai remas ...

Vasiliu Stoian.

L/lierodii seu Lsetei-lele.

^Annt niHte liin^o miei in nsturâ, cari ou töte oâ sunt Ia ostrom de miei in raport ou celelalte

tiin^o vie^uitore, totuH au un rol inssmnat in admi­nistrata natúréi, âcestea sânt agenfii invisibili ai viorii Hi kti moi-hn- 'I'rebue sâ no armâni oobiul ou un microscop, oare mâreHoe clo 500—1500 do ori. pontru oa sa Io putom distinge Hi studia ou suooos, si astfel do microscops numai arta modornâ ni io-a putut da.

Xu mo 'ndooso, oâ do s'ar ii labricat astfel de miorosoópo mai do mult, aoosto tiinfisoro nu puteau remâne atât seooli noounosouto. Xu-i vorkâ, aoostoa orau bânuite de mult, oâ pricinuoso bólelo omenilor, dar dela teorie pânâ Ia convingere osto mult, Hi sâ nu uit a spuno. oâ au fost obiar Hi vodute si ânoâ deja la anul 1575 de un anumit Deeuvenkoclr, po oare trebuo sâ-l admiram peptru dibâola Iui de a tooi stiolu^o pontru microscop si pontru agerimea minți lui. oe-l ajuta atât de dino a vede eu instru­mente rudimentare luoruri atât do miraoulâse. Ll a introbuinhat intőiül microscopul eompus.

Dar oum adoso ori ss 'ntemplâ, aHâ si aoi s'a intors tóia pe dos si nu oumva do oâtrâ contrarii, oi do oâtrâ pro fanatioii partisani ai aeostoi doctrine, lin scriitor al soolului 17 sfâtuiâ pe popor, ca fahâ ou epidemiile eo so apropia ori grâsâ, sâ alunge po pri­cinuitorii kólói prin sboreto, trimbifars Hi impuscâ- turi do tunuri. Acosta a lost pro mult, bumea a dat uitării descoperirile po atunci putn eonvingâtore.

T^oum nimo nu so mai indosHce do osistin^a mi­crobilor ; o indoiolâ esistâ numai in privinfa natúréi lor. De ocamdatâ so 'mpart in ciuperci, /courcâ si barlerrr- dar raportul lor ou regnele mari ale natúréi, anumo ou al plantelor Hi al animalelor, nu o âncâ bine prooisat. Sânt dece ani de oând erâ in academia

lranoesâ mare oertâ, ea unde aparțin baoleriele, reg­nului vegetal, ori celui animal, ca astfel sâ se pótá botora ori miorolîte fplante mioi) ori microroso ^ani­male mici), oând un distins ckirurg francos taâ nodul tlordisn propunând numele ds wiorobion (vei^uitore mioâ), oare s'a Hi adoptat mai protutindone in limba francosa, (iormanii Hi Lnglexii pâstrorâ numirea bso- terii, ceea ce compste, oum vedurâm mai sus numai unei clase, adeverat celei mai insemnate, adeoâ bao- teriile propriu cjise.

Nai este o oertâ intre t'ranoesi Hi Oormani, pen­tru câ fiecare dintre aceste doue națiuni culte sa consideră pe sine do prima intemoietore a acestei Hoiin^o. Hi ce sâ dioem noi kîomanii ta^â ou acesta oertâ? Xoi no putem mândri cu aceea, câ cea mai bunâ lucrare co osistâ pe acest teren, osto «Hitâ din pena unui scriitor român, caro intőiül din nemül nostru a oâHtigat un premiu francos pontru fructul minfii salo. Unui om atât do distins in Hoiin^â oum este profesorul dr. V. DaboH, i se cuvine un institut atât de magnific, cum este cel ce i l'a inoredin^at guvernul român pentru inaintaroa Hciinhei in general Hi a oulturei române in special.

'Iot de acest institut o legat intru câtva Hi spi­talul militar inli.nhat espros pentru studiarea Hi oom- katoroa epidemiei do bolâ ogiptioâ co bantué in ar- matâ, in caro spital Hi subscrisul are distinsa onore de a conduce o secțiune.

Dar acosta osto numai o mica parte din cke- maroa frumosâ oo o are institutul de patologie Hi baoteriologio al dlui dr. V. babeH.

'furbaroa, lepra, pelagra, tuberculosa Hi multe alto bólo inteefióse Ia om, apoi durerea do gurâ Hi picióro Ia vito, posta bovinâ, caro răuvoitorii dio, ca osistâ in Domânia, pe oând oa osto numai importata din Dusia Hi multe asemene kóló vor li studiate Hi lâmurito in numitul institut.

^vem speranțe mari, oâ omenirea Hi ^era nostrâ va trage multo fölöse din oerootârilo tăcute aoi.

âoum sâ no 'ntorcem Ia microbii noHtri Hi sâ arâtâm prin câteva osomplo oe rol mai au ei in na- turâ, oa Ia rondul nostru sâ Hoim Hi noi ce rol trobuo sâ avem Ia fa de ei.

Xu numai omul Hi animalele domostioe sukor din causa'microbilor, ci Hi plantele. Vi^a do vio este atacaiâ do mai mult decât 100 do soiuri diforito. Dentru a combate blocsera s'a adus vi^â din ^mo- rioa. dar Hi eu acosta s'a importat un nou părăsit numit d/i/âr sou ou numele se önti tl o ^eronos/icra «î- f/câ. Vinurile âncâ posed microbi strioâoioHi. Oartoki sulor din pricina Mrenosporrdrn in/eslans.

Oa lumea oetitóro sâ nu so revoltele pro mult in contra acestor mioi du-smani, oatâ s'o spunem, oâ oi jocâ Hi un rol bun in naturâ. Oârâ termenta^iunoa produsâ do microbi, n'am ave pâne dospitâ, boro gustuósa si altoie

8o na.sos introbaroa, oum no-am pute aperâ in oontra acestc»r duHmani invisibili. Dospunsul mai ge­neral este, sâ ne lacom trate do cruce cu igiena, acest idoal mare al omenirii, caro tindo a tace po doctori dispensabili. Os foricitâ va ti lumoa Hi nete- rioi^i unii doctori! Nângâo-ss Hi oi cu acooa, câ pânâ vor deveni dispensabili, vor li deja mâneați de mic­robi, improunâ cm multe generahiuni urmâtoro.

Da, microbii sânt necesari la putredirea orga­nismelor co troc din vie^â, avond a reduce elemen­tole complocto in elemente simplo, oari so rontorc in pâmont Hi serveso do branâ plantelor. Decâ n'ar k miorokii oari nimicesc aceste putregaiuri Hi iwpuHi- ciuni de pe tafa pâmântului, atunci acosta ar li torte stricâciose viofii omensHci Hi dinelor pâinenteHci.

l'endin^a terapoutioâ a bacteriologiei este de a

änul XXIV. L ä M I L I ä 8Y

stlâ modul prin eare sâ nimieósoá pe microb prin un sít microb, pe esi nini perioulos prin csl nini puțin perioulos, oâoi si pe ei sg ounosc mai tuns. isi sciu msi bine oâile ^i ^i îs pot urmâri putenâu-^ lin si 'n oap unul altuia. In parte a ^i suooss unele ase- NI6N6 ssperimsntâri, eure dau bacteriologiei mari 8P6- ran^e in aoóstá âiree^iune.

Le aeestâ eals a urmat veokiul Nenner ^i mo­dernul savant Lasteur.

^ven6 bóléié ini'eelióse oaraeter eânâ mai vio­lent eânâ mai âomol, omenii invoci s'au gândit eâ âin 2 rele s mai bine sâ pâ^s^ci pe oel mai puhin reu, dseâ prin aeesta te asiguri óreeumva âe eel reu, eare va sâ dioâ proâuei in moâ artelieial, prin ocu­lare, boia pe eare o ?oii eâ nu-i perieulosâ.

Lie eâ prin aeestâ metoââ, ori prin imbunâtâ- hirile igienios, ori prin kires bóléi, adi versatul a per- dut mult âin virulenta âin trecut. vedicul arab vka- 368 ne spune, eâ in seelul X âin 20 âe persóne seâpâ numai 1 seu 2 âe aeest flagel, ^i âncâ si in seelul treeut un meâie s'a simțit inâemnat a esprimâ origi­nala krasâ, eâ: versatul si amorul nu eruhâ pe nime. Lânâ ^eiinha ne va aâuee esplioâri mai esaete, tre- bus sâ ne supunem si inoeulârilor, âar mai eu ssmâ presoriptelor igienice. ve eânâ a introdus Lasteur in- oeulâri in contra turbării ^i a altor bólé ale anima­lelor âomestiee, aceste inoculări incep a se generá­lisa, ceea os nu e reeomsnâakil intotdsuna. Vestitul .profesor Lornil eu oare a colaborat prob Vabes Ia -esoslentul seu op, dies in aeestâ materie, eâ »aceste inoculări pot strica mai mult âecât folosi.«

Oâatâ boia (eontagiosâ) ivitâ, etâ ce avem âs kâeut. volnavul trsbus isolat. Inima ne oontrsâioe la

-acesta, âar prudenha ne impune a o tace, eâoi si bol­navului e soumpâ sânâtatea membrilor iamiliei eârui aparține. In unele hori 86 atisâ pe porlâ unâs este vr'un bolnav intechios. Oâaia bolnavului sâ nu 6e ineâroatâ ou okisote inutile, bolnavul sa 6e ingrijit âe o singura persona, mai bine care a pátit acea bolâ. beásta sâ aibă o bainâ spsoialâ po oars o de- xune Ia âepârtarea âela bolnav, apoi sâ se spele âes cu materii âesinksetants. Obiectele pe oare bolnavul

âs atinge sâ nu ss transporte in alt loc psntru kolo- sirs, pânâ nu se va insânâto^â. Ltâ pentru unele bólé câncb âispare oontagiositatsa. Lentru eolerâ cam Ia 2—3 septsmâni, pentru iebrâ liloiââ, scarlatinâ versatul oopiiilor la 6 septemâni, pentru pojar >cori) 4, er pentru tusa mâgâreseâ 8 septemâni. Vssprs äesinkectante si alte kóls oontagióss in viitor.

vr. 6. Lrainicsan. !

- — -

I4vtnl3 Iui k'iAsro.— vomeâie in 5 nete, âs Leaumsrcbais. —

lvrmars.)L'oulescr. Le kel ? ss par eu astkel Iui! ^bsiuron!

'eu, care I'am protegiat totâeuna!S»sa,nr. ^poi a rârit eorâsua âv. âela boneta

âe nópte, pe oare o fineam in mânâ, yi s'a aruncat ca un leu pe ea.

Lâsa. (suriâsnâ.) Lorâeua msa? . . . ee eo- pâie! .

Sâna. 4m voit sa i-o iau - âar âomna era 'mai furios âe oât un tigru; ootui u sokinlsiau . . . >X'o voi lâsâ oâatâ ou visha« âioea el umllânâu-sl

'Llâsu^orul Iui eel âulcs si aseulit60/rtesa. (Visatore.) ba bine, 8u3on? . . .

Li bine, âomnâ, oreâe^i câ e cineva ,n stare sa pus Ia respsot pe démonaiul »oesta. ânasma mea« pe im, — '0b mima msa,. pe colo. .. —

si, pentru oâ el n'ar inârâsni sâ sâruts cel puhin ro- obia âomnei, ar ti in stare sâ M6 sâruts intotâeuna pe mins.

Loalesa. (Visâtors.) vestul, destul ou asemenea nebunii .. . var in sttzr^it, sermana mea 8usanâ, sohul meu ha spus curat. . . ?

8ttStraa. Lâ decâ nu-I voi asculta, are sâ âe6 dreptate pretențiilor ^lareelinei.

Louttsa. (viâieânâu-se si primblânâu-se, si lâ- oendu-s vent puternic eu evantaliul.) LI nu me mai iukesoe.

sasunc:. var psntru ce atâta gelosis. âomnâ?Loatesa. scumpa mea, tohi bârbahii nu sânt ge­

loși âecât prin wânârie. âb! am tăcut reu o'am iubit pre mult. L'am plictisit cu âragostirile mele, !«i I'am ostenit cu iubirea mea; etâ singura mea gre^âlâ l'ahâ ou âensul. Var eu nu voieso oa acósta mârturisire onestâ sâ-hi prioinuescâ vre-un reu, — ^i âeoi li si- gurâ, oâ tu te vei mâritâ ou Ligaro. Ll singur pote sâ ne ajute, var oânâ are sâ vis?

sa-naer. Inâatâ oe va vsâe, o'au plsoat tohi Ia vsnat.Lott/esa. (Lâoendu-^ vent.) vssekiâe puhin ksrósta

âsspre grââinâ. L a^â âe oalâ aioi . . .8ttscr»<r. V'ahi incâlrjit pentru oâ vorbiri si mer­

geai a^â âe repede . .. (vssekiâe feresta âin fund.)Laibes«. i'I'ot visâtors) veeâ n'ar fugi ds mine

ou atâta ineâpâhinars... OK! bârbahii sunt ni^ts rei . . .

sasuna. (strigând Ia ksrestâ.) -V! âtâ, stăpânul meu treos prin pare, urmat âe Leâril, ou âoi, trei, patru ogari . . .

Lotttrsu. LIai avem Lnoâ vreme f^eâe. Ligaro bate la use.) Lineva bate Ia uss, su^on.

Kasan« (âlergâ sâ âeselâââ cântând.) â ! e Li­garo al meu! a! s Ligaro al meu.

- ' scena II.Loâstt, seâs.

s«8Mcr. var vin' odatâ amicul meu, — âomna e atât âs nsrâbââtore.

var tu, mioa mea susanâ ? vómna n'ar trebui sâ lle âeloo. !s-apoi. âssprs oe-i vorba ? Ve-o nimica totâ. vomnul oonte crede, oâ nevestuica nos­trâ 6 drâgutâ, .^i ar vre sâ-i povestosoâ ceva duios Ia urseks, — intrs patru ocki.sori; — ^i lucrul ssts lórts natural.

Xatural?^-spoi, nu ds gsaka m'a numit ourisr

ds depesi, ?i ps su^on consilisrâ âs ambasaââ. bucru-i âsstul âs vsâit, ^i nu mai incaps nioi o smsoksrie.

var n'ai sâ slersesoi oâatâ?^>i âe-orees susana. logoânioa msa, nu

primssos diploma, domnul conte va âa dreptate pre- tenhiunilor városiméi; vrsi pote ceva si mai lâmurit ? 8â-(i resbuni asupra colora ce-^i strioâ prosotsle, rss- turnând ps als lor, — asta o tace lisoars, ^i asta o vom face ^i noi: ei, — etâ dar totâ problema re- solvatâ.

Lon^sa. dta Ligaro sâ vorkesoi eu a^âu^urin^â despre un lucru dela oars atornâ ferioirsa nostrâ?

Lins dies asta, domnâ?s'ttscraa. In loo sâ ts induio^s^i âe superârils

nostre . . .Lao âsstul câ ms ocup âe ele. Var psn­

tru a luorâ tot cu atâta pricepere ca si âensul, tre- bue mai intói sâ-i svmperâm locul asupra propristâ^ii nostre. âându-i puhinâ grige psntru proprietatea âsals.

Lonlesa. vine «)ioi: dar oum?^</aro. Lucrul e !§i gata, âomnâ: o minciuna,

mititiou^â sternitâ pe soootela âvostrs, âomnâ. . .

90 LA «llLIA Anul XXIV.

Lonkesa. ve soootâla mea? h-ai perâut capul?FrAM'o. AI meu 6 Ia locul Iui: — âar capul

^lui oonte arc într'aâevâr sâ sc cam pârâa.Lonkesa. var un om atât âe Zelos. . .

Lu atât mai bine! La sâ-Hi râsbunî pc un om cu asttel âe caracter, trebue sâ le revolteri puhin sângele; HÎ femeile Hoiu aHâ âe bine a-l re­volta . . . Lu puhinâ intrîgâ o femeie pote âuoe pe bârbat âe nas unâe va voi: pânâ HÎ sâ-l facâ sâ se âeie cu capul in tzuaâalquivir. Am tâcut sâ caââ in mâna Iui Labile un bilet secret, care ââ âs veste stâpânului meu, eâ un ore-care galant va veni sâ ve caute astââi, in timpul balului.

Lsnkssa. Hi âta te )oci astlel pe soootâla unei femei onorabile! . .

Fu/aro. var ian spunehi-mi âscâ lucrul nu e ka^liu âe tot, cânâ, îi oroszéi astfel Ziulica âsale, în­cât va trebui sâ-Hi petrâeâ flecare ceas, pânâinâ HÎ injurânâ in gîurul nevestei sale, in loc âea face oobi âulci Hi imbrâhOHeri Hi mai âulci cu nevests nostrâ? — Acum, ihele i s'au incurcat cu totul; neâumerirea I'a cuprins : supravegkiâ-va el pe asta? galopâ-va el cu cealaltâ? (vrîveHce pe ferâsta âin lunâ.) In 2âpa- câla lui, âtâ-I, âtâ-l cum bate câmpii .si gonsHoe un biet epure Hcbiop. Leasul nunhii HoskHoe ou poHta; el n'are sâ aibâ cânâ sâ-Hi pregâtâseâ bombarâa- mentul, — .si nu va inârsxni nici-oâstâ sâ se opus in faha contesei.

Sussna. Xu, âar pre cinstita Naroslînla ars sa înârârnâsoâ. . .

F^aro. vrrr! tocmai astavec)i, câ ms îngrijesc« mai mult, pe legea mea! — Hoii ce? . . 8â hrimihi respuns âlui conts, ca pe la amurgul sorsiul ai sâ te âuci in grââina âe âsvals . . .

Susana. Air! . . .si creoli? . .o. Li! âar ascultâ-me! omenii cs nu voeso

nimica, nekacsnâ nimica, nu espun nimica, Hi nu sânt buni âs nimica, Ltâ cuvântul meu.

Susana. krumos cuvânt, n'am cs âies.Loâsa. La Hi iâsia Iui. — var âta ai oonsimhi

ca ea sâ ss âucâ acolo, in grââînuhâ?^Aaro Xîoî âs cum. Voi imbrâcâ pe cineva cu

o roobie âe-a Lusanei. — Hi oânâ ii vom surprinâe Ia locul âe întâlnire, âl conte, va mai pute sâ Pcâ msoar mîrc? . .

Susana. var ps cine sâ îmbraci ou straels mele?^Asi-s. ve ^erallm.t7onkesa. 8erasim inse a plecat I

ventru mîns nu âncâ. Lâsahi-ve pe mine.Susans. Intr'aâevâr, ânâ, el se pricepe bine intr'o

astfel âe nâ^butie. ..Xu numai intr'o nârbutie, âar in âoue,

in trei, in patru âe-oâatâ. Am fost nâscut ca sâ tiu curtisan.

Susans. 8e âioc, câ aessta-i un merit aHâ âe greu . . .

8â prîmkHoî, sâ iei, HÎ sâ ceri: âta Iota taina in trei cuvinte.

Susans. vîcesî âar? . .^Asro. Lâ in lipsa stâpânului, oi sâ ve trimet

ps 8eratlm: peptânahi-l, imbroboâîhi-l; eu îl voi eon- âuoe Ia locul competent HÎ voi ââscâli cum se cu­vine : H-spoi! ahine-te stâpâns! (Lse.)

Scena III.

Susans, Lontesa, Hsâtznâ.

Lonkesa. (vrivinâu-se in oglînââ âs mânâ.) O vümntz! 8usano! cât îmi Heâe âe reu. . . HÎ tinerul acesta are sâ vis! . .

Susans, var nu voihi âomnâ, ca el sâ plece?

Lonkesa. (Vîsânâ, în mica sa oglinââ) Lu ? ai sâ vsl^i tu cum am sâ-l âojeneso.

Susans. Atunci sâ-I punem sâ ne cânte romanha Iui. (La pune romanha pe gksounobii contesei.)

6on<esa. A! ce-i âreptul, pârul meu e »Hâ âe Zburlit...

Susans, (kîâânâ.) Va trebui ca sâ prînâ aceste âoue bucle. . . pentru ca âomna sâ-l potâ âo)eni mai bine.

Lon/ess. (kîevenînâu-H în sîmhîrî.) Le c^îoî âta, me rog, âomnÎHârâ?

Scena IV.Sera/rr», lórte ruHÎnos, Susans, Lonkssa Heâânâ.

Srtsana. Intrahî, âle obher! putehî intra.Sera^m. (Inaintâ^â tremurânâ.) Ab! acest nume

ms ingro2e.H66, âomnâ, el îmi spune oâ treboe sâ plec âin aoest loc . . . sâ nu mai vââ pe o nânâHÎoâ aHâ âe . . . bunâ.

Susans. Hi aHâ âe krumosâ.Sera/rm (Lu un suspin.) Ak âs!Susans. (Imîtânâu-I.) Ab âa! ârâguhul tinerel!

ou genele lui lungi pline âe HÎrehenie! Aîâe krumosâ pâsârîoâ albastrâ, eântâ-hi romanha âomnei.

Lonkesa. (Vestâcânâ romanha.) ve oine! . . se âîce oâ o oompusâ.

Susana. vrîvihi cum s'a inroHÎt vinovatul . . . par eâ i-a cresout âoi bu)orî lângâ nas.

Sers/înr. var ore e oprit ca sâ. . . aâorâm ?Susans, (vunânâu-i pumnul sub nas.) Am sâ

spun totul, netrebnicule!Lonkess var . . . are âe gânâ sâ cânte?Sers/înr. Ob âomnâ! eu . .. sânt atât âe emo-

hionat...Susana. (vîsânâ HÎ oontrafâoânâu-I.) Hi nîa, nia,

nîa, nîa, nia, nîa. ve ore-ee âomna vokHee, moâes- tule autor, fii mai inârâsneh. Ltâ câ te acompania HÎ eu.

Lonkesa. la gîtsra mea.(Lontesa, Heâenâ, hine kârtia pe eare urmâ^â ou oobii rânâurîle. 8usana Ia spatele fotoliului ei, HÎ prsluââ^â pe guitarâ privinâ musiea ps âeasupra eontesei. Meu!, pa) o înaintea ei, eu oobii pleoahi.)

Sers/rni.Honrankä.

I.I-ângâ fântâna Hsâeam, 'Inima, inima, dâtenâ simhiam!va nanâHiea gânâiam81 laerâmile-mi curgea.

II.Hi lacrâmile-mi curgeaHi suüstu-mi âisperâ; ,ke-un frasin ea tăiam, Inima, inima dâtânâ simtiam! sumele sen ee-aâoram, kegele atunci trecea.

KI.kegele atunci trecea, Hi curtea sa ii insotiâ; Lu pe regina priviam, Inima, inima bâtsnâ o simhiam l kar kârâ mișcare stăteam Hi lacrami âin ocki imi pieâ.

IV.Hi lacrami âin ocki imi pica, »Oe ce plângi?« ksgina intredâ. Oar eu nu respunâeam, Inima, inima dâtenâ o simhiam I

änul XXIV.__________________ x.

Oa nânâsica gânâiam, Oa ea erá inima mea!

6o»<estt. (Oprinâ ps 8sr86m, insbi^snâ kärtia.) 08ts mult8 H8ivit8tsio 8csstâ rOM8N(ä . . . sbi8r^i 86otimsnt.

Sâna. (Nsrgs ^i PUN6 guitara PS un pl;.) OK! 6ât psiitru ssntimsut . . . 8668t tiimr 68t6 . . . L! âis ok^sr, h-8 spus cineva őrs, 68 psntru 8 invsssli 80- cist8tS8 âs sârâ, voim 88 ^cim âs M8Î N8ints, âssâ o rockis âin 8>6 msls (i 86 V8 potrivi kins?

Ooâa. Ns tem sâ nu!Sân». (Nssurânâu-86 6U Ssrnkm.) 8nntsm tot

âs-o mssurâ. Ia 8â lâpsââm âs-oâatâ muntuuu. (0s8- prinâs mant8U8 Iui Lsruiim.)

Oonitsa. Dur âss'nr intrâ cineva?Susarra. Dur sacsm noi ssvn rsu? Ns duo 88

incui u^a. (8s âuss âs inskiâs u^8 ^i rsvins) Oar voi sâ vsâ ^i krirura mui als8.

Ooása. Oantâ ps toalstâ, o bonstâ âs baie, 8 vasú. (8us8ns intrâ in subinstul âin ârspta.)

8o6NL V.

serafim, Oon^ssa, Hgâânâ.

Oon/esa. Oânâ Iu incspsrsa balului contele nu V8 Hei sâ s^ti Lnoâ in 688tsl. Noi i vom 8puns apoi, sâ intârHiânâu-86 su copiarsa brevetului âtals .. .

Serafim. (Lrâtânâu-i brevetul.) Vai âbmnâ ! etâ-I. Oa^ils mi l'a âat âin partea sontslui.

6oâsa. Lyâ âsgrabâ ! (Oupâ ss a cetit krsvstul.) 8'a grâbit a^â âs mult ineât sontsle a uitat sâ-^i pus pecetea. (Oâ ivaxoi brevetul Iui Lerakm.)

Scena VI.Serafim, Coapsa, Sasaira.

Srrsana. (Läuse o mare bonetâ.) Oe psesis?Ooâsa. Os brevetul Iui 8sraiim. — Lsta-i bo­

neta mea?Sasaaa. (8sâs lângâ sontsea.) hi eea mai lru-

mosâ âintre tote. (Oântâ (intznâ spelci in gurâ.)puiule uu te prekacs, Os te interes incücs .. .

(Lsrakim se puns in genuncki Hi ea il soalsâ) Oomnâ? 8sii sâ-i ârâgâlnH âe tot!' Oaâsa. LranZe^â-i gulerul seva mai âsesbis,

mai kemes^se... , ,Susana. Oi uite Ia koltisul ista, sât i eeâe âe

kins sa latâ! sreâe-me câ am inceput sa tiu Zcloea (II ia âe bârbie.) Ie-a? posti, me rog. sa nu Iu asa âs krumuHsl! ................. .

Ooâa. Os nebuna e?ti! — kbâma-i manesa mai in 8U8, ca sa-i vie mânmu^ls mai kins. (Oa riâisa increpnâ mâneca Iui Ssralim.) Oar ss ars aici Ia bra^osorâea!.................................... . , .. . Sasaira. Oa anca o corâea a âvostrs. îmi pare dine ca ahi veâut-o. I-am 8pu8 o su cam ea-I spun. O! âssâ nu ar li venit âomnul, i-s.H Ii luat-o su, sor- âeaua, câci sunt aprope tot aHâ âs tars sa Hi âensul!

Serafim, (kunnal.) Lâi âimine(â, sreâsnâ câ va trebui 88 ples, inâreptam câpâstrul salului msu: âar el âââîi oâatâ âin cap, Hi ms sgâriâ su rabata la mânâ . . .

Ooâa. (Osslâssnâu-i sorâeua) Oar nimsns nu pune o sorâsa la ranâ ... .

Susa-ia. ^ii mai ales o sorâsa surata. Oar ian sâ vsâsm cs H-a lâsut rabala, nabala, tabala, sum ss mai skiamâ .. . câci su nu in^Isg âs loc sstssl âs cuvinte . . . Lk! cs mâni albs ars! pâr câ-s mâni âs stzmeis, mai albs sbiar âssât als msls. Oar privsHse, âomnâ! (Llâturâ brațul si su cel al Iui Lsrakm.)

11-1^ 91

Ooâa. (Ou un ton ingként.) Oâ bine, mai âs- grabâ, Hi-mi sââ niHts plastur âs pânrâ, âin toaleta mea . . . (Susana, rî^enâ. impinge capul Iui 8eralim. Ol picâ pe mâni. Lpoi 8ussna intrâ in cabinet.)

(Va urmâ.)

NI. Logâsn.

?068ii poporale.(vin piurul OuA0Hului.)

I.N. - ^Aoune punra â^Oânâ ââ irum)a r H-o gâtâ Ia 8t. Vasii I Hi-i părea oa se prad!.

II. .

' Poe verâe âe macLsL, patru luni Ia o eLma^L Hi cânâ a lost Ia croit prei coti a mai trebuit.

III.âi L tu duna garââe, O'ar ii käinä 'n laâoe, Lueurur, prâu ^i oves, Numai lucrul sâ nu-I vsHi!

lV-vela pa^ei pân' la Orâciun

. 'sesea pânra âe-un cot bun, 'prin spata cea âe naints

' ' ' köti strecura bob ^i linie;' pprin spata cea âe napoi

Nerxe plugul cu âoi boi; printre ite, printre spatâ

. ka^ce-o epa 'mpeâecatâ;vin ite până n ku^cei 'pa^ce-o sorökä cu purcei.

V. . .viee-mi popa ou Zlas tare: Nu iubi in postul mare; preotssa imi Hicsa: vaiâa ^i la lata mea.

VI '

vai puic'o ou mine n Iunie — <I'or 6 popi sâ ne cunune, klste unu 'n vapâlna^ — Ns cununa mintenaș; .Lste unu 'n VsrLâiâ ksntru-o litra âe râobiâ llununâ ksciori străini.klste unu in Isvini, kentru-o litrL âe bere pace voinic cu musre.

Vll.ve-aî ^ci daâe âe-ai ^ci. . . Nult i dine a iubi, v'ai veni noptea pe luna La Hiua pe vreme bunâ; H-ai veni nâptes ps stele 6a ^iua pe petricele, H-ai vsni âs unâe-ai 6, kán' Ia min' nu te-ai opri!

Oulese «ie.- I. kopovicîii.

V2 LALllOIA Anul XXIV.

Inima .«i sulistul femsei nu-I inlslsgs nims. ds- oât numai «a singurâ: «Ie mai multe sute äs ani in- naintszâ sa inoet, âar sigur pe oalsa si: neaoosptând nimica nici âin virtuțile, nici âin erorile bărbatului, ea remâns totdsuna ps calea si nsmarginilâ.

Oin puterea si nu perâe, nisi nu arata lumsi, âar când i vine timpul eu mândrie i^i ocupa dreptul ei. Opiniunea publica s eâ femeia ars o positis mai supusă deoât bărbatul; s;i ea totus rsmâns tidslâ sec- sului si. 8âu nu probezâ acesta splendid prin ae-sa. ea nu se indsstuls^cs !>i nu primsscs prineipiels băr­batului ? ! La i!>i formszâ singurâ principii si judecări din inima si! barbutul seu o de^osssoe, oâoi altcum nu sote sâ-si susținu autoritatea si nu-i lasâ ade­seori dreptul oiuar ps terenul activității, — seu o sredieâ pânâ in ceruri, o urmsza ca uml>ra. in lupta, in perieul i arsdioâ tron, .si ss imbstâ ds victoria si.

I'otdsuna barbutul a arediest temeia usupra Iui, dslu su asteptâ lerieirs, reouno?cintâ. rssplutâ, când sufere, in inima si cuutâ mânZâsrs.

Hi barbutul atunoi devins intru adsver kârbat, când iubsscs o ksmeie, oâoi sa ssts destinata sprs lericireu omenimsi, ea soție si wamâ!

^emera si religia.8s stlâ mul^i omeni in lume, eari nu ss ocupâ

niei decât eu religia. Hi nsooupându-ss de su, cu timpul iis psrd tots simtirils delicate !si nobile, s?i devin omenii csi mui rsutâoiosi.

In tote inimsls omsnssoi se allâ sobinteia reli­giei; dur târle putini stârussc, cu din acesta scbinteie sâ se d6svolt6 tlacârs ardetórs cur6 sâ nu ss stingă in vsci.

Xu Hio câ bârbatul ars mai putina trebuin^â ds religie ca .si femeia. dur sl in lupta vistii nu urs atâta timp su ss oeups ds sa. Lsiusia in tot cașul trsbus sâ aibâ timp totdeuna a ss ocupâ ds rsligis, trebue eu plâoers su tindâ a-^ desvoltâ in inima su iubirea eâtrâ su, câ uesstâ iubire conduce Iu udeverata si esu mui curutâ lerieirs.

Lrsd ca nu ms insei dseâ die. câ barbutul nu e asâ espus Ia amâgiri ca si Ismsia: de e. si espus, eurend is allâ mângâsie in zgomotul lumsi: dar le- meia unde sâ-si cuuts mângâere? unds sâ-s alle se â- pars? decâ nu in inima si? Hi vai ds sa dseâ acolo nu allâ iubirea ds iubirsa, ds rsligis. credința in Oden !

Oâoi ee s alta religia. decât credința si speranța in puterea Oumnedssscâ?!

InseleZâ dur bins totâ kemeia cars urs inimâ ^i in eu simțire seriosâ, câ intrsburoa religiei s intrs- barsa tsricirei sule!

Lultivsze-.si dur tute simtemintsle cari o udue in aproprisrsu Iui Odsu: nu-si perdâ credința nici odatâ in bine, in dreptate->i in victoria ei. ^i nu uite niei odatâ, câ dous principii puternice se luptâ in continuu sprs vis^â <sj morte : -credința si dukitatea.r Orima conduce Ia fericirea cea mai naltâ' Iu fericirea osrescâ, er ultima lu — despsrars. Oâstrezs-si totâ fsmeia ou soumpstats obiectele credinței suls, câ decâ-si perds numai unul, inima i devine mai surucâ. Os si crede câte odatâ. oâ o uitâ Odsu, nu desperezs oi cuuts-I in adâncimea sufletului ei. trsbus sâ-I stle' nu dubitele niei odatâ in iubirea si dreptatea lui.

Ob! religia e lericirea cea mai curatâ, eâutuhi-o in sutlstsls vostre, câ acolo looue^ce ea, ^i adora^i-o ou totâ oâldura inimsi vostre!

Xu numai cu sim^eminte plâcute ^i fericite mi ss ump>6 inima, când cuget Ia trecut, dar ^i cu triste dursrose. Hi totdsuna suspinând trebue sâ recunosc, oâ numai cu slersitul vieții nostrs ne vor pârâsi du- rerils.

Adeseori stâm zdrobiți de suferinda, cu mânile inorucisats. ou ocini plini de iacremi, rugându-ne fer- bints ds Atotputintsls sâ ns trimitâ ângsrul seu mân- gaetor.

bi ssts őrs om in iums oars sâ nu ti simțit pu­terea suferinței ?!

8â privim in töte pârtie lumsi. si vom da ds urmsls ei: aci vsdsm o t'sfâ oare erâ odatâ rumenâ,. voiosâ, acum s palidâ sufsrindâ, colo simhemintsls nobile ls-au impstrii. Ia unul surisul i-a ingbs^at ps buzs, Ia altul inima i-a frânt. Hi aceste dureri sulle- tesoi asâ tainic Is suferim, eâ nici acei oari stau mai aprops ds inimele nostre nu okservâ cum ve^tedim ps <)i os trscs... '

Oar mai grozavâ e durerea, ^i suferinda acolo, unds avem a ne lupta tocmai pentru susținerea esis- tentisi: unds nu .soim respunds Ia intrsbarea: ou ce ns vom nutri? si cu os ne vom imbrâoâ? Hi vai! acesta intrebare nu s strâinâ in lume!

Lând audim sunstsls triste ale acestei intrsbâri grozave, târâ indoislâ in tots suilstsis frumoss cu simtsmints ds iubire ?i virtute — ss năsos compâ- timirsa.

Lâci cine a iubit odatâ. acela va infslsge du­rerea adânoâ a oompâtimirei. Lis acea iubire, simhirea tarmeoâtors a amorului, seu tis iubirea nobilâ ds aprópslui nostru, — in amsndoue cașurile ne oau- sezâ dureri nsspuss. ltorim sâ a^utorim ?i când ni s imposibil, ns plâng inimele si cbinuri grozave ns tor- turszâ.

Oins sufere, caute-yi mângaers in iubire!Laci aprindsndu-si sa sebintsia sa nobila in tni-

mels omenesoi. cu putersa ei osrescâ, cu farmecul ei dulce, Is intârsscs si Is mântusscs de roiul suierin- îelor!

Lob^re-se din ceruri ângerul iubirei Ia to^i cari suksr. stergâ-Is lacrsmils durerii ^i îi invehs a spera ?i a iubi, câ prin iubire devenim nobili .si virtuozi.

»Iubirea e corona frumusetei sulletesoi; er vir­tutea diamantul, dscórsa ei!-

Oeorgina k'elrete-tVli^ioi.

!

Laiul român â ^raâ.— ba 25 februarie. —

Lvenimsntele. cari produc suvenire, sunt ale trecutului, suvsnirea insasi inss e a presantului mai lung timp, dsci ars oalitatsa nspre^uitâ, câ ns Hins mult Isgânahi pe bratsls visurilor duloi, incântâtors.

Luprins ds impresiunils unși petreceri frumoss, Ia oare a participat mare parte a intsliginhei române ds aici .^i provincie, tis-mi permis a da un raport sourt despre dsoursul acestui bal cercetat de tot atâte dine mândre, âin^e drâgâla^s, oa tlorile unei cu­nuni vie.

In 25 februarie a. o. ss aranja in sala otelului -Orucea albâ» din Arad indatioatul bal român, de csl mai bun rsnums si naintea strâinilor.

Anoâ din Hiim precedentâ incepu adunarea pub­licului din provincie. Lemn viu pentru interesarea.

Anul XXIV. fA LIILIA î>8comunâ âe nobilul scop ^inut in veâere âs comitetul arangiator. Venitul srâ âestinat pentru Associa^iunsa poporalâ HÎ psntru societatea românâ cls aici »fro- gresul.«

In sera balului In 9 vis mure pnrts a publicu­lui inunââ sala nu cbiar spa^îosâ, âânâ jirivelÎHcea 66.1 mai frumosâ privirilor încântate cl6 prospectul ârâgâlaH.

âocurils 86 incspurâ su Arâeleana, âupâ care urma apoi vals. caâril, romana, mazurca 6ts. pânâ In misclul nopții, cânâ npoi 8« prssîntarâ sâlu86rii saltânâ mni inteiu bâtuta Hi âupâ acea OâluHsrul.

Aceste âou6 sosuri nahionale, âe-HÎ 86 proâuc aâese prin Araâ, nu nvut totuH imprS8iun6 larmecâ- tórn Hi N8Uprn 8trâinilor asistenti.

Dupâ pau8â 86 continuarâ âs nou sosurile pânâ In 6 őrs su esi nini inllâsârnt tos Hi xsl.

Xu 68it62 n 68prims comitetului arangiator osn mni câlâurosâ mul^âmîtâ, sâei prin arangiarsa nss8tui bal, âs-HÎ n nvut n luptâ su nsssnri greumînts pro- âu86 — LUM 86 clics — â6 âi8sorâin inântinntâ In noi românii, nu ânt oss8iuns n convinge ps strâini, sâ tot mni pâ8trâm in 8inurÜ6 nostre un pis âs simh HÍ 2ol național.

Xu V0S86 8â ating ps nims, âssi ms mârginesc numai n enumsr i ilorils ârâgâla.He âin sununn t'ru- mosâ n âameloi presints, Hi nnums ââmnele: Lca- tsrinn faguba, Lstitia Onsu. Anna 'I'rula. fetronela Oornsa (Nâcau). Llisa 8tanescu, l'erssia âlagâu, flopu, llslsH (himanâ), flataranu (hirîa). Lcatarinafopoviciu (8iclâu). fap (lőcsig), LocHianu (Ourticiu). Oono- pnnu (faulÎH), f02ganu (IVlânâruloc), Ooârsanu (hiclâu), UntoH, Daviâ (Lipova), Orainic (Xaâab), 'l'slescu, flo- rs8su, OirÎH, fap, 'Durcu etc, srâ âintrs áomniHÓre: Hortensia faguba, lulin focsan ^Ourticiu), Alesanâra fopoviciu (hiclâu), Aurelia Huksnescu, Lucre(îa 'I'a- masâan, kosa kslcH (himanâ). Oarolina llllaâin (Na- csa), Vnlsrin Oacinca (Lipova), Lucrs(ia 8avonsscu, Uarîors 8toicoviciu (Seelen), flora ko^gan (klânâru- los), Oatî(a Oonopan Hi Anna Oreciun (faulis), klaîor (hsitin), Victoria Oalin Hi 'I'6ien(ia Ooârsan (hiclâu), KslkH (OâvoH), lulin fap (Lőcsig). Orsika Llsreovisiu (8t. Xicolaul mare), Virginia Anâre (AgrÎH), Laura komán, (orréin UntOH. Orainic (Xaâab). florescu. Lor- loânn Hi nltsls. Oer ssusn stimatelor ânms. âecâ fârâ vinâ am lâsat ps cutarevs. âar sa nssunossut nu am fost in 8tare a ms înlormâ ps âsplin. La reveâsrs Ia mâini!

On N8Î8t6Nt.

1^3 kotoArakul.— Veâi ilustratuinea âin ii-untea toii. —

frimaposâ!Nulte bucurii are inima mamei, vna â-n cele

mni ârâgâlnHS ests asssn â a scote, pentru prima ora pO8N copiilor se,. Ou ss plassre pr.vsHSS.âsnsa por­tretul ârâgâlnH Hi su ss lsrioire împarte sate un esem- plnr ruâelor Hi prietinelor!

var a scote posa primâ nisi nu este ușor Xi- I titisn seu mititelul 6 8printsn sa prisnelul. 86 tot miHsâ Hi bietul fotograf ars 66 truâb . ___ !

vn -tál â6 moment, repr68Mtn HI -lus^iunca âin nr. ns68tn. I^Iltitica nlnn pote sta locului, âar mamâ-sa o rogâ sâ stea 'n pase numai un moment. La promite, fotograful uss^â âe momentul acela, hi ! posa primâ s gnts.

Oum se vn bucurâ mama!Dar âneâ mititica!

I. H.

L o n d ü n 6.8s POV68tSH66 o LN6câotâ fürts liniile âsspr6 un

om llâscut kârâ un bra( sare 86 put6a veâe la báléiul â6la 8aint-Olouâ, in francia.

Omul lârâ kra( s'a insurat asum câ(iva ani si a avut un tiu. Acesta i ss îmtemplase Ia serbarsa âsla Xsuillsv. 'I'o^i saltimbansii vssini ss grâturâ sâ viim psntru a tslisitâ ps lsrisitul tatâ, âar âsnsii ii gâsirâ trist Hi posomorit. '

— Ls slgurâ pentru o asemsns rli? Xu-^i pare bine sâ ai un copil? '

— Imi pare bine negrsHit. hi su tots aesstea nu ms pot opri â'a ms gânâi su gri^â Ia viitorul seu.

— Ls iâeis!— Da, sum o sâ trâsssâ! 8'a nâssut eu amen-

âous bravele.4-

8ssna ss pstrsss ps un riu, intr'o luntre.O âomnâ trisosâ Hi nervosâ intrsbâ ps luntraș:— Vi s'a intemplat sâ psrâs^i multe psrsons in

trsssrsa pssts aesst riu?— Xu, âomnâ, sei ps sari îi psrâem îi gâsim in

totâsuna âupâ o âi ssu âous.*

fin inâselar, ears 86 i6trâs686 âin ala66ri, V06HS6 sâ-si venââ brma, cu eare nu mai avea C6 lae6.

IVecstâ lirmâ 6st6 lirma slasisâ a tuturor mâe6- Isrilor: âoue eapste âe bou. âe lemn vâpsit.

— Ob! nu, n'o vinâe! âiss so(ia Iui.— 'Iii Ia sa ?— Acesta ns va aâues amints esi âintsi ani ai

eâsâtorisi nostrs..... . "fin atorism puftn galant pentru sscsul frumos: .8IiSHS6-t6 âs emm s osbsHs, baga âs ssma Ia

esls blonâs, Hi fugi âs sslslalts..

î^olrl literaro si artistioo âr. o'ornei Dinco- norââ, âirsstorul revistei -Homänisebs Itevus,« se allâ âs eâtsva âils in HusureHei. — M âr. ^attrn»,canonic gr. c. âs Oraâea-mars, a scos âe sub tipar o broHurâ in limba magkisrâ intitulatâ »^2 eg)kâ2 68 L2 âllam.-

Lokoolo rowâllSSVS Literatura N08trâ âramatieâ s fbrte sârasâ Duhnii' noștri scriitori nu sânt sprigi- nihi âe câtrâ âirssliunea 'l'satrului Xasional âin lîu- sursHci. etâ sausa psntru ears nu prs apar scrieri âramaties Ou bucurie trsbus sâ salutâm âarâ ori ce încercare es se ivesss ps terenul acesta, filele tre­cute primirâm o broHurâ intitulatâ »filoetets«, tra- geâis in 5 aste, âupâ 8ofoles, traâusâ in versuri, âe 8. f. 8ÎM0N. traâues piesele lui 8ol'oels in româ- N6H66, este o iâee lerieitâ. nisuin^a âlui 8. ?. 8imon ests âar lauâabilâ. Inse, âurere, ssseutarsa a întrecut puterile traâucâtorului. Limba, tscknîca, ba HÎ gra­matica lasâ mult âe âorit. Dresul 50 cr.

Laalolo âorâoimol komLao, seria II, tomul IX. 1886 — 1887, partea sâminîstrativâ HÎ âesbatsrîls, au ssit âe sub tipar. Dartea primâ cuprinâe procesele verbale ale Hkâin^elor orâinare âin anul 1886—1887, HÎ ss anscssrâ: âiseursul pronunțat âs âl X. OK. tzuînteseu in numele Acaâemiei Ia mórtsa lui fon- tanîn, lost membru al ^caâemisi; raportul âlui (1. Larî^ âesprs esposî^îa istoricâ âin buâapssta HÎ âss- pre esploatârîle âela Aquincum, precum HÎ relahiunea âlui I. kian âespre misiunea sa scientiUcâ in Lolonia fartea a âoua ne okere actele relative la sesiunea ge­nerala âin 1887, printre cari cele mai interesante sânt

8

04 DARlDlA Anul XXlV

raporturile asupra oarelor intrate la concurs, aceste sünt tâcute âe ânii Huintescu, Dalcoian, Lokâlcescu Hi 8tekanescu. Iu acest volum se puklicâ Hi un spe­cimen âin Rarele LtimoloZic al komânisi, scris âe âl 8. D. lââyâeu.

Hâilioailo Lvaâowiel komâao ve curenâ au aparut in eâisiunea Acaâemisi Domäne urmâtorele droguri: Xoti^e âespre slokoâii, âe V. A. Lrsckia, preșul 40 dani: Oare âe semâ âespre colecsiunea âe documente istorice romane aliate Ia ^Viesbaâen. cu- ventars pentru aniversarea âilei âe 10 maiu, sinutâ âe Oimitrie A. 8turâr?a, preșul 1 leu - kîaporturi asupra câtorva mănăstiri, scbituri Hi biserici âin sera, presintate ministeriului cultelor Hi al invesâmentului public, âe (Ir. O. 'l'ocilescu, preșul 1 leu; Al VI-Is congres internațional âe ÎAÎenâ si âemoArakie âin Viena sssptember-octombre 1887), relasiune presintatâ Acaâemiei âe âr. I. Delix, preșul 50 bani: Inscrip- hiuni âupa manuscrise, comunicări Hi note, âe V. X. llreckia, preșul 30 bani; Leneralul Davel Xisselell in Rolâova Hi ^era komânesca (1829 — 1831) âupâ âocu- wente ruse.Hci, âe A. Dapaâopol-Lalimacb, prehul 1 leu.

âlwLllktVlll „komâllio! ^lloe." Omisiunea pentru Almanacul »DnmLniei -lune« aâuce la cuno^cin^a pub­licului, câ âin unele cause neaternâtors âe societatea eâitore almanacul n'a putut sâ sparâ Ia terminul anunsat, ci va apare numai pe Ia linele Iui martie n. Abonamentele se primesc pânâ Ia 15 martie n.

81 LlII816^.Soiri tes.trs.Io si musioslv. vno â/â» .t/uiro-

kescu, âistinsa artistâ a 'teatrului Xavérral âin Oucu- rcHci, a âebutat âilele trecute la trupa âin Hoțomani, nnâe a )ucat in piesele.- fântâna Dlanâusiei, Drica âe bucurie, 3'recetorul Hi Doctoria pentru socre. — Fsára ^os ^Aapraâi, o )unâ Hi talentata pianista âin OucureHci, a âebutat cu mult succes pentru prima- orâ in concertul societarii Loncorâia lâomânâ âin OucureHci. — M 6eorArsc?t, care câletoresce âin 3u- cureHci Ia Rilan, spre a-Hi completâ stuâiils musicale, va âa un concert Hi Ia 8ibiiu.

keullililloL rowâaâ âe vLatâri âia Sidiiu a âat luni Ia 27 februarie un concert in sala otelului âsla »lmperatul roman? cu concursul membrilor activi âin llermannstaáter-MánnerZesanZs-Verein.- Dro^ramul a

fost acesta: 1. »'l'rei cântece« pentru cor micst âe V. Renâelssobn-Ilartbolâv- a) Aâucere aminte; b) Drive^lritórea: Valea âe oâibnâ. 2. »Doue piese« pen­tru piano âe 1'. Lbopin: a) Polonaise op. 26 Xr. 1; b) Dantasie Impromtu op. 66.3. > De Iac-, bariton solo, cor âe âame Hi orckestru âe D. Vbieriot 4. »Doue cântece« cu acompaniare âe piano âe D. von Oee- tkoven: a) 8ebnsucbt; k) Disâ aus âer Derne. 5. »Din cântările lunekrale«, compuse pentru cor âe bâr- basi âe <>. Dima : a) Ou aâeverat âesertâciune scor); b) Rarea viesii scor cu cvartet solo) X. Rânnerge- sanZverein. 6. »DuZLciune« pentru Hcoli, cor micst Hi acompaniare âe piano âe D. 8cbubert. 8uccesul a fost, ca totâeuna, escelent. Oorurule conâuss âe âl Dima au cântat precis. Dnels RoZa, Orisan Hi âl Ds- mian au cântat frumos partide âe solo; er ásóra 8otir a probat, câ este o pianista rutinata. 8ala a kost plina.

Vsaira! watioas,! âia vaouresoi. Din repertorul âilelor trecute notâm, câ s'a)ucat piesa »Oriei Acosta-, in beneliciul âlui Or. Ranolescu, mai repeiânâu-se âe vr'o trei ori. Apoi s'a reluat opereta »lloceacio- Hi árama »Rânârie Hi amor.« 8'a pus in repetiție árama -Oaspar voââ- âe âl loan 8Iavici.

Lor aoa âo plaßar! s'a infiin^at in comuna Apsteu, protopresbiteratul koroH-lneu, comitatul Araâ. Oonâucetorul corului acestuia este âl invesâtor sub­stitut Davel 8iiarteu. Oorul a cântat intreZâ skânta lilurZie âuminecâ in 30 ianuarie a. c. cu âeplinâ esac- titate Hi spre âeplina mul^âmirs a credincioșilor.

SooietatvL povtra loaâ âo teáira român, ke- sultatul material al aâunârii âin Oravisa. (Inckeiare.) 8ub âscursul Heâin^ei âin 26 septembre 1887 a in- curs: 1) 8uprasolviri âela concert Hi teatru in suma âe 5 tl. 80 cr.: âela ânii Alesanâru Dopovici âin Ila- âia 60 er., Oran? Orau âin Oraviha 20 cr. Hi âela âl OuZen Lerubl proprietar mare in Vraniu 5 li.; âin Diserica-albâ, prin colectsntul ál I. R. kîoHu aâvocat, Ion N. lâoHU aâvocat 5 tl., Davîâ lâuZaciu proprietar 6 tl.. IZnatie Dopovici mâcelar 5 tl., I. Dâlânescu co­merciant 5 tl.. Xicolau I4restic st 8okn comerciant 5 li., lacob VOlbelm morar 2 tl., Dran? Lebrmann co­merciant I tl., Oarol IlnFurian comerciant Ousici I tl., Luâovic llaller comerc. 1 tl., Rikai Fistici aâv. 1 tl., lóban Alkacb comerciant 3 tl., Alo^s Rina comerc. 1 tl., Danta 'I'eran ospetar 3 tl.. llelena Dopovici 1 tl., solia Dopovici comercianta I 6., Dran^ Dauer 2 tl., 8tekan 8xöllősv aâv. 1 tl.. Drancisc tireiner aâv. 2 tl.,

' Ratbias Xorrek 1 tl., Oeorge 8cbuIIsr 1 tl.. Dim I. Ivanovici comerciant 1 tl., I. Ivanovici comerc. 1 Ü., Demeter OeorZevici 1 tl., Anâ. Iloboron^ comerciant 5 tl., lóban Oopovici 1 tl., lacob 8toian 1 tl., 8tskan Rioc ospetar 1 tl.. Oeter Rikailovici proprietar I tl.,

i '1'k. Xepks librar I tl.. A. Oâass 1 tl., I. 8teiner 1 tl, A. llollânâer 50 cr., Aureliu Xovac canâiâat âe aâ­vocat 5 li., Oonstantin Oaleu pitar 3 li., suina 72 tl. 50 cr. Din comuna Rsrcovet. prin colectantul Ale- ssnâru Oiuca invesâtor, Alesanâru ttiuca 2 tl., loacbim Oiuca paroc Zr. c. 3 tl., loan Roise notar 3 6., Detru István inv. 2 tl., Davel 8toian preot Zr. or. 1 II., suma II tl. Din comuna Oiclova-rowâuâ, colectant Davel DiHte invetâtor, Dlorea lancovici preotesâ 5 tl., 8ilvia Detrovici 5 tl., losik Loâa 2 tl., Xicolae lirecu )uâe 1 tl., suma 13 tl. 4'ot âin Oiclova-românâ, co­lectant loan Reran losik Detrovici 1 tl., Ilie 3ronr.a I tl., Vasile 'l'raista 50 cr.. tleor^e 8imon 50 cr.. Ilie Donca 50 cr., Dumitru 8toia 50 cr.. suma 4 6. 8uma intratelor in âecursul Heâinsei âin ?6 sept. 1887, este 106 tl. 30 cr. Da comisiunea âe inseriere au in- curs 27 tl. 50 cr. Lu totul s'a incassat âarâ pânâ la inekeiarea aâunârii âin Oravita 313 tl. 81 cr. Dupâ aâunare,la10 oct. 188/, presiâentul comitetului aranZia- tor. âl Italta^ar Runtean aâvocat in Or;»vit;a. a mai trimis subsemnatului vice-presiâent, ca vinit curat âela baneket, repres.ntat.a teatrala Hi âela bal suma âe 280 tl , â-mpreuna cu o colecta âm llaâia in suma âe 3 tl. (Lontribmtori Octavian Raâincea preot 2 6. lositu La^ar neZuhator I tl. Oare va sa chea v.mtul curat incassat al aâunarn âin Orav.sa, la 10 octombre 188/ a kost 596 tl. 81 cr., care âupa mcâiemrea soco­telilor s'a Hi versat in cassa societarii, /osr/ Du/ea».

^viri persollLlo. Fl M'/iai Foxom'er, protopres- biter ^r- or. in OrHova Hi ales âeputat Ia OaransebeH, a aâresat presiâentului camerei o scrisore, prin care il anunha, câ — in conformitate cu proceâerea âlui Vraian Doâa — nici âsa nu-Hi va presintâ manâatul, âar nici nu-l va âepune; tot oâatâ a inHciin^at âes­pre acesta Hi pe aleZâtori. — Dk ár. Utor Fâs va incepe in curenâ un curs public âe bacteoriologie Ia universitatea âin OucurcHci. — Dl ár. DiHrescu-Fe- versatt, prokesor Ia kacultatea âe meâicinâ âin Oucu- reHci, a kost invitat sâ ia parte ca vicepresiâent Ia al

Luni XXIV. DDAlIDIä 95treilea congres international äs ckirurgis os ss va ^ms in luna viitórs In Daris. — Dsora Dav/aizsaslasa Dllccsca âin Homânia a luat cu mare succes licsnta In 8orbona âin Daris; juriul profesoral a fslicitat-o calăuros, —- DI D?na?^ail Doctor a fost promovat In universitatea äin Visna In graäul äedoctor in msăicinâ.— DI är. 8ata, msâic in Ducure^ci. a fost numit membru ni societari meäico-psiskologice âin Daris. — DI De/n- les, âirectorul institutului mstersologic ni liceului 8t. Oeorge âin Ducure^ci, n fost numit membru onorar ni nsnăsmisi imperiale germane n naturalistilor.

8^M6U. DI ti»'. Dâra a a ii Dcl'cle-DeAral, msăis in OIu^, s'a logodit sn dsóra Otilia Du.scariu, Nisa pâ- rintelui protopop (lrigorie Du^cariu âin Ostlen. — DI D/e Sar», cleric absolvent ni arckiăiscsssi 8ibiiu inve^âtor in 8n8-8sbs^ in äurninssn trecuta s'a eu- î nnnnt cu ä^öra Dna kalifa in kancrsm. — DI Die Dapnsan, cleric absolvent ni arckiăiscsssi 8ibiiu 8i nis8 preot in Alociu, In 27 februarie u. s-a serbat cununia sn äsöra Vsronisn Aloläovan in Oâlata-mare. — DI Deor^c Dopesca, cleric absolvent nl diecsssi Oa- ranssbs^, s'a kdanfat cu cl^órn kugsnia Detrovici. fiica âlui (leorge Detrovici preot inDilu-mare. — DI Deoâor 87a»ca, absolvent äs teologie nl discesei oradane^ ln o martie 86 va cununâ cu äsöra innnn Okristian, fiica protopopului ionn Lkristian äin Docsiu lângă Ornăsn. — DI 6eor</c §»»», teolog absolvent si 8tuäsnt äs ii- l080tis in univsrsitatsn äin Llu^, s'a logoäit 6U ä.^0rn kucrefia Orn^nn in 8äniacobul äs ps Aiurez.

IlltSIULi ja ÜLiL-WLrs Dm scris si noi, cn ro­mânii äin psrfile sntmnrsns au luat inifiativa sn fon- äsrs un internat äs baefi In gimnasiul äin baia-mars, unäs numerul stuäsnfilor români ss urca In 80—100. In causa acesta conferința conckismata s'a finnt in -doincuta-mars in II lebruarie n. sub prssiäiui äiui iosit Dop, üinä secretar äi Vasils Inärs: lângă cari s'au mai ales prssiäent protopopul 8tsian bilfiu ^i parooul är. Vasils kucaciu. Drolesorul äs limba ro­mâna äsln gimnasiul äin Daia-mars äl (lavril 8^abö a finut o cuvântare. arätLnä necesitatea internatului proiectat. Dsntru inliinfare s'au lncutäoue propuneri: una äs äl aävocat Xicolas Xilvan, care a propus cn internatul sn se cr6626 prin acfii äs cät6 50 ll.; altn äs äl aävocat Vasils Inäre, cars a propus colectare. Dnii Osorgs Dop, Vasils Dutean, Vlorinn Oocian, pro­topopul Dilfiu, prolssnrul 8^ako, är. Alikali .si alfü au spriginit propunerea prima/ pentru propunerea a äoua s'au sculat protopopul Dells. är. Vasils kucaciu. Alaioritatea a primit propunsrsa äiui Xilvan. In sler- yit s'a ales un comitet psntru pregătirea prospectului ^i emiterea acfiilor.

0LNI6VLI Da Orsóra 8ocistatsa äs lectura ro- mânâ-serkâ vn än la 3 martie n. un bal in folosul bibliotecii sals ^i al polarilor sarasig in salonul ots- lului -Orbul äs nur.. — ^1 äo-Ie öal äs carie in I3u- curs^ci ss va äa joi la 25 fsbruaris st. v. (9 martis n.)

Lalol üm OrLVitL nl ksuniunii femeilor române äs acolo, In 2/14 fsbruaris, a avut un succss stră­lucit. gratis neobositelor stäruinfs als äömnslor /Ina Alangiuca. betifia Opa, Anastasia »istrian, kivia Vuia. Lugsnia Aluntsan ?i Alaria Davlovici. 8'a în­trunit un public elegant, PS cars abia l'a incäput spaciósa sala äin otelul »Ooronn.« Oaärilsls au lost iucats in äous colons mari äs 80 äs parsebi, er nu- msrul cslor äs fa^a s'a urcat la 300. Alai multe äams nu purtat costum nafional. äintrs sls ss inssmnâ äüm- H6ls : /^ânm ^i Dstifia Vuia ^i â^orels 8akina Oistrsan, Silvia ?6'rovici si i-uershia Oor/n. i^u mai luat parts In bal änels Dna Alangiuca, Lrminn Alaniu, Dstiyn Dspn, Anastasia iiistrsnn, Lugsnin Aluntsan, ^lssanära Llilstici, Alaria pavloviéi, ^nn Alartinovici, /^na ?o- xovici, ?anciscn ?ocrsan, Xsmoian ä^orsls Sa-

vsta Aliclea. Oornslia k'ocrsan, lulinna Oragosscu, Xina 8rerenvi. kiinn ?atssLn, kllisabsta Vurgnriu. Ala- ria Alilstici, bivia 1'opovicj, LIsna lîoto^, 8olla Oais^, lîi?.sla 8pilca, Alarinn Vomstsscu, Alarin ^jiostolsscu si aitsls. Vetrscsrea a ^inut pânn âimine^a. Venitul s'a urcat psste 300 II.

Lâl rowâllvso III I-oZo^. Alnsstrii cogiocnrii ro­mâni äin I-ugos au inlilnlat o societate pentru aju­torarea bissricsi gr. or. române äs acolo. Hcâstn so- cistats a âat la 18 fekruaris un bal in sala otelului »Ooncoräia-, Ia cars a luat parts si clas.sa inteligentă. Dintre äams amintim ps äomnsls liaâulsscu, lancu- Isscu. Drsäicsan, Ils^si, tiaita äin längst, t'opaviha, -iian äin Ds^a, Zerkau. Dopovici ^i äsorsls Llsnn tîaâulsscu, Oornslin lanculsscu, 8abina 8tsfani, Oo- povici äin b'âgst, Oursscu, VIorsscu, Dopovici. 6omi- tstul arangintor a tost compus äin änü är. Dokrin, är. Vlorescu. är. Dslrovici si -Vlsssnäru lîirnsscu. Vi­nii ul curat 50 tl.

krovsssv âs preS8â. D, oeess»I <Ir pressâ al 6a- âi s'a intentat psntru un articol äe tonă äin nr. 176 .si psntru alt articol äin nr. 179: primul a t'ost scris äs äl 8tsfan liobancu. al äoils äs äl är. ^ursl Alurssan. — Drocessal äs al <I/a» Avarral 77ama Da'Ia i s'a intentat pentru sc.risórsa äin 11 novembre 1887 aäresata prssiäsntului camerei si rsspânâitâ apoi prin tipar, prscum si psntru apslul ssu cäträ alsga- tori. I'rocesul se va juäscä äs cäträ .jurafi in Draä.

átSllvvI komán äin Oucurssci a inceput conts- rinfsls sals litsrars äuminsca trecuta. 01 0. blsarcu a linut un äiscurs äe äescbiäsre. apoi äl I. Oäo- bsscu a vorbit äespre eäilbails rotunäe ^i patrats cu äom circular, sälliciul Xtsnsului l'sntru conferinfels viitórs s'au inscris änii: tlr. Vocilsscu, 'l acke lonescu, lonsseu-tlion. ,^I Djuvara, Or. Oakovarv, V. I-ascar, liarbu 8tetansscu äsla Vrancsa, l'.r Alaniu, är. X. tlaroklä, 8. 0. Alikailsscu, 0 Oobrsscu, lancovescu, 0. tt. /lrion, är. Orscbia. <!r. l'äucsscu, ll. I). 'I'soäo- rsscu. äoa är. Outariäa-Lrätunea, ^ngel Osmstrsscu, 8t. Velsscu, är. (llsment, 8. k'Iorsscu,/I. Alaceäon.scki, 0. Disescu.

SooiotLtSL gsoßrakos. românâ äin liucur^ci. cars se gass^cs sub prsssäin^a rsgslui, se va intruni in aäunars gensralä la 28 si 29 februarie v. (II ^i 12 martis n ) /IfarL äs raporturile, biuroului. änii ^l. Oäobescu, <i. Ouxoian, är. X. Alanolsscu, V. ä. llrsckiä. (lr. 'I'ocilsscu vor ^ins conlerinfs literare, ääunarsa se va hine ssra la 8 ors in sala senatului.

ksimIllllvL femeilor româno âin âraâ m pro­vincie, in adunarea sa constituantâ äin S6ptsmâna trscutä. s'a constituit asttsl: M/al-ru rom/71alal ren- Iral.- Orssiäentä: Hermina 0. Oesseanu. vice-presi- äsntä: /Vurslia Ilsles. cassier: llksa 8. (lsontsa. sec­retar : Oetru 'I'ru^a. Alembrii: Onsle Ilcatsrina Oaguka. /Ina 'I'ruha, Ilarbara ^ntonsscu, Alaria Vurcariu, 8ilvia . OIopu, 8oka Oopoviciu, luliana Oogariu, llosalia Alol- äovan, Alaria Dopoviciu. Oonsilisri: Dimitriu Oonc.iu, Ión 0. Ds.sseanu. Ion Osls^, 'l'soäor Oeontea. Oomi- siunsa permanenta rsvtzäetörs: tlsorgiu Dogariu, Ig- natiu Vapp, tlsorgiu Durcariu, Dimitrie /Intonsscu. Ostru Oopovici. Mân comilelalal provincial: Alaria l-sucuha, äin 6. 8imanä : Läsavsta Ilsle^, ll. Himanä : 8ilvia I'ama^äan, kl. ?esca; Dnna Dogariu, Hraä: Diubi^ia (lansa, 8smlac: Irina Alilovan, Alänäruloc: Alaria Oosina, 8ibiiu: Lcaterina Orshunsscu, Oslin^: luliana Ilocksan, Ourticiu: Alariora Öopovici, Liska: Lutemia Duca, Hscas; ^nti^ia Oap, Osin^ : DIena Oi- bsria, D.-(HuIa: /^na Alarcovici, 8t. Xicolaul-mars: 8oka Dsle.s, kiaäna: Dtslca Dopa, Dosca-românâ: Lca- tsrina Limponeriu, Alini^: Dlisavsta lîus, d'^4âu: lulia Darîar, Ileca^; Dmilia Aliclsa, Oacova: Anastasia 1'sm- psa, loracul-mare; Lmanuil Dngurean, I'imij-öra;

*

9o 1 LIIbI i^nul XXIV.

Llörea Lloga, Oâbâgani - âna Lro^a iVlmaH: Llaria Llartinovioi. lopoloveh; leresia OelkH, OdvoH ; luliana 6opovioi, 8oborHin; k'lórea bslea, brdsigiu; lieorgiu kadnsan, Lurtioi; blena Oamsea, Cipóvá; Victoria Lalin, Llosniha; Llaria Ostrovioi, Lslla; bmilia Osbs- lean, Katusa; Olga Ougarin, Oeregseu: boatsrina Lri- Han. Lapruha; buiss 8ida, ^iria: blisa Lonopan, 8âmbâteni; bucrshia Oopovici, Lonop; 'l'eodor ?ilip, din bugáHul-sup.; blena LIera, din hliria ; kosa Lloh, Luvin; ^lesandra Lióra, Llioalaoa; leroteu kslsH, Oradea-mare; blie Oogariu, Xrad; Versnhia ?. Oss- sean, Otlaoa: Llaria bung, Mad; lulia Ö. 8tanou, 8âmbâteni; blsna ^noiu i^rad.

keuolllllvL rowLaL üo Lgrioulturâ din comitatul 8ibiiu H-a hinut adunarea oonstituitórs in 8ibiiu, sub presidiul dlui búgén krote, bind de kahá 39 membrii din 84 inscri.HÍ. Ol profesor LomHa a hinut un dÍ8cur8 despre »semtznha de prâsilâ,« care a eternit Hi o dis- ouhiune la eare au luat parte dnii loan de Öreda, l. I^eeHa, Leorgs Oordea HÍ ki. Orote. Lomitetul 8ocis- tâhii 8'a 6OMPU8 astfel: búgén klrote, preHsdinte; loan de Oreda, vice-preHsdinte. Nsmbrii in comitet: l'eo- dor Lolbasi, Oimitris LomHa profesor, 0. LomHa primar in 8elÍHte, Leorgs Oordea primar in Oungard, Mesandru bsbu proprietar, I. Orsstian primar in Ápold. 8imeon Oopesou protoprssbiter, Io8Ü Hiuluh Mde rsg. in psns.

Institute âs oroâit. ^löincr va Hins adunarea 8a geusralâ in sibiiu la 30 martie n. inainte de miec)aciii la 10 ore. — Vó»i«ana din limiHÓra va Hins aduna­rea sa generala Ia 12 martie n. inainte de miec^âdli in sala mica a otelului »principele de corona.«

Petri scurte, Macismia romana a primit din par­tea unui român din transilvania un mare numer de medalii veebi, körte interesante Hi cari au kost desco­perite lângâ Ol as. — Zoerctaksa staden(rlor români âin Znriâ pe anul Hoolastio curent s'a constituit astkel :

Obrsgia, preHsdinte,- V. Liuntu, viceprsHsdints; O. Vlâdssou Hi 8. LIarcu, secretari - I. t. ângslsscu, oas- sar Hi l. 8obifker, bibliotecar. — ^orii^cars» focșanilor s'a botârît- acestâ localitate va ti intâritâ cu 60 de cupole de ohsl, cari s'au comandat in Lermania pe preh de 60 mii lei Oscars, cesa cs ridica numai pre- hul cupolelor la suma de lei 3.600,000. — nilorni âe lron al Germaniei se allâ apropo de morte; medicii i-au operat gâtul; dar insedar, catastrofa e insvitakilâ.

klsorolüßv. â)r. âoan Oâeritt. medic arobidis- ossan in blaH, a murit acolo. Ia 22 februarie, in etate ds 56 ani. ^slit ds numeroși consângeni. — /oan 8'linA/re profesor in retragere dela Hsula realâ .si co- msrcialâ din OrsHov, a incetat din vishâ in sspts- mâna trseutâ. —Lo/oman 6/ric^, unul din cei maids frunte kârbahi de stat ai Ungariei, a murit Ia buda­pesta, in etate de 80 ani.

?6ni.i-u áülnne tinere.0 dvllâ VLkvL Laleua kâcutâ cu apâ dsstilatâ

este cu mult mai plâeutâ Ia ksut decât acsa kâcutâ cu apâ ds puh seu isvor. Laleua fâoutâ ou apâ dssti­latâ, ars o linehâ Hi cbiar un gust mai delicat si un parfum superior decât celei kâcute cu apâ ordinarâ, bind eâ oalitâhile sunt pre desvoltats .si complect perfecte. Lausa este, câ oarbonahii pâmtzntosi ps care-i oonhins apa bunâ ds beut, distruge o parte din ta- oinul cafelei, eu eare torme^â un produs insolubil Hi kârâ gust, pe oând apa dsstilatâ lasâ taninul intact, Hi oafeua im pâstre^â töte propristâhils sale tonice, a căror lucrare este atât de inssmnatâ asupra sto­

macului. boâ dar o esperinhâ UHor de fâout, Hi Oecare pots gâsi puhinâ apâ dsstilatâ Ia farmacie, psntru ca sâ se potâ convings de sdsver. Lesa es ss petrsos cu oafeua, 8'a putut constata Hi Ia fabricarea bsrei. ^pa inoâroatâ de bioarbonat ds var distruge asemenea Ia bert o mare parte din taninul bameiului si faos oa bsrea sâ-H perdâ agentul tonio oel mai bun.

LllräHil'VL WLrwaril. Obisotele de marmorâ P6- tats ss por ourâhi torte bine ou apâ obloruratâ (60 de grame de oblorur ds var Ia un litru ds apâ.) 8e freoâ ou un bursts muiat in aeestâ apâ, Hi se lasâ sâ se usuce la aer. Oupâ dous oro se spslâ'ou apâ ou- ratâ. Oeoâ operahiunsa 'dintâi nu ssts subcientâ, se rspete^L pentru a doua óra. In slerHit inse ss un» eu puhin olsu de in seu mai bios ou oârâ disolvatâ in esenhâ de terpsntin.

Okioitürs âs säe.Os Liariti Oodoi.

éli irun- Ls-Hi de- nul. 8« am cu-

rL in 66 plan- 0- tul N 63.16

te a-i HL, MÓ- mö- trä- ti- sit! trs- ds

8ä 8U8- o- 8U- bo- dul iä lin- Kit!

mui ra lan- pi- *8ä fiel D Lä 81

turi eu tot ee-'n 10- sdro- 8o-

8e pote dsslegâ dupâ promenada salului.I'erminul de deslegars e 14 martie. La totdeuna

Hi de astâ-datâ ss va sorti o oarte intre deslegâtori.

Oeslegarea gbioitorei de semns din nr. 26: âb prm voi trumáss Oinbrs rscorose, 0s-LH muri inâatâ, Xici sL-mi Lkts-oâatâ Kropa ns'mpsniitL

. Lins m'a 'nHât!Oeslegare buna n amu primit dela nimens.-i-Oeslegarea gbioitorei de Hac din or. 29 :Oori âs âtuL se revers» peste vesel» natura, prevesti nâ un söre âules eu lumina Hi cäläurä; In cursnâ si el apare p'orisonul aurit, Lordinâ rouă dimineții de ps câmpul inver^it!

V. â.Oeslegare bunâ ne-a sosit dela domnele Hi dom-

niHórele : k'ira 8sra6n n. Oop, Lukrosina Oopesou, Eu­genia Muntean, Marihi Ooboi, Llena d' Orbonas, ^oe Oimbu, Llinodora MoHunesou Hi dsla dnii 8sver karbu, Ootavian Oopesou, Valeriu Onih.

Oremiul lu dobândit de d.Höra klugenia Muntean in llaheg._________ Oâliilâr-ul ssptsrnâQSi._________ ' I)iua sept. Lâlindarul vsobiu ) Lâlind nou

Dumineca țiului retâciLLv, âela buca e. 1b, st. 11, gl. 6, a inv. 6.Oumineoä 2I^Luv.. Vimotei 4 Adrianbuni 22 f Mar. Ll. 8. Lugsnia 5 ?riederiobLlarti 23 Oar. Oolioarp

j24 f Mar. oap. 8. lön 8ot.6 briedolin

LIsrouri 7 lomadoi Ä5>kar. larss. arcb. 8IoanVineri ^26?ar. Oorbrie 9 k'ranoisoa8âmbâtâ 27 Oar. Orooopis 1040 Llartiri

Oroprietar, redactor respun<Mor Hi editor: 1081? VVLVâH.Lu tipariul Iui Otto Hügel in Oradsa-mare.