Descrierea CIP a Bibliotecii NationalescoTT:EI,I,ror, w.

ATLANTIDA -W. Scott-Elliot; trad. :

Editura Cdlin, 2001p.; cm.Tit. orig. (eng): The StoryISBN 973-98667-5-l

L Donciu, Dana (trad.)II. Mihiescu, Eugen (trad.)

902(30e)

Istoria Atlantidei & Istoria Lemuriei/Dana Donciu gi Eugen MihSescu - Bucuregti:

of Atlantis; The Lost Lernuria.

@ Editura Cilin

Editura Cdlin este marci inregistrati

Tehnoredactare - Tudor MihiescuEditor - S.C. 5 M Exim SRL - Editura CilinBucuregti, sector 6, Drumul Taberei nr.720www.edituracalin. ro I e-mail: edituracalin@gmail. com

W. Scott-Elliot

Atlantida

- Edilia a II-a revilzutl. -

Versiune in limba romini de

Dana Donciu gi Eugen Mihiescu

Editura C[linBucuregti - 2001

Istoria

ATLANTIDEI

Catastrofe cum nu au mai fost intdlnite in perioada celeide-a cincea rase - a noastri - s-au petrecut in timpurileAtlantidei. Distrugerea acesteia a fost insoliti de o serie decataclisme ce au variat ca intensitate qi naturi, de la cele depropor(ii uriage, in urma clrora teritorii intregi gi popoarelecare le-au locuit au dispirut, pini la banalele aluneciri deteren de felul celor din ziua de azi.

Cdnd marea distrugere a inceput, firegte printr-o catastrofb

- au urmat, fbri intrerupere, micile aluneciri de teren, caren-au fost mai pufin periculoase, inghilind bucati cu bucatidin continentul Atlantidei.

Din punct de vedere al magnitudinii lor, patru catas-trofe se eviden{iazl in mod deosebit. Prima a avut loc inperio4da Miocen, cu'aproximativ 800 000,de ani in urmi.A doua, mai pu{in importanti, s-a produs acum 200 000 deani. Cea de-a treia catastrofb, care a fost gi cea mai mare, afost inregistrati'acum 80 000 de ani. Ea a distrus cea maimare parte a continentului Atlantidei. ln urma catastrofeide acum 80 000 de ani nu a mai rimas din Atlantida decitinsula numiti de Platon Poseidonis. Aceasta a fost inghi{itide ape in timpul celei de-a patra catastrofe, in anul 9564 i.e.n.

Mirturiile vechilor scriitori, cAt qi ale cercetirii gtiinfificescot in eviden{i existenla unui continent vechi, agezat in loculstrivechii Atlantide. inainte de a aborda subiectul in sine, siaruncim o privire generali asupra surselor ce atesti acestelucruri. Sursele privind Atlantida se pot impnrli in cinci cate-gorii principale:" - prima se referl la configuralia addncurilor mirilor;

- a doua privegte distribulia faunei gi florei;- a treia este dati de aseminarea dintre limbi gi diferite

tipuri etnologice;- a patra o constituie aseminarea dintre crezurile reli-

gioase, ritualuri gi arhitecturi;- in fine, a cincea categorie o constituie mirturiile vechilor

scriitori legate de tradiliile primei rase qi vechile legendedespre potop.

Configurafia adincurilor mirilor

Aceasti mirturie privind strivechea Atlantidi poate firezumatl.la citeva cuvinte. Datoriti studiilor ficute de navede cercetiri, fundul intregului Ocean Atlantic este reprezentatgrafic in hirfi. Acestea arati ci in mijlocul Oceanului Atlanticexisti un imens banc de nisip, o ridicituri. Aceasti ridiciturise intinde citre sud-vest, de la 50" N, citre coasta Americiide Sud, apoi cltre sud-est, spre coasta Africii, schimbAndu-gidin nou direcfia inspre insula Ascension de unde pornegtedrept citre sud, spre Tristan da Cunha. Ridicitura este destulde abrupti, pini la aproximativ 9 000 picioare (1 picior =0,30 metri) inil{ime, culmi fiindu-i insulele Azore, Ascensiongi Tristan da Cunha. Un brAu de aproximativ 21000 picioarestribate fundul Oceanului Atlantic, dar numai cAteva pirlimai inalte stribat apele citre suprafall. Structura briuluiarati ci este compus din roci vulcanice, urme ale acestorroci fiind gisite pini pe coastele Americii. A fost deja pedeplin demonstrat, in cursul cercetirilor gtiinfifice, ci funduloceanului, in particular in jurul Insulelor Azore, a fost scenaunor migciri vulcanice la scari mare. Perioada geologici incare acestea s-au produs e foarte bine precizati.

Starkie Gardner consideri ci in perioada Eocenului Insu-lele Britanice ficeau parte dintr-o insuli mai mare sau dintr-uncontinent ce se intindea in Atlantic. Potrivit lui Gardner, ,,untraiect mare de pimdnt exista demult, acolo unde acum se

intinde marea; insulele Cornwall, Scilly gi Chanel, Irlandagi Britania sunt rimigile ale unor culmi existente cindval

Distribulia florei gi faunei

AtAt pentru biologi, cit gi pentru botaniqti, existen{a unorspecii de flori gi fauni identice pe continente separate demarile oceane este inci o mare enigm6. Enigma s-ar puteaexplica, totugi, doar in cazul in care cAndva aceste continentear fi fost legate, permildnd o migralie naturali a plantelor qi

animalelor.De pildi, fosile ale unor cimile au fost gisite atAt in India

gi Africa, dar qi in America de Sud gi in cea de Nord. Este oipotez| general acceptati de citre naturaligti ci fiecare speciede plante gi animale igi are originea intr-un singur punct depe glob, de la care, de-a lungul timpului, s-a extins. Ludndin calcul acest element, cum se explici faptul ci anumitefosile s-au gisit in locuri cu totul diferite, ce nu au comu-nicare intre ele? De precizat ci toate aceste fosile dateazidin timpuri strivechi. Descoperiri ale stratelor de fosile dinNebraska, de exemplu, par a demonstra ci originea caluluieste in emisfera de vest, aceasta fiind singura parte a lumiiunde s-au descoperit fosilele lui. Fosile care indici, totodati,diferitele forme intermediare ale precursorilor calului. Prinurmare, ar fi greu de demonstrat prezenla calului in Europafir| a lua in calcul existenta, cindva, a unei intinderi depimint neintrerupte intre cele doui continente. inainte dea fi domesticit, acest animal a viefuit in stare silbatici inEuropa gi Asia, dovezile mergAnd pAni cltre epoca de piatr6.Bovinele gi oile, aga cum le qtim noi, au strimoqi la fel devechi. Charles Darwin gisegte urme ale vitelor domesticitein Europa incl din prima parte a epocii de piatri. Cu multinainte, bovinele s-au dezvoltat qi in alte forme, cum ar fiaceea a bizonului din A'merica. Trebuie menfionat gi faptulci urme ale leului de caverni din Europa se gisesc ai inAmerica de Nord.

indreptindu-ne acum aten{ia citre regnul vegetal,observim ci cea mai mare parte a florei europene din vArstaMiocenului - descoperiti ln stratele de fosile din Elvefia -exista qi in America gi, parlial, in Africa. Dar faptul cel mai

important despre America este ci o mare parte a plantelorce se gi.sesc in partea dinspre Atlantic a continentului, suntde gisit gi pe coasta de vest, deci la Pacific. Acest fapt parea demonstra ci ele au intrat pe continent dispre Atlantic.Profesorul Asa Gray arat| c5. din 66 de genuri gi 155 de speciigisite in pidurile din estul Mun{ilor StAncoqi, numai 3l degenuri qi 78 de specii se gisbsc Ai la vest de acegti munli.

Cea mai interesanti problemi o ridici insi o specie debananier, numiti Musa Paradisiaca sau, mai uzual, banana.Profesorul Kuntze, un eminent botanist german, se intrebi,,in ce fel de plantil' (originari din Asia tropicali gi Africa),,a cilitorit printr-o zoni temperati, citre America?". Dupicum constata domnia-sa, planta aceasta nu are seminle, nuse poate inmulli prin altoi gi nici nu are tuberculi care sise transporte u$or. Ridicina ii este puternic ramificati. Atransporta o asemenea planti necesiti o atenlie deosebitlnerezistind, de altfel, nici la un tranzit indelungat. Singuramodalitate prin care se poate explica apari{ia sa in Americaeste ci a fost transportati de oameni, intr-o perioadi cdndregiunile polare aveau climi tropicali. Kuntze adaugi c[: ,,oplanti cultivati, ce nu are seminte, a fost cultivati cu multtimp inainte... ceea ce conduce la concluzia ci. aceste plantes'au cultivat inci de la inceputul perioadei diluviene". Sepoate pune intrebarea urmitoare: Unde a existat civilizalianecesari cultivirii acestei plante? De asemenea, se pot intrebagi urmitoarele: Unde a existat clima care si permiti migra{iaacestei plante? Unde au existat condiliile adecvate transpor-tului ei? Nu cumva baza o constituie o legituri intre lumeaveche Ei cea noui?

Este bine cunoscut faptul ci grAul, aga cum il gtim noi, nu aputut si fie cultivat intr-un stat civilizat. Totodati, nu i se poatedetecta descendenla dintr-o fosili. Or se gtie ci incl din epocade piatri, in Europa se cultivau deja cinci varietili de grdu.Una dintre aceste varietili e cea din locuinlele lacustre, fiindcunoscuti ca ,,specia de grAu egiptean". De la acest tip de griu,Darwin pornegte in argumentarea concluziei sale ci oameniicare locuiau in acele case lacustre ,,fie ci practicau un soi de

comert cu popoarele de la sud, fie ci porniseri chiar ei dinsud, pentru a coloniza alte meleaguri'l Ch. Darwin conchidec[ grAul, orzul, ovitz:ul etc. descind din specii acum stinsesau mult diferite de forma inifiali, deci greu de identificat.Darwin concluzioneaze: ,,Omul trebuie si fi cultivat cerealele

din timpuri ingrozitor de vechi'l Regiunile unde au existataceste specii, acum dispirute, precum gi civilizafia care le-acultivat folosind seleclia inteligenti, s-au gisit, ftri indoiali,in ceea ce numim acum continentul dispirut, colonigtii acelei

lumi fiind cei care le-au dus de la est citre vest.

De la flori Ei fauni, si cercetim acum omul.

Similitudini de limbaj

Limba din Jara Bascilor este singura dintre limbile euro-pene care nu are similitudini cu nici o alta din tot continentuleuropean.

Potrivit celor aritate de cercetitorul Farrar, ,,nu a exis-tat niciodati nici un dubiu ci aceastd limbi izolat5,, ce gi-apistrat identitatea proprie intr-un coll indepirtat din vestulEuropei, vorbiti intre doui regate puternice, se aseamini ca

structuri cu limbile aborigene vorbite intr-un vast continentaflat la antipod (America)".

Se pare ci fenicienii au fost primul popor din emisfera de

est care a folosit alfabetul fonetic, caracterele fiind considerateca simple semne pentru sunete. Este un fapt curios ci la odati destul de prematuri gisim un alfabet fonetic in Americacentrall,la mayagii din peninsula Yukatan. Tradiliile mayagiloramintesc de altfel despre originea civilizaliei lor dintr-un linutdin est, de peste miri. Cea mai autorizati personalitate indomeniu, Le Plongeon, scrie ci: ,,O treime din aceasti limbi(mayaga) este greaci puri. Cine a adus dialectul lui Homer inAmerica? Sau cine a dus in Grecia limba mayagilor? Greacaeste descendenti sanscritei. Este limba greac| de originemayagi? Sunt greaca gi mayaga limbi contemporane? $i maisurprinzitor inci este faptul cL treisprezece litere din alfa-betul mayag se aseamlni foarte mult cu semnele hieroglifice

10

egiptene, folosite pentru aceleaqi litere. Este foarte probabilca primele forme de alfabet si fie fost hieroglifice - ,,scriereazellor", cum i se spunea in Egipt - urmdnd ca mai tirzittacestea si devini scriere fonetici in Atlantida. Pare foartenormali deduclia ci egiptenii au fost una dintre primelecolonii ale Atlantidei (ceea ce ar fi un fapt real) gi ci ei au

adus, alituri de alte elemente de civiliza{ie, gi un tip primi-tiv de scriere ce gi-a lisat urmele pe ambele emisfere. Astain timp ce fenicienii, care erau un popor de navigatori, au

preluat gi asimilat cea de-a doua formi de alfabet, ei ficAndvoiaje comerciale in vest, la popoarele de acolo.

Un alt element ce se poate observa cu destuli ugurinlieste extraordinara aseminare dintre numeroase cuvinte ebraice

gi unele cuvinte (cu sens identic) din limba Chiapenecs -un dialect maya; - precum gi cu cele mai vechi limbi dinAmerica Centrali.

Aseminarea limbilor vorbite de cele mai silbatice nea-muri care locuiesc pe insulele din Pacific a fost folositi ca

argumentafie in diverse lucriri din acest domeniu. Existenfalimbilor aseminitoare, vorbite de popoare separate de mii gi

mii de kilometri de ocean - ocean care in vechime nu puteasi fie traversat din lipsi de mijloace de transport - este, cusiguranfi, un argument in favoarea descendenlei lor dintr-osinguri rasi, ce locuit pe un singur continent. Continentulin cauzl nu a fost Atlantida, ci altul care a existat cu multmai inainte: Lemuria.

Aseminiri de tipuri etnologice

Dupi cum vom vedea, se pare ci Atlantida a fost locuitide rase de toate culorile: alb6, rogie, galbeni gi neagri.Cercetirile fbcute de Le Plongeon, De Quatrefages, Bancroftgi allii arati ci populaliile de tip negroid au fiin{at pAni intimpuri recente in America. Multe dintre monumentele dinAmerica centrali sunt ornate cu chipuri de negri, iar uniiidoli sunt reprezentali de asemenea de chipuri de negri,

Atlantida

oameni cu cranii mici, pir scurt gi foarte ondulat, buze groase.Vorbind despre primul meleag locuit de rasa Guatemalezi,Popul Vuh afirmi ci ,,oameni de culoare neagri gi albf' aulocuit pe acest pimAnt fericifi, ,,in mare pace", vorbind o

,,singuri limbfi Relatarea merge mai departe, mentionindcum oamenii au migrat de pe meleagurile lor natale, cumlimba lor s-a alterat gi cum unii au plecat citre est, iar alliicitre vest, spre America centrald.

in lucrarea sa ,,Smithsonian Report", profesorul Retziusconsideri c[ primitivii dolichocephalae din America suntindeaproape inrudili cu populafia guanches din InsuleleCanare gi cu populafia de pe lirmurile de la Oceanul Atlanticale Africii. Un alt cercetitor, Latham, menlioneazi aceastipopulafie de pe lirmul de vest al Africii sub numele deAtlan{i egipteni. Aceeagi formi a craniului este prezentl gi

in Insulele Canare, dincolo de coasta africand, precum gi inInsulele Caraibe, dincolo de coasta Americii, ln vreme ceculoarea pielii acestor populalii este maron-rogcati.

Vechii egipteni se descriau ca fiind o rasi rogcati,aseminitoare triburilor de piei rogii din America de azi.

,,Vechii peruani", afirmi cercetitorul Short, apar tot ca orasi roqcat-arimie, fapt dovedit de numeroasele relicve depir gisite in mormintele lor.

. Un fapt remarcabil despre indienii americani dar, in egalimisuri un mare semn de intrebare pentru etnologi, este gamalargi de culori gi inftligi.ri ale acestei populafii. De la nuan[elealbe intAlnite la triburile Menominee, Dakota, Mandan giZuni - triburi in care numeroase persoane au pirul arimiu gi

ochii de culoare albastri - la triburile cu populafie de culoareneagri Karo din Kansas gi cele din California (SUA), acumaproape dispirute, populalia de indieni americani acoperiaproape toate nuanlele de rogu-maroniu, arimiu, misliniu,ciocolatiu gi bronz.

Vom vedea in continuare cum diversitatea mare deinfiligiri de pe continentul american este argumentati prinrasa originali de pe continentul Atlantidei.

1l

t2

Aseminiri in credinfele religioase, ritualuri gi arhitecturi.

Nimic nu pare a-i fi surprins mai mult pe primii aventurierispanioli din Mexic Ai Peru decit extraordinarele aseminiridintre lumea veche Ei credinlele religioase gi riturile ce eraudeja impimdntenite in lumea cea noui. Preofii spanioli au

privit aceste aseminiri ca pe o lucrare a diavolului. Credinlabigtinagilor in cruce gi prezenla ei constanti in clidirile gi incadrul ceremoniilor religioase au fost principalele motive ale

uimirii lor. $i intr-adevir, niciieri in alti parte, nici chiar inIndia sau Egipt, crucea nu era atAt de profund veneratl ca intriburile de pe continentul american. Motivul acestei veneririe similar cu acela din Europa. in Europa, ca gi in America,deci in est ca gi in vest, crucea'era simbolul viefii - uneorial viefii fizice, dar cel mai adesea al vie{ii eterne. De aseme-nea, era valabili in ambele emisfere, in cele doul pirli delume, venerarea discului solar. Ca gi venerarea cercului saua garpelui. Fapt cu totul surprinzitor, apare o similitudine a

cuvintelor ce insemnau ,,Dumnezet". A se compara cuvin-tele din sanscriti ,,Dyaus" sau ,,Dyaus-pitar", cu cele grecegti,,Theos" sau ,,zeus", cu cele latineqti ,,Deus" sau ,,|upiter", cucele celtice ,,Dia" gi ,,Ta" (pronunfat ,,Thyah', ceea ce conducela o afinitate cu termenul egiptean ,,Tau"), cu cele din ebraicin"fah" sau ,,Yah" gi, in cele din urmi, cu termenii mexicani,Ied'sau ,,Zed'.

Ritualurile botezului erau practicate de toate popoarele.in Babilon gi Egipt, candidafii la inifierea in Mistere erau maiintAi botezagi. in lucrarea sa ,,De Baptismo', Tertullian aratici li se promitea ,,reinvierea gi iertarea picatelor". Popoa-rele scandinave practicau botezul copiilor mici. Revenind laMexic gi Peru descoperim ci acolo botezul pruncilor era unceremonial solemn, constAnd din stropirea cu api, semnulcrucii gi rugiciuni inil[ate pentru spilarea picatelor. in plusfali de botez, triburile din Mexic, America Centrali qi Peruse aseminau cu popoarele lumii vechi gi in ceea ce privegteriturile legate de confesiuni (spovedanie), iertarea picatelor,post gi cisitorie, aceasta din urmi oficiati de preo{i prin unireamAinilor mirilor. Triburile din Mexic, America Centrali qi Peru

Atlantida

aveau chiar gi un ceremonial aseminitor impirtlganiei, princare prijiturele insemnate cu Tau (o formi egipteani a crucii)erau mdncate, oamenii numindu-le ,,carnea lui Dumnezeu".Acestea se aseminau perfect cu turtele sacre din Egipt sau

de la alte popoare din risirit. Ca gi aceste popoare, triburilegi popoarele din Lumea Noui aveau ordine monastice pentrubirbafi, cAt gi pentru femei, ale ciror norme erau extrem de

stricte. in caz de lncilcare a acestor norme se putea aplicapedeapsa cu moartea. Ca gi egiptenii, ei igi imbilsimau morfii,se rugau soarelui, lunii gi celorlalte planete, dar mai presus

de toate acestea se rugau la o Zeitate,,omniprezenti, care gtie

totul... care este invizibili gi firi formi, un Dumnezeu cittse poate de perfect'l $i ei aveau zeifa lor fecioari ,,DoamnaNoastri", al clrei fiu ,,Zeul Luminii" era numit ,,Saviour"(Atotgtiutorul), existind, prin urmare, o mare aseminare cuIsis, Beltis gi alte zeile virgine din est, impreuni cu fiii lordivini. Ritualurile de adorare a Soarelui 9i Focului se aseminaucu cele ale cetililor din Britania gi Irlanda gi, ca gi acegtia,

ei se numeau ,,fii ai soarelui". Arca era un simbol universalsacru, gisit in egali misuri in India, Caldeea, Asiria, Egipt,Grecia, precum gi la cel1i.

in lucrarea sa,,Mexican Antiquities", lordul Kingsborougharati: ,,Aga cum la evrei arca era un soi de templu miqcitorin care se presupunea ci zeitatea era prezenti mereu, totla fel la mexicani gi cherokees sau la triburile de indienidin Michoacan gi Honduras arca era foarte venerati gi era

considerati un obiect deosebit de sacru, ce nu putea fi atinsde nimeni altcineva decAt de preo[i".

in ceea ce privegte arhitectura religioasi, de ambele plrfiale Atlanticului gisim, ca prime clldiri sacre, piramidele.Deqi nu se qtie cu exactitate in ce scop au fost ridicate aceste

structuri, un lucru este, totugi, clar: anume ci erau legate deuna sau mai multe idei de ordin religios. Similitudinea proiec-telor piramidelor din Egipt Ei Mexic sau America Centralieste prea qocanti pentru a fi doar o simpli coincidenfi. Degieste adevirat ci o parte - poate cea mai mare - a piramideloramericane au o formi trunchiati sau plati, totugi piramideledin Yukatan, indeosebi cele din Palenque, sunt asculite la

l3