Planul proiectului

Lucrare de specialitate

pentru certificarea competenelor profesionale n vederea obinerii certificatului de calificare profesional nivel 3

Calificarea:

Tehnician in industria textilaCoordonator: Prof. Popa Camelia

Elev: KURPE ANITA

Clasa a XIV seral textile~~ Promoia 2011-2012 ~~TEMA PROIECTULUI

ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU PRODUSUL FUSTA CONICAPlanul proiectuluiCap.1. Argument

1.1.Schita modelului

1.2.Descrierea modelului

1.3.Detalierea produsului

Cap.2. Proiectarea documentatiei tehnice

2.1.Descrierea tehnica a produsului

2.2.Materiale de baza si auxiliare

2.3.Construirea tiparului clasic

2.4.Transformarea tiparului clasic in model

2.5.Construirea sabloanelor

2.6.Pregatirea materialelor pentru croit

2.6.1.Croirea materialelor

2.7.Elaborarea incadrarii sabloanelor

2.7.1.Calculul necesarului de material si calculul normei de consum

2.8.Procesul tehnologic de confectionare

2.9.Dimensiunile produsului finit

Cap.3.Norme tehnice ale securitatii muncii si masuri de prevenire si stingere a incendiilorBibliografie

Anexe

Cap.1 Argument

Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului. Indeplinind functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si spirituale ale societatii.

In afara de nevoia de protejare a corpului impotriva intemperiilor vremii,crearea vestimentatiei a avut si scopul de modificare si infrumusetare a corpului omenesc.

In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin stil,acesta devenind expresia artistica unitara a unei anumite epoci.

Ca o necesitate absoluta imbracamintea actuala trebuie sa asigure omului cmoditate in folosinta , o linie moderna si sa reflecte tonul imbracamintei contemporane. Pe plan economic trebuie sa aiba simplitate in confectionare , sa fi placuta la purtare si sa aiba un pret cat mai redus. Moda este un fenomen social care se manifesta in diverse domenii ale vietii. Moda imbracamintei este folosita de om zilnic in toate imprejurarile in care se afla. Omul este preocupat continuu de a se imbraca modern si elegant.

Moda inseamna echilibrarea gustului personal cu cel unanim acceptat, inseamna a adopta intr-o nota personala ceea ce practica dovedeste corespunzator cu gustul si preferintele timpului, arta de a alege, dintre elementele invariabile, pe cele ce se armonizeaza cu personalitatea fiecaruia, la locul potrivit, la timpul potrivit.

Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent artistic si se modifica lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a unor forme artistice,a caror principala calitate este noutatea.

In general,viata modei cunoaste doua etape:

-crearea unui nou prototip,care aduce o nota noua de fantezie

-patrunderea prototipului pe scara larga cu tendinta de egalizare sociala

Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in timp si spatiu,ceea ce duce la pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in moda a unui produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in evidenta personalitatea,fara a se exagera.Deci,fiecare ne alegem imbracamintea tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.

Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei natiuni tinand cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.

Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru tineret.

Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin corectarea anumitor asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a modelului celui mai avantajos siluetei respective.

Creatia, deci , este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile produse acceptata de piata de desfacere.n perioada actual, cerinele utilizatorilor de mbrcminte sufer schimbri importante, ca de exemplu: orientarea spre o mbrcminte cu grad ridicat de funcionalitate(confortabil, lejer, uor de ntreinut); un accent deosebit pe cerinele de ordin cultural, ca manifestare aapartenenei la un anumit grup sociocultural, sau a respectrii unor tradiii sau tabuuri; orientarea spre raportul calitate pre, ca o consecin a faptului cse dorete o mare varietate de produse, la un pre unitar sczut.Imbracamintea de protectie are ca scop protejarea oamenilor de actiunea negativa a factorilor nocivi industriali sau meteorologici. Imbracamintea de protectie cuprinde :

pantalonul cu pieptar

salopeta

combinezonul de protectie

halatul

Modelul propus a fi realizat in acest proiect este pantalon de protectie barbati.

Cap 1.2 Descrierea modelului

Echipamentul de protecie include orice tip de echipament ce se intenioneaz a fi utilizat de lucrtori cu scopul protejrii acestora mpotriva unui pericol asupra securitii i sntii n munc. Echipamentul Individual de Protecie trebuie s fie utilizat numai dup ce s-au luat toate celelalte msuri de prevenire a potenialelor pericole rmase (principiile prevenirii pericolelor).Modelul ales de mine este pantalonul de protectie pentru barbati. Este compus din urmatoarele detalii:fata,spate,buzunare aplicate la fata, buzunare pentru scule la nivelul genunchilor. Este un produs confectionat din dintr-un doc cu compozitie 100% bumbac cu o rezistenta ridicata la frecare, tractiune si la actiunea agentilor externi. Docul folosit poate avea culori multiple in functie de alegerea firmei in care se foloseste.Inchiderea la fata se realizeaza prin intermediul unui slit iar fixarea in talie se realizeaza printr-un snur introdus intr-un canal format prin indoire.Echipamentul trebuie etichetat cu marcajul productorului, tipul de design, anul de fabricaie i numrul de serie sau de producie, precum i marcajul CE i numrul de testare

Exista pantaloni de protectie care sunt prevazuti cu bande reflectorizante la poale sau pe genunchi pentru muncitorii care lucreaza la drumuri sau constructii sau pe timp de noapte.Cap 1.3 Detalierea produsuluiDetaliile produsului sunt:Detalii principale

-fata

-spateDetalii secundare- buzunare aplicate la fata

- buzunare pentru scule la nivelul genunchilorCap2 Proiectarea documentaiei tehnice

Ansamblul documentaiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologia care caracterizeaz modelul nou creat i care trebuie s asigure realizarea lor industrial n toate fazele procesului de fabricaie.Produsele de imbracaminte, prin elementele lor componente, care sint intr-o peraaanenta transformare dictata de tendintele ce se manifesto in moda, cum ar fi: materii prime, culori, desene, linii de croiala, proportia diferitelor detalii si piese de ansamblu, caracterul si destinatia. lor.

Pentru a satisface cerintele si exigentele populatiei, trebuie sa se tina seama permanent de evolutia modei. Varietatea sortimentelor de confectii, cu marea lor diversitate de caracteristici estetice si tehnice, impune pregatirea tehnica a productiei fiecarui model, inainte de intrarea lui in fabricate.

Pregatirea tehnica a produsului, care insumeaza totalitatea lucrarilor de creatie si a documentatiei tehnice aferente, este realizata in fabricile de confectii si cooperatia mestesugareasca de colective specializate cu cadre de creatori de modele, ingineri, tehnicieni cu o pregatire profesionala superioara.

Ansamblul documentatiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologia care caracterizeaza modelul nou creat i care trebuie sa asigure realizarea lui industriala in toate fazele procesului de fabricatie.

Elementele care formeaza documentatia tehnica sint:

modelul nou creat (etalon);

sabloanele (prin constructia tiparului de baza, multiplicarea tiparelor si reproducerea lor);

normele interne si standardele;

consumul specific (prin normarea materiiior prime si a materialelor auxiliare);

procesul tehnologic de confectionare.

Modelul, reprezinta acea parte a documentatiei tehnice care stabileste aspectul, forma, precum si caracteristicile operatiilor de croire si confectionare a produsului, materiaie folosite si virsta purtatorului.Tiparele si sabloanele reprezinta. acea parte a documentatiei tehnice -care stabileste forma si dimensiunile detaliilor produselor, servind la operatiile de croire.Sabloanele sint copii ale tiparelor la care s-au adaugat rezervele nece-sare de cusaturi (pentru tiparele de confectii femei); acestea se executa pe carton, placi sintetice etc. Pentru realizarea sabloanelor se aplica tiparul pe materialele din care se confectioneaza sablonul si apoi se traseaza cu aju-torul ruletei conturul tiparului, plus rezervele de cusaturi, acolo unde este cazul. Marginea sablonului se marcheaza prin vopsire sau prin gravare, pentru a avea controlul asupra uzurii.Norma intern este partea din documentaia tehnic industrial care stabilete condiiile tehnice dimensionale i de confecionarea produsului. Are dou forme:

-forma departamental, este documentul tehnic ce stabilete dimensiunile principale pe grupe de produse de mbrcminte. Scopul normei departamentale este stabilirea dimensiunilor principale la produsele ce urmeaz s se confecioneze n cadrul ntreprinderii.

-norma de ntreprindere cuprinde trei pri i anume:

a)Noiuni generale asupra produsului n care se indic principalele

caracteristici i anume:

-materialele folosite pentru confecionare

-aspectul general al produsului n faza final

-caracteristicile detaliilor principale

b)Condiiile tehnologice dimensionale ale produsului i detaliilor

componente.

Dimensiunile produsului se ntocmesc n ordinea importanei detaliilor i pe grupe dimensionale sub form de tabel

c)Modul de confecionare al produsului

-desimea custurii

-modul de confecionare a ntriturii, materiale folosite

Reprezint o parte a documentaiei tehnice care stabilete dimensiunile principale ale produsului.Prin consum specific se intelege cantitatea de materii prime si materiale auxiliare necesare pentru confectionarea unui produs.

Consumurile specifice difera. de la produs la produs, in functie de model, material, tehnologia de confectionare, modul de incadrare a sabloanelor pe material etc.Cap 2.1. Descrierea tehnica a produsului

Una dintre cele mai importante operatii ale documentatiei tehnice este omologarea prototipului.

Produsul etalon reprezinta partea din documentatia tehnica care stabileste aspectul,forma,caracteristicile finale ale produsului.

Produsul etalon se realizeaza in functie de moda ,de conditiile climatice si de destinatie.

Faza de proiectare cuprinde doua etape :

a)Desenarea modelului care se prezinta sub forma de schita.

b)Analiza tehnico-artistica ;in urma acestui control se efectueaza modificarile propuse executandu-se si alte variante .

Pe baza modelului etalon se executa documentatia tehnica pentru sectiile de fabricatie.

In cazul meu produsul etalon se executa la dimensiunile individuale cu urmatoarele dimensiuni principale ale corpului :IC=inaltimea corpului

Pb=Perimetrul bustuluii

Ad=Adaosul de lejeritate

Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile de constructie a elementelor si reperelor din care este alcatuit produsul,indicarea tipurilor de materiale din care se confectioneaza precum si date privind tehnologia de executie.

Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in care se executa produsul (gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza principalele dimensiuni, valorile acestora si locul de masurare a produsului finit precum si tolerantele admise fata de valorile nominale.

Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru si la controlul dimensiunilor finite ale produsului.Abaterile pot fi: 1,5 pana la 2 cm la dimensiunile mari si 0,1 pana la 0,5 cm la dimensiunile mici.

Cerintele tehnice cuprind :

-cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor

-latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor

-distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale

-existenta straturilor de intaritura si captuseala,modul de dispunere,zonele de innadire la croirea unor repere.

Toate cusaturile realizate trebuie sa fie drepte, fara scapari, cu impunsaturi egale si intarite la capete.

Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se sesiza pete sau urme de degradare.

Masinile folosite pentru realizarea produsului meu sunt :

-masina de cusut simpla.

-masina de surfilat triplock

-fierul de calcat

Cap.2.2. Materiale de baz i auxiliare

esturile constituie materia prim de baz pentru confecionarea mbrcmintei. esturile trebuie s ndeplineasc o serie de proprieti fizico mecanice din care cele mai importante sunt:

- rezistena la frecare- rezistenta la splare i lumin- elasticitatea- tueul- higroscopicitatea

Aceste proprieti depind n mare msur de felul materiei prime folosite pentru producerea esturilor.

Rezistena materiei este extrem de important astfel nainte de nceperea procesului de producie materialul este supus unor analize de laborator.n urma acestora analize se stabilesc caracteristicile principale ale materialelor de baz: desimea, greutatea, sarcina de rupere, alungirea la rupere, modificri dimensionale la splat, clcat, rezistena la vopsire i splare precum i caracteristicile materialelor auxiliare ntrituri,garnituri.

Materiale de baz folosite n producia mbrcmintei sunt:-esturile

-blnurile

-tricoturile

-piei i nlocuitoresturile sunt produse textile obinute prin ncruciarea a dou sisteme de fire unul de bttur i unul de urzeal.

esturile se clasific dup mai multe criterii :dup structur,dup destinatie,dup natura materiei prime folosite.Dup structur pot fi:-esturi cu legturi fundamentale

-esturi cu legturi de baz

-esturi cu legturi diagonale

-esturi cu legturi combinate

-esturi cu legturi cu desene

Dup natura materiei prime:-esturi din fibre naturale

-esturi din fibre sintetice

-esturi din amestec de fibre

Dup destinaie pot fi:-esturi pentru lenjerie

-esturi pentru bluze i rochii

-esturi pentru costume uoare

-esturi pentru rochii i costume de sear

-esturi pentru mbrcminte de protecieMaterialul de baza ales pentru confectionarea produsului este un doc din bumbac de culoare albastra. Are urmatoarele caracteristici:doc subtire ,latime 1,50 din tesatura de bumbac 100%. Din acest material pot fi confectionate si alte produse de imbracaminte exterioara.

Materialele auxiliare sunt: -Captuselile

-Intariturile

-Furniturile

-GarniturileAlegerea materiei prime se face n funcie de scopul confecionrii produselor respective.

Comoditatea la utilizare exprim gradul de plcere cu care se poart un produs vestimentar. Comoditatea este reflectat de lejeritatea micrilor pe care le simt purttorii pe corp. Comoditatea este strns legat de culorile materialului folosit pentru confecionarea pe linia modelului i de factorii igienici ai produsului.Din punct de vedere al rezistenei materialului, trebuie s aib o bun comportare la solicitri, n timpul purtrii i splrii.

Pentru imbracamintea de protectie sunt importante proprietatile igienico-functionare ale materialului.Pentru aprecierea valorii de utilizare a materialelor se iau n considerare trei grupe de nsuiri i anume: durabilitatea valoarea de prezentare proprieti fiziologiceDurabilitatea materialelor (esturi, tricoturi) este proprietatea de a se purta fr a se distruge sarcini repetate (continue sau alternative).

Acest indiciu caracterizeaz comportarea n exploatare ntr-o msura mai mare dect sarcina la rupere sau la alungire, rezistena.

n timpul purtrii firul ce constituie materialul textil sau fibrele nu sunt suprapuse aproape niciodat aciunii instantanee de intindere care s depeasc rezistena de rupere.

Materialul se distruge ca urmare a aciunii unei sarcini ndelungate i repetate progresiv sau regresiv care nu se manifest neaprat i ntotdeuna prin ruperea materialului i n general prin schimbarea formei datorit informaiilor plastice.

Rezistena la uzur prin frecare este unul din paramerii cei mai importani pentru apreciera durabilitii n exploatare a esturilor i a tricoturilor. Importana deosebit prezint faptul c n cazul acestei proprieti, rezultatele pe cale de laborator se apropie de cele obinuite prin proba practic de purtare.

Materialele de baz. Caracteristicile materialului de baz

Materialul ales pentru confecionarea pantalonului prezint urmtoarele caracteristici:Desimea esturii este de 27 fire = lcm urzeala, 15 fire = lcm bttur

Compoziia fibroas: testura este din fibr de bumbac 100%.Pentru confecionarea pantalonului n modelul propus se folosesc materiale de baz i materiale auxiliare.

Ca proprieti de prelucarare estura aleas pentru confecionarea pantalonului se prelucreaz uor att de operaiile de coasere ca i tratamentul umidotermic.

Am avut n vedere faptul c pantalonul fiind un produs de imbracaminte care constituie al doilea strat al ansamblului vestimentar va trebui s asigure o bun permeabilitate la aer i s asigure un indiciu indicat de confort, s aib aspect plcut i s fie uor de ntreinut.Materiale auxiliare

n afara de materialului de baz la confecionarea produselor de mbrcminte mai sunt necesare i o serie de materiale a cror necesitate este impus de aspectul i forma produsului.

Rolul materialelor auxiliare i a materialelor neesute este de a ntreine forma iniial a produselor de mbrcminte pn la uzura total a acestora, de a mari gradul termoizolator i de a contribui la completarea nsuirilor estetice ale produselor de mbrcminte. Aceste materiale pot fi mprite dup funcie:

cptueli ntrituriFurnituri si garnituri

Reprezint o categorie important de materiale folosite la confectionarea unui produs. Dup proveniena i mod de fabricaie, furniturile difer ca gam, aspect i proprieti.

Cele mai folosite furnituri sunt: aa de cusut, aa pentru butonier, nasturi, copci, fermoare, accesorii i alte materiale secundare confecionrii mbrcmintei, pungi de buzunare.

Pentru confecionarea pantalonului se pot folosi urmtoarele furnituri:Aa de cusut este un fir rsucit din dou sau mai multe fire rsucite n sens invers torsionrii. Aa de cusut se alege n funcie de baz. Astfel pentru esturi din bumbac, ln, mtase se va folosi aa din bumbac sau tip mtase, iar pentru esturile din fibre chimice se recomand s se foloseasc aa de aceeai provenien i cu aceleai proprieti ale esturii: contracia, rezistena, elasticitatea.

Fineea firului de a trebuie s corespund cu fineea materialului. Se recomand ca firul de a s aib o finee mai mare dect firul materialului de baz. Culoarea aei de cusut se stabilete n funcie de culoarea materialului de baz cu o nuan mai nchis.

Pentru produsul meu am folosit urmatoarele materiale auxiliare:ata de cusut,fermoar si snur.Cap 2.3 Construcia pantalonului clasic

Tiparul de pantalon se construieste pentru modelul fara betelie. AB =Ps/4 + 12 = 25 cmAL = Lpr = 6 Z = 103 cm;

AC = AL/2 + 7 = 59 cm. Pe verticala din A se fixeaza punctele B, C si L din care se traseaza liniile de baza in lungimea pantalonului:

BB1 = Ps/4 + 4 =17cmB1B2 = BB1 = 17 cm;

B2B3=4cm;Prin B1 se traseaza o perpendiculara, obtinindu-se punctele de intersectie A1, C1 si L1 iar din B3 se ridica perpendiculara care delimiteaza latimea slitului:

B3B4 = 3 cm. Latimea fetei de pantalon in talie:

AA4 = 1 cm. Latimea fetei de pantalon la tiv si genunchi:

C1C2 = C1C3= Pb/4 = 12 cm; Se unesc A4, C2, L2 si se obtine linia laterala si B2 , C3, L3, obtinandu-se linia interioara a fetei de pantalon.

Spatele de pantalon se construieste pe aceeasi figura avind linia laterala conturata de ABL2Linia de la spate si talie:

B2B5 = Ps/5= 0,4 cmSe unesc punctele B2 cu A3.

A3A5 = 4 cm. Punctul A5 se uneste cu A si cu B5 obtinindu-se linia taliei si rascroitura spatelui de pantalon.

Linia interioara:

C3C4 = 5 cm; L3L4 = 4 cm

Pentru formarea canalului de introducere a snurului, spatele si fata sint prevazute cu o rezerva de 3 . . . 3,5 cm. Aceasta rezerva se adauga in prelungirea partii superioare, obtinindu-se punctele a, a1, a2 si a3. La partea inferioara se aplica rezerva necesara tivului.

Cap.2.4 Transformarea tiparelor n model

Tiparul de model este obinut prin transformarea tiparului de baz n funcie de caracteristicile modelului.

Pentru a elabora tiparul s se asigure corespunztor dintre produs i suprafaa corpului. De asemenea trebuie s se asigure confortul la purtare prin dimensionarea corect i respectarea caracteristicilor materialului. Etapa obinerii tiparului de model prin transformarea tiparului de baza sunt:

1. Analiza produsului2. Realizarea construciei de baz3. ntotdeauna modificrile se fac n construcia de baz conform particularitilor modelului4. Verificarea corectitudinii de elaborare a tiparului de modelModelul meu se transforma in felul urmator: Se elimina pensele de la fata si spate, se mareste largimea pantalonului la fata si spate in partea superioara cu 2 cm. Pentru realizarea canalului se adauga o rezerva de indoire de 3 cm. Se adauga rezerva pentru slit si se construiesc buzunarele exterioare avamd dimensiunea de 15/20cm iar buzunarele de la nivelul genunchilor fiind de 10/25 cm. Tivul se face prin indoire dublu.Cap 2.5 Construcia abloanelor.

abloanele se obin prin suprafaa tiparelor pe liniile de contur, valorile pentru rezervele de coasere i tiv.

Tipuri de abloane

1. abloanele principale, sunt abloanele detaliului realizat din material de baz2. abloanele derivate, sunt abloanele detaliului din materiale auxiliare, cptueli, ntrituri. abloanele derivate se obin din abloanele de baz pentru adugarea tiparului de model.n cazul produsului meu s-au prevzut urmtoarele rezerve pentru custuri i tivuri: rezervele pentru custuri drepte: l cm

rezervele pentru linia taliei: 1,5 cm

rezerve pentru tiv: l cm

ablonarea - este operaia prin care se traseaz conturul abloanelor pe material conform ncadrrii stabilite anterior.

Procedeele de ablonare se clasific n funcie de modelul n care se realizeaz ablonarea.

a. ablonarea manual - trasnd conturul fiecrui ablon, succesiv pe material, cu creta de croitorie sau creionul special.

b. ablonarea cu trafarete - transferul este un complet de abloane imprimate pe un material rigid. Conturul abloanelor este perforat. Se aeaz trafaretul peste ablon i se pulverizeaz praf de cret peste toate perforaiile; apoi se ridic trafaretele, rmnnd imprimate conturul abloanelor.

c. ablonare automatizat - se face pe calculator unde se stabilete ncadrarea optim, consumul de material, transferarea abloanelor pe hrtii la scara 1:1Cap.2.6. Pregtirea materialului pentru croit

Este etapa procesului de producie n care materialul se pregtete naintea croirii cu scopul valorificrii maxime a acestuia i obinerea unor produse finite de calitate. Pregtirea materialului pentru croit cuprinde urmtoarele operaii: controlul, clcarea, sortarea, ablonarea, calculul loturilor i pnuirea.

CONTROLUL- reprezint operaia de verificare n ntregime a lotului de material lansat n fabricaie din punct de vedere calitativ i cantitativ.

Scopul: verificarea dimensiunii reale a fiecrui balot de material lansat i a defectelor neadmise pe produsul finit n vederea eliminrii lor.

Mijloace: mese, platforme, rafturi.

CLCAREA- este operaia de eliminare a ifonrilor naintea croirii. Industrial se realizeaz cu calandre.

SORTAREA- este operaia de grupare a baloilor de aceeai lime, desen, culoare i depozitarea lor n rafturi speciale.

Scopul: reducerea pierderilor de material prin folosirea unei singure limi n cadrul unui pan.

Mijloace: rafturi compartimentate.

ABLONAREA MATERIALELOR- este operaia de aezare a abloanelor, reperelor componente ale unui produs pe suprafaa unei foi de material i reproducerea lor prin conturare.

Scopul: stabilirea traseului pe care-l va face cuitul mainii de croit, (foarfec) determinarea necesarului de material pentru realizarea numrului de produse stabilit a se confeciona i aezarea ncadrrii obinute deasupra panului n vederea decuprii acestora.

PNUIREA MATERIALULUI- este operaia prin care materialul se aeaz n straturi suprapuse cu lungimi i limi egale. Dup felul de aezare a straturilor pnuite poate fi pe dublu lat sau desfcut, cu faa ntr-un sens sau fa la fa. pnuirea pe dublu lat se aplic la produse n care detaliile sunt desenate numai pe jumtate iar piesele rezultate sunt perechi. pnuirea materialelor se poate efectua manual sau mecanizat cu ajutorul mainilor de pnuit.

Cap.2.6.1.Croirea materialelor

Croirea este o etap a procesului de producie prin care materialul ce a fost pregtit pentru croit este transformat n semifabricate (piesele croite). Operaiile ce trebuie executate la croire sunt:

spanuirea materialelor

secionarea spnului

decuparea detaliilor

controlul i formarea pacheilor

1.Spanuirea este operaia prin care materialul se aeaz n straturisuprapuse, ce au lungimea i limea egal cu ncadrarea condiiei tehnice cetrebuie respectate la spanuirea materialelor:

materialele se aeaz n spn astfel nct una din marginile spanului s formeze o linie perfect vertical

tierea straturilor de material trebuie s se fac cu precizie, pentru a asigura capetele spnului drepte

materialele cu fire superficiale (catifea, plu) se aeaz n span in acelai sens, respectndu-se orientarea firelor de la suprafa

straturile de material se depun n span fr a fi tensionate i fr a forma cute

materialele cu desene i carouri se depun n span corespunztor desenelor de pe ablonul respectiv

nu se repartizeaz n acelai span materialele cu limi diferite, compoziii fibroase diferite, sau nuane diferite

la spnuire se efectueaz i preparaia, adic eliminarea defectelor ce influeneaz calitatea produsului.

2.Spnuirea este operaia de taiere a spanului pe seciuni, pentru a putea fitransportate mai uor la maina fix de croit.

Condiii tehnice ce trebuie respectate la secionarea spanului:

linia de secionare trebuie respectata strict, evitndu-se abaterile de la conturul stabilit prin ablonare

foile din span trebuie s nu-i modifice poziia i s se evite mbinarea spanului

seciunile rezultate din span trebuie s aib o mrime care s permit transportul optim la maina de decupat

spanul se fixeaz prin puncte de coasere sau prin cleme, pentru a nu se modifica poziia foilor

Mainile de secionat span sunt maini mobile, ce pot deplasa pe masa care se afla spanul:

-Maina de tiat cu cuit disc

-Maina de tiat cu cuit vertical

n cazul produsului meu nu s-au realizat operaiile de spanuire i secionare ntruct este un produs unic, ce a fost proiectat individual.

3. Decuparea detaliilor este operaia prin care se separ detaliile ce au fost conturate pe suprafaa materialului, conform ncadrrii.

Condiiile tehnice ce trebuie respectate la decupare:

tierea se va face numai dup conturul trasat pe material pentru a nu se modifica dimensiunile si forma detaliilor

la taiere se vor decupa primele detaliile mari si apoi cele cu dimensiuni mai mici

spanurile formate din materiale lucioase se vor fixa cu cleme epeciale sau prin puncte de coasere

detaliile decupate din span se formeaz in pachete pe mrimi de produse corespunztoare abloanele utilizate

starturile de material sintetice se pot fixa prin punctare, cu rezistente nclzite

Decuparea se poate realiza manual sau mecanizat cu ajutorul mainilor fixe cu cuit banda:

Maini de decupat cu trei roi

Maini de decupat cu patru roi

n cazul produsului meu se poate folosi decuparea manual adetaliilor.Controlul i formarea pachetelor este operaia prin care detaliile rezultate n

urma croirii sunt controlate i apoi mpachetate pentru a fi confecionate.

Controlul semifabricatelor se face:

calitativ: se aeaz ablonul peste detalii i se verifica forma i dimensiunie acestora; dac au fost corect decupate, dac nu s-au deplasat starturile din spn n timpul tierii

cantitativ: n cazul pachetelor de detalii decupate din spn se numra prin sondaj detaliile dintr-un pachet, pentru a verifica daca numrul lor corespunde cu numrul foilor din spn.

Formarea pachetelor se face n paralel cu controlul:

se formeaz pachete ce conin toate detaliile unui produs

se aeaz n exterior detaliile mari i n interior cele mici

Dup parcurgerea operaiilor de pregtire pentru croit si croire, pachetele cu detaliile trec la etapa urmtoare a procesului tehnologic, confecionare.Cap. 2.7 Elaborarea ncadrrii abloanelor

ncadrarea este obinut prin asezarea abloanelor unuia sau mai multor produse pe o foaie de material. ncadrarea este urmat de abloane realizndu-se astfel conturarea detaliilor nacadrate. Condiii ce trebuie respectate:

1. La asezarea abloanelor trebuie s se respecte direcia firului drept din urzeal astfel nct s corespund cu direcia trasat pe ablon2. Trebuie s se respecte indicaiile nscrise pe abloane3. abloanele trebuie aezate astfel nct consumul de material s fie ct mai mic, iar suprafaa materialului s fie ct mai bine utilizat.4. n cazul materialelor cu fire superficiale toate abloanele se vor aeza pe material n acelai sens astfel nct s nu apar luciu diferit.5. n cazul materialelor cu desene, detaliile trebuie aezate s se continuie de pe un detaliu pe altul.Metode de ncadrare

Dup limea materialului

abloane pe material desfcut: se vor ncadra toate detaliile produsului

se utilizeaz cel mai des deoarece suprafaa materialului este mai bine utilizat

abloane pe material nedesfcut;

detaliile perechi se contureaz o singur dat

detaliile simetrice se aeaz cu axa de simetrie la marginea ndoit a materialului

Dezavantaje: suprafaa materialului nu este utilizata ntotdeauna la maxim.

Dup numrul de produse de ncadrare

n funcie de numrul de produse ce se ncadreaz pe aceeai foaie de material, abloanele pot fi:

abloanele simple, cuprind detaliile unui singur produs;

abloanele combinate, cuprind dou sau mai multe produse pe aceeai foaie de material.

Pentru produsul meu se poate realiza ncadrarea simpl pe material nedesfacut.Lungimea incadrarii 1,08 m.

Latimea incadrarii 0,75 m ( pe dublu)Cap 2.7.1 Calculul necesarului de material i calculul normei de consum

Pentru determinarea necesarului de material avem nevoie de urmtoarele dimensiuni:lungimea ncadrrii=lungimea produsului+rezervele de tiv i custur = 1mlatimea ncadrrii =0.75 mMateriale auxiliare pentru produsul meu avem:-aa de pentru tighel Nm 48/3

-a pentru surfilat Nm 54/3

-fermoar 15 cm

-snur

Calculul normei de consum

Cs=consum specific

Ip=indicele de pierderi

Iu=indicele de utilizare

Iu+ Ip=100%

Ssab=suprafaa abloanelor

Sinc=suprafaa ncadrrii

n=numrul de buci

Cs=Sinc=Linc x linc= Pentru ca ncadrarea s fie ct mai bun indicile de pierderi trebuie s aib o valoare ct mai mic astfel nct suprafaa abloanelor s fie peste 80% din suprafaa ncadrrii.Cap2.8 Procesul tehnologic de confecionare

DENUMIREA OPERATIEIDENUMIREA DETALIILORDENUMIREA CUSATURIIUTILAJE FOLOSITE

Surfilarea detaliilor Fata spate buzunareCusatura de surfilareMasina triplock

Calcarea buzunarelor cu sablonulBuzunzareManual

Fier de calcat

Prelucrarea buzunarelor la partea superioaraBuzunareCusatura de tighelMasina simpla de cusut

Semnarea pozitiei buzunarelor pe fataBuzunare si feteManual

Aplicarea buzunarelor pe fataBuzunare si fataCusatura de tighelMasina simpla de cusut

Asamblarea fetei cu spatele pe cusatura lateralaFata si spateCusatura de tighelMasina simpla de cusut

Semnarea pozitiei buzunarelor la nivelul genunchilorFata , spate , buzunareManual

Aplicarea buzunarelor de la genunchiProdusCusatura de tighelMasina simpla de cusut

Incheierea cusaturii interioareProdusCusatura de tighelMasina simpla de cusut

Coaserea turului pantalonuluiProdusCusatura de tighelMasina simpla de cusut

Prelucrarea slitului la fataProdusCusatura de tighelMasina simpla de cusut

Aplicarea fermoarului la fataProdusCusatura de tighelMasina simpla de cusut

Indoirea rezervei de la partea superioara a pantalonuluiProdusCusatura de tighelMasina simpla de cusut

Introducerea snuruluiProdusManual

Executarea tivuluiProdusCusatura de tighelMasina simpla de cusut

Curatirea de ate si calcarea finalaProdusManualFier de calcat

Cap.2.9. Dimensiunile produsului finit

Denumirea dimensiuniiDimensiunea

[cm]

1 Lungimea produsului

2 lungimea custurii interioare

3 limea produsului la nivelul taliei

4 limea produsului la nivelul oldurilor

5 limea pantalonului la terminaie

6 lungimea custurii turului pantalonului

7 Pozitionarea buzunarelor la fata

Cap. 3.

Norme tehnice a securitatii muncii si masuri de

prevenire si stingere a incendiilor

Normele de protectia muncii cuprind instructajul de protectia muncii, care reprezinta o componenta a ansamblului de masuri privind securitatea muncii si instruirea continua a personalului.Nici un angajat nu poate fi primit la locul de munca, daca nu si-a insusit instructajul de protectia muncii. Asigurarea ca personalul a luat la cunostinta instructajul,se obtine prin semnatura angajatului.

Instructajul cuprinde cu 3 etape:

a)instructajul general

b)instructajul introductiv

c)instuctajul periodic

a)Instructajul general se face noilor angajati, ucenicilor elevilor, studentilor.

b)Instructajul introductiv se aduce la cunostinta persoanelor prezente ocazional

c)Instructajul periodic se face la locul de munca, are scopul de a familiariza angajatul cu conditiile mediului de lucru.

Se va urmari :

- pastrarea ordinii si curateniei

- interzicerea depozitarii materialelor pe scari, pe caile de acces.

Cauzele ce pot reveni accidentele

- indicarea locurilor de munca periculoase si a modului de lucru corect

- utilizarea corecta a mecanismelor de pornire, oprire a utilajelor

- indicarea echipamentului de protectie necesar

- masuri de prim ajutor

Instructajul periodic reprezinta o reamprospatare a notiunilor si cunostintelor dobandite anterior si vor fi strans legate de activitatea angajatului.

Instructajul sectorului de confectii.

In timpul lucrului muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de lucru, incaltaminte comoda, sunt obligati sa cunoasca normele de protectie a muncii, si sa aplice metodele corecte de lucru la utilajele la care sunt repartizati. In cazul necunoasterii normelor de utilizare a utilajelor, este interzis lucrul pe acestea.

Este interzis consumul bauturilor alcoolice, sunt interzise glumele sau crearea de momente penibile care ar putea distrage atentia muncitorului in timpul lucrului.La terminarea lucrului locul de munca trebuie sa ramana curat.

La masina de cusut muncitorul, elevul este obligat sa verifice starea de functionare, blatul masinii sa fie bine fixat, capul masinii sa fie bine fixat ,acul sa fie in starea buna.

Verificarea instalatiei electrice.

Intrerupatorul de curent electic trebuie sa fie in proeminenta capacului protector.Dupa terminarea lucrului masinile vor fi deconectate de la sursa de curent electrica. Pentru prevenirea accidentelor la masinile de calcat se verifica impamantarea, priza si stecherul sa nu prezinte defectiune. Muncitorului ii este interzis sa lucreze fara un gretar de lemn sau covor de cauciuc. In caz de defectiuni, scurt circuit, este obligatoriu incetarea lucrului si deconectarea de la sursa de curent electic.

Dupa terminarea lucrului, fierul de calcat va fi deconectat de la sursa de curent electric.

Mijloace de stingere a incendiilor

Incendiul este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti omenesti si distruge valori materiale, uneori incalculabile.Nu rare au fost cazurile cand unele incendii s-au transformat in catastrofe aducand oamenilor multe necazuri si suferinte ce cu greu au putut fi uitate.

In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele astfel incat sa obtina victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai ridicata. Aceasta cautare a dus la obtinerea si utilizarea unor noi tipuri de mijloace de stingere, din ce in ce mai adaptate conditiilor concrete existente la locul incendiilor.

Semnalizarea incendiilor este de o importanta foarte mare, cu cat se anunta mai repede cu atat se stinge mai usor.

Nu se admite folosirea apei pentru stingerea incendiilor in urmatoarele cazuri:

-cand apa ar veni in contact cu aliaje de magneziu intrucat apa se descompune formandu-se oxigen si hidrogen

-la utilajele electrice sub tensiune, deoarece se pot produce electrocutari

-la depozite de carbid, sodium, lacuri, vobsele cu solventi usor inflamabile si lichide combustibile.

Apa se intrebuinteaza pentu stingerea incendiilor sub forma de:

- jet compact

- jet pulverizat

- abur

Utilizarea stingatorului

Stingerea incendiilor se efectueaza indeosebi cu ajutorul unor aparate de mana sau transportabile numite stingatoare.

Stingatorul cu pulbere se rastoarna de cateva ori, pentru afanarea pulberii, operatiune care este necesara si in cazul celui cu spuma:

- se scoate agrafa de siguranta

- se apasa energic, pana la limita, parghia de declansare eliberand-o imediat dupa percutare

- se asteapta 2-3 secunde pentru asigurarea presurizarii (fenomen insotit de o usoara trepidatie a stingatorului)

- se actioneaza din nou parghia de declansare, continuind refularea pulberii sau a spumei, dupa dorinta.

Mijloace de protectie individuala

Elevii si studentii care efectueaza practica in productie beneficiaza de echipametul de protectie acordat meseriilor specialitatilor si functiilor de la locurile de munca in care vor lucra.

La locurile de munca cu foc deschis, substante inflamabile se interzice acordarea de echipamente de protectie si de lucru din tesatura de bumbac in amestec cu fibre poliamidice

SCHITA MODEL

Bibliografie Proiectarea imbracamintei

Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I

Ing. Maria Radulescu 1981

Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti

Tehnologii textile si de confectii :

Ministerul Educatiei si Invatamant

Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti

Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie

Ed. Oscar Print Bucuresti 2003

Revista de moda Burda

Grup Scolar

George Baritiu

LIVADA

Judeul Satu Mare