KARPOV FULL Alegerea Sectiunii or
80
F" F; Krapov Alegerea secfiunit conductoarelar $i cablurilsr colecqia
-
Upload
marcela1900 -
Category
Documents
-
view
840 -
download
53
Transcript of KARPOV FULL Alegerea Sectiunii or
F" F; Krapov
Alegerea secfiunitconductoarelar$i cablurilsr
colecqia
'F: Fi KarPov
Alegerea sectrunllconducloarelorgi pablurilor
Edilia a II-aTraducere din lirnba rus6,adaptati gi contPletati i
69
: :;, .
r -,.1 ,'l;ll'
f .i,,ii'rr,, "
iJ','.?
Editura tehnictrBucuregti
Kar nu6pa.il' 3iIi1i."npo"ooo" n raoqef,l'oceHepronsgarMocxra"Jleunnrpa4
.. f.q lro-Eurd sint date, i-ntr-o formd accesibild, in_dicafii qi formule ae catcuJ penti"'irleli"! sectiuniicon'ductoarelor lini i lor- aerie"^e, I n J"i"iij i"."' i nterioareutilizate in refelele electrice -iimiif", l"Ai"f" cu tiniiprincipale. cu'tensirrnea pine ta- d6o'T.*jlxpu.r""""metodelbr de cal,cul
"rCL ioil"eiirJii p"i"'desene qiprin exemple nume,rice.
Scopul lucrdrli este. de .a servi ca indrurnar, ina.qeastd privinfd, electricienilo;-;;i";ir"ti"in tucd-iiJp a" reparaiii, intretineie
-ii "ili;;l;"'; a instala-tiilor etectrice' din inireprinierii""^"ii"jrrlt.t*ru, dinsectorul agrozootehnic qi' ain ie.io""i*lin.trucfiilon
-civile.. p.entru aceasta_.iucrar""--""-'rlut "ld-aptata
Uprescripfiile coresnunzdtoa"" llL io"rn.ro"-T" vigoareta.4oi. 9i anume ale normativur"i- 6s.i.a.s. I.z.68privind proiectarea si
-ex_e_cufia irrt"fitiii# electriceinterioare. pind la rboo rr,-[re';;;;iil;i"r M.E.E.lR:l-d8 qi lR-4-68 privind' p"oi*.Ti"".- ii","'*".,_,t""""liniilor electrice aeriene
"". tl"ir-rlr"J"-pirii r'. 1 000 v,respectiv a retelelor de^_cabluri eilE"i." -si""Ie
regu_lamentului M.E.E. 814_6e p.rrt"d'f;;;;laiia 9i utili-zarea energiei electrice.Completdrile efectrrate fa{d de edilia intii au fostevidentiate printr-o linie vei.ticale- tiasaia-'pe lnar-ginea stingd a paginii.
Controlul qtiintifical traducerii qi completdrila editia in limba rom6n6: Inc. Emit pietrlreanuRedactor: Ing. paulins DumitrescuTehnoredactor: Nicolpe $erbtrnescuOoperta: Arh, V.alentin Vigan
'i,
Ij
:
ll
{
1. Introducere
1.1. Scopul pentnr €are a fost scrisi aeeast5 brogutd
. . La.intre{inerea, exploatarea qi repararea relelelor elec_trice de joasd tensiune este necesar id"r"r ca etect"icianutrespectiv sd rezolve singur unele probleme d; Ji-ili"-nare a. coloanelor gi ciriuitelor eldctrice;i"-;"il';;;;.sau cabluri. pentru aceasta, el trebuie s6 posede cuno$_tinlele teoretice gi practice necesare qi sd^ aibe ausotriitexamenul de electrician autorizat.
Scopul acestei lucrdri este de a ajuta la rezolvarea co_rectd. qi itpi$ a problemei alegerii jectiunii conductoare,..o^" Jt. ca!)llnlgr eiectrice utilizate in relelele cu tensiunipma la bUU V ale instalatiilor de forld qi iluminat dinintreprinderile industriale,' din sectorui -E"*il;h;iJ;idin seetorul constructiilor civile.
1.2. Conrlifiile pe care trebuie si le indeplineascdo refea electric5
. Ori,ce reNea electri,c:d tre-buie sd prezinte siguranfd, pen-tru, uiafa oame:ni.lor sau tmpotriui peri.cotuiul, uiar- in_cendii san erplozii in rnediit ae poiie. Una am conai_fiile care trebuie indepljnite tn afest scop este alegereacorecti a secfiunii conductoarelor gi cabfurilor A;I.t::1t.::^:^"i^9aua, {inind seama de incetzirea aamisitifa
-iide proteclia impotriva suprasarcinilor gi scurtcircuitelor.
. Reteaua electricd'trebuie sd gsrezinte siguranffi" sufi_cientd in ceea._ce priuegte alimentlarea cu enirgi,e ilectricaa consurnatorilor, euittndu-se euentuale intreiuperi nece_yyte d9 necesitdlile de erploatare, intrefinur" ,oi ,npor:iu.Una din cerinlele respecterii acestei condilii este'asigu-rarea unei rezistenle mecanice minime a conductoa".fo*ce alcdtuiesc reteauirr care sd nu permitd ruperea lor fiein timpul montdrii Qa tragerea in iuburi sa.' ia intindereaintre izolatoarele de suslinere) fie in timpul exploatirii(datoritd greutd{ii propriirr sau acfiunii-"f"ilf"i,-;-hii;rii etc.). Rezistenla mebanicd minimd a conductomlui esteasiguratd prin alegerea unei secliuni corespunz5toare, caresd nu fie mai micd decit valorile indicate ln anexa 1.
Releaua electri,cd, trebui.e astfel erecutatd, incit sripoatd, asigura trans:portul energi,ei, electri;ce ,yr"
"o^i^o_tor 9u pi.erderi. de tensiune cit mai mici d6_a lungul ei.O pierdere de tensiune prea mare in relea pe de Jpa"teduce_Ia pierderi neeconomice de energiei .i,-:"t"G,-d;;;de altd -parte, la inrdutdlirea funcfiJrra"ii
""""pio"r"fi"(ldmpi electrice, motoare eiectrice, televizoare "t"^.1, ""i*:late pentru o,funcfionare corectd numai Ia tensiunea no-minald a relelei. Deoareee, pentru o anumitd fungime--arelelei, pierderea de tensiuire este invers p"oportionala
cu aria secliunii conductorului respectiv, rezlltd.a po*i"fi mentinutd in limite convenabite, aaca sec-tiunea^con_ductorului se alege functie de pierderea admisibild detensiune.
2. Schema de calcul a unei retele electrice
2.1. Necesitatea gi modul de intocmirea schemei de calcul
Pentru- alegerea secliunii cond.uctoarelor, din diferiteleporfiuni ale unei relele electrice.de ;oasa teirsiun", i;;;ti;de condiliite de incdlzire admisibiid- ]i a" p*i""ii. I"t)
.Cu cit distanfa dintre punctele de susfinere este mai marecu atit conductorul este mai sblcitat.
4
a
I
suprasarcind gi Ia scurtcircuit, este ne-cesar s5 se cunoasctr
raicina acestei por{iuni de relea; de asemenea pentru,r.riti""t"* sectirjnii, astfel alese, la pierderea de tensiune,tr.U"ie cunoscutd qi lungimea porliunii respe-ctive d.q
"9:i;;:-b" aici rezulu "e, efeciuarea calculelor sectiuniiiot drr"to"telor unei relele electrice trebuie inceputd prinintocmirea schemei de calcul, in care se reprezintl con-
iiguratria relelei respective qi elementele ei componente'" ln'general, pentru distribulia energiei electrice,. rete-
lele poT fi cons?ruite dup6 scheme radiale, cu magistralesau mixte, care Pot fi alcituite din:
- coloane eiectrice (porliunile din retea care alimen-teazd tablourile de distribulie);
- tablouri de distribulie (echipamente cu aparate de
conectare pentru coloane, eventual circuite Ei cu apa-
rate de proteclie pentru circuite, ewentual coloane);
- circuite electrice (porfiunile din relea dintre tablou-rile de distribulie pi bornele receptoarelor inclusiv sau
up"""l":"t de proteclie qi pornire -al receptoarelor, cind
este cazul).Deoarece relelele de joasd tensiune obiqlglt sint cu
patru conductoare, pentru tensiunea de 380/220 V,- vom'da exemple de scheme de calcul din astfel de relele' In
"""tt" cizun tensiu-nea de 380 V este tensiunea de linie*"n itt"u faze, tar tensiunea de 220 V este tensiunea de
iaza sau dintre ,o fazd gi conductorul de nul (condu,ctorulneutru aI relelei legat direct la pimint); receptoarele.trj-{azafe (de exemplu- motoarele electrice) se -conecteazi
lacele trei conducfoare de fazd, iar receptoarele monofazale(de exemplu limpile electrice) se conecteazd intre un con-ductor de fazd Ei conductorul de nul.
In fig. 1, a se aratd un exemplu de schemd de distri-bulie radiali dintr-utt tablou electric la care sint conectatedoud motoare electrice trifazate de 380/220 V qi trei cir-
"rrii" *.tofazale de limpi electrice de 220 V; circuitele
de iluminat au un num5f egal de ldmpi de aceeaqi putereqi sint conectate fiecare la cite o faz6" a tabloului pentruirr"er""t"" uniformd a conductoarelor de fazd ale retelei.i" iig- 1, b se aratd un exemplu de schemd de distribulieprinti-o magistrali Ia care sint conectate doud motoare
5
electrice trifazate de 380/220 V qi un tablou electric tri-fazat de 3801220 V (din acest tablou se pot alimenta re-ceptoare dupi exemplul dat in fig. 1, a).
3n/?20Y*50il2
.tr0
rf
6.il
I
j
el
Fig. 1. Scheme ,electri,ce de distribulie multifilare:@ - distfibutle radlale dintr-un tablou de distributie; b - distributier - rnrreruptor sen-erarj "
Yt3t"f"1"'if3"?l;Xiou", M - motoare erectricetrlfazate; L - lAmpi incandescente; ?D - tablou de dlstributle.'
Schemele din fig. 1 indicd toate conductoarele retelei,de aceea se numegte schemd trifilard. Deoarece estemigdlos de executat qi incarcd inutil desenul, ingreunindcitirea, in practicd se utilizeaz6 scheme monofilare, dupd
6
J80/?20t/-t0tlz
exemplele din fig. 2 corespunz[toare exemplelor dinfig. 1. In schemele monofilare pe lingi configuratia retelelse indicd gi datele necesare alegerii protectiei gi eectiunii
Fig. 2. Schernetre electrice rnonofilare ale exernplelor din fig. l.
conductoarelor gi anume sarcina qi lungimea fiecirei por-liuni de retea.
La alcituirea schemei de calcul, cel mai comod este sise foloseascd planu1 qi sectiunea inciperii sau planul lo-cului, in care este trasatd reteaua gi sint indicate toatesarcinile conectate la ea; lungimile tuturor porfiunilorre"felei se misoari pe desen, tinind searna de scara laeare a fost fdcut desenul. Dacd nu existd la dispozilieplanul incdperii sau al locului, este necesar ca lungimiletuturor porliunilor relelei sd fie mdsurate la fata locului.
La alcdtuirea schemei de calcul nu este obligatorierespectarea scdrii. Este important numai si se pistreze inschemi amplasarea mutualS corect5 a aparatelor de pro-tectie a sarcinilor.
2.2. Detemrinarea sarcinilor (curenfilor) de calcul
Sint receptoare electrice, ca spre exemplu ldmpi deiluminat, aparate de incdlzit, aparate de radio gi televi-ziune etc., care, conectate la retea la tensiunea nominalIde alimentare, absorb o putere electricS constant6 egallcu puterea nominald pentru care au fost dimensionate 9iinscrisd de fabrica constructoare pe pldcuta sau in fi$atehnicl a aparatului; slnt insd alte receptoarg ca spreexemplu cuptoare electrice de topit, motoare electriee,transformatoare de suduri etc., carg eonectate la retea la
tensiunea nominal6 de alimentare, absorb o putere elec-tricd variabild cu sarcina cerutd, diferitd de puterea lorn-ominal5, pe care nu trebuie insi s-o depigeiscI. pe dealtd parte mai multe receptoare conectate- la o relea potf,unctiona la un moment dat toate sau numai un lrocentdin numdrul 1or, sarcina solicitatd relelei putind fi astfelfoarte diferit5.
Deoarece sarcina ceruti determini secliunea condue-toarelor respective, pentru utilizarea economicd a mate-rialelor este necesar ca secliunea si fie calculatd tinindseama de situafiile posibile menlionate mai sus.
In cazul alimentdrii unui singur receptor, curentul decalcul se va determina, dupd cai, cu uni din relatiile:
a) pentru un receptor cu sarcind constantd(l
,PnlcUn-:ccs g
este puterea nominal5 inscrisi pe pldcufa saufiqa tehnicd a receptorului, fu: W;coeficient de fazi egal cu 1 in cazul rete-lelor de curent continuu sau de curent al-ternativ monofazat li cu l,7B in cazulretelelor de curent alternativ trifazat;tensiunea nominali la bornele receptorului,in V;
cos I - factorul de putere al receptorului; in ca-zul curentului alternativ cu sarcind. rezis-tivi sau al curentului continuu cos e:l;
b) pentru motoare electrice
I": .=.kt Pn
Q)- kUrI cos e
ln care: Pn, k, Unr cos g au semnificaliile date Ia rela-tia (1);
lcr este coeficientul de incdrcare a receptoruiui (rapor-tul dintre curentul absorbit din relea'Ei'cu_rentul nominaL al receptorului) ca urmare asupradimensiondrii sau subincdrcdrii recepto_rului;
q - randamentul receptorului;
I
(1)
ln care:ftLn
k
un
r}l
l
Qt.
''i
ft
c) pentru transforrnatoare de suduri, rnagini electricepentru sudare, cuptoare electrice alimentate prin trans-formator propriu:
I": =+- (s)- kUnrt
in care: k, Un au semnificatiile date in relatia (1);S, este puterea aparentd nominalS a transfonmatoru-
lui, in VA;rt - vezi relatia (2);d) pentru grupuri redresoare qi convertizoare de cu-
rent continuu alimentate in curent alternativ
. U,In- kU q cosg
in care:
U,, In sint valorile nominale ale tensiunii respectivcurentului debitat, in V respectiv in A;
k - vezi relatia (1);A - tensiunea norninalS de alimentare in c.a.,
ln V;I - randamentul agregatului.
In cazul alimentdrii unui grup de receptoarb de for!5al cdror numdr este de maximum trei sau care au in modsigur o funcfionare concomitentd in regim de duratS, cu-rentul de calcul al coloanei sau circuitului de alimentarese va determina cu relatia
I":I"rqI"rq ... *l"o (b)
in eare: 1q,,. I- sint curentii de calcul ai fiecdruia dinreceptoarele considerate, calculati,dupd eaz, cu una din relatiile(1) . . .(4).
In cazul alirnentdrii unui grup de receptoare de forldal clror numir este mai mare de trei, iar functionarea si-multani a tuturor nu este practic posibild Ia incdrcareanominali, curentul de caleul se determin5:' a) prin metoda coeficientului de cerere astfel:
(4)
* pentru determinarea curentului de calcul at .{i1c6rei dategorii de receptoare din compunerea grupului,utilizind relafia
- k,PtI^:
-r
- ftUroosgo(6)
lh care:W este coeficientul de qerere care line seama atlt-
de coefieientul de incSrcare k1 explicat Iarelalia (2), cit qi de simultaneitatea func-tion&rii receptoarelor Ei de numirul lor,conform indicaliilor din anexa 2;
P, puterea electricd instalati a unei categoriide recePtoare, in W;
k, Uo v. relalia (1);
ooS 9c - factorul de putere al categoriei de recep-toare;
- pentru calculul curentului total al fu:treguLui grupde receptoare, utilizind relatia
l.:I"r*I"e* "'' *Ioo, (?)
in care lat. ..I* slnt curenlii calculali cu relatia (6) pen-tru fiecare categorie de receptoaredin comPunerea gruPului;
b) utilizind relaliile din anexa 3 pentru calculul curen-tilor categoriilor de receptoare gi apoi relatia (7) pentrucalculul curentului intregului grup 'de receptoare.
In cazul instalaliilor electrice de- iluminat sau al cir-cuitelor pentru conectanea aparatelor electrocasnice, ladeterminarea curenlilor de calcul in vederea alegerii con-ductoarelor electrice de aliment#e se va considera:
a) pentru l5mpi: 30 corpuri de iluminat pe Iazd inclddiriie industriale gi publice qi 12 corpuri de llumilatpe circuit, fu:sumind o putere maximi de 1000 W, in 1o-
cuinle;pentru prizele simple sau duble de utilizare gene*
rald: 15 bucdti'pe circuit in clidirile industriale Fi pu-blice gi S bucSli pe circuit, considerate pentru' o puteretotaii de 800 W, in locuinte; pentru prizelo Ia caro se
I
I
i.III!':Ij
I
10
1
iJI
conecteazb idmpi portative de terlsiune redusd, curentulde calcul va fi egal cu curentul nominal de pe secun-darul transformatorului de proteclie;
- pentru prizele cu destinalie speciald (alimentareamaqinilor de gitit, aparatelor de inc5lzit, frigiderelor,
-ma-ginilor de sp61at etc.), curent"l {9 .c3lc'91 se determinl cu
i"f"U" (1) pentru receptoare individuale- qi cu- relatia (5)
pu"ir" mai multe receptoare deservjte de acelagi circuit;^ b) nentru dimensiott"t"" coloanelor se iau in conside-ratie'rirmatorii coeficienfi de cerere sau puteri {9 5a}ey1:
- 0,8 . . .0,9 pentru iluminatul normal din clIdiri in-dustriale gi publice;
- f peniru iluminatul de sigurant5 9i iluminatuL ex-terior;
-- 3 kW de garsonierd qi 6 kW de apartament; pentrucalculul coloanei de alimentare a intregei clSdiri, puterearezultatl din insumarea puterilor de calcul ale aparta-mentelor gi garsonierelor ie inmu$egte cu urmdtorii coe"'
ficienfi de cerere:
Exemplul 1. La o refea monofazatd de iluminat exterior, cu
tensiunea-de 220 v, sint conectate 20 corpuri de iluminat cu ldmpi
"ii- i."""A"t.ente, a"tn,a puterca de cite 200 W. Sd se determine
curentul care circuld la inceputul liniei.Rezohsore. Coeficientul de cerere pentru linia de {luminat
exterior esie egal cu 1, iar sarcina de calcul are vqloarea
P=k.P r-L(20' 200):4000 W'
Pentru lAmptle cu incandescenld, factorul de putere este egal cu 1'
b"""nt"i dL calcul se determind cu forrnula (1)' ln care lc:l'cO6 P:11
r: !-:9-18,r e.un 2?A
Exemplul 2. O coloani i.;tifazalil de 380/220 V allmenteazb un
at,erieraettmpldrielnearesintinstalatedoudventilatoare(cuilii*.Jou -io'tw
respectiv ? kw), doui aeroterme (cu motoare
il
de cite 4,5 kw) qi ls maqini de preiucrat lemn (una cu m6tor de7,5 kW, Sase cu .motoare de cite 5,5 kW, cinci cu motoare de cite2,8 kW pi trei cu mo;toare de oite 1,7 kW); iluminatul artificialaI atelierului este realizat prin 15 l5mpi cu incendes,centd de cite200 w.
Se cere determinarea curentului de calcul in vederea alegeriisectiunii coloanei de alimentare, tinind searna de incdlzirea ad-misibilS.
Rezoluare. a) Prin rnetoda coef,icientului de cerere:
- pentru ventilatoare qi aenoterme (magini cu relim con-tinuu), coeficientul de cenerg conforrn indioaliilor din anexa 2,este
k"r: k",,+ + :0,7b+ L 1 2'75
:o,zb+0,1b:0,e,' kd I,7
iar curent,ul de calcul, conform rela$iei (6) ,are valoarea
r^.- k",Pt, -0,9(f0+7
+2'4'5) .108:44 AicL klJ rcos q"" 1,73 . 380 .0,8
- pentru utilajele de prelucrarea lemnului (maqini cu regimnormalj, coeficientul de cerere, con orrn indicatiilor din anexa 2'este
k"r: k"'" *t -,*,n' :0,20+ t J =o'?o
-'0,20+0,19-0'39'kd 4'3
iar curentul de calcul, conforr-n nelafiei (6), are val'oarea
, k",Ptz 0,89(7,5+6'5,5+5'2,8+8'l'7)103:60 a.k(J noos q", 1,78 ' 880 ' 0,6
- pentru instalalia de iluminat, considerind coeficientul de
oerere lcrr:O,9, conform relatiei (6) avem
- k""PB 0'9'15 '2A0 -" " .
kUn oos pr, 1,78 '880' I
- curentul total de oalcul pentru coloana de alimentare' con-form relatiei (7) va fi
I
": I "r*
I "2*I"r:44f
59* 4:LO7 A;
b) Utilizind relafiile din anexa 3:
- pentr,u vehtilatoare (maqini cu regim continuu):
I "r:L,6
P rr:L,6 (10+7 +2' 4F):L,6' 26:42 Ai
l2
- pentru ma$inile de prelu,crat lernn (magini cunormal)
regim
I "r:L,6
P 4+0'67 P or-;L,6 (7,5+3' 5,5)++0,67 (3. 5,5+5' 2,8f3' 1,?):L,6' 24+
+0,67'35,6:38{24:62 A;
- pentru iluminat este valabil calculul efectuat prin metodaprec'edente, adicd
I
"u:4 Ai
- eurentul total de calcul pentru coloana de alimentare,conform relatiei (7) va fi
I "r*I "r*
I "r:a2*62*a:fi8
A'
Obseroafie. lntre rezultatele oblinute prin cele dou6 metodeeste o difer,entd de circa 10/e, de neluat in corrsi'deralie in pnac-ticd,deoarece, pe lingd alte veiifi'ceri care urmeazd sd se mai fac5,aSa cum ie va -ardta mai departe, se recomandd ca sectiuneacoloanel'or de ali'mentare ,sd ai,bd o rezervd de capacitate detrans,port a energiei electrice de 15...20% qi deci curentul cal-culat se va majora la aceastd valoare.
3. Alegerea sectiunii unui conductor sau unui cablu
in funclie de incilzire gi de protectie la supracurenti
3.1. Curen{ii maximi admisibili in regim permnnenrt
intr-un conductor sau cablu
La conectarea unei linii in sarcine, prin conductoareleei circuld un curent care produce incdlzirea 1or. Simultan,conductoarele degaji c5ldurd in mediul inconjurdtor.Dupd un timp oarecare, conductoarele ajung la o tem-peraturd constant5, daci curentul prin ele nu vatiazd.
Temperatura limiti a conductoarelor s,i cablurilor estedeterminatd de condiliile de siguran!5, de economicitategi de securitate a instalaliei. O temperaturd prea inalt5a unui conductor izolat sau a unui cablu provoaci o uzurdrapidd ;i reducg dUfata d-e qervieiu a instalaliei. In cazul
t3
ref_elelor aerieng supraincdlzirea provoacd o sdgeat5 rnd_rit6 a conductelor gi poate constitui cauza ating"erii lor gia deconectirii liniei de citre sistemul de prot6cfie. Deo-sebit de periculoasd este supraincdlzirea izotaliei'in cazullncdperilor in care existd pericol de incendiu'sau de ex-plozie, care pot fi provocate ca urmare a aprinderii izo-lafiei.
De aici rezultd clar necesitatea de a 1imita valoareacurentului care trece printr-un conductor de secliunedatd, cu scopul ca temperatura maximd a conductorulli sdnu depdgeascd o anumitd limitd. Curentul maxim admi-sibil in regim permanent depinde de secliunea, de con_strucfia gi de condifiile de rdcire ale conductorului.In anexele 4 . . .6 gi B, se dau curenlii maximi admi-sibili in regim permanent ai conductoarelor neizotate- iiizolate, cum gi ai cablurilor, pentru condilii de i"stj_Iare normale. se considerd condilii norrnale d.e instalaretrt aer, conditiile de instalare a oricdrui numdr de conduc_toare sau cabluri, cu distanfa dintre ele mai mare decitdiametrul cablului sau tubului de proteclie respecti\.;ila o temperaturd a aerului inconjurdtor de +ib.C. Seconsiderd cond.ifii normale pentru -cablurile
pozate in pd_rnint, acele condilii care corespund pozdrii in Ean! a unuisingur cablu la o temperaturd a soiului de ad0"C.In cazul in care condiliile de instalare a conductoare_lor gi cablurilor se deosebesc de cele normale, curentulmaxim admisibil Io4* so determind cu rela{ia
Ioa^:kln od^ (8)In care:
k este coeficientul de coreclie funclie de condi-giile reale de instalare, determinat conformindicatiilor date mai jos;
l* ad.* - curentul maxim admisibil ln regim perna-nent in conductor sau cablu in Condiliinormale de pozare, conform datelor dinanexele 4...6 qi B.
Corectiile de incdrcare admisibild a conductoarelor sicablurilor functie de condifiile de pozare sint urmltoarele:
a) pentru conductoare: coreclia de temperaturd, indi-catd in anexa 7;
L4
b) pentru cabluri (anexa 9):
- la pozarea in p6mint: corectia influentei numlrutulde cabluri in func{iune agezate aldturat, fie pozate directin p6mint (kt), fie despdrlite intre ele prin ctrrdmizi sautuburi de beton sau ceramicd (k2), precum gi aorectia in-fluentei temperaturii solului (lce) Si rezistentei lui calo-rice (ka);
- la pozarea in aer: corectia influenlei numlrului decabluri pozate al5turat (ki) Ci de temperaturd a mediu-lui (ki); se menlioneazd, cd in anexd aceste coreclii sintdate pentru a fi aplicate incdrcdrilor admisibile date lnanexa B pentru cablurile pozate in ptrmint;
- la pozarea in apd: lcs-1,15.Se mentioneazd incd o datd cd anexele 4. .. I dau ln-
cdrcdrile maxime admisibile Ei corecliile functie de eon-difiile de pozare pentru regimul permanent de funcfio-nare. In regim intermitent, cu durata totald a cicluluide minimum 10 min, din care maximum 4 min reprezint5durata de funclionare, incdrcdrile maxime admisibile sestabilesc astfel:
- pentru conductoarele de cnpru cu secfiuni peste10 mm2 gi pentru cele de aluminiu cu secliuni peste16 mmz, intensititile maxime ale curentilor se determinlprin inmullirea valorilor indicate in anexele respectivecu coeficientul dat de relafia:
^_ j,875
DC
in care DC este durata relativd de conectare (raportuldintre timpul de func{ionare gi timpul total);
- pentru conductoarele cu secliuni mai mici decitcele de mai sus, incdrcdrile admisile in regim intermi-tent sint aceleaEi ca in regim permanent.
In ceea ce priveEte conductoarele de nul de luc'ru dinsistemele de curent trifazat cu patru conductoare, sec=
fiunea lor va fi cea corespunzdtoare incdrcdrilor maximeposibile gi anume minimum 500/o din sectiunea conduc-toarelor de fazd ale circuitului sau coloanei respective(vezi indisafiile corespunzdtoare dln anexa 1).
(e)
l5
Exemplul 3. Sd se determine curentul maxim admislbil inreqim permanent pentru un conductor de cupru neizolat qi uncoidu'cior de aluniiniu neizolat, avind secliunile de 25 mmz, incazul instaldrii lor in aer li'ber la o temperaturl de *25"C a aeru-lui.
Rezolrsare. Din anexa 4 rezultd curentul maxim admisibil inconditii normale, qi anurne 140 A pentru conduttorul de c-upru qi105 A pentru cei de aluminiu. Deqi sectiunea conductoarelor esteidenti,cS, curentii maximi admisibili ai acestora sint -diferiti' .de-oarece cond'u,ctdrul de alu,miniu are o rezistivitate mai mare qi seincdlzeqte mai puternic.
Exemplul 4. Sd se -determine curentul maxim admisibil alunui conductor de aluminiu cu seciiunea de 6 mm2 si izolaite decauciuc, in cazul instalSrii in aer liber qi in cazul pozdrii in-tr-un tub.
Rezoluare. Din anexa 5 se obtine curentul admisibil in con-ductor, in ,conditii normale, care est'e de 39 A in cazul instalSriiin aer li;ber qi d,e 30 . . .36 A in cazul instaldrii in tub. ln cazulinstalSrii in tub, curentul maxim admisibil scade din cauza in-rdutdlirii ,conditiilon de rdcine a conductorului'
Exemplul 5. Intr-ir.rn qan! comun, Ia o temperaturd a soluluide +25'C au fosi pozate, la o distantS li,berd de 200 rnrn intreele, opt cabluri cu trei conductoare de aluminiu cu izolalie dehirlie,- pentru o tensiune pind la I kV qi avind -sectiunea- deL20 mnP, Sd se determine curentul admisibil pentru fiecare cablu,dacd doud dintre cele opt cabluri se g6se,sc in rezervd'
Rezoltswe. In anexa B se gdsepte curentul admisibil in cazulpozdrii unui singur cablu intr-un qant, la o temperaturd def20"c:
Inoo*:270 A.
Corecliile cerute de conditiile reale de pozare sint urmdtoarele(v. anexa 9):
- corectia datoritd numdrului de cabluri in functiune pozateEldturat, consider,ind pozarea dire,ct in pdmint (6 cabluri)
lc1:0'65;
* corectia datoritd influentei temperaturii solului (*el'C)kz-0,94i
- corectia totalS
k-kr' kz:O,ffi ' 0,94:0,61.
Valoarea curentului maxim admisibil pentru un cablu, fininflseama de conditiile reale de pozate, conform relafiei (8) este
16
Ird.m:k In nO*:0,6t'Q7Q:1$5 A;
3.2. Alegerea siguranfelor fuzibilegi a aparatelor automato de protecfie
La alegerea unui motor electric ai Ia determinarea cu-rentului lui de lucru se pornegte de la conditiile normalede funclionare ale mecanismului acfionat (maginS-unealtd,pomp5, bandi transportoare etc.). Pentru multe meca-nisme, ins5., nu este exclusd posibilitatea de a surveni osupraincdrcare, in cazul cdreia motorul electric ai liniacare il alimenteazd vor fi parcurse de un curent mai maredecit ce1 calculat. In plus, dacd motorul electric sau liniacare il alimenteazd suferl o avarie, poate apdrea un scurt-circuit; ilr acest caz, curentul din infdgurdrile motoruluielectric ai din linie creqte foarte mult.
De aici rezultd clar necesitatea de a proteja motorulelectric Ai conductoarele liniei lmpotriva suprasarcinilorqi a scurtcircuitelor.
In instalatiile de joasd tensiune, pentru protectia im-potriva suprasarcinilor qi a scurtcircuitelor se folosesc si-guranle fuzibile qi aparate automate de protectie.
Siguranlele fuzibile pot fi cu actiune rapidi (utilizatepentru limitarea la minimum posibil a efectelor termiceqi dinamice ale curenlilor de scurtcircuit) sau cu actiunelenti (utilizate pentru a suporta curentul de pornire almotoarelor asincrone cu.rotorul in scurtcircuit); aparateleautorfiate de proteclie pot fi numai cu relee termice pen-tru protectia la suprasarcinS, protectia la scurtcircuitrealizlndu-se prin siguranle fuzibile (contactoare cu releetermice), sau atit cu relee termice pentru proteclia lasuprasarcind clt qi cu rel.ee electromagnetice pentru pro-tec{ia la scurtcircuit (intreruptoare automate). In ane-xele 10 qi L1 se dau tipurile gi curenlii nominali ai fuzibi-lelor sigurantelor qi aparatelor automate de protecliefabricate in RomAnia.
Cind curentul care circulS prin sigurante sau prin re-lee1e de protec$ie depdqeEte o anumiti valoare stabilit5,fuzibilul siguranlei se va topi sau aparatul automat deprotectie va deconecta, intrerupindu-se astfel alimentareareceptorului qi protejindu-se atit circuitul de alimentarecit gi receptorul respectiv.
! - Alogerea secliunli conductoarelor L7
Utilizarea protectiei prin relee a coloanelor gi circui-telor electrice se adoptd in unul din urmitoarele cazuri:
- cind curentul de calcul al coloanei sau circuituluidep6geqte 630 A;
- cind este necesard repunerea imediati in funcliunea receptoarelor deconectate;
- cind se cere ca aparatul automat de protectie res-pectiv si fie cornandat qi de o protectie suplimentard saude blocaje ale utilajului aclionat de motorul electric pro-tejat;
- cind receptorul sau grupa de receptoare functio-neaz5 frecvent in regim de suprasarcinS;
- cind reteaua de joasd tensiune funclioneazd buclat.I\4ontarea aparatelor de protec{ie (siguranfe fuzibilesau
aparate automate de protec{ie) este obligatorie:
- la plecdrile din tablourile electricel
- la intrarea in tablourile electrice care au peste5 circuite gi sint alimentate direct din re{eaua publici;daci aceste tablouri au mai pulin de 5 circuite insi de-servesc o putere instalatd mai mare de 5 kW, proiectantulva hotdri, funclie de procesul tehnologic, dacd este cazulsd se p'revadd sigurante generale;
- la ramifica{iile spre receptoare individuale; fac ex-ceplie ramificatiile din circuitele de alimentare ale re-ceptoarelor de putere micS (corpuri de iluminat, aparateelectrocasnice etc.), asigurate Ia tablouri cu maximum 15 AIa 3801220 V sau 20 A la 22A1fl7 Y;
- la intrarea in tablouri de distribulie cu putereainstalati de peste B kW alimentate din coloane rnagis-trale;
- in toate punctele unde secliunea coloanei sau ra-mifica{iei descreqte, dacd siguranlele precedente nu asi-gur6 gi secliunea cea mai mic6; dacd coloana nu estesupusd loviturilor mecanice, montarea sigurantelor sepoate face pind la o depdrtare maximd de 5 m de punctulde descregtere a secliunii, iar dacd ramificalia se face dinpuncte greu accesibile (de exemplu aflate la iniltimemare), siguranlele se pot monta in locuri accesibile aflate1a maximum 30 m de punctul de descreqtere a sectiunii,
18
cu conditia ca sectiunea ramificatiei s5 aib[ o capacitatede incdrcare de minimum 100/o din cea a coloanei ma-gistrale;
- Ia iegirea din contorul de tarifare aI lntreprinderiifurnizoare de energie electricd, dacd lungimea coloaneipind Ia tabloul de distributie este mai mare de 20 m;
- Ia tablourile de distribu{ie cu plecdri speciale (cir-cuite pentru iluminatul de siguranld, coloane de ascensor,coloane pentru pompe de incendiu etc.) care se racordeazlinaintea intreruptorului general sau, in lipsa acestuia, di-rect 1a bornele de intrare in tablou;
- lnaintea circuitelor secundare de protectie, co-mandd qi semnalizare.
Nu sint obligatorii:_- proteclia Ia suprasarcind prin intreruptoare auto-
mate pentru motoarele electrice cu puteri mai mici de1 kW cu funclionare intermitentd sau de scurtd duratdprecum gi cu regim de duratS, dar cu suprasarcind pulinprobabil5;
- protec{ia la scurtcircuit in ramificatii la receptoarede putere mic5, conform menliunii ficute mai sus asupraobligativititli rnontdrii aparatelor de proteclie la recep-toare individuale (pag. 1B).
Circuitele protejate trebuie si aibd siguranle pe toatefazele; Ia circuitele monofazate din locurile qi din instaia-!ii1e deservite de personal necalificat, montarea siguran-felor se va face gi pe conductorul de nul de lucru, acestconductor neputind insd fi utiLizat gi ca nul de protecfie.Se interzice montarea siguranlelor:
- pe conductorul de nul de lucru din circuitele bifa-zate cu trei conductoare sau trifazate cu patru conduc-toare;
- pe conductoarele instalatiei de proteclie: pri4 le-gare la nu1, prin legare la pimint etc.
Valorile curentilor nominali ai fuzibilelor siguranlelorsau ai curen{ilor de reglaj ai releelor aparatelor automatede protectie trebuie si fie cit mai reduse, insi atit citsd nu intrerupd funclionarea instalatiilor la suprasarcinide scurtd durati, normale In funclionarea unei instalafii,,* 19
curn ar fi de exemplu curenlii de pornire ai motoarelorsau supraincdrcdrile de moment cerute de utilajul tehno-logic acfionat. Astfel:
La instalafii.Ie de Jorfd':
1o. Pentru proteclia la scurtcircuit, la dimensionareafuzibilelor siguianlelor sau a curenlilor de reglaj ai relee-lor electromignetice, se va avea in vedere mirimea ,qidurata cureniului de pornire, utilizindu-se, ln cazul ali-mentdrii unui singu,r receptor, relatia
Irr r": {'iar in cazul alimentdrii mai multor receptoare, relatia
lor ".- fu +r"^
csc
in care:Ip este eurentul de pornire al recepto-rului, F et.Ippt - suma celor mai mari curenli de pornire ai re-
ceptoarelor considerate cd pot porni concomi-tent sau la intervale de timp in care 'regimu-rile de pornire se pot suprapune' in A;
I"a suma curenlilor de calcul ai restului de 19-ceptoare, care se considerd in funcliune, in A;
cr" co-eficient de siguranli egal cu 1,5 la pornirigrele qi dese sau cu 2,5 la porniri ugoare 9irare.
Valoarea curentului astfel'calculatd trebuie sd satisfaciin plus relalia (15).
2". Pentiu proteclia Ia suprasarcini a coloanelor. cir-cuitelor gi receptoarelor electrice, curentul releelor ter-mice trebuie si satisfaci relatia
(10)
fpr e": C""fr, (12)
in care:c"" este un coeficient de siguranli egal cu 1,05-1,2;i curentul nominal al receptorului sau curentul
de calcul al coloanei, in A.
20
Valoarea curentului astfel calculat trebuie sI satisfacdin plus relafia (15).
,La instalafii,ile de ilumhmt proteclia coloanelo,r qi cir-cuitelor se face Ia suprasarcind prin siguranle fuzibiie sauintleruptqqe automate. Valoarea curehtului protecliei vatrrebui sd fie
gi sd satisfacd in acelagi timp relatia (15).In aJard de cele de mai-sus, la alegerea valorilor cu-
renlilor de protec{ie se va avea in vedere ca, in cazulunej avarii, sd funclioneze protectia cea mai apropiatdde locul avariei, in scopul izoldrii lui firi scoaterea dinfunctiune a restului rele1ei eleetrice. Aceasta se reali-zeazd \inind seama de urm5.toarele reguli:
- in cazul montdrii in serie a siguranfelor, curenfiilor nominali se eqaloneazd din doud in dou5 trepte pen-tru cele cu topire rapidd sau din treapti in treapt5, peirtrucele cu topire lent5;
montarea sigurantelor cu topire rapidd inaintea ce-lor cu topire lentd va fi evitatd;
- intle curenlii nominali ai fuzibilelor siguranlelorcu topire lenti montate ln amonte qi ai releeloiintreiup-toarelor va fi o diferentd de minimum doud sau tieiEgpt. peltru curenti de scurtcircuit de valoare proba-biid pinS Ia 500 A, respectiv mai mari d.e b00 A.
Asigurarea selectivititii intre introruptoarele cu re-leele electromagnetice practic nu este poiibil5, deoarece,chiar dacd se face o egalonare a curenlilor nominali res-pectivi, in caz de scurtcircuit deco,nectarea se poate pro-duce simultan la toate intreruptoarele. De asem-enea, cindse, utilizeazd sigurante de fabricalii diferite, problernaselectivitbtii protecliei se complic5, deoareee topirea fuzi-bilelor poate avea loe concomitent sau in ordine inversddecit cea doritA, chiar daci s-a ficut o eqalonare cores-punzdtoare din punctul de vedere al valorii curenlilor no-minali.
Io, a)1" (13)
Exemplul 6. Un mic atelier mecanic este dotat cu b maqinide prehi,crdri actionate de motoare electrice trifazate cu rotorui inscurtcir.cuit, atirnentate la tensiunea de BS0l220 V, Amplasarea
2t
ma$lnilor este aretat5 [n fig. 3, iar caracteristicile rnotoarelorluate de pe plSculele respective sint in'dicate in tabelul 1, incol,oanele 1-5. Incdrrcar,ea rnotoarelor in regim p,enmanent defunc$ionare ,este concretizatd prin factorul de incdrcare lc1 speci-
lAf y/6 t tFy t0tPEfs0t/9n
ACYAby-3x2r,t6Ac3 A03
+lFy '2t.0ft1n3tF, +/Fy.
ko
l0+4t tfy
2r.li0,254077.384,07
"o
3Af.
"o" *
24kw
AC,9 AC3
t5t2A 6/5A
Fig. 3. Exemplu de plan de instalatie electricd a unui atelier:TP - tablou de distributle principal; ?.F - tablou de distributie atcforttr; M - motoara electrice pentru acllonarea utUajeforl'-- --
t,A
Pnkw
Pozifieplan
uj I"(kc I nl I p, ,,
| ,", ,o,
""
Io
o45
l04l15
'ol15
2
0,820,756,67a,77Q,67
4
6,56,56,56,56,5
-t)
0,81,00,90,81,0
i6,BBr0,253665,784,07
6835I62016
?.5t25J,51r2,3
6t4,51l/8,86/4,9
TabeIuI I
22
flcat in coloana 6 din tabel, iar protecfia circuitelor electrice Sla receptoarelon se face la scurtcircuit prin sigurante fuzibile gila suprasancind prin contactoare cu relee termice.
Se cere determinarea curentilor nominali ai fuzibilelor sigu-ranfelor qi a curenlilor releelor termice.
Rezoluare. a. Determinarea curentilor nominali ai siguranlelorfuzibile se face finind seama de valoarea cureniilor de pornire,utilizind relatiile (10) Si (11); curentul nominal al fuzibilelor vaavea valoarea standardizatd egald sau, cind nu existS, imediatsuperioard valorii calculate Si anume:
- pentru circuite:
I.-^^,: kPIn, --6,5'21,1 :b6--+63 A:- pf sc1. osct 2,5
I7,r scz:. kp In, :u,t
= 10,*:16,6 --+ Bb A;
Cscz Z^5
I.:t tc3:kPl'" - 6 5ilo7l:10,5
-+ 16 A;cscs Lri
. kp Inr _- 6,5.7,99I rr r"F ;-- =' -- ,-;E- -19 --+ 2o A;
usrt 4l
Ipt sr':Ip, eca:10,6 > 16 A'
- pentru co.oana de alimentare, considerind cd pornegtemotorul nr. 1 in timp ce celelalte ma.qini s,int in functiune
, -
kpl,'pr scc-;t' +"o:56$23,76:?9'?6 -> 100 A,
in care .lr" este suma curenlilor reali in regim normal de duratdai motoarelon consirder.ate in functiune qi ale cSror valori sintcalculate in coloana 7 din tabelul 1; observdm cd valoarea gdsitlpentru fuzibilul sigurantei coloanei de alimentare (100 A) satisfacegi condilia de sei.mtivitate a protectiei la scurtcircuit, deoareceeste cu doud trepte mai mare decit valoarea celui mai marefuzibil al receptoerelor alimentate (63 A).
In relaliile de m'ai sus s-a luat co":2,5.Valorile calculate le trecem in coloana 8 a tabelulut 1, cu
rnenliunea c5,mai este necesard verificarea La relatia (15) carese va face in exemplul 7.
b. Determinarea curentilor la care vor fi reglate releele ter-mice pentru protectia Ia suprasarcin6 precum qi a curenlilor de
23
sewlclu respectlvl se f'ace cu ajutorul relatiei (12) ln cat'e se' iacrr:1,2i
Iorrrl:corlrt:lr2'2L,1:25 A, deci I"t:25 A;tirti:"*Ini:L,2'L0,25:12,3 A, deci /"r:15 A;lorrog:co" In:L,N.lrQl-lr$ $, deci /r3: 6 A;Iprro4:c6 In;7,2'7,3t-',U O, deci /ru:11 A;iptro6:Iprrrs:4,9 A, deci /"5: 6 A'
Aceste valori le trecem in coloana 9 din tabelul 1 mai sus'cu menliunea cd mai este neeesard verificarea la relatia (15) carese va face in exernPlul 7.
c. Intoomirn scherna electricd a insta"trafiei (fi,g. 4).
3.3. Alegerea sectiunii conductoarelor gi cablurilorin functie de condi{iile de incllzire
Alegerea sectiunii conductoarelor gi cablurilor functiede condiliile de incdlzire se face astfel:
a. Curentul de calcul f, care va trece prin conductor$i este determinat conform indicatiilor din subcap.-3.1
"Yielaliile (1) . . .(?), trebuie sd fie mai mic sau cel mult egalcu curentul admisibil in conductoare in conditiile realede functionare loa^, odicd
I,(Ioa-
sau pentru c6, conform relaliei (B)
'Iad,n:k In ad'^
rezultd cd
I"<kI, a6n s&tJ t,,o^)lt'
$)
b. Curenlii aparatelor pentru protectia conductoarelor,determinali confbrm indicaliilor din subcap. 3'2 cu lela-liile (10) . . . 1te1 tr'ebuie sd satisf,acd urmitoarea relatie:
I.{krrlotn sau l"a*}ff,
(14)
24
(15)
in care [p4 est'e urr cbefrcient care fine seama de aparatulde protectie uti.lizat qi este egal:
- in instaiatiile de forti, eu: 1,5 in cazul releelortermice, 3 fn cazul siguranlelor fuzibile gi 4,5 ln cazulreleelor electrtmagnetice ;
- ln instalatiile de iluminat cu 0,6. . .0,8.
Fig. 4. Scherna electric6 a instal.afiei din planul din tig. a.
c. Aparatele de protectie trebuie sd deconecteze sigurIa scurtcircuitele monofazate qi polifazate produse la ca-pdtul porfiunii protejatg ceea ce are ioc cind
I,olkp,2lp, (16)
in care krr2 este un coeficient egal cu 3 in cazul siguran-{elor fuzibile qi cu 1,5 in cazul releelor'.electromagnetiee.
2;5
iI
$
tft25ft51
tfl'2r/20A
Aft6/fA
AC3
tlM
\\(\G
sH
N
380/220/ - f?t{z
llr tlela lP l 2 3 4 5ai,kw 2A 4 1,5 t,{". A 3t t6.68 in ?a 3,06 5,78 4,O7
Curentul de scurtcircuit se determintr cu relafiat)
f"o: un(1?)
ln care:
Uo este tensiunea dintre conductoarele liniei, ln V;Z impedanfa buclei conductoarelor direct qi in-
vers ale liniei, in iQ;
t - lungimea liniei de la aparatul de protectiepini la capdtul porfiunii protejate a liniei,in km;
E1 impedanla buclei conductoarelor direct gi in-- veis ale liniei, pe 1 km de linie, in Q; valo-rile lui 21 pentru liniile ln cablu 9i aeriene sintdate in anexa 12.
Pentru o relea cu trei conductoare, calculul trebuieefectuat pentru un scurtcircuit bifazat; atunci elnd se
scurtcircuiteazS intre ele dou6 conductoare de faz6; inacest caz, in formula (17) se intr'oduce tensiunea intrefaze gi se ia m5rimea 21 corespunz6toare buclei celor doud
conductoare de fazd. Pentru o retea cu patru conductoare,calculul trebuie efectuat pentru un scurtcircuit mono-fazat, atunci cind conductoml de fazi intri in scurtcir-cuit cu cel neutru; in acest caz, ln formulS se introducetensiunea pe fazd, iar z1 se ia pentru bucla conductoare-lor de fazi gi neutm.
In practicS, mirimea Z:zl poate fi determinatd lnmodul urmdtor: bucla celor doud conductoare se scurt-circuiteazi ta sfirqitui liniei, se aplic5 liniei o tensiunemicgoratd gi se mdsoard cu voltmetrul tensiunea U dintre
UR
/rl
r) Cind valoarea curentului de scurtcircuit, gdsitd cu formu-lele (16) gi (17), depdge$te cu mai mult dectt de 2-3 ori curentulnorriinal al sursei de alimentare (centrald electricd sau substatiede transformare), in calcul, rezistentei liniei trebuie sd i se adaugerezistenta infdsur6rilor generatorului sau transformatorului.
26
aceste conductoare la inceputul liniei, iar cu un amper-metru -
gsrsnful f' din linie; in acest caz, Z:U|I'".Dacd existd mai multe portiuni de linie cu valori di-
ferite ale lui zr, z,2,. . . impedanla tota16 a liniei se deter-mind cu formula aproximativi
Z:zlt*zzlz* ... (18)
d. Curentul de virf sau de pornire nu trebuie s5 ducAla o densitate de curent periculoasd din punctul de vedereal incilzirii, adicd
(1e)
in care:le este curentul de pornire al receptorului sau cu-
rentul de virf aI circuitului sau coloanei carealimenteazd mai multe receptoare (suma cu-renlilor de pornire ai receptoarelor conside-rate ci pot porni concomitent gi ai curentilorde re.qim ale 'celorlalte receptoare consideratein funcfiune), in A;sectiunea conductorului, ln mmz;
jaa* * densitatea admisibild de curent la pornire,ega15 cu 20 Afmmz la aluminiu qi 30 A/mmsla cupru.
Din cele de mai sus relultd ci in practic5, pentru ale-gerea secliunii unui conductor sau unui cablu functie decondiliile de incdlzire, este indicat sE se urmeze urmdtoa-rea metod5:
* determindm curentul nominal, curentul de calcul qicurentul de pornire sau de virf al receptoaretror conside-rate;
- alegem aparatele de protectie q'i determindm cu-renlii de protectie respectivi;
- determindm curenlii admisibili gi secliunile respec-tive, astfel ca si fie satisfdcute fiecare din relatiile (14),(15), (16) qi (18) 9i alegem sec{iunea cea mai mare rezul-tati din calcul.
? <r,- "uu '>fi
27
Exemplul ?. Sd se determine sectiunile coloanei de alimentaredin TP a tabloului ?.F' gi al,e circuitelor oe pleacd din ?F Ianeceptoare, finind cont de datel'e pi determin6rile din exern-plul 6, precum gi de faptul cd temperatura mediului ambiant dinatelier este de +25"'C, iar condr.rctoarele utilizate slnt din aluminiucu izola{ie de PVC, introduse in tub de pnotectrie.
Rezohsare. In tabelul 1 s-au calculat curentii de calcul (co-loana 7) gi de protectie (coloana B $i 9).
Determinarea seciiunilor coloanei qi cincuitelor se face asdel:a) Pentru coloand:Curentul de calcul prin coloana care alimenteaz6 ta.bloul ?F
,din TP, conform relatiei (6) ester -
k"Pt
ftU, cos g"0,6.20 . 10s
r,73 . 380 .0,6
6,5.21,1 + 2,3,,76 :8 mm2;
:31 A,
in care, conf,orm indicaliilor din anexa 2, receptoarele din atelierse lncadreazd in categoria celor cu regim normal cu k
", :p,21
cos 9":0,6; ko:2 (s,fnt 5 reoeptoare) gi deci1-kc' 1-0.2k.:k
"' * ^
O- :0,2 + t-:0,2+0,4-0,6.
Pentru determinarea sec{iunii; conforrn relafiilor (14), (15)qi (1e):
- curentul minim admisibil in conductoare, liniind seama decurentul de calcul qi de curentul de protecfie, avind valonile:
I'a^bl"e: 91:31 Aia@mv k I
Ioaoollzr-ts:- m'o -33,3 -,1,
nprt o
rezultd cE este necesard, ,conform anexei b, o eecliune a conduc-torului de 10 mm2 cane admite un curent maxim de durati de39 A;
- secfiunea rninirnd necesard, finind seama de densitatea decurent la pornire este
- Ior* I"n,c> --:-----ladm
- rezultd ln definitiv cd secJiunea necesar6 pentru conduc-toarele coloanei de alimentare a tabloului ?F esie de 10 mm2;pentru eventuale suplimentdri ale incdrcdrii coloanei cerute dernontarea unor receptoare noi, recomanddm secfiunee de 16 mrn2.
b) Pentru circuite:Curentii maximi admisibili ln conductoare linfind sea.ma de
curenjii do calcul Si de proteciie, conform relafiilor (14) qi (15)vor fi:
28
2A
- pentru eircuitul la motorul nr. 1:
rn admtr-T:{fl:,u,r, o,
In admts Io-'
'"' : T :zt a:krr, - I
rnadmtr+#:_fu:,, o,
- pentru 'circuitul la rnotorul nr. 2:
rn admzr-7:{f :ro,ru o,
Inadmzllp;',, - 8j :11,0 a;
^prr u
In admtr- "r"u,:
g :8,2 A,Kprt Iro
- pentru cincuitul la mo orul nr. 3:
ln admt'-?:8'-66 :g'eo a;
tnadmtr+f:f;:s,s a;
rn admss IP-'
"'" : -f :r,ru o,Kp2 Iro
- pentru circuitul la motorul nro 4:
tn adn n)-?: T :b,TB A;
, , Ipr r", 20Inadmr,- -o',- :5 :6'67 A;
In admts- 70-'"n
- !'8 :5,g 4,Kprz rr?
?9
- pentru circultul Ia motorul nr. 5:
L- 4.07ln admr > ;: 1-:4,0T A;
In admtr-'o:'"o: f; :u othprr o
I,t admt2lP' "o: -f :r,ru.Kpn r,o
Conform anexei 5, rezultd cd condiliile de mai sus slntsati.sfdcute dacd se alege:
- pentru circuitul 1: st:4 mrn2, pentru eare
- pentru cirruitele 2-5: s2:5r:s4:sb:2,5 nrm2,Ino6^:19 A.
f,inind cont Ei de conditiapornire, confor,m relatiei (19),de mai sus vor fi:
Ino6^:25 A;pentru care
densitdlii a.dmisibile de curent lasecliunile necesare ale circuitelor
, krIr" 6,5.21,I''' ffi : --w- :6'e -;' 1o mm2;
k^l^" 6-5.10_5sz)- ,n "' :3,4->4 mm2;iaam 20
kp lrr(u\ 6,5 . 4,07 _, .,,$s:sr)iaam 2a
_ kp I nt 6,5 . 7,39
")- -t# : -:-;-:2,40 -> 2,5 mm2.
Comparind aceste valori cu cele de mai sus rezultd cd sectiu-nile al,ese sint urmdtoarele:
- pentru ,circuitul 1: sr:19 --2'- Pentru circuitul 2t s2:4 1t't^z'
. - pentru circuitele 3, 4, 5: s3:s4:s5:2,5 mmz.c)In ceea,ce privegte deconectarea sigurd la
scurtcircuit, .nu rnai este necesard verificarea la relatia (16),deoarece, avin'd in vedere lungimea scurtd a circuitelor, valoareacurentului de scurtcircuit este practic nelimitatd.
Exemplul 8. O linie cu lungimea de 1 km gi tensiunea de500 V este executatd din cablu cu conductoare de cupru avindsectiunea de 3X50 mm2 qi este protejatd de un automat cu de-clangator electromagnetic, al cdrui curent de aclionare esteI*our:350 A. Sd se verifice dacd automatul va asigura deconec-tanea liniei in cazul unui $curtcincuii bifazat Ia capdtul liniei.
30
Rezohsore. Valoarea curentului de scurtclrcult ee determlndcu formula (17):
U.I
-:.."r _
,rL_
ln acest caz, (Jr:500 V gi l:1 km. Din anexa 12, pentru un cablude cupru, se obline zt:0,76 {)/krn, pentru o sectiund, egald -cu50 m'm2
'a conductoarelor direct Ei invers (a conductoarelorcablului).
Introducind valorile numerice rezultS
500f-^: _-- :660 A.0,76. I
Introducerea in forrnula (16) a valorii l*orr:350 A dovedeEte cd
automatul va asiSura deconectarea liniei in cazul unui scurt-circuit.
I*>L,5 I*outi 660 A> 1,6'350*'525 A.
4. Determinarea sectiunii conductoarelorsau cablurilor in funcfie de pierdgrea admisibild
de tensiune
4.1. Neoesitatea calculului unei relele elestricola pierderea de tensiune
ln cazul cind tensiunea scade, o lampd de iluminat ddo cantitate mai mic[ de lumind, un aparat termic degajdmai putind c51dur5, iar un motor electrie se tncllzegte maiputernic, deoarece cu seiderea tensiunii cregte curentulcare circuld prin infdqurdrile acestuia. La fel de nedoritdeste qi cregterea tensiunii la bornele unui receptor; pentruldmpile de iluminat gi pentru aparatele electrocasnice,funclionarea la o tensiune merit6 scurteaz5 durata lor defunctionare,
31
Tensi,unea pentru care este calculat un receptor d,eenergie electricd,, tn uederea asigurd,ri,i cond,ifi,i,tar optimed,e funcfionare, poartd, denumirea de tensittne nomi,nalda receptorului,
Fig. 5. Exemplificarea pierderii de tensiune de-a lungul uneilinii electrice de iluminat exterior:
U *o*- tensiunea maximi aplicatA la capltul de lnceput al ll-nLeli Un - tenalunea nomitalt; Umtn- tensiunea minlm6 la capi_
tul ce1 mai depdrtat de sursd aI liniei.
Nu este posibil si se asigure funclionarea la tensiunenominald pentru toate receptoarele conectate la o releaelectric5, deoarece tensiuniie sint diferite in diverselepuncte ale relelei.
In fig. 5 este reprezentatd schema unei linii de ilumi-nat exterior, ln cafle sdgelile indicd diferitele corpuri deiluminat. Tensiunea la inceputul liniei, ling6 sursa dealimentare, in punctul a, va fi cea mai mare. In cazullndepdrtirii de inceputul liniei, tensiunea se va micgoradin cauza pierderii de tensiune in conductoarele liniei.Tensiunea minimd va fi ta capdtul liniei, in punctul c, labornele corpului de iluminat cel mai indepditat de sursa.de alimentare. La tensiune nominald se va gdsi numaio singuri largpd, coneclatd in punctul b al 1iniei. Toatecelelalte 15mpi vor fi la o tepsiune fie mai mare decit ceangminltd (pentru ldfnpile d. pS pqrtiurrea pb), fie maimicl {ecit' .cga nomi.4ald (pentru'ld,mpi1e de pe porfiu-nea Oc).
Diferenfa dintre paloarea tensiunii, reale, i,ntr-un punctoqrec&re aI refielei,, gi, ualoarea tensiunii ry6f.nryqlg ig *U-me6te uariagia tensiunii in qcel pung!,
$?
Diferenta tensiunilor intre doud puncte a1e unei retelese numegte pierdere de tensiune intre aceste puncte. Nor-mativul C.S.A.C. I.7-68 reglementeazi pierderile de ten-siune in instalaliile electrice la consumator, in regim nor-mal de functionare. Astfel:
a) in cazul alimentdrii directe din re{eaua publicifunctionind cu o tensiune pini la 1000 V se admit urm5-toarele pierderi de tensiune:
- 3o/o pentru iluminat intre contor qi oricbre dinldmpi fatd de tensiunea nominali de utilizare, consideratide la tabloul general de distribulie,, de la contor sau, 1a
locuinle, de la firida de branqament qi pini la ultimulreceptor (lamp5, motor etc.), 1a sarcina maximd, pentrucare s-au dimensionat coloanele qi circuitele considerate:
- 3o/o in instalatiile de iluminat;
- 50/o in instalaliile de alimentare a altor receptoare;b) in cazul alimentirii prin posturi sau statii de trans-
formare, sau uzind proprie instalati Ia consumator, di-ferenfa de tensiune dintre tensiunea la receptor Si ten-siunea nominald respectivd de utilizare nu trebuie s5 fiemai mare decit:
- Bo/o Ia iluminat;
- 100/o pentru alte receptoare;c) ln instalaliile de iluminat pe tensiune nepericuloasi
(12 . . .42 V), pierderea maximi de tensiune admisibildeste de 100/o din tensiunea nominal5;
d) in instalaliile de iluminat, pentru al.imentarea 15m-pilor izolate gi depdrtate, in cazuri exceplionale se admiteo pierdere ,de tensiune de maximum 100/o din tensiuneanominald; in acest caz, se va tine seama de fluxul cores-punzdtor pentru tensiunea efectivd la punctul de utilizare.
e) in cazul pornirii motoarelor sau al alimentdrii apa-ratelor de automatizare sau cu alte destinatii speciale,pierderea de tensiune pini 1a bornele receptoarelor nutrebuie sd depdgeascd valorile permise de fabrica con-structoare qi inscrise in figa tehnicd respectiv5.
3 - Alegerea secfiunii conductoarelor 33
4.2. No{iuni lundamentale cu privire la calcululunei re{ele electrice la pierderea
de tensiune
Se considerd o linie electrici trifazati de curent alter-nativ care are consumatori concentrati la capdtul ei(fie.6).
Pc.Ic
Fig. 6. Schema de calcul la.pier-derea de tensiune pentru o liniecu sarcina concentratd la un ca-
pdt:t - lunglmea liniei: s - sectiuneaconductoarelor liniei; Pc 1e - pute-
rea, respectiv curentul de calcul.
In cazul general, pentru o linie de acest fel pierdereade tensiune AU IVI se determind cu formula
AU:1,73 (r cos q*r sin cp)/l, (20)
in care:r este rezistenla unui kilometru de linie, in Q;x reactanla inductivd a unui kilometru de
linie, in fJ;cos q factorul de putere al sarcinii;sin g corespunzdtor lui cos q, luat din tabelele
trigonometrice;I - lungimea liniei, in km;I * curentul de calcul, in A;r - rezistenla specificd a conductoarelor liniei,
in rfl/km;r reactanta inductivd specificd a conductoare-
lor liniei, in 9/km.in rela{ia de mai sus, expresia (r cos q+tr sin e) re-
prezinti valoarea impedantei specifice a liniei; rezistentaspecificd componenti a acestei impedanle depinde de ma-terialul gi secliunea conductorului, iar reactanla inductivie1
specifice - de fiuxul magnetic care strlbate spaliuldintre conductoarele liniei, fiind cu atit mai mare iu citdistanta dintre conductoare este mai mare. In anexa 18se dau valorile rezistentelor qi ,reactanlelor inductive spe-cifice ale conductoarelor qi cablurilor in condiliile o6iq-nuite de pozare.
La calculul unei re{ele electrice la pierderea de ten-siune, rezistenfa electrici a conductoarelor trebuie luatiin considerare totdeauna. Reactanla inductivi insi poatefi uneori neglijatd, valoarea erorii comise in acesi cazdepinzind de raportul dintre mdrimile r cos g gi r sin g.Astfel:
a) pentru sarcina dintr-o retea cu receptoare rezistive(ldmpi incandqscente, aparate de incdlzit cu r.ezistenleelectrice etc.) factorul de putere este egal cu 1 (cos q:1);rezulti cd sin q:0 Si deci prodl-rsul r sin g:0, ceea ceinseamnd cd inductanla conductoarelor poate fi in acestcaz neglijatd totdeauna, indiferent de valoarea pe care oare (in curent continuu inductanla este neglijat8 in toatecazurile);
b) pentru sarcinile cu un factor de putere mai micdecit 1, valoarea lui sin q devine diferitd de zero; cu citvaloarea lui cos g este mai mic5., cu atit valoarea lui sin qva fi mai mare; deci o datd cu inrdutdlirea factoruluide putere, influenla reactanlei inductive a liniei asupravalorii pierderii de tensiune se mdregte;
c) cu cit secliunea conductoarelor este mai mare, cuatit valoarea mdrimii r cos g devine mai micd, in tirrp cevaloarea lui r sin e se. micgoreazi numai intr-o mdiurdneinsemnatS; in consecinld, o datd cu creqterea secliuniiconductoarelor, influenla relativd a reactanlei inductiveasupra pierderii de tensiune se mdreqte;
d) in sfirgit, este evident ci influenla reactanlei in-ductive a conductoarelor asupra pierderii de tensiune seva accentua in cazul trecerii de Ia o relea in cablu la orelea interioari, construiti din conductoare montate perole gi izolatoare, qi de la aceasta din urmi la o reteaaeriani, deoarece in acest ca7 valoarea reactanlei induc-tive va cregte.
Ca urmare, in cazul calculului, la pierderea de ten-siune, a unei relele executate din conductoare si cabluri8{ 35
de cupru sau aluminiu, trebuie avut in ved.ere urmd_toarele:
a) fd,rd, a line searld ile reactan{a i,nducti,ud a cond,uc-toar elor, se calculeazd :
- relelele de curent continuu;
- porfiunile unei retele de curent alternativ, pentrucare se poate admite cos g:1.
- retelele ,construite din conductoare gi cabluri cusecliunea pind la 6 mmz inclusiv;
- refele,construite din conductoare in interiorul clddi_rilor sau din cabluri, dacd, secliunile jor nu depdgesc sec_liunile indicate in tabelul 2;
Factorul de putere
Materialul conductoarelor
Cabluri qi conductoarepozate in tuburi
Condu.ctoare pozate perole sau izolatoare
Alumi-Iiu
Alumi-niu
70
l6
Tabelul 2
50
t0
o,7---T---c'p'" latf,,[''
I
70
l6
120 35
10
25
b) toate celelalte relele trebuie calculate {inind searnacle r eactanla inductiud,
4.3. Determinarea seefiunii conductoarelor qi cablurilorin functie de pierderca admisibili de tirnsiune,' f{rd a fine seama de reactanfa inductivia liniei
In cazul cind secliunea conductoarelor liniei este datd,pierderea de tensiune, in volli, se determini cu formu-lele:
a) pentru o linte tri.fazatd. de curent alternati.usarcina concentratd Ia un capdt (fig. 6)
au_ tmo,Pct\U, s
36
(21,
'I ),
A(J: l'78 ,Iol , (22)Ysin care: P" este puterea de calcul a sarcinii in regim
permanent, in kW;
Io curentul activ din compunerea curen-tului de icalcul, in A; Je afld cu rela-\ia l":1o cos .uc''
I - conductivitatea materialului conducto-
ril', ",lr#lf"T1';" Tffi "
*:,T"' ili.
1:31,7 m/Q mm2;Un - tensiunea nominalS a retelei (intre faze),
in V;s - sectiunea conductorului liniei, in mm?;sarcina distribuiti de-a lungul liniei ale cdrei
conductoare au secliune diferitd intre punctele de ramifi-catie (fig. 7), calculind mai intii pierderile de tensiune petronsoanele dintre ramificatii:
Aft 1000 (Prr*P""+...)r, .-vr- \un s1 '
Aur: t=900, ("etc., (23)
un
Pctlot Pc2 ,Ia 2 Pc.9.l o3
Fig. 7. Schema de cal.cul la pierderea de tensiune pentru o liniecu sarcina distribuiti de-a lungul ei $i cu secliunea conductoarelor
dintre punctele de r,emificaiie variabili:Isi, Isn '.. Pslr P62,. - curentll respectiv puterlle Cle calcul pentru fiecarederivafie; h, lz. .. - lungf,mlle tronsoanelor dintre ramificatlli sr, sr,
ss... - sectiunlle conductoarelor llnlel lntre punctele de ramificatie,
* P"' *... )1,
.92
3V
si apoi insumind
^ ,, 1,73 (Io, I Io, * . - tl,AUt: -'--,Yst
AU": 1,73 . (Id" + Ia3 + '. ' )', etc. (24)
(25)
in care: ^!,TJnau semnificatiile date Ia relatiile (21) qi (22);P"r, P", puterile de calcul pentru fiecare ramifi-
calie, in kW;lor, Io, curentii activi de calcul pentru fiecare
ramificatie, in A; se calculeazi cu rela-tiile: lor:lq cos 9c1 etc.;
sr, sz - secliunile conductoarelor tronsoanelor delinie dintre punctele de ramificatie, inmmz;
Pc2* Pcs+...ld]...Id2 *.
Iot,Pcl Ia2,PcZ IoA,PcJ
Fig. 8, Schema electricd de calcul la pierdenea de tensiunepentru o Iinie cu sarcina distribuitd de-a lungul ei gi cu
secfiunea constanti lntre punctele de ramificalie:Iao laz." Pc]! Pcz..,, h, lz..' - v. fig. ?; s - sectluned conductoarelor'
- cu sarcina distribuitd de-a lungul liniei ale cireiconductoare au sectiunea constantd (fig. B):
AU: AUL+ AU,+., .
s.
(Io, * Ior+ .. . )L * (1o, * ...)1, * ...
au: 1000.
\Un
sau:
(26)
LU:1',73 .
T
3B
(27',)
t\r,
in care simbolurile sint explicate la relatiile (23) qi (2a);b) pentru o li,nie cu doud. conductowe, de cu,rent alter-
nati,u monofazat sau'de curent conti.nuu:sarcina concentratd la un capdt (fig. 6)
arJ - 2000 ,P"l'lUn s
(28)
AU: (2e)
in care simbolurile sint explicate la relaliile (20) qi (21)cu mentiunea ci pentru curent continuu lo:1";
sarcina distribuiti de-a lungul liniei ale cSreiconductoare au secliuni diferite intre punctele de rami-ficatie (fig. 7), calculind mai intii pierderile de tensiunepe portiunile dintre ramificalii:
AU1: 2 000 (Pc, + Pc, + . .r. )11 .,
sr
Arf 2ooo (Pc.+Pcs+...11, (30)
au2: ---::_:- glc,'lUn $2
-\Lr:: 2 .l!-sr-+-l!!-!----t)L .
Ysr(31)
AUr: 2' (Ia'* "')1"' ur".Y$z
gi apoi, insumind
AU:AUryAUz*..., (82)
in care simbolurile folosite au semnificaliile date la rela-tiile (23), (2a) qi (25);
- cu sarcina distribuiti de-a lungul liniei ale c5reiconductoare au secJiunea constantd intre punctele de ra-mificafie (fig. B)
.: AU: 2T9. (rc'+p,'*".)L*1P",*...)L*'.. (BB)\Un s
2 .IaIT$
\U,
39
LU: L,T
in care semnificatiilerelatiile (23) qi (24).
Pentru a transforma osiune, datd in procente dinintr-o pierdere de tensiuneinvers, se folosesc formulele:
Gat+Iar+,..)L+(la.+.. )12+... (34)s
simbolurilor folosite slnt date la
pierdere admisibild de ten-tensiunea nominald (AUo7r'1,exprimatd in vol{i (AU) Ei
Se menlioneazd cd in calculul unei' re{ele I'a pi,erdereade tensiune, o sarci,nd. uniform repartizatd' de pe o p9t-.
fiiune oarecare a liniei. poate ti' inloctt'ttd' printr-o sarcindd,e putere egald, concentratd' la mi.ilocul acelei porfiuni,fapf care conduce Ia simplificarea considerabill a cal-culului.
Cind valoarea pierderii de tensiune este datd, sectiu-nea liniei se determini cu formulele:
a) pentru o tini.e tri'iazatd de curent alternatzu:
- cu sarcina concentratd la un cap6t (fig. 6)
LUot^U-au: ro ;
AU 100AUOI":'" un
1000 P"l"- \u, aU
1,78 P"I.-t
vAU
(35)
(36)
(37)
(38)
sau
in care simboiurile folosite au semnificaliile date la re-lafiile
!'J).:"1?:ii" distribuite de-a tungul tiniei ale cdreiconduetoare au secliunea diferitd intre punctele de rami-ficalie (fig. ?)
1000 (P"r*Prr+,..)/, . 1000 (P""*...)L .st-Vun '-----
^E|- ' sz= 1Ti ---LU, '
40
etc. (39)
sau
1,78 (Io"*Ior+...)/, 1,78 (lor*...)1,tr:.-r i sr: , .--ZA-i etc.,(40)
in care simbolurile folosite au semnificaliile date la re-iatiile (23) qi (24);
- cu sarcinile distribuite de-a lungul liniei a1e cireiconductoare au secliunea constantd intre punctele de ra-mificatie (fig. B)
I 000o_ _."- '(Un
sau
(41)
1,78 (tor* taz +...)L* (Ior*...)rr+...o-
-lLU
in care simbolurile folosite au semnificaliile date lalatiile (2I), (22), (23) 9i (24).
b) pentru o linie cu doud, conductoare de curentternati,u monofazat sau d,e curent continuu:
- cu sar'cina ,concentratd la un capdt (fig. 6)
2AA0 Pclo-
-.
-"- \U, LU
2 Pclo-
-.-t AU(44)
in care simbolurile folosite sint explicate la relaliile (21)qi (22);
sarcina distribuitd de-a lungul liniei ale cSreiconductoare au sectiuni diferite intre punctele de rami-ficalie (fig. 7)
2000 (P"r* P", + ...)4 ..L- \u n AU,
2000 (Pcz+...)Lsz: yun i etc. (45)
AU
sau:2 (Ior*Ior*...)h
a_--.-
(43)
(42)
re-
al-
(46)
4t
sr: AUt
in care simbolurile folosite sint explicate Ia relatiile (23)qi (24);
- cu sarcinile distribuite de-a lungul liniei ale cireiconductoare au secliunea constanti intre punctele de ra-mificalie (fig. B)
2 000
'- ,t(J,
o
(P,, * Prr* ...) lr *(P", * ...)1, *,..(47)
(48)
relatiile
AU
in care simbolurile folosite sint explicate la(21)-(24).
Pentru a simplifica ca1culu1 unei retele la pierdereade tensiune, fdrd a line seama de inductanla conductoare-1or, in anexa 16 sint d'ate, pentru diferite cazuti, valorilepierderii de tensiune in procente, pentru 1 kW'km, la o
tensiune nominald a retelei de 110. . .500 V, 9i pentru1 kW'm pentru o tensiune a relelei de 12...36 V.
Relelele aeriene ale localitSliior mici sau din sectorulagrozootehnic trebuie calculate, in majoritatea cazurilor,la pierderea de tensiune; a,cest calcul este hotdritor laalegerea secliunii conductoarelor pentru asemenea relele,calculul la incilzire avind numai un caracter de verifi-care. Dimpotrivi, in cazul unei retele cu linii scurte, princare circuli curenti de sarcini mari, hotdrit'oane este ale-gerea sectiunii conductoarelor in functie de incdlzire; aqa
sint, in general, retelele de fortd a1e intreprinderilor in-dustriale, unde alegerea secliunilor se efectueazi dincondiliile de incSlzire, iar calculul pierderii de tensiuneare un caracter de verificare. ln toate cazurile este nece-sard o verificare in ce privegte conditia de deconectare,de cdtre aparatele de protectie, a scurtcircuitelor din celemai depdrtate puncte ale relelei.
Exemplul g, Sd se verifice la pierderea de tensiune fati detabloul principal de distribufie ?P circuitul motorului. nr. 1 dinexemplul 6, {inind cont Ei de rezultatele obfinute la rezolvareaexemplului 7.
42
Rezoluare. Pierderea de tensiune se 'determinS considerlndlntreaga instala{ie in regim normal de functionare'de duratd. Caurmare:
a) Pentru pierd.erea de tensiune in coloana de alimentare atabloului ?F din tabloul ?P se c'onsiderS cd prin coloand circulScurentul /rt:31 A determinat in exernplul 7 la un factor deputere cos g"a:0,6 qi care are ca componentd activd curentul
Ioc:IcC cos c9r":31.0,6:18,6 A.
Pierderea de tensiune, conform relaliei (22) este
1,78 tacIc 1,73 t86.Ia f f
-^u ^: _ . --:0,57
V,'"[sc&2 16
in. care l" este lungimea coloanei dintre ?P qi ?F.b) Pentru pierderea de tensiune in circuitul db alimentare
a motorului nr. 1 din tabloul ?F, se considerd cd p,rin circuitcirculd curentul de calcul determinat in exemplul 6 qi trecut incoloana 7 a tabelului respectiv lrr:16,B8 A, la un factor deputere ,cos grr:0,82 qi care are comlponenta activd
I or:I "t cos grr:16,88'0,82:13,8.
Pierderea de tensiune, conform ,relafiei (21) este
l,7s lorl, 1,73 19,6. 12\u,: _. _ : :0.69 \r.'Tsl32I0
c) Rezultd cd pierderea de tensiune dintre tabloul principal TP;i bornele motorului nr. 1 va fi
AU: AUc* A U 1:0,57 +0,89:1,46 V
sau, in procente din tensiunea nominald de alimentare, conformrelatiei (36)
AU.100 1.46.100AUolo: u : gso :o,39orb
ceea ce este cu mult sub valoarea admisibild.
Exemplul 10. Sd se determine sectiunea iiniei cu doud con-ductoare pentru iluminatul de stradd, din exemplul 1, care areIungimea totald de 800 rn 9i la care, din 40 in 40 rn, se conec-teazd 20 corpu,ri de iluminat cu ldmpi de cite 200 W. Tensiunealiniei este Un:220 Y, pierderea admisibil6 de tensiune esteLU0/oJ60lo, iar materialul din care sint confec{ionate conduc-toarele este aluminiul.
Rezolaare. In exemplul de fatd, sarcina este uniform distri-buitd de-a lungul liniei.
43
Puterea total5 a celor 20 corpuri de iluminat este de 20'0,2:-4 k!V. Inlocuind sarcina uniform repartizatS a liniei printr-osarcind concentratd la mijlocul ei, se obtine schema de calculreprezentatd in fig. 9. Valoarea pierderii admisibile de tensiune,in volli, se determind cu formula (35)
ou: o'rof ": ui#o:r3,2v.
Secfiunea conductoarelor se determind cu formula (43), introdu-cindu-se in ea valorile ^(:31,7 m/ Q 'mmz (pentnr aluminiu),P:a kW, l:400 m, AU:13,2 V.
2 000 Pl 2 000 4.400s -:
-' -: :34,7 mmz.
\U n AU 3I,7 ,nA 13,2
Pentru conductoarete liniei se va lua cea mai apropiatd sec-tiune standard mai mare, gi anume 35 mmz. Se verificd secfiuneaadoptatd a conductorului, in ce priveqie incdlzirea, Curentul dela inceputul liniei este de iB,2 A (v. exemplul 1). Pentru protectiaiiniei se instaleazd o siguranld cu fuzibil pentru 20 A. Dinanexa 4 se gdseqte curentul admisibil pentru conductorul de alu-miniu cu secliunea de 35 mm2, in cazul instaldrii lui in aer liber:Iroo^:130 A. Dupd cum se vede, secfiunea conductorului, aleasdconform conditiei de pierdere admisibrlS de tensiune, satisfacecu mai mult decit condilia de incdlzire.
Exemplul 11. Sd se calculeze la pierderea de tensiune liniacu doud conductoare pentru iluminatul interior al unei intrepnin-deri industriale. Schema de calcul a liniei este reprezentatd 'infig, 10, in care puterea ldmpilor este datd in kilowafi, iar lungi-mile portiunilor, in metri. Tensiunea nominalS a liniei esteUn:220 V, pierderea admisibilS de tensiune ssls [(Jols-),5oln,conductoarele fiind de aluminiu, izolate qi instalate pe izolatohrecu distan{a dintre ele de maximum 2 m.
4n
Fig. L Schema de calcul Pentruexemplul 10.
Rezoluare. Pentru determinarea sectiunii conductoarelor, incazul de fald trebuie sd se foloseascd formula (45), deoarece pen-tru lSmpile cu incandescen!5 cos 9-1, Iinia este cu doud con-ductoare, iar sarcinile sint exprimate in kilowafi
,: 2ooo PJt+ P2l2+,..1a;'----Iu '
44
4a0
In acest caz, (JT:)QQ V qi 1:31,7 fir/Q'mm2, iar Pr:PortP"r**..., pr:pcz+Pca+...
Din anexa 1 se gdseqte, pentru conductoare izolate cu dis-tanta pind la 2 m intre punctele de fixare (izolatoare), o secfiuneminimd de 4 mmz, care se va adopta, {inind seama de rezistentamecanicd, pentru ramificalia bc. Sec{iunile ado'ptate ale corrduc-toarelon satisfac cu mai mult Cecit ,conditiile calculului referitorla incilzrre.
0,3 0,3 o,a Q3 0,a
Fig. 10. Schema de caicul pentm exemplul'11.
4-4. De'terminanea se4iunii conductoarelor gi cablurilorin func{ie d,e pierderea admisibil5 de tensiuno,
tinind seama atit de rezisten{a olt qi de reactantainductivi a liniei
Calculul sectiunii conductoarelor, in funclie de o pier-dere de tensiune datd qi tinind seam,a qi de inductanta Ii-niei, nu poate fi efectuat direct cu formula, deoarece va-rialia reactanlei inductive a unei linii, in funclie desecliunea conductorului, are un caracter complex.
Pentm ealculul ,reteielor cu trei conductoare cu ten-siunea de 380 V sau al retelelor cu patru conductoare cutensiunea de 380/220 V, in anexa L4 sint date, pentrudiferite conditii, valorile pierderii de tensiung in pro-cente pentru 1 kW.km. La calculul retelelor cu tensiunead,e 220 V sau 2201727 V se pot folosi datele din aceeagianexd, ins6 lnmulfite cu 3.
0,3a,3
45
Cu ajutorul anexelor 14 gi 16, pierderea de tensiunenin procente, pe o linie de secliune datd qi pentru conditiide pozare date, se determind cu formulele:
- pentru cazul sarcinii concentrate la capitul liniei(fis. 6)
LUy":,\U"o1o P" I
in care:LUr% este pierderea de tensiune pe
1 kW.m luatd din anexeleP",I vezi relaliile (21) qi (22);
- pentru cazul sarcinilor distribuite de-a lungul linieiale cirei conductoare au secliunea diferitd intre punctelede ramificatie (fig. 7)
(4e)
1 kw.km sau14 9i 15, in o/oi
AU%-AU,15(P"1
in care:
DDt Clrt c2t.. ,
AU,flo , AU,z,k sint pierderile de tensiune pe tronsoa-nele dintre punctele de ramifica-tie, Iuate din anexele 14 Ei 16funclie de sectiunea' tronsonului
* P", * ' ..) lt * LU,zw (P"rl . '.)r, *..(50)
respectiv, in o/oi
vezi relatiile (23) qi (24);
- pentru cazul sarcinilor distribuite de-a lungu1 li-niei ale cdrei conductoare au secliunea constanti intrepunctele de ramificatie (fig. B)
AU,7, :AU,,k L(P"r+P"2+ . . .)11+(P.z + . . .)Zr+ .. .l (51)
in care simbolurile utilizate sint explicate la relatiile (23),(2a) qi (as).
Pentru determinarea sectiunii conductoarelor functiede pierderea de tensiune, tinind seama attt de rezistentaactivd cit 9i de reactanla inductivd ale liniei, se cautdin anexele 14 Ei 16 sectiunea pentru care sin,t satisfdc'uterelatiile:
- pentru cazul sarcinii concentrate la capnt (fig. 6)
au"* : NfiP,L
r6
(52)
in care simbolurile sint explicate la relatia (49);
- pentru sarcinile distribuite de-a lungul liniei alecirei conductoare au sectiunea diferitd intre punctele deramificalie (fie. 7)
LUgolo -LU tok
I AU 1201, : LUz,t^ etc., (53)
(P""* Pr, * '..) Ir (P", * .") l' '
in care simboluriie sint explicate Ia relalia (50);
- pentru cazul sarcinilor distribuite de-a lungul li-niei ale cdrei conductoare au sectiunea constantd intrepunctele de ramificatie (fig. B)
AU"yo: LUqn
(Prr*Pr, + ...) lr* (P"u * .., ) t, * ...
in care simbolurile sint explicate Ia relatiile (23), (24)qi (49).
Ex€mplul 12. O linie aerian6 de curent alternativ cu patruconductoare cu tensiunea de 3801220 V, construitd din conduc-toare de aluminiu, alimenteazd mai multe clddiri industriale aleunei gospoddrii de stat, sarcina fiind de forma unor motoare elec-trice mici: atelierul de ldcdtugerie qi mecanicd, ferdstrdu de, tdiatlemne (joagdr) etc. Schema de calcul a liniei este reprezentatdin fig. 11., unde sarcinile sint indicate in krlowafi, iar lungimilein kilometri. Factorul d'e putere mediu este cos q-nr:0,8. Sd se
determine secliunea conductoarelor liniei, dacd pierderea admi-sibild de tensiune este LU0l0-70/0.
Rezoluare. Sd gdsegte repartitia sarcinilor pe porliunile linieiEi se indicd pe schem6. Se determinS valoarea maximd a sumei
Plr+P212+... (in car.e Pr:p"r*p"r* ...; pz:P"z*P"et. .. etc.)
Plt+PzLz+. . .:53' 0,0s*32' 0,15+27' 0,04::10,1 kW.km.
Din formula (54) se obiine:
LUplu:P1I1+P2b+ ...
LU o1 7
l0J:o'os3o/o'
Din anexa 14, pentru linii aeriene construite din conductoare dealuminiu qi pentru cos g:0,8, se alege o sectiune de 50 mmz,pentru care LU1o1o:0,604010 < 0,6930/0,
Se considerd cd sec{iunea conductoarelor de fazd ale linieiprincipale abde este egald cu 50 mmz, iar secliunea conductoruLuineutru, pe aoeastd portiune, este de Il2 din se,cliunea conducto-rului de fazS: 5012:25 mmz.
(54)
47
Cu formula (49) se determind pierderea de tensiune pe por-tiunea ob a liniei principale:
LU Eo o6: LU:_o1o Pilr:g,6gn' 53'0,08:2,560/e.
Pi'erderea de tensiune admisibild totald este L(J olo:|ya, Prinurmare, la calculul ramificatiei bc se poate admite o pierdere detensiune:
LU oh:z z,i6:4,44E0
c
Fig. 11. Schsma de calculex€mp1ul 12.
?7
pentru
Pelltru alegerea secfiunii ramificafiei bc se determin6 valoareaoalculatd a lui AU1 yo:
LL4aur%:( ffi:e,svo.
Dupd cum rse vede din anexa 14, pentru o secliune de 16 mm2,Llt,o1o:7,5401o adicd este mult mai micd decit ce,a calculati.Pentru conductoarele de aluminiu ale liniei aeriene nu se poateinsd lua o seeliune mai micd, din cauza rezi,stentei rnecanice(v. anexa 1). Pentru rami,ficafia bc, sectiunea afi;t a conduatoarelorde fazd cit gi a celui de nul se va lua egald cu 16 mmz. Secfiu-nile alese pentru conductoare se indicd pe schem6,
La inceputul liniei se monteazi, siguranle cu fuzibile pentru125 A. Pentru a proteja ramifica{ia bc, pe un stilp s'int montatesiguranfe pentru 15 A. Verifi,ca,rea aratd cd sectiunile conductoa-relor, alese in funclie de pierderea admisibild de tensiune, satis-fac cu rnai mult decit condiliile de oalcul in ce privesje incdlzirea.
Se verificd fuzibilele alese, pentru curentul de 125 A, ince privegte condi{ia d'e deconecta,re a unui scurtcircuit in punctulcel mai lndepSrtat, e. Pentru exernplul de fatd, cu o refea cupatru conductoare de 3801220 V,.calculul trebuie efectuat pentrucazul unui scurtcircuit monof,azat. Din anexa 12 se gdseqte pentruo linie aeriand cu secliunea aonductorului de aluminiu direct (defaziD de 50 mmz qi cu sec{iunea conductorului invers (de null de25 trrmzi
zt:2,050 lkm,
48
t8
de unde rezult5 cE impedanta Iiniei are valoarea
z:z1l:2,0b (0,08+0,15+0r04):g'553 g .
Tensiunea pe fazd este
Se determind valoareacu forrnula (1.7)
un:220v'
curentulu'i de scurtcircuit monofazat
,r*:+:4ooA.z 0,558
lnlocuind in forrnula (16) valoarm I'1:L25A, se dovedeqte cd
ln cazul unui scurtcircuit [a cwatul liniei, topirea fuzibilulttiva fi asigu'ratd
I"r)B lnf 400 ) 3'125:375 A'
llomboreUtcrjlorie siorie
t1k{cps yt . BpCos,El de opa
'"n 'ot(,i.0',ur,u
N(t4
w;m,#! 'pe pilo4 t00kvA,6/44/0"23 kV
Fig. 12. Plantil instalaliei pentru exernplul 13.
In acelaqi mod se dovedeste cd, in cazul unui scurt'circuitin punctul c, va fi asiguratd topirea sigurantelor de 15 A mon-tate pe stilp.
Exemplul 13. ln fig' 12 este reprezentat planul unei pdrfidintr-o cooperativd agricolS de produc{ie in care sint instalateIiniile unei' relele,de-3Bol221 V,-care alinenteazd instalaliile de
4 - Alcgrrea secsunll conductoarelo-r 49
.c,
.\'s()5\
,ij
fl
ilum.inat - qi-.aparate-le. electrocasnice ale locuintelor cooperatorllor
cum qi clddirite publice qi instalatiile de fortd'ale ariei acoperitegi.ale castelului de apd. Conductoarele sint cbnJec{ionate airi alu-nainiu. Sarcinile sint indicate pe plan in kilowafi. Alimentarea cuenergie electricd a gospoddriei se face de la un'po6t de transfor-mare pe pilon, cu puterea de 100 kVA, alimentat ae la o liniede inaltd tensiune de 6 kV. ln fig. 13 sint reprezentate schemelede calcul ale celor trei linii ale gospod6riei,- unde sint indicatesarcinile, itt pillwafi qi lungimile porfiuniloi, in metri. Sarcinaunrlorm r@artlzatd reprezentatd de instalatiile din locuin{elecooperatorilor este inlocuitd, pe diferite porliuni ale liniilor.'cuo sarcind concentratd la mijlocul acestor portiuni. pe schemele decalcul sint ardtate nezulta'ele catrculului rel6lei: secliunile adop-tate pentru_porfiunile retelei, pienderea de' tensiune' in puncteleoele.mai indepdrtate ale_acesteia, locurile de amplasare gi-curentiinominali ai fuzibilelor. La calcul s-a adoptat: pentru liniile nr.'tSi 3 - un factor de putere rnediu cos 9^"d:! qi un coeficienide oerere k":,0,8 pentru intreaga linie; pentru linia nr. 2 s-aales cos ep61:0,8 gi, res,pectiv, lcr:l. Siguraniele de 60 A de pe
{du-zasn/o50
,ZtAb 5A
ewgoo6=l.t)kc =0'E
jxl704xAfi txl/(ftlxltfi IxAEA IOBA 3m 60A 80Nn2 lll=7,2ahcostp.rg =0p
ks'l,o2 xAlS
B0 5{r ;60 601 70
c6Qnd=lkc =48
Fig. tg. Scherna de oal,cul a iu:stalatiei din exernplul 18.
linia castelului de apd au fost montate in aga fel, incit sd asigure,deconectarea unui scurtcircuit la capdtul liniei._ C.u scopul de a economisi metal neferos, ramificafiile pulinincdrcate ale liniei Nr. 1, care deseryesc aparatele electrocas+ice
50
2.7
tE0=4.9%
mtAU =53sio
2.0 0,3
qi iluminatul, au fost luate. monofazate. Din aceleaqt considerente,iinia Nr. 3 este qi ea in intiegime rr.ronofazatI.
Se p,ropune cititorului sd verifice singur corectitudlnea al*gerii secliunilor conductoarelor din r,eleaua electricd a coopera-tivei agricole. Se amintegte cd la calculul liniilor Nr. 2 qi 3, lapierderea de tensiune este necesar ca sumele PLlt+P2h+. . ., cal-culate conform schemei de calcul, sd fie inmultite cu coeficientulde cerere Ic":0,8 al liniei.
5. Recomandiri practice privind alegerea s,ecliuniiconduetoarelor din instalafiile el€ctric€
do joasi tensiune
Pentru alegerea sectiunii conductoarelor in instaiatiiieelectrice de forld qi lumind se recomandd utilizarea urm6-toarei metodologii:
-- intocmirea planului instalatiei; planul trebuie sicuprindd pozilia gi puterea receptoarelor, pozilia tablou-rilor de distributie, traseul gi lungimea circuitelor, pozili:gi tipul aparatelor de protectie a receptoarelor (v. exem-plul 6, fig. 3);
- intocmirea schemei electrice de distribulie cu indi-carea aparatelor de proteclie, circuitelor gi aparateloralimentate precum gi a datelor trecute in planul instalatiei(v. exemplul 6, fig. 4); schema urmeaze sd fie completatacu datele rezultate din determinS,rile mentionate mai jos;
- determinarea curen{ilor de calcul, mai intii pereceptoare, tinind seama de incdrcarea lor reald gi apoi pegrupele de receptoare alimentate din aceeagi coloani saudin acelaqi circuit, linind seama de lncdrcarea qi simul-taneitatea funclionirii receptoarelor, conform indicatiilordin anexa 2 sau 3 (v. exernplul 2); rezultatele oblinutese lnscriu i:r schema electricd a instalatiei;
- determinarea curentilor aparatelor de protectie lascurtcircuit gi 1a suprasarcind (v. exemplul 6) qi inscrierearezultatelor oblinute in schema electricd a instalatiei;
- alegerea tipului qi sectiunii conductoarelor circui-telor sau coloanelor, functie de eonditiile de mediu, de
5l4*
incdrcarea admisibili $i de curentii aparatelor de pro-tecfie (v. exemplul 7);
- verificarba secliunilor alese la pierderea de ten-siune admisibili (v. exemplul 9) qi eventual corectarealor astfel ca si fie satisfdcutd Ei aceasti conditie;
- inscrierea secliunii alese in planul qi in schema in-stalafiei, astfel ca in situa{ie definitivi acestea sd arateconform exemplului din fig. 3 qi 4.
Deoarece, aga cum s-a spus, receptoarele de forfd celemai rdspindite sint constituite din motoare electrice asin-crone tiif.azate cu rotorul in scurtcircuit, 1a tensiunea de3801220 V, in anexa 16 se dau dimensiondrile circuitelorde alimentare ale acestor motoare, considerate in mediucu temperatura normald (+25'C).
Pentru utilizarea corecti a acestei anexe se recomanddsd se verifice in prealabil dacd curentul nominal al mo-torului are valoarea dati in anex6 sau alta apropiati ca
mdrime; dacd diferenla este mare se va proceda Ia cal-culul circuitului conform met'odologiei indicate rnai sus'
ExemBlul14.SSsedimensionezecirtuitelemotoarelorel,ectricedin exemplul 6 utilizind anexa 15 gi s5 se corlnpare rezultatele
obtinute. cu cele determinate in exemplele 6 9i 7'--'--Cnilrare. Rezultatele determinate in exemplele 6 qi 7 qi cele
d,eterminate pe baza anexei 15 le inscriern in tabelul 3'
Tabelul 3
Rezultatel€ dtr! €llample
l042,52152r5
sr'mmlI sll r,Art,^
6385162AI6
104l15o1,5
Io
o45
o,.n*1,,,n
21,110,25
4,O77,384,07
25t25L5tL2,5
614,911/8,5
6t4,9
sLt24-28l5/u-I3614,5-59
11/8,3*9,5614,5-59
Observdm cd intre rezultatele oblinute prin calcul qi celeobfinute utilizind anexa 15 nu sint diferenfe, intnlcit 'chiar ilcazul curen{ilor r,elselor termice valorile determinate prin calculsint guprinse in dqmeniul valo4lqr de r'eglal dele h anex6.
52
Itcrultatclc din tdbel
1042,52,52,5
6885162016
Anecq IEectiunl minime fn fblosirea conductoarelor
Circuite de fortd gi lumind protejate in tu-buri, inclusiv derivafiile la un singur locde lampd 9i circuitete prizelor din aparta-rnente
ln interiorul corrpul'ui de ilurninatLa instalatii aeiiene interioare cu distanfaintre izolatoare:
-intre19i2m- peste 2 rn, pind la 6 m
- peste 6 m, pind [a 15 m
- peste 15 m
Circuite primare pentru alimentarea firmelorcu gaze rarefiate
Coloanele dintre tabloul principal qi tablourisecundare
Legltura dintre contor 9i tabloul de distri-butie din locuintel
- peste 220 V
- sub 120 V
Pentru inotalafiile mononul:
- conductoarele de fazd (Iumini gi prize)
- conductorul de nul (comun)
- lntre contor qi tabloul de distributie
Circuitele secundare ale reductoarelor decurent
Legdturile in interiorul tablourilor de dis-tribulie pi automatizare:
- legdturi lipite
115
a,75
113
2,5
4
6
2,5
%5
4
10
1,5
2.5
2,5
\s
I
4
0
10
1B
25
&52,5
4
Sectiune minima, md
Dsttnef ta ooatlsctorulni
Anera I (continuare)
- legdturi cu cleme sau borne
La racondarea receptoarelor moblle cucurent:
- pine la 6 A inclusiv
- de la 10 A pind la 16 A incluslv
- de la 16 A pind la 25 A inclusiv
- de la 25 A pin6 la 91,5 A inclusiv
- de Ia 31,5 pind la 40 A inclusiv
-dela40Apindla63ALa racordarea ldmpilor portative cu un cu-
- pind la 4 A inclusiv
- de Ia 4 A pind Ia 10_A
Conductorul de nul in instalatii interioare:a) in cir'cuite monofazateb) in circuite trif.azate cu conductorul de
fazd:
- pind la secfiunea de 16 mm2
- cu secfiunea de 25 mm2 sau 35 mmz
- cu secfiunea de 50 mmz
- cu sec{iunea de 70 mmz
- cu sec{iunea de 95 mm2
- cu secfiunea de 120 mm2 sau 150 rnm2
- .cu sectiunea de 185 mmz
- cu secfiunea de 240 mqnz
Conductorul de nul la linii electrice aerienecu conductor,ul de faz6:* cu secfiunea pind la 50 mmz
- cu secfiunea de 70 trnm2 sau 95 mm2
- cu sectiunea de 120 mmz sau 150 mm2
- cu secliunea de 185 rnrnP
- cu sectiunea de 240 mmz
54
0,75
I2,5
4
6
l0
0,5
0,75
t62.5
35
50
7A
95
120
ca cel de fazd
idem10
?.5
ub
50
70
95
120
ca cel
50
70
95
t20
d,e fazdbU
70
95
L2$
Aneed 2
Determlrrarca coeficientului de cererc pentru dtferite categorlldo receptoare cind num6rul acestora este nrai mare de tr€i
a) Coeficientul de cerere funclie de categoria receptoarelor 1c",.
0,45
025
0,20
0,150,600,870,510,800,90
b) Coeficientul de cerere funcgie de categoria qi numdrul recep_toarelor:
Maqlni cu regim continuu (ventilatoare, pom-pe, compresoare, benzi rulante, transpon-toare, convertizoare, maqini de sudare cumai multe puncte de lucru, transmisii etc.)
Maqini cu regim foarte greu (tambure decurdfat, mori cu bile, maqini de sfdrlmat,masini de forjat si de trefilat, prese cuarbore cotit, ciocane cu transmisie etc.)
Maqini cu regim greu (prese de qtantai cuexcentric, strunguri aut'omate, strunguri dedegroqat, freze pentru roti dintate etc.)
Maqini cu regim normal (strunguri normale,maqini de gdurit, morteze, freze etc.)
Magin'i cu funcfionare intermitentd (maca-rale, funiculare, transmisii auxiliare, cdicu role, mese de ridicat, foarfeci etc,)
.A,parate de incdlzire cu reziste,nfeTransfonmatoare pentr.u sudareConvertizoare de sudareCuptoare cu inductie (cu condensatoare)Cuptoare cu arc grentru topire
k":lco,*-#
0,05
0,00
0,60
0,45I0,850,650,800,85
ln care:
lc", are valorile din tabelul de sus;lr, - coeficient de corectie functie de numdrul de recep-
toare qi avind valorile urmdtoare:
."1q
,4neso IRetatti'lb pdnfru dbt'ermlharea curentului' de oalilul ai fiderflor
ce alimenteazd tablouri de distribu{is sau grupuride receptoare trifazate
Categoria teceptoatelot
- Motoare electrice cu funcfionarecontinud, bine incdrcate (romPe'
ventilatoare, aeroterme etc.)
- Motoare electrice ale mapinilor-unelte cu regim de lu'cru normal(u$or)
- Idem, cu regim de lucru greu
- !dem, foarte greu
- Motoarele electrice ale macaralelor(motoare cu rotor bobinat cu
cos q:0,65)DA:l5oloDA:25oloDA=40olo
- Cuptoare cu rezistenfd (trifazate)
- Transformatoarc de sudare DA-li0lo
- Maqini de sudat prin Puncte, caP
la cap qi altele asemdndtoare:DA:L2,5oloDA:25 . . .40oloDA=70olo
- Motoare electr.ice ale instalatiilorde prepararea pe,minturilor ln tur-ndtonie
- Motoare electrice ale maqinilon qi
uneltelor portative ssu manuale
- Motoare electrice pentru actionarearnaginilor-unelte in ateliere cu pro'ductie de serie mare:
Relatia pertru al€tedlriaareacureatului de celcul, ln A
I":(I,6...1,8) Pn
I"=1,6 Pd+0,67 PF4ru=1,6 P4+0'82 Pr-1/c=1,6 Pn*l,05 Pn-4
I":L,14 Pr+0,46 PnJI.:1,32 P1$0,6 Pr-rI.:!,32 Pt+0,74 Ptu-r
Pentru motoare cu lotorul in scurtcincult, cos g:0,5, astfel
cd in acest caz pentru I" se adaugd 39070 peste valonile de mq:i sus'
I":(1,05...1,35) Pi
I.=L,3 Ps+Po-g
I ,:2,6 P1+0'Bg Pn-lI ":2,6
Pr+t,46 P*--L
I ":2,6
P1+1,95 Pn-l
I .:1,6 P1+1,05 P?-t
I,=l,F Pa*0,$2 Pr-;
56
Ameaa 3 (contintrare)
Relatia penttu deternirareacuretrtului de calcul, h ACategoria receptoatelot
- pentru prelu,crare [a cald
- pentru grrelucrare la rece
- Motoare electrice pentru actionarein ateliere cu pro'du'elie industrialS Eide serte micd
:1,8b Pu*0,P4:1,85 P5+0,49
D' n-iaD'n-5
:0,9(1,85 Ps+0,49 Pn_b)
S emmit i.catin simb olur ilor :
P' P4, Pu reprezintd suma put'erilor nominale a primului,respectiv primelor patru sau cinai receptoare cu puterile cei.e
mai mari, expriirnate in kW pentru motoare, sau in kVA pentrutransformatoare;
Pn_L, Prn-4 , Pn_E reprezintd surna puterilon restului de necep-
toare din grurpele de rnai sus; "_P' reprezintd suma put€rilor tuturon receptoarelor in kW
sau kVA.
Aneaa 4
Curenfii naaximi admisibiliin regim permanent pentru conductoarele neizolate montate in aer,
la temperatura mediului ambiant de f25oC
Curestul maxim adEis, A Curentul maxim adqis, ASectiunea
mm!Secfiunea
mm?ol-Al
120150185240300400500600
50lo
t00185165210260
61016?.535507095
5080
100140.L752r5270385
6075
105180 -iosaLO "zbb
385465530635740
Y
800855410490570090820980
,JJ
5V
Aneta 5
Curen{ii maximi admisibili in regim perrranentpentru conductoarele de cupru sau aluminiu cu izolatie de ca,uciuc
sau PVC la temperatura mediului ambiant de 25oC
Iut€nsitatea naximi atlnisibilI a curentului, ln A
Conductoare de cupru
ln tllb
Conductoaro ale aluEinlu
Ir tubliberh aet
liber laaef
z I sl1
19238039bo7085
120140L75
:
G288247608095
130165200oo<r
;?a86506085
100140Lto2L5245275
l,
2432396075
r05130r65zLOzbDw5340890465535645
*r+
1625804050759l
lr5150r85225
_
15T72585426080
100t25170zLO255290t:
16t9
38467A85
11518518522fi275815
=
17lSt30r4L5080
r00 .
1401702r5n0ss038544A510605695880
I1,52,546
l0162535507095
120r50185240800400
6A
Anera 6
Curentli maximi ,admisibili in regim permanentpentru cordoanele cu conductoare de cupru cu izola(ie qi manta
de cauciuc sau FVC in execufie u6oari, merlio sau grea,pentru instalafii electrice mobile instalate in aer, la temperatura
mediului ambiant de g25oC
Secfiuneaconducto-
ruluimm!
Curent maxim ad.Eis, Apentru cablu cu un
numbr de conductoarede
Curent maxim admis, Apentru cablu cu un[um6r de conduc-
toare d.e
tl2
90120t60190235290
Aneta 7
Coeficientii de corec{ie a incdrc5rii admisibile a conductoarelorizol,ate gi neizolate, func{ie de temper,atura mediului ambiant
Coefici€ntul de corectie pentru tempe-raturi ale mediului aEbiant, ln "C, de
6080
105180160200
7595
L2\150r85235
l01625855070
uI6a0288645
12161823oo4b,)
TiPulconaluctoarelor
Conductoare gi bare neizdlatein aer
Conductoare izolate in cau,ciucsau PVC Ingniate in aer sauin tub
L,2 1,15
$
Sectiuneaconducto-
ruluimml
+rol+rsl+rol+zu
60,441 1.r7 i
Curen{ii naximi edmisibili de duratil, in amperi pentr,u cabturile
2 coltd
"'lo.'l*
Cabluri cu ialatie gl mantade PVC de lkvSeetiu.
Dea con-ducto-ruluimml
1,5
2,5
4
6
l0
l6
25
35
50
70
95
120
150
185
240
300
400
8;4 contl
---l-cu lat
52
68
86
L2,5
160
200
250
305
870
430
490
550
640
780
865
30
40
50
65
90
L20
t65
r86
235
s80
385
380
48s
490
570
640
760
40
52
72
96
125
150
190
985
270
805
850
890
455
510
610
2.5
U5
45
60
80
110
185
165
200
245
295
840
890
445
515
590
700
86
48
64
88
110
180
160
195
285
270
310
855
4t0
470
560
2L
82
45
oa
81
105
13r
I60
224
980
64 I1, I -
o/ | -
561 4L
721 52
s4l 7s
120 I e4
160 I 125
195 | r50
260 I 200
320 | 250
4501 _-
5301 ---
lcord I z"ooar_cul^'1""1-35
50
65
85
110
loD
200
25A
910
380
460
535
610
685
800
910
r080
Cabluri cu lzolatie decauciuc Ai manta de
plumb dc S00 V
8;4 coad
40
48
es
88
112
188
185
280
60
Noia. Pentru alte conditii d,e pozare declt cele opecificate ln
Aneta Ide joasl tensi.un'e (pozarea in pdmint a unui singut oablu la +20"C)
cabluri cu irclatie de htrtie 9 i mantade plumb de 1 kV
Cabluri nonofazate de I kVtu regim trifazat, izolate
cu hlrtie
3:4 cond Manta Pb Manta PVC
cul^t
1l
85
50
65
85
110
155
200
250
310
880
460
535
610
685
800
910
1080
50
70
90
125
160
200
2Ii0
s05
870
480
490
550
640
730
86i
80
40
50
65
90
120
r55
1&5
285
280
835
380
485
490
570
640
760
40
50
70
95
L25
r50
190
2,,5
wo-
305
850
390
455
510
610
25
35
45
.6080
t10
185
r65
200
2,45
295
840
890
445
515
590
700
85
45
OD
90
il0180
160
1"95
235
270
810
iJbb
4L0
470
560
L4A
180
220
2L5
810
870
425
475
495
565
590
115
r45
?rn
2L5
250
995
840
380
395
450
465
140 I 115
180 | 145
22A I L75
27A I n5825 I 260
390 | 310
445 I 355
500 | 400
550 I 440
625 | 500
695 | 555
785 | 680
iI
.titlu se von aplica coed,i,cienlii aplicati conform anexei 9.
6t
c)t\)
Coeficientii de corec{ie a incirclrii maxime admislbile de
Anera 9
durratii a cablurilor electrice
Pozare ltr pAmltrt
LoL
€o-Or*xd .=Et'OJ
"dtr€J nr
9)ddd
0)
c)fioo
Detalii de pozare Si tipul cablulrri
Cabluri cu 1-4 conductoare
me trifazate de cite 3 ca-bluri monofazate
Iuri cu 1-4 condu,ctoare,cu umplere perfectd a spa-liuiui dintre cabluri gi pro-tec{ie
Idem insd cu umplereaperfectd a spaiiuhti
teme trifazate de cite 3 ca-bluri monofazale, ai umple-re perfecte a spatiului din-tre eabluri si proteclie
k1 si k2 funclie de numdrul cablurilor2l8l4l s
0,e I 0,8 0,75 0,7
0,72
0,72
0,72
0,64 0,60 0,56
0,68 0,63
10
0,6
Direct inpdmint, lc1
Protejatcu ligleceramlceIa f20"C,It2
0,630,67
0.70,750,8
0,810rg
0,8
0,65 0,62
0,58
0,52
0,56
0,49
Idem insd cu umplere imper-fectd a spa{iului
0,8 0,64 0,60 0,56
oEo5agqo{q
'ddq
d,
g)cd
*b6o.Gd
8fr(0()'tiodo6
g<
a1N=C'O9qqJd-
"rdl)<)-aiq
.d*
c.)
6
(r) 3(1)
Detalii de pozare si tipul cablului
Cabluri cu izolafie de hirtie
Cabluri cu izolatie de cauciuc
Cabluri ctr izolafiePvc, 1 kV
Felul solului
Teren umplut cu zgur5, uscat
Teren obiqnuit, uscat
Nisip 10070 umiditate
Idem 200/o umiditate
Idem imbibat cu ape
Teren nisipos usoat
Idem 80/6 umiditate; roc6 poroase (cal-'car, gresie et'c.)
Idem cu humd sau lutTeren umed sau mlSgtinos
Rocd durd (granit, bazalt etc.)
Coeficient*de corecfie
0,43
0,57
0,87
0,98
1,O7
0,90
1,05
1,09
l,L7
l,n
Rezistenta caloricdspecificd, "C cm/W
5;0
310
105
75
5t
95
60
65
50
85
1,15
r,2
lca functie de temperatura solului, ln.C
1,10
1,1S
a,75
0,65
q)ir Anera 9 (continuare)
Pozaie ln aer
!{5rad O
EEc c(,i (;Eq).969LolEEr rcdirGc.4r=U!g5ocdu!)
o'f,o.=3d5Eq(da-!(Fd.eg+@OAOHbE(J€
Detalii de pozare $i tipulcablului
Cu izolaliede PVC
Cu alte ti-puri de izo-latie
Tipurile eablurilor
Cabluri cu izolatie de hirtie
Idem, izola{ie de cauciuc
Cabluri cu izolalie PVC
kr functie de numdrul cablurilor
4lE16lBo,*
I
0,80 |
;l0,s0 I
;l
0,90
0,75
0,600,65
0,93
0,80
0,75
0,65
0,93
0,80
0,60 10,60 10,60 0,60 10,55 10,50
/tr' functie de ternperatura mediului, ln "C
Distanla dintre cabluri egal5cu diametrul cablului
In canale acoperite, cu dis-tanfa dintre cabluri egaldcu diametrul cablului
r,o5 I r,oo_t_1,07 | 1,00_t_r,or I l,oo
s lro Itu | 2,0 lrr Iro lrt
Fdrd distan!5 intre cabluri
Distanla dintre cabluri egaldcu diametrul cablului, pepereli, rastele
Idem, fdrd distantd intre ca-bluri
cg(
I
o{aoosoo
6o9.6o'Ioo
Pozarea h spl
La pozarea in apd se vor corecta incdncdrile date in tabelele de pozare a unui _cablu in
parnint cu coefiaientul 'de corecfig kr:1,15' Se va avea in vedere cd la trecerea eablului din
api in pdmint sau in aer sectiunea conductoarrelor se ,mdre$te, deci cablul trebuie i'nn5dit'
Nlotd. 1. fbctorul de corecfie final al inrcircbri'i maxime admisibile luate din anexele 4...6 qi 8
se determind astfel:
- funcfie de conditiile de pozare in pirnint se determin6 coeficientul: de corectie funcfie de
nurndrul de cabluri lq sau lcz; de corsctie funcfie de temperatura solului lcs; qi de corectie functie
de rezistenta caloricS specificd a solului lca; factorul de corectie final va fi:
?r:fu. lcs. k< sau k= k2' Ics' ka
- functie de conditiile de pozare in aer, se detertnine ki (corectia de pozare aldturatd a mal
multor cabluri) Si lcz (corecfia de temperafurd); factonul de corectie final va fi:
k':ki.ki
2. pentru cablurile i,ntrod,use in canale, tuburi, blocuri de tevi etc., deoareoe condiiiile de rilcire
sint foarte diferite, incSr,carea adrnisibi,la a condr.lctoarelor se va stabili de la caz la ez,B. Dacd cablurile se pozeazb in stnaturi (cind aceasta este permis), atunci lncdrcarea se va
stabili de Na caz la, caz.1(D'.{'Jr
: Ancrd 7A
Aparate autoEoate de protectle fabricate ln Rontnia
DoEerirl dc reglej la ralceleDenumire
?ipCurcntt )mhal
A
100
200
25
40
68
8l,5; 40
80; 100
15; 20; 25
125; 160; 200
Cure$tul dc serviciuI
""A t"r-i"o I clectromagn€tlce
Contac-toarecu re-lee ter-mice
0,I9; 0,29: 0,4;0,55 (0,6...1)rr0.75; 1; 1.8; 1,88,8; 4,5; 6; 8. 11
Se inloiuiesccu siguiantefuzibile aleceror valorivor satisfacerelatiile (10)si (1r) dintext, dar minl.mum valoriledin notd
AMT 200
oro-MAXP2C
Is, A
Is, A
(0,6...1)r, Motoare:(5...10)I,
LINII(3...6)r,10 Is
10; 16;20;26 31,5;40;68; I00r 160;230
400 250; 3I5; 400
30Q 000r I 000 (0,5...1)Isl1 600
2,5;3,2;4; 5; 6; 6,3: I tu ZO'C
8;l'i,i1'd, L'd '' I 11.;;.'j', t
100; 125; 160; 203;l (0,8 .. . t) rs250 l"
100
2'0 t
2 000
2 500
Notd. Curenf:i nominali ai fuzibilelor ,sigurantelor bentruprotec{ia la scurtcircuit in cazul utilizdrii contactoarelor cu releetermice vor avea valorile indicate mai jos:
I
iti
\
4
I o,rsl o,zsl rI t'ul t,tl o lu Irs
Iprr"' A ,1 , nln o lro zslssiso
os I roo 200160
rp,"", A I oo
I so lroolrzslzoo
06
815 400 1
680
lne.o tt
Geblrtt, Ea,4x0xl
Stgaranle twlbtle | '. ,tr'': wtere de rupere
82x30x42
46xWx42
Signtranfe tuziblle at npdie putere de rupere
80; 100 | 8l;,r00*l 100 116 m0 | 84x84xi?7160r
6-S5 I 2...?.5
6- ?,5 I 2 .. .?ti I L'l 4000 I 54x54x(,48+4SJ85-63;1 85...63 | 63I 8000| 6tx64xi4e+tst
IfACa-
reePie:A de I Patroncontact I fuzibil
LFmignoo
LFimignon
2r5
2...23t...6380i 100
8...25s5. .. 688q 100
%1B8
2;568
I00
rr
LFbrpolar
Lr,'i
2563
100
85-68 I 35...634 0008 000
73r44x4087x81x48
110x100x50
256B
100
000000
000
000
40;75;150; 255250;400
4 0008 000
16 000
62x36x4676x42X48l20x8tX80
Siguranle fuzibile an nufie putere de rupere
00... 815 x65x(-160)i 630 x(- 170)
70x75x14{l
a2
Notd. l. Patroanele s€ echipeaz{ cu fuzibile rapide (2 .. '
100 A)qi ultrarapide (10.. .3fb A).
2. Curentii nominali ai fudbiltlor qi pieselor de contact, pre-crrm qi culorile de identificare sint dat€ in.tabelul urmetor:
s67
815 I Mlner630 | senarat
;l -4oo
I
Siguranfe fuzibile pln6 la 5lX) V
Anera II (c,ontinuare)
6l10l16ln
L l oar- lcenu- lalbas-- lverqelmin I siu I tro
Anera 72Valoarea impedanlei buclei conductoarelor direct gi invcrs,
in ohmi, pe I km de linieValoalea lui zr, f,Ukm
SccJiuaca conductoru-lui, mm!
Dircct I
t"*"
Cabtu ii conductoafeln tuburi
Conductoafe petolc Si. izolatoare
I.inic aetiaai
tle cu- | de alu-pru I mitriude elminiu
87,681,325,020,015,qr2,49,57,99,325,068,809,092,881,951,581,731,08L,L40.760,8250,5650,5920,4L7
111r5lr52,52,54466
l0101616Yrh
1685%50g5705095
I1,515%52,54466
1010161625%5853550507070s595
q9
:%'420,616,418,210,68156,405,204,003,292,582,SL1,821,981,28I,870,920,980,6q4
97,681,825,02o,o15pL2,49,57p6,3S5,079,843,r82432,oz1,601,801,lgl,?30,8980,9350,700,740,60
:25,420,616,018,210,6g,5g6,505,254,089,322,622,951,gg1,98I,861,45r,o21,080'79
=
:8,79,052,414081,661,827,261,840,9841,030,920,986o,7Z
-_
s398,23r,582,881,902,051,541,481,09l,190t847
Anexa 13
Rezistenlele gi teactanteie inductive specifice iie conductoarelorgi cablurilor'electrice pini Ia I kV
I'inii aeriene cu conductoare
600 mm
dH._!E$dao
:
r961,270,910,680150,330,27o,2Lo!
r52,546
101625s5507095
t20150t85240800
l,0g0$980,0950,0900,0780,06750,06620,(m87o06250,06120,06020,06020,05960,05960,05970,0592
4,658,061,84L,20,740,540,890,284,20,1580,129oft
'0,8851)0,3711)0,3551)0,8880,3190,8080,2,97
0,s83ofl1n
0.4111)0,9971)0,881')0,8580,M50,8860,8250,8090,3000,2920,2.87*_T
Notd. Pentr:u conductoare izol,ate introduse in tuburi de pro-tectie se poate lua valoarea rezistenfei specifice indicate pentruliniile aeriene qi valo.area reactanfei specifioe indicate pentruiabluri.
r) Numai pontru cupru sint aceste valori. "
18,98,45,18,42,051,820,9420,602o,42,20,8a,?420,1750,r40u40,0970,019
t48,65,98,5?42AL,421,09OJL20,5070,8750,2950,2860,1920 1480,18
63
Plenierea de tenslupe intr-o ilnle trlfazatl de 3dO V tlnind soaml
0,75 I ?,1q0,8 | 2,L70,85' 1 2 16o,e I z,rs085 | g,l4
9.728,713,709,698,68
..-' -Careet*lctlce llnlcl
Cablurl, c'onductoaretuburi,li cordoane
Conductoare Pe role $iizolatoare in interionrlInc6perilor
Lln:i aerlene
lleterltlutcorductoorelot
Factoruld€ puterc
cos I
ln
0,750,80,850,90,95
o,t5(|,80.850.9085
0.750,80.850.90,95
0,750.80,850,90,95
2,902,22252,252,20
1,88I,S21,311,80r,s0
1131.411;391y901;88
t,5l1181,451.401,86
tnh-o
Alurnlniu
Aluminiu
Alurninlu
2,252242,r82.2,2,2rD
2,86s,382,812,28g,?,15
0,750.80.850rg0,95
Obserttotte- Pentru detec'minarea pte*rderit de tenslune
acesste ane,xA r{ fle tnmultitc cu 3'
'10
Amers 74
it de inductania bnductoarelor, ln prrccbnte penhu 1 kW'Lm
ateies de tensiune, in proccDte, la o s?ctiune a conductoafelor de
l6 2slttlto 70 95 tzo 150
0,8?80,8670,8010 855o,uI*
0,554 10,4s10,8080,547 lo,4o7 l0,3020.541 lo;a0r10,2970.535 | 0,196 I 029r0,528[ o,s8el 0,284
t-t-o.e2rlo,ozolo,+ts0,e14 10.00+10,4690.s08 10.658 10,464o,soz I o,oss I onsso,9ooI0,646 10,451
0,2810,r,26o,?2/00,2r50,208
0,1760,1700,1640,1590,159
0,146 | 0,12s0.r4r | 0,1160,195 | 0,Ilr0,130 | 0,1050 r23 I 0,099
1.401,891,891.881,88
0.8490,3440.3380,3330,326
0,2650,2610,2540,2490242
0.224 I 0,t820,218 I 0,177o.zts I 0,17r0,207 | 0,166o,2ol | 0,159
0,9830,9570,9950.9150,888
0,654 | 0,528 | o4r40.630 10,4'8 10,3e80,h18 I 04-8 | 0.372o,serlo.4s6 l0.3490.508 10,4L9 10,s25
0,8900,3100,2900,268o,210
1t,2740.2530,2340,2130,189
0.24410.2241o,2o4l0,183 |
0.15e I
t,5l1,48L,461,441,41
r,oz lo,zzelo,ssol,oo lo.zrrlo.5<80,980 10.735 10,5380.960 | o.ttz I o.sra0,e35 10,686 10,490
o.447O,4n0.4080,8860,868
0,8640,3430,3240,3080,2;9
0.322 I
0,30r I
0,282 I
0,261 I
0,937 |
0,290 |
0,263 I
0,236 |0,208 |0,177 |
1,051,020,9850,9510,91s
0,72"3 10,578 10,4670,692 10,547 10,4380,6601 0,5171 0,4n9o,Ba| 10,486 10,8780.5901 o.asol o.s+t
0,3840,8560,3280.2980,265
0,3940,2960,269o,?Ato0,208
1,581,il1,51r,48L,44
1,09 | 0,8341 0,6341,06 10,804 10,6041r,o8 I o,tt+ 10.5750,995 | 0,7a2 | 0,5450,s581 0,7061 0,510
0"502o,4740,4460,4160,989
0,4140,3960,3590,9800,298
0.367 | 0,9210,340 | 0,2950,814 | 0,!690,288 I 0,2420,254 I oBrI
linie trifazatd cu tensiune,a de 220 V; este necesar ca datele'din
i,
I
i
t. 7\
:J
ldotorul
Pn I ',**lAI
0$
0,8
I1'1
115
1,7
2A
2,9
I4
I2'5
s
g12
4B
4,0
6
7,4
79
105
I I trtz, A Sar D0l
AA I Dircct CulAllCu
i.
10
10
10
10
16
16
16
20
20
85
115
115
rr5
15
1,5
1,5
1,5
l15
1,5
2\5
2r5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2fi
2,5
4
1,5
1,5
1r5
lr5
115
1,5
r15
1,5
l'5
%5
$ : .4ne*a 15toDimensionarea cireuitelor gi protec{iei motoarelor electrice trifazate de 380/220 V, l,a temperaturo
Psotecfia ciscuitelorCurerlii cortactoarelot
cu telce terEice, AV n tvb grctectie
In
10
10
10
10
10
10
10
10
t0
25
1,5
2r5
4
6
10
l6
2.5
s5
50
70
l8
2t
2L
w29
86
s0
42
1I
18,5
t6
21.
2l
?,9
86
86
42
48
15
2n
n2!t
25
40
40
50
50
65
l6,g
21,8
21,8
21,8
28,8
36,4
86,4
46
46
IrlI,
2,41\t-2,4
8,0/2,6-g,o
4,5lg,2-9,6
4,5/3,5-3,9
6,0/4,5-5,2
6,0/4.8-5,5
8,016,9-7,2
1u7,8-8,9
1U8,8-9,5
r5/u-18
"*lr
mediutui de f25oC
69'8
415
s5
7
Iro
10
1B
t4
L7
2l)
22
at
80
40
bD
75
100
11,5
18,5
10,5
L7,5
?rC
80
92
87
49
47
00
64
84
118
150
r90
z5
25
85
50
50
68
68
68
80
80
L?]i
160
zuo
%J0
85
35
50
50
08
80
80
100
t25
tztt
160
160
200
815
400
500
?+5
2r5
4
4
6
0
6
10
10
10
16
16
2.5
50
70
95
4
4
6
6
10
10
10
16
16
10
?j5
g5
50
70
95
r50
2,5
2r5
4
4
B
6
6
10
10
10
10
10
1B
25
35
50
zlt
25
25
%5
&
40
40
63
68
68
100
100
200
200
200
400
95
r20
150
185
L5/L2-L4
20/14-16
20tt7-2.0
25tL9-2t
8212,l,-28
40/82-86
40/34-38
68/39-44
63/45-51
68/50-56
80t6S-72
80/67-76
r60/88-101
t6otLzA-t4L
200/158-180
250/200-288
65
80
80
80
69,8
84,2
&,2
842
Obseruafi.e. 1. Curentul /, al re-leelor termioe se fixeazd in limi-tele menfionate funcfie de condi-
fiile locale.
2. S-au mentionat numai tuburileqi fevile de protectie de producfie
curent6.
{(.)
{F Anera 76
Pierderea de tensiune in. Iinie,_ ff,r5 a {in'e searnb de inductan{a conductoarelor, in procente por kW'Lm, in cazul unei tensiuni de 110...f00 V " ri"i"i,-qi-i" proeente pe 1ky.m, in cazul unel
tensiuni de 12...96 V a liniei
Ten-siuneanomi-naie,
v
Pierderea de tetsiune, tn proceilte, pe[tlu o secfiute a cotrductoarelor deCaracterul Iiliilor Matetialul
conductoarelor
Cupru
.dluminiu
Cupru
Aluminiu
i'7,52
18,089,0
0,1560,2700,81
L,624,868,470,060o,542
2.627,86
10,50.0970875
I,5
Linle trifazatdde curentalternativ
8,015,22
15,7
5.08,66
26,0
50038022n
5,088,83
26,5
0,252o,437I,3l
2,24BJz8,93
0.290,51iL,54
0,882,64
8,089,24
r2,s
0,82,5
5,0015,020,0
1,05L,67
0,73rr,283,84
1,823,15els
8,175,50
l6;5
t,222,126,36
L,272,206,6
7,68?,3,030,6
2,58
8,1624,532,60, 0,t
0,2r0,37l,l2
1,89
5008802'20
2ntwll086t2
2.20L271108612
78,0 81l94,2
L25,01,16
10,45
1g,gDOi/75,5
0.716,47
5a0156,0
Linie cu douiconductoarede,curentalteinativsau de c u-r e,n t con-tinuu
i11,02,90
26,21,93
r7,4
53,0r59,0
2Z,O66,087,70,8r
5,2815,821,0
8,7811,815,00,14L2.7
88,099,0820
1,2311,0
13,239,652,72,0
1.96
2,TL3,66
ll,0
L2,739,150,70,4784,2
L7,6 7,84 4,40 2,72 Lja
Cuprlns
1" trntroducere 3
3
3
1.1. Scopul pentru care a fost scris51.2. Condifiile pe care trebuie sI le
aceastd broqurdindeplineascd o retea
electricd2. Schema de calcul a unei retele electrlce 4
2.1. Necesitatea gi modul de intocmire a schemei de calcul 4
2.2. Determinarea sarcinilor (curenfilor) de calcul 7
3. Alegersa secfiunii unui conductor sau a unhi cablu in func-trie de incilzire, qi de protec{ie lia supracurenti : 13
3.1. Curen{ii maximi admisibili in regim permanent intr-unconductor sau cablu 13
3.2. Alegerea sigurantelop fuzibile qi .a aparatelor automatede proteclie 17
3.3. Alegerea sectiunii conductoarelor sau cablurilor in func-{ie de conditiile de incdlzire 24
4. Deteminarea sectiunii conductoarelor sa{r cablurilor infunctie de pierderea admisibilI de tensiune .
4.1. Necesitatea calculului unei retele electrice la pierde-rea de tensiune 31
4.2. Notiuni fundamentale cu privire la calculul unei re{eleelectrice la pierderea de tensiune 3.1
4.3. Determinatea secliunii conductoarelor $i cablurilor infunclie de pierderea admisibild de tensiune, fdrd a tineseama de reactanta inductivd a liniei 36
4.4. Determinarea secliunil conductoarelor qi cablurilor infunclie de pierdenea admisibild. de tensiune, tinlnd seamaatit de rezistenla cit gi de reactanla inductivd a liniei . 45
5. Recomandlrl praetlce privlnd alegerea secfiunii @nductoare'lor din tn'stalaflile electrice de Joasd tenslune 51
Anexa 1. Sectiuni minime in foloslrea conductoarelor 53
75
A n e x a 2. Determlnarea coeficientulul de cerere pentru dlfe-rite categorii de receptoare clnd numdrul acestora estemai mare de trei
A n e x a 3. Relatiile pentru determinarea curentului de calculaI fiderilor ce alimenteazd tablouri de distributie saugrupuri de receptoare trifazate
A n e x a 4. Curentii rnaximi admisibili in regim perrnanent,pentru conductoarele neizolate montate in aer, la tem-peratura mediului ambiant de +25'C
A n e x a 5. Curen{ii maximi admisibili in regim permanentpentru conductoarele de cupru sau aluminiu cu izola{iede cauciuc sau PVC, la temperatura mediului ambiantde *25'C
A n e x a 6. Curenlii maxirni admisibili in regim permanentpentru cordoanele cu conductoare de cupru, cu izola{ieqi manta de cauciuc sam PVC in executie u'qoar5, mediesau grea, pentru instalatii electri,ce mobile, instala{ii el"ec-tric,e mobile, instalate in aer la temperatura m'ediului arn-biant de +25oC
A n e x a 7. Coeficien{ii de coreclie a incdrcdrii admisibile aconductoarelor izolate qi neizolate, functie de tempera-tura mediului ambiant
A n e x a B. Incdrcarea m,aximd admisibilS de duratd in amperipentru cablurile de j.t. (pozarea in pdmint a unui singurcabl.u la +20oC)
A n e x a 9. Coeficientii de corectie a incdrcdrii maxime admi-sibile de duratd a cablurilor electrice
A n e x a 10. Aparate automate de protectie fabricate in RomAniaA n e x a 11. Sigurante fuzibile pind la 500 V .
A n e x a 12. Valoarea impedaniei buclei conductoarelor directqi invers, in ohmi, pind Ia 1 km de linie
Anexa 13. Rezistentele qi reactantele inductive specifice aleconductoarelor qi cablurilor electrice pind la 1 kV .
Anexa 14. Pierderea de tensiune intr-o linie trilazatd de380 V, tinind seam,a de inductanla conductoarelor, inprocente pentru 1 kW'km
A n e x a 15. Dimensionarea circuitelor qi protecliei motoare-Ior electrice trifazate de 380/220 V, Ia temperatura me-diului de +25"c
.dnexa 16. Pierderea de tensiune in linie, fdrd a tine seamade inductanta conductoarelor, in procente, pe 1 kW'km'in cazul unei tensiuni de 110...500 V qi in procente pe1kW.m, in c,azul unei tensiuni de 12...86'V a liniei
55
56
57
5B
59
59
61
6B
69
70
72
74
62
6667
78
Eilrui o<ectrtat suu comanda nr. 38i' la Intr+'- Drlnderea poltgrafiee ,,crt$ana" oradee,- str. Moscovel nr. 5nePutitbs sbcialtEtl Romenh
au ap6rut:
62. Sufri.m IuI.,Petran M.,Otdrdganu L
63. KaminskL E. A.64. Dogaru M.,
$oimu C.66. Drd.gan $t.
66. Bunescu C.,Vldd,esat C
67. Bolan N. V.
68. Spinu A.
69, Karpw F. F.
vor al'6f,ea:
70. Gudum,a,c M.71. Checiulescu M.,
Stoi"co M.
72. Heresan R,,Chtcluc N.
73. Mereutd C,
ln colec{ia electricianului
Construc{ia $i exploatarea instala(lllorde legare la p5mint
Legarea irl stea, triunghl $i zigzaglntreflnerea gi repararea micromotoare-lor monofazate cu colectorVerificarea releelor de protecfie pi auto-matizare o sistemelor electrlceExecutarea manevrelor in slstemeleelectriceCum se citesc schemele de ac{iondrlelectriceEditia II-aProtecfia instala{iilor electrice de Joas6tensiuneEdilia II-aAlegerea secfiunii conductoarelor qicablurilor traducere din limba rus6adaptatd qi cornpletatd)Editia II-a
Redresoare eu semiconductoareMontarea, exploatsrea gi incercarea con-densatoarelor pentru imbuntrttr{irea fac-torului de puterePornirea qi reglarea motoarelor asin-crone trifazateEdilia 2-aEXploatarea posturilor de transformarefundustriale
7g
At 2.25
