Referat

Ghiran Alexandru Grupa 1b, IPM

Juglans regiaNucul, Juglans regia L., este un arbore din familia Juglandaceae, rspndit n zona temperat i mediteranean, att ca flor spontan, ct i n culturi. i are originea n zona geografic ntins din Balcani spre est, pn n Himalaya i sud-vestul Chinei. Cele mai mari pduri se afl n Krgzstan, unde copacii se dezvolt extensiv, n pduri aproape exclusiv de nuc, la altitudini de 1.0002.000 m (Hemery 1998) mai ales la Arslanbob, n provincia Jalal-Abad. Nucul a fost introdus n vestul i nordul Europei din vremea romanilor sau mai devreme, iar n cele dou Americi n secolul 17. Zonele importante ale culturii nucului cuprind Fran a, Serbia, Grecia, Bulgaria i Romania (n Europa), China (n Asia), California (n America de Nord) i Chile n America de Sud. Mai recent, cultura nucului sa rspndit pe scar larg i n alte regiuni: Noua Zeeland i sud-estul Australiei Nucul este un arbore viguros, care poate ajunge la 30 de metri nlime. Are trunchiul gros i scoara neted, argintiu-cenuie. Are crengi puternice, coroana foarte larg i bogat. Frunzele sunt mari, compuse din 5-9 foliole eliptice, cu margini ntregi, glabre. Florile brbteti sunt grupate n ameni masculi solitari sau cte doi, cilindrici, multiflori. Florile femel sunt grupate cte 2 pn la patru, uneori solitare, sesile, purpurii. nflorete n luna mai. Fructul este drup sferic, avnd o singur smn, cu dou cotiledoane mari, zbrcite, bogate n untdelemn i numit nuc. Se nmulete aproape numai prin smn, dar cu destul greutate. Spontan crete sporadic n pduri de amestec, mai ales la deal, n Romnia, n special n Banat i Oltenia. Cultivat, crete n toate regiunile rii. Specii mai intalnite sunt J. Regia si J. Nigra. Are crengi puternice, coroana foarte larga si bogata. Frunzele sunt mari, compuse din 5-9 foliole eliptice, cu margini ntregi, glabre. Florile barbatesti sunt grupate n amenti masculi solitari sau cte doi, cilindrici, multiflori. Florile femela sunt grupate cte

2

2 pna la patru, uneori solitare, sesile, purpurii. nfloreste n luna mai. Fructul este drupa sferica, avnd o singura samnta, cu doua cotiledoane mari, zbrcite, bogate n untdelemn si numita nuca. Pana la inceputul secolului XX forma paduri si plantatii intinse in judetele Gorj, Valcea, Dambovita, Prahova, Bacau, Neamt, Iasi, Suceava. Miezul de nuca este folosit in fabricarea de ulei comestibil si tehnic folosit in pictura, fabricarea cernelii tipografice, fabricarea sapunului de lux etc. Nucile sunt considerate a fi un aliment complet si concentrat datorita continutului de substante grase (52-77%), substante proteice (12-25%), hidrati de carbon (5-24%), substante minerale (1,3-2,5%), provitamina A, vitamine din complexul B [B1, B2, Biotina, Colina], vitaminele C, E, F, P, Cupru si Zinc. Valuarea energetica a miezului de nuca este de 560-875 kcal/100g. Seminele conin foarte puin ap, protide 15%, grsimi 63%, hidrai de carbon 14%, sruri de Na 4mg% K 545mg% Ca 70mg% P 430mg% vitamina A 4m% vitamina B1 0,35mg% riboflavin 0,10 mg%, niacin 1mg%, vitamina C 15mg%. Frunzele conin taninuri elagice 4-5%, inozitol, juglon, cantiti mici de ulei volatil. Pericarpul conine juglon (5 hidroxil 1-4 naftochinon), taninuri, ulei eteric, clorofile, amidon, pectine, acizi organici. Juglona formeaz o combinaie cu proteinele din piele i d o coloraie brun. Produsul poart denumirea de juglandis folium et pericarpium, i reprezint foliolele sau pericarpul fructelor mature recoltate de la Juglans regia L.. Frunzele si pericarpul fructelor au utilizri terapeutice n medicina uman i veterinar. Principiile active pe care le conin sunt rspunztoare de aciunile bactericid, bacteriostatic, astringent, uor hipotensiv, hipoglicemiant, calmant, cicatrizant, emolient, antitoxic, antimitotic, antisudoral, antieczematoas i antireumatismal. Farmacodinamic principiile active mpiedic nmulirea bacteriilor, produc o sngerare a esuturilor, capilarelor sanguine, imprim o aciune homeostatic local, au o aciune uor hipotensiv, scad concentraia de glucoz din snge, relaxeaz esuturile i determin scderea strilor inflamatorii, nltur toxinele din organism, stimuleaz digestia prin excitarea sucurilor gastrointestinale, acioneaz mpotriva transpiraiei, suprim diareea i nltur inflamaiile acute ale intestinului. Aciunea cea mai important este cea

3

astringent i amarotonic cu aplicaii n tratamentul dispepsiilor i inflamaiilor catarale gastrointestinale. Pentru vindecarea rcelii ascunse, vara se recomand plimbri prin livezi de nuci sau ezutul la umbra unui nuc nfrunzit, deoarece frunzele acestuia eman iod. Frunzele de nuc conin i degaj o mare cantitate de iod i juglon. Din aceast cauz petrecerea unui timp ndelungat la umbra unui nuc nu este indicat. Exist o credin n popor c umbra nucului nu este sntoas. In Romania pana la inceputul secolului XX, nucul, forma paduri si plantatii intinse in judetele Gorj, Valcea, Dambovita, Prahova, Bacau, Neamt, Iasi si Suceava. Atat in perioada celui de-al doilea razboi mondial cat si dupa aceea s-a remarcat o scadere masiva a numarului de pomi, cat si a productiei de nuci. Goana dupa lemnul de Nuc, dar si desele sistematizari si organizari de teritoriu, datorita colectivizarii tarii, au dus la taierea nechibzuita a acestui pom. Astfel ca numarul pomilor scadeau de la an la an si odata cu ei si productia, spre exemplu: in 1938 in Romania existau 4,3 milioane de nuci cu o productie medie evaluata la 199.000 tone de nuci, in anul 1975 existau cca. 3 milioane de nuci, cu o productie medie de 290.00 tone. In anul 2002 Romania producea cca. 33-34 tone de nuci. In Romania nucul se cultiva in toate zonele, de la mare pana in zona dealurilor inalte, Romania fiind o zona preferata de Nuc datorita caracteristicilor pedo-climatice favorabile acestuia. In Romania Nucul a fost si este protejat de lege, avand regim special de taiere, plantare si inregistrare. Nucii pot fi taiati doar in urmatoarele conditii: Exemplarele care au cel putin 1/3 din coroana uscata; Exemplarele care sunt pe suprafete unde s-a autorizat construirea de obiective; Exemplarele dezradacinate din cauze naturale.

Insa pentru fiecare Nuc taiat, chiar si in conditiile de mai sus, proprietarul este obligat prin lege sa planteze la loc trei nuci tineri. Tarile mari producatoare de nuci sunt Maroc, S.U.A. Mexic, Chile, Argentina, China, Turcia, Ucraina, Romania, Rusia, Italia, Iran.

4

Prin toate aceste caracteristici nucul se dovedeste a fi o specie de foioase cu caractere importante si cu o valoaare economica ridicata prea putin valorificata la noi in tare

Anexe:

Foto 1: http://drclarkia.com/juglans_regia.htm

5

Foto 2: http://www.biolib.cz/en/taxonimage/id18576/?taxonid=38446

Foto 3: http://imagesfrombulgaria.com/v/Plants_of_Bulgaria/Useful_plants/Juglans_regia/Juglan s_regia_1.JPG.html 6

Bibliografie: *** http://arhiva.alb.ro/plante_medicinale-1/Nucul_Juglans_regia.html *** http://ro.wikipedia.org/wiki/Nuc *** http://www.nucifere.com/ *** http://sfaturipomicole.tripod.com/id11.html

7