Judetul Brasov - Date generale

TOMA MIRUNA

Cls. A IV-a A

PROIECT ORIZONTUL LOCALBraov (n dialectul ssesc Kruhnen, Krnen, Krnen, n german Kronstadt, maghiar Brass, n latin Brassovia/Corona; de asemenea pe hrile vechi trecut Crontadt sau Braov) este reedina i cel mai mare municipiu al judeului Braov, Romnia. Potrivit recensmntului din 2002, are o populaie de 284.596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orae din ar (totui n scdere n ultimele dou decenii datorit exodului sailor i a reducerii activitii industriale) . Conform ultimelor estimri oficiale ale Institutului Naional de Statistic, populaia municipiului Braov era, la 1 ianuarie 2009, de 278.048 locuitori. Staiunea de iarn Poiana Braov se afl la 12 km distan de centrul municipiului, dispunnd de o infrastructur dezvoltat pentru practicarea sporturilor de iarn. Patron al oraului este considerat a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se afl pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, ndreptat spre Casa Sfatului, avnd stema Braovului sculptat dedesubt n relief.

n acest ora a fost confecionat i instalat o copie a Statuii Lupoaicei (Lupa Capitolina), simbolul latinitii poporului romn.

Braovul este cunoscut i datorit Festivalului Internaional Cerbul de Aur, ce se ine aproape n fiecare an n centrul oraului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Tom Jones, Ray Charles, Pink sau Christina Aguilera.

Municipiul Braov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice i nfloritoare orae din zon. Datorit poziiei geografice privilegiate i a infrastructurii sale de astzi, el permite dezvoltarea multor activiti economice, culturale i sportive.

GEOGRAFIA BRASOVULUI

LocalizareMunicipiul Braov, resedina judeului, se afl n centrul rii, n Depresiunea Braovului, situat la o altitudine medie de 625 m, n curbura intern a Carpailor, delimitat n partea de S i SE de masivele Postvaru care ptrunde printr-un pinten (Tmpa) n ora i Piatra Mare, la 161 km de Bucureti. Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul. n apropierea sa se gsesc localitile Predeal, Buteni, Sinaia, Fgra i Sighioara. Municipiul are o suprafa de 267,32 km. Treptat, n procesul de dezvoltare, Braovul a nglobat n structura sa satele Noua, Drste, Honterus (astzi cartierul Astra) i Stupini. De asemenea, pe lng Tmpa, municipiul a mai nconjurat i Dealul prenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetii) i Dealul Pe Romuri, Stejriul i chiar nglobeaz n structura sa vrful Postvaru. Prin nglobarea in structura sa a vrfului Postavaru,Brasovul este orasul aflat la cea mai mare altitudine din Romnia.ApePrin municipiul Braov trec prul Graft, (numit i Pietrele lui Solomon n partea lui superioar), prul Valea Tei, Valea Rcdu, Valea Plopilor cu Valea Scurt, Valea Florilor, Valea Gorganu, Rul Timiul Sec i Canalul Timi.Flor i FaunFlora municipiului nu difer de cea a judeului. Animalele slbatice sunt rare, trind retrase n pdurile din mprejurimi. Turitii care se aventureaz n acestea sunt avertizai c pot ntlni uri, lupi sau vulpi. Muntele Tmpa este declarat rezervaie natural (203,4 ha) care protejeaz cteva specii de plante rare i endemice. Spre exemplu, pe versantul sudic exist mici suprafae cu vegetaie de step. Municipiul Braov este singurul ora din lume care include in teritoriul su administrativ o rezervatie natural, muntele Tmpa i un vrf muntos vf. Postvaru.Clim i precipitaiin Braov, vara i iarna dureaz aproximativ 50 de zile fiecare. Clima municipiului Braov are un specific temperat-continental, caracterizndu-se prin nota de tranziie ntre clima temperat de tip oceanic i cea temperat de tip continental: mai umed i rcoroas n zonele de munte, cu precipitaii relativ reduse i temperaturi uor sczute n depresiune. Temperatura obinuit de var se situeaz n intervalul 22C 27C, iar cea de iarn ntre -10C i -2C. Deseori iarna, temperatura n Poiana Braov ajunge la +15C (la soare), n aceast staiune putnd fi practicate aproape toate sporturile de iarn. Stratul de zpad prielnic pentru schiat dureaz aproximativ 71 de zile la Braov. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.

DemografieDe-a lungul timpului, o dat cu dezvoltarea economic a oraului i extinderea acestuia, a crescut i populaia sa. Numai pentru ultimele secole, putem aprecia sporul aproape exponenial:

1890: || 30781 locuitori

1930: ||||| 59232 locuitori

1941: ||||||| 84557 locuitori

1948: ||||||| 82984 locuitori

1972: |||||||||||||||| 192205 locuitori

1992: |||||||||||||||||||||||||||||| 355593 locuitori

2000: ||||||||||||||||||||||||||| 317772 locuitori

2002: |||||||||||||||||||||||| 284596 locuitori

2006: |||||||||||||||||||||||| 281375 locuitori (la 01.07.2006)

2008: |||||||||||||||||||||||| 279700 locuitori (la 01.01.2008)

2009: |||||||||||||||||||||||| 278048 locuitori (la 01.01.2009)

Manifestari culturale

Festivalul Internaional Cerbul de Aur Cerbul de Aur este un festival braovean de tradiie, care adun pe scena sa tinere talente i valori internaionale. Festivalul a fost organizat pentru prima dat n 1968, la dorina expres a guvernului romn , ce voia s demonstreze Vestului c Romnia este o ar deschis. Patru ani mai trziu, Ceauescu a desfiinat Cerbul, prin urmrile celebrelor sale teze din aprilie. Urmtoarele apte ediii au fost inute ntre 1992 (an n care a fost prezentat i legenda Cerbului de Aur) i 1997. Ultimele ediii s-au desfurat ntre 2001 i 2005. Pe scena Cerbului au urcat numeroase celebriti, att ca i concureni (Julio Iglesias, 1970; Enrique Iglesias; Christina Aguilera, 1997), ct i pentru a susine concerte (Charles Aznavour, Cliff Richard, Dalida, Josephine Baker, Rita Pavone, Patricia Kaas, Kenny Rogers, Boy George, Ray Charles, Kylie Minogue, Diana Ross, Vaya Con Dios, Toto Cutugno, Jerry Lee Lewis, P!nk, Kelly Family, Ricky Martin) difuzndu-se n direct la Televiziunea Romn. n 2007 festivalul nu a mai avut loc, urmnd s se recupereze n 2008.

Junii Braoveni

Juni braoveni, delegai la Marea Adunare Naional de la

Alba Iulia din 1918n fiecare an, n cheii Braovului, n prima duminic de dup Pati - a Tomii - att braovenii ct i turitii asist la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial i magie. Este vorba despre defilarea junilor i manifestarea obiceiurilor pe care acetia le-au motenit din timpuri strvechi. Junii trebuie privii ca un rest de epoc pgn, o strveche serbare de primvar, care serbeaz renvierea naturii, nvingerea soarelui asupra asprimii i gerului iernii, nceputul vieii noi... iar serbarea trebuie considerat ca un cult religios precretin, confirmat i de mprejurarea c ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut nc de la daci (Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din chei i cei din Braovul Vechi mpart tradiii comune i au fost unii spaial, nainte de venirea sailor, care treptat i-au desprit cu Cetatea. Abia dup 1918 li s-a permis revenirea n chei a braovechenilor. Exist apte grupuri de juni, dup cum urmeaz: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Btrni, Junii Dorobani, Junii Albiori, Junii Roiori i Junii Braovecheni.

Alte manifestri culturale Zilele Braovului - anual (corelate cu srbtoarea Junilor)

Festivalul de Jazz i Blues - anual

Festivalul muzicii de camer - anual

Festivalul teatrului contemporan - anual

Concertele de org la Biserica Neagr - sptmnal

Festivalul Berii (Berarul mare)- anual

Festivalul Aurora (Berarul mic) - anual

Festivalul Recoltei - anual

Trgul meteugarilor din toat ara - anual (de obicei corelate cu Zilele Braovului)

Brasovul - cetate medievala

Situat in centrul tarii Brasovul este asezat la poalele Tampei, inaltime de pe care se deschide o admirabila priveliste spre oras si Tara Barsei.

Orasul s-a dezvoltat pe o vatra ce dateaza inca din neolitic. Descoperirile arheologice evidentiaza in epoca bronzului o asezare intarita situata pe Dealul Melcilor iar vestigiile din vremea dacilor, foarte numeroase, sunt raspindite in diferite puncte ale asezarii. Au fost de asemenea scoase la lumina zilei multe obiecte de ceramica din secolele IX-Xll, produse de populatia autohtona, ceea ce constituie o dovada de netagaduit ca regiunea avea o populatie densa inainte de venirea colonistilor sasi la mijlocul secolului al Xll-lea. Insusi numele asezarii, Brasov - caruia specialistii ii atribuie o orlglne pecenega - ar constitui dovada in plus ca ea exista cu mult inainte de venirea colonistilor.

Prima atestare documentara a localitatii dateaza din secolul al Xlll-lea. Situarea ei la incrucisarea unor importante drumuri comerciale a atras mestesugari priceputi si negutatori intreprinzatori, iar activitatea desfasurata de acestia a contribuit la dezvoltarea rapida a asezarii, in pofida incursiunilor otomane (1421 si 1438). Ia nastere astfel un puternic centru comercial unde se incheiau tranzactii cu textiie, cu unelte si podoabe de metal faurite de mestesugarii transilvaneni, cu cereale si vite aduse din tarile romane, precum si cu o serie de marfuri orientale (covoare, matasuri, mirodenii etc.) care erau in mare parte reexpediate spre centrul si apusul Europei. Pana in a doua jumatate a secolului al XV-lea Brasovul impreuna cu Sibiul au detinut un rol economic insemnat fapt care explica si privilegiile ce le-au fost acordate de autoritatile locale si de domnitorii Tarii Romanesti.

La inceputul secolului at XVI-lea. Brasovul era cel mai populat centru urban din Transilvania. Avand 8-9 000 de locuitori. Orasul era inconjurat cu ziduri de aparare prevazute cu numeroase turnurl si cu 32 bastioane. Avea 14 biserici si capele, o primarie, un han, o casa de comert, doua bai publice, trei spitale, un local pentru vama, o biblloteca, numeroase ateliere si privalii. In a doua jumatate a secolului al XVI-lea existau aici 20 de bresle mestesugaresti.

In secolele XVll-XVIII, Brasovul s-a mentinut in fruntea oraselor Transilvanene atat prin productia de postav, panza, pielarie, arme, obiecte din metale pretioase si prin activitatea sa comerciala. Elementul romanesc s-a afirmat tot mai puternic atat in viata economica a orasului, cat si in cea culturala. Este demn de mentionat faptul ca aici a luat fiinta una dintre primele scoli din tara (1544) din initiativa umanistului Johannes Honterus iar un document din 1566 mentiona si existenta unui institut "pentru toate artele liberale... cu o bogata biblioteca". Intre 1556 si 1583, diaconul Coresi - venit de la Targoviste - a tiparit la Brasov numeroase carti, adevarate monumente de limba veche romaneasca.Incepind din 1838 in acest oras apare Gazeta Transilvaniei cu suplimentul foaie pentru minte, inima si literatura periodic care promova idealurile nationale si sociale ale poporului roman.

Brasovul este legat de insemnate momente din istoria tarii. In 1600, Mihai Viteazul convoaca Dieta Transilvaniei in cladirea sfatului acestui oras, iar in luna mai 1848 are loc aici intrunirea revolutionarilor din tarile romane care au elaborat un adevarat program de actiune ce prevedea, prlntre altele abolirea privilegilior feudale, improprietarirea taranilor ,,fara nici o rascumparare" precum si "unirea Moldovei si Valahlei intr-un singur stat neatarnat romanesc".

In penoada desavarsirii unitatii noastre statale, Brasovul a constituit un puternic focar de actiune, aici luand fiinta Sfatul National Roman dln Tara Barsei si Garda Nationala.

Judetul Brasov in imagini

Judetul Brasov este situat in centrul tarii si constituie una din cele mai importante zone turistice ale Romaniei. Numeroasele vestigii istorice se imbina cu incantatoarele peisaje montane creandu-se cadrul optim pentru vizita, relaxare si agrement in orasul Brasov, in statiunile montane si in satele in care este practicat turismul rural, la standarde internationale.

Castelul Bran - Supranumit si Castelul Dracula, castelul este situat la cca 25 km de Brasov la intrarea in pasajul Rucar-Bran. Castelul a devenit cunoscut urmare legendei lui Dracula scrisa in anul 1897 de Bram Stocher si apoi ecranizata de Francisc Ford Copola.

Bran - Muzeul satului

Bran - statiune agroturistica

.Amplasata la poalele Masivului Fagaras la vest si Masivului Bucegi la est, zona turistica Bran imbina armonios frumoasele peisaje montane cu istoria reprezentata de Castelul Bran si cu traditiile populare care dainuie si astazi.

Brasov - Orasul medieval

Orasul Brasov este unul dintre cele mai vechi localitati din Europa, avand o istorie care dateaza din anul 1235. Brasovul medieval este cunoscut ca o puternica cetate inconjurata de ziduri inalte de piatra si aparata de bastioane, turnuri si alte fortificatii. Cladirile si strazile din centrul istoric pastreaza si astazi amprenta orasului medieval.

Brasov - Bastioanele Brasovului

. Pentru a mari puterea de aparare a zidurilor cetatii s-au construit 8 bastioane fortificate. Fiecare bastion era aparat de o anumita categorie de mestesugari din Brasov si purta denumirea acestora. Lucrarile de fortificare ale cetatii faceau parte din amplul proiect defensiv al Transilvaniei si dateaza de pe vreamea lui Ludovic I de Anjou, Sigismund de Luxemburg sau Iancu de Hunedoara. Dintre aceste bastioane amintim: Bastionul Graft, Bastionul Tesatorilor, Bastionul Fierarilor, Bastionul Postavarilor, Bastionul Funarilor, Bastionul Curelarilor, Bastionul Aurarilor, Bastionul Tabacarilor.

Brasov - Biserica Bartolomeu

. Unul dintre cele mai vechi si mai importante edificii ale Brasovului, Biserica Bartolomeu este amplasata in zona Brasovului Vechi si a fost ridicata in secolul al XIII-lea.Brasov - Biserica Neagra

. Biserica Neagra este datorita dimensiunilor sale (peste 89 m lungime) cel mai mare edificiu religios amplasat intre Viena si Istanbul. Din 1385 cand au inceput lucrarile de ridicare a bisericii si pana in anul 1689 cand aceasta a fost incendiata biserica s-a numit Sfanta Maria. Datorita culorii zidurilor arse, aceasta a primit denumirea de Biserica Neagra si constituie unul dintre cele mai importante obiective turistice ale Brasovului si Transilvaniei.

Brasov - Biserica Sfanta Treime (La greci)

. A fost ridicata in secolul XVIII la initiativa negustorilor greci si romani si se afla situata pe strada Muresenilor, fosta Vamii. Biserica a fost construita pentru negustorii greci si romani din Brasov.

Brasov - Biserica Sfantul Martin

. Se afla pe dealul situat la intersectia strazilor De Mijloc si Lunga. A fost construita in stil gotic si este atestat documentar din anul 1522 asa cum este si inscrioptionat pe una din usile bisericii. Casa parohiala de alaturi a fost primul sediu al Primariei Brasov si a ramas in istorie ca loc de intalnire al domnitorului roman Mircea cel Batran cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg in anul 1395.

Brasov - Biserica Sfantul Nicolae

- este socotita catedrala romanilor din Tara Barsei si este amplasata in cea mai veche zona a orasului Brasov - Scheii Brasovului. A fost ridicata in anul 1495 pe locul unui fost asezamant relogios din lemn, care era datat din sec. XIII.

Brasov - Biserica Sfantul Petru si Pavel

Biserica romano-catolica amplasata pe strada Muresenilor - fosta Vamiii - a fost construita pe temeliile unei vechi manastiri dominicane in anul 1782.

Brasov - Casa Hirscher

Casa Hirscher este amplasata in Piata Sfatului si a fost construita intre 1539-1545 in stil renascentist, fiind destinata comercializarii produselor mestesugarilor brasoveni, din acest motiv ea a fost numita si Casa Negustorilor. Astazi gazduieste galerii comerciale moderne si restaurante.Brasov - Casa Sfatului

. Amplasata in centrul Pietei Sfatului din Brasov, a fost construita in secolul al XV-lea. Turnul cladirii a fost ridicat in 1515 si este dotat cu un ceas ale carui aratatoare au forma unei maini.Brasov - Cetatea Fagarasului

Brasov - Cetatuia

Construita in anul 1524 pe un deal din apropierea vechii cetati, a avut rol de punct de observatie si avanpost militar. Astazi, Cetatuia se poate vizita, adapostind si unul dintre cele mai cunoscute reasturante in stil medieval. De pe zidurile sale se poate admira panorama Brasovului.

Brasov - Orasul modern

Brasovul modern este un oras crescut de jur imprejurul vechii cetati medievale si poarta cu el multe dintre caracteristicile ce au facut din numele Brasov, un sinonim cu turismul de calitate cu arta si cultura.

Brasov - Piata Sfatului

Atestata documentar in 1520, Piata Sfatului este socotita de sute de ani centrul orasului Brasov.

Brasov - Poiana Brasov

Aflata la 12 Km de Brasov, statiunea Poiana Brasov, supranumita Poiana Soparelui, este cea mai renumita statiune montana din Romania, castigandu-si renumele prin integrarea armonioasa a peisajelor cu dotarile turistice. Statiunea este situata la poalele masivului Postavarul si in imediata apropiere.

Brasov - Portile orasului

Brasovul, unul dintre cele mai bine fortificate orase din Transilvania, s-a mandrit cu ziduri si bastioane de aparare puternice. Cetatea era prevazuta cu patru porti fortificate, amplasate trei catre Tara Barsei si una catre Schei.

Brasov - Prima Scoala Romaneasca.A fost construita in 1495 si este situata in curtea Bisericii Sf. Nicolae din Scheii Brasovului. La aceasta scoala s-a predat pentru prima data in limba romana si gazduiste o serie de documente si scrieri stravechi de o valoare inestimabila, incepand cu sec al XV-lea.

Brasov - Rezervatia Naturala Tampa

Muntele Tampa, amplasat in sudul orasului a fost de-a lungul timpului martotul mut al istoriei si vietii Brasovului.

Brasov - Turnurile Brasovului

Cetatea medievala a Brasovului a fost una dintre cele mai sigure cetati din Europa, ansamblul arhitectonic de aparare fiind constituit din ziduri de piatra, 32 de turnuri de aparare, 8 bastioane si 4 porti fortificate. Turnurile orasului aveau atat rol de aparare cat si de observatie

Cristian - Biserica fortificata

Feldioara - Biserica Fortificata

Ghimbav - Cetatea Taraneasca

Biserica a fost construita in sec al XIII-lea pe ruinele unei foste bazilici romane. Este o biserica de rit evanghelic, apartinand stilului arhitectural gotic. Biserica a fost construita de catre saxonii colonizati in Tara Barsei pe la 1211, de catre regele maghiar Andrei al II-lea. Saxonii au venit din zona aflata la stanga Rinului dovada fiind toponimia ce aminteste de localitati existente acolo: Kronen, Honigberg, Hermanstadt etc.

Harman - Fortareata Harman

Este amplasata in comuna Harman si dateaza din sec XIII, atunci cand a fost construita biserica originala de catre saxoni.

Padurea Bogatii - Brasov (rezervatie floristica)

Este situata in Muntii Persani formata din arbori ca fagetul, gorunul, carpenul. Gorunul si stejarul contin numeroase specii erbacce interesante pentru studiul stiintific. In aceasta zona putem admira o bogata si caracteristica vegetatie de stanca, calcaroasa dar si specii endemice de mur. Nu in ultimul rand fauna este bogata fiind teren de vanatoare cu regim in rezervatie.

Padurea si mlastinile - Prejmer (rezervatie floristica si forestiera)Aceasta rezervatie este situata la 20 km nord - est de orasul Brasov in apropierea comunelor Harman si Prejmer la o altitudine de 500 m . Padurea Prejmer impreuna cu mlastinile din jur bogate in izvoare formeaza o rezervatie naturala interesanta cu numeroase specii rare pe suprafata de 30 ha.

Paiana Narciselor - Dumbrava Vadului (rezervatie floristica) Este situata in Depresiunea Fagarasului (com Sercaia) care reprezinta un bazin tehtonic. In trecut depresiunea a fost acoperita de paduri intinse de stejar, gorun si fag, insa padurile au fost taiate in decursul anilor pentru sporirea suprafetelor agricole ramanand doar palcuri izolate.

Paraul Rece - statiune montana

Statiunea Paraul Rece este amplasata la cca 30 km de orasul Brasov la o altitudine de 1000 m si este numita "statiunea tineretului". Beneficiind de un cadru natural deosebit de pitoresc, statiunea dispune de facilitati de cazare in hoteluri si pensiuni fiind ideala pentru practicarea sporturilor de iarna si a drumetiilor montane in restul anului. Aerul curat si soarele imbie turistul la odihna si relaxare.

Parcul National Piatra Craiului Mare Brasov (rezervatie

stiintifica)

Rezervatia se afla situata in Masivul Piatra Craiului care se afla situat in judetul Brasov cat si in judetul Arges. Masivul Piatra Craiului adaposteste una dintre cele mai atractive si interesante rezervatii stiintifice din lantul carpatic.

Predeal - statiune montana

Statiunea Predeal este situata la 25 km de orasul Brasov pe drumul care leaga Brasovul de capitala Romaniei, Bucuresti (DN1). Este localitatea din Romania aflata la cea mai mare altitudine (1100 m).

Predeal - Manastirea

Manastirea Predeal dateaza din sec al XVIII-lea si a fost ctitorita in anul 1774 si poarta hramul Nasterea Maicii Domnului. A fost construita de calugarul Ioanichie. Manastirea este compusa din doua biserici care initial au fost construite din lemn, ulterior in prima jumatate a sec al XIX-lea fiind reconstruite din piatra. In anul 1827 i-a fost adugata clopotnita. Astazi manastirea este considerata monument istoric.

Prejmer - Cetatea Prejmer

Biserica fortificata sau Cetatea Prejmer este cea mai mare fortificatie de acest tip din sud-estul Europei, fiind construita de sasii care traiau in aceste locuri si folosita ca refugiu in calea navalirilor straine.Rasnov - Cetatea Rasnov

Cetatea fost construita in anul 1331 si avea rol de aparare si refugiu pentru locuitorii localitatii Rasnov. Cetatea este apmplasata pe culea dealului la poalele caruia se intinde astazi orasul Rasnov.

Rupea - Cetatea Rupea

Localizata in partea de nord-vest a orasului Rupea a fost construita in anul 1324 avand un rol de aparare si protejare a localnicilor in fata armatei inamice. Cetatea domina imprejurimile avand si rol de punct de observatie. Fortificatiile constau in ziduri groase de aparare, prevazute cu guri de foc si intarite cu trei turnuri. In cetate se gaseste o fantana adanca cu apa inca potabila.

Sambata de Sus - Manastirea BrancoveanuUna dintre cele mai renumite manastiri din Transilvania, Manastirea Brancoveanu din localitatea Sambata de Sus dateaza din secolul al XVII-lea. Asezamantul monahal a fost intemeiat de Preda Brancoveanu pe temelia unei vechi asezari de sihastri.

MITURI SI LEGENDE

Catacombele medievale, tuneelurile secrete, gropile cu mancare de sub Piata Sfatului, imensul lac de sub Tampa, si comoara lui Solomon, sunt miturile cele mai populare ale Brasovului. Despre ele au povestit de-a lungul veacurilor toti brasovenii, astfel incat s-au transmis din generatie in generatie pana la noi.

PIETRELE LUI SOLOMON Cheile raului Solomon din Scheii Brasovului sunt cunoscute drept Pietrele lui Solomon, iar raul porta numele aceluiasi personaj. Solomon ar fi, dupa legenda, un rege maghiar care ar fi sarit cu calul sau, peste prapastia dintre stancile care marginesc defileul. Urmaritorii sai pagani (turci sau tatari) au cazut in prapastie si astfel regele a scapat de dusmani. Amintirea acestei intamplari a fost pastrata in traditia orala romaneasca.

STATUETA ZIDARULUI Pe latura de nord a Bisericii Negre se afla o statuie enigmatica infatisand un tanar zidar care se apleaca spre baza contrafortului pe care este amplasat. In afara de aceasta statuie, pe contrafortii naosului se aflau odinioara si alte statui, care din cauza degradrii lor au fost adpostite n interiorul bisericii: o femeie ingenunchiata, un leu, un vultur si un razboinic cruciat. Statuia tanarului zidar este singura dintre acest grup, care a fost innoita. Aceasta statuie reprezinta omagiul adus de colegii sai pietrari tanarului care si-a gasit sfarsitul in timpul lucrarilor de constructie a Bisericii (sec. XV). Despre acest tanar aplecat legenda povestete ca ar fi fost cea mai talentat calfa care a lucrat la constructia bisericii si ca isi intrecea chiar si mesterul. Din invidie i teama de a nu fi indepartat din functia lui, mesterul, intr-o seara cand calfa verifica munca facuta peste zi la respectivul contrafort, a impins-o de pe schela. Ulterior mesterul s-a cait de fapta sa, s-a autodenuntat si a fost executat. Probabil ca tanarul si-a gasit sfarsitul chiar la baza contrafortului pe care astazi se afla statueta sa.

POARTA SPOVEDANIEI De-o parte i de alta a portalului de sud-vest al Bisericii Negre, numit n vechime "Poarta spovedaniei", turistul curios va descoperi nite crestturi misterioase n piatr. Potrivit legendei, aceste caneluri provin de la armele lupttorilor, care n vremurile rzboinice de odinioar, dup spovedania dinaintea plecrii la lupt, erau frecate de piatra bisericii, ntr-un gest ritualic.

STRADA SFORII Strada Sforii constituie cea mai ingusta ulita din Cetatea Brasovului. Considerata cea mai ingusta din Europa, Strada Sforii este de fapt un gang de acces pentru pompieri ce dateaza din sec. al XIX-lea.

STATUIA LUI ARPAD In anul 1896, pe Dealul Tampa s-a ridicat o coloana avand asezat pe capitel un personaj infatisand un arcas din timpul dinastiei arpadiene. Pentru majoritatea cetatenilor Brasovului, aceasta statuie a ramas ca fiind statuia lui Arpad, ducele care a condus triburile maghiare in Pannonia. Ajuns in Pannonia, Arpad a primit juramantul de credinta al conducatorilor celor sapte triburi maghiare si a pus bazele viitorului regat maghiar. Aniversarea unui mileniu de la asezarea ungurilor in Pannonia a prilejuit ridicarea a numeroase monumente dedicate acestui eveniment in intreaga Ungarie. Intre acestea se inscrie si statuia nobilului maghiar de pe Tampa. Aceasta statuie face parte dintr-un ansamblu statuar extins pe teritoriile mai multor tari (Ungaria, Croatia, Italia, Slovacia, Romania si Ucraina) proiectat si realizat de Gyorgy Zala si Albert Schikedanz. Statuia lui considerata ca fiind a lui Arpad il reprezinta de fapt pe Tuhutum (Teteny), unul dintre voievozii lui Arpad, cel care a cucerit ducatul lui Gelu Romanul si a devenit primul voievod maghiar al Transilvaniei. In 1916, statuia a fost distrusa. Capul acestei statui este pastrat in Casa Parohiei Reformate din Brasov

.

CASA NEGUSTORILOR Sotia lui Valentin Hirscher, Apollonia Hirscher, a ridicat in Piata Casei Sfatului de astazi o cladire dedicata comertului, numita Casa Negustorilor sau Podul Batusilor. Batusii erau micii negustori care se ocupau de comertul cu amanuntul. La parter erau amplasate mici ateliere si dughene in care mesterii si comerciantii isi prezentau produsele. Cladirea a fost construita in urma unei promisiuni facute de Apollonia Hirscher ca multumire pentru faptul ca fiica sa a fost salvata de la moarte. Se pare ca micuta intrase in moarte clinica si si-ar fi revenit dupa funeralii in mormant, fiind salvata de catre un gropar sarman care a incercat sa-i ia bijuteriile. Aceasta intamplare este ilustrata intr-o fresca pe cladirea Hirscher de pe strada Armata Romana colt cu strada Republicii.

LACUL VRAJITOARELOR La iesirea din Cetatea Brasovului pe poarta din capatul Strazii Portii (Republicii - Modarom) se afla un lac in care vrajitoarele sau femeile banuite a fi vrajitoare erau supuse ordaliilor (apelului la judecata divina). Nefericitele erau aruncate in apa cu greutati legate de picioare si multimea astepta sa vada daca se inecau sau nu. Exista mentalitatea ca vrajitoarele, fiind servitoarele satanei, nu se pot inneca. Prin urmare, femeile care erau vrajitoare ar fi supravietuit acestui supliciu. Cu toate acestea nu exista nici o atestare a vreunei vrajitoare care sa fi supravietuit supliciului apei. Vrajitoarele care s-ar fi mentinut asupra apei ar fi fost luate din apa si arse pe rug. Lacul a fost asanat la inceputul sec. al XIX-lea si astazi este strabatut de bulevardul Eroilor.

LACUL DE SUB TAMPA Batranii povestesc ca sub Dealul Tampa se afla o pestera de mari dimensiuni in interiorul careia s-ar fi aflat un lac. Parerile despre natura acestui lac sunt diverse. Astfel, unii sustin ca ar fi un lac de apa sarata (un ochi de mare), in timp ce altii sustin ca ar fi un lac de apa dulce, aducand ca argument faptul ca pe Tampa se aflau izvoare de apa dulce care intre timp au secat.

FECIOARA DE FIER Cetatea Fagarasului a fost resedinta a principilor Transilvaniei (sec. al XVII-lea) si a fost transformata de catre austrieci in cazarma si inchisoare. Unii autori sustin ca in temnitele cetatii exista in Evul Mediu un instrument de tortura denumit Fecioara de Fier. Acesta ar fi fost constituit dintr-o cutie de lemn de forma unui corp uman prevazuta in interior cu lame si piroane din fier. Condamnatul era asezat in respectiva cutie care, in momentul inchiderii capacului, ii provoca rani adanci prin zecile de piroane care i se infigeau in trup. In dreptul gurii exista o mica iconita infatisand-o pe Fecioara Maria pe care, in momentul mortii, condamnatii o sarutau.

FANTANA DIN CETATEA RASNOV Cetatea Rasnovului a fost construita de catre satenii din Rasnov, Tohan si Cristian pentru a se adaposti in caz de invazie. In cetate, taranii dispuneau de case pentru fiecare familie, exista o capela, o scoala, depozite si un loc destinat turmelor. Laturile de vest, nord si est erau aparate de o galerie continua, doua anteforturi si sapte turnuri. In timp ce pe latura de sud, mai abrupta erau numai doua turnuri. Astfel, taranii puteau rezista unui asediu indelungat. Insa lipsa apei ducea la limitarea posibilitatii de rezistenta pe timp indelungat; de aceea, in 1625 s-a luat decizia saparii unei fantani in stanca pe care este ridicata cetatea. Fantana din cetate, adanca de de 75 de metri, a fost sapata intre 1625-1640, in acest ultim an ridicandu-se in cetate si o bisericuta. Legenda spune ca fantana a fost sapata de prizonieri turci care au lucrat la ea timp de 15 ani. Acestia ar fi sapat in ghizduri (peretii exteriori ai fantanii) versete din Coran in scrierea cufica.

STANCA LUI DIETRICH Despre construirea Castelului Bran exista mai multe legende. Majoritatea sunt legate de prezenta cavalerilor teutoni adusi de regele Andrei al II-lea pentru a apara intrarea in Transilvania si a cuceri noi teritorii in zona exterioara Carpatilor de Curbura (1211). Una din legende sustine ca prima piatra de temelie a castelului Bran, a fost pusa probabil in secolul al XIII-lea de catre un cavaler teuton pe nume Theodoric (Dietrich).Stanca de atunci ii poarta numele: Dietrichstein sau lapis Tyderici, iar fortificatia originara a fost inlaturata in secolul al XIV-lea si recladita de catre sasii din Tara Barsei in 1377 in mod benevol pentru regele Ludovic al Ungariei.

DRACULA O legenda despre Vlad Tepes (1431-1476), un domnitor din Tara Romaneasca, vestit pentru cruzimea cu care pedepsea minciuna si hotia, spune ca acesta avea obiceiul sa se infrupte din carnea si din sangele dusmanilor. Aceasta legenda a fost scornita de sasi in Cronica Saseasca, din cauza conflictului existent intre acestia si Vlad Tepes. Demonizarea domnitorului se datoreaza scriitorului irlandez Bram Stocker care l-a transformat pe Vlad Tepes intr-un vampir pe nume Dracula. De numele lui Vlad Tepes se leaga celebritatea Castelului Bran, considerat in mod eronat ca fiind Castelul lui Dracula. Chiar si in cartea lui Bram Stocker actiunea se petrece in zona Bistritei, probabil in pasul Rodna, nicidecum in Tara Barsei. Numele de Dracula provine din porecla Draculea pe care Vlad Tepes o purta din cauza faptului ca era fiul lui Vlad Dracul, un domnitor din Tara Romaneasca apartinand dinastiei Basarabilor. Acesta purta vestminte negre si un medalion infatisandu-l pe Sf. Gheorghe luptand cu balaurul sau cu dracul, de aici numele de Vlad Dracul. Acel medalion era purtat de cavalerii unui ordin instituit de catre regele Ungariei Sigismund de Luxemburg in 1438.

PRICULICIIMiturile populare sustin ca fiii din flori ai unor fii din flori devin dupa moarte priculici, adica un fel de strigoi. Priculiciul este echivalentul lui 'Loup garou' din imaginarul francez. Se credea ca "oamenii se pot schimba in lupi si ca isi insusesc intr-atat firea acestora, incat se reped si sfasie atat oamenii, cat si dobitoacele", spunea in 1711 Dimitrie Cantemir.

Stema i steagul municipiului

Stemele vechi ale Braovului

Steagul Braovului din anul 1600

Steagul actual al Braovului

n 1353 stema Braovului consta dintr-o coroan cu fleuroane n form de crin, nsoit de o floare de crin. Din 1429 a aprut i trunchiul de copac aflat sub coroan. mpreun, aceste simboluri sunt arme vorbitoare, adic sugereaz prin desen numele cetii (Corona). Stema actual a municipiul Braov, aprobat de Consiliul Local n anul 1996, conine un scut albastru pe care apare un trunchi de copac cu 13 rdcini argintii cele 13 comune ale rii Brsei care ies dintr-o coroan aurie cu trei lobi simbolul puterii. Scutul este timbrat de o coroan mural de argint, format din apte turnuri nsemnul specific pentru municipii reedin de jude. Semnificaia n ansamblu a stemei este nelepciunea i Puterea conduc de-a pururi Cetatea. Stema a fost aprobat de ctre Comisia Naional de Heraldic, din cadrul Academiei Romne.

Steagul Braovului, adoptat de Primrie, este realizat din mtase alb-argintie i are pe cele dou fee stema municipiului. Deasupra stemei sunt inscripionate cuvintele MUNICIPIUL BRAOV, iar sub stem Deo vindici Patri. Totui, steagurile existente difer ntructva de prevederile hotrrii consiliului local. Pe steag se afl doar stema municipiului, sub care, cu litere groase roii, scrie BRAOV. Aceste elemente se ntlnesc doar pe aversul steagului, reversul rmnnd alb.

Mai exist i un steag neoficial, propus de Preedintele Consiliului Judeean, steag care dateaz din 1600. Este realizat dup o copie a acestuia aflat la Potsdam, n Germania. A reprezentat un cadou pentru mpratul Rudolf al II-lea din partea lui Mihai Viteazul. Astfel, pe fundal viiniu (probabil purpuriu iniial) delimitat, sus i jos, de dou benzi galbene, se afl, ntr-un cerc albastru delimitat de o mpletitur aurie, stema Braovului, sub care scrie CORONA cu litere gotice. De deasupra i de dedesubtul cercului central pornesc panglici galbene ctre coluri. n mod curent, acesta este expus astzi n faa cldirii n care se afl Consiliul Judeean (respectiv Palatul Justiiei), pe Turnul Alb i la Belvedere, pe dealul Varte, deasupra Turnului Negru. Locul din urm beneficiaz i de iluminat festiv pe timp de noapte, n mod similar drapelului naional de pe Tmpa.

PAGE 1