Iubirea Dusmanilor (Seminar Unlucru) 2014

5
1 www.gabigiulusan.net Greu de iubit: iubirea dușmanilor în vremuri de violență DESFĂȘURARE 1. Aspecte ale împărăției diferite 2. Iubirea dușmanilor ca marcă a împărăției diferite LA MODUL GENERAL AL RELAȚIONĂRII a. Principii ajutătoare b. Mitul violenței răscumpărătoare ca mentalitate c. Darul dușmanilor 3. Ce facem cu teroriștii? I. INTRO O ÎMPĂRĂȚIE DIFERITĂ. 1. Mentalitatea împărăției lumii vs. Mentalitatea Împărăției lui Dumnezeu Pilat a intrat iarăși în odaia de judecată, a chemat pe Isus și I-a zis: „Ești Tu Împăratul iudeilor?” Isus i-a răspuns: „De la tine însuți zici lucrul acesta sau ți l- au spus alții despre Mine?” Pilat a răspuns: „Eu sunt iudeu? Neamul Tău și preoții cei mai de seamă Te-au dat în mâna mea: ce ai făcut?” „Împărăția Mea nu este din lumea aceasta”, a răspuns Isus. „Dacă ar fi Împărăția Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile iudeilor; dar acum, Împărăția Mea nu este de aici.” „Atunci un Împărat tot ești!”, I-a zis Pilat. „Da”, a răspuns Isus. „Eu sunt Împărat. Eu pentru aceasta M-am născut și am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu.” (Ioan 18:33-37) PILAT A PRESUPUS CĂ ÎMPĂRĂȚIA LUI ISUS POATE FI ÎNȚELEASĂ ÎN TERMENII ÎMPĂRĂȚIILOR PĂMÂNTEȘTI – ÎN TERMENI GEOGRAFICI, ETNICI, NAȚIONALIȘTI, IDEOLOGICI, Isus însă punctează că împărăția lui nu este din lumea aceasta- principiile și dinamicele ei sunt diferite. În timp ce toate versiunile de împărăție din lume obțin și exercită putere asupra altora, împărăția lui Dumnezeu, întrupată și modelată în persoana lui Isus Cristos, se lărgește doar prin exercitarea puterii sub alții. Se lărgește prin manifestarea puterii iubirii de la Calvar iubirea care se jertfește pe sine. Cu alte cuvinte, guvernele mondiale caută să-și impună, să protejeze și să-și lărgească idealurile și agenda. În natura decăzută a acestor guverne se regăsește dorința de a „știga”. În contrast, Împărăția adusă și modelată prin viața, moartea și învierea lui Isus nu caută să „câștige” prin metodele propuse de lume. Caută mai degrabă credincioșia. Ea demonstrează domnia lui Dumnezeu manifestând caracterul sacrificial al lui dumnezeu și, în cadrul acestui proces, descoperă cea mai frumoasă, mai dinamică și mai

description

Iubirea Dusmanilor (Seminar Unlucru) 2014

Transcript of Iubirea Dusmanilor (Seminar Unlucru) 2014

  • 1

    www.gabigiulusan.net

    Greu de iubit: iubirea dumanilor n vremuri de violen

    DESFURARE

    1. Aspecte ale mpriei diferite

    2. Iubirea dumanilor ca marc a mpriei diferite LA MODUL GENERAL AL

    RELAIONRII

    a. Principii ajuttoare

    b. Mitul violenei rscumprtoare ca mentalitate

    c. Darul dumanilor

    3. Ce facem cu teroritii?

    I. INTRO O MPRIE DIFERIT.

    1. Mentalitatea mpriei lumii vs. Mentalitatea mpriei lui Dumnezeu

    Pilat a intrat iari n odaia de judecat, a chemat pe Isus i I-a zis: Eti Tu

    mpratul iudeilor? Isus i-a rspuns: De la tine nsui zici lucrul acesta sau i l-

    au spus alii despre Mine? Pilat a rspuns: Eu sunt iudeu? Neamul Tu i preoii

    cei mai de seam Te-au dat n mna mea: ce ai fcut? mpria Mea nu este din

    lumea aceasta, a rspuns Isus. Dac ar fi mpria Mea din lumea aceasta,

    slujitorii Mei s-ar fi luptat ca s nu fiu dat n minile iudeilor; dar acum, mpria

    Mea nu este de aici. Atunci un mprat tot eti!, I-a zis Pilat. Da, a rspuns

    Isus. Eu sunt mprat. Eu pentru aceasta M-am nscut i am venit n lume, ca s

    mrturisesc despre adevr. Oricine este din adevr ascult glasul Meu. (Ioan

    18:33-37)

    PILAT A PRESUPUS C MPRIA LUI ISUS POATE FI NELEAS N

    TERMENII MPRIILOR PMNTETI N TERMENI GEOGRAFICI,

    ETNICI, NAIONALITI, IDEOLOGICI, Isus ns puncteaz c mpria lui nu

    este din lumea aceasta- principiile i dinamicele ei sunt diferite.

    n timp ce toate versiunile de mprie din lume obin i exercit putere

    asupra altora, mpria lui Dumnezeu, ntrupat i modelat n persoana lui

    Isus Cristos, se lrgete doar prin exercitarea puterii sub alii. Se lrgete prin

    manifestarea puterii iubirii de la Calvar iubirea care se jertfete pe sine.

    Cu alte cuvinte, guvernele mondiale caut s-i impun, s protejeze i s-i

    lrgeasc idealurile i agenda. n natura deczut a acestor guverne se

    regsete dorina de a ctiga. n contrast, mpria adus i modelat prin

    viaa, moartea i nvierea lui Isus nu caut s ctige prin metodele propuse

    de lume. Caut mai degrab credincioia. Ea demonstreaz domnia lui

    Dumnezeu manifestnd caracterul sacrificial al lui dumnezeu i, n cadrul

    acestui proces, descoper cea mai frumoas, mai dinamic i mai

  • 2

    www.gabigiulusan.net

    transformatoare iubire din univers. Ea mrturisete c numai n aceast putere

    puterea de a transforma oamenii din luntru, prin faptul c-i exercit

    puterea sub alii st sperana lumii ntregi. A spune c fiecare caracteristic

    a bisericii depinde de pstrarea unicitii radicale a mpriei lui dumnezeu n

    contrast cu mpria lumii.1

    SCANDALOS ntr-o mprie a lumii este s-i iubeti dumanii, nu s vrei

    rzbunare sau distrugerea lor, avantaj asupra lor i supunerea puterii lor prin

    for NICI UN PROFET FALS NU-L POATE CONCEPE PE DUMNEZEU

    CA FIIND UN DUMNEZEU CARE IUBETE DUMANII. (James A. Sanders)

    II. Greu de iubit iubete-i dumanii

    1. PORUNC DIVIN: Ai auzit c s-a zis: Ochi pentru ochi i dinte pentru

    dinte. Dar Eu v spun: s nu v mpotrivii celui ce v face ru. Ci, oricui te

    lovete peste obrazul drept, ntoarce-i i pe cellalt. Oricui vrea s se judece cu tine

    i s-i ia haina, las-i i cmaa. Dac te silete cineva s mergi cu el o mil de loc,

    mergi cu el dou. Celui ce-i cere d-i; i nu ntoarce spatele celui ce vrea s se

    mprumute de la tine. Ai auzit c s-a zis: S iubeti pe aproapele tu i s urti pe

    vrjmaul tu. Dar Eu v spun: iubii pe vrjmaii votri, binecuvntai pe cei ce

    v blestem, facei bine celor ce v ursc i rugai-v pentru cei ce v asupresc i

    v prigonesc, ca s fii fii ai Tatlui vostru care este n ceruri; cci El face s

    rsar soarele Su peste cei ri i peste cei buni i d ploaie peste cei drepi i peste

    cei nedrepi. Dac iubii numai pe cei ce v iubesc, ce rsplat mai ateptai? Nu fac

    aa i vameii? i dac mbriai cu dragoste numai pe fraii votri, ce lucru

    neobinuit facei? Oare pgnii nu fac la fel? Voi fii, dar, desvrii, dup cum i

    Tatl vostru cel ceresc este desvrit. (Matei 5.38-48)

    a. ochi pentru ochi, dintre pentru dinte nu rzbunare, ci modalitatea de-a

    echivala o pierdere n vederea ncetrii conflictului;

    b. s nu v mpotrivii celui ce v face ru reacie complet diferit de a

    lumii2;

    i. ntoarce-i i pe cellalt apel la mndria sa

    ii. las-i i cmaa apel la bunul-sim

    iii. mergi cu el dou apel la autoritatea sa

    c. iubii pe vrmaii votri ca s fii fii ai Tatlui vostru care este n ceruri

    pentru evrei, vrmaii erau romanii teroritii care i-au cucerit. ADN-ul

    divin se dovedete n atitudinea fa de dumani iubeti asemenea lui

    Dumnezeu!!

    d. voi fii, dar, desvrii, dup cum i Tatl vostru cel ceresc este

    desvrit desvrirea din text se leag de tratarea dumanilor. Cum?

    [DARUL DUMANILOR]

    1 Boyd, Gregory A., (2005) The myth of a Christian nation: How the quest for political power is destroying the church, Zondervan, Grand Rapids, Michigan, p. 14. 2 O excelent analiz a acestor aspecte se regsesc n Wink, Walter (1998), The Powers that be, Galilee, New York, p. 98-111 i Wright, N.T., (2004), Matthew for everyone part one, SPCK, London, p. 49-53.

  • 3

    www.gabigiulusan.net

    2. COMPORTAMENT SPECIFIC cum trebuie s abordm dumanii notri?

    a. EXTRAGE-I VIAA DIN ISUS via din belug (Ioan 10:10), ce este

    aceasta?

    i. Doar Dumnezeu poate mplini nevoia noastr pentru valoare,

    semnificaie, dragoste, siguran (caracteristici/ateptri din cadrul

    unei relaii)

    ii. Viaa din belug ne-a fost dat pentru a o rsfrnge spre ceilali

    modalitatea cristic de a tri din plin!!!

    A IUBI CRISTIC NSEAMN A IUBI SACRIFICIAL, A VEDEA

    VALOARE N CEILALI CHIAR CU PREUL PIERDERII

    PERSONALE nu intrm ntr-o relaie pentru a hrni nevoia noastr,

    ci pentru a exprima celuilalt/celorlali ceea ce avem din Dumnezeu, nu

    cutm s ne umplem de la ei i s exprimm umplerea pe care o

    avem.

    iii. ntrebri pe care s mi le pun n acest context (Ef. 5.1-2; Filipeni 2.3-4)

    Am aceeai inim ca a lui Dumnezeu pentru dumani?

    Cum pot s manifest plintatea lui Dumnezeu fa de dumani?

    Vd eu valoarea pe care i dumanii o au?

    Ce pot face pentru bunstarea lor?

    Am compasiune real chiar i pentru teroriti nu doar pentru

    sracii lumii?

    b. CERCETEAZ-TE: privete nti n dreptul tu (Mat. 7.1-3). n relaii

    dificile, tindem s dm vina pe cellalt, s scoatem n eviden defectele,

    rutatea celorlali.

    i. Prerea nalt despre sine: Pavel cel mai pctos (1 Tim. 1.15) n

    scuzm printr-un artificiu biblic, privind ca o progresie spiritual-

    emoional a lui.

    ii. Lauda sfineniei nu st att de mult n puterea noastr de a nu mai

    pctui ct n puterea lui Isus de a ne ierta pcatele.

    III. MITUL VIOLENEI RSCUMPRTOARE CA MENTALITATE A ZILELOR NOASTRE3

    1. Violena salveaz, c rzboiul aduce pace prin care s-ar putea face dreptate; este una

    dintre cele mai vechi povestiri repetate continuu n ntreaga lume. Aceast teorie se

    cldete pe baza epopeii creaiei pmntului, cum c fiinele umane au fost create

    din snge unui zeu ucis (dup un rzboi ntre zei), prin urmare originea noastr

    este una violent4. Instinctul de a ucide este in fiinele noastre. Omul nu este

    iniiatorul rului, ci numai cel care l gsete i l perpetueaz. Prin urmare, fiinele

    umane sunt incapabile s triasc n pace, ordinea trebuie s fie n permanen

    impus de cineva mai mare: brbaii asupra femeilor, patronii supra sclavilor, preoii

    3 Mai mult despre mitul violenei rscumprtoare n Wink, The Powers that be, p. 37-62 4 Mitul babilonian al creaiei - Enma Eli

  • 4

    www.gabigiulusan.net

    supra laicilor, aristocraii asupra ranilor etc. Ascultarea necondiionat este cea

    mai mare virtute, obligarea cea mai mare virtute religioas.5

    a. Acest mit este att de ntiprit n minile noastre, nct pentru noi este un lucru

    normal s ntmpinm fora cu fora, s cucerim prin for, s cerem

    suprimarea celor violeni prin violen rzbunarea este ndreptit.

    b. Vestea bun a acestei mentaliti nu este iubirea necondiionat a

    dumanilor, ci eliminarea lor!!

    IV. DARUL DUMANILOR PRIVINDU-I CUM I PRIVETE DUMNEZEU

    1. Dumnezeu nu face diferena este atotcuprinztor (Mt. 5.45) - cci El face s

    rsar soarele Su peste cei ri i peste cei buni i d ploaie peste cei drepi i peste

    cei nedrepi.

    a. Aceasta este filosofia lui chiar dac societatea are impresia c el i

    favorizeaz pe unii i i defavorizeaz pe alii.

    b. Noi putem s ne iubim vrmaii deoarece Dumnezeu i iubete (putem face

    minuni pentru c Dumnezeu face minuni? PRECUM N CER AA I PE

    PMNT :D)

    c. Sau ne gndim c Dumnezeu care ne iubete pe noi, i urte pe cei pe care i

    urm.

    2. Dumnezeu este desvrit (Mt. 5.48) teleios: cuvnt grecesc, termen din estetic

    forma geometric perfect, sculptura perfect. Nu descrie perfecionismul

    deoarece este un termen care nu exist n ebraic, ci atitudine relaional tratarea

    desvrit a celorlali, indiferent de preferine! Plini de compasiune dup cum

    Dumnezeu este plin de compasiune.

    3. Ne regsim pe noi nine n dumani brna i paiul ERETIC!!! Nu doar c noi

    putem contribui la transformarea dumanilor, ci ei ne pot ajuta (indirect) la

    transformarea noastr.

    4. Iubim tind c i putem transforma se regsete o mndrie subtil n justificarea

    urii noastre fa de dumani ca i cum acetia ar fi trecut dincolo chiar i de

    capacitatea lui dumnezeu de a ierta, ca i cum nimeni altcineva din istorie nu ar fi

    suferit mai mult dect noi, ca i cnd suferinele lui Isus sunt inadecvate i minore n

    comparaie cu ceea ce noi suferim.6

    Iubindu-i pe dumanii notri cere s-i privim prin lentilele lui Dumnezeu NU

    DOAR CINE SUNT EI ACUM, CI CEEA CE POT DEVENI,

    TRANSFORMAI PRIN PUTEREA LUI DUMNEZEU.

    V. CUM FACEM CU TERORITII, PERSECUTORII, TORIONARII?

    1. Este foarte important s ne amintim c n noul testament ni se vorbete clar mpotriva

    rzbunrii, i trebuie s alegem s iubim, s binecuvntm, s ne rugm li s facem

    bine dumanilor (Mt. 5.21-6, 38-48; Lc. 6.27-36; Rom. 12.14-21)

    5 Rezumat elaborat de Prof. Univ. Dr. Corneliu Constantineanu (2013), Violena n societate (1), http://www.prger.ro/violenta-in-societate-1-prof-univ-dr-corneliu-constantineanu/ accesat n 31.12.2014 6 The powers that be, p. 176

  • 5

    www.gabigiulusan.net

    2. Rzbunarea i ntoarcerea violenei prin violen este mentalitatea celor care caut s

    stpneasc lumea chemarea noastr ca i cretini este credincioia fa de mpria

    lui Dumnezeu, NU CONDUCEREA LUMII n sec. IV s-a petrecut aceast

    schimbare cnd cretinismul a devenit unealt de opresiune

    Ct timp exist naiuni i guverne n aceast lume, ele i vor exercita violena

    pentru a se autoconserva i pentru a se impune n faa celorlali. Cretinii

    trebuie s caute ns credincioia fa de Isus, lsndu-i lui Dumnezeu

    rzbunarea. Credincioie fa de Dumnezeu sau fa de ar?

    3. Cum i iubim pe teroriti? RADICAL

    a. i iubim ca pe orice ali oameni, fiind n acord cu Dumnezeu c fiecare

    dintre ei are o valoare deosebit, vizibil n faptul c Dumnezeu este gata s

    plteasc un pre imens pentru ei. Preul pentru noi e s renunm la mndria i

    violena justificat chiar i n simpla dorin de-ai vedea pedepsii pentru cei

    afectai direct preul poate fi chiar viaa, care ns nu este o pierdere i un

    ctig (ex. Apoc. 12.11),

    b. i iubim rugnd-ne pentru ei i familiile lor, pentru eliberarea lor i

    mntuirea lor nelegnd c NU EI SUNT DUMANUL (Ef. 6. 12)