hor^

1d$

lubire si obstqcole,

ALEKSANDAR HEMON

Traducere de Anca Dumitrescu

BLACK BUTTON BOOKS

Cuprins

9 Stairwag to Heauen

39 Orice

59 Dirijorul

8r GoodLiving

89 Camera lui Szmura

ro9 Albinele. Partea I

r35 Comando american

r59 Nobilele adeviruri ale su.feringei

Stairway to Hesven

Era o noapte africani perfecti., rupti din Conrad: aerul era cle-ios gi nemigcat de umezeali; noaptea mirosea a carne arsi gi

fecunditate; intunericul era vast, impenetrabil. Mi simqeam

malaric, degi probabil ci era doar oboseala cilitoriei. Simfeamparci milioanele de miriapode adunAndu-se pe ravan deasuprapatului, nemaivorbind de flota de lilieci zburind infometagiprin copacii de sub fereastrl. Cel mai suplritor era zgomotulneincetat al tobelor: loviturile sonore, greoaie, plutind ame-ningitor in jurul meu. Daci prevesteau ri,zboi, pace sau rugi-ciune, nu puteam spune.

Aveam 16 ani, v6.rsti la care frica stimuleazi inspiragia, aga

ci am aprins lumina, am scos din valizi carnetul Moleskinenou-nou! - tobele invocau inci miregele forge ale intunericu-lui - gi am scris pe prima pagini:

Kinshasa 7.7.1983

ca imediat dupi aceea si aud uga de la dormitorul pirinfi-lor mei deschizdndu-se violent, gi pe Tata injurind 9i cllcAndapisat. Am sirit din pat - Sestra, inspiimAntati, a inceput sIse smiorciie - gi am alergat dupl Tata care aprinsese deja lu-minile in sufragerie. Am dat peste Mama care-gi leglna piep-tul ingrijorati. Toate luminile erau acum aprinse; o bandi de

molii filfhiau firi speranqi intr-o lampi; se auzeau lipete 9iplAnsete; cinelele se pribugeau in jurul nostru. Era infioritor.

- Spinelli, a exclamat Tata peste zgomot. Ce nemernic!Tata dormea in pijamale de flanel, mult mai potrivite pen-

tru o stagiune de ski din Alpi decit pentru Africa - se pare ciaerul condigionat ii ficea rlu la rinichi. Dar inainte de a ies,i

din apartament, $i-a pus pe cap piliria safari, nu cumva si-gilase scif?rlia cheali expusi la curent. Cind a dispirut furios in

ALEKSANDAR HEMON

intunericul asurzitor al scirilor, Sestra, plingdnd, igi lipise faga

de goldul mamei; eu stiteam in picioare in chilogi, cu tilpilereci pe podeaua goall, cu stiloul inci in mini. Posibilitatea dea nu se mai intoarce pilpiia in intuneric; nu mi-a trecut princap si mi duc dupi el; Mama nu a incercat si-l opreasci. S-a

aprins lumina gi cintecul asurzitor a nivilit pe sciri. inci se

atrzeau tobele; un alt ding-dong jalnic s-a ghemuitin ritm. Tataa renuntat si mai sune la sonerie 9i a inceput si izbeasci in ugi,strigind in engleza lui stricati:

- Spinelli, tu, foarte nebun! Opregte zgomal Noi somn. E

patru dimineafa.Apartamentul nostru era la etajul gase; trebuie ci locuiau o

mulgime de oameni in clidire, dar pirea ci o abandonaseri deurgenfi. Inrnomentul in care lumina de pe scari s-a stins dinnou, tobele s-au oprit, spectacolul s-a terminat. Uga s-a des-chis gi o voce americanl,nazald. a spus:

- Scuze, frate. Mii de scuze.

Cind m-am intors in pat, deja se lumina de ziui. Afari incopaci un popor de pisiri luase locul liliecilor inserafi de sin-ge gi ciripea in paroxismul unei viegi lipsite de sens. Somnulgi visarea erau departe de mine acum, nici nu puteam scrie.FumAnd pe balcon, am a$teptat ca totul si capete sens, p6.nicind a devenit imposibil. in srradi un birbat in zdrenge se adi-postea ldngi o cutie de carton pe care-9i aliniase giglrile. Nuera nimeni altcineva pe stradi. Pirea ci apiri qigirile de unpericol invizibil.

La inceputul anilor 'Bo, Thta era absent, lucr2nd in Zair ca diplo-mat iugoslav minor care rispundea de telecomunicagii (orice arfi insemnat asta). in acest timp, in Sarajevo, rispundeam nefe-ricirii adolescengei 9i nedreptlgii amenintitoare a viegii adulterefugiindu-mi in cirgi. Sestra avea doisprezece ani, indiferentila durerea care germina in mine. Mama trecea prin cri zavilrstei

STAIRWAY TO HEAVEN

mijlocii, singuri gi nefericiti, ceea ce la momentul respectiv

nu am putut vedea, fiind cu nasul in cirgi. Citeam compulsiv,

iegind arareori la suprafaga realitlgii pentru a lua o gurl de aer

fetid din existenga celorlalgi. Citeam toati noaptea,toatdziua,in loc sI-mi fac temele; la gcoall, citeam pe sub banci, delict

pedepsit frecvent de junta bitlugilor din clasi. Mi simgeam

confortabil gi sigur doar in spafiul imaginar al literaturii: flriun tatl absent, firi o mami deprimati, flri bitlugii care mipuneau si ling paginile cirgii pini cdnd limba mi se innegrea

de la cerneala.

Pe Azraam intilnit-o pe cdnd imprumutam cirgi de la bi'blioteca gcolii gi mi-a plicut imediat apatia de cititor pasionat

a chipului ei cu ochelari. Am condus-o acasi, incetinind pasul

de fiecare dati cAnd aveam ceva de spus, oprindu-ne cdnd avea

ea ceva de spus. Ei nu-i plicea De veghe in lanul'de seccrd, eu nu

citisem Quo Vcdis, prefhcdndu-mi interesat de RdscoalaTdrdneos-

cd. Dar era evident ci impirtigeam pasiunea de a ne imagina

viegi pe care le puteam trii prin algii: un ingredient esenfial al

oricirei iubiri. Am descoperit rapid cdteva cirli care ne pliceau

amindurora z Mo;ina timpului, Marile speranle, Zece negti mititei. inprima zi am vorbit aproape numai despre Piticul din 7orc uita'

tri. O iubeam amindoi, degi era o carte de copii, pentru ci ne

puteam identifica cu o creaturi mici pierduti in lumea mare.

Am inceput si ne vedem, ceea ce deseori insemna si ne ci-

tim unul altuia pe o banci pe malul Miljackii, sirutXndu-ne

doar cind rimAneam fhri lucruri despre care si vorbim, atin-

gindu-ne precaut, ca gi cum dezlinguirea ar fi putut consuma

intimitatea bizari, controlabili pe care o cultivaserim. Eram

pe deplin fericit goptindu-i in pir un pasaj din Ftcnny Si Zooertr

sau din Nu-i 4or sd spui odio. Astfel, cind Tata, venit in conce-

diu la Sarajevo, ne-a anunfat ci vom petrece cu tofii vara lui'83 in Africa, am simgit o ugurare stranie: daci, Azra gi cu mine

eram despirgili, puteam rezista tentafiei chinuitoare gi evita

ALEKSANDAR HEMON

depravarea cu care trupul infecteazisufletul. I-am promis ci-ivoi scrie zilnic, in jurnalul meu, deoarece scrisorile din Africaar fi ajuns mult dupi intoarcerea mea. Voi nota fiecare gdnd,i-am promis, fiecare emogie, fiecare experiengi, iar cAnd mIvoi intoarce vom reimagina totul impreuni, ca gi cum am citiaceeagi carte.

Multe lucruri ag fi vrut si notez in acea priml noapte inKinshasa: vestul inflicirat, estul impenetrabil intunecat intimp ce traversam Ecuatorul la apus, amintirea desivdrgitl aparfumului din pirul ei, o replici din Piticul din yora uitatd carene plicuse atat de mult amdndu rora: Trebuie sd gdsesc drumul spre

casdpdndlotoamnd,inainte cafrunzele sd acoperc cdrarca. Dar nu amscris nimic ,si mi-am linigtit congtiinga punind-o p e seamazgo-motului tobelor. Ceea ce nu am scris a rimas undeva in fundulmingii, precum cadourile d.e zitamea pe care nu aveam voie sIle deschid pini nu plecau togi invitagii.

in orice caz, adouazidimineagi Sestra era in sufragerie pri-vind cu ovagl, fascinagie un tip mirungel intr-un tricou cu uninger doborit in zbor. Mama stitea picior peste picior in fagalui la mlsuga de cafea gi asculta atenti murmurul slu pigigiiat,cu tivul fustei acoperindu-i emisfera nordici. a genunchiului.

- Suratio komiija Spinelli, mi-a zis. Nemam pojma ita pria.

- Buni dimineaga, am spus.

- Buni dimineaqa, amice, a zis Spinelli. Ziuae-aproape gata.

$i a expus un set de dingi descrescind perfect dinspre cen-tru in lateral, citre obraji, ca tuburile unei orgi. Sestra a zimbitalSturi de el; i9i ginea mAinile parcate pe coapse, calm imobi-le, odihnindu-se inaintea noii misiuni: de a da Ia o parte celedoui bucle care-i puneau fruntea intre paranteze. Buclele aurevenit instantaneu la poziqia inigiali, vdrfurile lor atingAndsimetric sprincenele.

A fost prima dati cind l-am vizur pe Spinelli gi din acelmoment faga lui a continuat si se schimbe, degi acum toate

T2

F

STAIRWAY TO HEAVEN

schimbirile sunt unificate in cele doui riduri dintre ochi, para-

lele ca un semn de egalitate, gi zimbetul delicat, incurcat care

apirea la finalul fiecirei propozilii. A spus:

Scuze pentru zgomot. CAinele plictisit face timpenii.

La 16 ani investeam o grimadi de energie sl-mi afi9ez plicti-

seala: imi dideam ochii peste cap, rispundeam lapidar la in-

trebirile piringilor, rimAneam impasibil la povegtile de via;ipe care le impirtigeau. imi construisem o armuri de fier care

imi permitea si evadez, si citesc gi si mI intorc in propria-mi

celuli flri ca nimeni si observe. Dar plictiseala din prima sip-timAna in Africa, asta era reali. Nu puteam citi; scanam con-

tinuu aceeagi pagini - z7 - dinlnimointuneicului gi nu puteam

trece mai departe. Am incercat si-i scriu Azrei, dar nu am glsitnimic de spus, probabil pentru ci erau atitea de spus.

Cu sigurangi nu era nimic de ficut. Nu aveam voie si ies

singur in jungla umani din I(nshasa. Un timp, m-am uitat la

televizor, unde se transmiteau declamagiile lui Mobutu 9i re-

clame la cutii cu ulei de cocos plutind pe cerul albastru al fe-

ricirii accesibile. O datl sau de doui ori, in mijlocul zilei, am

simgit chiar o dorinqi rari, inexplicabili de a sta cu ai mei, dar

Tata era la serviciu, Sestra igi pizea suveranitatea in devenire

cu Walkmanul dat la maxim, Mama era departe, inchisi in bu-

citirie, probabil plingXnd. Ventilatorul din tavan se invirtealeneg, neincetat, amintindu-mi crud ci timpul trecea aici cu

aceeagi lentoare cu care amorfe9te mintea.

Tataeruun maestru al promisiunilor, un fabulist al posibi-

litiflor. Cdnd eram in Sarajevo, proiectase pe imensa pinzicenugie a provincialismului nostru socialist o Kinshasa leagin

al plicerilor neocoloniale: cluburi exclusiviste cu piscine gi te-

renuri de tenis, recepgii diplomatice freventate de bogitagii lu-

mii gi de spioni, cazinouri cosmopolite 9i baruri exotice, safa-

riuri in sllbiticie 9i pe Philippe, un bucitar autohton pe care il

r3

At,tit(sn Nt)n t( Ut,t M()N

:ulgr jlsc cle la un belgian mirindu-i salariul la o sumi mai pugintlerizorie.ln acea primi siptimAni letargici, aceste promisi-uni au fost mizerabil tridate: nici micar philippe nu a venit lamunci. Cind Tata ajungea acasi de Ia ambasadi, luam o cinimonotoni incropiti de Mama din ce descoperise in frigider:ardei zb6rcipi si fructe de papaya scofhlcite, pasre de arahidegi resturi de animale care s-ar putea sI fi fost carne de capri.

Hotirit sI risipeasci norul de plictiseali care plana asupranoastri, Tata i-a telefonat ambasadorului Iugoslaviei, autoinvi-tdndu-ne pe tofi la regedinqa lui din Gombe, unde locuiau tofidiplomagii importanfi. Aici vilele erau mari, pajigtile, intinse,florile maiestuoase, inflorite in tufiguri impecabil tunse, iarve-nerabilul Congo curgea cu seninitate. Excelenta Sa gi excelen-ta lui sogie erau politicogi gi lipsili de orice vigoare umani sautalent de a povesti. Am stat in sala de recepgie, adulgii trecln-du-gi unul altuia observagii (,,I(inshasa este ciudatl,', ,,Kinshasae intr-adevir mici") ca pe borcanul de zahir. prin sali se aflautrofee exotice etalate cu griji: o danteli de Anvers pe un pere-te, o striveche piatri mesopotamiani pe misufa de cafea, inbiblioteci o pozi cu Excelentele Lor pe un munte cu virful in-zdpezit. Un servitor cu o centuri rogie neplauzibili a intrat cubiuturile: Sestra gi cu mine am primit cite un pahar cu limona-dI cu o linguri lungi de argint in el. Nici nu indrizneam si mimigc gi, cind Sestra, brusc gi inexplicabil, s-a rostogolit ca uncigel fericit pe covorul afgan in care picioarele ni se cufundaupini la gleznd,, m-am temut ci pdrinlii ne vor renega.

Imediat ce ne-am intors acasi, am urcat la Spinelli. Mi-adeschis imbricat in tricoul cu ingerul impugcat 9i in pantaloniscurfi, cu picoarele ca nis,te be1e. N-a pirut deloc surprins simi vadi, nici nu m-a intrebat de ce-am venit.

- Intrd, mi-a spus fumnnd, cu un pahar in mnni gi muzicabubuind in spatele siu.

r4

STAIRWAY TO HEAVEN

I,Lam luminatlafall; nu fumasem toatl. ziua gi eram ah-

tiat dupi nicotini. Fumul mi-a coborit in plimlni ca o mita-se ugoari, apoi, afard, gros, pe nas; era atat de frumos incitmi simleam amefit 9i firi suflare. Spinelli bitea la nigte tobe

imaginare pe ritmul muzicii care urla, cu o figari pe jumitate

fumati intre buze.* Block Dog, a spus. Biga-mi-ag!in collul indepdrtat, chiar sub fereastrl, era un set de tobe;

cinelele aurii tremurau sub curentul aerului condigionat.

CAntAnd la tobe solouri 9i treceri imaginare, Spinelli mi-a

fecut confesiuni necerute: crescuse intr-un cartier dur dinChicago din care-a fugit imediat ce-a putut; triise dintotdeau-

na in Africa; lucrase pentru guvernul s ue, gi nu-mi putea spune

ce, pentru ci daci-mi spunea ar fi trebuit apoi si mi omoare.

incepea fiecare frazi aqezat, o termina in picioare, urmitoa-rea era acompaniati de lovitul tobelor invizibile. Nu se oprea

niciodati din migcare; spafiul in sine se organiza in jurul lui;

iradia atAt de mult din propriul sine, incit mi simleam ab-

sent. Abia dupi ce am plecat de la el, am putut si mi gAndesc

la tot ce-a zis. $i m-am gdndit ci era un adevarat american, un

mincinos gi un liudiros, gi ci si-mi petrec timpul cu el era cu

mult mai interesant decit jugul vielii de familie sau excelen$i

diplomali din Gombe. La un moment dat, in timpul fluxuluiagitat al monologului siu, m-a botezat, flri niciun motiv apa-

rent, Blunderpuss.

Am urcat din nou la el peste doui zile, gi apoi iar in ziua

urmitoare. Mama gi Tata pireau si nu aibi nimic impotrivi,deoarece odatl plictiseala mea inliturati puteam evita cu toliilungile perioade de ticere arfigoasi. Probabil se gindeau gi ciimplicarea in lumea reali gi printre locuitorii ei firi sI ies pro-

priu-zis in lume imi fhcea bine, gi ci astfel puteam sa-mi exer-

sez engleza. Cit despre mine, la Spinelli puteam fuma cit de

mult voiam, muzica era mult mai tare decit ar fi permis ai mei

r5

Al.11 ltsANl,Al( ttt,: M()N

vrc(,(littli, irni turua whisky in pahar inainte de-a fi pe jumita-te gol. Mi-a aritat chiar gi cum si cint pufin la tobe, iubeamsa izbesc cinelele. Dar mai mult ca orice, imi pliceau povegti-le lui: mi le livra tolinit pe canapea, sufldnd fumul fglrii spreventilatorul din tavan ce se invartea cu rapiditate, sorbind dinpaharul de I&B, intrerupindu-si relatarea pentru c6te un solodin vreo piesd Led Zeppelin. poate ci in minciuni existi o conta-minare cu moartea, o aromi de mortalitate, dar ale lui Spinellierau foarte distractive.

in liceu avusese o afacere cu ligiri gi adesea gi-o trisesecu profesoara de geografie. Ficuse autosptopul de-a lungulAmericii: in Oklahoma, biuse cu indienii care-l hriniseri cuciuperci care l-au dus acolo unde triiesc spiritele lor - spiriteleaveau cururi mari, cu c6te doui giuri, mirosind in egali misuriacdcat; in Idaho, triise intr-o pegteri cu un tip care privea ce-rul toati ziua agteptnnd o floti de elicoptere negre si coboareasupra lor; flcuse contrabandi cu vite din Mexic in Texas s,i cumagini din Texas in Mexic. Apoi a urmat armata: evitase misi-unile dure pundndu-gi ceapi pe puli ca si mimeze o infecgie,in Germania futuse in stdnga gi-n dreapta, in Muntenegru ti-iase un pegte intr-o discoteci. Apoi, Africa, unde s-a strecuratin Angola si-i ajute pe Iuptitorii pentru libertate ai lui Savimbi,a antrenat cu israelienii forgele speciale ale Ugandei, a intinscursa ispitei in Durban. Isi spunea pove$tile in mod sirind dela una la alta, migcindu-se prin propria viaqi flri si dea aten-gie cronologiei.

Dupi aceea, steteam in pat incercAnd sa organizezin capulmeu amefit fluxul congtiingei, astfel incAt sl-i pot scrie Azrei.Dar nu am reugit pentru ci puteam vedea giurile din plasa po-ve$tilor sale, neconcordangele s,i contradicgiile gi intreg delirul.Cdnd le spunea el, povegtile erau mai presus de orice indoia-li, dar scrise deveneau scorneli evidente. Odati ce nu mi maiaflam in aria lui de acpiune, ele igi pierdeau sensul; trebuia si

r6

FSTAIRWAY TO HEAVEN

fre prezent fizic in propriile narafiuni ca si le faci plauzibile.

De aceea ii ciutam prezenta; continuam sI urc la el.

lntr-o seari am urcat, dar Spinelli era pe picior de plecare, di-

chisit, purtdnd o cimasi neagri fXrI nasturi, trisnind a parfum,

cu un lanq de aur alunecdnd sub mlrul lui Adam. $i-a aprins o

ligari in prug, a tras un fum gi a zis Hai! gi l-am urmat frrI siintreb nimic. Nici nu mi-a trecut prin cap si-i anunl pe-ai mei

unde mi duc. Nu veneau niciodati dupi mine cAt eram sus, gi

plictiseala pe care o indurasem cu sigurangi mi indreptigea la

orice aventuri. S-a dovedit ci mergeam la cazinoul de dupi colg.

- Tipul care fine cazinoul e croat, a spus Spinelli. Pe vremuri

a fost in Legiunea Striind, a luptat in Katanga, apoi tn Biafra.

Nici nu vreau si gtiu ce-a putut face. Mai am cdte o afacere cu

el qi fiici-sa mi place destul de mult. iin timp ce mergeam, nu-i puteam vedea buzele, vocea ii era

imateriali. Vibram de curiozitate, dar nu mi puteam gdndi la

nimic si-l intreb: realitatea pe care o sugera era atit de solidi,aproape de nepitruns. Dupi colg era splendida firmi de neon

pe care scria pr,evsoy cAsrNo, cu S-ul 9i O-ul licirind incert.

Citeva magini albe gi jeepuri militare erau parcate in pietrig. Pe

scIri, cdteva tArfe pe tocuri ridicol de inalte, fIrI si urce sau sicoboare, temdndu-se parci si nu cadi daci se migcd. Dar s-au

migcat cAnd am trecut pe lingl ele; una m-a apucat de braq -i-am simgit unghiile lungi indoindu-se in pielea mea transpi-

ratl - $i m-a intors citre ea. Purta o peruci mov ca un coif gi

cercei incircafi ca ornamentele de Criciun, cu sinii amt de

strivigi in sutienul minuscul, incAt i-am putut vedea jumitate

din sfhrcul sting. Am rimas pietrificat pdni cind Spinelli m-a

eliberat rlin strAnsoarea ei.

- Nu prea fugi, Blunderpuss, nu? a zis.

Trei blrbaqi stiteaula ruletl, tofi be{i crigi, cu capete-

le cizindu-le in piept intre rotagii. Ceafa groasi a nesibuirii

17

Ar.rir(sA N trA tt il tiM()N

nlls('ulinc plana deasupra mesei, verdele fetrului intrerupt degriinrajoarele de jetoane multicolore. Unul dintre birbaji a cig-tigat, gi-a revenit din toropeali gi a cuprins jetoanele cu ambelemdini, ca gi cum ar fi imbrl1igar un copil.

- Ia uite cum ii furl crupierul, azis Spinelli incintat. O sipiardi tot inainte de urmitorul pahar, apoi inci ceva.

L-am privit atent pe crupier, dar nu m-am prins cum fura:cAnd cdgtigau, impingea jetoanele citre ei, cAnd pierdeau, letrigea citre el. Pirea totul simplu gi corect, dar fascinat demirsivie il credeam pe Spinelli. Am inceput si compun o de-scriere a acestui loc pentru Azra. Holul iadului: conul de fumridicindu-se citre lampi, deasupra mesei de blackjack, pAlpAi-rea isterici a celor doui automate din colg, birbatul de la barimbricat tipic pentru un proprietar de plantagie, costum usorde in 9i pilirie de paie, cu mAna dreapti atirnindu-i pe lingibar precum capul unui ciine adormit, o panglici de fum de gi-

gari prelingindu-se ugor pe mini.- Hai si te prezint lui ]acques, a zis Spinelli. El e geful.

)acques a dus gigara la guri, i-a strins mdna lui Spinelli,apoi m-a examinat firi un cuvdnt.

El e Blunderpuss, fiul lui Bogdan, a spus Spinelli. Faga lui/acques era perfect pitrati, nasul perfect triunghiular; gitul pi-rea mai degrabi un joben de carne decdt un butuc. intruchipacruzimea prieteneasci a celui care-gi organizeazd,viaga in ju-rul profitului 9i al supravieluirii; in ceea ce-l privea, eu nu exis-tam in lumea faptelor directe. $i-a scos gigara din guri gi, in-tr-o englezd. contaminate de consoane croate greoaie, i-a zislui Spinelli:

- Ce mi fac cu bananele alea? Putrezesc.

Spinelli s-a uitat la mine, gi-a clitinat capul cu o neincrede-re confuzi si a rispuns:

- Pune-le intr-o salatl de fructe.

|acques a rinjit gi a spus:

r8

STAIRWAY TO HEAVEN

- Hai si-gi zic un banc. O mami cu un copil foarte urAt urciin tren, se agazi intr-un compartiment. Oamenii intrl in com-

lrartiment, vId copilul, este foarte urit, nu se pot uita la el, ies,

se duc mai departe, oribil copil. Nimeni nu se agazi cu ei. Apoiiltri un birbat, ii zdmbegte mamei, ii zimbegte copilului, se

agazi, citegte ziarele.Mama se gindegte ,,Ce om bun, ii place de

copilul meu, este intr-adevir un om bun." Apoi birbatul scoate

o banani gi o intreabi: Vrea maimugica o banani?Spinelli n-a ris, nici chiar cind |acques a repetat poanta:

Maimuga tavrea o banani? Doar l-a intrebat pe facques:

- Natalie e aici?

L-am urmat pe Spinelli printr-o perdea de mirgele intr-ocameri cu o masi de blackjack gi patru birbagi a$ezali in jurulei; purtau tofi uniformi, unul bej, ceilalli trei verzi. Natalie era

dealerul, cu degetele lungi gi fine implrgea cirgile; paloarea iiera luminoasi in camera intunecati; avea brafe sub;iri, fbra picde mugchi, cicatrici pe antebrafe, zgirieturi pe bicepgi. Pe umir,urma unui vaccin, cafafa unei monede mici. Spinelli s-a age-

zatlamasl, a dat din cap cltre ea trintind pachetul de gigiri.Ea gi-a ridicat pomegii, punindu-gi znmbetul intre ghilimele.

Dupi ce-a impir;it cirgile, a ridicat ugor mina, ca gi cum ar fidatla o parte unvil gi s-a scirpinatpe frunte cu degetul mic; pi-rul, strins bine intr-o coadi, sclipea pe la tAmple. Clipea incet,calm; plrea ci trebuie si faci un efort pentru a-si ridica genele.

Am rimas in intuneric fermecat, fumAnd, cu inima bitindu-mirepede, dar linigtit. Natalie era din alti lume, un inger cizut.

Din acel moment, pentru un timp am fost doar noi trei. Ammers peste tot: Spinelli la volanul Land Rover-ului duhnind a

ciini gi funii, bitea darabana pe volan, izbea bordul ca pe ci-nele, gi ii zicea lui Natalie Maimugica; Natalie fuma in dreapta,

privind cu atenfie; eu, in spate, curentul de la geamul deschis

aducdndu-mi in fa$ fumul de figari amestecat imbdtitor cu

r9

AI.lil(sANl)n I( lil,t M()N

prrrfirulul ei. Noi trei: Spinelli, Maimuqica, Blunderpuss, per-sonajele unui roman de aventuri.

Pe z7 iulie - imi amintesc pentru ci am avut o alti tentativi de

a scrie - am mers in Cit6 si-l ciutim pe Philippe, care tot nuvenise la munci. Probabil era modalitatea prin care Spinelliigi ispigea fali de Tata picatele cintatului la tobe. Spinelli 9iNatalie au venit si mi ia cnnd se cripa de ziui; lumina era incifiltrati de rimigigele umede ale nopgii. Ne-am indreptat citremahalale, impotriva mulgimii mlrgiluind in coloane ca furni-cile: blrbagi in pantaloni scurfi sfagiafi gi zdrente pe post decimlgi; femei infhgurate in pinze, cirind pe cap coguri gi t2-rind dupi ele copii cu bu4ile umflate; ciini emaciagi, cu limbilungi, urmirindu-i la o distanti optimisti. Nu vizusem nicio-dati ceva atAt de ireal. Am luat-o pe un drum neasfaltat care s-a

transformat intr-o clrare de lagimea maginii plini de hdrtoape.Land Rover-ul stirnea o galaxie de praf, chiar gi cind mergeaincet. Cocioabe injghebate din table ruginite gi cartoane erau

aliniate deasupra unui gang, cdt pe ce si se privileasci in el.Am ingeles ce a vrut si spuni Conrad prin deuastarelocuitd. O fe-meie cu un copil legat de spate baga rufe intr-o api de culoareaceaiului s,i le izbea apoi cu o racheti de tenis.

Curind, o mulgime urlitoare de copii alerga dupi magini.* Ia figi atenfi, a zis Spinelli si a frnnat brusc. Copiii s-au iz-

bit de Land Rover; unul dintre ei a cl.z;rtt in fund, ceilalti s-auretras gi au privit speriagi Land Rover-ul pornind mai departe.

- Termini, i-a spus Natalie.Imediat ce magina a prins vitezd, copiii au alergat din nou

dupi ea; nu vedeau prea des un Land Rover in Cit6. Spinelli a

frinat iar, plesnindu-se incantat peste coapsi. Am vizut cumfa;a celui mai inalt biiat se izbegte de lunetl 9i cum ii di sin-gele pe nas. Risul lui Spinelli era gutural, ca litratul unui ciine

STAIRWAY TO HEAYEN

nl:lre, gi se termina cu trasul nasului. Era contagios; rideamcu insumi in hohote.

Ne-am oprit in faqa unei biserici unde cinta un cor: voci pro-

lirnde, sobre. Spinelli a intrat si lase un mesaj pentru Philippe,

Natalie gi cu mine am rimas in urmi.. S-a strecurat printre co-

piii care-i fhceau loc murmurindz Mundele, mundele. Mi-am do-

rit sa spun ceva care si-i placi lui Natalie, dar singurul lucru la

crre m-am putut gAndi a fost:* Ce spun?

- inseamni ,,firi piele", mi-a rlspuns.Biiatul inalt sdngera inci, dar nu-gi putea lua ochii de la

Natalie. Ea i-a fhcut o pozi; el gi-a gters nasul insingerat gi s-a

intors cu spatele la aparat; alli caliva copii gi-au acoperit faga

cu miinile. Nu gtiam ce si zic, aga ci am inchis ochii gi m-ampreficut cI dorm.

- Va trebui si vi luatri alt bucitar, Blunderpuss, a zis Spinelli,

urcindu-se la volan. La inmormintarea lui Philippe clnti. E

un mort fericit.Din Cit6 ne-am dus la piagl - Le Grand March6 - gi-am um-

blat de colo-colo; era prea devreme sI ne intoarcem acasi. Toate

mirosurile gi culorile, toate lucrurile din lume: gerpi, gAndaci,

gobolani qi rozitoare, pui cloncinitori gi pisiri jumulite, pegti

plagi, pegti lungi, pegti pitragi gi creaturi corcite jupuite care

pireau si fi suferit impreuni chinurile iadului. Spinelli se tir-guia in Lingala 9i in englezi, plus miini gi grimase. S-a pre-

ficut interesat de o maimugi uscati, ale cirei miini ins,fbcau

nimicnicia cu o disperare respingitoare; a riscolit prin grlme-zile de igname, dar nu a luat nimic. Natalie a flcut poze cu ca-

pre terifiate agteptand lingi cdntar si fie mlcelirite, cu gipari

inci migcind intr-o gileati ruginitl, cu viermi zv6rcolindu-se

intr-o cutie de pantofi pe care femeia ii proteja cu un ziar de

lentila aparatului foto.