IT Trends iulie-august 2013

B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 7/8 - Iulie/August 2013 www.ittrends.ro

„Avem o strategie foarte clară pentru piețele „Avem o strategie foarte clară pentru piețele emergente. Ne interesează să avem partenerii cu emergente. Ne interesează să avem partenerii cu

profilele potrivite care să poată susține noile achiziții.”profilele potrivite care să poată susține noile achiziții.”Pag. 12-13Pag. 12-13

INTERV IUR I

Mirela Danciu,Mirela Danciu,Vicepreşedinte APC by Vicepreşedinte APC by Schneider ElectricSchneider Electric Pag. 14-15Pag. 14-15

Dorian Ghenea,Dorian Ghenea,IT Managed Services IT Managed Services Director, RomtelecomDirector, Romtelecom Pag. 6

Laurenţiu Popescu,Laurenţiu Popescu,Country ManagerCountry ManagerIDC RomaniaIDC Romania Pag. 9Pag. 9

Anja Monrad siDragos Mateescu

Regional Director, Dell South Emerging EuropeRegional Director, Dell South Emerging Europe

Dell Executive Director & General Manager, Central & Eastern EuropeDell Executive Director & General Manager, Central & Eastern Europe

http://www.acer.ro

www.ittrends.ro

1Nr. 7/8 - Iulie/August 2013

E D I T O R I A L

Sfârşit de iulie. Căldură moderată, slavă Domnului, şi muulte poze pe FB cu „Io la mare” sau „Dra-gul cuţu lingând boticul”. Ceva contre şmechereşti prin politică şi o smetie dată de către şeful de haită

pisoiaşului plagiator pe tema bişniţarului terorist întors între fruntariile ţării. Manele cât încape, pentru cei vii stând pe la grătare şi bere, dar şi pentru bişniţari morţi în încercarea de a fenta trenuri.

Ce putea tulbura cu adevărat o asemenea atmosferă idilică, tipic mioritică, mai ales în luna lui Cuptor? O mică statistică. Una efectuată anual de către Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii şi intitulată Carta Albă a IMM-urilor, ediţia 2013. O statistică încă neintrată pe radarul guriştilor de tot felul, dar care poate avea capa citatea de a genera o caniculă socială a naibii de pârjo li toare undeva, mai la toamnă-iarnă. (Pentru varianta completă a sintezei ei în format .pdf, a se vedea varianta online a acestui editorial, pe www.ittrends.ro)

Deoarece lectura sintezei mai sus-menţionate este edificatoare în sine, mă voi mulţumi în cadrul acestui articol să comentez doar câteva din rezultate, prin paralele cu piaţa IT şi, prin aceasta, cu trimitere directă la problematica de natură economică şi tehnologică dezbătută de ani de zile în cuprinsul revistei de faţă.

Unul din graficele prezentate în sinteză spune că peste 26% din IMM-urile din România şi-au redus activitatea în perioada analizată, până în luna martie 2013, iar 55% continuă să activeze cam în aceiaşi parametri istorici. Asta nu prea e o veste bună pentru nimeni, având în vedere că IMM-urile sunt adevăratele generatoare de locuri de muncă din orice economie.

Mai departe însă vine un grafic cu adevărat dramatic. Întrebate cum şi-au finanţat activităţile curente, peste 91% din IMM-uri au declarat că în 2012 principala sursă de bani a fost autofinanţarea (faţă de aproape 75% în 2011!!). Cuplată cu principalul obstacol perceput în calea afacerilor, anume scăderea cererii interne, o asemenea cifră ar trebui să dea fiori oricui, şi mai ales guvernanţilor, chiar dacă aceştia sunt în mod evident preocupaţi de mai bine de un an doar de imaginea proprie.

Ce înseamnă o asemenea cifră pentru IT? Înseamnă o confirmare a acelor multor plângeri de pe piaţă legate de faptul că „nimic nu mai mişcă”. Autofinanţarea în condiţiile scăderii dramatice a cererii interne înseamnă o cale sigură către stoparea oricăror investiţii în modernizare. Iar cum

IT-ul reprezintă esenţa unei astfel de modernizări, tare mă tem că vânzările de IT în România pot să-şi ia complet adio de la IMM-uri. Adică de la coloana vertebrală a economiei.

Câteva grafice mai jos există şi confirmarea afirmaţiilor precedente. Mai exact, natura activităţilor inovaţionale legate de sistemele informatice în cadrul IMM-urilor a fost de doar 7% în anul 2012 faţă de peste 11% cu un an înainte. Vom vedea care va fi cifra pentru 2013, dar la o asemenea tendinţă nu ar putea să surprindă pe nimeni o apropiere de zero.

În fine, un alt grafic care merită comentat aici este cel legat de structura IMM-urilor în funcţie de natura activităţilor de previzionare desfăşurate. Ei bine, în peste 55% din IMM-uri nu se elaborează la ora actuală niciun fel de planuri de afaceri. Cuplată cu cifra de 38% din IMM-uri care mai fac planuri anuale, cifra anterioară arată în mod clar debusolarea şi incertitudinea.

Trecând dincolo de tabloul negru-albăstrui zugrăvit de cifrele de mai sus, se poate spune că acest tablou reprezintă şi o imensă oportunitate. O oportunitate din care IT-ul se poate înfrupta cu nesaţ, dacă va şti cum să procedeze. Este vorba în special de cloud computing, acel concept care poate oferi IMM-urilor gura de oxigen de care acestea, ajunse deja cu cuţitul la os din pricina unui mediu politico-economic opresiv, au imensă nevoie.

Unul din furnizorii de cloud de pe piaţa românească, Romtelecom, a început să activeze deja în acest sens, prin lansarea unor oferte noi şi extrem de atrăgătoare menite IMM-urilor. Oferte care includ, pe lângă comunicaţii uni ficate, aplicaţii de tip ERP şi CRM.

Practic, oferta verii lansată de Romtelecom IMM-urilor din România este aceea a scăpării de griji privind IT-ul şi investiţiile în tehnologia informaţiei. Nu am nicio îndoială că vor apărea cât de curând şi alţi ofertanţi în această direcţie. Rămâne doar de văzut cât de repede vor accepta IMM-urile că astfel de oferte sunt, de fapt, adevăraţi colaci de salvare aruncaţi pe apele tot mai nămoloase ale econo-miei mioritice. �

[email protected]

Doar o statistică...de Bogdan Marchidanu

http://www.eset.ro

www.ittrends.ro

2 Nr. 7/8 - Iulie/August 2013P E S C U R T

Cei de la IBM au anunțat și cele mai noi opțiuni din cadrul portofoliului de sisteme al companiei. Este vorba despre linia de produse Smarter Storage, cu tehnologie Flash, sisteme pe disc și bandă, ceea ce înseamnă acces mai rapid la date critice, dar și la informații din Big Data.

În plus faţă de prezentarea familiei de sisteme Flash IBM FlashSystem, compania a anunţat noi îmbunătăţiri în cadrul porto-foliului de soluţii de stocare, care vor ajuta mai mulţi clienţi să obţină acces rapid şi continuu la informaţii critice de business. De exemplu, IBM a adăugat suport de 4 TB pentru unităţile de stocare avansată Storwize V7000 şi XIV, pentru a mări cu 33% capacitatea de stocare în acelaşi spaţiu şi noi capabilităţi pentru XIV care permit clienţilor să trimită volume mari de

date între sistemele de cloud fără a afecta performanţele.

Pe lângă cele de mai sus, IBM a anunțat și alte noutăți, mai ales pentru clienții din industrie. De remarcat sunt soluțiile Power Systems, fiecare dintre ele oferind capabilităţi avansate de Big Data analytics şi cloud computing. Cinci pachete de soluţii pentru industria de asistenţă medicală şi

pentru cea de retail reprezintă cea mai recentă ofertă dintr-o serie de soluţii cheie care combină IBM Power Systems cu soft-ware specializat pentru a îndeplini cerinţele big

data şi analytics ale fiecărei industrii în parte.

Trei soluţii suplimentare oferă organi-zaţiilor din orice sector industrial capa-bilităţi de calcul avansate, inclusiv analiză predictivă, tehnici de notare şi optimizare, precum şi oferte „pay-per-use” care cores-pund modelelor de business sau infra-structurilor de cloud private. � (CF)

Class IT, Microsoft România și Optimum Center au lansat un nou pachet IT adresat companiilor. Soluția se numește Suport 365 și reunește module de comunicare/colaborare, de control/securi-

tate, productivitate și de suport. Aceasta are la bază soluții Microsoft și Optimum Center și se bazează pe experiența celor de la Class IT.

„Companiile ce performează se concentrează pe dezvoltarea afacerii și lasă în grija unor parteneri competenți suportul IT și soluțiile de comunicare, acoperind riscurile care pot duce la derapajul afacerii. În parteneriat cu Microsoft România și Optimum Center, am decis să creăm un pachet complet care să ofere confort prin accesarea în siguranță a celor mai productive instrumente IT din piață, implemen-tate de profesioniști cu un înalt nivel de pregătire și expertiză”, a declarat la lansarea soluției Bogdan Tudor, Director General Class IT.

Gabor Bodo, IT Manager, Renania Trade, a povestit cum a decurs o implementare de soluție Microsoft de către Class IT la compania pe care o reprezintă: „Echipa Class IT care a gestionat proiectul de implementare Office 365 ne-a depășit cu mult așteptările, mai ales din perspectiva soluțiilor găsite și a angajamentului celor cu care am colaborat. Office 365, implementat de un partener cu experiență, a reprezentat combinația ideală pentru Renania”.

Lansarea este realizată în contextul în care, pe măsură ce devin mai accesibile, tehnologiile digitale devin parte din strategiile de creștere ale întreprinderilor mici și mijlocii, fapt confirmat de un studiu recent Ipsos MORI angajat de Microsoft. Între companiile participante în acest studiu ce au prognozat creștere în 2013, 83% consideră că soluțiile IT joacă un rol critic în succesul organizației.

Gabriela Matei, Cloud Director, Microsoft România: „Soluția lansată cu partenerii noștri Optimum Center și Class IT adresează într-un mod foarte concret cerințele de servicii IT ale firmelor mici și mijlocii. Este o soluție de productivitate, control, colabo-rare și suport IT ce va permite acestor companii să facă un salt de competitivitate și să elibereze energie către zonele productive ale business-ului.”

Soluția Suport 365 este disponibilă companiilor românești sub formă de abonament. Abonamentele lunare pornesc de la 3,30 euro/utilizator pentru soluția Office 365, de la 0,9 euro/utilizator pentru soluțiile oferite de Optimum Center iar suportul IT livrat de Class IT începe de la 9,8 euro/utilizator (toate prețurile sunt fără TVA). Furnizorii soluției promit că implementarea este realizată rapid, eficient și fără a cauza întreruperi semnificative în activita-tea zilnică a beneficiarului. � (CF)

Suport 365, o nouă soluție pentru companii

Experiența clienților se va schimba radical folosind soluțiile IBM, au anunțat reprezentanții companiei în cadrul evenimentului „The New Era of Computing”, desfășurat la București. Aici, IBM a prezentat

abordarea Smarter Computing, sub forma unei platforme digitale care integrează hardware, software bazat pe analytics, servicii de management al rețelei și virtualizare. Toate acestea pentru o administrare mai eficientă a activităților organizațiilor.

IBM anunță o nouă eră în computing

www.ittrends.ro


Costuri totale* cu 68% mai mici. O investitie care merita.Sistemele HP Blade se amortizeaza in aproximativ 7 luni*.Centrul de date reprezenta si un centru de costuri. Nu si de acum inainte. Sistemele HP Blade cu servere HP ProLiant Gen8 rezolva problema costurilor si complexitatii prin inteligenta, eficienta integrata si disponibilitate maxima.

Puterea infrastructurii convergente HP este aici.

*Pentru detalii, vizitati hp.com/go/proliantgen8_blades

© Copyright 2013 Hewlett-Packard Development Company, L.P. The information contained herein is subject to change without notice. The only warranties for HP products and services are set forth in the express warranty statements accompanying such products and services. Nothing herein should be construed as constituting an additional warranty. HP shall not be liable for technical or editorial errors or omissions contained herein.

Intel, the Intel logo, Xeon, and Xeon Inside are trademarks or registered trademarks of Intel Corporation in the U.S. and/or other countries.

Sistemul HP Blade cu servere HP ProLiant BL460c Gen8 este echipat cu procesor Intel® Xeon® seria E5-2600 si Sistemul HP Blade cu servere HP ProLiant BL660c Gen8 este echipat cu procesor Intel® Xeon® seria E5-4600

Disponibile prin partenerii Network One Distribution:Bucuresti - Kapsch Romania

Bucuresti - Python Systems

Constanta - Forte Systems

Galati - Romlotus Computers

Iasi - Quartz Matrix

Oradea - CG&GC HiTech Solutions

Timisoara - Eastern Digital

http://www.hp.com/go/proliantgen8_blades

www.ittrends.ro

4 Nr. 7/8 - Iulie/August 2013O P I N I I

Vrem-nu-vrem CRM-ul migrează în cloud

Studiile de piață o demonstrează clar: potrivit Gartner, peste 40% dintre aplicațiile CRM vândute în 2012 au fost bazate pe servicii SaaS, mult mai ușor de implementat. Serviciile CRM bazate pe Cloud permit

integrarea rapidă de noi aplicații ce asigură funcționalități complementare, care nu erau posibile pe vechile generații de platforme CRM. Organizațiile par să realizeze că cele mai valoroase asset-uri pe care le au sunt relațiile de lungă durată cu clienții, iar calitatea și încrederea reală sunt noile etaloane de apreciere.

După cum apreciam și într-o postare de pe cloud- mania, printre industriile cu șanse sporite de dezvoltare prin adoptarea cloudului se numără educația, agențiile de mar-keting, furnizorii de entertainement online, serviciile de sănătate, IT-ul, start-up-urile, sectorul financiar-bancar, telecomunicațiile, turismul și serviciile de securitate. Deși aparent foarte diverse, toate aceste industrii au un numi-tor comun: importanța relațiilor cu clienții. Iar conform ultimelor interpretări, viitorul relațiilor cu clienții depinde mai mult de context decât de tranzacții. Un trend care apasă fin pedala de accelerație prin integrarea celor mai bune in-strumente din social media, făcând ca noile soluții CRM bazate pe cloud și API să fie tot mai ușor de folosit, în spe-cial la nivelul întreprinzătorilor mici și mijlocii. Câștigarea de vizibilitate asupra clienților bazată pe contextualitate nu e simplă. Implementarea soluțiilor de filtrare și analiză granulară pentru a înțelege diferitele nuanțe din reacțiile clienților necesită mai mult decât integrarea platformelor API sau cloud. E nevoie de o strategie precisă de integrare pentru a alinia datele clienților cu strategiile de dezvoltare.

Confirmarea vine tot din studiile de piață. Cele mai proaspete tendințe din piața de CRM sunt relevate de Gartner în recentul studiu „Whats Hot in CRM Applications in 2013” lansat în luna Iunie. Raportul acoperă analize din patru arii de interes în interacțiunile cu clienții, precum marketing, sales, customer service și e-commerce. Con-form Gartner, Big Data, Cloud, Social, Mobile și Internet of Things sunt cele cinci tendințe tehnologice care captează atenția în continuare în zona priorităților pentru dezvolta-torii de aplicații CRM.

Marketingul a beneficiat cel mai rapid de popularitatea social media și a avut o contribuție covârșitoare la adop-tarea funcțiilor sociale, mai întâi în zona de consumer

– plecând de la cuantificarea reacțiilor emoționale ale clienților, cu o migrare rapidă către business și enterprise unde experiențele personale ale angajaților au ajuns mai influente decât presiunea variabilă și politizabilă a sindi-catelor. Astfel că, de la marketingul digital facilitat de dez-voltarea comunicării online, până la campaniile sociale nu a mai fost decât un pas. Dar migrarea instrumentelor de marketing de la listele de clienți din Excel la nevoia de ana-lize predictive Big Data în timp real nu este facilă și necesită instrumente adecvate de monitorizare socială și funcții de analytics. În fine, nevoia de emulsionare a performanțelor din generarea de leaduri duce la instrumente tot mai inteli-gente de evaluare a performanțelor din marketing și im-plicit la o nevoie mai acută de mobilitate. Nu e de mirare deci că un algoritm de genul Social + Predictive Analytics + Big Data + Mobilitate nu poate conduce decât la Cloud...

În zona de vânzări, popularitatea accentuată a dispozi-tivelor mobile tinde să schimbe radical străvechile obice-iuri din vânzări, locul agenților cu gulere albe fiind luat de forțe mobile care explorează noile terenuri de vânătoare oferite de mediile sociale cu armele cele mai moderne ba-zate pe tehnologiile Web sau platformele cloud. Indiferent ce vrea să vândă, pastă de dinți, mațe pentru cârnați, plat-forme petroliere, aplicații software sau servicii complexe, un om de sales nu mai stă azi la tejghea sau într-o cușcă de sticlă aşteptând comenzile, ci se duce către client cu toate mijloacele moderne de comunicare și de penetrare a simțurilor, invadându-i rațiunea cu cele mai perverse arme emoționale de stimulare a subconștientului. Instrumentele de sales bazate pe cloud reunesc seturi complexe de funcții de lead management și integrare socială ce permit adapta-rea rapidă a procesului de vânzare în funcție de obiceiurile de consumator, cel mai cool concept în această zonă fiind CPQ (Configure, Price, Quote) prin care orice producător are acum abilitatea de a prezenta clientului un model 3D al produsului propus, să îl includă într-o cotație flexibilă și să îl trimită prospectului prin e-mail, totul de pe un iPad. �

[email protected]

Radu Crahmaliuc

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro


R I S K M A N A G E M E N T

Asigurarea, al cărui rol este acela de a proteja stabilitatea financiară a companiei, ajunge adesea să fie percepută destul de simplist ori chiar eronat în unele firme IT&C, printre altele și din cauza activităților de promovare desfășurate de unii asigu-ratori și intermediari în asigurări, care induc idei false de securitate și așteptări nerealiste. Oamenii pot fi ușor derutați de diverși purtători de mesaje, mai ales când aceștia au o aură de experți. Aceasta se întâmplă deoarece riscul este o proiecție despre viitor iar managementul incertitu-dinii și presupunerilor nu face parte din educația formală a celor mai mulți oameni.

Există pe Internet o multitudine de afir-mații făcute deopotrivă de asiguratori și brokeri de asigurări care încearcă să con-vingă publicul fie că „asigurarea preia riscul”, fie că „riscul este transferat prin asigurări”. Poate o asigurare să preia riscul de incendiu într-o cameră de servere? Evi-dent, nu. Dacă ar prelua riscul, ar trebui să ardă asiguratorul în locul asiguratului. Din păcate, această spectaculoasă substituire nu se poate întâmpla. Asigurarea poate doar să preia consecințele financiare ale riscului, adică să plătească daune, ceea ce este cu totul altceva. Riscul rămăne totdeauna la asigurat, care trebuie să facă ceva mai mult decât asigurări dacă urmărește să clădească o afacere cu performanță predictibilă și sustenabilă pe termen lung.

Există o bogată gamă de asigurări dedi-cate firmelor IT&C, care ar putea să uimească pe cei care cred că dezastrele se întâmplă doar altora ori că merită să cheltuie bani în orice alt scop decât pentru construirea unor capabilități efective de răspuns la inci-dente ipotetice, care se pot întâmpla sau nu într-un viitor nedefinit. Iată, cu titlu infor-

mativ, o enumerare succintă a câtorva tipuri de asigurări dezvoltate pentru finanțarea unor riscuri specifice firmelor IT&C: Cyber Liability, Network Security Liability, EEI, Fidelity Crime Insurance Liability, Techno-logy Errors & Ommissions Liability (care include și o componentă de Intellectual Property Insurance).

Securizarea unei afaceri IT&C este rezul-tatul unui proces complex de implementare de măsuri vizând reducerea probabilității catastrofelor (Risk Management), constru-irea și menținerea rezilienței (Disaster Re-covery la nivel operațional și Business Conti-nuity Management la nivel strategic) precum și protejarea profitabilității prin asigurări și alte tehnici de finanțare a riscului.

O companie IT&C poate ajunge să facă asigurări din diverse motive, de exemplu din convingeri rezultate din cerințe pro-prii de securizare a afacerii, din obligații contractuale sau legale ori ca urmare a insistențelor unui agent sau broker de asigurări. Ca observație de bun simț, se poate reține că atunci când un partener de afaceri vă impune o asigurare, o face pen-tru a-și proteja propria afacere și nu pentru a proteja afacerea dumneavoastră.

Într-un contract comercial, clientul A poate cere furnizorului B de servicii IT&C ca acesta să-și cumpere o asigurare de răspundere. La producerea unui eveni ment major ce angajează răspunderea furni zo-rului B, dauna produsă clientului A este compensată de asigurare. În funcție de publicitatea creată în jurul evenimen tului, reputația furnizorului B poate fi grav afectată și imaginea sa pe piață compromisă în sensul perceperii frunizorului B ca ne-sigur, cu consecința că acesta începe să piardă clienți și să se îndrepte treptat spre

faliment. Concluzia ce se poate trage din acest exemplu ipotetic este că, pentru a fi cu adevărat utile și efective, asigurările trebuie să fie integrate în structura de securizare a afacerii.

O companie IT&C poate avea diverse obiective pentru a căror realizare urmărește strategii definite și întreprinde mișcări tac-tice pe piață. Cum, în sens larg, riscurile reprezintă implicații ale incertitudinii asu-pra obiectivelor, pare logic ca cerințele de asigurare să rezulte din analize de risc. Dat fiind că asigurările nu pot prelua riscul, are sens asocierea asigurării cu implementarea de măsuri pentru reducerea probabilității de producere a riscului. Este același prin-cipiu ca la mașini: chiar dacă ai centură de siguranță și airbag, are sens să încerci să eviți un accident.

Pregătirea și desfășurarea răspunsului de continuitate și recuperare după un in-cident major, de care depinde supra vie-țuirea organizației, angajează costuri atât înainte cât și după producerea inci dentului. Pare deci logic ca anumite cerințe de performanță ale asigurării să fie influențate și de configurația strategiilor de continuita-te adoptate, pentru ca asigurarea să poată susține cât mai mult din costul răspunsului de continuitate. �

Asigurările: când sunt cu adevărat utile? de Gabriel Popescu

Unul dintre instrumentele de finanțare a riscului pe care puține companii din industria de tehnologie a informației și comunicații își permit să-l ignore în mod conștient este asigu-rarea. Acestă precizare referitoare la asumarea conștientă a riscului este esențială pentru înțelegerea rolului alocat asigurării de o firmă IT&C în strategiile sale. Nu rareori,

asumarea unor riscuri copleșitoare, ale căror consecințe potențiale depășesc cu mult toleranța organizației la pierderi, se face inconștient, dintr-o varietate de motive.

Gabriel Popescu


www.ittrends.ro

6 Nr. 7/8 - Iulie/August 2013I N T E R V I U

IT Trends: Rolul unui CIO diferă de la organizație, la organizație, în funcție de specificul acesteia? În organizațiile în care tehnologia este doar un suport pentru busi-ness și nu face parte din business-ul pro-priu-zis, rolul CIO-ului este mai mult admi-nistrativ? În organizațiile în care tehnologia însăși face parte din core business rolul CIO-ului este unul strategic și mai apro-piat de CEO? Cum vedeți Dumneavoastră acest lucru și cum se întâmplă lucrurile în organizația Dvs.?

Dorian Ghenea: Am început să lucrez în domeniul IT imediat după terminarea facultăţii în 1988. Timp de 10 ani am acu-mulat experienţă în cadrul unor companii din cele mai diverse industrii, cum ar fi petrol şi gaze, financiar, energie etc.

Experienţa mea este legată în mod special atât de proiectarea, dezvoltarea şi operarea infrastructurii specifice centrelor de date, cât şi de furnizarea de servicii şi suport IT pentru utilizatorii finali. Așadar, voi încerca să vă împărtăşesc câte ceva din viziunea şi experienţa mea ca specialist, în raport cu specificul organi zaţiilor pentru care am lucrat.

Rolul CIO evoluează în aceeaşi direcţie indiferent de domeniul în care compania îşi desfăşoară activitatea. Organizațiile de IT au structuri și funcționalități diferite în funcție de industrie, dar contribuţia CIO-ului devine din ce în ce mai importantă pen-tru dezvoltarea business-ului organizaţiei, fie că vorbim de telecomunicații, fie că vor-bim de fashion.

Pe lângă funcţia clasică de suport, di-rectorul IT a devenit în ultimii ani un im-portant business enabler al organizaţiei, îndreptându-se, inevitabil, către rolul de dezvoltare şi impelementare a strategiei de business a companiei.

Dacă ne gândim la structura unei com-panii ca la un organism uman, IT-ul repre-zintă o parte importantă din creierul aces-

tui organism. Informaţia este prelucrată, interpretată şi circulă în funcţie de necesităţi, indiferent în ce domeniu activează per-soana/organizaţia respectivă.

În multe organizaţii, CIO-ul face parte din managementul executiv şi participă activ la dezvoltarea strategiei de business a com-paniei. Există situaţii în care CIO-ul com-paniei este promovat în funcţia de CEO şi această evoluţie vine să confirme cele afir-mate anterior. Business-ul a devenit mult mai dinamic, schimbările sunt complexe şi rapide. Modul în care accesul la informație şi prelucrarea eficientă a acesteia ajută business-ul să se schimbe și să se adapteze este din ce în ce mai important. Din acest motiv rolul CIO-ului creşte, de asemenea, în complexitate şi importanţă.

CIO-ul trebuie să facă parte din echipa executivă de management care definește, dezvoltă și aplică strategia de business a companiei. Strategia de dezvoltare a busi-ness-ului companiei determină și defi-nește direct strategia de dezvoltare a orga-nizaţiei IT.

ITT: Principalele tendințe ale momen-tului sunt date de mobilitate, consumeri-zare, virtualizare, cloud computing, totul ca serviciu. Cum vedeți adoptarea acestor tendințe în România?

D.G.: Acest concept de „totul ca serviciu” vine să răspundă cerinţelor de business actuale și mă refer aici la eficiență, agilitate, flexibilitate, disponibilitate, securitate, vi-teza de implementare. Ar mai fi de amintit şi optimizarea costurilor operaţionale.

Companiile din industria IT s-au adaptat cerinţelor pieţei pentru a putea oferi servicii mult mai rapid şi eficient. Va exista, evi-dent, un impact semnificativ asupra orga ni-zațiilor IT. Anumite roluri și funcții, pre cum şi expertiza aferentă acestora vor mi gra către furnizorii de servicii.

Dar nu totul se poate furniza ca serviciu şi bineânţeles sunt anumite arii de respon-

sabilitate care nu vor putea fi niciodată ex-ternalizate. Ponderea lor va creşte constant schimbând semnificativ rolul organizatiei IT în companie. Agenda CIO-ului se va con-centra din ce în ce mai mult pe analiza de business, strategie, guvernantă, dezvoltare de arhitectură, management de portofoliu şi resurse.

Responsabilitatea furnizării serviciilor cerute de business rămâne în organizaţia IT şi în scenariul în care administrarea in-frastructurii şi sistemelor IT sunt furnizate de companii terţe. Cred cu tărie că evoluţia IT-ului va însemna, de asemenea, apariţia unor funcţii şi roluri care acum nu există. Dacă până acum IT-ul trebuia să vorbească 10-20% business și 80-90% tehnologie, acest raport tinde să se inverseze în viitor.

În România, tendinţele despre care am discutat sunt adoptate cu preponderenţă în organizaţiile multinaţionale unde schim-barea este propagată mult mai rapid.

ITT: CIO Council a prezentat recent un ra-port despre adoptarea cloud-ului în România în care se afirmă că până în 2017 toate com-paniile mari din România vor utiliza o formă sau alta de cloud computing. Romtelecom este unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii de cloud computing din România. Cum se vede acest lucru din perspectiva Dvs. și în ce măsură utilizați intern servicii de cloud computing?

D.G.: Noțiunea de cloud a fost promovată intens în ultimii ani de toţi vendorii de tehnologie din industria IT. S-a trecut rapid de la ASP (Applications Service Provider) la SaaS (Software as a Service) şi mai departe către IaaS, PaaS, Everything as a Service. �


CIO ca business enablerde Romulus Maier

Continuăm seria de interviuri cu cei mai importanți CIO din economia românească. În această lună a avut amabilitatea să ne împărtășească viziunea sa domnul Dorian Ghenea, IT Managed

Services Director, Romtelecom.

Dorian Ghenea, IT Managed Services Director, Romtelecom

www.ittrends.ro


©Dell Inc. All rights reserved. Intel, the Intel logo, Xeon, and Xeon Inside are trademarks or registered trademarks of Intel Corporation in the U.S. and/or other countries.

Puterea extraordinaraofera oportunitati extraordinare.

Transforma-ti afacerea cu ajutorul noilor solutii Data Center de generatia 12

De ce sa iti lasi afacerea de succes in voia sortii? Foloseste IT-ul ca un avantaj competitiv cu ajutorul noilor solutii oferite de serverele PowerEdgeTM echipate cu Intel® Xeon®

TM

parte din solutiile Data Center oferite de Dell, care asigura afacerii tale tot ce are nevoie si chiar mai mult.

Dell.com/Transform.

Disponibil prin partenerii Network One Distribution:

Bucuresti - Kapsch Romania | Piata Montreal nr. 10 tel: 021 408 73 73 | [email protected] | www.kapsch.net

Pitesti - Prime Solutions | Str. Gen. Eremia Grigorescu R1 bis tel: 0248 217 261 | [email protected] | www.primesolutions.ro

Oradea - CG&GC HiTech Solutions | Str. M. Kogalniceanu nr. 55 tel: 0359 427 369 | [email protected] | www.cg-hitech.ro

http://www.dell.com/transform

www.ittrends.ro

8 Nr. 7/8 - Iulie/August 2013L O R E D A N A ’ S V O I C E

Cum răspunzi la telefon sau diferenţa între un client câştigat şi unul pierdut

Fiecare client este important pentru orice afacere. Cu toate acestea, ţinând cont de modul în care sunt trataţi mulţi clienţi, s-ar putea spune că multe business-uri uită că depind de aceştia.

Acum câteva zile aveam nevoie să angajez o firmă care să presteze un anumit serviciu. Totul dura o zi, iar suma pe care urma să o plătesc nu era deloc mică – echivalentul a peste 1.000 de euro. Sigur, nu era vorba doar despre manoperă, existau şi nişte produse care trebuiau utilizate, însă o bună parte din sumă rămânea ca un câştig în firma respectivă pentru o muncă de o zi.

Niciodată nu mă arunc la prima ofertă. Mă documentez, vorbesc cu prieteni sau cunoştinţe care este posibil să fi folosit o firmă anume de care au fost sau nu mulţumiţi şi care ar putea avea anumite recomandări pentru mine. Aşa am procedat şi în cazul de faţă.

Moduri de a reacţionaAvând mai multe numere de telefon la dispoziţie aparţinând unor persoane cu care se lucrase de curând, am început să contactez fiecare firmă în parte. Şi am avut parte de surprize mai mult sau mai puţin plăcute.

Lipsa completă a unui răspuns Da, înţeleg că sunt momente în care nu poţi răspunde

la telefon. Vorbeşti cu altcineva, lucrezi la ceva, eşti într-o întâlnire ori într-un loc unde nu poţi vorbi etc. Şi mie mi se întâmplă să nu pot răspunde mereu. Dar mai ales când te sună cineva în 2 ore diferite – şi nu consecutive! – în aceeaşi zi, dacă nu poţi răspunde în niciunul din acele momente, atunci revii cu un telefon. Aceasta, evident, dacă vrei clienţi. Una dintre firmele contactate se pare că nu voia pentru că nu a revenit cu un apel toată ziua (nici în zilele următoare, nu că atunci ar mai fi contat).

Răspunsuri neprofesionaleFiind vorba despre un serviciu anume şi mai ales pentru

că mă documentasem, aveam câteva elemente pe care le urmăream. Aşa că în fiecare discuţie puneam anumite întrebări cu privire la unele detalii. Ca să mă convingi că ştii meserie, ar trebui să nu mă întrebi pe mine la ce opţiuni mă refer când vorbesc, de pildă, de existenţa a două variante

şi te întreb pe care o utilizezi. Ştiam că există două tipuri de produse care pot fi utilizate pentru realizarea respectivei lucrări, ştiam deja şi care erau plusurile şi minusurile şi ce aleseseră cunoscuţii mei şi mi-ar fi plăcut ca un profesionist să îmi enumere punctele forte ale fiecărei opţiuni, dezavantajele şi să îmi spună ce recomandă el. Un răspuns de genul: „Nu pot să vă explic... folosim ce doriţi dumneavoastră” nu mă convinge absolut deloc. Nu vreau şovăieli şi impresia că faci orice pentru bani, fără să te intereseze calitatea.

Răspunsuri documentate, clareEi bine da, am avut parte şi de o persoană care a ştiut să

condenseze informaţia, să ofere ambele variante, cu plusuri şi minusuri, cu recomandări, cu garanţii incluse, detalii de preţ şi aşa mai departe. Rapid, la obiect şi complet. Da, prin telefon. Mi-a plăcut acea persoană – cum spuneam, şi această firmă fusese o recomandare – şi am colaborat cu aceasta, iar când am mai discutat şi apoi când ne-am întâlnit, la finalul lucrării, am fost încântată de rezultat. Aşadar se poate.

Situaţia de mai sus, exemplu personal recent după cum spuneam, este menită a ilustra încă o dată cât de important este ca atunci când un potenţial client, sau unul existent, solicită o informaţie, aceasta să îi fie oferită cât mai complet, într-un mod plăcut, la telefon sau pe e-mail ori în ce mod doreşte clientul (în funcţie, desigur, şi de specificul firmei şi al relaţiei furnizor-client). Modul în care se reacţionează atunci când cineva solicită o astfel de informaţie poate face diferenţa între câştigarea unui nou client sau pierderea lui. Iar un client câştigat şi mulţumit va recomanda mai departe, în timp ce unul nemulţumit s-ar putea chiar să spună mai multor oameni decât cel mulţumit cu cine să NU se lucreze. Şi da, ca fapt divers, în cadrul acelor discuţii cu prietenii şi eu am primit recomandări de oameni pe care să nu îi angajez pentru că nu lucrează bine.

Exemplul ţine de prestarea unor servicii, însă este uşor de înţeles că recomandarea de a oferi informaţii în mod profesionist, fără superioritate, ezitări ş.a., oricărui client care le solicită poate duce la vânzări mai mari. În caz contrar cel mai probabil se uşurează munca unor concurenţi. �

[email protected]

Violeta-Loredana Pascal

Atenţie la modul în care oferiţi informaţiile solicitate de clienţi. În funcţie de răspunsuri şi atitudine puteţi câştiga sau alunga clienţii!

«

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

Laurenţiu Popescu, Country Manager IDC Romania, ne spune de ce complexita-tea organizaţională a sectorului public este o problemă pentru furnizorii de servicii IT şi care sunt celelalte mari provocări ale proiectelor de eGovernment.

IT Trends: Este uşor sau greu să faci proiecte IT cu statul? Ce spun furnizorii de software?

Laurenţiu Popescu: Sunt multe lucruri care trebuie luate în consideraţie în proce-sul de migrare a activităţii organizaţiilor publice în mediul digital. În primul rând, vorbim de milioane de clienți și de volume uriaşe de date, de centre de cost multiple. Furnizorii se confruntă cu o structură des-centralizată de decizie, cu „procese orga-nice” dezvoltate de-a lungul a zeci de ani, cu atitudini conservatoare. Dar aceste ob-stacole sunt surmontabile şi cel mai bun argument este acela că sunt multe firme care au făcut implementări de succes în sectorul public.

IT Trends: În Cartea albă Software and Success vorbiţi despre aceste bune practici. Pe ce se bazează ele?

Laurenţiu Popescu: Pe expertiză, pe o cunoaştere foarte bună a pieţei, pe flexibilitate, pe abordarea cu mult curaj a soluţiilor creative, pe foarte multă muncă şi dedicare. Analiştii IDC au analizat în documentul pe care l-aţi menţionat, trei proiecte importante de informatizare cu peste 20 de milioane de beneficiari, rea-lizate de SIVECO. Specialiştii acestei com-panii au reuşit să gestioneze cu succes complexitatea şi dificultăţile inerente pro-iectelor publice de informatizare şi, de aceea, astfel de experienţe trebuie cunos-cute si replicate.

IT Trends: Cum se măsoară un proiect de succes?

Laurenţiu Popescu: Prin ceea ce ge ne rează. Dacă aduce îmbunătăţirea

muncii utilizatorului, dacă oferă satis fac-ţie clientului final, dacă aduce efici enţă, dacă modernizează procese, dacă aduce dezvoltare, un proiect poate fi con side-rat de succes. Testul final este ușu rința cu care utilizatorii pot accesa infor ma țiile şi creşterea productivităţii lor.

Sec to rul public are nevoie enormă de soluţii de eGovernment şi are capacitatea de a le absorbi, iar rezultatele bune se văd. De exemplu, soluţiile de informatizare a sectorului medical – Sistemul Informatizat Unic Integrat (SIUI), Reţeta electronică, Cardul de sănătate dezvoltate pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Siste-mul de plăţi ale subvenţiilor europene pentru agricultură de la APIA, Sistemul Educaţional Informatizat sunt proiecte uriaşe care au adus schimbări semnifica-tive în funcţionarea organizaţiilor de stat. Aceste domenii – educaţia, sănătatea, agricultura – sunt motoare de bază în dez-voltarea unei ţări.

IT Trends: De unde vine complexitatea lor?

Laurenţiu Popescu: Complexitatea unei soluții de eLearning rezidă în interacțiunea dintre tehnologie și pro-grama şcolară. Pentru sistemele de eHealth, complexitatea vine din fluxul de informații, despre furnizori, labora-toare, contribuabili, factori de decizie politică, organizaţii profesionale medi-cale, varietatea actorilor pieţei serviciilor de sănătate şi capacitatea acestora de a lucra sincronizat pentru a livra servicii bune pacienţilor. În agricultură, complexi-tatea a venit din gradul de fărâmiţare al terenurilor agricole, din presiunea care s-a pus pe structurile administrative şi pe fermieri. Dar punerea în aplicare a Politi-cilor Agricole Comune a deschis calea spre o mai bună gestionare a terenurilor de care beneficiază acum fermierii, fie că au

terenuri mari sau mici. Proiectele mari au termene mari de implementare şi este ne-voie de multă experienţă şi muncă pentru pregătirea lor. Dar odată dobândită ex-pertiza necesară, acestea pot fi replicate cu succes în alte ţări, ceea ce SIVECO face acum în regiuni diferite ale lumii.

IT Trends: Cât de dificilă este rezistenţa în privinţa asimilării sistemelor IT?

Laurenţiu Popescu: Structurile „tradi-ționale”, procesele din interiorul orga-ni zaţiilor publice sunt adesea complexe și înrădăcinate. Pe măsură ce angajaţii învaţă să folosească soluţii IT, nu mai există cale de întoarcere şi chiar devin dependenţi de noile instrumente de lucru. Pentru omul modern, ecranul înseamnă acces. De la televizoare și ATM-uri, de la check-in în aeroporturi și panouri digi-tale, ecranul a devenit principalul instru-ment prin care oamenii intră şi absorb informații. De aceea am încredere că această rezistenţă va fi slăbită de avan-tajele evidente pe care tehnologia le aduce în viaţa de zi cu zi. �

Despre software şi succes…este vorba în cartea albă Software and Success realizată recent de International Data Corporation (IDC). Aceasta îşi propune să prezinte câteva aspecte fundamentale legate de informatizarea organizaţiilor publice.

Laurenţiu Popescu, Country Manager IDC Romania

de IT TRENDS

www.ittrends.ro

10 Nr. 7/8 - Iulie/August 2013e H E A L T H

Ultimul deceniu a înregistrat un număr de inițiative menite să ducă la un schimb mai bun de informații medicale despre pacienți în Olanda. Multe inițiative erau dedicate unui grup specific de clienți. Cum ar fi, de exemplu, sisteme integrate de să-nătate pentru pacienți cu programe multi-disciplinare de diabet, un card inteligent pentru pacienții care suferă de Parkinson, sau un schimb de informații între moașe și ginecologi. Aceste proiecte au relevat necesitatea unor sisteme informatice cen-tralizate. În paralel pacienții au avut posi-bilitatea de a-și crea propriile înregistrări de sănătate pe Internet, posibilitate primită cu un entuziasm moderat din partea pacienților, în principal datorită lipsei de conectivitate cu furnizorii de servicii de sănătate. Alte inițiative s-au axat pe comu-nicarea dintre spitale și medicii de familie. Aceste mesaje se refereau în principal la informații despre pacienți și la rapoarte de laborator. Pe de altă parte medicii de fami-lie duceau lipsă de aplicații specializate. Din cauza dimensiunii mici a pieței olan-deze și a marii varietăți de soluții software de gestiune, furnizorii de soluții nu erau interesați de dezvoltarea unor noi soluții informatice pentru medicii de familie, mo-tiv pentru care dezvoltarea ulterioară a soluțiilor regionale EDIFACT a fost dificil de realizat. Între timp organizațiile care oferă asistență medicală la domiciliu au început să folosească tehnologiile mobile, pentru membrii lor, pentru a putea înregis-tra serviciile de asistență oferite și durata lor. Era de așteptat introducerea unui card

de sănătate pentru pacienți și ca acest card să fie utilizat la scară națională, pentru re-alizarea unei infrastructurii naționale a do-sarului electronic de sănătate al pacienților. Pentru aceasta era necesară o identificare unică a pacienților, a specialiștilor din do-meniul sănătății și a organizațiilor impli-cate în oferirea de servicii de sănătate. S-a remarcat o necesitate puternică de inte-grare a sistemelor informatice, utilizate la nivel regional. Ca un prim pas s-a planifi-cat schimbul de informații și înregistrarea rețetelor prescrise și medicația urmată.

Proiectul cu cardul de sănătate a eșuat la începutul anului 2000. Principalul mo-tiv al eșecului a fost faptul că nu s-a pu-tut ajunge la un acord în ceea ce privește funcționalitățile pe care ar trebui să le aibă și prin urmare nu a putut furniza valoare adăugată participanților implicați.

Un nou program pentru infrastruc-tura informatică națională a fost lansat în 2003, cu accent pe înregistrările de sănătate ale pacienților, realizate de medi-cii de familie și pe liste riguroase de medi-camente. Acest program și-a propus rea-lizarea de înregistrări de sănătate virtuale ale pacienților, datele rămânând stocate la furnizorul sistemului informatic, sub con-trolul și responsabilitatea organizațiilor furnizoare de servicii de sănătate. Infra-structura centralizată oferea astfel acces la informații, specialiștilor autorizați din sănătate, pe baza unui mecanism de secu-ritate privind accesul. După multe presiuni politice, care adesea au provocat întâr-zieri serioase, se părea că programul va

decola în 2011, limitat doar la cele două funcționalități menționate. Cu toate aces-tea, în ultima clipă, senatul a respins legea care ar fi trebuit să constituie fundamentul schimbului de informații între furnizorii de servicii de sănătate. În 2013 infrastructura a fost relansată, în proprietatea privată a furnizorilor de servicii de sănătate și a companiilor de asigurări în domeniul sănătății. Rămâne de văzut dacă infra-structura națională va putea fi susținută pe bază de voluntariat, în absența supor-tului legal și politic, în mod special datorită faptului că subiectul a rămas pe agenda de lucru a politicienilor. �

Inițiative în domeniul informaticii medicale în Olandade Prof. Dr. Robert A. Stegwee, Capgemini Consulting,

Președinte HL7 Olanda

Acest material se bazează pe un articol cu titlul „Dosarul personal de sănătate în Olanda, luctor et emergo: ce am obținut după un deceniu de luptă”, publicat în colaborare cu Margreet Michel-Verkerke și acceptat pentru prezentare și publicare la Conferința Europeană pentru Sisteme Informatice 2013 (European Conference on Information

Systems 2013) care a avut loc la Utrecht, în Olanda.

Robert Stegwee este consultant strategic meHealth la Capgemini Consulting. El are o perspectivă internațională și pasiunea de a îmbunătăți experiența în domeniul serviciilor de sănătate. El este, de asemenea, președintele asociației HL7 Olanda și al organizației euro-pene de standardizare CEN TC251 în domeniul informaticii medicale.


www.ittrends.ro


E V E N I M E N T

La evenimentul ce a avut loc în perioada 7-11 iulie, în Houston, Texas, au fost no mi nalizați peste 3.000 de parteneri din 106 țări. Echipa Network One Distribution a fost reprezentată la întâlnirea de la Houston de Oana Barbu, Chief Commercial Officer. Titlul de „Partenerul Anu-lui” recunoaște rezultatele obținute de Network One Distribution pentru furnizarea de soluții și servicii remarcabile pe piața din România, pre-cum și implicare activă în dezvoltarea bazei de clienți și în îmbunătățirea experienței acestora în utilizarea soluțiilor Microsoft.

„Ne onorează titlul de Microsoft Country Partener al anului, iar această distincție certifică eforturile întregii echipe de a oferi clienților soluții complete ce integrează atât hardware, cât și soluții software complexe și customizate. Prin strategia Network One Distribution vrem să oferim clienților noștri o abordare integrată care să răspundă nevoilor acestora în domeniul IT”, a declarat Răzvan Ziemba, Director Gene-ral Network One Distribution.

„NOD este distribuitorul cu cea mai substanțială contribuție în dezvoltarea ecosistemului Microsoft” - Kostas Loukas, General Manager, Microsoft România.

Network One Distribution comercializează întreaga gamă de soluții și produse Microsoft disponibile pe piața din România. Produsele și serviciile Microsoft au o pondere de peste 6% în cifra de afaceri totală realizată de Network One Distribution.

„NOD este distribuitorul cu cea mai sub-stanțială contribuție în dezvoltarea ecosis te-mului Microsoft în anul fiscal recent încheiat de Microsoft, cu rezultate deosebite reflectate în performanța afacerilor clienților și partene rilor noștri comuni în România”, a declarat Kostas Loukas, General Manager, Microsoft România.

Potrivit NOD, cele mai solicitate produse Microsoft sunt sistemele de operare pentru servere, Windows Server, urmate de aplicațiile de baze de date (SQL) și aplicațiile de e-mail (Exchange).

Network One Distribution este distribuitor autorizat Microsoft E&D din anul 2007. Un an mai târziu, compania și-a întregit oferta de produse marca Microsoft prin adăugarea în portofoliu a produselor software Microsoft Full Package Product (FPP), acțiune urmată în 2009 de obținerea autorizației de distribuție pentru toată gama de produse Microsoft, adaugând în portofoliu și licențierea produselor OEM și Volume. În anul 2011, distribuitorul electro-IT a înființat un departament de vânzări dedicat soluțiilor și produselor Microsoft.

„Avem o echipă dedicată soluțiilor și pro-duselor Microsoft, specialiști în soluții tehnice

și training, oameni de vânzări și persoane res-ponsabile cu dezvoltarea canalului de parte-neri Microsoft” completează Răzvan Ziemba, Director General Network One Distribution.

Cifra de afaceri a NOD oglindește puterea branduluiNetwork One Distribution, companie deținută integral de Iulian Stanciu, este liderul pieţei de distribuţie electro-IT din România, cu afaceri de 210 milioane de euro în 2012, în creştere cu 5% faţă de anul anterior. În prezent, compania desfăşoară operaţiuni pe pieţele din România şi Moldova, are o bază de clienţi formată din peste 1.500 revânzători şi este furnizor im-portant al reţelelor de retail locale. În anul 2011, Network One Distribution a devenit Distribuitorul numărul 1 pentru Microsoft în România. �

Network One Distribution devine partenerul anului pentru Microsoft în România

Compania Network One Distribution, cel mai mare distribuitor de produse electro IT din România, a primit în cadrul Conferinței Mondiale a Partenerilor Microsoft distincția „Partenerul Anului” (Microsoft Country Partner of The Year) în România, pentru rezultatele

obținut în implementarea soluțiilor bazate pe tehnologia Microsoft.

Răzvan Ziemba, director general Network One Distribution

Oana Barbu, Chief Commercial Officer NOD, a primit din partea Microsoft distincția în cadrul Conferinței Mondiale a Partenerilor Microsoft

� 2007 – NOD devine distribuitor autorizat Microsoft E&D� 2008 – NOD adaugă în portofoliu produsele

software Microsoft Full Package Product (FPP)� 2009 – NOD devine distribuitor autorizat pentru

toată gama de produse Microsoft, adaugând în portofoliu și licențierea produselor OEM și Volume

� 2011 – NOD creează un departament de vânzări dedicat soluțiilor și produselor Microsoft

� 2012 – NOD devine partenerul numărul 1 pentru Microsoft în România

� 2013 – NOD devine Partenerul Anului pentru Microsoft în România

NOD și Microsoft

Ne onorează titlul de Microsoft Country Partener al anului, iar această distincție certifică eforturi-le întregii echipe de a oferi clienților soluții complete ce integrează atât hardware, cât și soluții software complexe și customizate, Răzvan Ziemba, Director General Network One Distribution.

www.ittrends.ro


IT Trends: Dell se află într-un plin pro-ces de transformare, de la producător de PC-uri, la furnizor complet de soluții. În ultimii ani Dell a cumpărat multe compa-nii, unele dintre ele cu produse cu func-țio nalități similare. Nu există o oarecare confuzie în momentul în care trebuie să recomandați o soluție unui client, în sen-sul că este dificil să recomandați o soluție în locul alteia destul de asemănătoare? Când estimați că se va încheia integra-rea achizițiilor în portofoliul de produse și soluții al noului Dell?

Anja Monrad: Este evident că atunci când cumperi alte companii, și noi am făcut

multe achiziții în ultima vreme, trebuie să integrezi acele achiziții, să raționalizezi și să optimizezi portofoliul de produse. Eu cred că această situație este totuși mai bună decât opțiunea de a nu fi cumpărat alte companii. Cred că am luat o decizie corectă, evident că aceste achiziții vin și cu noi provocări. Avem o echipă care se ocupă de fuziuni și achiziții, ei analizează și vor decide care produse anume vor rămâne, la care se va renunța, dacă vom păstra anu-mite mărci, dacă le vom redenumi, cum le vom integra în portofoliul de produse, care sunt produsele ale căror funcționalități se suprapun, dar aceste procese necesită

timp, este până la urmă vorba despre o călătorie către forma optimă.

ITT: Putem afirma că Dell PowerEdge VRTX, prezentat în premieră la Dell Solu-tions Tour, este un prim exemplu din noua clasă de produse care vor constitui por-tofoliul noului Dell? Putem presupune că în viitorul apropiat vom vedea o întreagă pleiadă de astfel de noi produse Dell?

A.M.: Fără nicio urmă de îndoială. Vom lansa un întreg portofoliu de noi produse în care tehnologiile achziționate și cele pe care le dezvoltăm vor fi integrate.

ITT: Transformarea dintr-o companie de PC-uri într-o companie care oferă soluții end-to-end, presupune și o nouă abor-dare a business-ului. Ne putem aștepta la modificări în cadrul canalului de distri-buție al Dell? Vor apărea parteneri noi? Veți avea parteneri specializați pe anumite categorii de produse și soluții?

A.M.: Da, evident, și țin să repet acest lucru, este vorba despre o evoluție, mai degrabă decât despre o revoluție. Unii dintre partenerii de distribuție și de canal pe care îi avem sunt mai specializați pe zona de end-user, pe zona de produse. Alții, în special în urma achizițiilor, sunt mai specializați pe software, pe furnizarea de servicii. Va trebui să integrăm și noii

Dell se reinventeazăde Romulus Maier şi

Bogdan Marchidanu

La începutul lunii iunie, Dell a organizat la București Dell Solutions Tour. Am profitat de această ocazie pentru a discuta cu Anja Monrad, Dell Executive Director & General Manager Central & Eastern Europe, și cu Dragoș Mateescu, Regional Director, Dell South Emerging Europe, despre modul în care Dell se reinventează și despre prezența companiei în România.

Dragoș Mateescu, Regional Director, Dell South Emerging Europe şi Anja Monrad, Dell Executive Director & General Manager Central & Eastern Europe

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

parteneri rezultați în urma achizițiilor. De exemplu, am cumpărat firma Quest. Ei au propriul canal de distribuție. Va trebui să vedem cum putem combina în mod optim canalul nostru de distribuție cu canalele de distribuție ale companiilor pe care le-am achiziționat. Aceasta înseamnă și că vom solicita unor parteneri să se concentreze în mod deosebit pe ceva anume, că le vom cere unora să evolueze odată cu noi, pen-tru a deveni mai specializați pe furnizarea de soluții. Este posibil să să avem nevoie de parteneriate noi.

ITT: Am putea presupune că încă nu aveți o strategie definitivată în acest sens?

A.M.: Nu, nu este adevărat, avem deja o strategie.

ITT: Să luăm ca exemplu Dell Power-Edge VRTX. Aveți deja un partener specia-lizat care va oferi acest tip de soluție? Și ne referim în mod special la integratori de sistem care să poată face integrarea și nu doar la distribuția pură?

Dragoș Mateescu: Avem o strategie foarte clară pentru piețele emergente. Ne

interesează să avem partenerii cu profilele potrivite care să poată susține aceste noi achiziții. Avem trei categorii de parteneri. Una este alcătuită din partenerii înregistrați. Dar mai există alte două categorii de parte-neri care au o legătură directă cu Dell. O astfel de categorie o reprezintă distribuito-rii de volum, iar cealaltă este reprezentată de partenerii preferați. La această ultimă categorie avem criterii foarte riguroase de selecție. Programele pe care le desfășurăm cu acești parteneri sunt menite să ducă la dobândirea de competențe specifice. Ca exemplu de specializare aș putea menționa

storage, și în curând vom anunța o nouă categorie, inclusiv în România, și anume networking. Practic vom avea parteneri preferați cu profil general, sau parteneri preferați pentru o competență sau alta. Ne pregătim nu doar pentru a fi capabili să vindem noile oferte de produse ci și pen-tru a le putea implementa și a oferi suport.

Avem deja parteneri pregătiți în acest sens și spre o astfel de structură de parteneriate evoluăm. De exemplu dacă vorbim doar de două dintre noile achiziții foarte recente, de SonicWall și de Quest. Avem deja un fost distribuitor, Lasting, care s-a speciali-zat și a devenit și distribuitor SonicWall. Pe de altă parte Quest avea ca distribuitor în România firma Q-East, cu care lucrăm în continuare, ei având competențe foarte bune în implementarea și oferirea de su-port pentru aceste produse. Deci avem o strategie și suntem în curs de construirea a unei rețele de parteneri optime.

ITT: Ce se va întâmpla cu partenerii care dezvoltă software și nu doar vând astfel de produse?

D.M.: Aceasta depinde și de strategia și planurile lor și despre acest lucru va trebui să discutați direct cu ei. În ceea ce privește interesul nostru este important că ei au ac-ceptat să continue să ofere suport pentru produsele software și că probabil își vor extinde oferta încluzând în portofoliu și alte produse și soluții din oferta Dell.

ITT: Dell are mai mult o organizare regională, decât una națională? Ce se va întâmpla din acest punct de vedere?

D.M.: În România suntem deja organizați la nivel de țară. Este adevărat că o parte a echipei acoperă mai multe țări, dar o parte a echipei se ocupă exclusiv de România.

ITT: Putem presupune că vom asista la o creștere numerică a echipei din România?

A.M.: Există o mulțime de oportunități care vor implica și anumite investiții. Evi-dent că eu ocupându-mă de CEE văd necesi-tatea acestor investiții în această regiune. Dar Dell va face investiții și în alte regiuni, cum ar fi America Latină sau Africa.

ITT: Când vorbim de noul Dell primul lucru care îmi vine în minte este Compel-lent, care este un exemplu de integrare de succes. Au existat și incercări de integrare care au eșuat?

A.M.: Nu cred că putem vorbi despre eșecuri, dar putem vorbi despre provocări. Dell a crescut în mod organic până în urmă cu 5 ani. Apoi a urmat o perioadă de creștere prin achiziții numeroase. Inte-grarea lor necesită timp. Un alt exemplu care a fost un mare succes este Allienware. Există însă și alte situații în care în urma achizițiilor pot apărea anumite conflicte în canalul de parteneri. Pot exista situații în care încă să nu avem suficientă experiență sau înțelegere, dar le vom dobândi, pas cu pas, acestea fiind provocările despre care vorbeam.

ITT: În ce stadiu se află integrarea Wyse și ce ne puteți spune despre Wyse pentru piața din România?

D.M.: Integrarea Wyse este foarte aproape de finalizare. În România Wyse este una dintre categoriile de produse din portofoliul noului Dell care are cea mai mare cerere. Cred că este una dintre cele mai bune investiții pe care le-am făcut. În viitorul apropiat vom face anunțurile nece-sare pentru piața din România. �

www.ittrends.ro


IT Trends: Conform unui studiu Cisco „În 2015 vor exista 15 miliarde de dispo-zitive conectate online, traficul de date mo-bile va fi de peste 11 ori mai mare decât în prezent, ceea ce va presupune că în 2015 costul energiei pe care o vom consuma va fi de 27 miliarde USD, adică de 2 ori mai mare decât în prezent”. Cum vede APC by Schneider Electric această provocare? Cum vom reuşi să asigurăm capacităţi sporite de prelucrare şi stocare şi să ţinem sub control consumul energetic?

Mirela Danciu: Într-adevăr, Cisco esti-mează că numărul de dispozitive conectate online va ajunge la 15 miliarde în anul 2015, dar există alte estimări care vorbesc despre un număr de 35 de miliarde de dis-pozitive conectate la internet în 2020, ceea ce implică şi o creştere majoră a cantităţii de date care trebuie prelucrate şi stocate.

Trebuie înţeles că nu numai telefoanele mobile, tabletele, alte echipamente IT se conectează la internet, ci şi echipamentele industriale, de transport etc.

Astfel, este inevitabil să asistăm şi la o majorare a consumului de energie şi, im-plicit, a costurilor cu energia. În acelaşi

timp, Uniunea Europeană cere reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea generării de energie din surse regenerabile până la 20% din total şi reducerea cu 20% a consumului de ener-gie până în 2020, pe fondul unei ce reri tot mai mari de energie. Considerăm că această „dilemă” cu care se confruntă piaţa mondială de energie reprezintă o mare pro-vocare inclusiv in domeniul centrelor de date şi poate fi rezolvată doar prin eficien-tizare şi prin soluţii inteligente de manage-ment al centrelor de date.

Dacă, în acest moment, consumul total în centre de date reprezintă aproximativ 2% din energia produsă la nivel mondial, există estimări ale unei creşteri a acestui procent până la 10% în următorii 10-15 ani.

În cazul centrelor de date obişnuite, mai puţin de 50% din energia electrică utilizată

este dirijată către echipamentele IT. Prin ur-mare, mai mult de jumătate din consumul de energie este orientat către infrastructu-ra şi echipamentele de suport (distribuţie electrică, climatizare, iluminat).

Luând în considerare aceste aspecte, tot mai mulţi manageri de centre de date încep să conştientizeze necesitatea adoptării unor soluţii de management al infrastructu rii centrelor de date, care să le eficienti zeze afacerea. Prin adoptarea unei soluţii per-sonalizate, managerul unui centru de date poate reduce semnificativ consumul de energie al infrastructurii fizice a centrului de date, care nu ţine de IT.

APC by Schneider Electric vine în aju-torul managerilor centrelor de date cu soluţii care asigură economii de 15% la factura de electricitate şi o recuperare a investiţiei în 18 luni, în cazul centrelor de

Provocări şi soluţii în domeniul centrelor de datede Romulus Maier

Centrele de date vor cunoaşte o dezvoltare accelerată în perioada următoare. Mirela Danciu, Vicepreşedinte APC by Schneider Electric, a avut amabilitatea să ne dezvăluie câteva dintre principalele provocări din domeniu şi modul în care unul dintre cei mai importanţi jucători din domeniu vede rezolvarea lor.

Mirela Danciu, Vicepreşedinte APC by Schneider Electric

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

date obişnuite. De asemenea, aceste soluţii permit desfăşurarea unor operaţiuni IT su-plimentare cu aceeaşi capacitate de răcire şi alimentare electrică şi îmbunătăţesc fiabi-litatea echipamentului IT prin eliminarea „punctelor fierbinţi” (hot spots).

ITT: Poate fi îmbunătăţită eficienţa unui centru de date? Cum?

M.D.: Voi începe prin a vă explica de unde provine ineficienţa centrelor de date, iar aceasta este legată, în principal de:� Pierderile înregistrate la nivelul echi-

pamentelor de alimentare electrică;� Randamentul scăzut al echipamente-

lor de climatizare şi neutilizarea soluţiilor de free-cooling;� Supradimensionarea sistemelor de

răcire şi alimentare;� Lipsa de coordonare şi comunicare în-

tre diversele echipamente de infrastructură.Pentru a combate ineficienţa la nivelul

acestor patru factori, APC by Schneider Electric recomandă managerilor de centre de date următoarele măsuri care pot re-pre zenta un prim pas în eficientizarea afacerii lor:� Oprirea echipamentelor de prelucrare

de date care nu sunt utilizate;� Supradimensionarea trebuie redusă,

prin proiectarea infrastructurii fizice a centrului de date într-o manieră scalabilă, pentru a corespunde cerinţelor efective ale proceselor IT;� Echipamentele de alimentare, răcire şi

iluminat trebuie să exploateze avantajele celor mai recente tehnologii, pentru a re-duce la minimum consumul de electricitate;� Configurarea fizică integrată şi opti-

mizată trebuie să fie inerentă în cadrul sistemului;� Sistemul trebuie să fie programat

astfel încât să identifice şi să semnaleze condiţiile în care consumul de energie nu este optim, pentru ca acestea să poată fi rapid corectate;� Sistemul trebuie să includă instru-

mente de măsură şi control şi proceduri clare care să maximizeze eficienţa opera-ţională.

De asemenea, pentru a răspunde tuturor provocărilor legate de centrele de date, Schneider Electric a dezvoltat suita soft-ware StruxureWare, care asigură monito-rizarea şi managementul operaţiunilor şi infrastructurii centrelor de date. Această suită software colectează şi gestionează

date despre active, resursele folosite şi starea de operare ale tuturor echipamente-lor din centrul de date.

ITT: În prezent se construiesc centre de date în Islanda, în Peninsula Scandinavă, în general în zone în care energia este mai ieftină sau în care se poate asigura o răcire naturală, la costuri mai reduse. Mai sunt şi soluţii cu răcire folosind apa oceanelor. Toate acestea sunt soluţii mai ieftine, dar nu neaparat şi cu un impact mai redus asupra mediului. Ce şanse are România să găzduiască centre de date importante, în competiţia cu zonele mai „ieftine” din punct de vedere energetic, menţionate anterior?

M.D.: Islanda şi Peninsula Scandinavă prezintă, într-adevăr, avantaje importante pentru construirea centrelor de date, cum ar fi costurile mai reduse cu energia, o can-titate mai scăzută de emisii de dioxid de carbon, energie mai „curată”. Totuşi, nu cred într-o „migraţie” a centrelor de date către Nordul Europei, deoarece giganţii din industrie sunt neîncrezători în această opţiune.

Tocmai de aceea, trebuie să înţelegem că soluţiile pot veni numai din interior, încer-când să profităm la maximum de resursele pe care le avem şi să devenim mai eficienţi.

În ceea ce priveşte răcirea centrelor de date cu ajutorul apei oceanelor, aceasta pare o soluţie inovatoare şi eficientă, mai ales că şi Google a avut încredere să o utilizeze în Finlanda, dar apar şi în acest caz impedimente - organizaţiile ecologiste încep să ceară tot mai vehement inter-zicerea pompării apei de mare pentru că afectează viaţa marină, în special medu-zele. Şi chiar dacă nu ar exista acest im-pact asupra ecosistemului, răcirea cu apa oceanului este posibilă doar în anumite re-giuni, cum ar fi Nordul Europei, şi nu este la îndemâna oricărei companii.

Tocmai de aceea, credem că cea mai simplă şi sigură metodă de a administra eficient un centru de date este utilizarea de echipamente performante şi implementarea de soluţii personalizate de management al infrastructurii. Aşa cum am precizat deja, noi credem că soluţia vine din inovaţie, însă din interior, folosindu-ne de resursele pe care le avem la îndemână. Şi, din acest punct de vedere, România este capabilă să găzduiască centre de date importante, beneficiind de profesionişti în domeniu, recunoscuţi la nivel internaţional, de o

înclinaţie remarcabilă către tehnologie şi de soluţii la fel de eficiente ca cele din alte ţări puternic dezvoltate din punct de vedere tehnologic. Decizia aparţine însă marilor investitori în acest domeniu care iau în cal-cul o multitudine de alţi factori: infrastruc-tura electrică, preţul energiei, stabilitatea legislativă etc.

ITT: Există chiar abordări de a plasa nişte mini centre de date în subsolul unor clădiri şi de a folosi căldura pentru încălzirea locuinţelor, un fel de centre de date transformate în centrale termice de bloc. Care este abordarea APC by Schneider Electric?

M.D.: Schneider Electric are, la nivel de grup, o abordare concentrată pe inovaţie, astfel că investeşte anual circa 5% din ve-niturile totale în cercetare şi dezvoltare. Tocmai de aceea, şi APC by Schneider Electric recunoaşte şi susţine progresele realizate în domeniul tehnologiei, iar uti-lizarea căldurii în exces a centrelor de date poate fi o soluţie, dar numai în ca-zul aplicaţiilor mici. Această căldură este folosită, în Elveţia, pentru a încălzi o piscină, în Franţa, pentru a încălzi o seră dedicată unor specii de plante care se pot adapta condiţiilor climatice în schimbare, dar şi pentru a încălzi clădiri de birouri sau locuinţe în Canada, Statele Unite, Marea Britanie şi Finlanda.

Centrele de date mari, însă, sunt de obicei amplasate în zone izolate, în afara oraşelor, în locaţii mai mult sau mai puţin secrete, iar captarea şi utilizarea căldurii este practic nefolositoare.

ITT: Cum poate fi realizat un manage-ment eficient al infrastructurii unui centru de date?

M.D.: Când vorbim despre infrastructura fizică a unui centru de date, ne referim atât la alimentarea de siguranţă, climatizare, distribuţie electrică, rack-uri, control acces, detecţie şi stingere incendii şi monitoriza-rea condiţiilor de mediu, cât şi despre ma-nagementul acestei infrastructuri. La nivel mondial, Schneider Electric are în portofo-liul de produse aproape toate echipamen-tele necesare pentru infrastructura fizică din centre de date, asigurând servicii inte-grate de consultanţă, proiectare, implemen-tare, punere în funcţiune şi mentenanţă. �


www.ittrends.ro

16 Nr. 7/8 - Iulie/August 2013A D V E R T O R I A L

Televizoarele cu rezoluție ultra HD (3840×2160) echipate cu motorul de pro-cesare a imaginii 4K X-Reality oferă ima-gini incredibile la rezoluție 4K pentru orice tip de conținut datorită tehnologiilor de up-scaling și super-rezoluție de la Sony. Disponibil exclusiv pe televizoarele Sony BRAVIA, display-ul „TRILUMINOS” îți îmbo gățește experiența de vizionare cu o paletă largă de culori reale, inclusiv nuanțe de roșu și verde smarald, greu de reprodus.

Sony este o companie care inspiră și trezește curiozitatea utilizatorilor, de aceea își propune să livreze experiențe emoționale de top. Lumea 4K se construiește în acest moment, iar compania Sony se află în cen-trul acțiunii. Mai mult, Sony este singurul producător capabil să livreze toate elemen-tele necesare unui sistem 4K – de la ca-mere de filmat la dispozitive de proiecție.

Motto-ul companiei Sony, „Make.believe”, reprezintă o îmbinare între rațional, prin cuvântul „make”, și emoțional, cu aju-torul cuvântului „believe”, acestea fiind elementele prin care inovația Sony se

concretizează în experiențe emoționale de excepție.

După succesul înregistrat de lansarea la nivel internațional a modelelor X9 cu tehnologie 4K și diagonale de 55“, 65“ și 84’’ Sony prezintă povestea care stă în spatele dezvoltării tehnologiei 4K. Aceasta începe în Studiourile Sony Pictures din Los Angeles, puterea de inovație și ex-pertiza specialiștilor sunt reunite pentru crearea universului Sony 4K. Aici au fost dezvoltate tehnologiile „4K X-Reality PRO”, Trilluminous Display” și „Magnetic Fluid Speaker”, încorporate în noua gamă

Sony BRAVIA 2013. Vei putea admira frumusețea, vei simți emoția și entuzias-mul fiecărui moment cu ajutorul celor mai performante televizoare BRAVIA de până în prezent.

De ce să adopți noua tehnologie 4K?Odată cu stagnarea rezoluției la nivelul

Full HD, televizoarele de diagonală mare au capacitatea de a reda imagini de cali-tate superioară. Putem face o comparație la rece între standardul Full HD și cel 4K:

Sony 4K - O revoluție în rezoluție, Make.believe în viitorul 4KSony lansează în România televizoarele BRAVIA 4K cu diagonale de 55 și 65 de inciDupă lansarea cu succes a primelor televizoare cu tehnologie 4K pe piața locală în luna martie a acestui an, Sony aduce în România modelul Sony BRAVIA KD-55X9005A, cu diagonale de 55 de inci, respectiv 65 de inci.

Full HD (1920 x 1080) 4K (3840 x 2160)Pentru vizionare de la distanțe mici este nevoie de televizoare cu diagonală redusă

Imagine mai detaliată și mai clară, indiferent de distanța față de ecran

Experiența de vizionare nu este îndeajuns de imersivă

Experiență net superioară datorată diago-nalei mai mari și unghiului de vizionare mult mai larg

Televizoarele mai mari suferă datorită fenomenului de pixelație – pixelii sunt distribuiți pe o suprafață vastă

Cea mai bună rezoluție pentru televizoa-re le mari datorită numărului crescut de pixeli

www.ittrends.ro


A D V E R T O R I A L

Datorită tehnologiei 4K, telespectato-rii se pot relaxa în fața unui televizor cu diagonală mare fără ca imaginile viziona-te să fie compromise. Mai mult, furnizo-rii de televiziune au în vedere redarea de conținut 4K, aceasta reprezentând viitorul. Sony este singurul producător ce livrează întreaga gamă de produse și servicii 4K – de la camere video la conținut, toate fiind disponibile utilizatorilor, în confortul pro-priei locuințe.

De la obiectiv până la zona de living 1. CAMERA VIDEOExperienţa Sony este dovedită încă de la

captarea imaginii. Prin filmarea scenelor de film cu echipamente Sony, producătorii vor putea surprinde cele mai detaliate imagini la rezoluție maximă. Camera video digitală 4K Sony F65 a impus noi standarde în calitatea imaginii datorită senzorului 8K ce permite cineaștilor să se diferențieze prin libertatea și flexibilitatea de a se juca cu imaginile în moduri până acum impo-sibile. Totodată, camera Sony F65 este echipată cu o montură specială, ce permite producătorilor de film să utilizeze obiective ale brandurilor Angenieux, Cooke, Fujinon Leica și Zeiss. Conținutul nu este stocat pe rolă, întreaga filmare fiind înregistrată pe carduri de memorie de până la 1 TB, ca-pacitate echivalentă cu aproximativ o oră de material.

2. POST PRODUCȚIEUrmătorul pas după inregistrarea imagi-

nii îl reprezintă procesul de post producție realizat în studioul SonyColorworks din Culver. Aici filmele sunt masterizate în for-mat 4K, unitatea Colourworks fiind una dintre cele mai avansate în lucrul cu tehno-logia 4K. Acest studio poate de asemenea

să remasterizeze materiale video mai vechi dar și prin scanarea negativelor originale. Astfel, utilizatorii se pot bucura de filmele clasice favorite la rezoluție 4K. Această con-versie este realizată pentru toate materialele video, indiferent de studioul producător, nu doar pentru producțiile Sony.

3. CINEMATOGRAFESony a fost un jucător-cheie în introdu-

cerea proiecţiilor digitale 4K în cinemato-grafe. Astăzi există mai mult de 20.000 de cinematografe 4K în toată lumea iar pro-iectoarele Sony 4K sunt utilizate în peste 15.ooo de săli de cinema la nivel mon-dial. Prin intermediul rețelei de partene-riate cu industriile de entertainment și sport, Sony și-a asigurat o poziție unică pe segmentul producțiilor 4K, permițând lanțurilor de cinematografe să exploreze noi oportunități și să livreze experiențe personalizate către consumatori.

4. FILME NATIVE 4KProvocarea cea mai mare legată de

tehnologia 4K este livrarea de conținut 4K nativ direct în livingul privitorului. Mate-rialele cinematografice realizate în format 4K ocupă foarte mult spațiu – până la zeci de gigabiţi, făcând imposibilă stocarea acestora pe un singur disc de memorie. De aceea, Asociația Blu-Ray Disc a confirmat formarea unei echipe ce se dedică exclu-siv dezvoltării unei tehnologii capabile să aducă conținutul 4K nativ la o dimen-siune care să permită stocarea sa pe un singur disc. Între timp, începând chiar de astăzi, posesorii de televizoare 4K se pot bucura de calitatea superioară a imagini-lor datorită tehnologiilor de up-scaling ale acestor dispozitive. În prezent, filmele 4K produse de Sony sunt modificate printr-un proces de downscale la formatul Full HD (2K). Acestea păstrează o bază de date a formatului 4K pentru a fi accesată de tele-

vizor. Conținutul astfel stocat este decodat de procesorul de imagine 4K X-Reality Pro în momentul rulării filmului în format 4K de pe discul Blu-ray.

Titlurile filmate în format 4K:� The Amazing Spider-Man� Angels & Demons� Battle: Los Angeles� Ghostbusters� Glory� The Karate Kid (2010)� The Other Guys� Spider-Man (2002)� Taxi Driver� Total Recall (2012)

5. Sony 4K – experiența completă acasă

Cu o vastă experiență în inovarea tehno-logiei, Sony a lansat în cadrul CES 2012 Blu-ray player-ul BDP-S790, capabil să con vertească imaginile 1080p în format 4K. Inovația Sony transpare prin lansa rea primelor televizoare 4K. În cadrul IFA 2012, Sony a anunțat primul televizor BRAVIA 4K, KD-84X9005 cu diagonala de 84”.

Acesta a fost rapid urmat de modelele cu diagonale de 65” și 55” anunțate la CES 2013. Televizorul X9 este acum disponibil în România cu diagonale de 84“, 65“ și 55“.

În ultimii opt ani, Sony s-a aflat la gra-nița cu tehnologia 4K, creând soluții care să ofere privitorului o experiență cât mai apropiată de ceea ce au vrut să transmită producătorii de film. Tehnologia 4K oferă privitorilor trăiri intense, ce reflectă însuși sufletul companiei Sony. Televizoarele 4K au o rezoluție de patru ori mai mare față de restul dispozitivelor HDTV. Culorile sunt mai bogate, iar detaliile devin mai clare. Acest fapt schimbă totul pentru cineaști. Va fi nevoie să vezi pentru a crede! �

www.agora.roPRIMA TA SURSĂ ÎN TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOROMUNICAŢIILOR

http://www.agora.ro

www.ittrends.ro

18 Nr. 7/8 - Iulie/August 2013S O F T W A R E D E V E L O P M E N T

Piața globală de IT și presiunea pe valoarea adăugatăLucrez în IT, în software outsourcing, de mai bine de 10 ani și am urmărit dez-voltarea acestei industrii dinăuntrul ei. Criza financiară și focusul pe eficientizarea costurilor au îndemnat tot mai multe com-panii să apeleze la outsourcing, trend ce i-a favorizat dezvoltarea. Cu ce urmări? În primul rând a creat un glob de cristal pro-tector în jurul acestui segment care a con-tinuat să crească organic în ciuda crizei fi-nanciare și a înflorit tocmai într-o perioadă în care alte industrii își restrângeau activi-tatea sau dispăreau din peisaj. În al doilea rând, a fost acompaniată de o ofertă de muncă mai largă, salarii bune și un me-diu de lucru la nivel occidental. Creșterea costurilor face însă ca marja de profit în cazul outsourcingului să nu mai fie la fel de mare cum era cu 7-10 ani în urmă și să facă loc astfel concurenței puternice pe cost venite dinspre India sau China.

Și atunci ce putem face noi, aici, în România? Ca să putem raspunde la această întrebare ar trebui să ne uităm la principalii factori care influențează alegerea unui furnizor de servicii software:� Calitatea produselor furnizate� Preț� Referințe (Încredere)� Flexibilitate � Resurse � Relații de colaborare� Asemănări culturale� LocalizareaOare pe care dintre factorii de mai sus

putem face diferența? Cu siguranță pe unii nu putem sau nu vrem să facem diferența -

cum ar fi prețul. Nu putem concura pe preț tot timpul pentru că va influența resursele și sustenabilitatea pe termen lung. La fel, în ceea ce privește resursele (profesioniștii de care avem nevoie) ar fi extrem de greu de concurat la nivel cantitativ cu India sau China doar uitându-ne la diferenţa de populație. Și, totuși, există o serie de arii cheie în care nu doar că putem face diferența, dar am putea chiar excela.

Commitmentul pe calitate: este mai mult decât a livra produse de calitate, cu cod bine scris. Presupune garanție oferită clienților încă de dinainte de începerea proiectelor. „Commitment pe calitate” se leagă de gradul de maturitate al unei com-panii și înseamnă asumarea calității, a ter-menelor și a tuturor condițiilor convenite.

Predictibilitatea: înseamnă capacitatea unei companii de a înțelege clientul, de a

fi în măsură să îi creioneze un roadmap viabil, sustenabil și care să îi asigure succesul. Într-un mod convingător.

Customer intimacy: se referă la a înțe-lege nevoile și afacerea clienților, piața și clienții și a încerca, prin idei inovative, să livrezi cele mai bune soluții. Cum îți dai seama dacă faci o treabă bună? Atunci când clientul te percepe ca un consultant de încredere și nu doar un prestator de servicii, scopul este atins în mare parte.

Rolurile care fac diferențaEste de necontestat necesitatea unei echipe de proiect valoroase pentru obținerea ambițiilor de mai sus, dar din această echipă se disting două roluri cheie care pot face diferența, în special prin valoarea adăugată. Acestea sunt rolurile de Project Manager și de Business Analyst. Dacă un

Project Manager și Business Analyst - un duet care poate face diferența în outsourcingul românescde Adrian Cighi

Adrian Cighi este Delivery manager, cu o experienţă de peste 10 ani în industria IT. Ca şi Process Improve-ment Manager a coordonat echipa de implementare a practicilor CMMI, reuşind, în 2012 să obţină certifi-carea CMMI level 3 pentru companie.

Yonder este o companie europeană furnizoare de servicii IT cu sediu în Utrecht şi centre de dez-voltare în Cluj-Napoca şi Iaşi. Ambiţia Yonder este de a anticipa soluţii prin identificarea inovaţiilor ce pot contribui la dezvoltarea partenerilor săi şi mai apoi implementarea lor prin procese de excelenţă şi înaltă competenţă tehnică.

Yonder face parte din grupul Total Specific Solutions, un grup olandez de companii IT cu peste 1800 de angajaţi ce acoperă un spectru larg de domenii de competenţă, pornind de la inovaţie în aplicarea şi implementarea de soluţii software, sănătate, leasing, farmaceutice şi continuând cu inginerie de business, sisteme integrate, testare şi asigurarea calităţii.

www.ittrends.ro


S O F T W A R E D E V E L O P M E N T

Project Manager profesionist asigură pre-dictibilitatea, un Business Analyst face legătura între problemele clientului și echipa de dezvoltare și contribuie în mod hotărâtor la obținerea poziției de „trusted advisor” de care vorbeam anterior.

Dacă acum câțiva ani companiile căutau Project Manageri cu cunoștinte aprofun-date pe domeniul proiectului, suplinind astfel și rolul de BA, schimbările din ul-timii ani și profesionalizarea sectorului au determinat specializarea rolurilor și necesitatea unei poziții de sine stătătoare pe domeniul analizei de business. Mai mult, faptul că metodologiile agile pun focus pe rolul de BA (sau pe specialistul de produs), rolul de Project Manager a evo-luat spre a fi un integrator de echipe, un rol care lucrează cu echipe distribuite pentru a atinge scopul proiectul și a ține costurile sub control.

Sigur, există voci care spun că există un puternic conflict între cele două roluri, cel de PM și cel de BA. La prima vedere acest conflict este real deoarece PM-ul gestionează bugetul/scopul și resursele, iar BA-ul se ocupă mai mult de detaliile esențiale rezolvării și optimizării proce-selor de business, care pun presiune pe buget și scop.

Și, totuși, dacă nu există o colaborare strânsă între cele două roluri sau dacă unul dintre ele este mai slab există o mare probabilitate să nu fie obținut sucesul proiectului. Mai mult, pentru că cele două roluri au anumite responsabilități comune există nevoia unui framework de colabo-rare.

Există doi mari jucători în stabilirea direcțiilor pentru cele două roluri: Project Management Institute (PMI) și Inter-national Institute of Business Analysis (IIBA), care au creionat un astfel de model de colaborare.

Dacă luăm principalele faze din proiect definite de cele două institute de profil, avem următoarea implicare a celor două roluri: � Inițierea proiectului („Inception”):

aici un rol esențial îl are BA-ul pentru că, în această fază se construiește un busi-ness case, este etapa la care se ia decizia de „Go - No go”. Tot acum sunt identificate nevoile de business. � Planificarea: rolul de PM este

esențial, deoarece acum se construiește planul de proiect, se alocă resursele nece-sare, Project managerul își definește cele trei zone importante pe care le va moni-toriza: scop, buget și timp.

� Execuția, monitorizarea și contro-lul: ambele roluri trebuie să lucreze în tandem pentru a obține sucesul proiectu-lui. Dacă PM-ul se concentrează mai mult pe monitorizarea bugetului, a costurilor, timpului, resurselor și a riscurilor (fiind principalul responsabil pe scopul proiectu-lui), BA-ul pune accent pe funcționalitate, calitate, pe riscurile care vin dinspre partea funcțională, din zona de produs. Totodată, prin deciziile luate de el influențează scopul proiectului prin schimbări sau defecte găsite în produs. � Finalizare și predare: în această

fază există un efort comun al PM și al BA pentru a obține acceptarea proiectului din partea clientului.

ConcluziiUnul dintre modurile prin care România poate face diferența pe piața de IT nu este pe criterii de cost scăzut, ci prin crearea de valoare adăugată pentru clienți, proces în care cele două roluri descrise mai sus au un aport semnficativ. Project Managerii și Business Analiștii trebuie să colaboreze pentru un țel comun și anume spre obți-nerea de soluții inovative care rezolvă problemele de business ale clienților. �

Federaţia Internaţională de Sport Electronic (International eSport Federation) anunţă desfăşurarea Campionatului Mondial de Sport Electronic la Bucureşti, după ce, vreme de patru ani, acesta a avut loc în Coreea de Sud. Evenimentul, organizat împreună cu

Liga Gamerilor Profesionişti (Professional Gamers League – PGL), este susţinut de Romtelecom, în calitate de partener principal. Competiţia va avea loc între 31 octombrie şi 4 noiembrie 2013, la Sala Polivalentă.

Liga Gamerilor Profesionişti a fost înfiinţată în 2002 cu scopul de a susține și promova dezvoltarea sportului electronic. România este membră a Federaţiei Internaţionale de Sport Electronic din anul 2009. De atunci, cu susţinerea ligii, reprezentanţii ţării noastre au participat la toate Campionatele Mondiale, plasând România an de an între primele trei din lume, în clasamentele pe naţiuni (http://www.ie-sf.com/).

Silviu Stroie, președintele Ligii Gamerilor Profesionişti, este membru în board-ul Federaţiei Internaţionale de Sport Electronic. Poziția de președinte al Comisiei Internaționale de Arbitri din cadrul federaţiei, pe care acesta a obţinut-o la finalul anului trecut, vine ca o confirmare a eforturilor sale şi ale ligii, de formare și educare a pieței de gaming din România, din ultimii 10 ani.

La eveniment vor participa 270 de persoane din 46 de ţări. Competiţia masculină are două discipline – League of Legends, dotat cu premii în valoare de 27.000 de dolari, şi Alliance of Variant Arms (A.V.A.), care oferă premii de 18.000 de dolari, iar în competiţia feminină vor exista două discipline – StarCraft 2 şi Tekken Tag Tournament 2.

Totodată, în cadrul campionatului va avea loc Adunarea Generală a Federaţiei, unde se va vota aderarea noilor membri, precum şi un congres internaţional la care se vor întâlni cele mai mari companii din industrie, cu prezenţă globală, pentru a discuta despre dezvoltarea actuală şi viitoare a sportului electronic, la nivel mondial.

Campionatul Mondial de Sport Electronic este susţinut de Romtelecom, Asus, MadCatz, LikeIT, Kingston, Nvidia, precum şi de alte companii locale.

Calendarul evenimentelor majore de sport electronic din acest an:

� 14 – 15 septembrie: DreamHack Bucureşti 2013, Sala Polivalentă

� 31 octombrie – 4 noiembrie: Campionatul mondial de sport electronic, Sala Polivalentă. �

România va găzdui Campionatul Mondial de Sport Electronic

www.ittrends.ro

20 Nr. 7/8 - Iulie/August 2013S O L U Ţ I I

de Marina Drăghici, PR Specialist, Class IT Outsourcing

În contextul actual, pericolele legate de securitatea datelor pot veni atât din in-terior, cât și din exterior, iar evenimente neplăcute pot apărea oricând: corupere accidentală a documentelor, avarie a echi-pamentelor sau infectare cu un virus.

Care sunt riscurile legate de pierderea datelor din companie?În cazul în care nu există o soluție de protecție a datelor sau aceasta nu este aleasă în mod corect, conform nevoilor și cerințelor, orice companie riscă să piardă informații critice pentru afacere, informații care nu mai pot fi recuperate ulterior. Im-plicit, compania poate pierde oportunități, clienți, bani și timp. În cazul unei pierderi majore, compania ar putea fi nevoită chiar să își întrerupă activitatea, lucru care ar avea consecințe vizibile asupra productivității angajaților și asupra succe-sului afacerii.

Din acest motiv, este esențial ca fiecare companie să beneficieze de un sistem modern și sigur de protecție a informațiilor esențiale pentru business. Vorbim în acest context de realizarea unui backup al da-telor, astfel încât acestea să fie protejate corespunzător și să fie eliminat orice risc legat de pierderea lor.

Backup-ul datelor realizat în Cloud, alegerea potrivită pentru companiiPe lângă backup-ul clasic, realizat pe spații de stocare externe, companiile pot

beneficia acum de o soluție mult mai bună și modernă, și anume backup-ul realizat în Cloud. În ultima perioadă, soluțiile de Cloud Backup au fost catalogate ca fiind sigure și oferind un înalt grad de încre-dere, iar tot mai multe companii aleg să implementeze o astfel de soluție.

Avantajele oferite de soluțiile de backup în Cloud au o legătură directă cu:

� Optimizarea costurilor de admi-nistrare – Soluția de backup în Cloud pre-supune achiziționarea unui serviciu de la o companie specializată, plătind doar un abonament lunar pentru un anumit spațiu de stocare. Avantajul este că echipamen-tele aparțin provider-ului de servicii, ofe-rind astfel o siguranță mult mai mare și costuri de administrare mai mici.� Fiablitate îmbunătățită și viteză de

restaurare – O soluție de backup se poae dovedi ineficientă fără o metodă rapidă și sigură de recuperare și restaurare a date-lor. Un sistem de Cloud backup și recovery restaurează instant datele, indiferent de locația companiei.� Eliminarea slăbiciunilor legate

de mediile clasice de stocare – Benzile magnetice sau hard disk-urile pe care se realizează backup-ul obișnuit sunt deseori scumpe, vulnerabile la uzură și pot fi foarte ușor pierdute sau furate. Backup-ul în Cloud elimină automat aceste neajunsuri și oferă o mai mare certitudine și redundanță în comparație cu mediile cla sice de stocare.

� Distribuirea eficientă a resurselor IT – Soluțiile de backup în Cloud permit oricărei companii să redistribuie resursele IT din interior către zonele strategice care necesită o atenție mai mare. Scalabilitatea soluțiilor de backup în Cloud permite o evoluție naturală, în timp ce volumul de date al business-ului este în continuă creștere și transformare.

Mai multe tipuri de backup, în funcție de nevoile fiecărei companiiÎn funcție de spațiul de stocare și de viteza cu care informațiile pot fi recuperate ulte-rior, procesul de backup poate fi realizat în mai multe moduri:� Integral – se face o copie completă a

datelor� Incremental – se realizează inițial o

copie completă, după care se salvează doar modificările de la ultimul backup� Diferențial – se salvează modificările

de la ultimul backup integral

Implementând o soluție de backup în Cloud, câștigurile companiilor pot fi foarte bine maximizate, atât la nivel financiar, cât și la nivel de siguranță a datelor impor-tante din companie, care trebuie protejate și securizate permanent. În plus, compani-ile se bucură de flexibilitate și beneficiază de cele mai noi tehnologii în Cloud.

Pentru mai multe informații despre soluțiile de backup realizat în Cloud și despre beneficiile acestora asupra com-paniilor, vă invităm să intrați în legătură cu un consultant, accesând website-ul www.classit.ro sau ne puteți contact la adresa de e-mail [email protected]. �

Backup-ul realizat în Cloud, soluția perfectă cu beneficii maxime

Odată cu dezvoltarea afacerii, companiile stochează cantități uriașe de informații și date confidențiale care înglobează întreaga activitate derulată de-a lungul anilor. Aceste date reprezintă întregul sistem de informații referitoare la vânzări, profile de clienți și parteneri sau tranzacții, fără de care continuitatea afacerii ar fi pusă în pericol.

www.ittrends.ro


O P I N I I

Mâncați rahat! E bun, miliarde de muște nu se pot înșela!

Recent, o nouă hibă de securitate a sistemelor Android a fost descoperită. Fără să intru în amănunte tehnice, se pare că poți lua o aplicație semnată de o firmă binecunoscută, să-i adaugi pe undeva fișierele tale și aplicația finală să apară ca

fiind în regulă, fără pată, ca livrată „genuine” de la producătorul respectiv. Aparenta indiferență a consumatorilor, probabil mai interesați de buna funcționare a ultimei versiuni a jocului „Need for Speed” pe telefoane și tablete, m-a făcut să privesc un pic retro-spectiv la atitudinea din ce în ce mai indulgentă a pieței față de micile „scăpări” ale industriei. Pe vremuri, nu cred că cineva și-a pus problema că progrămelul din telefoanele Nokia 6110 ar putea fi „defect”. El trebuia să facă lucruri puține, dar bine, adică să țină minte cartea de telefoane, să poți primi și da telefoane și SMS-uri și eventual să joci un „snake” în metrou, când ești plictisit. Adică vreo 80% din cerințele unui om normal de la un telefon chiar și astăzi, însă doar 2% din cele ale unui hipster (am aflat recent de termenul ăsta și de abia așteptam să-l folosesc).

Hipsterul nu va fi deranjat când va afla că facilitatea X din sistem este defectă, ba chiar se va și bucura, va controla în fiecare dimineață, când stă pe veceu, dacă pe „Play store” a sosit vreo nouă variantă, va fi chiar sărbătoare când va afla că a sosit un nou update, de abia așteaptă să salveze toată agenda pe calcula-tor, pozele, filmele și să facă un nou install. Recent, am picat și eu în păcat, am instalat de curiozitate un nou „ROM” pe telefonul din dotare, unul hăckuit, bineînțeles. N-a fost decât de vreo 3 ori mai complicat decât o instalare de Windows și de vreo 60 de ori decât una de Linux Mint. Câștigurile? Minore, bineînțeles, singurul avantaj fiind acela că am reușit să scap de cele câteva aplicații cu care producătorul m-a cadorisit fără posibilitatea să le dezinstalez!

Asta m-a făcut să mă gândesc iarăși la stilul de comporta-ment imprimat oamenilor de permanenta cursă pentru noutate, pentru un cât mai scurt „time to market”, pentru perisabilitatea profitabilă a ideilor, a produselor, a tehnologiilor, din dragoste pentru producție permanentă, pentru cotă de piață. Copiii de acum câțiva ani, obișnuiți în jocuri cu cele maxim 10 vieți pentru tre-cerea la un nou nivel, dispuși să riște să sară peste prăpastia din pixeli pentru că li se pare posibil, au devenit între timp tineri care au adus în viața reală plăcerea riscului, „pofta pentru adrenalină” așa cum le place reporterilor să o numească. Știrile de la ora 5 sunt pline de vești despre cutare motociclist care „a crezut” că are timp să depășească, despre alții care „au crezut” că se poate merge pe traseul montan cutare cu sandale cu tocuri, pe gheață. Ocazie cu care constat că una din cauzele accidentelor e și credința! Aceea oarbă că nu se poate întâmpla mare lucru, că există un buton de reset și mai încercăm o dată! Presimt că e din ce în ce mai aproape ziua aceea în care vei avea o problemă la mașină și prin telefon, pe WhatsApp, serviciul tehnic îți va recomanda „opriți motorul, scoateți cheia din contact, ieșiți toți din mașină, închideți-o de la

telecomandă, așteptați 10 secunde și pe urmă intrați din nou să vedeți, s-a rezolvat problema?”.

În goana pentru a ocupa un loc cât mai în față în standul unde lumea vine cu nesaț să-ți fie pe banii lor beta-testeri există și eșecuri. Se estimează că în prezent Microsoft are în stoc nu mai puțin de 6 milioane de tablete „Surface” de care nici compania nu speră să scape în curând, motiv pentru care lansează zvonurile despre un nou Windows 8.1 care va fi și mai și. Știrea că browserul Internet Explorer 10 se comportă în testele SunSpider Javascript benchmark incomparabil mai bine decât versiunile anterioare, spărgând concurența Google Chrome și Firefox aproape că nu am văzut-o comentată nicăieri și poate tocmai de aceea m-am simțit dator ca, după ani de zile de criticat Microsoft, măcăr eu să zic acum un lucru bun despre ea!

În ultima vreme am văzut însă, cel puțin în domeniul programării adevărate, aceea pentru rezolvarea unor probleme reale, o tendință de întoarcere la clasic, pentru performanță, pentru exploatarea resurselor echipamentelor de astăzi care, din păcate, sunt din ce în ce mai puțin folosite la adevărata valoare. După febra folosirii lim-bajelor „minune”, multe interpretate, acelea care promiteau să scrii mai puține if-uri și totul să fie mai bine, pentru rezolvarea unor probleme cu performanțe uneori de zeci sau sute de ori mai bune, se „redescoperă” limbajele C++, chiar C, se reinventează compila-toare pentru obținerea de cod mașină, cât mai performant, cum ar fi Go de la Google sau Rust de la Mozilla. Să nu fiu greșit înțeles, mi-a plăcut și-am scris tone de cod în Tcl/Tk, în PHP, mai puține în Java, Ruby sau Python dar ultima aplicație serioasă, una care gestionează cererile pe care își iau banii de subvenții câteva zeci de mii de fermieri, am scris-o cu doi colegi în Go într-un timp re-cord. Pentru cei care nu cred în proverbul acela cu câinii bătrâni și trucurile noi, îi invit să-l descopere dar să-și păstreze curiozitatea și pentru la anul, când vine Rust!

Am citit de curând câteva articole despre metode și strategii de programare, în C sau Java, aparent ciudate, care au darul de a op-timiza transferul datelor între procesor și memorii cache și care pot reduce cu unul sau chiar două ordine de mărime timpul de execuție al unor secvențe de program. Mulți le vor ignora, că doar a apărut ultima versiune de procesor la 3.4 GHz pentru tot românul, iar piața, aceea care nu se poate înșela (de unde și titlul articolului), cere însă aplicații cât mai rapid, nu contează cum scrise, iar dacă e nevoie de putere de calcul mai mare atunci e și mai bine, că următorul telefon va avea procesor cu 8 core-uri! �

[email protected]

Constantin Teodorescu

www.ittrends.ro

22 Nr. 7/8 - Iulie/August 2013O P I N I I

Nimic mai fals: noi, cetățenii României, ne lovim zilnic de absența datelor deschise în primăriile și ministerele românești, cu consecințe directe, dezastruoase, asupra vieții noastre de zi cu zi. De aceea, îmi voi permite să insist puțin, oferindu-vă și câteva exemple.

Pentru ca fiecare dintre noi să putem beneficia de informație, este nevoie de date deschise. În mare, aceasta însemnă să dispunem de dreptul legal de a utiliza (și reutiliza, recombina) datele, precum și posibilitatea tehnică de a o face (ele, datele, să fie stocate într-un fișier în format deschis și să dispunem de software care să îl poată citi, fără costuri exagerate).

Imaginați-vă, vă rog, următorul scenariu. Să presupunem că, în scopul promovării turismului național, Ministerul Culturii trimite un fotograf profesionist să realizeze fotografii de bună cali-tate (peisaje) din România. Cu aceste fotografii, oficialii își propun să editeze broșuri și ghiduri turistice, destinate celor care ne vizitează țara. Până aici, nimic nou. Înarmat cu aparatura necesară (care aparține ministerului, plătită din bani publici), fotograful nostru călătorește și realizează setul dorit de fotografii. Broșurile turistice rezultate (tipărite sau online) ajung la o pensiune privată. Domnul X, proprietarul pensiunii, va descoperi în broșură o imagine frumoasă, pe care, în scopul atragerii turiștilor, ar dori să o includă și în prospectul propriului hotel privat. Ei bine, aici încep problemele con-tribuabilului român. Cui aparține fotografia, cine are dreptul să o utilizeze? Autorul operei digitale (poza) este fotograful care a realizat-o și atât ministerul, cât și domnul X, persoană privată, vor trebui să obțină de la el dreptul de a o utiliza (în broșura ministerială) sau reuti-liza (în alte lucrări derivate, cum ar fi prospectul hotelului)! Celor cu înclinații politice de stânga le poate părea ciudat sau intolerabil, dar dreptul

de autor asupra fotografiei, chiar dacă aceasta a fost realizată cu aparatura ministerului, de către un funcționar plătit și aflat la slujbă, îi aparține acestuia din urmă. Pentru a ceda acest drept către angajator (ministerul) este necesară o pre-vedere explicită în contractul de muncă!

Deci, dacă sunteți patron, aveți mare grijă atunci când vă trimiteți secretara să scaneze documente, fiindcă, legal, fișierele rezultate pot să îi aparțină! :-)

Pe lângă aspectele legale intervin și cele tehnice. Proprietarul pensiunii noastre va tre-bui să aibă la dispoziție fotografia dorită într-un fișier pe care să-l poată vizualiza și edita folo-sind un program de calculator oarecare. Dacă fișierul este într-un format ce respectă un Standard Deschis (cum ar fi formatul Portable Network Graphics, fișier .png), fotografia va putea fi prelucrată cu un program liber, ce nu încalcă patentele nici unei companii - cum este puternicul editor grafic GIMP, disponibil liber și gratuit la adresa http://www.gimp.org. Dacă nu, formatul se numește închis și, pen-tru a putea manipula fotografia, va fi necesar, de obicei, software proprietar, aflat total sub controlul unei firme anume - ca Adobe, Corel sau Microsoft. Lucrul cu un asemenea program neliber vă aduce nu numai costuri piperate de licențiere (sau încălcarea legii, dacă folosiți o copie neautorizată!), ci și supunerea la condițiile legale restrictive, limitările tehnice și patentele software impuse de producător.

Altfel spus, stocarea datelor Dvs. în fișiere ce respectă un standard deschis vă aduce independență față de producătorii programelor, flexibilitate în alegerea software-ului, costuri mai mici și garanția că datele din arhive vă vor fi accesibile și peste 30-40 de ani (această ultimă garanție nu există în cazul software-ului proprietar, așa cum au aflat, pe pielea proprie, cei

ce obișnuiau să își păstreze datele în fișiere pro-duse de versiuni vechi de Word, AutoCAD sau CorelDraw!). După model german sau spaniol, nu tocmai această independență, interoperabili-tate și universalitate ar fi de dorit în sistemele informatice ale instituțiilor publice românești?

Cele spuse anterior nu se aplică doar fișierelor obișnuite de birou, ci și datelor audio și video. Dacă tocmai ați realizat înregistrări cu fiica Dvs. în vârstă de un an și doriți ca ea să le poată sa-vura atunci când va deveni adultă, ar fi bine să nu le păstrați în formate de fișier proprietare, afectate de patente, ca .wmv, .mp3, iTunes sau discuri BluRay. Preferați folosirea formatelor li-bere WebM sau OGG Theora pentru înregistrări video, respectiv FLAC sau OGG Vorbis pen-tru înregistrări audio. Unele aparate, cum ar fi iPhone, PlayStation, Amazon Kindle sau unitățile BluRay includ infamele restricții DRM chiar în hardware (vă îndemn să studiați puțin paginile Web http://www.defectivebydesign.org și http://www.fsf.org/campaigns/playogg ...) și puteți descoperi prea târziu limitări tehnice grave la redarea sau copierea unor materiale multimedia valoroase!

Cei care citesc frecvent cărți electronice (e-books) știu deja că formatul de carte ePub le protejează cel mai bine interesele și liberta-tea, nefiind afectat de restricții DRM. Tocmai această libertate lăsată utilizatorului face ca cel mai mare vânzător internațional de dispozitive de citire, Amazon, să nu suporte formatul ePub pe popularele cititoare Kindle. Din fericire, con-vertirea unei cărți dintr-un format în altul este o operație simplă dacă folosiți programul liber și gratuit calibre (http://calibre-ebook.com/), care va gestiona comod și biblioteca Dvs. electronică.

Până la întâlnirea noastră viitoare, sper că vă veți convinge singuri de avantajele păstrării datelor în formate deschise – aștept cu plăcere întrebările și comentariile Dvs.! �

Din nou, despre standarde deschise și independență...de Răzvan Sandu <[email protected]>

Se poate ca aceia dintre cititorii mei care nu au formație tehnică să nu fi înțeles ce legătură există între GNU/Linux și libertatea programelor, pe de o parte și conceptul de „date deschise” (Open Data), prezentat în numărul trecut, pe de altă parte. GNU/Linux stârnește multe comentarii și pasiuni, dar, aparent, „datele deschise” sunt o noțiune prea

tehnică, cam plictisitoare pentru nespecialiști.

www.ittrends.ro


F I L E D E P O V E S T E

Începuturi ale istoriei Internetului în România

De la Free Software la Internet (V)de Alexandru Rotaru, Ph.D.

La Londra, în aprilie 1994, s-a votat ca următoarea ședință Governing Board din toamna lui 1994 să aibă loc pentru prima oară în Europa de Est. S-au propus două țări: România și Rusia. A urmat un lung proces de selecție pe care l-am câștigat după 2-3 luni. În acest fel automat aveam la conferință participanți din partea mai multor organizații internaționale printre care: USENIX, EurOpen, X/Open și Uniunea Europeană (proaspăt înființată la 1 Noiembrie 1993).

Cam acesta a fost momentul în care am fost convinși că ROSE ‘94 va fi o întrunire cu adevărat la nivel internațional. În luna mai 1994 am fixat perioada de desfășurare pentru ROSE ‘94: 3-4 noiembrie. După ce EurOpen ne-a confirmat programarea ședinței de Governing Board la București pentru 5-6 Noiembrie, am început contac-tarea invitaților de tip keynote speaker.

Inițial ne-am propus ca în acel an să avem două capete de afiș: Richard Stallman și

Linus Torvalds. Marius Hâncu dar și ceilalți membri din „Free Unix for România” ne-au ajutat foarte mult în aceste demer-suri. În paralel cu conferința INET ‘94 de la Praga, Irina Athanasiu a participat din partea GURU la Conferința USENIX (Sum-mer 1994 Technical Confe rence, Boston în 6 - 10 Iunie 1994), pen tru a discuta di-rect cu invitații selectați pentru conferința noastră. Așa am reușit să-i cooptăm pe următorii: Chet Ramey, autorul bash shell, Philip Zimermann inventatorul PGP-ului,

Elisabeth Zwicky, coordonatoa rea grupului SAGE de la Usenix și Guy Bernard profesor „computer-science” la Univ. Paris Sud.

Trebuie spus că simultan cu organizarea ROSE ‘94, continuam celelalte activități: țineam cursuri de Linux săptămânal la sala de training a Fundației SOROS de la CPC Bucuresti, distribuiam și asiguram suport pentru Linux și urmăream libera circulație ca donațiilor venite de la „Free Unix for Romania” (cărți, software și know-how).

Un mare ajutor în acest sens l-am primit de la colectivul prof Mircea Bodea de la Facul-tatea de Electronică și Telecomunicații din București, dar și de la Universitățile Babes Bolyai din Cluj, Politehnica din Timișoara și Facultatea de Calculatoare din Iași.

Din păcate Linus Torvalds nu a putut să mai participe la conferința din acel an iar Elisabeth Zwicky s-a îmbolnăvit cu 3 zile înainte de ROSE ‘94. În schimb au participat peste 20 personalități din toate cele 24 țări membre în EurOpen, inclusiv Glenn Kowak președintele rețelei EUnet Europe. Deoarece fiecare dintre aceștia pu-teau prezenta cel puțin câte o prelegere de larg interes, am fost nevoiți să extindem conferința cu o zi (3-5 Noiembrie). Am modificat în ultima clipă programul penul-timei zile a conferinței (vineri 4 noiembrie) ca să includem cât mai multe prezentări.

Nick Șandru, unul dintre inițiatorii pri-mului newsgroup al românilor de pretutin-deni pe Internet (soc.culture.romanian), a fost singurul participant prezent în sală, la ROSE ‘94, din partea emigrației române. El a avut prilejul să spună câteva cuvinte despre tot efortul depus de românii din străinatate pentru vizibilitatea României pe Internet. În conferință s-a prezentat lu-crarea „Free UNIX for Romania- working for the programmer’s freedom of choice” autori Marius Hancu (Canada) și Gabriel Climescu (Elveția). În absența ambilor autori lucrarea a fost prezentată de către Prof. Mircea Bodea. O mare bucurie a fost

Pentru organizarea conferinței ROSE ‘94 aveam planuri foarte mari dar bani foarte puțini. Atunci singura soluție a fost să încercăm să împărțim costurile cu alte organizații internaționale și să aducem în acest fel un număr cât mai mare de participanți din străinătate pe care niciodată nu ne-am fi putut permite să-i invitam pe costurile noastre.

Din fericire devenisem membri cu drept de vot în EurOpen începând din 10 septembrie 1993. EurOpen organiza ședințele de coordonare (Governing Board) de două ori pe an, primăvara și toamna, mereu în alte țări.

Alexandru Rotaru

www.ittrends.ro

24 Nr. 7/8 - Iulie/August 2013F I L E D E P O V E S T E

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor [email protected]

Elena Andreea Liþã, Senior [email protected]

Cristian Faur, Business [email protected]

Nicolae Bucur, [email protected]

Marian Teodorescu, [email protected]

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partner [email protected] Enache, Events [email protected] Maier, Marketing & PR [email protected]

EDITORIALIŞTI:

Alexandru Rotaru [email protected] Teodorescu [email protected] Ivănuș [email protected] Cruceanu [email protected] Nadăș [email protected] Muscă [email protected] Crahmaliuc [email protected]ãzvan Sandu [email protected] Pascal [email protected]

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2013 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Bd. Dimitrie Cantemir Nr. 12-14, Sc. D, Et. 2, Ap. 10, Sector 4, Bucureºti, 040243 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; [email protected]

Cod QR IT TRENDS Cod QR AGORA

reîntâlnirea cu Liviu Iftode, coordonatorul primului proiect de sistem Unix din Româ-nia (Sistemul U) începând din 1984 și membru fondator GURU.

Logistica pentru organizarea conferinței ROSE ‘94 a fost un adevărat test. Întreaga organizare pe parcursul conferinței și a ședinței EurOpen a fost asigurată de o echipă GURU formată din 20 de persoane care au fost prezente în toate punctele de interes. Am fost sprijiniți de o grupă de studenți de la calculatoare. Toată mani-festarea s-a desfășurat la Palatul Copiilor unde am fost ajutați de colectivul coordo-nat de Mihai Bătrîneanu. Fundația Soros ne-a asigurat instalația de traducere si mul-tană, inclusiv traducătorii, firma Radiotel ne-a furnizat 10 stații și pagere pentru co-municații, iar pentru cazare și evenimente am angajat o firmă de turism (Welcome Tours).

Standul GURU, ca și punctele de ac-ces la Internet au fost asaltate zilnic de participanți care au copiat distribuții de Linux sau au testat Internet-ul având la dispoziție mai multe puncte de conec-

tare asigurate prin: EUnet, Computerland, InterComp/ BankNet (pe satelit), Fundația SOROS / CPC, Logic Sprint sau prin rețeaua RoLink de la IIRUC.

Cu toate acestea sur-prizele au fost multiple.

Richard Stallman ne-a rugat să-i preluăm prin Internet ultima versiune de EMACS la care lucra în acel moment. Am reușit acest lucru cu ajutorul fundației SOROS, care a pus la dispoziție o sală la centrul lor CPC cu 4 terminale conectate on-line la Internet și cu ajutorul firmei Net Con-sulting care ne-a împrumutat un model de laptop performat Compaq pentru întreaga perioadă, pe care am instalat Linux 1.0 și EMACS 19.28 transferat prin Internet în timp ce invitatul nostru era în drum spre București. Trebuie menționat că viteza de acces la Internet era de doar de 19.2 Kbps. În plus uneori prezentările din sala de conferințe au depășit cu mult tim-pul alocat, continuând pe culoare printre

standuri, spre disperarea reprezentanților sosiți din partea firmelor. Phil Zimermann, după prezentarea PGP-ului la ROSE ‘94, a fost întrebat la întoarcerea în țară de ce a tratat un asemenea subiect, ținând cont că la acel moment pentru Româ-nia erau în vigoare restricțiile COCOM. Din România am avut un număr record de participanți majoritatea din țară dar

și din țările vecine. În total au fost peste 700 de participanți înscriși, care au primit pachetul conferinței, inclusiv volu-mele cu lucrări și peste 1.500 de vizitatori. Au fost organizate mai multe întâlniri publice și pri-vate cu participanții fiind consolidate foarte multe legături directe.

Efectele prezenței par-ticipanților interna țio nali

la conferința ROSE ‘94, dar și ecoul eve-nimentelor asociate pe care le-am organi-zat atunci au generat mai multe articole în presa internațională. Acestea au com-parat conferința ROSE ‘94 cu renumite manifestări de profil din Paris, Wiesbaden și Viena ale anului 1994. După această manifestare asociația GURU a devenit un nume cunoscut în Europa iar conferințele ROSE o referință anunțată în toate pro-gramele de conferințe internaționale din lume.

O descriere post-factum a evenimen-tului a apărut pe site-ul web GURU iar PC Report, revista lansată încă din 1992, a publicat un articol despre această ma-nifestare. �

http://www.agora.ro

http://www.geminisp.ro

IT Trends iulie-august 2013

Documents

Transcript of IT Trends iulie-august 2013