S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Cite}te! Citind mereu, creie rult@u va deveni un laborator deidei }i imagini din care vei întoc-mi în]elesul }i filozofia vie]ii”.

Mihai Eminescu

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 309 anul 7 vineri, 3 iunie 2011 1 RON

„Gr@bi]i-v@ încet !” – ne sf@tuie}te, în esen]@, chiar dinBucure}ti, prelu$nd un dicton latin, cunoscutul econo-mist american Nouriel Rou bini, invitat de onoare al unuiForum Financiar având ca tem@ – cum se putea altfel?- }ansele României de a se elibera de spectrul crizeieconomico-financiare pe care, la nivel mondial, chiardomnia sa o profe]ise cu câ]iva ani în urm@. {i ar tre-bui s@-l ascult@m cu luare aminte m@car }i în virtuteasperan]ei c@, la modul optimist, cel care presimte ocriz@ ar trebui s@ fie }i de]in@torul m@car al unei cheide ie}ire din ea. Adev@rul este c@ tocmai noi, cei carenu-l credeam pe Roubini în 2007, îi a}tept@m }iaccept@m ast@zi sen tin]ele }i viziunile ca pe ni}terepere absolut necesare în derularea unor reforme }iasumarea unor constrângeri dictate în cea mai marem@sur@ de exper]ii FMI.

Reforme }i austeritate„marca Roubini”

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Obsequium amicas, Veritas odium parit” (Complezen]a creaz@ amici, iar sinceritatea,franche]ea genereaz@ ur@, inamici...) Teren]iu

În cursul meu de „Istoria Gândirii Economice Universale”am acordat }i acord un loc important „Anarhismului”.Acel curent de gândire – }i ac]iune – vechi aproape decând lumea }i care contest@ orice fel de reglementare,de institu]ii, de legi, f@când „tabula rasa” }i din concep-tul de proprietate, recunoscând doar traiul total îndev@lm@}ie }i f@r@ nici o opreli}te. Ce drept? Ce lege?„Dreptul celui mai tare”, dreptul for]ei, ceea ce a însem-

nat }i înseamn@ un fel de „r@zboi al tuturor împotriva tuturor”. De fapt, anarhis-mul provine din greaca veche, „anarkhia”, adic@ lipsa oric@rui comandament.Promoveaz@ un sistem politic }i social potrivit c@ruia individul trebuie s@ tr@iasc@emancipat de orice tutel@ de tip guvernamental. “Stat” al unor oameni care, vir-tual sau real, nu are nici un fel de guvernan]@.

Dan POPESCU

Statele dezvoltate trebuie s@ operezereduceri ambi]ioase de emisii echiva-lente cu 25 pân@ la 40 la sut@ în2020. Aceste ]@ri trebuie s@ oferefinan]ele }i tehnologia necesare pen-tru a permite ]@rilor mai s@race s@dezvolte surse de energie cu emisiireduse de dioxid de carbon }i s@ seadapteze la schimb@rile climatice dejaexistente. În schimb, având în vederenivelul actual de dezvoltare, nu neputem a}tepta ca ]@rile mai s@race s@reduc@ nivelul general al emisiilor, ci

s@ se angajeze c@ vor operaschimb@ri în economia lor bazat@ peemisii mari de dioxid de carbon.

Acordul Copenhaga. Cronica unui e}ec anun]at (III)

2 iunie 1953 - %ncoronarea Reginei Elizabeta a II-a

Istorie economic@

Pia]a valutar@ –IntroducerePia]a mondial@ s-a schim-bat dramatic în decursulultimilor ani. Noile stra -tegii de investitii pun unaccent tot mai mare peminimizarea riscului, ur -m@rind, în acela}i timp,câ}tiguri cât mai maripe portofoliu. Printre celemai profitabile oportu-nit@]i de pia]@ deschisepentru traderi se num@r@

}i pia]a FOREX (Foreign Exchange Market).“FOREX” provine de la ”Foreign Exchange”;unde, este, de asemenea, folosit termenul ”FXMarket”. "Foreign Exchange" reprezint@ cum -p@rarea unei valute în schimbul vânz@rii alteiasimultan, prin intermediul unui broker FOREX.

Pia]a FOREXDinamic@ }i perspective

masterand Adina-MariaFLE{ER

Între conjura]ii }i comploturi- Episodul Dostoievski –

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

continuare ^n pag. 2

pag. 8

prof. univ. dr. M. Emilian DOBRESCU

prof. univ. dr. Diana-MihaelaPOCIOV~LI{TEANU

Mesaje primite cu ocazias@rb@toririi a 20 de ani

de la înfiin]area Facult@]ii de {tiin]e Economice din cadrul

Universit@]ii „Lucian Blaga” din Sibiu

Salutul Academiei de Studii Economice

din Bucure}tiS@rb@torirea a dou@ decenii destr@danii în peisajul înv@]@ mân -tului superior economic na]ional}i european ofer@ membrilor co -mu nit@]ii universitare de la Aca -demia de Studii Economice dinBucure}ti pl@cutul prilej de a v@transmite dumneavoastr@ }i, prinintermediul dumneavoastr@, tutu-ror colegilor, cadre didactice,cercet@tori }i studen]i salutulnostru sincer }i prietenesc.Ne-am bucurat constant pentrurealiz@rile reputate în ace}ti anila Facultatea de {tiin]e Eco -nomice din ora}ul Capital@

Cultural@ a Europei. Folosim acest prilej, în care dum-neavoastr@ face]i un fructuos bilan] academic, pentru av@ felicita, fiind convin}i c@ vor urma mul]i ani dereu}ite care se bazeaz@ pe atuurile competitive ale fac-ult@]ii, verificate în timp, pe competen]@ personaluluididactic }i de cercetare, pe calitatea studen]ilor, profe-sionalismul }i fidelitatea absolven]ilor }i pe rela]iileparteneriale antamate.

prof. univ. dr. Carmen COMANICIUDecanul Facult@]ii de{tiin]e EconomiceULBS

continuare ^n pag. 4-5

Mihail Alexandrovici Bakunin (n. 30 mai 1814,Priamuhino, d. 1 iulie 1876, Berna, Elve]ia)

cunoscut revolu]ionar rus, considerat de mul]i „tat@l anarhismului modern”.continuare ^n pag. 6

Sediul F.M.I.

continuare ^n pag. 7

Solilocvii de duminic@

MEDIU2 VINERI 3 IUNIE 2011

urmare din pag.1În al patrulea rând, avem nevoie deo schimbare de tactic@. Schimb@rile climatice nu reprezint@un joc în care to]i pierd sau câ}tig@la fel, ca atare nu ar trebui s@adopt@m tactici de acest tip. Dac@]@rile s@race vor }ti c@ cele bogatesunt preg@tite s@ î}i asume respon-sabilitatea, cred c@ se vor implicamai mult. Astfel, este salutar@ decizianoului guvern japonez de a trece lareduceri de emisii poluante de la 8la 25 la sut@ pân@ în 2020, în com-para]ie cu nivelul din 1990. Avemnevoie de exemple }i interven]ii rad-icale în domeniul reducerii emisiilorpoluante pentru a permite ]@rilor mais@race s@ înceap@ tranzi]ia c@tre odezvoltare }i o adaptare bazate peemisii reduse de carbon.Marea Britanie a anun]at prin voceaministrului s@u de externe c@ estehot@r@t@ s@ dea exmplul s@u pozitiv,care s@ faculiteze încheierea acordu-lui. Marea Britanie este prima ]ar@care a stabilit o ]int@ obligatorie dinpunct de vedere juridic, de reducerea emisiilor cu 34 la sut@ pân@ în2020, în compara]ie cu nivelul din1990 }i cu 80 la sut@ pân@ în 2050.Dar, exemplul Marii Britanii poateavea un impact mai mare dac@ exist@o mobilizare la nivelul UE. Uniunea European@ dispune de primapia]@ de carbon din lume, pia]@ caretransfer@ fonduri c@tre ]@rile mai s@ -race, unde reducerile de emisii suntcele mai avantajoase din punct devedere economic. UE este, concomi-tent, }i cea mai mare pia]@ unic@ dinlume. Atunci când stabile}te stan-darde, UE are în vedere }i stimula-rea inova]iei. UE este al doilea maredonator din lume, dup@ SUA; atuncicând stabile}te un pachet definan]are dedicat luptei împotriva

schimb@rilor climatice, poate încura-ja ac]iunea din partea statelor în cursde dezvoltare. Schimb@rile climaticetrebuie s@ ocupe un loc central lamasa tuturor dezbaterilor desf@}uratede responsabilii UE. Urm@torul mareproiect pentru UE - Uniunea Mediului- va fi un “catalizator” pentru o lumeie}it@ de sub amenin]area dioxiduluide carbon. Lupta împotrivaschimb@rilor climatice implic@ }tiin]a,economia }i tehnologia. Dar,realizarea acordului depinde dedeciziile politice. Înregistr@ri audio din culiseleSummitului ONU de la Copenhagaprivind schimb@rile climatice, care auintrat în posesia publica]iei germaneDer Spiegel, dezv@luie c@ diver-gen]ele de opinie dintre Fran]a,Germania }i SUA, pe de o parte, }iChina }i India, pe de alt@ parte, aufost mult mai mari decât se credeapân@ acum. Înregistr@rile au fostf@cute „accidental” la 18 decembrie2009, în timpul unei reuniuni la careau participat 25 de lideri, printrecare cancelarul german AngelaMerkel, pre}edintele francez Nicolas

Sarkozy, pre}edintele americanBarack Obama }i reprezentan]iiChinei }i Indiei. Angela Merkel }i-aexprimat frustrarea fa]@ de reprezen-tantul Indiei ce refuza s@ fac@ unangajament precis asupra ]intelor dereducere a emisiilor de CO2:„Înseamn@ c@ nu vre]i nimic care s@fie obligatoriu juridic!”, a spusMerkel, care a fost îns@ contrat@ deoficialul indian: „De ce face]i pre-supuneri? Nu este corect”. Atuncicând Angela Merkel a prezentat cer-erea Europei pentru un angajamentde reducere cu 50& a emisiilor degaze cu efect de ser@ pân@ în anul2050, negociatorul-}ef chinez a repli-cat brusc: „Mul]umim pentru toatepropunerile. Am spus deja c@ nuputem accepta ]inta pe termen lungde reducere cu 50&”, a spusreprezentantul Beijingului. În acelmoment a intervenit pre}edintelefrancez Sarkozy: „Cu tot respectul }iprietenia pentru China, Occidentul s-a angajat deja la o reducere cu 80&pân@ la jum@tatea secolului. IarChina, care va fi în curând primaeconomie din lume, spune acum:„Aceste angajamente sunt pentru voi,nu pentru noi”. Acest lucru esteinacceptabil. Cineva trebuie s@reac]ioneze la aceast@ ipocrizie', aafirmat }eful statului francez.Barack Obama a încercat s@ mod-ereze discu]ia, dar }i el }i-a exprimatfrustrarea c@ premierul chinez apreferat s@ r@mân@ la hotel }i s@-}itrimit@ negociatorul-}ef la întâlnire:„{tiu c@ este un premier chinez prinzon@, unul care ia decizii impor-tante”, a spus Obama, care s-aadresat apoi negociatorului chinez HeYafei: „Premierul v@ d@ instruc]iuni laacest nivel”. „Nu vorbesc în numelemeu aici. Vorbesc pentru China. L-am auzit pe pre}edintele Sarkozyvorbind aici despre ipocrizie. A} evitaastfel de termeni”, a afirmat HeYafei, care a ad@ugat c@ ]@rile indus-trializate trebuie s@ î}i asume partealor de responsabilitate dup@ ce auprovocat 80& din emisiile de gazecu efect de ser@ timp de un secol.„Nu fugi]i de asta”, a mai spus ofi-cialul chinez.Angela Merkel a explicat dup@ summitc@ unul dintre motivele e}ecului de laCopenhaga a fost acela c@ discu]iileau avut loc într-un cerc restrâns de

lideri, iar „grupurile regio nale s-ausim]it excluse de la dezbateri”.Fostul negociator-}ef al Danemarceiîn acest dosar, Connie Hedegaard,care între timp a devenit comisareuropean pentru schimb@ri climatice,a ap@rat, într-un interviu pentrucotidianul britanic The Guardian,modul de organizare a evenimentuluide c@tre ]ara sa: „Este mereu maiu}or s@ spui dup@ eveniment c@ nuar fi trebuit s@ facem o mul]ime delucruri. Dar dac@ nu am fi f@cut ceeace am f@cut, nu am fi avut toat@aceast@ dezbatere }i nu ar fi existattoat@ mobilizarea de azi”.

6.Pozi]ia RomânieiRomânia a participat la reuniuneaONU la cel mai înalt nivel,Pre}edintele Traian B@sescu fiindprezent la Copenhaga în zilele de 17}i 18 decembrie. Liniile de mandatale delega]iei ]@rii noastre au fostcele stabilite de c@tre }efii de stat }ide guvern ai Uniunii Europen, reuni]iîn Consiliul European. Astfel, înc@din perioada premerg@toare Confe -rin]ei de la Copenhaga, statele mem-bre ale Uniunii Europeane }i-auasumat în mod voluntar obiectivulambi]ios de reducere cu 20 la sut@,pân@ în anul 2020, a emisiilor degaz cu efect de ser@. România a sus]inut f@r@ rezerveînsu}irea de c@tre Uniunea Euro -pean@ a unor ]inte concrete în com-baterea schimb@rilor climatice, argu-mentând în acela}i timp c@ fiecare]ar@ trebuie s@-}i asume respons-abilit@]i }i costuri în func]ie de pro-priile emisii. Din punct de vederena]ional, de}i un viitor acord postKyoto se poate dovedi con-strâng@tor pentru agen]ii economici,se apreciaz@ c@ politic@ de reducerea emisiilor de carbon se înscrie înlinia moderniz@rii }i a dezvolt@riidurabile a României, având ca final-itate limitarea efectelor polu@riiasupra popula]iei.

7.ConcluziiAcordul de la Copenhaga a propusobiective globale de reducere aemisiilor poluante în atmosfera tere-str@ }i a}a cum a fost negociat pân@în perioada premerg@toare deschi -derii confein]ei, pune bazele consol-id@rii capacit@]ii de adaptare a ]@rilor

globului la schimb@rile climatice.Acordul stabile}te limitele polu@rii cugaze cu efect de ser@, înlocuind înfelul acesta Acordul de la Kyoto,urmat de Acordul Bali. Crearea de c@tre statele dezvoltatea unui Fond Climatic Verde, cares@ asigure finan]area imaginat@ de100 miliarde euro, pentru produc-erea de energie “curat@” impune,concomitent, acceptarea oficial@, dec@tre economiile emergente, acoresponsabilit@]ii pentru eforturi înprivin]a climei.Uniunea Mondial@ asupra Mediuluisau Uniunea Mondial@ pentru Mediu– pe care Uniunea European@ a pro-pus-o în premier@, ca institu]ieîns@rcinat@ cu reducerea emisiilorpoluante ca surs@ a diminu@riischimb@rilor climatice - este oparabol@ a c@rei relevan]@ nu maieste nevoie s@ o demonstr@m.Fenomenul amplu al globaliz@rii sepetrece deja sub influen]a acesteiparabole. [ara noastr@ este }i ea participant@la acest proces planetar al reduceriiemisiilor poluante ca principal@ surs@a diminu@rii schimb@rilor climatice.Este nevoie ca România s@-}idemonstreze prezen]a cât mai activ@pe pia]a certificatelor carbon, carepermit deja intermedierea unui nougen de comer] - comer]ul cu emisiiatmosferice, în func]ie de gradul dez-volt@rii economice a ]@rii respective.

BIBLIOGRAFIE:

Acordul de la Copenhaga, f@r@ carac-ter obligatoriu, se confrunt@ cuprimele teste, în Epoch Time, 27 ia -nuarie 2010Davidescu, Lucian, (Dez)acordul de laCopenhaga: Cine pierde, cine câ}tig@,pe site-ulwww.voxpublica.realitatea.net/politica-societate, vizitat în ziua de 27 ian-uarie 2011Dobrescu, Emilian M., Acordul Copen-haga. Cronica unui e}ec anun]at, înAlmanahul Mediului 2011, Bucure}ti,Editura Sigma, 2011, pp. 5-12 Schimb@rile climatice: Comisiaprezint@ propuneri pentru încheiereala Copenhaga a unui pact mondialprivind schimb@rile climatice, docu-mentul IP/09/141, Bruxelles, 28 ian-uarie 2009

prof. univ. dr. M. Emilian DOBRESCU

prof. univ. dr. Diana-MihaelaPOCIOV~LI{TEANU

Acordul Copenhaga. Cronica unui e}ec anun]at (III)

Vedere din Copenhaga - Danemarca

3DEZVOLTAREVINERI 3 IUNIE 2011

urmare din pag.1Primul rezultat al radiografiei inco-mode a economistului american sun@într-adev@r ca o sentin]@: „Trebuie s@continua]i cu reformele structurale,ave]i nevoie de m@suri de austeri-tate”. Dincolo de constatarea c@aceast@ linie de conduit@ coincide cuopinia majorit@]ii anali}tilor }i chiar afactorilor de decizie politic@ dinRomânia, trebuie s@ deslu}im resor-turile intime ale unei asemeneaop]iuni în mod v@dit antipopuliste.Ra]ionamentul de la care porne}teNouriel Roubini ar fi urm@torul:România a ales s@ experimenteze,prin for]a împrejur@rilor, o revenirelent@ a economiei, mai apropiat@ decea a statelor dezvoltate, chiar dac@unii a}teptau ca, dup@ recesiune, s@urmeze o cre}tere mai accentuat@.Faptul c@, în acest an, se va înreg-istra o cre}tere moderat@, iar în2012 se planific@ un avans de 2-3procente, concomitent cu reducereadeficitului bugetar, este un semnalpozitiv care poate însemna c@România s-a înscris pe drumul celbun, cu condi]ia ca, dincolo deproiec]iile statistice, s@ se constru-iasc@ la modul real }i durabil cevape aceast@ cre}tere. Adic@ s@ con-tinu@m cu pruden]@ }i pragmatism.Cât prive}te riscul de contagiune }icolaps financiar care eman@ dinsitua]ia actual@ a Greciei, unul dinmembrii zonei euro, Roubini nelini}te}te cu o concluzie de bunsim]: „Dac@ v@ face]i treaba intern,ve]i ie}i din probleme, dar dac@ nuv@ face]i temele, atunci nu va contace se întâmpl@ cu datoria Greciei”În acest context, oaspetele americanmai apas@ o dat@ pe pedala tacticiide temporizare. În spe]@, atunci cândvine vorba de ambi]ia noastr@ de aadera la zona euro dup@ un calendarriguros }i la o dat@ precis@, ni sesugereaz@ limpede c@ risc@m s@repet@m gre}eala Greciei prin

adoptarea precipitat@ a euro f@r@ a fitemeinic preg@ti]i, f@r@ a avea uncadru economic s@n@tos. Cu altecuvinte, spre binele nostru, spre aevita }ocurile din afar@, e indicat s@nu ne gr@bim cu adoptarea euro, cis@ ne gândim la maximizarea avan-tajelor care ar decurge din aceast@aderare care nu este pur }i simpluo etichet@ de fa]ad@, ci un instru-ment riguros de m@surare a compet-itivit@]ii pe toate planurile.Pentru a fi pân@ la cap@t corec]i,vom spune c@ sfatul dezinteresat allui Nouriel Roubini a fost de dataaceasta anticipat de guvernan]iino}tri. Dovad@ c@, în noul programde convergen]@ transmis de guvernulromân la Bruxelles nu se mai

men]ine termenul de 1 ianuarie 2015pentru aderarea noastr@ la zonaeuro. Motivele oficiale se suprapunpân@ la coinciden]@ cu ra]ionamentuleconomistului american: necesitateacontinu@rii reformelor structuralemenite s@ creasc@ flexibilitateaeconomiei române}ti }i capacitateaacesteia de a face fa]@ eventualelor}ocuri asimetrice. De aici îns@ începeo alt@ dezbatere de idei în jurulavantajelor }i dezavantajelor amân@riiunui asemenea obiectiv strategic.Unii anali}ti sus]in c@ e r@u, pentruc@ se amân@ de fapt beneficiul uneidiscipline }i al unei securit@]i pe care]i le confer@ apartenen]a la o zon@cu politici fiscale bine determinate }iaccesul la credite cu mult mai ieftine

în euro. Desigur, primii interesa]i îngr@birea ader@rii la zona euro ar fiexportatorii no}tri care doresc s@ sevad@ scuti]i de problemele legate deriscul valutar, aprecierea intempes-tiv@ a monedei na]ionale provocân-du-le pierderi consistente.Al]ii, printre care }i autorit@]ile noas-tre, socotesc c@ e mai bine a}a,întrucât pân@ vom renun]a la leu,Banca Na]ional@ a României va maide]ine pârghii pentru a influen]aeconomia prin cursul de schimb,creditarea prin dobânda de politic@monetar@ }i evolu]ia infla]iei.Oricum, în loc de concluzii se im puneconstatarea c@ Roubini a interpretat laBucure}ti o partitur@ pl@cut@ urechilorguvernan]ilor no}tri actuali. Pentru c@

o autoritate economic@ de rang mon-dial vine la noi }i ne spune s@ con-tinu@m cu orice pre] reformele struc-turale }i s@ înt@rim austeritatea. E însensul }i spiritul politicilor care sepun în practic@ în România zilelornoastre. Doar îndemnul de a ne gr@ -bi încet pare a fi o moned@ cu dou@fe]e. Fiindc@ poate da na}tere la inter -pret@ri. Alegi s@ nu te gr@be}ti pentrua construi ceva solid, te mei nic. Dartot a}a de bine po]i s@ nu te gr@be}tidoar de dragul de a trage de timp }ia mai amâna ni}te scaden]e.La care dintre cele dou@ variante s-a gândit americanul, putem paria.Mai dificil este s@ ghicim ce au gân-dit românii.

Reforme }i austeritate„marca Roubini”

Emil DAVID

Banca National@ a Rom$niei

Vedere din Bruxelles

urmare din pag.1În dorin]a de a}ezare a procesului didactic peprincipii noi, care s@ asigure compatibilitateaîntre înv@]@mântul superior românesc }i cel dinalte ]@ri }i de relansare a activit@]ii de cerc-etare }tiin]ific@, cont@m pe un dialog perma-nent }i o colaborare rodnic@ pe probleme deînv@]@mânt, cercetare }i documentare întreUniversitatea „Lucian Blaga” din Sibiu }iAcademia de Studii Economice din Bucure}ti.La împlinirea a 20 de ani pe t@râmul celei mainobile profesiuni, aceea de a educa tân@ragenera]ie, v@ dorim multe decenii pline de

reu}ite în procesul de educa]ie }i de cercetare,asumarea proactiv@ a valorilor definitorii pen-tru Spa]iul European al Înv@]@mântuluiSuperior }i un climat societal favorizant pen-tru performan]@.Permite]i-mi ca, în numele comunit@]ii noastreuniversitare, s@ urez Facult@]ii de {tiin]eEconomice o pozi]ionare adecvat@ în raport cuvalen]ele culturii calit@]ii }i leadership-ului aca-demic modern. La mul]i ani!

mai 2011RECTOR prof. univ. dr. Ion Gh. RO{CA

Facultatea de Economie }i de Administrare a Afacerilor, din cadrul Universit@]ii de Vest dinTimi}oara acord@, ast@zi 19 mai 2011, Facult@]ii de {tiin]e Economice din cadrul Universit@]ii„Lucian Blaga” din Sibiu, Diploma de excelen]@, cu prilejul s@rb@toririi a 20 de ani de înv@]@mânt,în semn de apreciere a activit@]ii sale rodnice în domeniul form@rii profesionale.

Data }i locul acord@rii: 19 mai 2011, SibiuDecan, prof. univ. dr. Marilen PIRTEA

Mesajul Facult@]ii de Economie }i Administrarea Afacerilor din Universitatea „A.I. Cuza” Ia}i

Suntem deosebit de onora]i s@ particip@m la acest important eveniment, aniversarea a dou@zeci deani de înv@]@mânt superior economic la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Facultatea de {tiin]eEconomice din Sibiu a deschis noi c@i de ac]iune tinerilor din aceast@ parte a ]@rii }i s-a impus înpromovarea spiritului valorilor schimbului liber de idei, produse }i oameni.V@ felicit@m pentru toate realiz@rile }i ne dorim s@ continu@m împreun@ r@spândirea valorilorlibert@]ii. Iar D-voastr@, în mod special, distin}ilor colegi din corpul profesoral }i personaluluiadministrativ din reputata institu]ie pe care o conduce]i, v@ dorim înc@ multe decenii de per-forman]e }i împliniri.V@ ur@m s@ ave]i bucuria form@rii de caractere }i personalit@]i }i, mai presus de toate, s@ nefi]i al@turi în colocviile perene ale prieteniei }i colegialit@]ii.

În numele Consiliului FEEADin Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Ia}iCu pre]uire, Decanprof. univ. dr. Dinu AIRINEI

Mesajul Facult@]ii Economie }i Administrarea Afacerilor de la Universitatea din Craiova

Consiliul Facult@]ii de Economie }i Administrarea Afacerilor de la Universitatea din Craiova aredeosebita onoare de a v@ adresa dumneavoastr@, corpului profesoral }i studen]ilor, un cordialsalut cu prilejul anivers@rii a 20 de ani de înv@]@mânt economic din cadrul Universit@]ii „LucianBlaga” din Sibiu.Bucurându-ne de minunatul prilej de a v@ fi al@turi la aceast@ s@rb@toare, ne exprim@m înaltaconsidera]ie pentru întreaga activitate desf@}urat@ în cei 20 de ani de existen]@, de afirmare }ide consacrare a înv@]@mântului economic românesc, Facultatea de {tiin]e Economice de laUniversitatea „Lucian Blaga” din Sibiu devenind ast@zi una dintre }colile de referin]@ aleînv@]@mântului superior, impus@ }i afirmat@ prin perseveren]@ }i seriozitate atât pe plan na]ionalcât }i interna]ional.Facultatea de Economie }i Administrarea Afacerilor de la Universitatea din Craiova v@ transmite,dumneavoastr@ }i întregii comunit@]i academice de la Facultatea de {tiin]e Economice, aleselenoastre sentimente de respect }i pre]uire, urându-v@ prosperitate }i minunate împliniri înrealizarea nobilei }i generoasei misiuni a înv@]@mântului universitar românesc.Vivat, crescat, floreat!

19 mai 2011DECAN,prof.univ.dr. Lucian BU{E

Academia Român@Institutul Na]ional de Cercet@ri Economice „Costin C. Kiri]escu”

La ceasul anivers@rii maturit@]ii Facult@]ii de {tiin]e Economice a Universit@]ii „Lucian Blaga” dinSibiu, întregul corpus de cercet@tori ai Institutului Na]ional de Cercet@ri Economice „Costin C.Kiri]escu” al Academiei Române se al@tur@, cu gândurile }i ur@rile lor cele mai alese }ideopotriv@ sincere, tuturor acelora care doresc tinerei facult@]i via]@ lung@ }i îmbel}ugat@ înreu}ite pe toate planurile educa]ionale, }tiin]ifice, omene}ti.Am fost }i noi, Institutul Na]ional de Cercet@ri Economice „Costin C. Kiri]escu”, printre aceiacare au sus]inut, la începutul anilor 90, rolul }i rostul înv@]@mântului economic la Sibiu, spri-jinind cu toate puterile }i priceperea noastr@ demersul cre@rii Facult@]ii ast@zi s@rb@torite laîmplinirea majoratului de dou@ decenii.De atunci s-au construit între institu]iile noastre }i între cei care le anim@ – cadre didactice,cercet@tori, studen]i – parteneriate }i prietenii trainice, recunoscute prin performan]e universitare}i }tiin]ifice în domeniile pe care ni le-am asumat în fa]a comunit@]ii na]ionale }i interna]ionale:aplica]ii în proicte }i contracte de cercetare, participarea cercet@torilor no}tri în procesul deînv@]@mânt superior la toate nivelurile, de la licen]@ la }coala doctoral@ }i, mai nou, în }colilepost-doctorale cu finan]are european@.Universitatea „Lucian Blaga” – Facultatea de {tiin]e Economice a devenit pentru noi un al doilealoc de munc@. Mul]umim înc@ o dat@!{i, pentru a da o încredin]are în plus acestor mul]umiri printr-un angajament, vom propuneConsiliului {tiin]ific al Institutului Na]ional de Cercet@ri Economice „Costin C. Kiri]escu”,bineîn]eles dac@ ve]i considera oportun, încheierea unui acord de cooperare pe principiul clauzeipartenerului celui mai favorizant.Cu speran]e pentru viitor, cu întreag@ admira]ie pentru performan]a Facult@]ii de {tiin]eEconomice a Universit@]ii „Lucian Blaga” din Sibiu de a fi în fruntea clasamentului na]ional alînv@]@mântului economic, transmitem institu]iei Dumneavoastr@ }i fiec@ruia dintre oamenii careo slujesc, tradi]ionalul

Director general, a.i.prof.univ.dr.dr. H.C. Valeriu Ioan FRANCBucure}ti – Sibiu, 19 mai 2011

MesajulInstitutului de Economie Na]ional@ al Academiei Române

Adresat Universit@]ii “Lucian Blaga” din Sibiu,cu ocazia anivers@rii a 20 de ani de înv@]@mânt superior economic sibian

Ne face o deosebit@ pl@cere ca, în numele Institutului de Economie Na]ional@ al AcademieiRomâne, cu prilejul anivers@rii a 20 de ani de înv@]@mânt superior economic sibian, reprezen-tat prin Facultatea de {tiin]e Economice din cadrul Universit@]ii “Lucian Blaga” din Sibiu, s@ v@transmitem cele mai calde ur@ri de succes }i performan]@ }tiin]ific@ în activitatea dumneavoas-tr@, s@ deveni]i un simbol emblematic al }colii de economie din România.Aceast@ ocazie ne ofer@ pl@cutul prilej de a evoca remarcabilele dumneavoastr@ rezultate în pla-nurile educa]ional }i de cercetare }tiin]ific@ pe parcursul celor dou@ decenii, când a]i f@cut dova-da unei capacit@]i }i expertize de excep]ie, nu doar în palierul didactic al preg@tirii de speciali}ti,ci }i în cel al realiz@rii de proiecte }i lucr@ri }tiin]ifice cu relevan]@ na]ional@ }i interna]ional@.Ne bucur@m pentru faptul c@ rezultatele activit@]ii dumneavoastr@ se situeaz@ la niveluri de per-forman]@ apreciate de institu]ii de profil atât din România cât }i din alte ]@ri.Institutul de Economie Na]ional@ al Academiei Române a avut prilejul de a colabora cu cadreledidactice din universitatea dumneavoastr@, de la Facultatea de {tiin]e Economice sub diferiteforme, între care men]ion@m {coala Doctoral@, de un deosebit prestigiu }tiin]ific, precum }i oserie de manifest@ri }tiin]ifice interne }i interna]ionale unde cercet@tori }tiin]ifici din institutulnostru }i cadre didactice din facultatea dumneavoastr@ au avut un fructuos dialog }tiin]ific }ischimb de opinii pe o problematic@ actual@ a }tiin]ei economice, pe cât de complexe, pe atâtde provocatoare.Fiind al@turi de dumneavoastr@ pentru cauza comun@ a performan]ei }tiin]ei economice na]ionale,v@ asigur@m de întreaga noastr@ disponibilitate în ceea ce prive}te dezvoltarea colabor@rii cuuniversitatea, }i îndeosebi cu Facultatea de {tiin]e Economice, având convingerea ferm@ c@ neputem baza pe un partener ale c@rui capacitate profesional@ }i probitate }tiin]ific@ ne onoreaz@}i stimuleaz@ pentru noi ini]iative }i proiecte în domeniul cercet@rii economice.Cu aceast@ ocazie v@ dorim un sincer „LA MUL[I ANI!” }i totodat@ v@ ur@m „VIVAT, CRESCAT,FLOREAT” pentru Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu }i Facultatea de {tiin]e Economice,având mai ales în vedere c@ v@ afla]i sub auspiciile luminoase }i fertile ale puternicei person-alit@]i a omului de cultur@ Lucian Blaga.

Prof.univ.dr.hc. Gheorghe ZAMANMembru corespondent al Academiei RomânePre}edinte al Consiliului {tiin]ific al IENProf.univ.dr. Valentina VASILEDirector a.i. IENBucure}ti, 18 mai 2011

Mesajul Facult@]ii de {tiin]e Economice din cadrul Universit@]ii „Ovidius” din Constan]a

Ne face o deosebit@ pl@cere ca azi, la aniversarea a 20 de ani de înv@]@mânt superior econom-ic sibian, în numele colectivului Facult@]ii de {tiin]e Economice din cadrul Universit@]ii “Ovidius”din Constan]a, s@ v@ felicit@m pentru bogata dumneavoastr@ activitate }i s@ v@ transmitem celemai sincere ur@ri de succes în dezvoltarea în continuare a înv@]@mântului universitar economic.Facultatea dumneavoastr@ s-a remarcat de-a lungul anilor în mediul universitar din România }idin str@in@tate ca o institu]ie dinamic@, cu multiple }i intense preocup@ri în domeniulînv@]@mântului superior }i cercet@rii.Sunte]i o facultate tân@r@, ca }i a noastr@, o facultate care a reu}it s@ se impun@ în rândulfacult@]ilor cu profil economic prin conduit@, ]inut@ academic@ }i capacitate organizatoric@deosebit@.Cu cei peste 3000 de studen]i care urmeaz@ cele 16 programe de licen]@ }i de master, respec-tiv un program MBA pe care Facultatea de {tiin]e Economice le ofer@ }i, mai ales, cu pro-gramele de studii doctorale disponibile pe domeniile: Economie, Management, Finan]e, consti-tui]i un reper pentru înv@]@mântul superior economic din România }i nu numai.Tot ceea ce a]i realizat în ace}ti 20 de ani aniversa]i ast@zi v@ recomand@, dar v@ }i oblig@ înacela}i timp ca }i pe viitor s@ desf@}ura]i o activitate cel pu]in la fel de sus]inut@ atât în intere-sul înv@]@mântului superior sibian, dar mai ales în interesul înv@]@mântului superior economicdin România.Cu speran]a c@ vom merge al@turi pe drumul dezvolt@rii înv@]@mântului superior economic }icercet@rii în domeniu, v@ dorim mul]i ani de activitate, încununa]i de rezultatele }i realiz@riledeosebite ale absolven]ilor dumneavoastr@.

19 mai 2011 Decan,prof. univ. dr. D@nu] Tiberius EPURE

Asocia]ia Facult@]ilor de Economie din România confer@:

diploma de pre]uire cumedalia de aur

Facult@]ii de {tiinte EconomiceUniversitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înfiin]area înv@]@mântului superior economic pe malurileCibinului, în semn de apreciere a implic@rii active prin larga colaborare colegial@ în realizareaobiectivelor Asocia]iei pentru cre}terea con]inutului calitativ al înv@]@mântului superior econom-ic }i cercet@rii }tiin]ifice din ]ara noastr@.

Seria EMA nr. 09/19.05.2011Pre}edinte AFERprof.univ.dr. Ion Gh. RO{CA

PRESTIGIU {I PRE[UIRE VINERI 3 IUNIE 20114

c my b

c my b

c my b

c my b

Ia}i, 19 mai 2011

Extras din mesajulFacult@]ii de {tiin]e Economice }i Gestiunea Afacerilor

Universitatea “Babe} Bolyai” Cluj-Napoca

S@rb@torirea celor 20 de ani de la înfiin]area Facult@]ii de {tiin]e Economice din Sibiu reprezint@,}i pentru noi, un pl@cut prilej de reafirmare a importan]ei tinerei }coli economice sibiene înpreg@tirea viitorilor economi}ti }i implicarea activ@ în dezvoltarea economiei }i societ@]iiromâne}ti. În acela}i timp, aceast@ aniversare ne ofer@ posibiltatea rememor@rii rela]iilor decolaborare dintre Facultatea de {tiin]e Economice }i Gestiunea Afacerilor din Universitatea “BabesBolyai” din Cluj Napoca }i Facultatea de {tiin]e Economice de la Universitatea “Lucian Blaga”din Sibiu. Proiecte didactice }i }tiin]ifice ale cadrelor didactice }i studen]ilor, conferin]e, sim-pozioane, sesiuni }tiin]ifice, work-shopuri au fost încununate cu succes. Competi]ii profesionale,culturale }i sportive ne-au reunit studen]ii într-un spa]iu universitar comun }i au consolidatleg@turile dintre cele dou@ facult@]i.Suntem încânta]i c@ la împlinirea a nou@ decenii de la aniversarea noastr@, ca }i ast@zi, cuprilejul anivers@rii a dou@ decenii a facult@]ii sibiene, s@ ne reg@sim, împreun@, în spa]iul comunal preocup@rilor pentru competen]@ }i performan]@ universitar@, }tiin]ific@ }i profesional@.Ast@zi, când înv@]@mântul economic românesc se afl@ în fa]a unor noi }i relevante exigen]e, iarexperien]ele acumulate dau roade, ur@m Facult@]ii de {tiin]e Economice de la Universitatea“Lucian Blaga” din Sibiu, cu prilejul celor dou@ decenii de existen]@, s@ r@mân@, prin faptele }irealiz@rile sale, mereu tân@r@, performant@ }i vrednic@ spre cinstirea }colii economice române}ti.Din partea facult@]ii noastre, sprijin necondi]ionat }i aceia}i deschidere pentru o bogat@ }iîndelungat@ colaborare. Avem credin]a sincer@ c@ vom realiza, }i pe viitor, aceast@ aspira]ie înspiritul înaltelor exigen]e academice }i }tiin]ifice prezente }i viitoare.VIVAT, CRESCAT, FLOREAT!

Prof.univ.dr. Dumitru MATI{Decanul Facult@]ii de {tiin]e Economice }i Gestiunea AfacerilorUniversitatea “Babes Bolyai”, Cluj-Napoca

SALUTULUniversit@]ii „Constantin Brâncu}i” din Târgu-Jiu

cu ocazia împlinirii a 20 de ani de înv@]@mânt superior economic sibian

Acest eveniment, notabil în istoria înv@]@mântului superior sibian, îmi ofer@ deosebitul prilej dea v@ adresa, în numele Senatului Universit@]ii „Constantin Brâncu}i” din Târgu-Jiu, al person-alului didactic, al studen]ilor }i al meu personal, un c@lduros salut colegial.La împlinirea a 20 de ani pe t@râmul celei mai nobile profesiuni, aceea de a educa tân@ra gen-era]ie, v@ dorim înc@ multe decenii de înv@]@mânt superior }i cercetare!Ne exprim@m, de asemenea, înalta considera]ie pentru activitatea pe care a]i desf@}urat-o pân@acum }i v@ asigur@m de întreaga pre]uire a comunit@]ii academice a Universit@]ii „ConstantinBrâncu}i” din Târgu-Jiu, urându-v@, în acela}i timp, noi }i importante realiz@ri în dificila misi-une a înv@]@mântului românesc.

Cu deosebit@ considera]ie,RECTOR,prof. univ. dr. Adrian GORUN

Universitatea Petrol – Gaze din Ploie}tiUniversit@]ii “Lucian Blaga” din Sibiu

Facult@]ii de {tiin]e Economice

Cu ocazia anivers@rii a 20 de ani de la înfiin]area Facult@]ii de {tiin]e Economice din cadrulUniversit@]ii „Lucian Blaga” din Sibiu, Senatul Universit@]ii Petrol-Gaze din Ploie}ti exprim@ celemai bune ur@ri conducerii, cadrelor didactice }i studen]ilor acestei prestigioase institu]ii de }tiin]@,educa]ie }i de cultur@, cunoscut@ }i bine apreciat@ prin rezultatele remarcabile dobândite pe par-cursul desf@}ur@rii unei rodnice activit@]i de preg@tire cu exigen]a elevat@ a numero}i speciali}ti.Reflectând cu încredere asupra progresului înv@]@mântului superior din România, ne exprim@mconvingerea c@, în spiritul tradi]iei, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu va continua s@ con-tribuie prin speciali}ti temeinic preg@ti]i la crearea unei economii române}ti moderne, capabil@de a r@spunde provoc@rilor acestor ani.Cu aceste gânduri colegiale, ur@m Facult@]ii de {tiin]e Economice din cadrul Universit@]ii „LucianBlaga” din Sibiu, ani mul]i }i fructuo}i, precum }i realiz@ri deosebite în prestigioasa }i onoran-ta sa activitate educativ@ }i de cercetare }tiin]ific@.

Senatul Universit@]ii “Petrol-Gaze” din Ploie}tiRector,Prof. univ. dr. ing. Vlad ULMANUPloie}ti, 17.05.2011

Mesajul Universit@]ii }i al Facult@]ii de {tiin]e Economice }i Administra]ie Public@

din cadrul Universit@]ii „{tefan cel Mare” Suceava

Aniversarea a dou@ decenii de înv@]@mânt economic superior, aici, în vatra vechiului Cibinium,ne ofer@ fericita ocazie de a transmite conducerii Facult@]ii de {tiin]e Economice, din cadrulUniversit@]ii “Lucian Blaga” din Sibiu, cadrelor didactice, studen]ilor }i personalului administra-tiv, alese, sincere }i c@lduroase felicit@ri.Suntem convin}i, }i în aceste vremi de cump@n@, c@ nu exist@ îndeletnicire uman@ mai delicat@}i mai complex@, mai grea }i mai frumoas@, mai pasionant@ }i mai onorant@, decât aceea de for-mare pentru viitor a unui tân@r, împ@rt@}ind ideea c@ o universitate, alc@tuit@ ea, fie cu secole înurm@, fie de dat@ recent@, reprezint@ izvor de lumin@, punct de gravita]ie pentru spiritualitate.St@ în puterea noastr@ ca prin efort materializat zilnic, în amfiteatru, de la catedr@, în labora-toare }i s@li de seminar, s@ ac]ion@m cu d@ruire, s@ facem ca, }i cu aportul nostru, Româniade mâine s@ fie un stat european prosper, echilibrat }i cu matrice cultural@ proprie.Zona de Centru Vest a României, }i îndeosebi Sibiul, constituie, }i va constitui pentru Nord-Estul României, un model de societate Occidental@, un anumit tipar cultural, un simbol al sac-rificiului pentru demnitate uman@, un reper spiritual pentru ast@zi }i Genera]iile Viitoare.A}adar, în numele Senatului Universit@]ii „{tefan cel Mare” din Suceava, al celor peste 400 deprofesori }i 12.000 de studen]i, v@ dorim, la acest moment special, putere de munc@, împliniridurabile, urându-v@ ca peste urm@toarele decenii s@ fi devenit deja un reper major în {coalaEuropean@ de Economie.

Rector al Universit@]ii „{tefan cel Mare”din Suceavaprof.univ.dr. ing. Adrian GRAURDecan al Facult@]ii de {tiin]e Economice}i Administra]ie Public@prof.univ.dr. Elena HLACIUC

Mesaj de felicitare din partea Facult@]ii de {tiin]e Economice – Universitatea din Oradea

S@rb@toarea de ast@zi, ce marcheaz@ aniversarea la Sibiu a 20 de ani de înv@]@mânt superior eco-nomic, ne prilejuie}te împ@rt@}irea unei mari bucurii }i exprimarea îndrept@]itei noastre admira]ii.Cu un palmares academic de o înalt@ ]inut@, }coala economic@ superioar@ sibian@ este, la cei 20de ani ai s@i, o institu]ie prestigioas@, care se situeaz@ în prima linie a Facult@]ilor de {tiin]eEconomice din România.Facultatea de {tiin]e Economice a Universit@]ii din Oradea aniverseaz@ în acela}i an, 20 de ani deînv@]@mânt superior economic. Cu solidaritatea celor care au parcurs acela}i drum, împ@rt@}imbucuria }i emo]iile colegilor no}tri sibieni, privim cu admira]ie realiz@rile lor }i cu deosebit@încredere viitorul }colii economice sibiene.În numele Consiliului Facult@]ii de {tiin]e Economice a Universit@]ii din Oradea, precum }i al întregiicomunit@]i academice a economi}tilor or@deni, transmitem colegilor sibieni felicit@rile noastre celemai sincere, precum }i ur@rile de noi succese }i împliniri în devenirea viitoare a }colii econom-ice sibiene }i a slujitorilor ei!

Vivat, crecat, floreat!Decan,Prof. univ. dr. Anca Otilia DODESCU

Mesajul Universit@]ii „Bogdan Vod@” din Cluj-Napoca

Aniversarea a dou@ decenii de existen]@ a Facult@]ii de {tiin]e Economice din cadrul Universit@]ii„Lucian Blaga” din Sibiu, reprezint@ un jubileu academic }i o fereastr@ spre viitor.Genera]ie dup@ genera]ie corpul didactic academic, c@l@uzit de o conducere prestigioas@ au reu}itîmpreun@, ca prin harul }i profesionalismul lor s@ transforme aceast@ institu]ie într-o mândrie aCet@]ii Sibiene }i un reper al vie]ii academice din Transilvania.Anii scur}i de la înfiin]area Facult@]ii au demonstrat c@ un lucru f@cut temeinic, din dorin]a dea performa se va impune }i va ob]ine respectul }i aprecierea studen]ilor }i mediului universitar.To]i cei care sunt lega]i, într-un fel sau altul, de aceast@ institu]ie, pot fi mândri de munca lor}i de rezultatele ei.Convingerea noastr@ este c@ genera]ia de azi }i cele care vor veni, vor duce mai departe efor-tul înainta}ilor lor f@când fa]@ cu succes acestei provoc@ri.Mul]umindu-v@ pentru prilejul oferit de a putea fi prezen]i la marea s@rb@toare ce o tr@i]i în aces-te clipe, Universitatea “Bogdan Vod@” din Cluj Napoca, aduce ast@zi salutul prietenesc al Senatuluiuniversitar, al corpului didactic academic }i al studen]ilor considerând c@ ave]i tot temeiul s@ v@bucura]i de realiz@rile Dumneavoastr@ }i îng@dui]i-ne s@ v@ ur@m, pe aceast@ cale: “Ani mul]i cuS@n@tate }i Bucurii!”

Pre}edinte,Rector,prof. univ. dr. Mohammad JARADATprof. univ. dr. Dumitru PURDEA

Asocia]ia Facult@]ilor de Economie din Româniamesaj adresatFacult@]ii de {tiin]e Economicedin cadrul Universit@]ii “Lucian Blaga” din Sibiucu prilejul anivers@rii a 2 decenii de activitate

S@rb@torirea a 20 de ani de existen]@ a înv@]@mântului universitar economic de la Sibiu ne ofer@pl@cutul prilej de a v@ adresa sincerele noastre felicit@ri înso]ite de respectuoasa noastr@ stim@}i întreaga considera]ie.Competen]a corpului profesoral }i calitatea absolven]ilor facult@]ii dumneavoastr@ stau la bazafrumoaselor rezultate ob]inute în procesul de înv@]@mânt }I de cercetare }tiin]ific@, în elaborarea}i publicarea unor materiale didactice, ce se constituie în adev@rate repere de referin]@ în }tiin]eleeconomice fundamentale }i aplicative.În cadrul Asocia]iei Facult@]ilor de Economie din România avem un scop comun, acela de acontribui la înscrierea înv@]@mântului superior economic din ]ara noastr@ pe traiectoria reforma-toare ini]iat@ de “Procesul Bologna”.Apreciem în mod deosebit implicarea personalului didactic din facultatea dumneavoastr@ îndesf@}urarea cu success a activit@]ilor ini]iate de asocia]ia noastr@ prin consultare colegial@ prina}ezarea curriculei universitare pe filiera licen]@ – masterat – doctorat, cât }i pentru stimulareaperforman]elor de vârf în preg@tirea }tiin]ific@ a studen]ilor, antrenându-i în larga competi]iena]ional@ pe domenii de specializare – Olimpiada Na]ional@ a Studen]ilor Economi}ti.Acum, când p@}i]i în cel de-al treilea deceniu de existen]@ în misiunea nobil@ de educare a gen-era]ii de economi}ti în spiritul competen]ei }i competi]iei pentru o economie de pia]@ prosper@,v@ transmitem ur@rile noastre de multe }i fructuoase decenii de înv@]@mânt universitar econom-ic, spre binele întregului înv@]@mânt superior românesc.Suntem ferici]i c@ avem prilejul de a v@ adresa cu dragoste }i respect urarea VIVAT, CRESCAT,FLOREAT!

19 mai 2011-05-31 Pre}edinte AFERProf.univ.dr. Ion Gh. RO{CA

VINERI 3 IUNIE 2011 5

c my b

c my b

c my b

PRESTIGIU {I PRE[UIRE

c my b

Facultatea de {tiinte Economice ULBS

EVOLU[II VINERI 3 IUNIE 20116

urmare din pag.1F@r@ a se constitui într-o concep]ie,anarhismul prin acte mai mult saumai pu]in singulare exist@, cumspuneam, de mult: crime, atentate,lovituri împotriva unor oameni publi-ci, politici, etc. Doctrina, îns@, sev@de}te îndeosebi în anii 1840, cândMax Stirner, un german elegant,înve}mântat în negru }i cu joben, opromova prin renumite cafeneleberlineze. Era de multe ori o atmos-fer@ de secrete, de mister, de conju-ra]ii, de fascina]ie dar }i de confuzie.„Sentimentalul”, dorin]a de a epata î}ispuneau cuvântul. Mai apoi, va con-tribui astfel un Jean Grave }i, cuprec@dere, cercet@torul }i profesorul

francez revendicat belgian EliséeReclus. Unul dintre cei mai marigeografi ai lumii. Un cercet@tor care,condamnat pentru ideile saleanarhiste, a cerut c@r]i }i }i-a scriscâteva tomuri de seam@ în închisoare.Printre marile lui lucr@ri se num@r@ ocelebr@ „Géographie Universelle”(1875-1894), o privire sistemic@,global@ asupra devenirii }i în]elegeriigeografice a lumii. Se v@de}te astfel„componenta vestic@” a anarhismului.Dar cea estic@? Cea estic@ poate cuexpresii ceva mai primare, dar }i mairafinate într-un anume sens? Înaintede a ne referi la componenta estic@,s@ men]ion@m c@ terorismul de ast@zi}i-a aflat }i î}i afl@ geneza, s-a nutrit}i se nutre}te din concep]iile }ifaptele anarhiste. Cu o însemnat@

deosebire, desigur: anarhi}tii ]inteaupe cei implica]i „în oprimare”, cumspuneau ei, în vreme ce terori}tiiomoar@ în mas@ nevinova]i spre aatrage aten]ia, spre a fi temu]i, sprea b@ga groaz@ în oameni, spre a leanula orice tent@ de împotrivire fa]@de ideile lor, de cele mai multe oripernicioase.S@ revenim la componenta estic@ aanarhismului. Balcanii }i mai alesRusia au reprezentat un teritoriupredilect. Uria}ele discrepan]e deavere, câteva vârfuri tr@ind într-oabunden]@ }i un huzur greu deînchipuit, dar o mare mas@ tr@ind înmizerie, suferind reglement@ri dracon-ice, reprim@ri brutale, violente, igno-ran]a }i habotnicia de}f@}urate lascar@ mare. Toate acestea au consti-tuit un teren cald pentru anarhism,pentru reac]ii sentimentale, morale aleunor oameni mai mult sau mai pu]inu}or impresionabili, ale unor oamenihot@râ]i, fanatici, punând pre] decisivdoar pe ceea ce gândeau ei, indifer-ent de cum gândeau altii. Referin]elela o anume „Dreptate a lui Dumne -zeu”, corolar al actelor anarhiste, aufost }i ele nu pu]ine. Sigur c@, maiales pentru Rusia, complexitatea }idisponibilit@]ile uneori u}or naive, darcât de frumoase, ale sufletului slav, oanume generozitate }i un anume altru-ism – întâlnite mai pu]in la altepopoare, mai lucide }i, deseori, mairapace –, uneori manifestate dezechili-brat, au reprezentat }i ele elemente dereferin]@ deloc lipsite de importan]@.Cu siguran]@ c@ }i astfel, luând în cal-cul un asemenea creuzet, o astfel dereactivitate, se poate explica de ce„capi” ai anarhismului rus au fost, nude pu]ine ori, nobili. Iat@-l dar peMihail Bakunin (1814-1876) nobil deextrac]ie, nu doar teoretician anarhistci devenit unul dintre }efii inter-na]ionalei muncitore}ti. Chinuit prinocne }i pu}c@rii, un portretcutremur@tor spre sfâr}itul vie]ii, oprivire fanatic@ }i aproape desc@rnat@.{i iat@-l }i pe Piotr AlexeeviciKropotkin (1842-1921), prin] dinna}tere, cu o imens@ avere de careaproape c@ nu s-a interesat }i dincare a cedat s@racilor. A scris celpu]in dou@ lucr@ri celebre, „Cuvinteleunui revoltat”, în 1885 }i „Cucerirea

pâinii”, în 1888. S-a refugiat în Fran]a}i, pe urm@, în Anglia. Îmi aducaminte c@, cu câ]iva ani în urm@,într-un anticariat de la Rennes amîntâlnit „ Paroles d'un révolté”, reedi-tat@, cred c@ spre 1910, }i care costa,nenegociabil, vreo 220 de euro. Unastfel de fapt spune ceva......Într-un fel, într-o atmosfer@ de marigenerozit@]i spirituale s-au dezvoltat înRusia o serie de curente care au frizat,uneori, ceva mai pu]in cu anarhismul}i ceva mai mult cu socialismul deextrac]ie ruseasc@, ca de pild@ „nihilis-mul”, din latinescul „nihil” – nimic,dup@ primele decenii ale secolului XIX.Era vorba }i aici de negarea oric@reicredin]e, de un sistem care avea caobiectiv distrugerea radical@ a oric@rorstructuri sociale, f@r@ a le înlocui, a lesubstitui cu vreo stare cât de cât con-stituit@... {i iat@ ]arul Alexandru al II-lea care, dup@ luarea unor m@surisociale importante, precum abolireaiob@giei, cerut@ mai ales de influentulPetracevski }i cercul s@u de amicipolitici, va reveni la represiuni durefa]@ de orice reac]ii sociale în fa]anedrept@]ilor. Ceea ce a antrenat orecrudescen]@ a grupurilor de opozi]ie.Printre acestea, narodnicismul (norod= popor), dar, cum spu neam, îndeose-bi nihili}tii – promova]i literar, printreal]ii, de c@tre marele Turgheniev înromanul s@u „P@rin]ii }i fii” – cu }efiilor Cernâ}evski, Pisarev sau Mihailov,dup@ unele opinii }i Dobroliubov(nume predestinat, un fel de “iubire abinelui”). Concret, se concentra astfelun anume activism ca reac]ie sub-stan]ial@ împotriva idealismului roman-tic din anii 1840. Mai pu]in narodnicii,}i mai mult nihili}tii vor organiza nupu ]ine atentate. În 1878, o tân@r@ }ifrumoas@ fat@ dintr-o familie nobil@,Vera Zasulici, va trage asupra }efuluipoli]iei, Trepov, care d@duse ordin s@fie biciuit un student. Este o dat@ dela care atentatele nihiliste împotrivafunc]ionarilor }i poli]i}tilor se vor mul-tiplica, 31 de revolu]ionari fiind exe -cuta]i astfel. Nihili}tii îl vor condamnaatunci la moarte pe ]ar, „Ale xandru celcare spânzur@”, iar acesta, ]arul, vasc@pa ca prin urechile acului din 3atentate succesive. În 1879, studentulSoloviev va trage 5 focuri de revolverasupra sa. [arul scap@. În acela}i an,

mai multe mine au fost puse pe caleaferat@ pe care se deplasa trenul impe-rial. [arul scap@. În februarie 1880, obomb@ va exploda în sufrageria„Palatului de iarn@”, de la Sankt-Petersburg. [arul scap@ din nou, darera pentru ultima oar@. Deoarece, în 13martie 1881, fiica guvernatorului dinSankt-Petersburg, Sofia Petro vs kaia, vaarunca dou@ bombe asupra tr@suriiimperiale, ]arul murind sfârtecat deexplozii. Ce istorii, ce conjura]i, cecomploturi, ce mistere, cât sânge. Vorurma Plehanov, Lenin (fratele s@u maimare executat de ]ar în urma par-ticip@rii sale la un complot), pe urm@Stalin, formatori ai doctrinei socialiste}i bol}evice de tip rusesc, cantona]ivehement în perimetrul durit@]ii......Era, desigur, greu ca reprezentan]istr@luci]i ai marii literaturi ruse, com-ponent@ fundamental@, cu amplereverbera]ii, a marii literaturi univer-sale, s@ nu fie influen]a]i }i într-o ast-fel de direc]ie, fiind vorba de oanume pecete, într-un fel la unul, într-un fel la altul, dar care le-a marcatmai mult sau mai pu]in – dar le-amarcat – destinul literar. Putemaminti pe Maxim Gorki (mai mult cu„Azilul de noapte” decât cu „Mama”),dar ne vom referi mai pe larg la unnume cu o aureol@ mult mai ampl@}i mai consistent@: Feodor MihailoviciDostoievski (1821-1881). N@scut laMoscova, înv@]ând temeinic }i formatca un spirit liber, repudiind constrân-gerile, se va lansa în ac]iuni pro-movând libertatea, fapt ce va aducedup@ sine arestarea }i condamnareasa la moarte. Va fi gra]iat, îns@, }ideportat în Siberia. La întoarcerea dindeportare, bolnav }i plin de datorii, vaafla în suferin]ele sale inspira]ia uneiopere cu totul remarcabile, în acela}itimp realist@ }i mistic@, caracterizat@mai ales prin acuitatea analizelor salepsihologice. Ca titluri celebre cit@mromanele – lucr@ri „Crim@ }i pedeap -s@” (1860), „Amintiri din casa mor -]ilor” (1861), „Idiotul” (1868), „Pose -da]ii” (1870), „Fra]ii Karamazov”(1879-1880). Dar cum l-au marcat,concret, pe marele Dostoievski fron-da, revolta sa superb@, în destinuls@u literar? Câteva detalii în acestcadru prezint@ semnifica]ii dintre celemai relevante... (va urma).

Între conjura]ii }i comploturi- Episodul Dostoievski –

Dan POPESCU

Istorie economic@

Vedere din Kremlin - Moscova - secolul XVIII

Feodor Mihailovici Dostoievski (n. 30 octombrie 1821 (n. 11 noiembrie) – d. 28 ianuarie 1881

(St. Petersburg, Rusia) unul din cei mai importan]i scriitori ru}i,ale c@rui opere au avut un efect profund }i de durat@ asupra

fic]iunii din secolul al XX-lea.

VALUT~VINERI 3 IUNIE 2011 7

urmare din pag.1M@rimea, lichiditatea crescut@ }i fap-tul c@ se poate tranzac]iona non-stop(cu excep]ia week-end-urilor), fac capia]a FOREX s@ fie cea mai atractiv@pia]@ pentru investi]ii financiare.Ca }i rezultat, tranzac]iile FOREX aufost unanim recunoscute ca o opor-tunitate superioar@ de investi]ii dec@tre marile b@nci, corpora]ii multi-na]ionale, precum }i de c@tre alte in -stitu]ii. La momentul actual, aceast@pia]@ a început s@ se deschid@ totmai mult }i c@tre traderii individuali(persoanele particulare).Cine tranzac]ioneaz@ valute? De ce?Volumul zilnic al tranzac]iilor cuvalut@ provine din dou@ surse:- Comer] interna]ional (5&). Com -paniile cump@r@ }i vând produsedin/în ]@ri str@ine, apoi convertescprofiturile din comertul exterior înmoneda na]ional@;- Speculatia pentru profit (95&).Câ}tigurile pe pia]a valutar@ se real-izeaz@ prin vânzarea unei monedecontra altei monede la un pre] maimare decât pre]ul la care a fostcumparat@. De asemenea, se poaterealiza profit prin cump@rarea uneimonede contra altei monede la unpre] mai mic decât cel la care s-af@cut vânzarea ini]ial@. Este foarteimportant cum se stabilesc pre]urileacestea mici sau mari }i se faceanticiparea evolu]iei pre]urilor.Estimarea acestei evolu]ii se poateface prin analiza de pia]@.

Unul din cei mai importan]i factoricare condi]ioneaz@ ob]inerea de suc-ces pe pia]a valutar@ este preg@tireapsihologic@ a investitorului pentruacceptarea riscurilor }i capacitateade a lua decizii din domeniulinvesti]iilor sub influen]a stresului.Psihologia se antreneaz@ cu timpuldeoarece fiecare trader are reac]iidiferite în func]ie de factori, precum:situa]ia financiar@, echilibrulemo]ional }i tr@s@turile caracteruluis@u. Controlul emo]iilor este esen]ialîn tranzac]ionare, îns@, majoritateainvestitorilor neglijeaz@ latura psiho-logic@ a tradingului, în momentul

stabilirii propriei strategii. Lipsa unuiplan bine conturat poate cauza trans-formarea pierderilor mici în pierderimari }i pierderea câ}tigurilor, prinnemarcarea la timp a profitului. Investitorul pe pia]a valutar@ trebuies@ posede capacitatea de a gândiselectiv }i critic, de a accepta unanumit nivel de pierderi }i de a evitapresiunile exercitate de mediul depia]@. Capacitatea de a gândi în modselectiv presupune puterea de a sep-ara propriile gânduri }i pronosticurireferitoare la pia]a valutar@ de valutaposedat@ într-un moment dat.Abilitatea de a gândi critic presupunecapacitatea de a privi critic, atâtdecizia de specula]ie, ipoteza tehnic@sau fundamental@ pe care se con-struie}te, cât }i semnalele pe care letransmite pia]a. Reflectarea asuprapie]ei din punctul de vedere al pro-priei pozi]ii valutare constituie „wish-ful thinking”, care nu are nimic de-a face cu situa]ia actual@ a pie]ei. Unfenomen frecvent întâlnit în rândurilejuc@torilor de pe pia]a valutar@ esteob]inerea unor foarte bune rezultateatunci când se joac@ „la uscat”, dinpozi]ie zero, îns@ }i atunci când suntangajate sume reale de bani, lipsa derezisten]@ psihic@ î}i spune cuvântul,îngreunând gândirea ra]ional@. Iat@de ce, capacitatea de a gândi selec-tiv determin@ în mare m@sura succe-sul în investi]ii.Pentru mul]i investitori, în con-fruntarea cu pia]a, câ}tigul nu estegreu de ob]inut, îns@ confruntarea cuemo]iile este esen]ial@. Pentru a aveasucces în tranzac]ii trebuie de multeori ca deciziile din pia]@ s@ fie con-trare instinctelor, argumentat prinfaptul c@ deciziile bazate pe intinctduc inevitabil la pierdere. Exist@ câteva mituri legate de pia]@,care trebuie ignorate:- Holy Grail Myth - Expert Myth - Ideal Indicator Myth

1.Holy Grail Myth nu se verific@ înpie]ele financiare, prin prisma faptu-lui c@ pre]ul reflect@ emo]iile investi-torilor cu privire la situa]ia financia-re a statului/companiei analizate, pre-cum speran]@, fric@, îngrijorare,a}tept@ri, reac]ii care pot fi deseoriira]ionale, în pofida tuturor analizelor.De}i istoria dezv@luie un comporta-ment uman repetitiv, fiecare situa]ieeste special@ }i unic@ în propriul fel.

Chiar dac@ strategia câ}tig@toare afost descoperit@, lupta cu sl@biciunile}i emo]iile nu este învins@ decât prinmunc@, r@bdare }i disciplin@.

2.Expert Myth presupune consiliereainvestitorului cu un ”expert” înaintede a lua decizia final@, pentru a sesim]i în siguran]@ }i în ”confortzone”. Oamenii, în general, suntfoarte nepricepu]i în momentul încare trebuie s@ fac@ estim@ri, cauzatde încrederea exagerat@ în abilit@]ileanali}tilor. Anali}tii pot explica ce s-a întâmplat, dar nu pot s@ spun@ ceurmeaz@ a se întâmpla. Îns@, ”exper-tul”, ca }i orice alt@ fiin]@ uman@este condus de emo]ii }i poate, deasemenea, gre}i. Astfel c@, trebuieregândit conceptul de autoritate al”expertului”, prin prisma faptului c@investitorii iau decizii ira]ionalebazate doar pe consilierea primit@ dela un leader în domeniu. Robert A.Heinlein, îns@, ofer@ abordare con-form c@reia: ”Always listen toexperts. They’ll tell you what can’tbe done, and why. Then do it.”

3.Ideal Indicator Myth, care cuprindeo multitudine de oferte diversificatede sisteme de trading profitabile,indicatorii, strategii de pia]@, etc., înurma c@reia se ive}te întrebarea: „Dece cei care de]in re]eta succesului ardori s@ o împ@rt@}easc@ cu al]ii?”.Deseori, aceste sistem, de tran-zac]ionare au înregistrat eficien]@ridicat@ în trecut, îns@ conteaz@ efi-cien]a acestora, atât în momentulactual, cât }i în viitor. Capcanele psihologice încearc@ senti-mente precum: frica, l@comia, sper-an]a, dar }i încrederea în sine exce-siv@, etc. Frica de pierdere presupune c@dereaprad@ emo]iilor când investitorulrefuz@ acceptarea unei pierderi. Oocazie pierdut@ anterior în pia]@poate produce iar@}i sentiment defric@. Întotdeauna, vor mai existaocazii de a ob]ine profit în pia]@,ceea ce face ca acea ocazie pierdut@s@ nu fie ultima ap@rut@. De cele maimulte ori se adevere}te ca pia]a s@ofere o a doua ocazie investitoruluide a intra în aceea}i tranzac]ie, faptpentru care este inutil for]areaintr@rii într-o tranzac]ie ratat@ deja.Neacceptarea pierderii ca }i parteintegrant@ a procesului de investi]ii

genereaz@ fric@ de experien]enepl@cute, deoarece mizeaz@ c@ pia]ava lua o întors@tur@ favorabil@ lor.Adeseori aceasta se schimb@ îndefavoarea investitorului princre}terea pierderilor. Practica arat@îns@ c@, psihic, investitorul tinde s@cread@ pân@ la cap@t în finalizareatranzac]iei în mod avantajos.Tranzac]ionarea excesiv@ (Overtrading)este adeseori întâlnit@ atunci când seîncearc@ recuperarea unei pierderi.„Pia]a mi-a luat ceva, trebuie s@-midea înapoi.“ O pierdere nu trebuieurmat@ de decizii hazardate }i prip-ite, ci trebuie luat@ drept o gre}eal@care nu trebuie repetat@ în viitor.Sentimenul de l@comie conduce lasitua]ii în care investitorul segânde}te doar la posibilit@]i deob]inere de profit din ce în ce maimare, începând s@ uite strategiaadoptat@. Cel mai important esteconcentrarea asupra siguran]ei capi-talului investit, prin marja ini]ial@considerat@, care controleaz@pre]urile, iar apoi conservarea profi-turilor deja ob]inute.Gândirea bazat@ pe speran]@, prinzicala: ”Pre]ul este mult prea mic;trebuie s@ creasc@.” nu func]ioneaz@pe pia]a valutar@. Cu cât pierdereaeste mai mare, cu atât speran]acre}te. O pozi]ie bazat@ pe logica”Pia]a trebuie s@ se întoarc@”, cu oîncredere de sine excesiv@ nu aducecâ}tig în majoritatea cazurilor. Deasemenea, nici ner@bdarea de a intraîntr-o tranzac]ie doar pentru a fi înpia]@ nu este indicat@. Tranzac]iiletrebuie bazate pe argumente, nudoar pe dorin]a de a tranzac]iona. Cele mai citate cauze ale perfor-man]elor slabe în ce prive}teestim@rile sunt optimismul exagerat}i încrederea nejustificat@ în propriileabilit@]i. Dupa un }ir de tranzactiireu}ite, investitorul poate crede c@este invincibil, dar nimeni nu e.„Cineva care se urc@ la volan cuinten]ia de a alerga în trafic cu 200km/h, are un instinct redus desupravie]uire, sau mai degrab@, nu-lposed@. Analog, un trader careîncearc@ s@ speculeze o duzin@ desemnale de tranzac]ionare pe ungrafic de 5 minute, riscând o partesemnificativ@ a capitalului la fiecareintrare în pia]@, are un instinct desupravie]uire aproape absent”, a declarat analistul Mihai Nichi}oiu.

Psihologia maselor“The law of an organized or psycho-logical crowd is mental unity. Theindividuals composing the crowdlose their conscious personalityunder the influence of emotions andare ready to act as one, directed bythe low, crowd intelligence.”

(Thomas Templeton Hoyne) Obiectivul psihologiei maselor esteanaliza modului în care investitorii auputere de influen]@ asupra comporta-mentului pre]ului; atunci cândmajoritatea investitorilor ac]ioneaz@într-o singur@ direc]ie, deciziara]ional@ ar fi de a urm@ri direc]iapie]ei. Când unitatea deciziilor tutur-or participan]ilor este din ce în cemai puternic@, psihologia individual@îndeamn@ la ac]iuni în sensul opusmul]imii. Humphey Neill a dezvoltatconceptul ”Contrarian Thinking”,bazat pe sintagma: ”When everybodythinks alike, everybody is likely to bewrong”.Dr. K. Van Tharp }i-a dedicat timpuls@u studiului corela]iei dintrevirtu]iile personale ale investitorilor }irezultatele lor, rezultat care a deter-minat crearea unui profil al investi-torului perfect, cu urm@toarelecalit@]i:- Via]@ personal@ activ@; - Atitudine pozitiv@; - Motiva]ia de a câ}tiga bani;- Lipsa conflictelor interioare; - Asumarea r@spunderii pentrufaptele proprii.În acela}i mod, investitorii cu profitau convingerile c@:- Banii nu sunt foarte importan]i;- Specula]ia }i investi]iile sunt maimult o pasiune, un hobby;- Profiturile reprezint@ mai mult uncâ}tig suplimentar;- Pierderile sunt o parte a procesu-lui de investi]ii.- Studiul indic@ caracteristici psiho-logice ce conduc în majoritateacazurilor la pierderi:- Stresul accentuat ce duce la dis-pari]ia deciziilor ra]ionale;- Atitudinea pesimist@;- Probleme interioare, obi}nuin]a dea da vina pe ceilal]i pentru nereal-iz@rile personale;- Tendin]a de a urma masele;- Tendin]a de a complica lucrurile;- Un sistem de investi]ii rareori com-plet ori bine construit.

Pia]a FOREX - Dinamic@ }i perspectivemasterand Adina-Maria FLE{ER

Psihologia Investitorului -Aspecte psihologice ale activ-it@]ii investi]ionale

“There are no certainties inthis investment world, and wherethere are no certainties, you shouldbegin with understanding yourself.”

(James L. Fraser)„Când este publicat un indi-

cator economic, to]i traderii îl v@d,dar reac]iile sunt diferite pentru c@percep]iile asupra indicatoruluisunt diferite. No]iunile economicepe care trebui s@ le cuno}ti pot fiasimilate relativ rapid, îns@ know-how-ul de a tranzac]iona sedobânde}te mai greu. Majoritateacelor care tranzac]ioneaz@ pe Forexfolosesc analiza tehnic@. Acela}igrafic este v@zut de traderi diferi]iîn moduri diferite.”

„Un trader poate face zilnicdrumul de la euforie la panic@.Chiar în condi]iile în care adminis-trarea riscurilor este perceput@ cafiind prudent@, emo]iile apar des.De}i deta}area traderului este crit-ic@, recunoa}terea emo]iilor estenecesar@ în m@sura în care în anu-mite momente-cheie semnale dinsubcon}tient devin avertismente pecare con}tientul, fie nu le poategenera, fie evit@ s@ o fac@.”

ART~ ECONOMIE VINERI 3 IUNIE 20118

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de

redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Preocup@rile sibienilor pentru muzic@în form@ organizat@, oficializat@,dateaz@ din 1598 când breasla muz-ican]ilor î}i întocme}te un statut pro-priu. La începutul secolului al XVII afost întemeiat@ fanfara ora}ului. Laînceputul veacului urm@tor, lapreparandia ortodox@, c@rturarulGheorghe Laz@r preda cântarea bis-ericeasc@. Via]a muzical@ sibian@ de -vine cunoscut@ în întregul imperiuHabsburgic. Iubitorii de muzic@ dinSibiu au avut }ansa s@ audieze con-certe ale unor muzicieni de talieeuropean@ precum Franz Lizt (1846)}i Johann Strauss, (1847). În 1881se întemeiaz@ Reuniunea Român@ deMuzic@ la ale c@rei începuturi }i afir-mare au contribuit muzicieni valoro}iprecum Gheorghe Dima, (1847-1950);Timotei Popovici (1870- 1950);Augustin Bena (1880- 1962) }iNicolae Oancea. Peste o sut@ de ani,în 1949 se înfiin]eaz@ Filar monica deStat, cu dou@ orchestre, simfonic@ }ide muzic@ popular@ de venit@ ulterior„Cindrelul”. În perioada regimuluicomunist, activitatea forma]iilorcorale s-a desf@}urat sub comanda-mentele ideologice ale partidului }istatului comunist, iar în ul timii ani ai„iepocii” ceau}iste dato rit@ repertori-ului ultrapolitizat, a dis p@rut pl@cereaoamenilor de a se dedica muziciicorale. În ciuda prolifer@rii muzicii cucaracter politic revolu]ionar, neatrac-tiv, unde arti}tii ama tori mergeau lacor, parc@ îm pin}i de la spate, auexistat }i localit@]i, sate }i comune,mai ales în zonele de munte necoop-erativizate, unde cori}tii cântau cu

drag }i pl@cere, f@r@ s@ simt@ vreoobliga]ie. Au devenit, co rurile de laGura Râului, S@li}te, R@ }inari, PoianaSibiului, Sadu }i altele, celebre înmi}carea coral@ na]ional@, uneleavând o vechime de peste 100 deani. (Gura Râului, Cove} si altele)Dirijorii, profesori de muzic@ sauînv@]@tori „sufleti}ti”f@r@ s@ benefi-cieze de avantaje materiale, condu -ceau aceste forma]ii cu mare d@ruire}i pl@cere. Una din forma]iile coraledin categoria mai sus men]ionat@este }i Grupul vocal-instrumental„Candelis”, care vineri 3 iunie 2011s@rb@tore}te 25 de ani de existen]@.Despre evolu]ia grupului, doamnaprofesor dr. Anca Ilea, dirijorul }isufletul forma]iei se confeseaz@, cumodestie }i bun sim], tr@s@turi ce îidefinesc personalitatea, cu o u}oar@tent@ nostalgic@, datorat@ scurgeriiireversibile a timpului: „Nu se poatevorbi despre un istoric al grupuluivocal-instrumental ce poart@ acest

nume, f@r@ a nu-l încadra LiceuluiPedagogic. Profesorii inimo}i ai aces-tei }coli au vegheat }i au cultivatinteresul pentru frumos, nevoia de a-l descifra }i a-l integra ca element alpersonalit@]ii umane, muzica a fost lamare cinste în }coala pedagogic@sibian@. Timp de 37 de ani a slujit-o cu inegalat@ d@ruire TimoteiPopovici, l@sându-ne clar conturat@pozi]ia educa]iei artistice pentrudasc@lul în devenire, pozi]ie datorat@valorii sale formative. Cânteceleoferite de el s-au înscris definitiv înrepertoriile }colii, zeci de ani, înnoite,mereu, prin tinere]ea interpret@rii.În calitate de profesor de muzic@,preg@team corul reprezentativ al }co -lii. Cu gândul la locul pe care acestgen de forma]ie l-a ocupat mereu în}colile normale, loc temeinic funda-mentat de Timotei Popovici, prinactivitatea }i repertoriul creat, m-amgândit s@ marchez acest liant întregenera]ii prin muzic@ }i am invitat pe

cei mai apropia]i muzicii dintreabsolven]ii de-a lungul anilor ai aces-tei }coli. Astfel, la festivitatea aniver-sar@, cu prilejul s@rb@toririi a 200 deani de înv@]@mânt pedagogic sibian,scena Casei de Cultur@ a Sindicatelordin Sibiu s-a umplut de cori}ti ai}colii dintotdeauna. Tr@irea artistic@}i dragostea de }coal@ reactivat@ auf@cut ca, de la acea dat@, absolven]iiatunci prezen]i, c@rora li s-au al@turatal]ii }i al]ii în timp, s@ se constituieîntr-un mic cor.Numele grupului î}i are originea înnumele satului Câr]a-Kerz=Lumâ nare-Candel@, sat în care se desf@}oar@repeti]ii }i chiar cantonamente }iunde, anual, au loc ac]iuni concer-tante în biserica ortodox@, dar }i încea evanghelic@ – renumita Biseric@Cistercian@ de aici.Candelis a concertat cu diferiteocazii, în cadrul Inspectoratului Jude -]ean Sibiu, în sala Senatului Uni ver -sit@]ii “Lucian Blaga”, la deschiderea

Salonului de var@ a Uniunii Arti}tilorPlastici din Sibiu }i din Apoldul deSus, în cadrul unor seminarii cu par-ticipan]i din Olanda, Elve]ia }i Ger -mania, la diverse festivit@]i aleColegiului Na]ional “Andrei {aguna”,precum }i în mai multe biserici }imân@stiri din jude]ul nostru, din ]ar@}i chiar din afara ei. Anul acesta, înluna mai, Candelis a împlinit 25 deani de existen]@.”Semnatarul acestor rânduri, pe mem-brii grupului Candelis i-am ascultatde multe ori, fie la Filiala noastr@ aUniunii Arti}tilor Plastici unde ausus]inut de mai multe ori recitalurisau la Apoldul de Sus, la Galeria deArt@ privat@, singura de acest fel înmediul rural din jude]ul nostru }i amfost cucerit de sinceritatea }i entuzi-asmul cu care au cântat. Doresc s@aduc pe aceast@ cale felicit@ri acestuiadmirabil grup pentru felul în care„ard” pentru muzic@, pentru art@,pentru frumos. Ordinea în care îiamintesc este alfabetic@ }i nureprezint@ o anume ierarhizare: B@dil@Dana-jurist, U.L.B.S.; Bebe}elea Vasile-profesor, {c. Gen. Nr 18 Sibiu;Bolovan Doina-înv@]@tor, {c. Gen. Nr,3 Cisn@die; Boborodea Virgil-institu-tor, Sc. Gen. Cîr]a; Borza Viorel- pro-fesor Media}; Bucur Anca- institutor,Sc.Gen. Cîr]a; Chioar Chivu]a-înv@ ]@ -tor, {c. Gen. Oct. Goga R@}inari;David Valerica-institutor, {c. Gen.{ura Mare; Finnk Camelia-înv@]@torGr. {c. Ind. U}. Cisn@die; KonradParaschiva- institutor }c. Gen. Nr. 3Cisn@die; Marinescu Mihaela- educa-toare, Gr@d. Nr. 38 Sibiu; Nicoar@Maria- profesor, {c. Gen. GuraRâului; Rebrean Maria- profesor, {c.Gen. Nr.3. Cisn@die; Rozorea Vioara-institutor, {c. Gen.Nr.6. Sibiu }i TuriIuliana- institutor, {c. Gen. Cîr]a.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Arti}tii Cet@]ii. GRUPUL VOCAL INSTRUMENTAL „CANDELIS”, LA CEAS ANIVERSAR.

3 iunie 1800. Washington (purt$nd numele marelui general }i pre}edinte) devine capitala politic@ a Statelor Unite

Grupul vocal-instrumental “Candelis” - Dirijor profesor dr. Anca Ilea