ADRIAN NICOLESCU este profesor consultant de Lingvisticb aplicati qiIstoria civilizaliei britanice la Universitatea din Bucureqti. A fost cercetitorla Institutul Nalional de $tiinle Pedagogice, Visiting Lecturer laUniversitdlile din Londra qi Cambridge, Honorary Research Fellow alUniversitdlii din Bradford ca bursier fINESCO, qefal Catedrei de Englezd,prodecan gi prorector al UniversitSlii din Bucuregti, preqedintele Comisieide $tiinle Umaniste din CNEAA a Parlamentului Rom6niei. A conferenliatin multe universitdli din Europa, de la Bucureqti la Glasgow gi de laLisabona la Sankt Petersburg. $i-a legat numele de primul manuallinguafon de englezd pentru avansali (ES 1964), primul curs de englezd laTVR (1967-69), primul curs de francezi la Radio (1967-69), de primulmare Dicfionar englez-romdn al Institutului de Lingvistici (EA 1972),primul Diclionar frazeologic englez-romdn (ES 1973), primul manualuniversitar de civilizalie britanice (EDP 1983), de UNESCO/ CEPESMultilingual Lexicon of Higher Education (2 volume, K.G.Saur, Miinchen1993-96), de Dictionnaire actuel de I 'dducation (red. R.Legendre, Gudrin,Montreal & ESKA Paris 1993) qi de prima istorie a civilizaliei britanice(Institutul European 1999). Este director onorific al Centrului de StudiiCulturale Britanice al UniversitSlii din Bucureqti.Prezenta lucrare, proiectatd in V volume, a primit premiul AsocialieiEditorilor din Romdnia pentru Cafioa de $tiinJA in 2002 9i premiul,,A.D.Xenopol" al Academiei Romdne pentru 2005.

Adrian Nicolescu, Istoria civilizaliei britanice@ 2009, lnstitutul European Iaqi

INSTITUTUL EUROPEANIaqi, str. Lascdr Catargi nr. 43, cod700208, C.P. 161euroedit@hotmail.comhttp ://www.euroinst.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romdniei

NICOLESCU, ADRIANIstoria civilizaliei britanice / Adrian Nicolescu;- Iaqi: Institutul European, 1999

4 vol.ISBN 978-973-6 I I -485-4Vol. 4. Tom II : De la 1837 la 1952. Partea 2 /

pref. : acad. Mihnea Gheorghiu - 2009. - Bibliogr. - Index -ISBN 978-973-6t1 -48s-4

I. Gheorghiu, Mihnea (pref)

Pohivit Legii nr. 811996, a dreptului de autor, reproducerea (pa4iald sautotal5) a prezentei cdrli Ibrd acordul Editurii constituie infrac{iune gi sepedepse$te in conformitate cu aceasta.

Printed in ROMANIA

ADRIAN NICOLESCU

ISTORIAC IVILIZ ATTE I BRITANIC E

Volumul IV

tB37 -19s2

Partea aII-a:Istorie culturall

Cu o Postfald de Academician Mihnea Gheorghiu

INSTITUTUL EUROPEAN2009

ISTORIA CTVIIZATIEI BRITANICE

Waterhouse, Alfred, 11, 2l Williams, Owen, 34Waterhouse, John William, Wilmer,Douglas,493

106, 177,179,180 Wilson, Colin Alexander St. TABLA DE MATERIIWatson, Moray,493 John, 34Watt, Harry, 31 8, 507 Windsor, Franck, 494Watts, John F., 102, 124, 125, Wintringham, Tom, 691 Cuvint inainte I 5

528 Wisdom, Norman, 412, 449,Webb, Aston, 28 496,499 Arhitectura / 11

Webb, Philip 5., 11, 27, 104, Wittgenstein, Ludwig, 596, Sculptura/42l4l 6ll, 613, 614, 615, 617, Pictura de qevalet, gravura, desenul pi tapiseria / 58

wells, H. G.,29, t93,329, 663 618,619, 625,629,631 Fotografra I 236

West, Timothy, 493 Wolfe-Barry, John, 14, 39 Mttzica / 239

Wheatley, Alan,449 Wolfit, Donald, 422,450,468 Artele spectacolului: baletul, teatrul, cinematograful / 398Wheeler, Robert E. Mortimer, Wood, Henry, 264, 289, 295, Massmedia: presa, radioul, televiziuneal516

689, 704 298, 310,313, 393 Ebenisteria qi decorafiunea interioard I 527Whistler, J. A. McNeill, 72, Woodvine, John,494 Ceramica I 529

74,76, 104, 160, 162, 164, Woodward, Llewellyn, 688 Sticldria / 531

165, 169 Wooland, Norman, 450 Argintdria / 532Whitehead, Alfred North, 558, Woolner,Thomas,5l,l2g Orfevriria I 532

604,605,625 Wright, Basil, 507 Covoare / 533Whitty, May,437,450,476 Young, Terence, 431, 473, invdfdmintul/535Wicksteed, Phi1ip,639,647 474, 508 $tiinla $i tehnica I 548Williams, Basil, 663 Limba I 566

Literatura non-beletristic6: filosoficd, economicd, istoricd / 598

Postfald de Mihnea Gheorghiu /715Note /719Lista ilustraliilor alb-negru I 733Lista ilustraliilor color I 738Bibliografie I 739Indice de persoane I 747

758 759

ISTORIA CIVIIZATIEI BRITANICE

meu, profesorul Sorin Pdrvu, anglist qi filosof de formalieuniversitari, care a binevoit sa scruteze cu un ochi ayizatsubsecliunea despre filosofi qi logicieni; o mentiune specialdpentru doamna ing. Cristina Aiftimie, tehnoredactord atentd qi

dedicatd al celor cinci volume; de asemenea, domniqoarei BeatriceArbore, istoric de profesie, redactord a acestui ultim volum.Mullumirile mele se adreseazd gi doamnei Elena Uzier pentrusolicitudinea promptd manifestatd nedesminjit in toateimprejurdrile.

Last but not least, mullumesc Bunului Dumnezeu gi

familiei mele cd m-au invrednicit sd duc pini la sfirqit acest visfericit.

Autorul

Notd tehnicd. intrucit numele actorilor gi regizorilor apar listatealfabetic in text (cu menliunea produc{iilor cinematografice), ele nu aumai fost trecute in Indicele de nume propdL S-a renunlat de asemeneala Indicele de nume de locuri, deoarece intr-o ca-rte de istorie culturali,locul de nagtere al unui creator sau cel legat de alte date biografice nuare irnportanla locului unei celebre bdtdlii sau al unui importanteveniment politic dintr-o carte de istorie politicd. Nu mai apare niciIndicele de nume de lucrdri care, intr-o cafte de istorie culturalS de

c. 800 de pagini, sint de ordinul miilor, ceea ce ar fi sporit inutilnumdrul de pagini. Ele pot fi gdsite ins6 in text, la numele creatoruluirespectiv. Au fost reduse la minimum notele de final de capitol (end-notes) pe care, spre deosebire de notele de subsol de pagind(footnotes), ugor accesibile, cititorul interesat dar grdbit, pentru a leciti trebuie sd rdsfoiascd sute de pagini; prea pulini o fac.

A.N.

t0

Arhitectura

Arhitectura victoriand std sub semnul eclectismului.Este o arhitecturA in care stilul neogotic este sincron custilul retro al Renagterii italiene. Istoricii arhitecturii au

numit-o ,,bdtdlia stilurilor" (the bqttle of the styles). Nu a

fost vorba de nici o bdtdlie. in trecut, stilul gotic urmapretutindeni moda vremii; aga s-a ajuns sd se poate vorbi de

un ,,gotic internafional", desigur, cu diferenle specifice intimp qi in spaliu (v. vol. 1). Arhitectura clasicd qi barocd au

urmat qi ele aceeagi cale dictatd de moda $i cutuma vremii(v. vol. 2 gi 3). Acum insd, in epoca victoriand, preferinlapentm un stil sau altul este apanajul comanditarului. Poatecu exceplia migcdrii Arts & Craftsl , gustul comanditaruluieste acela care impune un stil sau altul, $i nu invers; acumgustul dicteazd moda, el nu este dictat de mod6 de vreme ce

nil nove sub sole. Aceasta se poate vedea $i din faptul cd

unii arhitecli, precum Sir Charles Barry, Sir George GilbertScott, Alfred Waterhouse, John Francis Bentley, WilliamHenry Playfair, Philip Webb qi alJii au lucrat in stiluridiferite- 1---+). in general, Biserica AnglicanS, mai tradilio-

. Un exemplu elocvent in arhitectura romdneascd din perioadainterbelici este Petre Antonescu care a proiectat, in spafiul PieliiVictoriei, azi atit de eterogen stilistic, doud case total diferite: Casa

11

ISTORIA CIVIIZATIEI BRITANICE

nalistd (mai ales High Church of England), a favorizatarhitectura religioasd de stil gotic (Gothic Revival), in.timpce laicatul (mai ales cel cu vederi liberale) a preferat stilulneo-clasic (Greek Revival, Italianate Revival), a$a cum se

poate vedea indeobqte in arhitectura civild. in cele ce

vrmeazd, vom prezenta principalele lucrdri ale principalilorarhitec{i exponenfi ai perioadei victoriene, edwardiene qi

moderne. Exempla docent.

George Meikle Kemp (1795-1844), timplar,desenator qi arhitect autodidact, gi-a legat numele deMonumentul lui Scott (Scott Monument) din Princes StreetGardens, Edinburgh. in 1838 el a cigtigat concursul linut inacest scop, dar a murit accidental inainte de terminareaacestei construclii neogotice cu aspect piramidal, inaltd de61 m. Monumentul este unul din reperele inconfundabileale oraqului (zona New Town).

Sir Charles Barry (1795-1860) poate fi consideratun cheJ'de file al arhitecturii victoriene, un artist care aexcelat printr-o rard versatilitate. S-a ndscut la Londra, peBridge Street, in cartierul Westminster. Ca tinir mogtenitoral unei averi considerabile, a putut sd intreprindd un lungperiplu (Grand Tour) intre 1817-1820 in diverse centre decultur[ din Fran{a, Italia, Grecia, Turcia, Egipt qi Palestinade unde s-a intors cu multe caiete de schi{e pe care le-afluctificat din plin. in 1823, Barry a ciqiigat concursulpentru construclia bisericii cu hramul Sf. Petru din staliuneamaritiml Brighton (comitatul Sussex). in anul urmdtor, aproiectat, in stil neoclasic grecesc, Institutul Regal de BelleArte din Manchester (azi o parte din Galeria Municipali de

Oromolu in stil neobaroc francez fin de siicle amplasatd la inceputulfostei qosele lianu (azi bulevardul Aviatorilor), pe partea dreapt6, iarpe paftea sting6, vizavi, sediul fostului Institut de Istorie Universald(actualul Institut de Istorie,,Nicolae Iorga") in stil cubist mussolinian.

12

Arhitectura

ArtA). in acelagi orag va construi mai tirzilt, in 1836,

Athenaeum. Pind atunci insd proiecteazdlaBrighton RoyalSussex County Hospital (1828), iar la Londra Travellers'Club din Pall Mall in stil italienizant Quattrocento (1832).Tot la Londra 9i la ci{iva paqi pe aceeaqi stradd (mai precis

clSdirea al[turatd) ridicd Reform Club din Pall Mall (1841,

v. ilustralia), in stil italienizarfi (inspirat poate de Palazzo

Farnese din Roma), ca qi Bridgewater House (18a7) dinGreen Park, ambele in stil Cinquecento. Construclia qcoliiKing Edward's din New Street, la Birmingham (1838), se

leaga gi ea de numele lui-. Pentru patronul s6u GeorgeLevenson-Gower, al 3-lea duce de Sutherland, imbogdfitprin exploatarea intensS a unei mine de cdrbuni aflatd pe

proprietatea S&, Barry a reconstruit intre 1834-1849Trentham Hall (comitatul Staffordshire) ca un palazzo

renascentist** gi, in 1850 in acelaqi stil, Cliveden House dinBuckinghamshire. Castelul Dunrobin situat in apropiere de

Golspie (in Highlands) al aceluiagi patron, in tipicul stilbaronal scofian, este tot opera lui. Opus magnum insd'rdmine cl[direa Parlamentului din Londra (Houses ofParliament). Vechea clSdire a palatului Westminster arsese

parlial din temelii in 1834, scend fixatd pe pinzd de Turner

* Este vorba de King Edward VI Grammar School infiinlatdin 1552.

Construclia originald a durat pini cdtre anul i838 cind a fost inlocuit[de noua construclie a lui Barry. in 1936, qcoala s-a mutat din centruloraqului Birmingham in circumscripfia Edgbaston din sud-vestuloraqului. A nu se confunda cu gcolile cu exact acelagi nume dinChelmsford (Essex) sau din Louth (Lincolnshire) qi nici cu KingEdward School din Stratford-on-Avon la care se crede cb a invilatShakespeare (v. vol. 1).

Palatul a inspirat o altd cunoscutd construclie victoriand (mai precis,

albertind), Osborne House din insula Wight, construitd de firma de

construcfie a lui Thomas Cubitt dupd indicaliile prinlului Albert (v.

vol. 4, partea I).

13

ISTORIA CIVLIZATIEI BRITANICE

(v. vol. 3)-. Barry a cigtigat concursul pentru nouaconstruc{ie ?n 1835-36, invingind in final 84 de concuren{i.Lucririle de construclie (la care l-a asociat qi pe AugustusPugin, v. infra) au demarat cu fundaliile in 1837, iar piatrade temelie a superstructurii s-a pus in 1840. in 7847 eragata gi perfect func{ional5 noua sal6 a Camerei Lorzilorunde dezbaterile au inceput in acelaqi an. in 1852 eruterminatd qi sala unde au loc Si azi dezbaterile CamereiComunelor gi tot atunci a avut loc inaugurarea clddirii inprezenla reginei Victoria, ocazie cu care Barry a fostinnobilat**. in 1858 era gata turnul cu orologiul (oficial St.Stephen's Tower, popular Clock Tower, inalt de 96 m) qi cuclopotul Big Ben*.*, care igi proiecteazd umbra pe podulWestminster. Doi ani mai tirziu era gata gi turnul Victoria,cel mai inalt (98 m), dinspre Victoria Tower Gardens (aripade sud-vest, v. ilustrayia). intre cele doud turnuri de laextremit[{ile clddirii, Bany a indlfat un turn central octo-gonal cu flegd (Middle Tower), inalt de 9l m. Lucrdrile s-auincheiat in anii '60, dupd moartea lui Barry, sub supra-vegherea fiului sdu Edward Middleton Barry (1830-1880). Acesta a proiectat Royal Opera House (din) CoventGarden (Londra) qi a colaborat cu fratele sdu mai mare,Charles Barry Junior (1823-1900), la proiectareahotelului Great Eastem din apropierea sta{iei de metroLiverpool Street. Un alt fiu, Sir John Wolfe-Barry (1836-

'Au scipat de urgia flScirilor cripta capelei St. Stephen, Jewel Tower(vizavi de palat, pe Abingdon Street), claustrul gi, din fericire,Westminster Hall.**

in anul 1852, Primarul General al Londrei (Lord Mayor) a fostThomas Challis care i-a succedat lui William Hunter, primarulcontemporan cu Marea Expozitie de la Crystal Palace deschisd in1 851.***

S. ".ede

cd numele derivi de la Sir Benjamin Hall care, la datarespectivb, era ministrul Lucrdrilor Publice (Commissioner of Works).

t4

Arhitectura

1918), a proiectat Tower Bridge qi podul feroviarBlackfriars de pe Tamisa.

Clddirea Parlamentului din Westminster este poate

exemplul suprem de eclectism (despre care vorbeam lainceputul acestei subseclii), de imbinare armonioasd astilului gotic cu stilul clasic renascentist. Intr-adevdr, inplan gi in elevafie construc{ia este clasicd prin fa{adele sale

drepte la care doar turnurile laterale ies in rezalit, in timp ce

toate detaliile arhitectonice fi oralamentele parietale sint de

facturd goticdtirzre.

Sir William Tite (1798-1873) era fiul unui emigrantrus care se ocupa cu negoful. A lucrat la reconstrucliabisericii lui Wren (finele secolului al XVIIJea) St.

Dunstan-in-the-Est din City-ul londonez. impreund cu

Cockerell (v. infra), a proiectat sediul bdnciiLondon&Westminster din Lothbury (tot in City), precum qi

gdrile din Edinburgh (1848) qi Windsor (1850). Este

cunoscut mai ales ca reconstructor al Bursei din Londra(Royal Exchange, 1844), vizavi de Banca Angliei de pe

Threadneedle Street. Construclia este in formd de templugrec, cu un portic corintic octastil qi un timpan cualtoreliefuri, opera sculptorului Richard Westmacott cel

Tindr (v. Sculptura).

Anthony Salvin (1799-1881), fiul unui general dinnordul Angliei qi elev al lui Nash (v. vol. 3), a fost poate cel

mai bun restaurator de edificii istorice, in principalseculare. A executat lucrbri de restaurare la castelele

Windsor, Caernarfon, Warwick, Norwich, Durham,Longford, Peckforton, Scotney, Rockingham qi la TumulLondrei. Dintre monumentele religioase, semnaldm nivelulsuperior (tambur circular qi cupold tronconicd) al bisericiiSf. Mormint din Cambridge (v. vol. 1).

l5

ISTORTA CIVLIZATIEI BRITANICE

William Railton (1801-1877) qi-a legat numele de

monumentul lui Nelson (Nelson's Column) din TrafalgarSquare. El a proiectat coloana de granit care susline statuialui Raily (v. Sculptura infra). Coloana, poate inspiratd de

aceea de la templul lui Marte Ultor din Roma, a fostproiectatd in 1838 qi executatd intre 1840-1843. Este ocoloand corintici canelatd, cu o indlfime de 46 m. La parteasuperioard, coloana este impodobitd cu 4 fiunze de acantdin bronzul topit de la tunuri engleze. Baza coloanei, de

formi pdtraticd, are pe toate cele patru laturi panouri dinbronz provenind de la tunurile franceze capturate de engleziin cele 4 bFLrELlii navale ciqtigate de vice-amiralul erou (St.

Vincent, Aboukir, Copenhaga, Trafalgar).

Sir George Gilbert Scott (1811-1878), fiul unuipreot gi el insuqi cleric a fost un artist remarcabil prinvastitatea operei sale arhitectonice gi prin caracterul eipopular. O specialitate a sa a fost seria de aziluri pentrusdraci gi orfani, gi de qcoli de !ard. in 1849 a fost numitsupraveghetor (surveyor) al lucr6rilor de restaurare laabaliaWestminster. A restaurat un mare numir de bisericiparohiale (e.g. la Doncaster, la Camberwell, la Chesterfield,la Taunton gi la Kensington din Londra), precum gi unelecapele colegiale (e.g. Exeter, la Oxford qi St. John, laCambridge). Stilul sdu predominant in lucrdrile eclezialicea fost cel anglo-normand din secolele XII-XII (v. vol. 1).

Dintre cele mai cunoscute lucrdri ale sale cit6m KelhamHall din Nottinghamshire (1861, v. ilustralia), AlbertMemorial din Kensington Gardens (1812), hotelul gdrii St.

Pancras (Midland Grand Hotel) in stil neogotic, dincbrdmidd rogie (1874), falada dinspre St. James's Park a

Ministerului de Externe (Foreign Offltce, azi Foreign and

Commonwealth Office, presc. FCO) de pe Whitehall,executatd intre 1862-1873 in stil clasic italienizanl lacererea expresd a lordului Palmerston (spre disperarea

16

Arhitectura

arhitectului), apoi corpul de clSdiri ale Universitdfii dinGlasgow (tot neogotic). George Gilbert Scott este gi autorulunei lucrdri teoretice (Remarks on Secular And DomesticArchitecture, lS58) in care face apologia stilului gotic atitin construcfiile civile, cit qi in cele bisericegti. Fiul sdu,

George Gilbert Scott Junior (1839-1897), a lucrat cupdrintele qi mentorul lui la biserica parohiald Cattiswork(comitatul Dorset). Aici tatdl a proiectat absida poligonalScu ferestre lanceolate (1857), iar fiul aindllat turnul central(1876). Cea de-a treia generalie de arhitec{i Scott a fostreprezentatd de Sir Giles Gilbert Scott (1880-1960) care,

la virsta de numai 24 de ani, a cigtigat concursul de

proiectare a impozantei catedrale neo-gotice in stil gotic

tirziu (,,perpendicular") din Liverpool (v. ilustralia)-. Tot el

a proiectat Cambridge University Library (1934), noua

clddire a Bibliotecii Bodleiene din Oxford (1946), ca qi

noul Waterloo Bridge (1945) care a inlocuit podul lui John

Rennie din 1817.

Autoritatea tutelard a stilului neogotic este AugustusWelby Northmore Pugin (1812-1852). Tatdl sdu, AugusteCharles Pugin, era francez stabilit in Anglia din 1192(probabil ca unnare a Revoluliei Franceze). El a lucrat un

timp ca desenator in atelierul lui Nash (v. vol. III) 9i este

cunoscut in istoria arhitecturii (gotice) ca autor al unorlucrdri apreciate, anume Specimens (1821) qi GothicOrnaments (1828-183 1), la care a colaborat qi fiul s5u

Augustus. intre 1 83 I - 1 8 49, tindrul Pugin a pierdut trei so{iigi, cu un an inaintea morfii, qi-a pierdut qi min{ile. A murit\a azllul de nebuni din St. George's Fields, in cartierullondonez Lambeth.

- ConstruitA intre 1904-1910, aceasta este cea mai mare catedralS

protestantA (anglican6) din lume (c. 110 m), avind cel mai inalt turn-clopotnifd cu cele mai rele gi sonore clopote din lume.

t7

ISTORIA CIVLIZATIEI BRITANICE

Pasiunea lui pentru arhitectura goticd, in afarainfluenlelor parentale, se explicd qi prin convertirea lui lacatolicism (1834). Augustus Pugin a frcut apologiagoticului in patru lucrdri teoretice (insofite de ilustraliiproprii), qi anume Contrasts (1836), The True Principles ofPointed or Christian Architecture ( I 84 1), The Present Stateof Ecclesiastical Architecture in England (1843) Si AnApology- for the Revival of Christian Architecture inEngland (tot in 1843), care au avut toate rdsunet in epocd.In aceste lucrdri teoretice Pugin avanseazl, ideea cd operaarhitectonicd poate sa fie ,,adevdrat[" sau ,,falsd", ,,bund"sau ,,rea" din punct de vedere moral. Dupd el, arhitecturaclasicd era -pdgind" qi,,vu1gar6".

In 1838 gi-a construit o casd la Laverstock, aproapede Salisbury. Casa, cu numele St. Marie's Grange, era instilul unui mic manor medieval din secolul al XV-lea. intre1838-1839, Pugin a construit prima lui biserici, St. Marie,din Derby.

in timpul scurtei sale viefi, Pugin a avut parte depatroni boga{i, ca Charles Scarisbrick pentru care a pro-iectat Scarisbrick Hall (1845, in comitatul Lancashire), qi

cel de-al 16-lea conte de Shrewsbury (titlu restaurat) pentruaare a construit biserica St. Giles din Cheadle (1846),castelul Alton qi spitalul St. John (1851), toate in comitatulStaffordshire, precum qi biserica Sfinlii Pehu qi Pavel dinNewport (comitatul Shropshire).-* Tot el a proiectat cate-drala din Nottingham. Poate cd cea mai remarcabili reali-zare artisticd, a sa este biserica St. Augustine din Ramsgate(comitatul Kent), inillatd intre 1845-1850 la ci{iva paqi depropria lui locuin!6 din cdrdmidd (,,The Grange", 1844), pe

- Apolog,, are aici sensul mai vechi de,,pledoarie, apdrare", aqa cum il

folosise 9i Sir Philip Sidney in secolul XVI (v. vol. 1).

Existi opt ora$e cu numele de Newport in Marea Britanie, situatefiecare intr-un alt comitat, din Fife in nordul Scotiei pini in insulaWight din sudul Angliei.

18

Arhitectura

care a p16tit-o din propriul buzunar (la pre{ul de f 20.000) qi

pe care a donat-o episcopiei catolice din Southwark. Altelucrdri importante sint sta{ia de gard Windermere dinCumberland (azi Cumbria), catedrala St. Chad's gi ColegiulNew Oscott cu hramul Sf. Maria, ambele la Birmingham.

Ca qi William Kent gi Robert Adam inaintea lui(v. vol. 3), Augustus Pugin a alut o abordare holisticd a

construcfiei arhitectonice. Pe el nu l-au interesat doar formaedificiilor qi materialele de construcfie, ci qi mobilierul,sculptura in lemn, feroneria, tapetele, olanele. precum qi

vitraliile qi altarele bisericilor. Aqa se explic[ faptul cd

Charles Barry, cigtigdtorul concursului pentru ridicareanoului sediu al Parlamentului (distrus intr-un incendiu in1834), l-a angajal ca sA execute interioarele acestui simboliconic al capitalei britanice. Pugin gi-a ldsat amprenta nunumai pe detaliile gotice ale fa{adei, ci pi pe mobilierul,cuierele qi cdlimdrile din interiorul clddirii.

Fiii sdi, Edward Welby Pugin (1837-1875) qi PeterPaul Pugin (1851-1904), i-au mogtenit qi talentul qi firma(Pugin & Pugin) care a construit multe clddiri in Australiaqi in Asia.

William Butterfield (1814-1900), fiul unui fatma-cist de pe Strand (Londra), a fost un colorist in arhitecturd,

foarte probabil sub influenla ideilor lui John Ruskin cate, ininfluentele sale cdrli The Seven Lamps of Architecture(1849) Si The Stones of Venice (1853), trata o lucrare de

arhitecturd ca pe o pinzd in care textura (piatr[ 9i cdrSmiddpolicromd), culoarea gi lumina erau primordiale. Acestlucru se poate vedea in policromia bisericii cu hramul A11

Saints din Margaret Street, Londra, la St. Alban's dinHolborn, la St. Augustine din Queen's Gate (tot la Londra),la capelele colegiilor Balliol qi Keble din Oxford (strealry

bacon, cum li se spune in glumd) qi la capela de la RugbySchool din oraqul universitar omonim, la care asizele de

l9

ISTORIA CIVIIZATIEI BRITANICE

cdrdmidd altemeazd, din loc in loc, cu placajele de piatrdalbd (stone dressings). A lucrat qi la biserica cu hrarnul SfAugustin-din Canterbu\y, ca qi la colegiul Merton dinOxford. in 1884, Royal Institute of niitisfr Architects(RIBA) i-a decernat medalia de aur. Existd qi o placicomemorativl,pe zidul locuin{ei sale din Bedford Square.

John Loughborough Pearson (1817-1897) a fostfiul unui cunoscut acuarelist din Durham. S-a stabilit laLondra, mai intii ca ucenic al lui Anthony Salvin(q. v. supra), apoi pe cont propriu. Prima lui lucrareexecutatd pe cont propriu a fost biserica Sf. Treimi (HolyTrinity) din zona podului Vauxhall. A devenit foarlecunoscut prin lucrdrile de restaurare la catedralele dinRochester, Bristol, Peterborough qi Lincoln. A reconstruit gifa{ada transeptului nordic al catedralei Westminster. in1880, an in care a proiectat planurile catedralei neogoticeTruro din Cornwall (v. ilustralia), a devenit membru alAcademiei Regale. Tot el este arhitectul catedralei dinBrisbane (statul Queensland, Australia).

George Edmund Street (1824-1881) a fost elevullui George Gilbert Scott (v. supra). intre 1851-1863 a cdld-torit in Franla, Germania, Italia qi Spania, ceea ce explicdpreferinla sa (ca, de altfel, gi la Butterfield, qi tot subinfluen{a lui Ruskin) pentru goticul continental. Aceasta sevede bine intr-o lucrare timpurie, biserica cu hramulSt. James-the-Less din apropierea podului londonezVauxhall, cu turla sa inalti italienizantd, (campanild). Ca qiButterfield, a proiectat construclii religioase qi laice. Dinprima categorie fac parte bisericile cu hramul St. Philip&St.James din Oxford, All Saints din Bristol, St. John dinTorquay, St. Margaret din Liverpool 9i St. Mary Magdalendin Paddington (Londra). Tot el a proiectat nava catedraleidin Bristol qi corul catedralei din Dublin. La Roma a

20

Arhitectura

proiectat biserica San Paolo entro le Mura din ViaNazionale. Cea mai cunoscutd lucrare civild a sa este

Palatul de Justilie (Law Courts) de pe Strand, la Londra, o

construclie neogoticd de tip secolul XIII (1882). Street a

fost membru al Academiei Regale (Royal Academy), alAcademiei Regale din Viena, pregedinte al RIBA (v. supra)qi membru al Legiunii de Onoare. Este inmormintat laWestminster Abbey.

Alfred Waterhouse (1830-1905), londonez originardin Liverpool, a studiat arhitectura la Manchester unde qi-a

deschis primul atelier dupd 3n lung periplu de studii inFranfa, Italia qi Germania. In 1865 se mutd la Londra.Waterhouse a proiectat in principal biserici, construcliimunicipale gi manoruri in capitald qi in provincie. Primalucrare carc l-a impus a fost Primdria (Town Hall) dinManchester, executatd in 1868 in stil gotic timpuriu (EarlyEnglish). in acelaqi stil gotic sint gi lucrdrile de la BalliolCollege (1867 , Oxford), Pembroke College ( I 871,Cambridge), University College Hospital din Londra,Liverpool University College qi Yorkshire College dinLeeds. Cea mai cunoscutd lucrare a sa rdmine Muzeul de

Istorie NaturalS Q.{atural History Museum) din SouthKensington (Cromwell Road, Londra), in stil romanic, cufalada de cdrdmidd rogie gi teracotS. La Brighton a proiectatHotelul Metropole, iar la Colegiul Gonville&Caius dinCambridge a introdus elemente renascentiste congruente cu

alte pir!i ale construc{iei.Opera lui a fost recunoscutd in lard gi in strlindtate.

A primit Grand Prix laExpozilia UniversalS de la Paris din1867, medalia de Aur a RIBA, a fost trezorier al AcademieiRegale de Art5, membru al Academiilor din Viena,Bruxelles, Anvers, Milano qi Berlin, membru corespondental Institut de France. De asemenea, a licut parte din juriul

2l