Aceastd carte este dedicati familiei Bell,cele mai grcz^ve rude pe care gi le-ar putea dori cineva.

The History of Europe in Bite-sized Chunks

Jacob F. FieldCopynight O 2019 Michael OMara Books LimitedHn4i de David Woodroffe

Publicat inigial in Marea Britanie in 2019 deMichael O'Mara Books Limited9 Lion Yardtemadoc RoadLondon SW4 7Nq

CuPRINS

Introducere

Capitolul 1: Antichitatea clasici

Capitolul2: Evul Mediu

Capitolul3; Reforml 9i Iluminism

Capitolul 4: Epoca revolufiilor

Capitolul5: Europa in crizil

Capitolul 6: Europa contemporan[

MulEumiri

Indice

&lFLttERAo

Editura LiteraO.P. 53; C.P.212, sector 4, Bucuregti, Rominiatel.: 021 319 63 90; 031 425 t6 19i 0752 548 372;e-mait comenzi @Iitela r o

Ne puteli vizita pe

Istoria Europei tn piluleJacob F. Field

Copyright @ 2019 Grup Media LiteraToate &epturile te?rw,ate

Traducere din englezi: Ciprian Prundeanu/Graal Soft

Editor: Vidragcu gi fiiiRedactor: Ilieg C8.mpeanuCorector Georgiana EnachePrelucrare coperti: Vlad PanfilovTehnoredactare s,i prepress: Marin Popa

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafonale a RomdnieiFIELD,JACOB FIstoria Europei in pilule /Jacob E Fjeld. - Bucuretti: Litera,2019ISBN 978-606-33-41.52-6

94

9

4aJI

5/

85

ttg

153

L86

187

IsroRIA EURopEI ili ptt ulr

violente, dar sunt depigite ca amploare de episoade de cola-borare transnalionaln 9i de schimb cultural. Mai mult, degi

puterile europene nu mai domini lumea prin imperiile 9icoloniile lor, mogtenirea lor este resimgit[ peste tot; in legi,in constitu,tii, in limbi, in religii sau in tehnologii. IstoriaEuropei interacpioneazd. in continuare cu politicile moderne

9i are un impact asupra lor; mogtenirea ei este inevitabild.Istoria Europei tn pilule ii va oferi cititorului o inlelegere

a istoriei unui continent unde au avut loc unele dintre cele

mai semnificative evenimente din istoria omenirii. in "."rtspaliu au coexistat rilzboaie s6ngeroase, eroi altruigti, riufh-

citori notorii, idealism cu scopuri inalte, violenfl nest[viliti,inovagii revolutrionare, mari opere de artl gi numeroasecatastrofe. Toate fac parte din istoria Europei 9i toate se

regLsesc in paginile acestei cd4i.

CAPITOLUL 1

AIqTTcHITATEA cLASIcA

Mruorcrr

Creta a fost centrul civiiizat'ei minoice, o culturi a Epocii

Bronzului ce gi-a luat numele de la Minos, rege mitic al

Cretei, cel care avea un labirint in care sacri{ica victime

minotaurului, o creaturi monstruoas[,jumitate om,jumitate

t"nr. in mileniul III i.Hr. minoicii au inceput s[ fhureasci

unelte gi arme din bronz, precum gi ceramicl smllpitisofisticat[ qi bijuterii aurite. Au dezvoltat gi un sistem de

scriere hieroglific[ (acum cunoscut ca,,Linear A") gi au ficutnegof in intreaga zond. aMirii Mediterane' mai ales in sud,

cu egiptenii. incepind cu 2000 i.Hr. minoicii au constnrit

un complex palafal la Knossos, in jurul ciruia s-a dezvoltat

primul orag din Europa. Mai tdrziu, au construit alte com-

plexe pala$aie ?n Creta, la Phaistos, Zahos 9i Malia.

Degi un cutremur de propo4ii a distrus oragul Knossos

iri 7720 i.Hr, un palat gi mai mare 9i mai complex a fost

reconstruit in locul respectiv in secolele ce au urmat. A fost

folosit in scopuri administrative gi ceremoniale, adipostind

o's 8 o.s o.s 9 6-o

IsroRIA EURoPEI fu.t prt ulr

9i ateliere, regedin,te gi subsoluri cu rol de depozitare. Cdndcomplexul a fost dezgropat de arheologi in 1900, acegtia au

descoperit perefi decorafi cu fresce ample. Cu tematici laici,dar gi religioas[, aceste fresce infh,tigau imagini naturalistede animale,plante gi oameni. Una dintre cele mai cunoscuteinfh$geazl,,s5.ritul peste taur", un ritual religios-atletic 1n

care participanfii apucau taurul de coarne incercind sisari peste el (o practici similar[ are loc in continuare insud-vestul Franlei). Pdn[ in secolul XVII i.Hr. populaliadin Knossos este posibil si fi ajuns la 100 000 de oameni.

Cwiliza,tiaminoici gi-a atins culmea influengei in seco-

lulXW i.Hr., cAnd s*a extins spre Cipru 9i spre alte insuledin Marea Egee, precum si spre zona Greciei continentale,acolo unde i-a influenlat pe micenieni. in jurul anului1500 i.Hr. civiliza1iaminoici aintratin declin. Una dintrecauze este posibil s[ fi fost un cutremur de amploare ce a

avut loc in trargul insulei Creta. Acesta i-a sl[bit pe minoicigi le-a permis micenienilor sX cucereasc[ Creta gi si devinifo4a dominantl din regiune. in 1400 i.Hr. un incendiu a

distrus marele palat din Knossosl orasul a r[mas locuit, dara scdzut ca mlrime gi importangi.

FnNrcrehrrr

Prima putere comerciall a Europei a fost Fenicia, care

gi-a construit o re,tea de negol care se intindea de-a iungulintregii Mediterane, din zona Libanului de azi pdni insudul Spaniei. in mileniile II 9i I i.Hr. gi-a stabilit coloniicostiere cu scop comercial in Levant, nordul Africii, Italiagi Spania. Mai degrabi decdt un imperiu in adevdratul sens

al cuvdntului, fenicienii au format o alianl5 destul de laxl

ANTlcHrrATEa clRsrcA

de orage-stat. Folosindu-se de aptitudinile lor de navigatori

gi de constructori de nave, au fhcut comer! cu articole de

hrx precum lemn de cedru, vin, fildeg sau produse din sticl[.

Unele dintre produsele lor au ajuns in nord pini in Britannia,

unde au fost probabil date la schimb pe cositorul scos din

minele de acolo. Fenicienii au fost renumili pentru lesXturilelor vopsite. Cea mai c[utat[ 9i scump[ vopsea folosit[ laaceste leslturi era,,purpura deTil', fbcuti folosind secreliile

unor melci de mare gi produsi intAia oarl in oragul Tir (inLibanul de azi). Aceasti vopsea era prohibitiv de scump[,

incdt doar elitele gi-o puteau permite, iar culoarea purpurie

a fost asociati in scurti weme cu statutul regal sau imperial.

in ciuda mfueliei 1or economice, cea mai mare contribu,tie

pe care au adus-o fenicienii Ia der.voltarea istoriei euroPene

a fost alfabetul, care era deja folosit in secolul XI i.Hr' Spre

deosebire de sistemele mai complexe care foloseau sute de

pictograme sau de hieroglife diferite pentru a inregistra

informalia, al-fabetul fenician era alcituit din doar douizeci gi

dou[ de litere. Era, deci, mult mai ugor de invdlat 9i de folosit.

Prin urmare,adevetitbaza multor alfabete folosite in cea mai

mare parte a Europei, inclusiv cel roman, grecesc 9i chirilic.

Mrcexrnurr

incep0nd cu2200 i.Hr. popula$i indo-europene au inceput

si migreze spre Grecia continentali. Datorite abilitelilorde rlzboinici gi de fXuritori de arme au reugit si infiinleze

monarhii tribale. $i-au cons6lidat apoi controlul construind

citadele fortificate in localii strategice ale teritoriilor 1or. Piniin 1600 i.Hr. multe dintre aceste fortificapi deveniseri orage -precum Tirint, Pylos 9i Micen6. Cea mai importanti dintre

o..o 10 o.o oo 11 o-s

rsroRIA EURopnI iN prr,ulr

aceste aiezeri a fost Micene, de unde i9i 9i ia numele aceastd

avthza$e. Anopo la (de la cuvdntul grecesc insemndnd,,oragul

de sus") din Micene a fost construiti pe un deal in parteade nord-est a peninsulei Pelopones, cu vedere spre cimpiileinconjurXtoare, protejatnde ziduri formidabile din blocuri de

piatri. Micenienii au fhcut gi ei comer! cu popoarele din jurprecum minoicii, care irau influenEat mult, mai ales in privinlaobiectelor de arti. La mijlocul secolului XV i.Hr. micenieniiau cucerit Creta, inlocuindu-i pe minoici cafo4drdominantiin Marea Egee, cu colonii in Cipru, Rodos, Peninsula Italici9i Anatolia. Sistemul de scriere micenian, cunoscut acumca,,Linear 8", s-a rdspdndit in regiune; acesta folosea peste

noud.zeci de semne diferite care reprezentau silabe, precumgi sute de caractere grafice pentru obiecte.

in ciuda puterii gi bognsei, in secolele XIII 9i XII i.Hr.civilizapia miceniani a intrat intr-un declin constant ce adus apoi la instabilitate gi prflbugire. Exist[ numeroase reoriilegate de motivele acestui declin; o teorie sugereazd. c[ s-adatorat atacurilor externe, fle din partea dorienilor din nordulGreciei, fie a Popoarelor Mirii, prddltori de pe mare careerau spaima estului Mediteranei. Este posibil gi ca disputeleinterne sau dezastrele natuqale si fi contribuit la declinulmicenian.Indiferent de cauzl,pind in 1100 i.Hr. civrhzaEia

miceniani dispiruse ca fo4a major[. Sistemul lor de scrierea iegit 9i el din uz,lntrucit era in cea mai mare parte folositde scribii de la palat in scopuri administrative (Linearul B afost descifrat de lingvis,ti abia in 1953). In urmitoarele treisecole lumea greacfl a fost haotic[, instabiH gi anal_fabeti.

,,Epoca intunecati" a luat sfirgit pe ia 800 i.Hr., odat[ curidicarea unor orate*stat precum Atena 9i Sparta.

ANTIcHITATER clestci

Cnrpu

Celtrii au fost indo-europeni care s;au stabilit in intreaga

Europi, de la Marea Neagri la coasta Atlanticului, avind

limbi gi culturi similare.Au apirut intii in Europa Centraliin secolul XIII i.Hr., moment in care se gtie ci stipineau

producerea 9i utilizarea bronzului, precum 9i c[ i9i incine-

rau morfii gi ii depuneau in urne. SIp[turile de la un sit

arheologic din Hallstatt, Austria, au scos la iveal[ o bogatl

recolti de obiecte aritind c[ pini in 700 i.Hr. cel,tii st6-

pineau deja utilizarea fierului, mai rezistent decit bronzul.

Datoriti armelor gi armurilor superioare din fier, precum qi

aptitudinilor de rizboinici ,si cihreli, cel,tii au obginut con-

trolul unor regiuni intinse 9i au stabilit contacte comerciale

cu grecii. Urmitoarea fazd a dezt oltirii celtice a fost cultura

LaTdne (numitd aqa dupi un sit din Elvefla), care a inceput

ln secolul V i.Hr. Stilul lor artistic distinct gi complex era

catactel:rzat de iinii curg[toare, abstracte. Apreciau foarte

mult rnuzica 9i poezia. Degi celgii au creat cdteva agezdrt

fortificate mari, au fost predominant o societate agrari. Erau

condugi in general de regi semiereditari 9i de o eliti formatldin nobili rizboinici. Ritualurile 9i practicile lor religioase

erau conduse de preogi profesionigti numili druizi. Cea mai

lungi perioadi de expansiune celtl a avut loc lntre secolele V

9i I i.Hr. gi a dus la infiingarea cdtorva regate independente.

in aceasti perioad[ cel1ii au migrat in sud ajungdnd pdniin Spania gi in nord pAnX in Britannia gi lrlanda, invadAnd

chiar gi Grecia gi apoi pitrunzdnd in Anatolia. Cel$i au

fbcut raiduri gi in sudul Alpilor, in Peninsuia Italic[, 9i au

reprezentat o ameninlare constant[ pentru tfrnira republic[

roman[,jefuind Roma in 390 i.Hr.

o.s 12 o.o co LJ 6\9

IsroRIA EURopEI iN prr-uln

Epoca DE AuR R Gnscrnr

Pdn[ in 800 i.Hr. societatea evoluase de la o stru*urX tribalispre mai organizatele orafe-stat (cunoscute ca polisuri -polei). La inceput, acestea erau oligarhii dominate de clasa

latifundiarilor, numili aristoi (llteral, ,,cei mai buni"). Degifiecare dintre oragele-stat grecegti era diferit, aveau in comunun num5.r de caracteristici, precum noliunea de cetdtenie, o

agora (o piali deschisi sau loc de adunare), procese publice,coduri legale publicate gi sinecism (incorporare a satelor gi

zonelor inconjuritoare). Grecii antici erau politeigti, Zeusfiind stipinul panteonului de zei. triecare orag igi avea inslpropriii zei protectori gi propriile festivaluri, ceea ce insemnaci practica religioasl era diferitd de la un loc la altul. Polisula incurajat o tradilie a militarismului pentru autoapirare gi

expansiune. Armatele acestor ora;e erau in cea mai mareparte alcituite &n hopliyi- cet[teni voluntari de sex masculincare luptau in formaliuni compacte folosind sulite 9i scuturi,formapiuni numite falange; victoria intr-o bitllie depindea

de disciplinn gi de increderea in camarazi. Multe polisuriaveau flotel pdni in s'ecolul VIII i.Hr. au folosit trirema * unvas lung, sub$re,propulsat de trei rdnduri de visle. Oameniiliberi care nu isi permiteau 5i cumpere arme sau armuri i9iindeplineau serviciul militar ca vdslasi.

Cel mai cunoscut polis a fost Atena, intemeiatl inci din3000 i.Hr. Faimoasa ei acropold a fost construiti sub mice-nieni in 1200 i.Hr., iar oragul s-a dezvoltat ;i a devenit unimportant nod de come4 aducind cu timpul zona inconju-ritoare (numitl Attica) sub controlul s[u. Bogitia in cregtere

a Atenei a dus la o diviziune accentuat[ intre bogafi gi siraciqi a caazat tensiuni interne ce au impins oragul in pragul unui

ANTICHITATER CI,RSTC.[

rdzboicivil. Pentru a impiedica acest lucru, omul de stat Solon

(cca 638-558 i.Hr.) a scris o nou[ constitufie democratici

pentnr Atena in anul 594 i.Hr. Aceasta le dddea celor mai

s[raci oameni liberi dreptul de vot pentru eulesia (adunare

popular[), cea care hotlra politica extern[, avea rol de curte

supremi de justi,tie 9i numea oficiali importanEi gi generali

(care erau de reguli aristocrali). Oficialii mai pulin importanli

erau decigi prin tragere la so4i. Eulesia se intdlnea de trei

sau de patru ori pe luni 9i, pdnd in secolul V l.Hr., crescuse

Ia 40 000 de membri (era nevoie de 5 000 pentru a intruni

cvorumul). Cu timpul, majoritatea polisurilor au copiat

modelul atenian, cetetenii berbap adulgi hot[rAnd 9i lutndparte la treburile statului (Sparta a fost o excepfie notabili).

Degi acest sistem democratic s-a dovedit desnrl de robust, in

momentele de crizd,puterea era uneori preluatd de o singurd

persoan6 care conducea ftrd legi sau constitufie - ace$te

persoane erau cunoscute ca tirani.

Nemulpmite s[ rfmdni doar in peninsula 1or, multe

orale-stat grecegti gi-au ftcut colonii peste miri. in total,

aproape 400 de astfel de colonii au fost infiinlate in judMirii Mediterane gi al M[rii Negre, r[spindind cultura 9i

limba greaci. Chiar gi cdnd puterea oragelor-stat grecegti a

intrat in declin, influenla 1or culturali a rtrmas impresionantl.

EunopnNl REMARcABILI:Socn rtp (a7o / 69199 i.Hn.)

Cultura greacfi din aceast[ perioadi avea s[ aib[ o influen;X

de duratl, mai ales in domeniul filosofiei. Unul dintre primii

mari flosofi greci a fost Socrate' care a incercat si g[seasc[

rispunsuri la intreb[ri fundamentale, mai ales la modul

o..o 14 o.s,"-s

15 o,

isroRIA DURopEI lN plruln

in care putem si ducem o,,viafd bun'i".Autoriti1i1e din Atenal*au gfsit vinovat de coruperea tinerefului gi de impietatefa1[ de zei; a fost condamnat la moarte gi, degi sustin;tc]riilui l-au indemnat sn fugd in exil, Socrate s-a supus pedep-sei, inghitind o dozd. fatale de cucut[. Urma;ulsLu, Platon(428/427-348/347 i.Hr.) a suslinut ci oamenii au un simlinniscut al binelui gi al rdului gi in 387 i.Hr. a fondatAcademia,

o qcoal[ de filosofie in Atena. Unul dintre elevii lui,Aristotel,

^ crezut cd lumea trebuie infeleas[ empiric, avAnd deci o

influen15 majorX in dezvoltarea gindirii stiintifice. impreuni,cei trei sunt vizufi ca plrintii filosofiei occidentale.

R{,znoernr,n cu pnRsrr (nrnorcr)

Activitatea coloniald si amestecul grecilor in Asia Mic[ i-auadus in conflict cu Imperiul Persan, care controla cea maimare parte a Orientului h{ijlociu. Ca rispuns, pergii au inva-dat Grecia continentald in 490 i.Hr. Au debarcat la Maratongi s-au preg[tit de marsul spre Atena, dar au fost invingi de

o armatl. de hoplili greci care i-a fortat s[ se retragd.

Persii s*au intors zece ani mai tdrziu, in 480 i.Hr. De data

aceasta au strAns o armatX vast[ (istoricii antici o estimeaz[la 2 500 000 de oameni, dar nu este un numlr realist - cifrareal[ era cam a zecea parte; totugi, uriag[ dupX standarde con*temporane), c[reia i s-a al5turat si o floti masiv5.. Oraqele-stat grecesti 9i*au ldsat conflictele la o parte pentru a formao aliantl, condusi de Atena si de Spartar pentru a-i puteainvinge pe invadatori. in bXtnlia de 1a Termopile o armat[greacfl de 7 000 de oameni comandatI de regele Leonida Ial Spartei (m. 480 i.Hr.) a infruntat o fo4i persani de

zece ori mai mare. Aplrf,.nd o trecd.toare ingustd de munte,

ANTIcHI'rATEa clastcA

au linut piept dugmanului timp de trei zile,ceeace le-a dat

grecilor timp sX se regrupeze gi si isi pregiiteasc[ o pozitie

defensiv[ mai puternicX. Degi Persia a cucerit Atena, Grecia a

rimas sfidStoare. O lund mutdrzitt,o l1otd greac[ de 370 de

vase a infruntat fo4a navah persanl, dub]i ca m5.rime, in

b[tllia de la Salamina. Grecii i-au atras cu iste1ime pe pergi

intr-un golf strdmt unde numirul mare de vase constituia

un dezavantaj gi pergii au dat bir cu fugigii. in anul urmltor

arrnatele grecegti i-au infrdnt pe per;i pe uscat' forglndu-i

din nou si se intoarcd acasi.

Conduc6torii Atenei gi Spartei s-au certat in legiturlcu pagii de urmat. Sparta iEi dorea o pace cu pergii, in timp

ce Atena era dornici sd continue lupta 9i in Asia Micl'Ca urmare, Atena a format Liga de la Delos, o alianfi cu

alte orage*stat grecesti care ii impirtXgeau punctul de vedere,

gi a continuat rizboiul cu Persia pdni in 449 i.Hr.

Rncerur, Spnnra

Sparta a devenit orag*stat in secolul X i.Hr. 9i o mare putere

in junrl anului 650 i.Hr. Spre deosebire de celelalte orale-stat'

Sparta nu avea o adunare democratici. Avea, in schimb, doi

regi ereditari. Cu timpul, puterea acestora s-a diminuat,

rolul lor devenind simbolic, in timp ce consiliul b[trinilor(gerousia) gi oficialii aleqi (eforii) au devenit mai influengi.

Sparta era puternic militartzatd; tofi cetilenii trebuiau si

poarte arme. La virsta de gapte ani oamenii liberi incepeau

un regim strict de antrenament militar (agage)qi erau recru-

tali in armat[ la vd.rsta de 20 de ani. $i femeile spartane

erau antrenate fizic 9i militar gi conduceau gospod[ria cdt

timp birbalii 1or erau in campanie. Degi oragul lor se afla

,.16,, ^" 17 o..o

rsroRrA EURopEI iN prt ulr

intr-o regiune fertid,, spartanii nu se ocupau in general de

*griculturi, fo4dnd in schimb locuitorii din zonele inveci-nate s{ lucreze pentru ei. Acegti oameni erau cunosculi ca

iloTi - nu erau legal sclavi, dar, intrucit nu le era permis siigi p[riseasci pimAntul, diferenla era pracic minimi. Piniin secolul Vl i.Hr. existau de zJce ori mai multi ilop decitcetlgeni in Sparta. Pentru a pistra ordinea, a fost infiingatXo poli,tie secretX numitd. Crypteia pentru a-i monitoriza pe

ilogi gi pentru a se asigura ci nu apar revolte.Dupi infrdngerea Persiei, au existat doui mari blocuri

de putere in Grecia: Liga de la Delos, condusi de Atena,

li Lrga PeloponesiacX, sub conducerea Spartei. Tensiuniledintre cele dou[ alianfe au dus la Primul Rizboi Pelopone-siac (46A-445 i.Hr.). Un al doilea conflict major a inceput in431 i.Hr. Spartanii au incercuit Atena, dar nu au pututstripunge zidurile oragului. Rizboiul a continuat pdn[ in404 i.Hr. c1nd Sparta (care, in mod ironic, se aliase cu Persia)

a infrffnt flota atenian[ gi a fo4at-o si se predea. Aceasta a

fost o loviturd, fatald, dat{ dominatriei politice si economicea Atenei, {hcind din Sparta cea mai importanti for![ a

Greciei. Sparta insd nu a reugit s[ p[streze stabilitatea inregiune, iar rdzboaiele intre oragele-stat au devenit un lucrucomun, ceea ce a dus la uri vid de putere care avea si, fieumplut de ascensiunea macedonenilor.

r

Ascnx sruNEA REpuBLIcrr RoMANE

Potrivit legendei, Roma, construiti pe tapte dealuri pe malulfluviuluiTibru, a fost fondati 1n753 i.Hr. de Romulus, care

a devenit primul rege al oragului. Monarhia sa nu era unaereditar[ - regele era ales de Senat, o adunare de patricieni

ANTICHITATDN CIRSTCI

(nobilime latifundiari). in 509 i.Hr., regele, Tarquinius

Superbus (m,495 i.Hr.), a fost detronat ln urma unei rebe-

liuni populare care a instalat republica. Ocuparea de func1ii

politice la Roma sebaza pe cursas honorum - succesiune de

funclii publice pe care politicienii erau nevoitri s[ le ocupe

inainte s[ poat[ deveni consuli. in fiecare an, doi consuli (care

aveau drept de veto unul fal[ de cel5lalt) erau alegi pentru a

conduce republica. Sistemul nu era in intregime democratic

dupi standardele moderne. Doar oamenii liberi aveau drept

de vot, iar mita 9i intimidarea votan$lor erau la ordinea zilei.

in primele doui secole de la fondare, republica roman[

s-a extins pe lnueg cuprinsul Peninsulei ltalice. intre seco*

lele III-I i.Hr. gi-a extins controlul asupra Mediteranei,

invingindu-i pe cartagin ezi in rdzboaiele punice 9i cucerind

Grecia, Siria gi p[4i din Asia Mic[. Puterea militarl a jucat

un rol important in ascensiunea Romei. La lnceput, affiata

era alcituit[ din mili,tii cet[lenqti care nu luptau tot timpul,

dar, pe mlsuri ce Roma a crescut' affiata a devenit profesio-

nist[. in 107 l.Hr., generalul gi politicianul Caius Marius

(157*86 i.Hr.) a lansat o serie de reforme militare. A stan-

dardizat instruclia gi echipamentul gi a insistat ca veteranilor

si li se dea p{mint dup[ efectuarea serviciului obligatoriu.

Reformele lui Marius au creat o affiati permanenti capabili

9i motivat5. Aceasta s-a dovedit in timp o sabie cu doui tii-guri * unii soldagi au devenit mai loiali generalilor lor decdt

republicii, ceea ce avea s[ duc[ la tulburiri.Au existat tensiuni de lungd durati intre oamenii simpli

(plebei) gi patricieni, ceea ce a dus in 287 i,Hr'La cteatet

unei noi funcpi publice elective, tribunul, a cirui slujbi era sX

intervini de partea plebeilor. in anii 130 gi 120 i.Hr.,Tiberius

Gracchus (cca 169-133 i.Hr.) gi fratele siu Caius Gracchus

o-c 18 o's o-o 19 os