Ist.mobilierului Stiluri

8/10/2019 Ist.mobilierului Stiluri

1/40

1. Notiuni despre stilurile mobilei. Notiuni despre mobila, mobilier. Clasificarea mobilierului.

Mobila obiectul necesar pt activitatea omului, indeplineste cerinte prin functia sa

practica, in acelas timp prin rolul sau estetic satisface cerintele frumosului din firea

omului. Indiferent de simplitatea sau complexitate sa fie frumos, practice si comod. Ea a

evoluat din cele mai vechi timpuri dind nastere la diferite stiluri care reflectaspecificului unei anumite epoci determinat de mediul geografic, istoric, si social. In

evoluia sa istoric, constructiv i decorativ, mobila, obiect cu destinaie strict legat

de necesitile utilitare i estetico ale vieii omului, a avut o dezvoltare artistic i

funcional, influenat direct de principalele stiluri ale artelor plastice, de perfecionarea

uneltelor de lucru, a materialelor i condiiilor sociale in care au aprut i sau dezvoltat

principalele stiluri ale mobilei. !ceste influene au determinat, "n decursul veacurilor,forma, construcia, funcionalitatea i aspectul estetic al mobilei. Inirarea cronologic a

perioadelor istorice in care sau dezvoltat i cristalizat principalele stiluri de mobil, a

stabilit o clasificare specific de form, structur i ornamentaie, cu asemnri i deose

biri caracteristice de la un stil la altul.#u toate c mobila rudimentar a existat "n viaa

omului i "n timpurile preistorice, studiul ei organizat i documentat cunoate

urmtoarele perioade istorice importane$ stilurile popoarelor vechi,stilurile antice

grecoromane, stilurile evului mediu i stilurile epocii modernei.

%erioadele istorice importante$

&. 'tilurile popoarelor vechi stilul egiptean, candioserian, Indian, chinez si (aponez.

). 'tilurile antice st. antic grec si roman.

*. 't. evului mediu bizantin, Islamic, romanic, gotic.

+. 't. epocii moderne renastere, baroc, Italian, st. udovic &+, regens, udovic &-,chippendalic, udovic &, st.clasicii engleze, empir, biedermaier.

-.'t.rominesc este caracterizat prin stilul rominesc popular si stilul cult rominesc.

'til exprima o sinteza a trasaturilor dominante, ale activitatii estetice, dintro anumitaperioada, ca reflectare a particularitatilor, culturii si civilizatiei a unor trasaturi nationalespecific.

/rnament rep. niste forme alcatuite din elemente ritmic ordonate menite de a decora

diverse obiecte, fiind cu forme abstracte sau stilizind motive reale.


2/40

2. Tipuri de ornamente folosite n mobila artisctic.

/rnament rep. niste forme alcatuite din elemente ritmic ordonate menite de a decora diverse obiecte, fiind cuforme abstracte sau stilizind motive reale.egat de suprafa, pe care a decoreaza i vizual o organizeaza,/rnamentul, de obicei, dezvaluie sau accentueaz arhitectura de obiect, pe care este aplicat. /rnamentul opereazsau forme abstracte, sau stiliza motivele reale, de multe ori schematizindule de nerecunoscut.0na din principalelecaract. ale mobilei artistice este ornamentatia sa. Ma(oritatea ornam. folosite in mobila artistica se realizeaza prinsculptura si intarsie. Ele sunt lucrate sau aplicate pe eleme.constructive dupa cerintele diferitelor stiluri. %rincipaleleorname.care impodobesc mobila artistica sunt clasificate si descrise dupa forma si caracterul lor, dupa locul in care

pot fi intrebuintate, dupa regula decoartiva in care pot fi cuprinse precum si dupa sursa lor de inspiratie. .Ornamentul si ornamentatiatrebuie sa se supuna unor cerinte legate de functia si functionalitatea obiectelor pe carele impodobeste$ trebuie sa se incadreze formei concrete, utile a obiectului1 sa fie proportional cu suprafeteleconstructive1 sa fie adaptabil materialului de lucru1 sa corespunda stilului si conceptiei artistice1 sa aiba valoareartistica. #a surse de inspiratie pentru alcatuirea ornamentelor, sau folosit intotdeauna diferite motive decorativesimple geometrice sau din natura. 2lora, fauna, pestii, astrele, fenomene ale naturii, corpul omenesc, au fost sursenecesare de inspiratie, pe care omul lea prelucrat artistic prin stilizare. Motivele decorative sunt: unice 3statice41 tip3de miscare4. 5intre motivele ornamentale geometrico amintim $ gruprile de puncte i linii, poligoanele convexe,

poligoanele stelare, spirala, cercul si elipsa.

6ipurile de ornament$

%lane 3pictate, incrustate, mozaicurile4 In relief 3rondebosse, relief inalt, basorelief, relief scobit45upa sursele de inspiretie, ornamentele se clasifica in$a. ornamente geometrice.!cestea sunt toate ornam. care au anumite forme geometrice. Ele pot fi lucrate prin sculptura si prin intarsie, ori

pictura decorativa. #ele mai cunoscute sunt$ crestaturile pe canturi sunt folosite in arta populara si unele stiluri dinevul mediu. 2orma lor este alcatuita din planuri drepte, curbe sau mixte, taiate in adincime. 'e fac pe$ cadre demese, scaune, eta(ere, capete de paturi, canapele s.a. #oltisorii crestati sunt cele mai simple crestaturi in lemn, sapatecu daltile de sculptura. 2orma lor de planuri unghiulare drepte, sau ascutite, pot fi combinate. 'telutele sunt alcatuitein general din mai multe panuri taiate in forme de triedre si asazate in forma de stea cu + sau mai multe colturi.5eobicei sunt executate prin sculptura avind caracter de ornamente tip. 7ozete crestate $ un ornament cu caracter

geometric, construit in forme circulare din ornamente de stelute, coltisori. 8uler crestat1 crestaturi de diamantb. Ornamente geometrice modelate cu relief.!lcatuite din panuri si volume geometrice prin modelare. 2ace parte$ denticula 3prisme, patrate, bazat pe repetitie41

punctele de diamant 3piramide patrate, dreptunghiulare4 meandre 3fisii decorate formind un (oc de sinusoide41impletituri 3) sau mai multe fisii drepte, curbe care se impletesc41 tabla de sah 3ornament plan, lucrat prin intarsie,

patrate, romburi sau patrulatere asezate distrinct cu suprafata colorata4. din domeniu vegetal apar pentru prima data in Egiptul antic, se utilizeaza pe larg in 8recia antica. 5in

ornamentele vegetale fac parte elementele luate din lumea vegetala$ frunze, flori, crengi, copaci, etc. din domeniul animala$ fac parte ornamentele si motivele din lumea reala sau fantastica a animalelor sau pasarilor,

sau unele parti ale corpului lor.5upa sursele de inspiratie ornamentele se clasifica in $

&. ornamentele geometrice1 ). /r. fitomorfe1 *. /r. zoomorfe1 +. /r. !ntropomorfe1-. or. 'cheomorfe, . /r.!rhitecturale1 9. /r. 7eligioase.

&. #aract. %uncte si linii, romb, patrat, poligoane.

). 2itomorfe natura sursa princip.de inspiratie. Ele cuprind$ arbori, muguri, fructe si flori. #ea mai importantafrunza de acanthus spinossus.

*. /r. :oomorfe au un rol simbolic sau alegoric. eul amplasat la scari,porti temple1 #alul folosit in stil.grec siromanic. #apul de berbec element de sustinere la msue.

+. /r. !ntropomorfe fiinta umana intervine in ornamentatie deosebit de variata$ zei , eroi, redau stari de spirit.

-. or. 'cheomorfe inspirate din activ.si preocuparile omului.

. /r. !rhitecturale defines personalitatea si puterea 3 frontoane, cornie, coloane, capiteluri, socluri4.

9. /r. 7eligioase sunt de origine cosmica, astral, omul fiind supus unor spaime fireti fa de necunoscutulnaturii. #rucea simbolul relig.cretin. Mot. !strale 3 soarele, luna, luceafar4.


3/40


4/40

4.!ecutarea ornamentelor plane in mobilier

/rnamentele plane sunt cele mai vechi ornamente utilizate de catre om,acesea avindusi inceputul inca in pesterile preistorice 3arta rupestra4. 5e la

ornamente plane executate intrun mod primitiv, sa a(uns la crearea unorornamente extrem de frumoase ce intrebuinteaza diverse tehnologiiinaintate. In prezent, industria mobilei realizeaza ornamentele plane prinasamblarea intro anumita ordine a materialelor de diverse culori, prinaplicarea unei texturi decorative sau prin asamblarea foilor de furnir.'tilizarea formelor geometrice, a celor din natura sau din alte domenii audeterminat prelucrarea acestora prin diverse modalitati. %rin urmare

ornamentele plane se executa prin tehnica incrustarii, mozaicului sipicturii decorative. #aracteristca lor principala este faptul ca nu au unvolum, ci numai suprafata, adica nu au adincime si nici relief, ci numaiforma de culoare si contur. In unele stiluri de mobila, ornamentatia planaa avut o dezvoltare destul de valoroasa, formind caracteristica acestorstiluri 3udovic ;


5/40

".#ncrustatii in mobilier.$o%aicurile.&irogravura.

In istoria mobilierului se disting diverse moduri de

ornamentare artistica care utilizeaza o serie de tehnici, caremai performante, care mai putin evoluate, si bineinteles caintrebuinteaza o infinitate de motive ornamentale, inspiratedin diverse domenii. /rientul este locul in care au luatnastere incrustatiile 3ornament plan4, insa adevarata lorintrebuintare a inceput odata cu epoca 7enasterii, perioada

de aur fiind barocul francez. Incrustarea prin sine reprezintaimpodobirea diverselor suprafete ale mobilierului, aplicindornamente pe suprafata acestora. !ceasta tehnica folosestemateriale precum sidef, fildes, pietre pretioase, aur, argint,arama, scoici s.a. !tunci cind se folosesc mai multe tipuride furnire, se recurge la tehnica intarsiei. !lt tip de ornament

plan este constituit din asamblarea pieselor ce formeazamozaicul. !ceasta tehnica ornamentala a fost imprumutatadin arhitectura, gasindusi intrebuintare inca din perioadaantica grecoromana, raspindinduse pe larg in %ersia, India.Materialele din care sau executat mozaicurile au fost$ lemn,sticla, faianta, piatra. Mozaicul din lemn nu sa folosit atit demult pentru mobila artistica, gasindusi o intrebuintare mailarga pentru parchete la pardoseli. %irogravura este o altametoda de realizare a ornamentelor plane. !ceasta estetehnica de ornamentare a suprafetelor unor obiecte din lemn,de os, de piele, care consta in incalzirea unui desen cu uninstrument metalic ascutit la virf si inrosit la foc. 5e fapt

procedeul respectiv nu creeaza elemente decorativemodelate, pentru ca tehnica se realizeaza doar prin


6/40

ornamente de contur gravat in lemn cu a(utorul uneltelorspeciale de pirogravat.

'.!ecutarea oranamentatiei sculptural din lemn a

mobile.#aracteristica de baza a acestor ornamente este forma lor derelief sau adincime, fata de suprafata de fond pe care selucreaza sau se aplica. !cest relief este prelucrat prinlucrarile de sculptura, dupa stilul mobilei pe care oimpodobeste. %relucrarea artistica a elementelor sculptate

implica taierea lemnului in volume si linii de miscare intoate directiile. In functie de inaltimea ornamentului modelatsi de forma care rezulta din aceasta prelucrare se deosebescmai multe forme de relief. 7elief mare 3modelareaornamentelor cu h mare fata de suprafata in care se aplica,fiind legate de aceasta suprafata printro mica parte din

volumul lor41 relief complet 3este de sinestatator, farasuprafata de fond pe care sar spri(ini sau in care ar fi lucrat.'unt folosite in constructia mobilierului ca elemente desustinere$ labe de leu, picioare de caprioara, coloane41

basorelief 3au o h mult mai mica ca relieful mare -->mm41modelare sapata 3 procedeu de sculptare a lemnului,

formarea ornam in adincime fata de suprafata elementelor pecare se executa, ornamentul are doar adincime4./rnamentatia sculpturala a avut o intrebuintare larga indiverse timpuri ale artei mobilierului, fiind utilizata pesuprafete ale obiectelor cu diverse destinatii. %rin urmare sesculptau suporturi si placi dure de mese, tronuri, console,

elemente constructive ale obiectelor de sezut sau odihna s.a.6oate stilurile din toate epocile au utilizat sculptura, prin


7/40

urmare aceasta tehnica de ornare poate sasi atribuie foarteusor titlul de cea mai intrebuintata tehnica.

(.$obilierul stilului giptean.

%oporul egiptean este considerat ca cel mai vechi creator de mobil, egiptenii fiind primii careau aplicat tehnica prelucrrii lemnului cu anumite unelte create de ei, folosind burghiul,ferstrul i dalta. In construcia mobilierului au folosit tehnica placrii, "ncleind pe suprafeele

plane, plci subiri i "nguste de lemn.2orma mobilei este simpl, cu linii i suprafee drepte icu o anumit tendin de comoditate la obiectele de ezut i odihn, care de obicei erauacoperite cu esturi textile,tapierii luxoase, viu colorate, piei de animale etc.ipsa lemnului "naceast regiune a necesitat aducerea acestui material din alte pri cum sint regiunileMediteranei, !sia Mic l chiar mai departe,fapt care ? determinat i numrul relativ redus alobiectelor de mobil, cele mai numeroase fiind cele de ezut i odihn, considerate de strictneccsitate.Materialul lemnos folosit a fost lemnul de tisa, cedru, sicomor i mslin.'tructura iconstrucia mobilei egiptene vechi a fost simpl i greoaie, "ntrucit uneltele pentru prelucrarealemnului erau puine i rudimentare.


8/40

Masa stilului eelptean a avut o "ntrebuinare mult mai restrinsa.Lda a fost la egipteni un obiect de importan "nsemnat, fiindfolosit perttru pstrarea "mbrcmintei i a altor obiecte casnice


9/40

).*tilul caldeo+asirian.'t.caldeoasirian nu a avut o dez deosebita in arta,constructive si functionalitatea mobile.

/biectele de mobilier erau grele, cu suprafee drepte, acoperite "ntotdeauna cu elemente

decorative sculptate, plci metalice, ori cu pietre preioase. #onstrucia lor era simpl, cu

elemente drepte.%icioarele mobilierului erau groase i drepte, sculptate la partea de (os, ca i laegipteni, cu lab de leu sau copit de taur. #orpul lor era lucrat ai unele profile transversale

repetate i chiar sculptate cu frunze, ori cu un fel de "mpletitur sau alte motive naturale

stilizate.Aezutul scaunelor era format dintro plac tapiat sau acoperiii cu perne i esturi

textile, ori format dintrun cadru cu "mpletituri de trestie sau piele. 'ptarul drept, fr

"nclinaii, foarte "nalt, mai cu seam la tronuri, "ntotdeauna acoperit cu ornamente sculptate,

tapiat sau acoperit ai plci decorative metalice.Ornamentaiaacestui stil a fost aproape "ntotdeauna un element deprim importan

"n construcia mobilei. #ele mai "ntrebuinate ornamente fiind cele cu

caractergeometric ,foartevariateinumeroase. Marginea ornamentelor pictate era

alb./biecte de mobil specifice stilului #aldeoasirian$

6aburetulavea patru picioare drepte i "nalte, la partea de (os sculptate cu labe de leu,

profilc transversale ori ornamente vegetale pe lungimea lor.

Scaunele asiriene erau rigide i "nalte, cu sptare "nalte i drepte, simple sau tapiate,

picioarele sculptate cu lab de leu ori copit de taur. 'caunul era aezat pe un

postament mic, iar "n fa pe postament era aezat un taburet foarte scund pentru

spri(inirea picioarelor, av"nd "n vedere faptul c ezutul era "nalt.

Tronurile regale erau obiecte de mobil luxoas cu sptare drepte i inalte, bogat

"mpodobite cu diferite ornamente i aezate pe un pos tament cu taburet scund "n

fa.

Aezutul i sptarul erau tapiate i acoperite cu blnuri de animale.

Patul avea form de divan sau canapea, alctuit dintro ram pentru susinerea

saltelei, iar picioarele foarte "nalte, fiind necesar folosirea unui taburet pentru urcarea

"n pat. a un capt patul avea un sptar scund.a asirieni ca i la vechii egipteni, patul

a fost folosit i "n timpul cind se lua masa in poziie semiculcat?.Masa acestui stil era

foarte inalt, cu picioare drepte terminate cu labe de leu sculptate, av"nd legturi "ntre

ele, iar la partea de (os un postament aezat pe patru picioare scurte sculptate.


10/40

.$obilierul stilurilor #ndian,c-ine% si apone%.

Stilul indianeste caracterizat prin aceeai tendin ctre ornamentaie foarte bogat i fin executat, cu multemotive geometrice i vegetale, admirabil stilizate.Mobila indian a fost mai srac din punctul de vedere alsortimentelor.Mesele erau mici i (oase, iar dintre obiectele de ezut, trohurile au fost cele mai impBrtante ifoarte variate, bogat sculptate. Scaunul i fotoliulau fost "n general de dou feluri$ pentruceremonii l uz general. #ele pentru ceremonii pstrau inc forma rigid i greoaie a mobilierului egiptean,av"nd ins o ornamentaie superioar din punct de vedere estetic. Scaunulpentru uz general a fost realizat din

elemente drepte sau curbe, picioarele din spate fixate "n ezut prin cep i scobitur, sptarul simplu./rnamentaia mai srac dec"t la scaunul pentru ceremonii. 0nele scaune aveau picioarele "n ;..%aturile erau "nalte, cu picioare "n form de coloan cu capitel i soclu, capul patului fiind format de o perechede picioare mai "nalte dec"t cealalt pereche, toate legate "ntre ele printrun cadru dreptunghiular i traverse,acoperit cu o saltea lung.*tilul chinezesca avut o anumit originalitate "n arta mobilei, datorit felului de via a deosebit al chinezilor.%entru construc ia mobilierului chinezii au folosit lemnul de abanos, de trandafir i alte specii exotice. 6oate obiectele erau impodobite cu scene din via a omului, cu elemente animale, vegetale, caracteristica principalfiind lcuirea i folosire "ncrustatiilor de filde , sidef i aurirea. Cn arta mobilei chinezesti sau executat i

ornamente sculptate "n lac. =u au "ntrebuin at tapi eria, ci numai perne pentru ezut. Mobilierul chinez era format din taburete, mese (oase, pat cu baldachin, eta(ere i paravane.a "nceputul perioadei antice, chineziistteau pe rogo(ini "ntinse pe podea. 5up perioada 'tatelor combatante 3+9-))& ".Dr.4, utilizarea paturilor i acanapelor ca locuri de stat a "nceput s se rsp?ndeasc din ce "n ce mai mult. Cn timpul dinastiilor din =ord idin 'ud 3+)>-F d.Dr.4 domin stilul occidental. Mobilierul antic chinez tradiional este "n general amplasat "nsuite simetrice sau "n (ocuri de forme.Mobila chinezeasca lacuita

Mobila lacuita de culoare neagra, rosie sau maro inchis cu elemente aurii de decor este mobila traditionalachinezeasca. 'pecifice mobilierului chinezesc sunt incrustatiile in fildes, in scoici, metal, pietre semipretioase,lemn de esenta rara sau in carapace de broasca testoasa.

0na dintre cele mai raspandite si populare piese de mobilier chinezesc este setul de tabureti din lemn de diferitedimensiuni, care poate fi folosit atat pe post de scaun cat pe post de masa pentru servirea ceaiului, de exemplu.

Ganchetele chinezesti cu picioarele din lemn lacuit si cu sezutul tapitat cu matase sunt si ele caracteristice arteimobilierului fabricat in #hina.

'caunele si fotoliile in stil chinezesc sunt cu picioare scurte si cat se poate de simple ca model. Incrustatiilerafinate abunda pe mesele (oase, lacuite.

Stilul japonezse aseaman mult cu cel chinez, fiind alctuit mai cu seama din diferite dulapuri "nzidite, eta(ere,paravane,dulapioare mici, foarte pu ine obiecte de ezut i odihn, ui glisante, cu ornamentaie mai srac i mai simpl dar executat cu excepional "ndem?nare i precizie, reprezentat prin sculpturi i "ncrustaii cufilde sau scoici i lcuiri frumoase i durabile ca rezultat al puternicei industrii (aponeze a lacului.%entru dormit, locuitorii Haponiei foloseau si inca mai folosesc saltele subtiri, denumite futonJ. Haponeziifoloseau pentru scriere niste masute foarte (oase, maxim )>*> de cm inaltime, lacuite si dotate cu multe sertarein care tineau toate ustensilele necesare scrisului


11/40

1/. $obilerul stilului antic grec7enumita civilizaie antic grac 3+>> si >> i.e.n4 a creat o nemuritoare operaartistic "n arhitect, sculp., cu influene directe asupra mob.din acel timp.2orma ob.de mob. era masiv , greoaie, rigid, influene ale st.egiptean iasirian. %e c"nd unele ob. de mob. familiar au fost mai fine, comode. Ma(. ob.

de mob. au fost pt odihna i ezut. !u mai fost realiz. si lzi, mese de lucru ipt hran. #ontr. mob. si a elem. sale constructive au fost mai uor i mai binerealiz. datorit uneltelor de lucru mai multe i mai perfectionate dec"t cele aleegiptenilor si ale asirienilor . Elem. constructive ale mob. acestui stil au fostadaptate cerintelor de rezisten, comoditate i estetic. %icioarele scaunuluierau drepte subiate la partea de (os sau sculptate "n form de lab de leu.

Aezutul scaunelor i fotoliului era tapiat printro "mpletitur de piele sautrestie acoperite cu materiale textile. 'ptarul avea o inclinaie necesarcomoditii la edere. /rn. mob. a fost influentata de cea arh. /rn. a fost multmai echilibrat i amonios aezat pe elemente constuctive. #ele maicunoscute orn. create si folosite in acest stil au fost$ accantul, meandrele,volutele, coloanele, corniele. %iesele de mobil specifice stilului antic grecs"nt multe, prezent"nd o diversitate de forme i soluii constructive. Lada

conceput "n diferite mrimi i forme, "ndeplinea funciunea de depozitare avestimentaiei, armelor precum i pentru edere i odihn.. Era bogatornamentat i viu colorat. Patul! avea funciuni multiple 3odihn, citit,scris, servit. masa, primire de oaspei etcK4, fiind "nalt cu picioare "n form decoloan cu capitel, legate prin cadru dreptunghiular i acoperite cu saltea carese rsfr"ngea peste cele dou capete. 'e foloseau perne decorative i cuverturide acoperire. Taburetul se realiza "n construcie fix sau pliant i era folosit,"n general, pentru a uura urcarea "n pat. Mesele realizate cu trei i patrupicioare, fiind aezate "n apropierea paturilor, aveau form dreptunghiular,ptrat sau rotund. Scaunele i "ilurile aveau "n vedere realizarea unorpoziii de oadihn ale corpului uman i "n acelai timp i de a impune respecti mreie. %icioarele scaunelor i (ilurilor se terminau, "n ma(oritatea cazurilor, cu forme de picioare de animale sau erau de forma coloanelor.2ormele

constructive ale paturilor, meselor, scaunelor, (ilurilor i taburetelor sepstreaz p"n "n zilele noastre datorit ergonomicitii i funcionalitii lor.


12/40

11. $obilerul stilului antic roman 3+ i.e.n.+ e.n4Mobila stilului antic roman este inspirat "n mare parte din arhitectura construciilor, adaptatfunciunilor simple de edere i odihn, aa "nc"t s asigure maximum de comoditate iconfort.7egistrul ornamental al mobilierului este preluat din construcii, regsinduse influenelegreceti.'tructura eterogen a mobilei era rezultatul utilizrii diferitelor materiale, ca rezultat al

perfecionrii uneltelor i tehnicilor de lucru 3romanii folosesc ca tehnici de lucru ferestruirea,

rindeluirea, strun(irea, burghierea, realizarea furnirelor i furniruirea suprafeelor, colorarea ilustruirea lemnului etc4./rnamentele de pe mobilierul roman s"nt preluate de la greci, dezvoltatei "mbogite dup gustul celor care utilizau i adaptate tehnicilor folosite de meterii executani.2runza de acantus a grecilor este preluat i transformat# a(unginduse la un ornament completdiferit, specific romanilor. Elementele strun(ite utilizate ca picioare pentru paturi, taburete,scaune s"nt dominante. 5e asemenea, sculpturile rondebosse# care reprezint animale sau corpuluman, domin "n construcia meselor, (ilurilor, impun"nd prin perfeciunea execuiei idimensiuni. %entru prima dat apare piciorul de cprioar "n construcia meselor ,form care vaconstitui elementul dominant al barocului./rnamentele vegetale sub form de ghirlande, lu(eri,

cornuri de abunden, rozete s"nt des utilizate at"t pentru decorarea interioarelor 3a pereilor4 c"t ia mobilierului.%rin folosirea rindelelor cu cuite profilate romanii reuesc s realizeze elementede ancadrament care (oac un rol important "n delimitarea spaiului decorat i evidenierea

pregnant a ornamentului de pe suprafeele plane.#unosctori ai tehnicii de curbare a lemnului,romanii realizeaz elemente spaiale "n construcia mobilei de mare efect estetic.Mobila stiluluiantic roman cuprinde piese diverse.

Taburetul lucrat din lemn "n combinaie cu bronzul, avea ezutul tapiat sau acoperit cu blnuri.%icioarele, executate prin strun(ire, realizau o construcie fix sau pliant.

$otoliul# executat sub form de tron pentru cazul utilizrii "n cldiri oficiale, sau mai simplupentru locuine, era puternic decorat cu ornamente sculptate sau realizate prin "ncrustaie.

Mesele# de forme i construcii diferite#s"nt executate numai din lemn sau in combinaie cu marmura.%icioarele dein ponderea "n ornamentare prin form sau sculpturi rondebosse. Cn general, picioarelese termin cu gheare de leu sau copite.

Patulsibncieutilizateptodihnailuatmasa,s"nt acoperite cu saltele i cuverturi.. 5ecorarea serealizeaz prin sculptur,incrustaieicolorarealemnului, aurire.

%ulapul# sipetul si lada erau piese de mobil cu rol de depozitare a "mbrcmintei, armelor sitezaurului familiei. 0neori s"nt puin ornamentate sau chiar lipsite de ornamente, iar alteori s"ntexagerat ornamentate.

Materialele principale utilizate in construcie au fost marmura, bronzul si lemnul 3nuc, tuia, frasin,paltin, ulm4 iar sticla, fildeul, bagaua, pietrele semipreioase, aurul ca materiale de decorare prin"ncrustaie, placare sau acoperire.


13/40

12.$obilerul stilului evului mediu

Mobilerul stilului bizantin &'(()*+(4! durat aprox. &>>> de ani, avind influenta in asia, italia, rus. , balcani. 'tilul are la baza impletirea clasico 8recoroman cu orientarea spre %ersia si orientul mi(lociu. Elem.noi sunt arcurile semirotunde, inlate,trilodate, st"lpi scuri cu capetele "n form de cub cu muchiile rotungite "n partea inferioar. Elementeleconstructive s"nt simpe, drepte, iar ornamentul constituie decorarea principal. Mobila era masiv, rezistentdoar la unele piese picioarele erau sculptate "n form de lab de leu. 'ptarele erau drepte, fr curburi i

"nclinaii. Aezuturile erau acoperite cu esturi decorative, uneori din piele. Mesele erau pliabile, fiind utilizateatunci c"nd era cazul. Erau decorate cu pietre preioase. /rnamentul purta un caracter abstract. 2ildeul era unmat. ades folosit.%e l"ng ornamentul geo sa folosit i frunza de acant. 5ecoraiunile sculptate erau aurite./rnamentaia mobilierului bizantin a fost una din cele mai bogata, av"nd un pronunat caracter abstract. Ea serealiza "n pictura, sculpt.i mozaicuri. /biect.de mob.ale stilului biz. au fost reduse ca varietatefuncional,realiz"nduse "n mod deosebit, taburete, bnci, lzi, fotolii, mobilier bisericesc.

Mobilerul stilului romanic &sec! ,)-.

! evoluat "n combinaii cu elem.romane i biz. specifice regiunilor "n care sau dezvolt. Mob. !cestui stil era

sobr, masiv, rigid i greoaie. Incomod i fr poziii echilibrate mob.romanic cunoate o dezvoltareartistic abia "n perioada t"rzie a stilului. Elementele constructive ale mob.erau masive i drepte, rudimentar

prelucrate i finisate. Materialul folosit pt const.mob. e ste(arul. /rnamentaia mobilei a fost f. srac la"nceput. Mai t"rziu aceasta sa "nmulit, mai cu seam cele prelucrate din arta grecoromana. /biectele de mob.specifice acestui stil$ cufrul a fost mobila princip.a ev.mediu. Masa era deobicei mare, masiva i greoaie. %atuldeasemenea masiv, "nalt. Cn perioada t"rzie a stilului sa folosit i baldachinul. 'caunele i fotoliile erau rigide,incomode, cu + picioare drepte.

Mobilerul stilului /slamic & sec! 0 .

! avut o dezv. slab din pun.de vedere constr. i func., iar aspectul decorativ a fost preocuparea preoritardeoseb. de bogat i preioas. 2orma mob. a fost str"ns legat de element. arhitectonice folosite "n contr. ei.Elem. decorative au fost aproape exclusiv geometrice$ rozete, poligoane, arabescurile, etc. Mesele de formevariate, rotunde sau polig.de dimens.mici, msue cu & sau * picioare au o intrebuin. rsp"ndit. %aravanele au fost ft. bogat ornamentate cu elem. sculptate, traforate i "ncrust. pe supraf. lor. zile scunde cu capac

boltit, ornamentate. Eta(ere destinate pt pstrarea obiectelor de artizanat sau pt susinerea covorului. !cest stila creat ui i lambriuri pt interioare. !u mai creat i vase din arama ornamentate bogat.

Mobilerul stilului gotic & sec! )')* .

2orma obiec era influenat de elementele decorative i contruct. arhitecturale. Elem. contsr.au fost simple,

drepte sau alungite.Mobilerul pt ezut i lzile aveau o form arh. siml, masiv i greoaie. 6ehnica de lucru acunoscut o deosebit dezv. deoarece sau perfecionat uneltele pt prelucr. lemn. 5ecoraiunile imitau frunzelerulate, panouri "nrmate conin"nd figurine de animale sau obiecte stilizate. 'imbolul regal era floarea de crin.Elem. decorative au fost formate din ornam. geometrice vegetale. %rofilele au fost elemente decorative folosite"n mobila gotic. !cantul gotic are un desen i un relief sculptat ft. original. /rnam. trefl este un elem.decoradiv 3 o frunz cu * foi rotunde ovale sau ascuite4 7ozete gotice elem. specifice stilului alct. din arcurisemirotunde. %anglica rsucit este un elem.specific gotic. #ufrul perei "n form de ram cu tblii.Gufetul are partea inf. scund. #u un soclu dreptunghiular pe care se fixa corpul superior. Masa alctuitdintro plac aezat pe ) capre. / alt mas gotic are ) picioare panouri. %laca se fixeaza pe ele. 'a contruit i

o mas cu plac folosit pt scris. 5ulapul este masiv i greoi cu uile din rame late. 'caunul avea picioaremasive sau ) picioare panou. 6aburetul avea picioarele in forma de ;. %artea de (os sculptat "n lab de leu, iarcea super. cu capete de leu. %atul de obicei cu baldachin i ) coloane pe cellalt capt. Cn afar de mobilierstilul gotic a realizat ui si scri interioare.


14/40

13.$obilierul stilului 0i%antin.

Mobilierul avea forme masive, greoaie i sobre, cu linii i

suprafee drepte, cu elemente constructive simple.%reocuparea principal a constuctorilor era concentratasupra aspectului ornamental decorativ caracteristica de

baz a mobilierului bizantin.


15/40

14.$obilierul stilului romanic

Mobilierul romanic, rezult?nd din absena tendinei spre lux,

avea o construcie primitiv, era rigid, masiv, greoi, incomod ifr proporii echilibrate. %anourile erau executate prinalturarea mai multor sc?nduri consolidate prin traverse fixate"n cuie decorative. Materialul folosit era ste(arul lemn tare irezistent la umezeal. %relucrarea lemnului era dulghereasc.Elementele constructive, finisarea erau rudimentare. !spectulartistic, decorativ era minim. /rnamentaia era prezentat doar

prin feroneria dantelat, balamalele de fier for(at, "ntro msurfoarte restr?ns ornamente de acant, palmete, flori cu patruopt petale etc./biectul principal al mobilierului roman a fostcufrul, care putea fi transformat "n armoar, banc, scaun, pat,sipet "n care se depozitau obiectele necesare "n cltoriile"ndelungate ale feodalilor. Masa era deobicei mare, alctuitdintro sc?ndur lat aezat pe dou suporturi, fiind folositmai cu seam "n slile mari i "ntunecoase ale castelelor fle.%atul era deasemenea "nalt i masiv, cu tblii la cele doucapete i o tblie lateral pentru izolarea recelii de la perete. Cn

perioada trzie a stilului 3"nc.sec.;II4 concomitent cu dulapulpentru arme,haine i unelte de lucru, apare patul cu baldachin,

pentru izolarea de aerul rece nocturn. Mobilierul romanic era"n corespudere deplin cu modul de via i nivelul de culturdin epoca respectiv. 3uxul i arta meteugreasc roman aufost date uitrii4. umea obiectual "n perioada roman aveadestinaia de a saticface doar cele mai simple necesitiutilitare.


16/40

1".$obilierul stilului islamic

Mobila acestui stil a avut o dezvoltare slab din punctul de vedereconstructiv i al funciunii, aspectul decorativ fiind preocuparea prioritar, deosebit de bogat i preios, cu un desen foarte frumos i echilibrat

3arabescurile4. Mobilierul de ezut i odihn mai redus, "ntruc"t sefoloseau covoarele i sofalele pentru ezut i dormit. 2orma mobilieruluia fost str"ns legat de elementele arhitectonice folosite in construcia el,cum au fost arcurile i coloanele 3st"lpli4, iar ornamentaia a fostinfluenata de cea a interioarelor, carenau avut in acest stil o dezvoltare"nsemnat, folosinduse i "n mobilier arabescurile si incrustaiile cudram i filde. Elementele decorative au fost aproape exclusiv

geometrice cum s"nt$ "mpletiturile geometrice, rozete,poligoane,arcademrunte, polilobate cu balutrii subiri, palmete geomerice i vegetale,dar mai cu seam arabescurile i mai rar acantul./biectele dc mobil ale artei islamice $Mesele de forme variate, rotundesau poligonale de dimensiuni mici, msuele scunde cu unul sau treipicioare, acestea ?vind o "ntrebuinare rsp"ndltfi, "ntruc"t musulmaniistteau (os pe perne i covoare.%ulapurile erau fn general inzidite.Pravanele au fost foarte bogat ornamentate cu elemente decorativesculptate.Lzile au avut aceeai "ntrebuinare ca in celelalte stiluri, dar mai scunde,cu capac boltit, Cntotdeauna ornamentate.1ta"erelei unele suporturi "nalte "n form de ; au fost folosite pentrupstrarea obiectelor de artizanat sau susinerea covorului.'au realizat i unele soaune, sub Influena artei rmase mai cu seam In'pania, unde acest stil a avut o deosebit influen, folosinduse in

mobilier renumita piele de #ordoba, ornamentat prin presare, sau"mpletituri de trestie.!cest stil a mai creat ui i lambriuri pentruinterioare, incrustate cu sidef, ivoriu, aur, argint, aram. 0neori uile eraucptuite cu plci de aram cizelat. !u mai creat i vase de aram foartefrumoase, cu ornamentaie bogat, sau incrustate cu alte metale. 'au mairealizat i incrustaii in fier i oel, cu fir de aur i argint, mai cu seampentru decorarea armelor.


17/40

1'.$obilierul stilului gotic.

Cn mobil stilul gotic suplu, dar "n acelai timp masiv, sa implementat pstr"nd aceleai elementecaracteristice construciilor. Elementele definitorii stilului gotic s"nt completate de la o ara la altacu elemente specifice care in de tradiiile popoarelor respective, aa "nc"t registrul ornamentalspecific stilului este foarte bogat.%erfecionarea mi(loacelor tehnice de realizare aduceimportante mutaii calitative "n aspectul si forma mobilierului. 2erstraiele de debitat buteni, careutilizau cderile de ap, asigur o calitate superioar sc"ndurilor, "n comparaie cu cele obinute princioplire. 7einventarea rindelelor asigura realizarea suprafeelor plane i a unor finisa(esuperioare.'e inventeaz noi principii structurale "n construcia mobilei 3rama cu tblie4, careasigur efecte estetice deosebite i uurarea construciilor. Materialul lemnos principal utilizat. "nconstrucia mobilei a fost ste(arul, care prin proprietile sale de rezisten i prelucrabilitate asiguracondiii bune de tiere cu dalta i ferstrul. Cn 8ermania de sud i rile !lpilor sa utilizat cu

predilecie lemnul de rinoase, iar in unele regiuni ale 2ranei, nucul./rnamentele s"nt"nregistrate in ma(oritate din natur, fiind executate, "n general, in relief plan i mai rar in relief

complex 3"nalt4.6bliile s"nt decorate "n "ntregime "n relief plan sau cu motive care reproducfaldurile unor draperii ! /rnamentele repetative dispuse pe elemente de structur au rolul deancadrament general sau zonal. 6orsadele capt clin nou importan, fiind elementele verticaleasociate arcurilor, cu efecte estetice deosebite./rnamentele inspirate din regnul vegetal s"ntutilizate "n forme dinamice de o mare varietate, regsinduse frunza de acantus "n asociere cuiedera, frunza de vi de vie. 'tilizarea i geometrizarea ornamentelor capt un rol preponderent,fiind impus, "n general, de existena ogivei, construcie geometric de marc frumusee.0n altornament important specific pieselor de mobil "nalte este crenelul# dispus in general pe cornie,element de baz in identificarea stilului.5in regnul animal ornamentele importante s"nt $ dragoni,

himere, leul, calul, vulturul, porumbelul, petele, iar cele inspirate de corpul uman s"nt $ sfinxul,cavaleri, prelai, scene biblice etc.%iesele de mobilier specifice stilului gotic s"nt diverse,cuprinz"nd aproximativ aceeai componen ca "n zilele noastre $

%ulapul @ cu pondere mai mare "n 8ermania era executat cu dou ui mari sau patru ui i br"u,cornia decorat cu creneluri, tbliile decorate cu ornamente stilizate sau cu falduri

2ufetul@ este "nlat pe picioare i destinat pstrrii vesele# are "n general construcia uilor de tipram cu tblie, pe care ornamentele s"nt executate in relief plan.

Scaunele @ au diverse forme i dimensiuni. #ele mai impuntoare s"nt cele specifice bisericilor3strana4 cu un registru ornamental foarte boga.! 'caunele cu lad au i rolul de depozitare.

Mesele @ spri(inite pe doi supori laterali sau pe picioare au placa groas, masiv. Cn general,legtura "ntre suporii laterali se realizeaz printro travers consolidat cu pan. Mesele de scris

prevzute cu placa rabatabil conin "n zona cadrului spaii rezervate pstrrii ustensilelornecesare.

%resoarul@ pies de mobil utilizat pentru depunerea veselei i obiectelor preioase, este frumos

ornamentat cu compartimente "nchise sau cu polie.

&>


18/40

1(.$obilierul stilului renascentist& etapasec&+ renas timpurie1)etapasec&- perioada renas1*etapasec& renas.tirzie.Mobilaranast are un pronuntat caracter artistic si o dez puternica,fiind raspindita in toate tarileEuropei,incepind cu Italia.2orma mob a fost infl de arh,de noi materiale.!spectul sau esteevident constructiv./ caracter. importanta a mobilei este asezarea pe orizontala a volumelorcare alcatuiesc un corp de mobila. Mobila se adapteaz noilor cerine i gusturi, calitatea fiind

clin ce "n ce mai bun, ca rezultat al tehnicilor "mbuntite de prelucrare i decorare alemnului7enasterea italiaLadaeste caracterizat printrun soclu mare i profilat proeminent i uncapac masiv sculptat pe contur. 'uprafaa vizibil a capacului este decorat prin sculptur sauintarsie.Mobilierul de edere este constituit din scaune, cu sau fr tapieri.'caunele tapiatesau cu perne las liber structura din lemn, bine g"ndit ca form i decorare. 2ixareatapieriei se realizeaz cu a(utorul cuielor decorative din bronz, alam sau aur. #anapelele,executate sub form de banc# pstreaz linia canapelelor romane, ornamentaia fiind multmai bogat, materialul dominant utilizat "n construcie fiind lemnul.Masa# asemntoaremeselor romane, cuprinde o plac fixat pe picioare strun(ite legate prin traverse, constituindcadre de rezisten at"t "n partea superioar c"t i cea inferioar.%ulapul# asemntor goticului,are "n general patru ui @ dou superioare i dou inferioare, constituind dou corpuridistincte desprite printro centur puternic profilat i sculptat.2ufetul este conceput ca undulap scund cu dou ui realizate "n construcie ram cu tblie, cu soclul masiv spri(init pe

picioare scurte, strun(ite sau lab de leu. 3omoda#prevzut cu mai multe sertare, este ocreaie florentin, folosit pentru pstrarea len(eriei personale i a celei pentru pat, bogatornamentat, pstr"nd linia arhitectural a bufetului.Patul# cu baldachin, este "ncadrat de patrucoloane care susin un coronament bogat decorat.Secretairul are o plac, rabatabil pentruscris i este prevzut la partea inferioar cu ui sau br"u cu sertare.

enaterea n ranaMobilierul de edere, scaunele dob"ndese un plus de comoditate. Cngeneral, picioarele s"nt consolidate prin legturi "n D, iar cele din fa printro legtura lat

bogat decorat. 'caunele demnitarilor erau puternic decorate, cu forme arhitecturale preluatedin construcii .Mobilierul de depozitare renun treptat la lad, locul ei fiind preluat dedulapurile cu unul sau dou corpuri, bufete i comode!'uprafeele se caracterizeaz printro

bogie de ornamente plastice 3herniei, cariatide, oameni cu trupuri de animale, plante4 @suprafeele verticale libere, lipsite de ornamente, nu erau acceptate.Mesele se execut, "ngeneral, cu plci de lungimi mari, fixate pe dou picioare panouri sau pe mai multe picioare detip coloan .'e practic i construcia meselor cu plac de extensie.3anapeleleau fost mai

puin reprezentate "n acest stil, ele fiind realizate cu dou, trei i patru locuri.Patul baldac4inare "n structur coloanele i coronamentul, ca i cel din 7enaterea italian.3abinetul este o

pies de mare importan, considerat piesa de mobil la mod, fiind decorat cu ornamenteincrustate.

enaterea n *paniaScaunele# cu i fr brae , au construcii i decorri diverse datoritcomplexitii elementelor de influen artistic. egturile picioarelor s"nt puternicdecorate.Mesele nu au pondere mare "n componena mobilierului, ele fiind cu plcile bogatcolorate prin intarsii i incrustaii cu pietre preioase. %icioarele strun(ite sau cu torsade s"nt

legate "ntre ele prin elemente din lemn sau fier for(at.3anapelele cu o construcie mai rigid,s"nt decorate cu ornamente sculptate, tapieria fiind fixat prin cuie decorative.Patul arecapetele executate din elemente strun(ite legate intre ele prin profite din lemn sau metal.#aornamente definitorii ale st ilul ui sint medalioanele sculptate, care reprezint figuri de&&


19/40

lupttori "mbrcai in armuri metalice, grupa(e de coifuri i arme, blazoane. Medalioanele auforma oval, dreptunghiular sau ptrat, toate aplicate pe panouri "n locul tbliilor, fiinddelimitate prin ipci profilate.3abinetul din 7enaterea francez capt o formoriginalfi ind constituit d intrun corp superior simplu, cu suprafee plane, spri(init pecoloane prevzute cu caneluri i torsade. egtura dintre picioare, aflat sub corpul superior,este de construcie special, fiind prevzut cu st"lpi i arcade. 5ecorarea suprafeelor

corpului superior este simpl, av"nd la baz aplicele metalice realizate din metale preioase.Interiorul este, in general, cptuit cu cat ifea sau plu rou.

enaterea n 5ngliaMobilierul 7enaterii engleze 3sti lu l Elisabetan4 este sobru, frfrontoane i fr arcade. Influena italian, german i flamand se manifest princompartimentarea geometric a panourilor pieselor de depozitare. %icioarele mobilieruluierau, "n ma(oritatea cazurilor, realizate prin strun(ire, "n form de vase decorative, despritede profile adinei bogat sculptate, cuprinz"nd frunza de acantus stilizat, adaptat suprafeelorspaiale.2ufetul este realizat dintrun corp, spri(init pe picioare strun(ite, bogat decorate. 0iles"nt realizate "n construcie ram cu tblie, zonele centrale ale tbliilor fiind decorate cuornamente geometrice sau florale stilizate, "ncadrate cu ipci profilate. Mesele s"nt realizatecu plci spri(inite pe cadre masive@ cazul meselor fixe, sau cu plci spri(inite pe cadre uoare cazul meselor extensibile.%icioarele strun(ite se consolideaz cu legturi de form

paralelipipedic sau cu elemente strun(ite sub form de mtnii aezate cap la cap. Elementelefiniale strun(ite, dispuse pe legturile cadrului central sau la colurile plcii, s"nt orientate, in

(os.Scaunele au picioarele strun( ite 3toate sau numai cele din fa4, legturile inferioare fiinddrepte, sau strun(ite in forma de mtnii aezate cap la cap! 'ptarul netapiat este constituitdin legturi traforate sau sculptate,cu elemente finiale st run(ite orientale in (os. 6apieriiles"nt fixate de schelet cu a(utorul cuielor decorative.Patul# cu baldachin, este realizat dup

modelul italian# cu un coronament bogat decorat, spri(init pe st"lpi strun(ii, prevzui lapartea inferioar cu piedestale clasice, iar la partea superioar cu capitel ionic. %atul propriuzis nu este legat de cei patru st"lpi.3abinetul este masiv, av"nd corpul format din treisuprafee asamblate sub unghi diferit de F>. #ornia este profilat ad"nc i decorat cuornamente sculptate repetative, stilizate. #entura masiv "nglobeaz sertarele i asigur

punctul de spri(in pe cei doi st"lpi groi, strun(ii i sculptai. 'patele, realizat sub form deramcadru, consolidat de st"lpi prin legturi, asigur structura de rezisten a construciei.

enaterea n 6ermaniaCn mobil 7enaterea german se dezvolt pe dou ci, specifice

sudului i nordului. 'udul 8ermaniei preia 7enaterea italian, iar nordul preia 7enatereanordfraneez i flamanda, aceasta av"nd drept efect realizarea unei diversiti mari de piesede mobila.a "nceput transpunerea elementelor de. arhitectur in mobil se face. cu st?ngcie,mobila corp reproduc?nd "n miniatur faadele unor construcii. /dat cu venirea "n 8ermaniaa artitilor italieni i francezi care lucreaz la curile princiare, piesele de mobil primescforme elegante.7enaterea german se caracterizeaz, "n general, prin masivitate,rectangularitate i o decoraie, in ma(oritate, realizat prin ornamente sculptate

&)


20/40

1).$obilierul stilului baroc.

Garocul sa nscut "n Italia, pe baza lucrrilor de pictur realizate de Michelangelo. a "nceputmobilierul a fost de form greoaie.Ladapierde din importan transform"nduse "n comod#iar cele care se mai folosesc au forme cu suprafee bogat ornamentate i capacul de formneregulal.Mobila realizat "n Italia "n prima (umtate a secolului al ; caracteristicimportant a stilului este torsionarea montanilor i mai ales a elementelor orizontale dinstructura scaunelor, fotoliilor i meselor 3legturi, picioare4. a mobila de edere estespecific legtura "n D, dintre picioare, la care se adaug "nc o legtur "ntre picioarele dinfa. 'e folosete tapieria fix, cu cuie din argint sau aram, cu floare decorativ. Cn general,mobilierul stilului udovic al ;IIIlea este greoi, nefuncional, stilul neprezent"nd interes in

producia actual de mobil.

Mobilierul stilului udovic al ;l


21/40

proeminente pentru spri(inirea capului.Patul de zi sau canapeaua de odihn este fr sptar, cuo singur tblie lateral.Mesele s"nt construite "n dou variante $ masa consol i masaobinuit. Masa consol are, de obicei, placa din marmur ori mozaic, cu cadrul i picioarele

bogat ornamentate. Masa obinuit este larg i bogat ornamental, susinut pe patru picioarede forme.egturile picioarelor i cadrul s"nt ornamentate simetric, domin"nd lini ile curbe,volutele "n form de ' i #.Masa birou este specific acestui stil i prevzut cu opt picioare

in consol fixate prin legturi in ; 'ertarele au feele curbe prevzute cu ornamente plane.Ele s"nt desprite "n plan vertical prin lezene in consol, cu sculpturi proeminente.3omodacare "nlocuiete lada i bufetul, a fost conceput de Goulle "n diferite forme constructive iarhitecturale, cu dou sau mai multe sertare, puternic decorat cu marchetrie.3stilul regence85ispare aspctul solemn al barocului fr ,mob devine elegnt cu un confort mai pronuntat.In acesttimp,al trecerii de la st ludovic al &+ lea apar forme de obiecte cu suprafete curbe,deasemeneaa aparut in aces stil cel mai lung picior pt mese si scaune./ carac a acestui stil a fost ocombinatie frumoasa de lemn exotic cu bronz./biectele de mobilier devin mai mici,mai usorde manevrat si mai comode.5in punct de vedere al formelormob caract este linia curbata a

picioarelor,placilor si panourilor.Mob era constr din lemnde ste(ar,par,lemn unor pomifructiferietc./rnamentatia stilului este alcatuita din scoici sculptte,acanturi asimentrice,motivechinezesti etc.#omodelesint cu burta,spri(inite pe picioarem mai scurte impodobite cuornamente sculptate ori lucrat in bronz.Mesele de birou- sertare in casete,unul central tipacestui stil.5ulapurileeste mai rar folosit si nu are imortanta decorativa.'patarele de scaune sifotolnu mai sunt acoperite complet cu tapitarii.5ispar legaturile inf ale picioarelor.0arocgerman#aract importobiectele de mob sunt mai masive si mai grele,cu o ornamentatie multmai reliefata ai mai intinsa pe sup lor1multe elemente sunnt preluate din arh1mesele au

picioare masive.#omodele* sau + serate,fetele curbe.


22/40

1.$obilierul stilului regence.

*tilul egence. 'tilul regenei, denumit uneori rocaille,constituie o perioad de tranziie "ntregrandoarea monumental a curii regelui udovic al ;l


23/40

2/.$obilierul stilului rococo.!cest stil a avut o deosebit importan in dezvoltarea mobilierului artistic, at"t din

punctul de vedere al funcionalitii sale, cit i din punct de vedere tehnio constructiv,

pentru c in acel timp t"mplria artistic a devenit o meserie de cea mai "nalt

tehnicitate, cu reuite constructive i de prelucrare a lemnului. Mobilierul rococo

3udovic al ;


24/40

finisate prin lcuire, cu plci de marmur profilate pe canturi "mpodobite cu

sculpturi aurite pe picioare, deosebit de apreciate in acel timp. 2orma lor a fost de

dou feluri$ comoda cu picioare "nalte, curbe, in acolad i dou sertare suprapuse

i comoda cu burt cu trei sertare.Mesele au avut o mare varietate de forme i

"ntrebuinri, sint mai uoare, cu dimensiuni mai reduse.Mesele de sufragerie nu auavut o "ntrebuinare frecvent.!u aprut i sau construit in acel timp numeroase i

variate tipuri de mese mici, care pot fi uor manevrate i plasate dup cerine.

5intre acestea pot fi amintite$mese de "oc1mese pentru servitptrate, rotunde sau

triunghiulare1mese de scriscu sertare i o plac care se poate trage1mese de lucru

cu sertar1mese pentru toalet 1mesele consol ,masa de biroupentru femei1birou

cu plac plan# biroul cu cilindru i u rabatabil in cilindru, biroul

capuc4in1biroul secretar!Scaunele au sptarul curbat dup spatele corpului

omenesc, cu Cmbinri invizibile "ntre elementele verticale i ceie orizontale.%artea

central a sptarului era mascat cu un mic ornament sculptat In form de scoic,

volute i acanturi foarte fine spri(in obiectul.#ele mai cunoscute tipuri de fotolii

s"nt urmtoarele$fotoliul in cabriolet 1 fotoliul 2erg6re1 fotoliul debirou era un

obiect specific l original al acestui stil.

fotoliul pentru toalet,canapelele tapiate obiecte de ezut1fotoliul canapea %atul

acestui stil a avut dou variante$ pat pentru odihn i pat pentru alcov, care era acoperit

cu baldachin i perdele.

5in toate cele artate se poate aprecia c acest stil udovic al ;


25/40

21.*tilurile clasicismului in mobilier.

5escoperirea oraelor romane Derculeanum i %ompei de sub cenua


26/40

concepional al creatorilor si mobila !dam folosete cu predilecie ornamentele de provenien grecoroman, realizind o "mbinare "ntre diferitele tehnici de decorare 3sculptur, intarsie, pictur4 pe aceeai

pies de mobil.'a folosit cu predilecie lemnul de mahon masiv sau "n furnire, ornamentele fiindrealizate din culori deschise, contrastante cu culoarea rocat a fondului.Mobilierul pictat cu ghirlandei medalioane este specific stilului, comodele i dulapurile realizate de fraii !dam constituind piesede inspiraie pentru muli creatori de mobil.6apieria este realizat din stofe simple "ndungi.' h e r a t o n este autorul a noi piese de mobilier mult mai apropiate de trebuinele umane din

vremea sa. #aracteristic mobilierului 'heraton s"nt liniile drepte! Mesele de lucru, biroul pentru dame.mesele de cusut i pentru (oc s"nt piese de mobil specifice stilului..

Clasicismul n GermaniaCn mediile burgheze se dezvolt stilul Giedermeier, ca o interpretaregerman a clasicismului. #oncepia i realizarea mobilierului "n clasicismul german are "n vederesimplificarea formelor i ornamentaiei i folosirea "n construcie a speciilor indigene 3acoperite cuspecii exotice4, aa "nc"t s rezulte un mobilier ieftin, accesibil pturilor largi ale burgheziei. Estefolosit lemnul de cire, frasin, par colorat "n nuane maronii, at"t sub form masiv c"t i sub form defurnir. Mahonul este folosit cu predilecie sub form de furnire.Mobilierul stilului Giedermeier conine

aceeai structur a garniturilor ca i cel din zilele noastre. 2ormele simple i mai puin ornamentate "lface foarte tehnologic, aa "nc"t stilul a pstrat interesul p"n "n zilele noastre.%ulapul este deconstrucie simpl, paralelipipedic, pereii laterali i uile s"nt plane, neornamentate, realizate subform de ram cu tblie. Cn cazul tbliilor false se utilizeaz i placi decorative pentrufixare.3anapeaua si scaunele au braele i sptarele arcuite uor, executate din elemente curbate, sausub form de lir! 6apiarea se realizeaz cu stofe vrgate sau "nflorate.Mesele cu plciledreptunghiulare, ptrate, rotunde sau ovale au picioarele drepte sau curbate# fixate pe tlpi sau pe plci.'au folosit i construcii de mese cu picioare laterale sub form de lir, legate prin traverselongitudinale.Patul foarte asemntor clasicismului francez dar mai simplu decorat, pstreaz forma

gondolat a capetelor.2iroul3devine o pies de mobilier util i de aceea i se acord o atenie deosebit,rezult"nd o diversitate constructiv. inia general este definit de existena sertarelor, cutiilor i acorpurilor interioare. /rnamentele dominante s"nt cele de natur vegetal, stilizate 3flori, frunze,coroane, rozete, crengue cu flori vii4 i mai puin cele de origine animal 3lebede, psri, grifoni4./rnamentele aplicate din bronz se realizeaz din table ambutisate.

Clasicismul tr%iu n rana'tilurile clasice dezvoltate "n perioada clasicismului au creat, "n toaterile europene, Lmobilierul zilelor noastreK, urmrind, "n general, formele simplificate, ornamentelestrict necesare i reduse ca dimensiuni, aa incit s se poat obine un mobilier mai ieftin, accesibil

pturilor largi ale populaiei. 5up anul &+> clasicismul este "ndeprtat de pe linia modei, de ctrenoul curent @ Lclasicismul t"rziuK sau noul rococo!%ulapul de haine sau de vase este de dimensiunimici, "n general cu o u, la care domin suprafeele plane.Servanta 3bufetul4 utilizat pentru expunerea

porelanurilor se compune dintro comod cu ui la partea inferioar, peste care se aaz un corp superior deschis 3cu polie4, sub form de raft.3omodele renun la sertare, folosind numai 0ile plane, frornamente realizate prin intarsie.Mesele de scris capt importan deosebit, fiind prevzute cumulte sertare aezate atit sub c"t i deasupra plcii. %icioarele revin la forma barocului, fiind suple, culini i fluente i se termin "n forme stilizate.

)2. Clasicismul france%. $obilierul stilului ludovic al 1'


27/40

Mobila sti lu lu i udovic ;


28/40

are "n vedere glorificarea puterii imperiale i a victoriilor militare. 5in aceastcauz, stilul Empire nu este un stil natural, ca rezultat al cutrilor artitilor ia tendinelor artelor "n evoluia lor fireasc 1 el este un stil artificial, realizatprin dogme i direcii impuse, comandate.'tilul Empire readuce interesul ipreocuparea pentru latura artistic a mobilierului baroc, srcit "n perioada

directoratului, menin"nd linia constructiv i motivele decorative anticegrecoromane i egiptene./rnamentele dominante s"nt cele sculptate "n rondebosse 3cariatide, atlani, capete i picioare de lei, sfinci4, dispuse peelementele de susinere, precum i ornamentele aplicaterealizate din bronzcizelat i aurit. %e suprafeele plane se folosesc pentru ornamentare emblemecu arme i litera = lucrat "n bronz aurit, "ncon(urat cu ornamente sub formde coronie. ezenele i picioarele s"nt decorate cu palmete sculptate "n relief

plan sau realizate prin "ncrustaie./b.de mob. cele mai obinuite din acest stil$cele de sezut si odihna, cabinet, commode, mese , dulap, paturi. 'caunele auavut elem. constructive mai masive dec"t "n stilurile clasice franc. si englez,mai greoaie, cu sptarul dreptungh. Aezutul era tapiat, iar cadrul vizibilneacoperit cu tapierie. Graele erau drepte susinute de sfinci sculptai.2otoliile mai largi si mai ad"nci, ezutul puin mai scund, braele drepte frcurburi, complet tapiate. #anapelele cu ) capete gondolate spre exterior ,spatarul drept , picioarele erau scurte, i terminate cu labe de leu. Mesele erau rot. sau dreptun. mari si masive, cu picioarele sculptate in forma decariatide. #omoda aveau o form presmatic mai greoaie cu supraf. plane cu) ui i ) sertare. %atul avea ) capete mrginite cu picioarele sculptate lapartea superioar cu cap de sfinx. iar (os lab de leu.%ulapurile i comodeleau suprafee plane cu lezene sub form de coloane cu seciune prismatic sau

rotund, iar picioarele sub form de lab de leu. 'uprafeele plane s"nt"mpodobite cu palmete, ghirlande, cununi de laur, figuri de sfincietc.'peciile lemnoase utilizate s"nt cele indigene 3paltin, cire, frasin4 iexotice 3mahon rocat, abanos, lm"i4. 2inisare mob. sa fcut "n general culacuri de culori inchise, chiar negre.

24. $obilierul stilului engle%

't. se caract. prin "mbinarea armonioas "ntre linii drepte i curbe. 'au folosit motive decorative pictate sau

aurite. / alt caracteristic import. a acestui st. a fost caracterul utilitar.


29/40

'caunele aveau de obicei spatarul fara tapierie, fiind construit "n form dreptunghiular, cu picioarele din

spate form"nd i cadrul sptarului, cu legturi transversale, iar la partea superioar o legtur fronton sau

un sul profilat prin strun(ire. 0neori sptarul era puin curbat ctre exterior pentru a cuprinde mal comod

forma corpului omenesc, partea superioar o legtur lat curb, iar partea central un panou mai "ngust

de asemenea curb. Aezutul tapiat cu cadrul lemnos vizibil iar picioarele de form prismatic, uor evazate

la partea lor inferioar, pentru o mai bun stabilitate a scaunului. $otoliile 7damerau uoare, mai puin

tapiate, cu forme specifice engleze i anume$ sptarul format din picioarele din spate i dou traverse, cea

superioar mai lat, ambele uor "mpodobite cu )* rozete sculptate. 3anapeaua stilului !dam a fost

deosebit de cea udovic al;


30/40

simplificatoare, cu influene antice.Cn mediile burgheze se dezvoltstilul Giedermeier, ca o interpretare german a clasicismului.#oncepia i realizarea mobilierului "n clasicismul german are "nvedere simplificarea formelor i ornamentaiei i folosirea "nconstrucie a speciilor indigene 3acoperite cu specii exotice4, aa "nc"t

s rezulte un mobilier ieftin, accesibil pturilor largi ale burgheziei.Este folosit lemnul de cire, frasin, par colorat "n nuane maronii, at"tsub form masiv c"t i sub form de furnir. Mahonul este folosit cupredilecie sub form de furnire.Mobilierul stilului Giedermeierconine aceeai structur a garniturilor ca i cel din zilele noastre.2ormele simple i mai puin ornamentate "l face foarte tehnologic, aa"nc"t stilul a pstrat interesul p"n "n zilele noastre.%ulapul este de

construcie simpl, paralelipipedic, pereii laterali i uile s"nt plane,neornamentate, realizate sub form de ram cu tblie. Cn cazultbliilor false se utilizeaz ipci decorative pentru fixare.3anapeaua iscauneleau braele i sptarele arcuite uor, executate din elementecurbate, sau sub form de lir! 6apiarea se realizeaz cu stofe vrgatesau "nflorate.Mesele cu plcile dreptunghiulare, ptrate, rotunde sauovale au picioarele drepte sau curbate# fixate pe tlpi sau pe plci. '

au folosit i construcii de mese cu picioare laterale sub form de lir,legate prin traverse longitudinale.Patul foarte asemntorclasicismului francez dar mai simplu decorat, pstreaz formagondolat a capetelor.2iroul devine o pies de mobilier util i deaceea i se acord o atenie deosebit, rezult"nd o diversitateconstructiv. inia general este definit de existena sertarelor,cutiilor i a corpurilor interioare. /rnamentele dominante s"nt cele de

natur vegetal, stilizate 3flori, frunze, coroane, rozete, crengue cuflori vii4 i mai puin cele de origine animal 3lebede, psri, grifoni4./rnamentele aplicate din bronz se realizeaz din table ambutisate.

2'. $obilierul stilului biedermaier#aracteristicile principale ale acestui stil s"nt$formele simple ale

elementelor constructive, suprafeele plane conturate cu uoarelinii curbe "n combinaie cu linii drepte, fr profile i fr


31/40

ornamentaie sculptat, ci numai una plan, redus, realizat prinfileuri i intarsie. 'tructura mobilierului a fost evideniat printroexcepional precizie de execuie, acurate i planeitate perfect asuprafeelor furniruite cu mahon, cire i nuc. 0nele obiecte demobilier au avut "n acest stil o "ntrebuinare deosebit fa de

stilurile trecute cum au fost comodele i vitrinele.%t. ob. de ezutaa existat o preocupare deosebit realizinduse o mare varietate descaune si scaune cu brae. 'cauneau sptarul in evantai, oval sautapiat. %icioare din fata erau prismatice. / alta caract. a acestui st.au fost tapiriile realizate cu stofe de culoare mai inchisa. Mesele

cu plac dreptungh., patrata, ovala, sau rot. %icioarele erau curbe,strun(ite sau poligoane. 5ulapurile erau simple cu o cornidreptungh.si un soclu pe care se montau %icioarele scurte.%aturile aveau capetele in forma de rama cu tblii. In concluzie,stilul Giedermaier a fost caracterizat prin funcionalitate,simplitate, uor curbat, a folosit lemn preios, a fost lucrat cu oexcepional profesionalitate.5up stilul Giedermaier sau fcutmulte incercri pentru re"nvierea stilului rococo, empire,

renatere.'au succedat astfel mai multe curente in aceast"ncercare, cum a fost curentul L'ecessionK. !u aprut influene dinarhitectur in forma mobilierului cum a fost cea cubist, c"nd saufolosit in construcia mobilei unghiuri pronunate, rotun(ite sau in

planuri tiate, cu cornie i socluri retrase fa de suprafeeleobiectului, care se spri(inea direct pe soclul fr picioare. #a

elemente decorative pt mob. sau folosit elem. vegetale stilizate sisculptur cu un relief uniform. 'caunele au primit un plus deconfort prin tapierie care imbraca ezutul, sptarul si braele.

2(.$obilierul european in sec


32/40

atmosfera creata de ruine si asimetrie, in timp ce in cealalta tabara exista o puternica inclinarespre designul echilibrat si riguros, cu o anumita dimensiune religioasa.enasterea ococo+

5esignerii care doreau o revenire a elegantei au avut o cu totul alta abordare. Incepand cu &)>stilul rococo din secolul precedent a servit ca sursa de inspiratie pentru revneirea inactualitate mai mult o reinterpretare a stilului rococo parizian. 7enasterea rococo sa bucuratde popularitate inclusive in Europa.

evenirea enascentismului%ana in deceniul al saselea al secolului ;I; stilul rococoincepuse sa intre din nou in uitare, dar spre surprinderea multora a sa impus in forta un curent

puternic marcat de valorile renascentiste. 7enasterea a fost definita de aceasta data intrun sensmai larg, care includea motive neoclasice in afara celor bazate pe traditia 7enasterii franceze.0nii au preferat creatii inspirate de perioada lui udovic ;&F&> in toatedomeniile artelor decorative. !rt nouveau poate fi caracterizat ca un stil inspirat de formeleorganice care dau impresia miscarii, exemplificata prin celebra linie curba care poate fiintalnita in multe lucrari art nouveau. In mobilier primele creatii de gen erau cele relaizate dearhitectii belgieni DenrP van de a realizat statiile de metro din capitalafranceza, a creat piese de mobilier asimetrice, cu forme libere si sculpturi bogate.

Emile 8alle, specializat pe lucrari in sticla si foarte cunoscut in epoca, a creat unele dintre celemai opulente piese de mobilier art nouveau, in care predominau ornamentele florale. ouisMa(orelle a creat mobilier de lux, inspirat de formele naturii, si a devenit un important designerde art deco dupa cel de al doilea razboi mondial. !rhitectul scotian #harles 7ennie MacQintosha oferit o interpretare foarte personala a curentului, realizand mobila de o mare frumusete,foarte cautata. %iesele standard erau realizate din ste(ar vopsit in alb, cu incrustatii elegante si

elemente din metal sau sticla pictata, care alcatuiau forme abstracte de plante.

2).$obilierul sec


33/40

mobilier de forme cubice, care contrastau radical cu stilul impus de art nouveau,amintind mai curand de modelele lui MacQintosh, foarte admirate de grupulvienez. Era foarte folosit unghiul drept, iar detaliile erau deosebit de austere.'ezessionstil a fost precursorul a doua curente ma(ore ale secolului ;; $ Gauhaussi art deco.

Mobilier 2au4aus

'tilul Gauhaus, a fost fondat in &F&F la Reimar de catre arhitectul germanRalter 8ropius, fiind o importanta scoala de arta si arhitectura care sa dovedituna dintre marile influente care au decis dezvoltarea artei in secolul ;;.Mobilierul clasic contemporan, inca in productie, era realizat de unii dintre ceimai faimosi arhitecti, Marcel Greuer si udOig Mies van der 7ohe. Greuer a creatfaimosul fotoliu KRassilPK, din tuburi de otel placat cu crom si textile, iar in &F)

a lansat si seria foarte imitata ulterior de scaune din tuburi de otel intrun cadru delemn.

Mies a creat celebrul scaun Garcelona, o adevarata capodopera din doua cadre informa de ; din benzi de otel cromat si perne patrate din piele in &F)F. 'copulambilor arhitecti era de a oferi mobilier de buna calitate pentru productia de serie,dar si placut din punct de vedere estetic.

Mobilierul 7rt %eco

#urentul !rt deco, desi numele este inspirat din expozitia din arte decorative de la%aris din &F)-, isi are inceputurile in prima decada a secolului ;;, in special informele geometrice 'ezessionstil. / puternica influenta a reprezentanto sipreocuparea din curentul Gauhaus pentru folosirea de noi materiale in productia

de mobilier.

'tilul art deco a rezistat pe piata pana in &F*F, revenind in atentia publicului inperioada &F9>&F>. #ei mai importanti designeri art deco au fost francezi $ ouisMa(orelle, !ndre 8roult, %ierre #hareau si HacSues Emile 7uhlmann. %ieselerealizate de ei aveau o bogatie datorata in principal executiei deosebite lemn deesente rare, cu finisa(e luxoase si incrustatii din materiale exotice precum fildesul,alcatuind designuri abstracte, angulare si formele geometrice indraznete. 'tilul acazut repede in desuetudine din cauza productiei de masa de proasta calitate.

Mobilierul scandinav


34/40

0nele dintre cele mai admirate piese de mobilier au fost cele realizate in'candinavia, mai ales dupa cel de al doilea razboi mondial. 5intre numerosiidesigneri care au facut istorie in domeniu cei mai cunoscuti au fost arhitectulfinlandez !lvar !alto si designerul danez !rne Hacobsen, care au realizat mobiledin lemn laminat cu proportii impresionante si foarte potrivite pentru productia demasa.

Mobilierul american in secolul 88

%ana in &F+ designerii din '0! erau, cu putine exceptii, depasiti de rivaliieuropeni si foarte influentati de acestia. %ana in &F*F miscarea americana artsandcrafts a dus la infiintarea a numeroase ateliere si mici fabrici, precum cea condusade 8ustav 'ticQleP. !cesta a lansat stilul misssion, bazat pe vechiul mobilierspaniol. In fabrica lui au fost construite intre &F>>&F&* piese din ste(ar, cu liniidrepte, simple si gandite strict pentru utilitarism, decoratiunile fiind limitate.2abricile americane au preluat ideea si au inceput productia de masa a pieselor careimitau stilul lui 'ticQleP. #u exceptia creatiilor lui ouis #omfort 6iffanP, care acreat mobilier mai mult pentru sine, 'tatele 0nite nu au produs mobilier artnouveau deosebit. !rt deco sa bucurat de un mai mare succes in !merica, in bunaparte datorita productiei de masa, chiar daca rezultatele erau de slaba calitate. 0nexemplu notabil au fost lucrarile realizate in atelierul lui 5onald 5esQeP, care in&F*) a creat interioare art deco si mobilier pentru 7adio #itP Music Dall in =eOTorQ #itP. !rhitectul american 2ranQ loPd Rright a realizat si mobilier, care dincauza aspectului poate fi foarte greu incadrat intro anumita categorie, deoareceacesta il realiza subordonandul in intregime designului cladirii. Rright a introdussi conceptul de mobilier incastrat in arhitectura.

2.$obilieru stilului 5rt Nouveau.

%atronat de miscarea !rts and #rafts, stilul art nouveau sa

manifestat intre &F>&F&> in toate domeniile artelor decorative.!rt nouveau poate fi caracterizat ca un stil inspirat de formele

organice care dau impresia miscarii, exemplificata prin celebralinie curba care poate fi intalnita in multe lucrari art nouveau. In


35/40

mobilier primele creatii de gen erau cele relaizate de arhitectiibelgieni DenrP van de a realizat statiile demetro din capitala franceza, a creat piese de mobilier asimetrice,cu forme libere si sculpturi bogate.

Emile 8alle, specializat pe lucrari in sticla si foarte cunoscut inepoca, a creat unele dintre cele mai opulente piese de mobilier artnouveau, in care predominau ornamentele florale. ouis Ma(orelle

a creat mobilier de lux, inspirat de formele naturii, si a devenit unimportant designer de art deco dupa cel de al doilea razboimondial. !rhitectul scotian #harles 7ennie MacQintosh a oferit ointerpretare foarte personala a curentului, realizand mobila de omare frumusete, foarte cautata. %iesele standard erau realizate dinste(ar vopsit in alb, cu incrustatii elegante si elemente din metalsau sticla pictata, care alcatuiau forme abstracte de plante.!nul

&F>> este un reper incarcat de sPmbolism,care reprezinta o piatrade hotar in istoria mobilierului.!rt =ouveau este un nume preluatde le numle unui magazine deschis in &F- la %aris.2undalulsocialcultural in care apare !rt =ouveau este unul care se schimbarapid.

3/.$obilierul stilului 5rt :eco.

#urentul !rt deco, desi numele este inspirat din expozitia din arte decorative de la %arisdin &F)-, isi are inceputurile in prima decada a secolului ;;, in special in formelegeometrice 'ezessionstil. / puternica influenta a reprezentanto si preocuparea din

curentul Gauhaus pentru folosirea de noi materiale in productia de mobilier.

'tilul art deco a rezistat pe piata pana in &F*F, revenind in atentia publicului in perioada&F9>&F>. #ei mai importanti designeri art deco au fost francezi $ ouis Ma(orelle, !ndre


36/40

8roult, %ierre #hareau si HacSues Emile 7uhlmann. %iesele realizate de ei aveau o bogatiedatorata in principal executiei deosebite lemn de esente rare, cu finisa(e luxoase siincrustatii din materiale exotice precum fildesul, alcatuind designuri abstracte, angulare siformele geometrice indraznete. 'tilul a cazut repede in desuetudine din cauza productiei demasa de proasta calitate. !rt 5Nco, o explozie a luxului francez in plin stil modernistinternational in perioada interbelica. 5upa pagubele %rimului 7azboi Mondial, pentru a

implini cererea de locuinte ieftine, arhitectura si artele utilitare adoptasera noua conceptie9functia creeaza forma9!!mbientul incarcat cu sinuoase vegetale ale stilului precedent, !rt=ouveau, de la &F>>, fusese inlocuit cu suprafetele plane, curate, ale cuburilor rezultate dinturnarea betonului armat sau din carela(ele din metal si sticla. Modernismul asa cum erainteles in 8ermania de 'coala Gauhaus, in /landa K5e 'ti(lK sau in 2ranta de e #orbusier insemna realizarea unor prototipuri multiplicabile industrial in serii mari si la un pret ieftin,avand drept calitati estetice armonia proportiilor, a volumelor mari si a culorilor plate.7eactia productiei de lux din 2ranta sa manifestat rapid, prin organizarea in &F)-, la %aris,

a unei expozitii internationale grandioase de arte decorative, denumita mai tarziu, pe scurtK!rt 5NcoK. !ceasta oferea obiecte create de artisti, unicate scumpe. Influentate inevitabilde stilul dominant, modernistcubist, in formele geometrice diferite,sau soare cu razeextinse,si ritmul sacadat al compozitiilor, amintind de (azzul contemporan, exponatele eraurealizate din materiale rare, lemn exotic, fildes, cristal, etc. !stfel, unele fotolii erau tapitatecu piele de sarpe sau de rechin, iar sticla, in forme gratioase de flori sau fluturi, era semnatade nume celebre ca aliSue. %rin profuziunea podoabelor si ornamentelor, !rt 5Nco relua sicontinua de fapt spiritul !rt =ouveau, furnizand, ca si acesta, obiecte destinate celor avuti.

5esi Expozitia !rtelor 5ecorative se intitula KInternationalaK, la ea nu au participat tocmaitarile in care realizarile noului val modernistindustrial erau cele mai populare, adica8ermania sau /landa, iar pavilionul lui e #orbusier a fost marginalizat. !rt 5Nco nu ainsemnat insa numai aur si diamante veritabile. !u aparut pe piata si noi materiale sintetice,ca bachelita care putea fi turnata, inlocuind cu succes nu numai esente de lemn, de pilda

pentru carcase de radio , dar si carapacea de broasca testoasa sau chihlimbarul, pentrupodoabe sau flacoane de parfum. oglinzi, linii simple, obiecte din crom si sticla.

31.volutia mobilierului in a doua umatate a sec


37/40

umerii,fiecare dintre ele fabricate din placa( furniruit .'caunul UValeaVV autor$Eeo'aarinean.'caunul a fost turnat din aluminiu si imbracat inplastic.'caunulVV5iamantVV autor$DenrP Gertoia.'caun$autor$# harles Eames.el estedin ti(e de otel sip erne detasabile.Este de remarcat sistemul elegant de rigidizare apicioarelor.Masa de cafea.autor$Isamu =oguchi.'caunulJ=uca decocosVVautor$8eorge =elson./ compozitie echilibrata de arce,muchii drepte siti(e.2otoliulVVadPVV!utor$Marco :anuso.#adrul de lemn imbracat in latex sitesetura,picioare din metal cromat,&F-&.In &FF-,,stilul Italian UVera de(a sinonimulpentru un mod de viata elegant,cosmopolit si sofisticat.Moda formelororganice,aerodinamice,lansata in 'tatele 0nite este preluata chiar de la primeleproduse de success ale indrustiei posbelice italiene,dar italienii o ridica la un inaltgrad de rafinament.'caunul UV!ntonPVV,autor$Hean %rouve.!cest scaun a fostproiectat pt 0nivers din 'trasburg si ilustreaza preferinta autorului ptmetal.5esignul scandinav,elegant si functionalism.In =eOorQ la museul de artemodern sa organizat o expozitie care a fost dedicate designului din2inlandei,5anemarca.!u fost expuse piese de mobilier,care erau din lemn,diferitematerial,care erau simple,elegante si functionale.'ezlong de punte,autor$WaareWlint.2otoliul UV%aunulVV autorul$Dans Rager.'caunul UV


38/40

de curte i stilul rustic.'tilurile rustice s"nt specifice fiecreiri i, mai mult chiar, fiecrei zone sau regiuni geografice, cuelemente de interferen i cu influente dificil de descifrat ideparta(at.2ormele constructive i modul de ornamentare s"nt simplei specifice regiunii respective, nefiind agreate i acceptate "n alte

regiuni.6radiionalismul in aria rustic a avut i mai are influenehotr"toare asupra dezvoltrii anumitor stiluri rustice. 5atorit acestuitradiionalism, "n timp, stilurile rustice nu au prezentat interes pentruproductorii de mobil, deoarece cantitile necesare de mobilier,fiind mai mici, nu erau rentabile. Cn plus, tendinele de generalizareale anumitor stiluri artistice nu au dat nici un rezultat.%roductorii de.mobil au "ncercat, "n timp, realizarea unor simbioze "ntre stilurilerustice i cele de curte, rezult"nd produse mai mult sau mai puinacceptate, dar care nu prezint garania unui accepiuni largi ipermanente.7ezolvarea cerinelor de mobilier rustic a rmas s se faczonal, "n ateliere mici, cu flexibilitate mare "n schimbarea produciei,acolo unde se cunosc. Cn amnunime particularitile specifice deform i ornamentale ale stilului rustic respectiv.6endinele deimpunere pe pia a stilurilor rustice france%e, germane iflamandese pstreaz i "n prezent, proiectanii de mobil "ncere"nds g"ndeasc mobilier rustic, dar cu funciuni moderne, activitatedestul de dificil, dar nu imposibil.

33. $obilierul stilului rom=nesc cult!re un caracter profunt popular, unitar , echilibrat i de frumusee,din p. de vedere estetic. Mobila popul. rom?neasc este defapt omanifestare integral a caracterului si talentului, echilibruluisufletesc poporului rom?n. Mobil. a fost cldit pe elem.contructive masive ale mob. pop. rom. cu linii si planuri drepte,

amestecate ins cu multe elem. bizant.$ arcade semirotunde simlesau trilobite. %iciorele de mobilier sunt drepte, cu seciuna ptratasau poligonala.%ulpioarele erau obiecte mai mici care de obicei


39/40

se atirnau pe perete, construite cu ui i sertare ori numai cu douui.In ceea ce privete tehnica de prelucrare a lemnului aceasta afost "n general rudimentar realizat cu unelte de lucru nelipsite incasa ranului rom?n, care a reuit adeseori s realizeze "mbinri

pe canturi cu lamb i uluc, "mbinri cu cepuri drepte, "mbinri pe

lime coad de r"ndunic, consolidri prin pene i colare, rame cutblii etc. %entru construcia mobilierului popular sa folositlemnul de ste(ar, cel de fag i brad, de frasin i tei, cire, paltin iulm.Elem. decorative au in acest stil o mare importanta pt ca ele seaplica aproape in toate cazurile contr. mob., aceasta fiind o caract.a stilului, dar ornamentele au fost influentate de arta bizantina.'t"lpii sunt deasemenea de influen biz. dar mai scuri si maigroi, fiind folosii deobicei sub arcad ori transformai "n picioarede mobilier. 'ptarele sunt f. inalte, drepte. 0sile si panourilemom. sint formate din rame cu tblii, incadrate cu profile simple.5ulapul a avut o intreb. insemnata abia in sec &F. Ma(oritateaelementelor ornam. a fost inprumutate din arta bizantina cu uneleinfluiente arabe. 'tilul br"ncovinesc a dezvoltat o ornam. originala,

alc. din elem.vegetale, unele figuri de animale sau pasari, inamestec cu acanturi mai deosebite. 2inisarea mob. sa facutdeobicei de culoare naturala a ste(arului, lemnul cel mai folos. incontructia acestui mob.

34. $obilierul stilului popular rom=nesc

!cest mob. are o semnificatie mult mai importanta pt caracterul sioriginalitatea stilului rom?nesc. Mobilierul popular rom?nesc estestr"ns legat de meteugurile populare pentru prelucrarea lemnului,materialul cel mai apreciat sl folosit de ranul rom?n, pentru aproapetoate trebuinele sale gospodreti. "ncep"nd cu uneltdXe de lucru,mobilierul, casa etc. 2orma si construcia acestui mobilier au fost"ntotdeauna condiionate de posibilittile tehnice de lucru pe de o parte

dar simul frumosului al poporului rom?n a fost determinat "n aspectulestetic almobilierului, care a fost caracterizat distinct prin bogiaartistic cu care sa realizat acest mobilier. Ma(oritatea elementelor


40/40

constructive, care aveau feele l contururile drepte dar libere, sintcrestate decorativ cu crestturi pe canturi i pe muchii, tiate "n zigzagi alternate cu alte curbe, repetate sau grupate. %relucr. elementelorconstr. a fost mereu asociat cu aspectul decorativ pe ling necesitateafunctionala. !stfel sptarele de scaune sunt constr.din panouri. 5in

lemn masiv, partea central este traforat cu forme decorative arcuite ,drepte sau mixte. 'ptarele se fixeaza direct pe placa sezutului.%iciorele scauneleor si bancilor sint drepte. %atul are ) capete, darsau construit si paturi fara cap. Cn alte cazuri patul are forma uneicanapele. 'au realiz. si paturi fara piciore. zile ob. de mob.popular rsp"ndite "n locuine rneti. 'unt f. folosite pt. pstrareahainelor, esturilor, zestrea. 2orma lor este prismatic. 5ulapul nu a

avut o dezv. "nsemnat, fiind "n general alc. din ) corpurisuprapuse,sau & singur corp mai inalt. Glidarele ob.nelipsite dinlocuinta taranului rom?n, lucrate din lemn masiv, "ntro mare varietatede forme, destinaia este pstrarea vaselor. Ma(orit. orn. mobilei esteexecutat prin sculptura. 5in domeniul vegetal motivele decorative$frunza i ghinda de ste(ar, strugurii frunza vitei de vie, spicul de griu.5in dom animal sarpele, solzii de pete. /b. cele mai bogate "n

ormamente$ lazile, blidarele,mesele, etc.

Ist.mobilierului Stiluri

Documents

Transcript of Ist.mobilierului Stiluri