Isabelle P

13
Isabelle P. – Spatiul public si comunicarea Spatiul public-Spatiul privat, rolul medierii tehnice Utilizarea notiunii de spatiu public se dovedeste a fi delicata pentru ca acceptiunile sale se impart intre cei doi poli: social si politic. 1. Spatiul public este un loc unde semnele si indiciile sunt puse la dispozitia ocupantilor sai pt a descifra starile lor interne si pentru a face reciproce atributiile lor. 2. spatiul public desemneaza constituirea unei intersubiectivitati practice, a recunoasterii reciproce drept subiect, a legaturii dintre persoane si a inlantuirii actiunilor in cooperarea sociala”. Este vorba despre comunicare si socializare. 3. spatiul public desemneaza ansamblul scenelor, mai mult sau mai putin institutionalizate, unde este expus, judecat si hotarat un ansamblu de actiuni organizate si orientate politic. Actiunea in comun este reglata aici de modalitati de ordonare dintre spatiul social si spatiul politic, deci de catre formele comunicarii politice. Jean Marc Ferry afirma ca un spatiu public este constituit din obiecte private gratie tehnicilor informarii si comunicarii (TIC). 1. Comunicarea in modelele spatiului public S.P caract: - ambivalenta valorii de spatiu public - acopera unul sau mai multe spatii fizice.

description

e

Transcript of Isabelle P

Isabelle P. Spatiul public si comunicareaSpatiul public-Spatiul privat, rolul medierii tehniceUtilizarea notiunii de spatiu public se dovedeste a fi delicata pentru ca acceptiunile sale se impart intre cei doi poli: social si politic.1. Spatiul public este un loc unde semnele si indiciile sunt puse la dispozitia ocupantilor sai pt a descifra starile lor interne si pentru a face reciproce atributiile lor.2. spatiul public desemneaza constituirea unei intersubiectivitati practice, a recunoasterii reciproce drept subiect, a legaturii dintre persoane si a inlantuirii actiunilor in cooperarea sociala. Este vorba despre comunicare si socializare.3. spatiul public desemneaza ansamblul scenelor, mai mult sau mai putin institutionalizate, unde este expus, judecat si hotarat un ansamblu de actiuni organizate si orientate politic. Actiunea in comun este reglata aici de modalitati de ordonare dintre spatiul social si spatiul politic, deci de catre formele comunicarii politice.Jean Marc Ferry afirma ca un spatiu public este constituit din obiecte private gratie tehnicilor informarii si comunicarii (TIC).1. Comunicarea in modelele spatiului publicS.P caract:- ambivalenta valorii de spatiu public - acopera unul sau mai multe spatii fizice. - desemneaza realitatile empirice - norma care depaseste particularitatile istorice - conteste principiul autoritatii in toate institutiile. - mediatoar intre soc civila/stat, sociabilitate/cetatenie, privat/public, moravuri/politica.Perceperea spatiului public material se face prin referire la spatiul public imaterial.Distinctia public -privat este definita pornind de la 2 citerii: cel material si cel institutional. - material, natura activitatilor este evidenta ca opozitie dintre privat si elem politice- institutional este acela ca locurile sau prb secifice sunt calificate drept publice doar daca tin de o institutie publica. Caracteristica republicii este aceea ca transferarea frontierei trebuie sa faca obiectul unei deliberari in comun. Sunt publice problemele pe care membrii unei comunitati politice le rezolva in timpul dezbaterii publice ca obiect al deciziei lor colective.TIC sunt deseori prezentate ca posibilitaea de a ridica un obstacol etnic in calea democratiei doriteJohn Stuart Mill tehnicile de comunicare sunt astfel prezentate ca un mijloc de a depasi reprezentarea, fie prin reuniunea oamenilor la distanta, fie prin redefinirea preferintelor colective. Dificultati:1. natura legaturii pe care com o stab cu publicul2. reprez societatii ca spatiu public -> autonomie in deliberarea colectiva ->dublu sens -> participarea la dezbatere si decizie -> identitate comunaComunitatea se sprijina pe o identitate care defineste frontiera spatiului public si det obiectivul deciziei colectiv / lumea comuna e marcata de deschidere.In spatial public burghez din secolul 18, utilizarea publica a ratiunii vizeaza universalul -> procedura argumentative orientate spre cautarea adevarului.Deshiderea progresiva a spatiului public burghez pe dimensiunea vertical cuprinde si evolutia liberalismului politic catre democratie. Procesul consta in universalizarea drepturilor politice intr-o societate a oamenilor, egali si mai ales a dreptului de vot -> transf/degradarea modelului intial prin aparitia mijloacelor de com in masa.3. rolul destinat comunicarii in definirea principiului publicitatii.Jean Ferry modelul grec/burghez Elementul in comun este principiul argumentative Modelul grec se sprijina pe coprezenta si oralitate: acest model asociaza discursul public si retorica, adica o tehnologie intelectuala si relationala orientate spre persuasiune. Modelul burghez legaturi intre o tehnica si o practica de com, unde com este conditia mentalitatii largite (sa te pui in locul tuturor judecata politica). Roger Chartier imp circulatiei lucrarilor scrie in constit unui S.P si unei O.P, ce presupune libertatea de com si dobandirea unor competente:scris/citit.

2. Tehnici de comunicare si informare si spatiul publicTIC participa la redefinirea frontierei intre public si privat in masura in care, purtate de tendintele profunde ale societatii, par sa fie rupte de schema propagandistica anterioara. Patru caract sunt in general aduse in prim plan: tehnicizarea relatiilor comercializarea comunicarii fragmentarea publicurilor mondializarea fluxuruilor de informatii.Tehnicizarea relatiilor se raporteaza la constatarea ca propagarea TIC in viata cotidiana se traduce prin multiplicarea aparatelor de comunicare. Se caract prin faptul ca procesul de comunicare a devenit o valoare pozitiva centrala si ca relatiile sunt mediate de aparate.Propagarea TIC in viata cotidiana este insotita de o intelectualizare a vietii private. Studiile asupra raspandirii TIC arata ca ele avanseaza figura unui utilizator activ, care-si conduce singur viata. Indentitatea utilizatorului este definita in relatie cu masina. Ne situam mai degraba in registrul performatei individuale. Impactul TIC - gradul de substituire de catre medierea tehnica a mediilor institutionale si, ca o consecinta,autonomia socialului in raport cu ascensiunea tehnicii si a proiectelor sale.Dimensiunea comerciala a comunicarii nu este in sine un fenomen nou. Doar dezvoltarea TIC duce la cresterea imp logicii economice in detrimetrul interesului public.Informatia devine comerciala. TIC implica anumite sarcini pentru utilizator si deci anumite constrangeri, mai ales de cost. Accesul la spatiul public va fi repus in discutie de fenomenele idealizarii.Principiul publicitatii este afectat in 2 randuri: 1. de caract imaterial al inf ale caror colectare si utilizare comerciala tind cu atat mai mult sa se sustraga dezbaterii publice cu inf publice 2. de devalorizarea inf publice. Spatiul public risca astfel sa fie golit de o parte a substrantei sale.Dominique Wolton stabileste opozitia intre televiziunea generalista si televiziunea fragmentara. Self-media se caract prin tintirea unei clientele, prin producerea unei oferte care vizeaza mai intai satisfacerea cererilor particulare.Logica diferentierii care stapeneste propagarea TIC duce inlaturarea dezbaterilor despre continutul legitim acceptabil, la renuntarea la dezbaterilor despre problemele publice. Spatiul public structurat de tehnicile de informare si comunicare tinde sa se disocieze de scena politica, orientate spre decizia colectiva, operand o distinctive intre cele doua aspecte ale deliberarii... to be continued ???

Spatiul public la scoala societatii pedagogice- perre meceglinAparitia unui al patrulea model de organizare a spatiului public, care completeaza sau substituie cele trei forme ideal-tipice anterioare, marcate de presa de opinie, de presa de masa si de audiovisual. Acest spatiu public reinterpretat s-ar traduce prin bipolaritatea unui model de reprezentare si de comunicare generalizata si prin microspatii publice partiale restranse la campuri specifice si rezervate actorilor private.Exista doua serii de interogatii in aceasta perspectiva:1. Mutatiile educative propriu-zise: din cauza sfera formarii, in cautarea unei legitimitati pe care nu i-o mai acorda indeajuns sau deloc referintele instructiei publice si a educatiei republicaneIn spatele acestei interogari exista o analiza care incearca sa converteasca la normele de comunicare metodele pedagogice, gestionarea si planificarea resurselor educative, rel dintre invatamant si mediul sau. Sunt analizate totusi conditiile si mizele descalificarii regimului istoric al transmiterii si insusirii cunostintelor, regim in care comunicarea era exclusa si unde alte fundamente, ca ratiunea, au fost suficiente pentru a oferi coerenta si legitimitate procesului de invatare.2. Virtutea carui fapt si cu ce pret, dincolo de fromare, proiectul educativ comunicational pretinde sa se impuna intregii comunitati. Aceasta priveste direct tema unei societati pedagogice, cu doua caract contradictorii: 1. juxtapunerea microspatiilor det geografic sau legate de campul de cunostinte si de competente specific, a doua consta in ghidarea societatii de catre autostrazile cunoasterii si alte retele electonice de informare.Dimensiunea pedagogica ar fi astfel o entitate finantata de sisteme costisitoare de acces la studii. Acesta societate padagiogica ideala traduce o dubla tentativa de punere in discutie a spatiului public traditional si de recompunere a unui nou spatiu public.Cele doua serii sunt complementare si necesita analiza concomitenta din 2 persective: in interiorul sferelor de formare unde a fost elaborate el si in rap cu abordarea societati pe care o intareste.1) Un proiect comunicational pentru Scoala?Comunicarea sub toate formele are de acum inainte drept de cetate in educatie. Scoala s-a definit in mod esential ca fiind impotriva comunicarii. Astazi, doar in functie de aceast respingere capital se masoara importanta si pretentiile proiectului, in incercarea de a-I ipune o rationalitate comunicatioanala.Utopia scolaraSe hraneste din referirea a doua spatii fata de care schole este in relatii de opozitie: acela al muncii/caminului si cel al orasului. Aceasta opozitie permite cunostintelor adevarate si construite sa sustraga invataturi proaspete si proliferante ale experientei cotidiene, protejand si lumea.Schole defineste in consecinta microcosmosul a carui instaurare depinde de demersul filosofic si, de asemenea, de constructia utopica. De aici se mostenteste indirect organizarea salii de clasa si cea a curtii scolii.Refuzul comunicarii se exprima prin existenta unui mod exclusive de cunoaster care face apel la viziunea prin ochiul sufletului sau la evidente intuitive, gratie prezentei ideii de spirit prin caracterul innascut al cunoasterii imediate. Cunoasterea nu se construieste si nici nu se decuce din interactiunea invatator si invatacel.Instructia publica si progresul din epoca luminilorOpinia publica trebuie inteleasa nu ca un rezultat al formarii reciproce a opiniilor individuale in interactiune - colectivului care se impune fiecaruia in parte si tuturor, in numele interesului general si in limitele com.Infailibilitatea epocii luminilor in raport cu relativitatea luminior, asentimentul fiecaruia opus compromisului colectiv, indepedendenta ratiunii opusa contingentei rationamentelor, toate aceste principi sunt prezente. Disciplina republicanaExista doua submodele intre care oscileaza idealul original al schole: cel al lui Condorcet, partisan al instruirii spiritelor libere capabile sa faca alegeri rationale, si cel al lui Rabaut S. Etienne, hotarat sa educe pentru a inculca noile valori.Al doilea subomodel are cel putin meritul ca exista. Daca pentru Condorcet este improbabi ca realitatea sa conste in a refuza instructia, acest refuz este luat in calcul de scoala lui Ferry. Scoala respectiva ii face sa dobandeasca simtul civic mai mult decat cunostintele elaborate, acestea fiind destinate doar fiilor de burghezi, dupa scoala primara. Astfel, ideologia scolii publice este stabilita o data cu cea de-a Treia Republica, pentru a se mentine in mod durabil.Cat despre paradoxul unui dispozitiv care ii oblige autoritar pe cei supusi sa invete libertatea, acesta nu e decat aparent. Comunicarea si metodele pedagogice care o pun in practica sau prin care se dobandesc principiile sunt, de asemenea, daunatoare.FisurileModelul isi pastreaza numerosi adepti, deoarece el se sprijina in mod durabil pe un principiu clar: cel al democratizarii invataturii in serviciul unei societati democratice. Totusi, in ciuda aparentelor, modelul se clatina, fiind destabilizat la sf anior 60 de fractionarea sferei formarii si de dominarea crescanda a practicilor autodidaxiei si de formare permanenta. Aceasta destabilizare vine din conjugarea unei serii de factori.Defensiva, partizanii modelului istoric au prea putine motive sa se teama de adeptii eficacitatii. Se intampla des ca adeptii sa se alieze cu opozantii. In schimb, ei au cu atat mai mult de pierdut la contactul cu proiectul comunicational cu cat acesta se spijina pe practice bine stabilite de aici inainte.Marketing si relationare comunicationalaEste o eroare de apreciere prea curenta ca analiza marketingului educativ sa ajunga doar la procesele concurentei si ale aducerii pe piata, cele care exista raman mult timp in formare permanenta in industria scoalara si mai ales parascoalara.Compotamentele marketing-ului impregneaza functionarea tuturor structurilor de formare, de la unitatile de baza pana la instantele ministeriale.Marketingul educativ a devenit norma si mod de gestionare. Scolii inchise cu val conservatoire - mkt educativ are ocazia sa ii propuna un invatamant deschis catre mediul sau. Actiunile de formare sunt niste strategii publicitare. Utilizatorii sist capata ei insisi obiceiul de a se comporta ca niste consumatori, lasand instantei publice doar posibilitatea de a confrunta presa specializata cu evaluarile sale rebele despre institutii si filiere de invatamant.2) Un proiect educativ comunicational pentru societate?Scoala tinde de fapt sa se situeze in adapostul recompunerii spatiului public. Ea insasi se prezinta ca o micro-societate, doatata cu un spatiu deliberative propriu si distinct, si, pe de alta parte, pretinde ca poate converti societatea la idealul educarii unei autoformari permanente.Microspatiile publiceDecizia din anul 1989, prin care Ministerul educatiei Nationale si consiliul constitutional lasa sefilor institutiilor de invatamant si consiliilor lor de administratie responsabilitatea admiterii sau neadmiterii in clase a copiilor musulmani care poarta fulare. Aceasta det 2 mutatii successive.Primul aspect este cel in care instanta politica reprezentativa se debaraseaza de gestionarea unei probleme care intereseaza intreaga societate, pasand-o unei structure adm. Instant nationala se intoarce intr-un al doilea timp catre nivelul local. Acest nivel este deci acela al institutiilor implicate, in acelasi timp constituite in spatii publice.Daca obiectul sau nu este total indiferent la chestiunile scolare, totusi, in contextul francez al epocii, el releveaza nu atat un aspect al vietii scolare, cat un punct al politicii generale, care atinge Scoala si misiunile sale.Abordarea acestei revendicari doar la nivel local si incercarea de a da un raspuns adaptat la circumstantele si la contextele locale intra deja in contradictie cu principiile egalitatii tratamentelor si ale universalitatii regulii.Alegerile din 1989 au drept efect mai ales situarea si confirmarea structurii de baza, institutia ca spatiu practic prin excelenta.Mica cetate politica locala?Analizarea sa a fost facuta cu pretul unei veritabile schimbari a rolurilor intre national si local, intre sfera politica si spatiul practic. Raportandu-se la necesitatea unie deliberari specifice, instant politica nationala si-a declinat responsabilitatea administrarii educative, domeniul juristictional distinct, fixat oficial si determinat de reguli specifice. Aceasta instanta a transferrat ea insasi institutiei de invatamant competenetele sale. Principiile elaboarte au fost cele ale unei democratii care se presupune ca este practicata si asumata la nivel local de catre fiecare.Ghidajul socialSe situeaza intre logica antreprenoriala si mica cetate locala. Societatea pedagogica a lui Authier si Levy nu are nimic de-a face cu tema unei scoli care dureaza pentru tot restul vietii. Aceasta obs exprima, deopotriva, dorinta unui ghidaj cybernetic prin extinderea si generalizarea retelelor educative.Societatile avansate sunt supuse unor asemenea exigente de mobilitate si flexibilitate incat spatiul pulic nu-si mai gaseste in mass-media traditionale mijloacele de functionare.Radovan Richta propunea reunirea ansamblului cetatenilor prin sisteme informatice la distanta, vizand reconstituirea modelului de functionare a unei veritabile academii stiintifice, dar la distanta si la scara unei natiuni. Micro/megaRedescoperirea spatiilor locale si specializate, spatii al caror numitor comun consta in faptul ca sunt orientate si unele si celelalte catre difuzarea si producerea colectiva a cunoasterii.In cautarea unei economii sociale si renuntand la dimensiunea reflexiva in functie de care spatiul public se defineste mai intai prin aceea ca este dovedit ca atare de cei ce se recunosc in el, promotorii acestei noi economii incep sa separe educatia de ceea ce o inscrie in cultura si in patrimoniu.