Irina Cerneauscaite

40
REUŞITELE CENTRUL DE INFORMARE AL UNIUNII EUROPENE ÎN CADRUL ULIM (CIUE ULIM), PE PARCURSUL ANULUI 2016 Irina CERNEAUSCAITE, director Departamentul Informaţional Biblioteconomic SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA, Ediţia a 9-a, aniversară 24 februarie 2017

Transcript of Irina Cerneauscaite

Page 1: Irina Cerneauscaite

REUŞITELE CENTRUL DE INFORMARE AL UNIUNII EUROPENE ÎN CADRUL ULIM (CIUE ULIM),

PE PARCURSUL ANULUI 2016

Irina CERNEAUSCAITE, director

Departamentul Informaţional Biblioteconomic

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA, Ediţia a 9-a, aniversară

24 februarie 2017

Page 2: Irina Cerneauscaite

Centrul de Informare al Uniunii Europene în cadrul ULIM (CIUE ULIM) (instituit la 17 mai 2013) este unul dintre compartimentele structurii organizaţionale universitare, plasat în subordinea administrativă a Rectorului ULIM, fiind instituit în structura Departamentului Informaţional Biblioteconomic. CIUE este deschis şi susţinut de către Uniunea Europeană.

Misiunea CIUE ULIM: asigurarea/lărgirea accesului membrilor comunităţii universitare la

informaţii economice, politice, sociologice, legislative şi la alte produse informaţionale ale activităţii Uniunii Europene şi politicii de dezvoltare europeană:  integrarea europeană pentru învăţământul universitar, formare şi educare, precum şi activitatea de cercetare

promovarea politicilor, instrumentelor, strategiilor şi activităţilor UE în scopul formării culturii informaţiei, a cunoaşterii şi facilitării procesului de europenizare/globalizare.

Page 3: Irina Cerneauscaite

Activită i din cadrul ț CIUE ULIM

Expoziţii tradiţionale: Zece priorităţi pentru Europa: Să cunoaştem şi să înţelegem

politicile Uniunii Europene Uniunea Europeană în cifre şi fapte Tineretul în contextul integrării europene a Republicii

Moldova Promovarea valorilor europene: acces la publicaţii şi baze

de date tematice

Page 4: Irina Cerneauscaite

Expoziţii tradiţionale:

Page 5: Irina Cerneauscaite

Activită i din cadrul ț CIUE ULIMExpoziţii on-line, prezentări Power Point pe ecranul din

Holul Central: Ziua Europei: (http://library.ulim.md/ziua-europei/ ) 26 Septembrie – Ziua Limbilor Europei (

http://library.ulim.md/26-septembrie-ziua-limbilor-europe/ )

Achiziţii noi în cadrul Centrului de Informare al UE, mai 2016 (http://library.ulim.md/mai-2016-3/ )

Achiziţii noi în cadrul Centrului de Informare al UE, martie 2016 (http://library.ulim.md/martie-2016-2/)

Page 6: Irina Cerneauscaite

Expoziţii on-line:

Page 7: Irina Cerneauscaite

Activită i din cadrul ț CIUE ULIM Lec ia publică: ț „Obiectivele de dezvoltare ale mileniului în

contextul implementării directivelor de mediu ale UE”, sus inută de către Dumitru Drumea, dr. în geologie, conf. țuniv. (12 mai, ora 12.30)

Page 8: Irina Cerneauscaite

Activită i din cadrul ț CIUE ULIM Lansare de carte: "Conven ia Europeană a Drepturilor ț

Omului: obliga ii pozitive i negative",ț ș monografie, semnată de dl. Mihai Poalelungi, pre edintele Cur ii Supreme de Justi ie, ș ț ț(18 mai,ora 16.00)

Page 9: Irina Cerneauscaite

Activită i din cadrul ț CIUE ULIM Masă rotundă: „Ce însemnă să fii cetăţean al Uniunii

Europene”. Invitat special: Delegaţiei UE WICHER SLAGTER, seful Secţiei Politica si Economie, EUD, (20 mai 2016, ora 10.00)

Page 10: Irina Cerneauscaite

Activită i din cadrul ț CIUE ULIM Masă rotundă: “Proiecte UE. Modernizarea învă ământului ț

în Republica Moldova.” Invitat special: Cristina GHERMAN, administratorul Oficiului Na ional ț Erasmus+. (12 octombrie 2016)

Page 11: Irina Cerneauscaite

Activită i din cadrul ț CIUE ULIM Promovarea bazei de date EuBookShop în cadrul cursului:

„Cultura comunicării şi a informării” (pe parcursul semestrului I, II)

Page 12: Irina Cerneauscaite

Activită i din cadrul ț CIUE ULIM

În baza de date institu ională ț Biblioteca Electronică (http://192.168.100.134/elibrary/) este un meniu aparte - EUBOOKS unde sunt stocate publica iile din cadrul bazei de țdate EuBookShop (conform profilului ULIM, accesibile doar din spa iile universită ii).ț ț

Cele mai solicitate, vizualizate i descărcate publica ii in ș ț țde următoarele domenii: social (migra ie, discriminare, țangajarea în câmpul muncii, egalitate, etc.) legisla ie i ț șjusti ie (apărarea drepturilor omului, drepturile țconsumatorului, etc.).

Pe parcursul anului 2016, au fost descărcate 547 de publica ii (277 documente din baza de date ț EuBookShop i ș270 documente din e-Biblioteca Electronică)

Page 13: Irina Cerneauscaite

Canalele de promovare a CIUE ULIMPromovarea prin intermediu Paginii Web DIB (http://library.ulim.md/), ULIM (http://ulim.md/) şi prin pagina de Facebook a DIB-ului, a ULIM-ului, ecranul din holul central: Lec ia publică, cu genericul: „Obiectivele de dezvoltare ale mileniului țîn contextul implementării directivelor de mediu ale UE”, sus inută țde către Dumitru Drumea, dr. în geologie, conf. univ. (12 mai, ora 12.30) http://ulim.md/news/ulim/studen%C8%9Bii-ulim,-viitori-specia

li%C8%99ti,-care-sa-coopereze-excelent-cu-institu%C8%9Biile-ue

http://library.ulim.md/dezvoltarea-infractiunii-acvatice-si-scopurile-de-dezvoltare-a-mileniului/

https://www.facebook.com/dib.ulim/photos/pcb.647640812065986/647638362066231/?type=3&theater

https://www.facebook.com/ulim.md/photos/a.471684782960496.1073741828.454253434703631/887322264730077/?type=3&theater

Page 14: Irina Cerneauscaite
Page 15: Irina Cerneauscaite

Vizită de studiu: 28 noiembrie – 3 decembrie 2016

(Viena, Austria; Praga, Cehia; Brno, Cehia; Bratislava, Slovacia; Budapesta, Ungaria)

Page 16: Irina Cerneauscaite

VIENA este un oras al vechiului si noului care se imbina armonios, formand un tot unitar care farmeca privirea la fiecare pas. Capitala Austriei, Viena, este totodata cel mai mare oras al acestei tari, puternic centru economic si politic, dar si cultural. Prin arhitectura cladirilor si numeroasele obiective turistice aflate in centrul orasului, Viena aminteste de viata imperiala la aproape tot pasul. 

Page 17: Irina Cerneauscaite

Viena, Austria

• Primaria din Viena - Rathaus Viena, Austria - una dintre cele mai frumoase cladiri din multitudinea de frumuseti arhitecturale pe care le are acest oras. Cladirea a fost inaltata intre anii 1872 si 1883.

Page 18: Irina Cerneauscaite

Coloana Ciumei din Viena este un monument baroc situat în centrul ora ului Viena, pe strada centrală numită ș “Graben”. Ea este una dintre cele mai cunoscute i importante șmonumente statuare din ora .ș

Page 19: Irina Cerneauscaite

Palatul Hofburg din Viena, Austria. Timp de mai bine de 600 de ani, Hofburg a fost resedinta suveranilor austrieci. De-a lungul timpului, a fost dezvoltat ajungand unul dintre cele mai importante centre din istoria europeana.

Page 20: Irina Cerneauscaite

Parlamentul din Viena, Austria. Cladirea parlamentului Reichsrat, construita in stilul arhitectural grec intre 1873 si 1883, a fost proiectat de Theophil Hansen. Fantana Palatului Athena, care sta in fata ei este o lucrare a lui Karl Kundmann si altii.

Page 21: Irina Cerneauscaite

PRAGA este capitala Republicii Cehe. Ora ul este situat pe râul șVltava, în Boemia Centrală

Praga are diferite supranume, printre care Praga mater urbium ("mama ora elor"), "Ora ul celor o sută de clopotni e" sau ș ș ț

"Ora ul de aur". Din 1992, centrul istoric al Pragăi a fost inclus șpe lista UNESCO a locurilor din patrimoniul cultural mondial. 

Praga este un centru cultural, administrativ, al cultelor, comerţului şi industriei Republicii Cehe şi, de 10 secole, capitala regatului şi a Republicii, ca şi sediul numeroşilor suverani şi arhiepiscopi.În ora există sute de săli de concert, galerii de artă, șcinematografe i cluburi de muzică. Praga este gazda mai șmultor festivaluri de film, de muzică, întâlniri ale scriitorilor, sute de vernisaje i de prezentări de modă. șPraga „inima Europei“

Page 22: Irina Cerneauscaite

"Cetatea din Praga" - un complex fortificat de clădiri din Praga (Republica Cehă), ce datează din secolul al IX-lea. Castelul a fost un sediu al puterii, aici aflându-se re edin a regilor Boemiei, ș țîmpăra ilor Sfântul Imperiu Roman i pre edin ilor ț ș ș țCehoslovaciei, iar în prezent se află re edin a oficială a ș țpre edintelui Republicii Ceheș

Page 23: Irina Cerneauscaite

Catedrala Sf. Vitus - este cea mai mare si cea mai importanta catedrala din Republica Ceha si este unul din cele mai bune exemple de arhitectura gotica. În trecut, în catedrală aveau loc ceremoniile religioase, iș se oficiau ceremoniile de incoronare a regilor si reginelor.

Page 24: Irina Cerneauscaite

"Podul Carol" - balustradele caruia sunt decorate cu 30 de sculpturi, majoritatea realizate în stil baroc în jurul anului 1700 i înlocuite în prezent cu replici.ș

Page 25: Irina Cerneauscaite

Ambasada României în Praga

Page 26: Irina Cerneauscaite

"Biserica Tyn" din Centrul vechi

Turnul din Ora ul Vechi șal Podului Carol

Page 27: Irina Cerneauscaite

Muzeul Salvador Dali

Page 28: Irina Cerneauscaite
Page 29: Irina Cerneauscaite

BRNO este al doilea oraş ca mărime din Cehia (cu 400.000 de locuitori), după Praga i deţine cele mai multe universităţi din ţară ș(33 de facultăţi şi 13 instituţii de învăţământ superior). Brno are o mulţime de teatre, muzee, cinematografe, cluburi, săli de expoziţii şi zone de agrement. La fel de importantă ca latura cultural-educaţională se dovedeşte a fi cea legală, fiindcă în Brno se găsesc cele mai înalte instituţii judiciare din Cehia: Curtea Supremă, Curtea Constituţională, Curtea Supremă Administrativă, Procuratura Generală etc. La fel Brno s-a transformat într-un mare centru expoziţional, poziţionat pe primele locuri în Europa şi pe locul 23 în lume. 

Page 30: Irina Cerneauscaite

Cripta si Biserica Capuchin, (Brno, Cehia).Fatada bisericii

este decorata cu sculpturi baroce datand din anul 1765,

executate de Jan Adam Nessman.

Page 31: Irina Cerneauscaite

Catedrala Sf. Petru si Pavel (Brno, Cehia). Baserica a fost

construita ca parte integrata a castelului din Brno in secolul

11 si a fost transformata in catedrala gotica in secolul 14. Intre anii 1738 si 1748 a fost

modificata in stil baroc de catre Mořic Grimm.

Page 32: Irina Cerneauscaite

Piata de Varza sau Piata de sus din Brno, Cehia

Page 33: Irina Cerneauscaite

Capitala Slovaciei, BRATISLAVA este singura capitala europeana care face granita cu doua state, Austria si Ungaria, fiind foarte aproape de frontiera, dar si de Cehia. Bratislava este sediul pre edin iei, parlamentului i guvernului slovac. ș ț șÎn ora se află câteva universită i, muzee, teatre i alte ș ț șinstitu ii culturale, printre care Slovenská filharmónia ț(Orchestra Filarmonică Slovacă). 

Page 34: Irina Cerneauscaite

Podul nou

Page 35: Irina Cerneauscaite

Catedrala Sf. Martin este cea mai sacra si mai importanta cladire

construita in stil gotic din orasul Bratislava, Slovacia.

Teatrului National din Bratislava, Slovacia

Page 36: Irina Cerneauscaite

BUDAPESTA, supranumită "Parisul de Est", "Mireasa Dunării" sau "Perla Dunării", este capitala Ungariei. 

Teritoriul ora ului este împăr it de Dunăre, care traversează capitala ș țungară în direc ia nord-sud. Contrastul este evident i geografic, pe partea ț șdreaptă a fluviului se situează dealuri, mun i; iar pe partea stângă câmpia ț

Pestei, cu micile dâmburi spre nord-est.

Partea Buda este zona de locuit i de odihnă a capitalei, cu zone economice șîn nord i în sud, iar Pesta este centrul administrativ, comercial i ș șindustrial, cu cartiere mari reziden iale i cu mari stabilimente de ț ș

divertisment. 

Page 37: Irina Cerneauscaite

Palatul Parlamentului din Budapesta, Ungaria

Page 38: Irina Cerneauscaite

Clădirea Parlamentului are o fa adă țsimetrică i o cupolă centrală. ș Are

două săli, una este folosită în scopuri politice, iar cealaltă pentru excursii ghidate. Clădirea are 268 de metri

lungime i 123 metri lă ime. ș țInteriorul său include 10 cur i, 13 ț

lifturi de pasageri i de marfă, 27 de șintrări (por i), 29 de scări interioare ț

i 691 camere (inclusiv mai mult de ș200 de birouri). Cu înăl imea sa de 96 țde metri, Parlamentul este una dintre

cele două clădiri cele mai înalte din Budapesta, împreună cu Bazilica Sfântul tefanȘ .

Page 39: Irina Cerneauscaite

Podul cu lanturi traversează Dunărea făcând legătura între Buda i Pesta. ș Proiectat de inginerul englez 

William Tierney Clark, el a fost primul pod permanent construit în Budapesta peste Dunăre  i a fost deschis în ș

anul 1849.

Budapesta are 14 poduri rutiere, dintre care nouă leagă ambele maluri, oraşul nou de cel vechi, Buda de Pesta. Alte cinci poduri duc pe insule.

Podul Margareta