Ipso Facto

NOIEMBRIE 2011 1

iPSO fACTOifREVIST~ STUDEN}EASC~ • NOIEMBRIE 2011

NICOLAE TITULESCU

„Când porunce[te con[tiin]a, oamenii one[tiprocedeaz` întotdeauna în acela[i sens.

DE VORB~ CU…

EVENIMENT

POR}IA DE CULTUR~

SERILE TITULESCU

GHIDUL STUDENTULUI

ALUMNUS

|n 2010, editura ALL alan sat colec]ia „in nuce”sub coordonarea luiViorel Zaicu. Pro iectulcon ]ine o serie de „cråm -peie ve[nic verzi” dincultura umanit`]ii. \ntreacestea, se \nscrie [iAvu]ia na]iunilor deAdam Smith, un com pen -diu ce reune[te doarcåteva dintre cele maiimportante gånduri alecelebrului eco nomist.

P A G I N A 2 4

M`d`lina Milea a schimbat statutul de student` cucel de fost` student` a Universit`]ii Nicolae Titulescu\n vara anului 2010. Absolvent` a Facult`]ii de [tiin]eSociale [i Administrative, specializarea Rela]ii Inter -na]ionale [i Studii Europene, M`d`lina face actual -mente un Masterla SNSPA pe Analiza [i Solu]ionareaConflictelor.

Interviu realizat de Laura Florina Stan

P A G I N A 1 0

UN CITATPE LUN~

Undeva, \n iarna tre -cut`, am pl`nuit \m -preun` cu echipa demunte s` plec`m petraseul Padina. Primulnostru traseu montande alpini[ti aspiran]i.Numai c`, \nainte cu 3zile de plecare, vineiar na, draga de ea. Blo -cheaz` drumurile,opre[te oamenii ore \n[ir prin câmp, punefrigul pe noi. {i ca s`fie treaba bun` [i vizi -bilitatea sporit`, pune[i de-o cea]` de toat`frumuse]ea.

P A G I N A 1 2

M~D~LINA MILEA:

„N-A{ FI PUTUT S~ ALEG NICI O ALT~ FACULTATE |N AFAR~ DE ASTA.”

Are we there yet?

La un apus

de soare,

o con[tiin]`

r`s`rit`

P A G I N A 1 8

2

EDITORIAL

iPSO fACTO

Colectivul de redac]ieDirector: Valentin NicolescuRedactor – [ef: Laura Florina StanSecretar redac]ie: Valentin M`ri[oiu{ef departament Academic: Antonio Costea{ef departament Societate [i actualitate: Lucian NicorescuRedactori:Marina IonAndrei Jakab

Layout & Design: Andrei Neagu

Au colaborat la acest num`r:Claudia ChifuLaura Lucia Mihalc`M`d`lina MileaNicoleta – Doina StanAlexandru Voicu

Mail revist`: [email protected]

Revist` editat` de Centrul de Studii \n Idei Politice [i Universitatea Nicolae Titulescu

ISSN 2247-8965

dat` cu recå[tigarea dreptului la liber` exprimare \n 1989, unfenomen paradoxal se petrece: presa studen]easc` ajunge \n praguldispari]iei. Explica]iile pot fi variate – de la limit`rile materiale laschimbarea genera]iilor [i a intereselor –, dar esen]a este aceea[i: ande an revistele studen]e[ti s-au \mpu]inat, iar locul lor a fost preluatde periodice „targetate”, scrise de jurnali[ti profesioni[ti [i concepute

dup` „re]ete” de succes comerciale. Nu este un fenomen rù \n sine, dar efectelesale sunt poate mai importante decåt par la prima vedere – experien]a jurnalistic`,necesar` carierelor multora, a devenit rara avis, CV-urile la absolvire s-au sub]iatdecisiv la capitolul activit`]i extracurriculare, mul]i studen]i nemaiavånd unde s` \[ipublice primele \ncerc`ri academice [i, nu \n ultimul rånd, o \ntreag` via]` cultural`[i artistic` a \ncetat a mai fi adus` \n aten]ia publicului.

Pån` la apari]ia blogosferei, tineretul nu a mai g`sit cì alternative de exprimare,\ns` dup` aceea, o explozie fenomenal` s-a petrecut, \ntr-un timp relativ scurt.Parc` toat` frustrarea de a nu fi auzit, acumulat` de-a lungul anilor, s-a rev`rsat\ntr-o maree de pove[ti, povestioare, cronici [i recenzii, analize sau doar simplecomentarii – fie politice, muzicale, literare etc. Cu toate acestea, blogul nu poate\nlocui revista sau ziarul. E o \ndeletnicire singuratic` [i egoist`, o serieinterminabil` de monologuri ce nu sunt \ncadrabile \n genurile [i speciilejurnalistice. Dar internetul ofer` [i alte oportunit`]i, inclusiv aceea de re-inventarea jurnalismului studen]esc, pe care \l poate face din nou accesibil \n virtutea sc`deriidrastice a costurilor.

Ce vrem s` fim? Ce v` propunem? Vrem s` fim un bulg`re de z`pad`. Sàtragem, prin \ns`[i faptul existen]ei noastre, \ncetul cu \ncetul, cei mai valoro[icolaboratori studen]i din mediul academic romånesc, cu prec`dere a celor din[tiin]ele socio-umane. Internetul va facilita, \n opinia noastr`, contactele [icolaborarea dintre studen]ii mai multor centre universitare din ]ar`. V` propunemo revist` \n format electronic, cu subiecte ce ]in de aria academic`, dar [i de ceaa existen]ei cotidiene, cu teme [i domenii ce se vor diversifica \n timp, odat` cucolaboratorii. Vrem s` devenim cea mai prestigioas` revist` studen]easc` dinRomånia [i, cu colaborarea voastr`, cu siguran]` vom fi.

Acest prim num`r este bulg`rele-provocare pe care \l lans`m \n spa]iul virtual,o chemare la avalan[`. {i asta \n plin` var`.

Cuvåntde

\nceputO

iPSO fACTOifNOIEMBRIE 2011

3NOIEMBRIE 2011

UNDEESTE

PRESASTUDEN}EASC~

?!

4

DE VORB~ CU…

iPSO fACTO

[adar, s` \ncepem! Subiectul interviuluipred` la Univer sitatea „NicolaeTitulescu” din Bucure[ti [i to]i studen]iide aici \l cunosc mai mult sau maipu]in. Criteriul este insignifiant: dinauzite, din vedere, „pe propria piele”.Ei bine, noi cei de la RISE facem partedin ultima categorie.

Acum c` am redus aria de cùtarela doar vreo 20-30 de profesori, urmeaz` indiciul num`rul 2:este acel domn profesor la rostirea al c`rui nume to]i necutremur`m, gândindu-ne la ziua examenului care se apropiecu pa[i din ce \n ce mai aler]i. Ne cutremur`m nu numai dinteama de a pica examenul, cât [i din aceea de a-l dezam`gipe cel pe care \l respect`m.

{i dac` nici asta nu v-a elucidat pe deplin... Persoana \ncauz` a terminat la Universitatea „Al.I.Cuza” din Ia[iFacultatea de Filozofie, specializarea Sociologie-Politologie [ieste doctor \n [tiin]e Politice \n cadrul SNSPA cu teza„Dinamica institu]iilor securit`]ii interna]ionale \n perioadapost-R`zboi Rece. Impactul crizelor sud-est europene \nperioada anilor ’90”.

Ei, v-a]i prins? Nu-i a[a c` a]i descifrat enigma? Da, estevorba de domnul profesor Radu Sebastian Ungureanu, carea avut bun`voin]a de a ne dezv`lui câteva dintre „secretele”dumnealui.

A[a cum am men]ionat deja, R.S.U a terminat facultateala Ia[i, iar dac` v` \ntreba]i din \ntâmplare de ce nu are„ac[ient moldovian”, afla]i c` familia sa din partea mameieste originar` din Bucure[ti: „Am copil`rit \n Bucure[tipân` la vârsta de 7 ani.” A[a zisul [oc cultural nu a survenitcând a plecat \n Moldova, ci când s-a \ntors dup` ani de zile\n capital`: „Pentru mine a fost un [oc s` lucrez \nBucure[ti. Sunt ni[te diferen]e. Acolo ( la Ia[i, n.r.)leg`turile erau mai pu]in formale, ca [i rela]iile cucolegii. Aici absolut toat` lumea era convins` c` urmas` \i furi ceva: prietena, jobul.”

Nu filozofia a fost „the primary target” [i cu atât maipu]in ideea de a intra \n \nv`]`mânt: „Am intrat prima oar`la Politehnic`. Chestia cu profesoratul a venit din [ans`[i din lips` de op]iuni, pe de alt` parte.”

Despre perioada studen]iei, domnul profesor poveste[te:„Experien]a mea ca student a fost u[or diferit` de acelorlal]i. Eu am fost a treia promo]ie care a f`cut[tiin]e politice. \ntregul domeniu era la \nceput. To]iprofesorii mei veneau de fapt din alte discipline. Eu am\nceput facultatea de [tiin]e Politice \n ’92, dup` un anla Politehnic` - o experien]` criminal`: la mine \n grupèrau 25 de studen]i, 15 erau repeten]i, eu oricum amplecat. (...) Ca presta]ie de student, hai s` spunem c`nu am avut probleme speciale.”

Dl. profesor este recunoscut, printre altele, pentru

examenele mereu orale, niciodat` scrise, pe care noi,studen]ii, uneori le percepem ca pe un [ir lung de munciherculiene. Dac` era]i curio[i de unde aceast` „pasiune” adumnealui pentru „verificarea prin viu grai”, iat` explica]ia:„Majoritatea examenelor din facultate erau orale [iatunci când uitam subiectele m` sprijineam pe\ntreb`rile profesorului. De atunci nu \mi placexamenele scrise, nu \n]eleg de ce trebuie s` \]i \ncarcimemoria.” \ntrebat dac` a copiat vreodat`: „Se poatespune doar relativ c` da. Chestia cu copiatul venea \nm`sura \n care subiectele erau prost formulate.”

V-a fost greu s` \mbr`ca]i „m`nu[a” de profesor? „Mienu, copiilor le-a venit greu” r`spunde cu umor. „Eu amfost 8 ani student, a[a c` ideea, conform a[tept`rilormele, era destul de clar formulat`.”

La \ntrebarea nostr` \n stil weberian A fi profesor, carier`sau voca]ie? (c`, deh, trebuia s` ne d`m [i noi mari c` amre]inut ceva din materia semestrului trecut, m`car titlul uneic`r]i), am primit urm`torul r`spuns: „Cred c` existànumite ocupa]ii care nu sunt pur [i simplu profesii. Nupo]i fi medic sau preot dac` nu \]i pas`. Ca profesor \nmediul universitar, e adev`rat, ai anumite avantaje: teinvidiaz` mul]i din afar`, ai cuno[tin]e [i relativ multtimp liber pe care s` \l gestionezi cum vrei, dar dac` nu\]i place ceea ce faci, nu are nici un sens. \n momentul\n care nu mai ai emo]ii când intri la or`, e cazul s` teocupi de altceva.”

De[i este un model pentru mul]i dintre studen]ii c`rora lepred` (sigur domnul profesor ne va contrazice \n acest punct,de aceea ]inem s` men]ion`m c` putem aduce la nevoieprobe grele \n acest sens: m`rturii, \nregistr`ri audio [i toat`gama), dumnealui nu are un mentor propriu: „Din p`catenu am un mentor. Am avut oameni care m-au ajutat,dar chestia cu modelul la 40 de ani... e cam complicat(...) Cel mult pot spune c` mentorul meu nu este opersoan` \n sine, ci o plaj` de calit`]i.”

Domnul profesor este foarte ocupat, a[a c` timpul libernu este mai niciodat` cu adev`rat „liber”. „Nu prea amtimp liber. Lumea nu m` crede dac` spun c` \nweekend nu am timp s` lucrez sau c` lucrez mult maibine seara [i noaptea”. Când are \ns` un moment de r`gazcite[te sau ascult` muzic`: „Ascult jazz, blues, rock. Câtdespre c`r]i... O carte de suflet, dar pe care nu o potciti mai mult de o dat` pe an, c` m` apuc` depresia,este C`l`torie la cap`tul nop]ii a lui Fernand LouisCéline.” Nu face parte din categoria cinefililor \nfoca]i, \nsùrm`re[te anumite filme cu pl`cere: „Poate filmele anilor’90...gen Pulp Fiction. Sunt filme istorice care \mi plac.Dar ce conteaz` pentru mine la fimele istorice esteacurate]ea faptelor prezentate. Sunt filme proaste lacare m` uit doar pentru anumi]i actori, precum JackNicholson”.

...- - - U - - - - - - - - N - - - - - - - - UInterviu realizat de Nicoleta - Doina Stan [i Laura Florina Stan

APentru primul interviu dintr-un [ir, sper`m, lung ca un miriapod, v` propunem un exerci]iu de imagina]ie. Regulilesunt urm`toarele: noi v` d`m câteva indicii cu privire la intervievat [i dumneavoastr` trebuie s` ghici]i cine arputea fi acea persoan`. Este strict interzis cititul \n josul paginii!

5NOIEMBRIE 2011

|n privin]a practic`rii unui sport este mai rezervat: „Sportrelativ pu]in, m` crede]i sau nu, din motive sociale. Oricesport pe care \l faci depinde de programul altora. Eu amun program diferit de al celorlal]i. Jogging e cam tot ceeace pot s` fac”. Nici colec]ionatul sau alte astfel de hobbyuri nu\l atrag: „Am colec]ionat cutii cu chibrituri când eram copil,dar mi le-a aruncat bunica [i cu asta s-a cam terminat. Cutimbrele, n-am reu[it s` \n]eleg pasiunea, de[i am primitchiar mo[tenire o astfel de colec]ie. N-am ce face cu ele.”Cump`ratul c`r]ilor nu o prive[te ca pe o form` decolec]ionare: „Exist` practic dou` categorii de c`r]i: celede suflet [i cele de care te serve[ti. \n domeniul `sta, \nparticular, pe m`sur` ce trece vremea, timpul liber [i ceeace se nume[te generic cercetare e cam acela[i lucru. Efoarte greu de explicat, dar eu \n timpul meu a[a zis libercitesc de fapt ceea ce \mi place [i ceea ce \mi placeserve[te \n cercetare. Sunt un privilegiat din punctul ̀ stade vedere, pasiunea coincide cu munca.”

Recunoa[te c` exist` diferen]e \ntre genera]ii, \ns` nu segr`be[te s` arunce pisica moart` \n curtea nim`nui: „Dac` e s`fiu r`u, o s` citez un prieten care spune c` aceasta estegenera]ia care nu a citit \n via]` decât etichete de haine.Adev`rul e c`, pe m`sur` ce trece vremea, sunt din ce \nce mai con[tient c` genera]ia se schimb`, dar se schimb`[i problemele. Eu am f`cut 5 ani de facultate, apoi aur`mas 4, acum se fac doar 3. Cuno[tin]ele sunt din ce \nce mai comprimate [i asta nu \nseamn` c` studen]ii devindin ce \n ce mai de[tep]i. Ei se a[teapt` ca dup` trei anide zile s` [tie ceva despre ceva. Nu or s` [tie. E oavalan[` de informa]ii ce pune presiune pe studen]ii careastfel nu mai creeaz`, ci doar depun ni[te lucruri.Facultatea nu mai produce intelectuali, producetehnicieni. Diferen]a e urm`toarea: este relativ simplu s`aplici tehnica dup` ce ai prins logica, dar faptul c` ai otehnic` nu te ajut` s` \n]elegi logica.”

{i pentru c` ne gândim mereu la voi, l-am \ntrebat pedomnul profesor ce apreciaz` la un student: „Pe vremea cânderam chiar la \nceputurile carierei, privilegiamcuno[tin]ele, informa]iile. Imediat dup`, poate chiar lacâteva luni, am \nceput s` \i apreciezi pe cei care suntcapabili s` fac` leg`turi logice. Pe m`sur` ce trece timpul,apreciez din ce \n ce mai mult capacitatea de a pune\ntreb`ri. O vorb` de-a lui Moisil spune a[a: Nici o pro-blem` nu are grani]e. Orice r`spuns are multe. Cu \ntrebareate duci unde vrei.”

|n privin]a proiectelor de viitor, dl profesor este camsecretos, dar categoric: „Nu sunt mul]umit de stareaactual`. Nu am un plan stabilit, dar [tiu cum ar ar`ta locul\n care a[ prefera s` lucrez sau la ce a[ prefera s` lucrez.\ns`, schimb`rile acestea paradigmatice... sunt mai dificilde realizat. Nu pot s` m` duc s` vând ]ig`ri \n pia]` saus` fac munc` de birou.” Spre norocul nostru, a refuzat de 8ori cel din urm` tip de munc`.

Ca o concluzie, am putea spune c` am intrat \n birouldomnului profesor cu gândul de „a smulge” de la dumnealuicât mai multe informa]ii interesante pentru cititorii acestuiinterviu, \ns` am ie[it de acolo cu mult mai mult de atât, amplecat cu buzunarele sufletului \ngreunate de o lec]ie de via]`ce sper`m c` am reu[it s` v-o transmitem [i vou`, cititorilorno[tri.

Nu sunt mul]umit destarea actual`. Nu am

un plan stabilit, dar [tiucum ar ar`ta locul \n carea[ prefera s` lucrez sau la ce a[ prefera s` lucrez.\ns`, schimb`rile acesteaparadigmatice... sunt maidificil de realizat. Nu pots` m` duc s` vând ]ig`ri \n pia]` sau s` fac munc`de birou.”

A[tept`m s` ne trimite]i pe adresa noastr` de mail: [email protected], numele profesorului din Universitatea Nicolae Titulescu despre care v-ar pl`cea s` citi]i \n urm`torul num`r.

6

EVENIMENT

iPSO fACTO

Tu te-ai \ndep`rtat oarecum nep`s`tor, \ns` ei r`månacolo, pironi]i \n hol, plini de emo]ie [i rumoare. Printreace[tia, m` aflu [i eu – student` \n anul I, participåndpentru prima oar` la o conferin]` studen]easc`.

Totul a decurs conform programului (nu v` gåndi]ic` s-au respectat orele la secund`, doar [tim cu to]ii c`programele diverselor evenimente sunt concepute doar carepere orientative): \nscrierea lucr`rilor, deschidereaconferin]ei, coffee break, prezentarea lucr`rilor.

Nu prea m` pricep la num`ratul din 10 \n 10 dintr-o privire, dar pot s` v` spun cu cea mai mare sinceritate

c` au fost \n jur de 300 de oameni la festivitatea dedeschidere, ce a constat \n nelipsitele dicursuri de bunvenit ale organizatorilor, urmate de patru prezent`ri careprobabil se doreau exemplare pentru \ntreaga conferin]`[i sus]inute de studen]i atåt ai universit`]ii – gazd`, cåt[i ai universit`]ii - partenere: Andreea Liv`dariu,Loredana Simona Berta, Patrik Kiss [i ChristopherHermann. \mi aduc aminte vag c` au fost cåtevaelemente care mi-au atras aten]ia [i aprecierea, dar dinnefericire nu a[ putea s` v` spun despre care dintre ceipatru de mai sus este vorba.

EVENIMENTUL NUM~RULUI

CONSTANT 2011 - prima edi]ieInterviuri realizate de Antonio Costea [i Valentin M`ri[oiu

Articol conceput de Laura Florina Stan

25 Martie 2011. Ora 8 a.m. Holul Universit`]ii Nicolae Titulescu din Bucure[ti. Pentru un ochineavizat, poate p`rea o zi obi[nuit` din „via]a” universit`]ii. Semne aproape imperceptibile daude veste cunosc`torului c` se afl` \n mijlocul unui eveniment. Pe lång` agita]ia stranie chiar [ipentru perioada sesiunii, \]i „sare \n ochi” \mbr`c`mintea de gal` a celor strån[i... Un cuvåntse strecoar` repetitiv din gåndurile lor zgomotoase: CONSTANT. Te gånde[ti la cele cåtevasensuri ale cuvåntului [i clatini ne\ncrez`tor capul. Te preg`te[ti s` te \ndrep]i spre curs cåndaproape te izbe[ti cu privirea de un panou albastru ce anun]` triumfal: CONSTANT–Conferin]a studen]easc` anual` – „Nicolae Titulescu” \n parteneriat cu Universitatea Miskolc[i mai jos: 25-26 Martie 2011. Nu \n]elegi cum e posibil s` nu fi auzit [i tu de un asemeneaeveniment de amploare, dar amintindu-]i cum ai aruncat, f`r` s` cite[ti, la gunoi un flyer deaceea[i culoare albastr` cu ceva timp \n urm` [i observånd afi[ele de la avizier \mb`trånite detimp, ru[inat, te gr`be[ti s` te ascunzi.

Trio-ul cå[tig`tor al premiului II, sec]iunea [tiin]e Sociale [i Administrative: Ion Ciolacu, Alina Buliga, Ion Buzu (de la stånga la dreapta)

7NOIEMBRIE 2011

Poate considera]i c` ar fi trebuit s` aloc o parte maimare deschiderii, \ns` gåndurile mele se \ndreptau, \nacel moment, spre un singur punct: prezentarea celordou` lucr`ri \nscrise, \ncåt nu a[ putea s` v` fac odescriere mai detaliat` de atåt.

Dup` o scurt` pauz` de \nviorare, s-a dat startulSec]iunilor Constant, \n num`r de 3 (fiecare \n sal`diferit`): [tiin]e juridice, [tiin]e economice [i [tiin]esociale [i administrative.

Conform programului din mapa primit` la \nscrierealucr`rii, au fost 162 de lucr`ri \nscrise [i acceptate, 89dintre ele apar]inånd sec]iunii de Drept Privat. N-a[ [tis` v` spun cåte dintre aceste lucr`ri au fost prezentatecu adev`rat, cåte n-au fost din cauza absen]ei autorilorsau cåte altele care au fost \nscrise sau s-au dorit\nscrise nu au fost trecute \n program. Cert este c`, celpu]in statistic, prima edi]ie a conferin]ei poate ficonsiderat` un succes.

Ce-a[ putea s` v` spun despre prezentarea propriu-zis` a lucr`rilor? Cum a[ putea s` v` descriu atmosferavibrant` din laboratorul de informatica nr. 6, unde s-a]inut sec]iunea de [tiin]e Sociale [i Administrative? Senti -mentele amestecate pe care le \ncercam eu \n acel mo -ment [i pe care le ghiceam ascunse \n gesturilecama ra zilor de suferin]`? Cum a[ putea descrie emo]iilefestivit`]ii de premiere? R`spunsul este simplu: nu a[putea, cuvintele uneori se dovedesc neputincioase. Deaceea \i voi l`sa pe al]ii s` reu[easc` acolo unde eu a[e[ua.

Domnul profesor Andrei St`noiu, aflat \n juriulsec]iunii [tiin]e sociale [i administrative al`turi de doam -nele profesoare Doina Nedelcu [i Oana Andreea Ion, aavut bun`voin]a de a ne \mp`rt`[i impresiile dumnealui\n ceea ce prive[te prima conferin]` studen ]easc`CONSTANT: E meritul vostru, al studen]ilor, c` aie[it atåt de bine [i cred c` la anul va fi [i maibine organizat` toat` povestea. Varietateatematicilor abordate este de remarcat.(...) Dinp`cate, nu am avut decåt trei premii de acordat[i ne pare r`u c` nu au fost mai multe, pentruc` lucr`ri valoroase au fost [i altele.

Denisa – Elena Viciu, masterand` a Universit`]iiNicolae Titulescu [i cå[tig`toare a premiului III culucrarea Studiu privind aspectele specifice ale culturiipolitice romåne[ti, s-a declarat mul]umit` de organizare[i atmosfer`, semnalånd totodat` cåteva minusuri aleconferin]ei: Organizarea mi s-a p`rut foarte bun`,\ns` ar fi trebuit s` dureze mai mult pentru aavea timp s` ne exprim`m opiniile mult maibine. Atmosfera a fost prietenoas`, juriul pem`sur`, de[i poate ar fi trebuit s` fie un picmai critic. Oricum am fost mul]umit`.

Premiul II, din aceea[i sec]iune, a fost atribuitlucr`rii Dificult`]i \n implementarea normelor europene\n dreptul intern sus]inut` de Ion Ciolacu, Alina Buliga,Ion Buzu, studen]i la Drept \n anul II \n cadrulUniversit`]ii Valahia din Tårgovi[te. Iat` ce au declaratcei trei:

Alina Buliga: A fost o organizare bun`.\ns` ne preg`tisem mult mai serios,pentru o conferin]` mult maiputernic` [i mai extins` ca timp.Jurizarea a fost ciudat`, ca s` spun

a[a: serioas` [i \n acela[i timp nu prea. Nu pots` spun c` am fost impresionat`. Atmosfera afost, \n schimb, foarte lini[tit`, colegial`.

Ion Ciolacu, la \ntrebarea De ce a]i ales s`v` \nscrie]i la aceast` conferin]`?, ar`spuns: Pentru a cunoa[te persoanenoi [i a ne specializa \ntr-un dome -niu specific.

Ion Buzu a declarat c` [i-ar mai dori s`participe [i alt` dat`, dar c` depinde foartemult [i de posibilit`]ile financiare, mai ales\n cazul \n care conferin]a va avea loc anulviitor \n Ungaria, a[a cum s-a auzit.

A[ dori s` le mul]umesc pe aceast` cale celor trei,cu men]iunea c` fotografiile publicate \n acest articol leapar]in.

8

EVENIMENT

iPSO fACTO

A[a cum am v`zut din declara]iile de mai sus,p`rerile au fost \mp`r]ite: unii au criticat, al]ii au l`udat,cå]iva s-au ab]inut, iar paleta sentimentelor exprimate afost una [i mai variat`: dezam`gire, \ncåntare,mul]umire, indiferen]`.

Iat` [i lista celor care au cå[tigat (preluat` de pesite-ul http://www.juridice.ro) Felicit`ri tuturorcå[tig`torilor pentru performan]a lor, dar [iparticipan]ilor pentru efortul [i seriozitatea cu care ne-au \ncåntat \n cele dou` zile ale conferin]ei.1. Drept penal:Locul 3: Helga Farkas, Silviu Motreanu, Olimpia IlieLocul 2: Patrik Kiss, Gabriel IanculescuLocul 1: Edina Pósa, George Nicolae, Alexandru Meszar2. Drept privat: Locul 3: Bernadett Bernáth, Andreea Gabor, MariaMacarieLocul 2: Amanda Aelenei, Floriana TudaLocul 1: Atila Polgár, Alexandra P\rvu, Vlad Mihai Bichi[3. Drept public:Locul 3: Ruxandra-Cristina Du]escu, Otilia-Mihaela S\rbu,Alexandru Gabriel VasileLocul 2: Márk Gyovai, Iulian Rogojinaru, M`d`lina IoanaS\rbuLocul 1: Szandra Szabó, Alexandru Volacu, [tefan Grigore4. Administra]ie public` [i drepturi europeneLocul 3: Denisa Elena ViciuLocul 2: Ion Ciolacu, Alina Buliga, Ion BuzuLocul 1: Laura Florina Stan5. {tiin]e economiceLocul 3: Cornelia Anto[ic`, Ancu]a C`lin, EmanuelaBådång`, Alina Co]ovanuLocul 2: Noura Al Kawadri, Andreea Balaure, R`zvanPan`, Elena BuneaLocul 1: Loredana Ber]a, Florin Ichim, Elena Ichim(Rotaru)

|nainte de a v` curma suferin]a provocat` dem`rimea acestui articol, a[ vrea s` punctez cåtevaminusuri ale primei edi]ii CONSTANT (nu \n scop critic,ci \n speran]a c` poate acest mic inventar va fi de ajutororganizatorilor viitoarelor edi]ii) extrase din m`rturiilealtora [i din propriile observa]ii: tematic` prea general`(cel pu]in la sec]iunea la care am participat eu),probleme de comunicare (unii dintre participan]i nu s-au reg`sit pe liste de[i, conform propriilor spuse,respectaser` deadline-urile), timpul scurt nu a permis oprezentare ca la carte a lucr`rilor.

Totodat` a[ vrea s` remarc punctual cåteva momenteemo]ionante, gesturi potrivite care au transformat toateacele minusuri \n plusuri:

Faptul c` domnul decan al Facult`]ii de [tiin]eSociale [i Administrative, conf. univ. dr. MirceaDamaschin, a \mp`r]it personal mapele de participare,mi s-a p`rut o dovad` de stim` fa]` de studen]i.

De[i nu a fost un festin propriu zis [i poate c` s-arfi putut [i mai bine ([ti]i zicala aceea enervant deperfec]ionist` \ntotdeauna e loc de mai bine), mi s-ap`rut extraordinar faptul c`, f`r` a taxa studen]ii pentruparticipare, s-a reu[it asigurarea unui minimum de

aten]ii gen ap`, cafelu]`. Pe lång` toate acestea, s-auasigurat [i diplomele de participare pentru to]iconcuren]ii, mapele primite la \nscriere (care con]ineaufoi cu antet, pix, badge, programul imprimat [i CD-ul culucr`rile publicate [i certificate cu ISSN).

Discursului domnului rector de la festivitatea depremiere a fost pres`rat cu mici glumi]e – care uneorio puneau \ntr-o dificultate [i mai mare pe translatoareaemo]ionat` – pe un ton cald, ceea ce a mai destinsatmosfera \ncordat`. Cu toate acestea, nu m` pot l`udac` le-am \n]eles pe toate [i trebuie s` fiu sincer`spunånd c` am \nceput s` m` foiesc – ca mul]i al]ii –[i s` nu le mai gust cånd am \n]eles c` este unul dinacele discursuri care dureaz` [i dureaz`... Bine\n]eles, nuera lungimea discursului de vin` (care probabil c` nicinu a fost atåt de lung pe cåt \mi amintesc eu), ciner`bdarea noastr` de a ne vedea cu mult råvnitelediplome \n bra]e.

Un moment dr`gu], poate chiar emo]ionant, a fostconstituit de schimbul de cadouri tradi]ionale dintredelega]ia celor din Ungaria [i organizatori.

Mi-a pl`cut foarte mult [i atitudinea prietenoas` adomnului profesor Zoltán Varga, din delega]iauniversit`]ii – partenere, pe care l-am rugat \ntr-oenglez` tremurat` s` \mi r`spund` la dou` - trei\ntreb`ri. Cu prilejul acestui scurt interviu, am aflat c`domnul profesor Zoltán Varga pred` la Universitatea dinMiskolc Drept Financiar [i c` a mai fost \n Romånia,\ns` acesta a fost primul contact cu Bucure[tiul. DespreCONSTANT a declarat: A fost un eveniment frumos.Eu [i studen]ii mei ne-am sim]it foarte bine \nBucure[ti. Totul a fost bine: organizarea,atmosfera, programul. Tot dumnealui ne-a confirmatoficial faptul c`, \n 2012, CONSTANT se va ]ine \nMiskolc.

A[adar, ne vedem la anul \n Miskolc, Ungaria!

Momentul discursului dlui prof. univ. dr. Ion Neagu,rectorul Universit`]ii „Nicolae Titulescu”, la festivitatea depremiere

INFORMA}II SUPLIMENTARE POT FI G~SITE AICIhttp://www.juridice.ro/141696/conferinta-studenteasca-anuala-nicolae-titulescu-constant-2011-bucuresti-25-26-martie-2011-lista-premiantilor.html sau aicihttp://www.univnt.ro/ro/cs_constant/cs_constant_2011.html

9NOIEMBRIE 2011

Balan]a de Putere din secolulal XIX-lea – Valori [i Stabilitate

Alexandru Voicu

Conceptul de Balan]` de Putere este unul central \n studiul Rela]iilor Interna]ionale [i \nparticular institu]ia securit`]ii elaborat` \n paradigma realist`. Modul de conceptualizare abalan]ei de putere difer` \ns` \n cadrul realismului, acest fapt datorându-se eminamentediversit`]ii teoriilor realiste [i a programelor de cercetare abordate \n fiecare teorie. Aici putemidentifica cele dou` ramuri principale ale realismului: realismul clasic [i neorealismul sau„realismul vechi” [i „realismul nou”. De[i sunt diferite prin proiectele de cercetare, dar [iprin felul de a privi lumea, cele dou` converg asupra func]iei principale a balan]ei de putere[i anume aceea de a men]ine stabilitatea \n cadrul sistemului interna]ional.

|n cadrul acestei lucr`ri voi aborda problema stabilit`]ii din cadrul sistemului interna]ionaldin secolul al XIX-lea. Voi \ncerca s` g`sesc cauzele stabilit`]ii ce a durat timp de un secol \nsistemul interna]ional, având \n vedere balan]a de putere [i valorile comune dintre marileputeri ale secolului al XIX-lea.

Secolul al XIX-lea se remarc` prin lunga durat` de pace [i lipsa r`zboaielor dintre marileputeri, majoritatea fiind limitate, poate cu excep]ia R`zboiului Crimeii, dar care nu a avutimplica]ii foarte serioase pentru statele combatante. |n cazul acestei afirma]ii m` raportez lar`zboaiele de la \nceputul secolului XX. Putem afirma c` stabilitatea se poate datora maimultor factori: repercusiunile dezastruoase ale r`zboaielor, frica de revolu]ii, dorin]a de pacedup` ce o genera]ie experimentase r`zboiul din 1787 pân` la 1815, o balan]` de puterestabil`, conduc`tori deosebi]i sau prevalen]a ideologiei conservatoare monarhice. Desigur,to]i ace[ti factori converg \n ceea ce prive[te stabilitatea secolului al XIX-lea [i nu putemafirma cu exactitate care dintre ei a adus cel mai mare aport la aceast` perioad` de stabilitate[i pace.

Ceea ce este de remarcat \ns` \n cadrul acestei perioade este coeziunea moral-valoric` amarilor puteri din cadrul sistemului interna]ional. Putem observa o solidaritate nema\ntâlnit`pân` atunci \ntre monarhiile conservatoare care au constituit Concertul European. Marileputeri decideau ca toate problemele ce puteau pune \n pericol legitimitatea elitelortransna]ionale sau cele care puteau destabiliza sistemul interna]ional s` fie discutate \n cadrulConcertului Europei. O astfel de situa]ie este unic` \n rela]iile interna]ionale [i este pân` \nzilele noastre, c`ci odat` cu apari]ia clivajelor ideologice care au \nceput s` se manifeste dup`prima jum`tate a secolului al XIX-lea, o astfel de configura]ie a proceselor dintre marile puteridin sistem nu a mai fost posibil`. Acest sistem de \ntâlniri [i conferin]e era caracterizat devalori [i interese \n care marile puteri consim]eau asupra unor probleme comune. Deasemenea, exista un pericol ce amenin]a toate capetele \ncoronate [i anume ideile Revolu]ieifranceze r`spândite pe \ntreaga suprafa]` a continentului de c`tre Napoleon. Astfel s-aconstitutit aceast` solidaritate \ntre marile puteri europene, care a dus la stabilitate [i lipsar`zboaielor majore.

Balan]a de putere s-a men]inut stabil` timp de jum`tate de secol, iar liantul acesteiperioade de pace a fost reprezentat de valorile comune privilegiate de elita transna]ional`,conservatoare. |ns` dup` prima jum`tate a secolului al XIX-lea, {i \n special dup` 1848, acestevalori au \nceput s` intre \n colaps sub presiunea factorilor modernizatori [i na]ionali. Practic,aceast` transformare era un proces self-fulfilling [i nu putea fi oprit, de[i represaliile eraufoarte puternice mai ales din partea Sfintei Alian]e. |ns` aceste procese de erodare a valorilorvechi [i de apari]ie a altora, precum na]ionalismul sau a valorilor democratice duc lanumeroase evenimente care au drept repercusiune modificarea rela]iilor dintre state [i abalan]ei de putere. Idealurile na]ionale de unire \ntâlnite \n Germania [i Italia sau dorin]a derevan[` a Fran]ei \mpotriva Germaniei pentru pierderea Alsaciei [i a Lorenei, ruptura dintreAustria [i Rusia dup` tr`darea din R`zboiul Crimeii, toate aceste evenimente care au oputernic` influen]` na]ionalist` au dus la rigidizarea balan]ei de putere [i \n final ladestr`marea ei prin Primul R`zboi Mondial. Aceste procese, care au avut loc de-a lungulsecolului al XIX-lea, au transformat continentul european de la unul unitar moral-axiologiccondus de o elit` transna]ional` legitimat` prin drept divin la unul pestri] din punct de vederena]ional bazat pe o legitimare ce avea drept fundament un principiu popular ce accentueaz`cererile [i consim]`mântul celor guverna]i.

Ceea ce am remarcat \n cadrul balan]ei de putere din secolul al XIX-lea este faptul c`stabilitatea creat` de balan]a de putere poate rezista atâta timp cât aceasta are la baz` [iunele interese [i valori comune \ntre marile puteri participante \n sistemul interna]ional. Odat`cu erodarea solidarit`]ii dintre monarhiile conservatoare [i a consim]`mântului asupra valorilorce trebuiau ap`rate au ap`rut numeroase fric]iuni \ntre marile puteri din sistemul interna]ional[i implicit colapsul balan]ei de putere.

HOBSBAWN, Eric, „Era revolu]iei”, Cartier, Bucure[ti, 2002.

KISSINGER, Henry,„Diploma]ia”, ALL,Bucure[ti, 2010.

LIJPHART, Arend,„The Structure of theTheoretical Revolution inInternational Relations”,„International StudiesQuarterly”, Vol. 18, Nr. 1(martie 1974).

WALTZ, Kenneth,„Evaluating Theories”,„The American PoliticalScience Review”, Vol. 91, Nr. 4 (decembrie, 1997).

WATSON, Adam,„The Evolution ofInternational Society”,Routledge, Londra, 1992.

PUTE}I CITIMAI MULTE

DESPRE ACEST SUBIECT

|N

10

ALUMNUS

iPSO fACTO

M~D~LINA MILEA:

„N-A{ FI PUTUT

S~ ALEG

NICI O ALT~

FACULTATE

|N AFAR~

DE ASTA.”

M`d`lina Milea a schimbat statutul de student`cu cel de fost` student` a Universit`]ii NicolaeTitulescu \n vara anului 2010. Absolvent` a Facult`]ii de [tiin]e Sociale [i Administrative,specializarea Rela]ii Interna]ionale [i StudiiEuropene, M`d`lina face actualmente un Masterla SNSPA pe Analiza [i Solu]ionarea Conflictelor.

Interviu realizat de Laura Florina Stan

11NOIEMBRIE 2011

{i pentru c` a f`cut parte din echipa fondatoare a prezentei reviste, ne-am gândit c` ar fi frumos ca ea s` fiecea care „sparge ghea]a” \n aceast` rubric`.

A[adar, s` \ncepem cu \nceputul... M`d`lina Milea a f`cut liceul \n Gala]i, \ns` acomodarea nu a fost foartegrea pentru ea \ntrucât \[i dorise foarte mult s` vin` \n Bucure[ti. \n plus, facultatea a constituit un adev`ratsprijin \n acest sens: „M-a ajutat foarte mult faptul c` m-am implicat \n echipa de baschet auniversit`]ii. De atunci sportul a devenit o parte important`, crucial` din via]a mea. Apoi amdescoperit materia domnului profesor Ungureanu. Am \nceput s` iubesc facultatea asta [i a devenitun fel de a doua cas`.” {i acum, când le d` \ntâlnire fo[tilor colegi de la RISE - actuali colegi de master -„la noi la facultate” se refer` \ntotdeauna la Nicolae Titulescu.

M`d`lina e pasionat` de tot ceea ce ]ine de ma[ini, de c`l`torii, lectur`, jurnalism, sport (\n special baschet[i jogging) [i limbi strìne, dar [i de alpinism [i asta se reflect` \n modul de petrecere a timpului liber dinstuden]ie. Ea nu s-a rezumat doar la a participa la cursuri: pe lâng` echipa de baschet, s-a implicat voluntar \ndiverse activit`]i organizatorice (Festivalul de Film Documentar pentru Drepturile Omului, Seminarul de FonduriPHARE, Forumul NGO), a beneficiat de un internship \n cadrul Radio România Actualit`]i ca asistent` de emisie[i a g`sit [i timpul necesar de a frecventa o [coal` de ghizi montani (pute]i citi chiar \n acest num`r un articoldespre una din experien]ele ei pe munte).

|n to]i cei trei ani titulescieni a fost o student` echilibrat`: „Am devenit tocilar` abia \n anul III.(râde)Am fost genul de student` care se ducea la câte cursuri putea, dar care mai [i lipsea câteodat`. \nprincipal, când nu m` sim]eam destul de preg`tit` pentru un anumit seminar. \ns`, nu am avutrestan]e: \nv`]am cu pasiune pentru examene [i \ncercam s` \n]eleg, s` evit pe cât posibil \nv`]areamecanic`.”

Dup` absolvire, a p`strat leg`tura cu o parte din colegii ei, dar [i cu anumi]i profesori: „Cei mai importan]iprofesori pentru mine au fost domnul profesor Ungureanu [i domnul profesor Nicolescu. Cudomnul Ungureanu am f`cut licen]a [i m-a ajutat foarte mult s` \mi dezvolt gândirea pe care oam acum, prin felul dumnealui de a preda [i de a fi cu studen]ii. Au fost [i al]ii mai „de ga[c`”,dar dumnealor au r`mas ni[te profesori cu care ]in leg`tura [i acum: dac` am nevoie de o cartesau o problem` legat` de [coal`, m` ajut` \ntodeauna.”

|ntrebat` dac` a regretat vreodat` c` ales universitatea Nicolae Titulescu, M`d`lina r`spunde scurt, cu ochii\nfl`c`ra]i [i cu fermitate \n voce: „N-a[ fi putut s` aleg nici o alt` facultate \n afar` de asta.”

Anul acesta, \n septembrie 2011, va pleca cu burs` Erasmus la Universitatea Bologna pe studii politice.Strìn`tatea nu o \nspìmânt`, \ns` nici nu o atrage \n mod deosebit: „\n strìn`tate, poate a[ r`mâne \nmomentul \n care a[ avea un job care s` m` reprezinte [i s` constituie un punct de plecare c`treo carier`. \n momentul de fa]` m` aflu \n cùtarea unei slujbe care s` m` defineasc`. Poate s` fieaici, poate s` fie \n strìn`tate, chiar nu m` deranjeaz`, pentru mine e \ns` important s` fac ceeace \mi place [i ceea ce mi se potrive[te.”

De[i abia a intrat pe pia]a muncii, deja a \ncercat mai multe tipuri de joburi: consilier imobiliar, secretar`.„Am fost consilier imobiliar o vreme, dar am ajuns la concluzia c` nu este o slujb` compatibil`cu mine.” Am vrut s` aflu dac` s-a sim]it vreodat` dezavantajat` la angajare de faptul c` a absolvit o facultateprivat` [i nu una de stat (cum mul]i se vait` prin ]`ri[oara noastr`). Iat` r`spunsul: „Nu. Dac` faci o facultateprivat` ca oricare alta, po]i s` ai probleme: nici m`car nu te cheam` la interviu. Titulescu, dinfericire, are un nume [i, \ntr-un top al universit`]ilor din România, Titulescu este printre frunta[e.Are [i Facultatea de Drept care scoate studen]i buni, are [i RISE care e mai nou`, dar, zic eu, curezultate bune.”

Cum este una din alumnu[ii care vin cu pl`cere, ori de câte ori sunt invita]i, s` vorbeasc` cu actualii studen]i(\n cadrul Serilor Titulescu), s`-i \ncurajeze [i s`-i sf`tuiasc`, am considerat c`, probabil, este cea mai potrivit`persoan` ce poate face o compara]ie pertinent` \ntre genera]ia ei [i cea nou` de RISE-i[ti: „\n genera]ia noastràu fost destui oameni cu curaj, numai c` mul]i erau tupei[ti. E o diferen]` \ntre a avea curaj s`spui lucrurilor pe nume, s` fii tu cel natural, cel adev`rat [i a avea un comportament mai f`r`bun sim] fa]` de colegi, profesori. Voi, din câte am observat din \ntâlnirile Serilor Titulescu, ave]iun procent mai mare decât aveam noi de oameni cu curaj. Tupei[ti poate sunt, dar nu prea i-amv`zut. [i ce am mai observat este c`, \ntr-un fel, sunte]i mai con[tien]i c` e bine s` face]i ceea cev` place.”

Despre proiectele actuale, declar`: „Sincer, \n momentul de fa]`, \ncerc s` \mi concentrez aten]ia pemaster.” Nu a renun]at \ns` la pasiunea pentru scris. „Eu am o pasiune [i pentru ma[ini [i am \ncercats` o combin cu cea pentru scris. Lucrez la un review asupra unui model de ma[in`. Am f`cut untest drive [i m` chinui s`-l termin, s` fac ceva ca lumea.” [i-ar dori s` fructifice talentul sù scriitoricesc[i s` \l transforme \n carier`: „Nu cred c` o s` renun] la scris. Ar fi fantastic dac` ar ie[i o carier`din asta.”

Ultima \ntrebare: Ce i-ai sf`tui pe actualii studen]i ai Universit`]ii Nicolae Titulescu? „Le-a[ spune s` profitede studen]ie pentru c` asta este perioada \n care te define[ti ca om [i \]i stabile[ti standardelepentru tine [i pentru via]a pe care vrei s` o ai. Nu neg, vor fi momente dup` facultate \n care nuo s` [ti]i \ncotro s-o lua]i [i cum s` ac]iona]i, dar pân` o s` termina]i voi – cel pu]in cei din anulI – lucrurile se vor \mbun`t`]i. Un alt sfat pe care vi l-a[ da...focusa]i-v` pe ceea ce vre]i s` face]i,identifica]i-v` pasiunea – indiferent c` e vorba de citit, scris sau lucruri practice. Dac` reu[i]i s`face]i acest lucru, o s` ave]i succes!”

12

ALUMNUS

iPSO fACTO

Diminea]a, la 5 jum`tate, curajo -[ii sunt \n gar`. Plec`m la 6 f`r` unsfert. Pân` s-a luminat, se observ`doar o culoare de un albastru maideschis prin \mprejur, dar pân` nua ie[it soarele nu am v`zut ce era defapt pe afar`. Câmpul, un platou alb,dealurile acoperite de om`t, mun]ii…nu mai spun. Se vedeau vârfurilealbe [i acoperite de nori. M` \ntre -bam dac` vom reu[i s` ajungem noichiar pân` acolo.

Pe la 9 suntem \n Sinaia. Erafrumos afar`. Soare, cerul senin,vân tul nu b`tea, frig acceptabil. Par -cur gem Sinaia pe jos pân` la tele -gon dol`. Urc`m cu cabina la 1400m altitudine [i de acolo \ncepe greul.Ne oprim s` a[tept`m ga[ca. Stândpe loc, \ncepem s` sim]im cum vân -tul de munte ne \nghea]` fa]a.Picioa rele \n bocanci, bocanii \nz`pad`, z`pada rece. |nghea]` [ipicioarele.

|ntr-un final plec`m, o lu`m petraseul de var` care acum e pârtiede schi. Timp de 3 ore am urcat \nfor]`, pe pante ce aveau [i peste 60de grade. Riscând s` fim ra[i deschiori sau de cei de pe pl`ci, careveneau cu o vitez` ce m` \nfiora, amurcat [i am urcat [i am urcat. Totmergând, am con[tientizat c` eram\nconjura]i de cea]`, când mai

dens`, când mai rarefiat`. Aerul recete for]a s` depui un efort supli -mentar pentru a ]ine pasul. Câtevaunit`]i adùgai la tensiune, când \n\ncercarea noastr` de a nu \ncurcaprea tare schiorii ne apro piam, poateprea mult, de marginea pârtiei.Cobora adânc o pant`, unde singurullucru care ]inea z`pada din avalan[èrau brazii tìo[i. Cea]a \ncepuse ase disipa \ncet, pân` când am pututvedea clar ce era \n fa]a noastr`.Dar, ce era \n urma noastr` eramult mai [ocant. Surpriza a fost c`,atunci când am urcat [i am trecutde zona „vizibilitate minus”, mi-amdat seama c` fusesem cu capul \nnori. La propriu. Era de necrezutcum la câ]iva metri de mine, \nspate, se \ntindea o p`tur` de norialbi-gri, iar \n zare se vedeau doaralte vârfuri albe. Sinaia disp`ruse.

|n câteva ore am ajuns sprecap`tul pârtiei, ne apropiasem deVârful cu Dor. Aici vântul b`tea atâtde tare \ncât cu greu ne chinuiam s`st`m drep]i, dar oricum \n modinvoluntar [i instinctiv ne arcuiamcorpul ca s` putem face fa]` visco -lului. To]i eram \nf`[ura]i \n haineatât de mult, \ncât mai r`m` seser`dou` linii curbate la vedere caresugerau a fi ochii. Z`pada era spul -berat` \n toate direc]iile [i cu cât ne

apropiam mai mult de culme, cuatât era mai greu de \naintat.

Cabana Valea DoruluiAm ajuns cât de sus se putea [i

de acolo am v`zut cum [i cât demult se \ntindea albul, pân` când ]ise \nce]o[a privirea. {i am \nceputs` coborâm pe o pant` lin` unde z` -pada era neatins`, afânat` [i adânc`.C`deam, ne \mpiedicam, alu ne cam,râdeam, renun]am. A[a am ajuns lacabana „Valea Dorului”. Numai c`…era \nchis`. Am \ncercat s`r`mânem optimi[ti chiar [i dup` 3ore de mers \n frig, viscol [i vânt [iam z`bovit pu]in aici.

Pân` la Padina am avut 6 ore demers continuu. Ar fi fost mai scurt[i mai u[or drumul dac` nu eram\ncetini]i. Niciodat` s` nu lua]i cuvoi pe munte un om slab psihic!!Pentru c` acesta va avea \n mintedoar dificultatea traseului [i va ceda.Va fi pus \n fa]a monomului, pentruc` a[a e legea muntelui (“se vamerge \n ritmul celui mai slab(fizic)”). Restul va trebui s` fie de100 de ori mai puternic, pentru c`de 100 de ori se va opri, de 100 deori va trebuie s` \[i for]eze corpul \nritm, de 100 de ori corpul va intra\n repaus. Mers… stop… mers…stop… mers…. Am urcat dealuri

Undeva, \n iarna trecut`, am pl`nuit \mpreun` cu echipa de munte s` plec`m pe traseulPadina. Primul nostru traseu montan de alpini[ti aspiran]i. Numai c`, \nainte cu 3 zile deplecare, vine iarna, draga de ea. Blocheaz` drumurile, opre[te oamenii ore \n [ir prin câmp,pune frigul pe noi. {i ca s` fie treaba bun` [i vizibilitatea sporit`, pune [i de-o cea]` detoat` frumuse]ea. Cu iarna la ea acas` [i cu riscul de a r`mâne \nghe]a]i prin mun]i, noiam hot`rât s` pornim la drum.

Are we there yet?!By Mina

13NOIEMBRIE 2011

u[oare, am mers mai mult liniar.Peisaje albe, cerul era cum nu sepoate vedea decât de la 1500 demetri \n sus. Am ajuns la margineaunei p`duri. „P`durea salvatoare” r` -m` sese singurul obstacol \n caleanostr` spre obiectivul Padina. Eraabrupt, erau brazi tìo[i, era \ntu -neric. Cele câteva frontale ajungeaucât s` vezi pe unde calci o dat` la3 pa[i. Cum coboram, se sim]eaentuziasmul \n atmosfer`. Alunecam,c`deam câte trei o dat`, tr`gând [ipe al]ii dup` noi pe jos, dar fie dininer]ie, fie din voin]`, mergeam maideparte. Deodat`, apare o lumini]`printre brazi, ajungem \n lumini[…nici o caban`. Intr`m iar`[i \np`dure, mergem \n alt lumini[… nicio caban`. Pentru cei ce nu f`cuser`niciodat` traseul, era de-a dreptulderutant. Terenul devenise acci dentat[i mai abrupt. Mai de-a dura, maimersul piticului, am ajuns la undrum. Intrasem \n alt lumini[….\nsàici, ni[te ferestre luminate priveauspre noi. Centrul Na]ional de Salva -mont ne a[tepta cu zeci de perechide papuci de cas` la intrare. Amtrecut de instructajul de rigoaredespre legile muntelui \n privin]acabanelor [i am intrat la c`ldur`.

Ora 8, to]i dormeam. Ora 3, to]i\n picioare. {i dac` tot am vorbit de

legea muntelui, tot aceasta spune c`somnul ca [i mâncarea corespunz` -toare sunt absolute necesare. Maiales iarna, \n asemenea condi]ii.

La 4 [i-un pic diminea]a ample cat spre Sinaia, pe alta rut`,pentru a \ncheia ciclic traseul. Iar`[iajungem la psihic. Era noapte cândam p`r`sit cabana, mintea [i corpulerau \nc` \n program de odihn`.Z`pada afânat`, c`ci ninsese pestenoapte, ne \ngreuna \naintarea. Nuse distingeau decât cerul negru [iz`pada albastr`. Era dificil s` vezicât de cât clar ce era \n jurul tù:pant`, groap` sau arbust. Sp`rg`toriierau cu mult \naintea noastr`, amonomului. Urcam un vârf, mer -geam \n \ntuneric, ei disp`reau dupùrm`torul vârf. Mereu se ivea \n fa]ùn deal, un vârf pe care nu credeamc` \l mai atingem, dar mereu ap`reaaltul [i altul, [i mai mare, mai mare.Speram la fiecare, s` fie ultimul.

Pe la 8 a \nceput s` se lumineze,pân` atunci am sim]it c` merg caun somnambul, \n lipsa lucidit`]ii.Factorul noapte a fost \nlocuit defactorul lumin`, care \]i d`dea certi -tu dinea c` \nc` mai ai de urcat, maiai de luptat. Pân` s` urc`m la 2.200m, vremea era prietenoas` [i amreu[it s` ne re\nviem motivelepentru care am venit pe traseu. |n

jurul nostru erau doar vârfuri albe,ascu]ite, chiar impresionante. Chiardac` te a[tep]i la ceva frumos cândpleci \n asemenea excursii, surpri zelesunt absolut inevitabile. Niciodat` nu[tii cât de frumos poate fi.

Muma Iarn`, \ns`, ne a[tepta laBabele. Abia distingeam stâncile dela 20 de metri distan]` din cauzaviscolului. Am poposit ni]el lacaban`, am bùt un ceai, am strânsmonomul [i am plecat spre CabanaPiatra Ars`.

|ntr-o or` am ajuns. Vremea selimpezise, traseul era u[or. |naintede a ajunge la caban`, am trecutprin singura rezerva]ie natural` dejnepeni [i arbu[ti pitici din România.O planta]ie \ntins` de cop`cei sim -pa tici, \n miniatur`, care te \nveselaudoar prin statura lor.

Pu]in mai târziu eram deja petraseu spre Furnica. Singurele obsta -cole erau z`pada afânat` \n care neafundam [i viscolul tìos lateral. Nune venea s` credem cât de sus eram[i ce se \ntindea la picioarele noas -tre. Vì adânci, cu capetele \n patulde nori albi pufo[i, ca din deseneanimate. Un platou alpin incredibil.R`mâneam pe loc, \n mod invo -luntar, cople[i]i de magnitudinea pri -ve li[tei. Eram \ntr-o lume alb`,departe de banalitatea realit`]ii.Uitam de frig, de vânt, mergeamautomat \mpleticindu-ne.

Din p`cate, lipsa de timp ne-afor]at s` renun]`m la ascensiuneaVârfului Furnica. I-am promis c` ne\ntoarcem. Am coborât f`r` preamari dificult`]i spre Sinaia. Amalergat, am gr`bit telecabina, am\ntârziat la gar`. Noroc am avut c`se anun]aser` 5 minute \ntârziere latren.

Cu un sentiment de u[urare unii,al]ii cu p`rere de rù, am plecatspre b`trânul Bucure[ti, obosi]i,\nfrigura]i, schimba]i….

Istoria civiliza]iei universale a \nsemnat uniune,comuniune, apoi formare de tabere, deci opozi]ii [iapoi iar uniuni [i cooper`ri. Atunci cånd ne gåndimla rela]iile interna]ionale stabilite de-a lungultimpului, ne gåndim mai ales la \n]elegeri strategice,pacte [i tratate, rela]ii diplomatice, stabilite pe timpde pace sau mai ales pe timp de r`zboi. Sunt\n]elegeri care asigur` stabilitate financiar` [ipolitic` ]`rilor \n cauz`.

Cu toate acestea, personal, cred c` cele maiinteresante aspecte ale acordurilor \ntre diferite ]`ri[i a colabor`rilor \ntre ele se stabilesc la nivelcultural [i artistic. Desigur, este un punct de vederesubiectiv, al unui om al artelor, pe care mi-l asum(sunt curator [i student` \n anul III la Facultateade Istoria [i Teoria Artei, Universitatea Na]ional` deArte din Bucure[ti).

MARIANNE, MUZ~ A CREATORILOReste un exemplu de colaborare interna]ional`.Au fost expuse astfel 26 de lucr`ri \n gua[` alearti[tilor francezi care o reprezint` peMarianne, figur` alegoric` a valorilor statuluifrancez \nc` din 1792, cåt [i crea]iivestimentare ale unor autori romåni. Expozi]iaa \nsemnat un dialog formidabil \ntre MuzeulNa]ional de Art` al Romåniei, Agen]ia ArtsTalents, Institutul Francez din Bucure[ti [iAmbasada Fran]ei \n Romånia. Lucr`rile \ngua[` au fost realizate de creatorii de costumeAlfred Choubrac [i Minon la \nceputul anilor1900 pentru studiourile de film Pathé [iGaumont. |n expozi]ie au fost prezente [i 6 rochii semnate de [ase creatori talenta]i -Lefranc Ferrant, Margareth & moi, StéphanieRenoma, Katherine Pradeau, Edward Achour [iRepetto - care o reinterpreteaz` pe Marianne \nspirit contemporan. Interesant` este colaborareacu arti[tii romåni, ce s-a concretizat \nprezentarea crea]iilor lor vestimentare care sò prezinte \n viziunea lor pe Marianne. Ausemnat aceste costume: Wilhelmina Arz,Claudia Castrase, Lena Criveanu, KristinaDragomir, Cristian Samfira, Florin Dobre,George Neagu, Iris {erban [i Adelina Ivan.

Cel mai relevant pentru direc]iile curatorialeabordate de MNAR \n ultimii ani este cèxpozi]iile care con]in [i lucr`ri din patrimoniulmuzeelor sau galeriilor interna]ionale suntrepuneri \n scen` a expozi]iilor respective, demulte ori reinterpret`ri care se bucur` [i depatrimoniul muzeal romånesc. Expozi]ia“Marianne, muz` a creatorilor” a fost conceput`de Didier Jovenet [i Romain Leray de laAgen]ia Arts Talents [i a mai fost prezentat` \n2007 la Palatul Elysée, cu ocazia ZilelorPatrimoniului. Vorbim a[adar de o repunere \nscen` exemplar` a expozi]iei organizat` laPalatul Elysée, de data aceasta avånd [i inser]iiale autorilor romåni, care devin un r`spunspersonal cu privire la Marianne.

14

POR}IA DE CULTUR~

iPSO fACTO

Expozi]iileMNAR:

schimburiculturale

interna]ionaleLa bine [i la rù, Laura Lucia Mihalc`

15NOIEMBRIE 2011

Aceste acorduri se concretizeaz` de cele mai multe ori \n expozi]ii[i festivaluri de anvergur`, \n schimburi de experien]` [i \n reziden]eartistice. {i rezultatele sunt interesante, atåt pentru produsul sauprodusele artistice care rezult`, cåt [i pentru impactul \n råndulpublicului.

M-a[ referi acum la expozi]iile „Marianne, muz` a creatorilor”,„Nervia 1928-1938. Pictori din anii ‘30 \n Belgia” [i la „Opereleruse[ti \n zorii Baletelor Ruse[ti 1901-1913. Expozi]ie de costume descen` la MNAR”, toate g`zduite \n 2011 de Muzeul Na]ional deArt` al Romåniei (MNAR). De ce tocmai la acestea? Pentru c`reprezint` o anumit` modalitate de a gåndi organizarea unei expozi]ii[i a patrimoniului s`u, pentru c` reprezint` acorduri interna]ionalecu un impact destul de puternic \n sfera cultural-artistic`romåneasc`. Sunt direc]ii asumate de ceva timp de MNAR, careconsist` \n schimburi de lucr`ri, dar, mult mai important, \naducerea unor expozi]ii din marile centre artistice ale lumii. Toatepresupun o stråns` colaborare la nivel institu]ional [i curatorial.

OPERELE RUSE{TI |N ZORII BALETELORRUSE{TI reprezint` ocolaborare care a avutloc \ntre MuzeulNa]ional de Art` alRomåniei, CentrulNa]ional de Costumede Scen` din Moulins,Institutul Francez din

Bucure[ti [i Ambasada Fran]ei \n Romånia.Expozi]ia prezint` 85 de costume de scen`create pentru operele cu subiect istoric saulegendar ale unor compozitori ru[i,montate de Serghei Diaghilev \n Fran]a \nprimul sfert al secolului al XX-lea.Majoritatea pieselor din expozi]ia de laBucure[ti au fost expuse public pentruprima dat` \n perioada decembrie 2009 -mai 2010 la Moulins, la Centrul Na]ionalde Costume de Scen`, cu ocaziacentenarului Baletelor Ruse[ti ale luiDiaghilev [i a anului Fran]a-Rusia 2010.Toate piesele prezentate \n expozi]ieprovin de la Centrul Na]ional alCostumului de Scen` din Moulins (CNCS)- prima institu]ie din lume consacrat` \nexclusivitate conserv`rii patrimoniuluimaterial al artelor spectacolului (teatru,oper`, dans etc.), mai exact costumelor [idecorurilor. Aici vorbim de patrimoniu\mprumutat, de expozi]ie reiterat` \nRomånia, [i, \n continuare, vorbim dedialog exemplar inter-institu]ional.

Cred c` cel mai mult merit` apreciateacele colabor`ri \ntre state care devin [ir`spunsuri [i interpret`ri ale fiec`rei ]`ri ladiferite probleme sau teme din civiliza]iaceluilalt stat \n cauz`. R`mån de urm`ritdirec]iile care vor fi adoptate \n continuare[i cum se vor stabili \n viitor acesteparteneriate la nivel interna]ional.

Pån` atunci, \ns`, ne bucur`m [iadmir`m expozi]iile deja deschise.

NERVIA 1928-1938. PICTORI DIN ANII ‘30 |N BELGIAeste o expozi]ie \n care este prezentat` retrospectiva Nervia prinintermediul a 130 de lucr`ri semnate de cei nou` membri aigrupului: Anto Carte, Louis Buisseret, Fran[ Depooter, Léon Devos,Léon Navez, Pierre Paulus, Rodolphe Strebelle, Taf Wallet [i JeanWinance. Lucr`rile provin din colec]ii particulare [i din patrimoniulmai multor muzee din Belgia: Muzeele Regale de Art` din Belgia,Muzeul de Art` din Charleroi, Muzeul comunal Ixelles, MuzeulIanchelevici din La Louvière, Muzeul interna]ional al carnavalului [im`[tii din Binche [i Muzeul de Art` din Mons. Expozi]ia esteorganizat` de Muzeul Na]ional de Art` al Romåniei, Wallonie-Bruxelles Interna]ional, Fondul Léon Eeckman [i Grupul Nervia, \ncadrul programului de cooperare \ntre Romånia [i Valonia-Bruxelles,cu prilejul pre[edin]iei belgiene a Consiliului Uniunii Europene.Nervia r`måne astfel un alt exemplu de bun` comunicareinstitu]ional` la nivel interna]ional [i, de ce nu, un model de bunepractici.

16

PU}IN~ ISTORIE

iPSO fACTO

Memoria \n paragin`de Valentin Nicolescu

Undeva, pierdut prin jude]ul Olt, un sat m`runt [erpuie printre dealurileblånde, a]inåndu-se drumului rebegit [i pr`fos ce duce spre Slatina. E departe de rutele principale, a[a c` aici via]a pare cumva mai domoal`,timpul curge parc` altfel decåt restul lumii. O buc`]ic` de Romånieprofund`, cu b`bu]e pe banca de la poart` [i cu baroni locali ce-[iplimb` ma[inile de lux prin gropile desfundate pe care le numescdrumuri…

17NOIEMBRIE 2011

Locul acesta are totu[i ceva special, ce \l scoate dinanonimat. Printre casele s`r`c`cioase, a c`ror monotoniee spart` din cånd \n cånd de cåte o construc]iep`tr`]oas` [i impersonal` pe care proprietarii o numescpompos „vil`”, se ascunde un conac vechi, construit lasfår[itul secolului XIX. O mic` bijuterie de arhitectur`romåneasc`, amintind de culele tradi]ionale zonei, \ns`rafinat` [i adaptat` timpurilor mai pa[nice ale anului1899. Este conacul de la ]ar` al familiei Titule[tilor, undea copil`rit cel ce avea s` devin` cel mai mare diplomatal Romåniei, Nicolae Titulescu. Satul, numit odinioar`Titule[ti, poart` acum numele fostului pre[edinte alAdun`rii Generale a Ligii Na]iunilor, pentru a marcamemoria marelui om de stat romån.

|ns` amintirea lui Titulescu pare mai degrab` ofantom` \n satul sù. Ceea ce \n orice ]ar` civilizat` arreprezenta nu doar un motiv de måndrie justificat`, dar[i un bun prilej de promovare [i cå[tig material, aicipare a fi doar o parte cumva incomod` a unei identit`]iincerte. Oamenii locului par mai degrab` preocupa]i deproblemele zilnice, \ntre m`run]i[urile vie]ii de la satneg`sindu-[i locul [i cel ce le-a dat nume… A[a se facec`, \n afar` de simpla reveren]` administrativ` ce leag`

numele lui Titulescu de localitatea cu pricina, nimic nupare a aminti leg`tura pe care fostul mare ministruromån a avut-o cu aceste locuri.

Conacul familiei, singura leg`tur` material` cutrecutul ilustru, prime[te un tratament „romånesc” – \nloc s` devin` un brand local exploatat \n beneficiulcomunit`]ii, e l`sat s` se p`r`gineasc` \n t`cere. Sigur,nu se poate spune c` nep`sarea e total`. La niveljude]ean, locul este men]ionat ca punct de interesturistic, avånd [i propriul sù indicativ pe ListaMonumentelor Istorice - COD OT-IV-m-A-09108, iar peplan local, „s-a f`cut totul” pentru prezervarea trecutului:cl`direa a fost transformat` \n muzeu, cu paznic lapoart` [i tot ce trebuie. Sigur, asta ca s` se bifezeactivit`]ile, cum se spunea pe vremuri. C`ci muzeul nupoate fi vizitat, paznicul e plecat mai tot timpul la o]uic`, iar cl`direa se tope[te v`zånd cu ochii \n lupta cuintemperiile. Un copac falnic se i]e[te din conac printr-o fereastr` din spatele cl`dirii. Nu v` pot spune ce seafl` expus \n interior, c`ci u[ile erau ferecate ca FortKnox-ul. {i, chiar de n-ar fi fost, haita de dulì ce [i-ag`sit ad`post \n curte nu m-ar fi l`sat s` m` apropriiprea mult. Motiv pentru care nici nu am putut imortalizacontopirea casei cu natura, fiind obligat s` las pe alt`dat` elucidarea enigmei privitoare la specia vegetal` ce[i-a g`sit culcu[ \n casa lui Titulescu…

Se tot vorbe[te \n Romånia de ast`zi despreimportan]a valorilor na]ionale, a modelelor demne deurmat. Se spune c` tineretul nostru este dezorientat \nsocietatea anomic` a post-tranzi]iei [i crizei, paleativulunanim acceptat fiind g`sit aici, la nivelul valoriz`riimodelelor precum Nicolae Titulescu. F`r` \ndoial` cèste ceva adev`rat \n toate acestea, \ns` a[teptarea ca oautoritate exterioar` precum statul s` \nceap` a\ntreprinde m`suri \n aceast` direc]ie mi se parecontraproductiv`. Pån` la Dumnezeu ne m`nånc` sfin]ii,iar pån` la stat comunitatea. Societatea \ns`[i, de jos \nsus ar trebui s` con[tientizeze c` nimeni nu trebuie s`vin` s` \i impun` valori [i modele demne de urmat, cieste datoria ei \ns`[i s` [i le identifice [i s` lepromoveze. Altfel, degeaba facem liste cu Monumente,degeaba dezbatem probleme precum lipsa memorieiistorice a poporului.

18 iPSO fACTO

SERILE TITULESCU

La un apus de soare, M` \ndrept spre universitate pentru a participa la „Serile Titulescu”, un eveniment organizat

cu bun`voin]a colectivului de profesori ai specializ`rii R.I.S.E.. Am ajuns \n sala unde, timid,

\ncepeau s` se adune persoane pentru c` urma vizionarea filmului „Pia]a Universit`]ii” \n regia

lui Stere Gulea. |n final, am num`rat circa treizeci [i dou` de persoane atunci când filmul

a debutat \n acea sal` \ngust` \n care nu ar fi \nc`put mai mult de cincizeci de privitori.

{i a[a a \nceput incursiunea mea \n filmul evenimentelor din 1991, ce aveau s` \mi zdruncine

\nc` o dat` \ncrederea \n oameni.

19NOIEMBRIE 2011

o con[tiin]` r`s`rit`ilmul a avut \n deschidere interviuri cudiverse personalit`]i, urmate de imagini dela protestele acelei perioade. Fenomenul Pia]aUniversit`]ii, c`ci a fost un feno men, s-a

sprijinit pe dreptul proasp`t desc`tu[at la expri mareliber`, resim]it de fiecare „tân`r” revolu ]ionar eliberatfa]` de asupritor. |ns`, a[a cum omul care a tr`it \npe[ter` legat la mâini [i la picioare cu spatele la foceste orbit temporar o dat` ajuns \n lumina soarelui,a[a [i o parte din revolu]ionarii care scandau \ndecembrie ’89 „mai bine golan decât activist/ mai binemort decât comunist” au ajuns s` strige „când Iliescuapare, soarele r`sare”.

Valul de contestare public` din Pia]a Universit`]ii,esca ladat de oameni educa]i \n spiritul unei culturiproletare de mas` ce se bucurau intonând versuri pemelodii occidentale \n cadrul unei democra]ii crude(\nc` \n fa[`), a lovit castelul de nisip al guvernan]ilorcare s-au dovedit ineficien]i \n a men]ine ordinea. Darcum ar fi putut? Poli]ia dezorganizat` nu a f`cut fa]`,iar \n lipsa unei alte structuri represive legale,interven]ia armatei ar fi putut degenera \ntr-un conflictde propor ]iile unui r`zboi civil. R`spunsul conduc` -torilor a fost apelul la mineri, care au fost adu[i \nBucure[ti pentru a „planta panselu]e” \n Pia]aUniversit`]ii dup` ce aceasta ar fi fost „cur`]at`”.

F

20

SERILE TITULESCU

iPSO fACTO

Hot`râ]i [i \narma]i cu târn` coape [i bâte, minerii au„s`pat” \n trupurile manifestan]ilor sau ale intelec -tualilor (oameni la costum, cu barb`, ochelari, p`rlung) ce treceau pe strad`.

Sub deviza „Noi muncim, nu gândim”, ace[tioameni educa]i rudimentar de o „elit`” proletar` [iinspira]i de un discurs marxist-leninist, au reprezentato for]` legiuitoare legitim`, fiind un exemplu pentruteoria realismului despre natura rea [i pervertit` aomului. De ce legitim`? Pentru c` \n ochii unorbucure[teni, minerii erau adev`ra]i eroi, p`str`tori aiordinii… Dar oare acei bucure[teni care ova]ionaucamioanele pline de mineri la plecarea lor din capital`erau p`rin]ii, fra]ii, surorile, fii, fiicele, prietenii celoromorâ]i sau schingiui]i de c`tre mineri? Presupun c`nu. {i atunci \mi \ndrept privirea c`tre teoria liberal`conform c`reia natura uman` nu este rea, oameniiputând fi educa]i, deci am speran]a c` dac` acei mineriar fi fost educa]i [i informa]i, poate ar fi reac]ionataltfel chiar [i \n fa]a unui discurs ideologic.

Sfâr[itul filmului a fost urmat de o t`cereap`s`toare care a \mbr`]i[at camera. O parte dinspectatori nu [i-au mai putut \ngr`di lacrimile. Certeste c` triste]ea [i indignarea erau doar câteva dinsentimentele resim]ite de to]i spectatorii. Destul debulversat, am g`sit de cuviin]` c` t`cerea [i medita]ia\n ceea ce prive[te lucrurile urm`rite se potriveau \ncazul meu, pentru c` trecerea de la sacrul reprezentatde exuberan]a cet`]enilor ce se bucurau de libertate la

Sub deviza „Noi muncim, nugândim”, ace[ti oameni educa]i

rudimentar de o „elit`” proletar`[i inspira]i de un discurs

marxist-leninist, au reprezentat o for]` legiuitoare legitim`,

fiind un exemplu pentru teoriarealismului despre natura rea

[i pervertit` a omului.

21NOIEMBRIE 2011

profanul “debarc`rii din Bucure[ti” a minerilor a fostbrusc` [i anevoioas`.

|n \ncheiere, doamna Teodora Ionescu – jurnalist`de profesie – [i domnul profesor Valentin QuintusNicolescu au \mp`rt`[it experien]a lor \n ceea ceprive[te Revolu]ia [i Pia]a Universit`]ii, iar domnulprofesor Radu Sebastian Ungureanu a vorbit desprecontextul socio-politic reprezentativ pentru acelmoment [i despre repercusiunile din partea comunit`]iiinterna]ionale la adresa României dup` evenimentele

tragice din Pia]a Universit`]ii. „Serile Titulescu” predau o lec]ie pentru to]i cei

care sunt dispu[i s` \nve]e, iar s`pt`mâna aceastalec]ia a \nsemnat rememorarea trecutului, un trecut cucare mul]i dintre cei prezen]i nu au fost contemporani,dar pe care \l resimt.

Cei ce nu \nva]` din trecut sunt blestema]i s` \lrepete…. Astfel \ncât studen]ii sunt invita]i la „SerileTitulescu” s` \ncerce s` construiasc` \mpreun` viitorul,cunoscând trecutul.

22

GHIDUL STUDENTULUI

iPSO fACTO

Dificult`]i \n realizarealucr`rii de licen]`

Alexandru Voicu

Parcursul academic al fiec`rui student se \ncheie de cele mai multe ori cu sarcina de a redacta o

lucrare de licen]`. Tot acest proces \ncepe cu aproximativ jum`tate de an \nainte de sfår[itul

ultimului an. Este un proces dificil \n care fiecare student \[i exercit` calit`]ile ce le-a dobåndit pe

parcursul anilor de studiu. Cerin]ele cu care se confrunt` fiecare student sunt o cåt mai bun` [i

coerent` aplicare a conceptelor acumulate. Coeren]a este calitatea cea mai important` a unei

lucr`ri de licen]`, iar aceast` cerin]` nu este tocmai u[or de \ndeplinit avånd \n vedere c` foarte

mul]i dintre studen]i nu au experien]` \n ceea ce prive[te scrierea unei lucr`ri de acest tip.

23NOIEMBRIE 2011

n acest articol \mi propun s` expun o viziuneproprie asupra eventualelor dificult`]i pe care unstudent le-ar putea \ntåmpina \n momentul \ncare trebuie s`-[i \ntocmeasc` lucrarea de licen]`.

Prima problem` cu care se confrunt` un studentconsider c` este cea de g`sire a temei. Mai ales \ncazul studen]ilor care au un parcurs academic de treiani, tip Bologna, \n care materiile se comprim` destulde mult [i ajung la un moment dat cople[itoare,selectarea temei devine o misiune [i mai dificil`. Se\ntåmpl` s` avem numeroase idei, dar niciuna concretàsupra lucr`rii. Totu[i, de cele mai multe ori ne\ndrept`m c`tre ceea ce ne-a pl`cut mai mult \n aniide studen]ie [i c`tre profesorul care consider`m c` nepoate coordona cel mai bine pentru \ntocmirea uneilucr`ri decente. |n stadiul incipient al lucr`rii, pe långàlegerea temei, poate fi inclus` [i alegerea titlului carepoate fi o sarcin` grea, mai ales din dorin]a de a ficåt mai exhaustivi.

Cel de-al doilea pas, dup` ce tema a fost aleas`,este stabilirea unei structuri a lucr`rii dup` care s` sepoat` expune ideile proprii \n leg`tur` cu subiectulabordat. Desigur, [i acest pas are dificult`]ile lui c`ciodat` g`sit` tema, trebuie s` ne \ntreb`m ce vrem s`demonstr`m, cum va ar`ta ipoteza. Apoi, dup` ce toateaceste elemente sunt stabilite, urmeaz` concretizareaunei structuri a lucr`rii. Desigur [i \n cazul acestui pastrebuie avut` \n vedere coeren]a. Este foarte dificil deabordat o astfel de lucrare f`r` un plan bine stabilit\n prealabil, care s` fie coerent [i s` dea sensproblematicii abordate.

Cei doi pa[i \i consider a fi cei mai problematici \ncazul redact`rii unei lucr`ri de licen]`. Desigur, ceea cecontinu` nu e u[or, \ns` crearea bazelor conceptualeale licen]ei este un proces dificil ce marcheaz` \ntreagalucrare.

O alt` problem` \ntåmpinat` ar putea fi strångerea[i g`sirea materialelor ce ar putea ajuta la redactarealucr`rii. |n ceea ce prive[te sursele folosite, conteaz`foarte mult [i implicarea profesorului coordonator.Recomand`rile acestuia pot u ura mult mai mult acestpas. |ns` o problem` frecvent` \n cazul acestei sarcinipoate fi g`sirea unor c`r]i esen]iale ce nu pot fi g`sitenici \n biblioteci [i nici pe internet. Aceast` problemàpare \n special \n cazul studen]ilor ce studiaz` undomeniu relativ nou \n Romånia. Oricum, fa]` de aniipreceden]i, studen]ii nu mai au accesul atåt de limitatla sursele din alte ]`ri. Desigur, pentru o lucrare cåtmai bine documentat` [i limba englez` trebuie s` fiecunoscut` la un nivel destul de bun. Intervine aceast`cerin]` deoarece multe dintre sursele pe care unstudent le poate folosi pentru redactarea unei licen]e,ce pot fi de o real` importan]`, nu au fost \nc` traduse\n limba romån`.

Odat` ce aceste lucruri au fost puse la punct,urmeaz` citirea bibliografiei folosite. Cunoa[tereabibliografiei necesit` [i unele baze conceptualedobåndite \n cursul anilor de studiu, aceasta fiind ocerin]` esen]ial` pentru ca subiectul s` fie \n]eles cåtmai bine. Aceast` etap` implic` [i scrierea licen]eicare, dup` cum am spus mai sus, poate fi problematic`prin prisma faptului c` mul]i dintre studen]i nu auexperien]` \n ceea ce prive[te scrierea unei lucr`ri[tiin]ifice. De regul` apar gre[eli de formulare, gre[elide topic` sau scrierea unor paragrafe prea mari ceea

ce ar putea duce la incoeren]a unei idei expuse. Uneledin gre[elile de scriere pot fi evitate prin soft-urispeciale de corectare, \ns` acestea nu sunt de ajuns.

Pån` acum m-am referit doar la dificult`]ile pe carele-ar presupune \ntocmirea unei lucr`ri de licen]`, \ns`pe lång` acestea, nenum`rate probleme ]in de factoriiexteriori licen]ei. Aici m` refer la via]a de student \ngeneral, care ofer` foarte multe activit`]i ce ar puteadistrage orice tån`r de la scrierea licen]ei. Fie c` suntpetrecerile sau ie[irile cu prietenii, chiar [i scrierealicen]ei pe un laptop conectat la internet poate fi osarcin` destul de dificil` dac` ne gåndim c` avem unprofil de Facebook sau c` a ap`rut un film bun pecare tocmai l-am desc`rcat. Repercusiunile acestoractivit`]i extralicen]` f`r` modera]ie nu sunt foartegrave, ci \n cel mai rù caz ar \nsemna cåteva nop]inedormite \nainte de data limit` de predare a lucr`rii.

Pentru mul]i dintre studen]ii care sus]in oasemenea lucrare, dificult`]ile pot fi mult mai multesau cele pe care le-am enumerat mai sus poate c` nuexist` pentru unii, \ns` cu siguran]` sunt foarte pu]inicei care nu \ntåmpin` dificult`]i \n aceast` perioad`.

|

24

DEGUST~RI LITERARE

iPSO fACTO

n 2010, editura ALL a lansat colec]ia„in nuce” sub coordonarea lui ViorelZaicu. Pro iectul con]ine o serie de„cråmpeie ve[nic verzi” din cultura

umanit`]ii. \ntre acestea, se \nscrie [i Avu]iana]iunilor de Adam Smith, un compendiuce reune[te doar cåteva dintre cele maiimportante gånduri ale celebrului eco nomist.Celor care nu au r`bdarea necesar` de a citiopera \n inte gralitate (ceea ce nu este deloccondamnabil avånd \n vedere c`, \n func]iede edi]ie, oscileaz` cadimen siune \ntre 800 [i1000 de pagini), celor carenu au timp, dar au totu[icurio zitatea, le recomandacest mic „aperitiv” ce le vades chide cu siguran]àpetitul pentru mai mult.

Cercetare asupra natu -rii [i cauzelor avu]iei na]iu -nilor (\n original, An Inquiryinto the Nature and Causesof the Wealth of Nations)de Adam Smith a fostpubli cat` pentru primaoar` \n 1776 [i este considerat` ca fiindcartea ce fundamenteaz` teoretic economiamodern`. Avu]ia na]iunilor, cum esteprescurtat` adesea, face o incursiune la\nceputurile revolu]iei industriale pentru aaduce argumente \n favoarea economiei depia]` [i a efectului sù benefic asuprasociet`]ii. Bine\n]eles, trebuie precizat c`, lamomentul conceperii de c`tre Smith aacestei opere, termenul de capitalism nu erauzitat, iar cel de economie nu era folosit \nsens modern.

Volumul celor de la editura ALL cuprinde:Despre diviziunea muncii (cartea I, capitolul1), Despre principiul care prilejuie[tediviziunea muncii (cartea I, capitolul 2), Desprelimitarea diviziunii muncii dup` m`rimeapie]ei (cartea I, capitolul 3), Despre originea [ifolosirea banilor (cartea I, capitolul 4), Desprecre[terea fireasc` a bel[ugului (cartea a III-a,capitolul 1), Despre principiul sistemuluicomercial (cartea a IV-a, capitolul 1).

Pe lång` cele men]ionate mai sus, sereg`se[te [i paragraful (extras din cartea a IV-a, capitolul II) ce ofer` cititorului o scurtèxplica]ie a conceptului pentru care autorulva r`måne \n istorie: måna invizibil`. |n acestparagraf, Smith de mons treaz` faptul c`preferin]a industriei „domestice” \n favoareacelei „strìne”, cu scopul de a ob]inebeneficii personale, a oamenilor constituie omån` „invizibil`” [i benevol` ce promoveazìnteresul na]ional. Altfel spus, paradoxal,

individul urmåndu-[i propriul interes egoistajut` societatea ca \ntreg.

Progresul industrial apare \n cartea lui cao consecin]` a diviziunii muncii. Pentru a-[isus]ine afirma]ia, economistul sco]ian reali -zeaz` o compara]ie \ntre manufacturile „de onatur` mai m`runt`” [i manufacturile mari.Din analiz` reiese c`, odat` divizat` munca,se m`re[te [i cantitatea ob]i nut`, dato rit`cre[terii \ndemå n`rii fiec`rui mun ci tor, eco -no miei de timp [i invent`rii multor ma[ini ce

scade efortul depus. Divi za -rea muncii conduce tot -odat` la spe cia lizareamun cito rilor, astfel c`,sepa rarea dife ritelor bran [e[i ocu pa]ii repre zint` tot ocauz` a sa, fiind sti mu lat`[i inven tivitatea celor cerealizeaz` muncilerespective.

Conform lui Smith,divizarea muncii are la baz`\nclina]ia de a face troc, dea schimba un lucru pentruun altul (p. 21), consi -

derånd dispozi]ia de schimb ca fiind comun`tuturor oamenilor [i lipsind din structurapsihologic` a animalelor. Principiul oric`ruitårg realizat este: D`-mi ceea ce vreau, iar tuvei ob]ine ceea ce vrei (p. 23). A[a cum bineeviden]iaz` autorul, economia se sprijin` peinteresul individului: Nu de la bun`voin]am`cela rului, berarului sau brutarului nea[tep t`m masa, ci de la grija lor pentru pro -priul interes. Ne adres`m nu uma nit`]ii lor, ciintereselor egoiste pe care le au, [i nu levorbim niciodat` de nevoile noastre, ci deavantajele lor (p. 23).

Tot el face deosebire \ntre valoare defolosin]` [i valoare de schimb: un diamant cugreu poate avea o valoare de folosin]`, \ns`\n schimbul lui pot fi ob]inute frecvent foartemulte bunuri de alt fel (p. 43), dar [i \ntre celedou` sensuri ale cuvåntului valoare: utilitate[i puterea de a cump`ra.

Smith descrie procesul prin care banii audevenit \n toate na]iunile civilizate, instru -mentul universal pentru comer] (p. 42),explicånd apari]ia banilor prin necesitate [i,mai ales, prin dificultatea de a \mp`r]iechitabil bunurile \n unit`]i de schimb.

Trecånd peste subtilit`]ile economice carenu sunt la \ndemåna oricui, subiectul uneiasemenea c`r]i este mereu de actualitate,de[i unele aspecte s-au schim bat \n ceiaproape 250 de ani ce au trecut de cåndAdam Smith a a[ternut pe o foaie goal`primul cuvånt. Savurare pl`cut`!

|

Avu]ia na]iunilorAdam Smith

Laura Florina Stan

25NOIEMBRIE 2011

Adam Smith (1723 – 1790)Om politic [i filozof sco]ian;Considerat p`rinteleeconomiei moderne ca disciplin` teoretic`;

Opere: The Theory of MoralSentiments,An Inquiry into the Natureand Causes of the Wealthof Nations, Essays on Philo-sophical Subjects.

26

XXXXXXXXXXX

iPSO fACTO

imt [i vreau s` tot simt asta, dar parc` trupulmeu undeva se pierde… [i m` \ntreb dac` artrebui s` m` trezesc oare? Dar s` v`povestesc cum [i de unde am plecat, cum am

ajuns la aceast` mic`, mare fraz`. Totul a \nceput cuo vacan]` bine meritat` [i de mult a[teptat`. Trebuies` v` spun c` exist` un loc pe care fiecare ar trebuis` \l aib` sau s` \l g`seasc`, iar pentru mine acest locse nume[te Vama… Da, a]i ghicit! nemuritoareaVam`…Veche. Aici totul \ncepe [i se poate sfår[i, daraici g`se[ti acel loc a[a de bun, mai ceva ca paradisu’,cu dragoste, naturale]e [i tot ce ai vrea tu s` \]i cad`la picioare. Locul estesuperb, magnific, iar brizam`rii \]i deschide pofta devia]` odat` ce dai nas \nnas cu ea. Ora[ul Manga -lia este pe m`sura a[tep -t`rilor mele, dar nu amapucat s`-l v`d binepentru c` m-am tot plim -bat prin Vam`. Prima sear` m-a luat prin surprindere,fiind \necat \n alcool [i alte purt`ri spontane, apoi totula c`p`tat un fir narativ obi[nuit pentru aceast`minunat` zon`.

Totul parc` se derula ca \ntr-un film: lume pestelume, eveniment peste eveniment [i adrenalina care totcre[tea, iar eu nu m` opream din drumul pe care mi-l doream, drum definit cel mai bine printr-un refrenneru[inat: dezinhibi]ie total`, metoda moral`... Dup`prima sear` petrecut` aici am costatat c` nu prea erade glumit cu acele mese de lemn des \ntålnite, pentruc` a doua zi ne uitam unul la altul, cum to]i eramb`tu]i, de[i nimeni, din cåte [tiu, nu se b`tuse cucineva. Cred c` to]i gåndeam cam \n acela[i fel: Cumnoaptea a fost lung` [i multe s-au \ntåmplat, acu’ cine[tie ce mai am de aflat?

A doua zi, pentru c` grupul deja se cuno[tea,devenind un tot unitar, nebunia avea s` continue.Aveau s` apar` \ns` [i alte lucruri... Cert este c` [ipersoanele \n stare avansat` de ebrietate au unDumnezeu al lor [i \nc` unul mare de vreme ce po]is` cazi de la doi metri, din picioare \n cap, [i s` nu

mori. Dar s` revenim la ale noastre, \n acest loc vast\]i po]i pierde u[or prietenii, dar sigur... nu-i nimic!...pentru c` \]i vei face al]ii noi, pe care probabil o s` \ivezi goi, \ns` pån` a doua zi vei uita cam tot cuajutorul alcoolului din corp. |ns` tot de pe la prietenivei culege, bucat` cu bucat`, ceea ce \]i va r`måne \namintire peste ani.

Serile au continuat [i lumea s-a tot distrat. Celemai hazlii momente, dac` le pot spune a[a, erau aceledimine]i \n care ie[eam pe hol [i \ntålneam tot felul depersoane pe care ar fi trebuit s` le [tiu, dar auzeam [iacele replici ce m` binedispuneau pentru toat` ziua:

„Unde ai fost asear`?”striga el tare [i ap`sat, iarea r`spundea nedumerit`[i ame]it`: „Nu [tiu…”. {idup` aceea ea afla c` el apierdut-o pe plaj`, iar noiam g`sit-o a[ezat` penisipul rece, jumate\nvelit` [i bine \nvine]it`.

Necunoscute sunt cìle Domnului spunea cineva, darceea ce afli diminea]a nu sun` deloc la fel cu ceea cecrezi sau credeai despre tine \nainte s` ajungi „s` tesim]i bine”.

Parc` v`d cum \n unele seri se strångeau to]i \njurul focului, apoi din hùri necunoscute ap`rea ideeac` fiecare ar trebui s` aduc` ceva, s` pun` pe foc. Iarcum omul este din fire creativ [i devine din ce \n cemai creativ \n func]ie de num`rul sticlelor pe care leconsum`, aveai ocazia s` vezi o banc` din acel clubvestit [i mult råvnit a[ezat` pe foc sau g`seai cåte unulcare arunca tot ce prindea, pån` \[i d`dea seama cèrau lucruri de care mai avea nevoie.

|n concluzie, Vama este locul unde g`se[ti ceea cecau]i, dar mai \nainte de toate trebuie s` [tii dup` cete ui]i, ca s` fii sigur c` asta o s` [i g`se[ti. Celor caredoresc s` vad` dezinhibi]ia total` cu ochii lor, legarantez c` acest loc este pentru ei.

Totul este bine cånd se termin` cu bine [i \i vezipe to]i cum se \ntorc acas` cu gåndul la ea, la mare,la tot ceea ce a reprezentat pentru tine [i la cåt de bine\]i va fi anul viitor, cånd te vei \ntoarce acolo.

Necunoscute sunt cìle Domnuluispunea cineva, dar ceea ce afli

diminea]a nu sun` deloc la fel cuceea ce crezi sau credeai despre tine\nainte s` ajungi „s` te sim]i bine”.

O mare mahmureal`!Semnat de Costea Antonio

27NOIEMBRIE 2011

veam s` \n]eleg c` nu este bine s` iei \n seam` ideile altora, iar proverbul de maisus este valabil, atunci cånd am avut ocazia s` \i cunosc pe domnii profesoriUngureanu [i Nicolescu. Am intrat atåt de lini[tit` la examen, gåndind c` oricum,mintea mea fiind total paralel` cu Rela]iile Interna]ionale [i {tiin]ele Politice, voi

trage biletul, voi r`s punde sau nu, voi trece sau nu, nici o problem`… studiile sunt pl`tite dinmunca personal`, nu are cine s` m` certe pentru note mici sau examene picate… N-a[ fi crezutvreodat` c` doi profesori tineri vor reu[i s` m` fac` s`-mi fie ru[ine c` nu m-am str`duit s` \nv`]mai mult, s` fiu mai pu]in superficial`.

Primul lucru pe care l-am f`cut atunci cånd am ajuns acas` a fost s` num`r examenele dincei 10 ani de facultate. Total: 120 (cu tot cu licen]e!). Nici unul din examene nu a fost \ns` cacele de la IRI sau SP. Am \ntålnit doi oameni r`bd`tori, c`rora le pas` dac` noi \n]elegem saunu ceea ce dumnealor predau, care nu se plictisesc s` \]i mai explice \nc` o dat`, care nu searat` obosi]i s` \]i asculte prostiile la examen. {i, slav` Domnului, au ce asculta !…

Eu lucrez cu elevi de liceu doar de trei ani, dar nu mi-a fost greu s` \n]eleg c`, pentruelevii mei, profesorii cu experien]` sunt considera]i pleca]i cu pluta, iar cei tineri veni]i cubarca. Privind [i \n sens invers, lipsa de cultur` [i de educa]ie a tinerei genera]ii este suportat`din ce \n ce mai greu de colegii mei. (De aceea m-am gåndit s` m` dep`rtez pu]in de plut`[i s` \ncerc s` ]in pasul cu tineretul, chiar dac` nu este u[or!…)

Chiar [i eu, devenind proasp`t` student`, cånd am citit pe site-ul universit`]ii c` dispunede un corp profesoral de elit`, am crezut c` lipse[te modestia din zon`, dar dup` un semestruam \n]eles c` tocmai \mbinarea de tradi]ional [i modern din corpul profesoral asigur` calitatea,iar exprimarea nu este lips` de modestie, ci este conform` cu realitatea. Avem [ansa s`studiem cu profesori de calitate, tocmai de aceea ar trebui s` ne str`duim s` atingem [i noiun nivel calitativ superior celui cu care am intrat \n facultate.

E adev`rat, orice \nceput este greu, mai ales dac` nu ai pasiune pentru ceea ce \nve]i. Darnu este [i imposibil. Eu una, mi-am \nsu[it bine lec]ia la IRI…

De acum \ncolo o s` ]in cont de faptul c` nu trebuie s` te crezi prea \nv`]at! S-ar puteas` consta]i c`, indiferent cå]i ani ai, tot mai sunt multe lucruri pe care nu le [tii.

Vor urma observa]ii din al doilea semestru..

Trebuie s` recunosc faptul c` atunci cånd copilul meu cel mic (Pråslea,de!… \nv`]at s` \i faci toate pl`cerile) a lansat provocarea s` ne \ntrecemla \nv`]at, adic` s` fim colege de facultate, am plecat de la o ideepreconceput`: „M` \nscriu la o universitate particular`. Toat` lumea [tiec` aici ob]ii cu u[urin]` o diplom`. Cåt de greu poate s` fie, dup` ce aif`cut un liceu pedagogic [i ai absolvit dou` universit`]i de stat?”

Un proverbromånesc spunec` „omul cåt

tr`ie[te \nva]`”.Se pare \ns` c`

atunci cåndmoare este tot

ne\nv`]at!

A

Student` la 45 de ani!Nicoleta-Doina Stan – Anul I RISE

28

D’ALE LUI LUCIC~

iPSO fACTO

Romånia, actualmente, este o ]ar` democratic`, respectiv o republic` semi-preziden]ial`. Are

Parlament, Guvern [i Pre[edinte [i de altfel [i corup]ie. Corup]ia \n ziua de azi este privit` de unii

ca un element prezent \n toate statele democratice [i vreau s` spun c` [i eu credeam acest lucru.

Cel pu]in eu consideram c` un regim politic care s` se apropie de perfec]iune (\ntrucåt perfec]iunea

nu poate fi atins`) ar fi unul care s` \mbine \ntr-un fel aspecte ale democra]iei (cum ar fi drepturile

omului etc) [i anumite aspecte ale unui regim totalitar.

Semnat: L.N.

Discursdespre…nimic

29NOIEMBRIE 2011

oarte mult timp am trìt cu impresia c`regimurile totalitare au avut [i aspectepozitive, c` un regim totalitar nu este uncadrul prielnic pentru corup]ie, credeam c`

activitatea de lobby nu \[i avea aici un loc legitimneexistånd \n astfel de state. Toat` popula]ia erasubordonat` regimului [i conduc`torului statului [i,aparent, nimeni nu putea [i nu avea unde s` dea [pag`pentru a ob]ine anumite foloase. Exista o poli]ieresponsabil`, anumite organiza]ii statale mult mai aprigedecåt poli]ia (cum ar fi Securitatea, KGB, Gestapo etc.)care aveau rolul de a monitoriza comportamentul [iac]iunile indivizilor \n societate [i m` refer aici chiar lato]i indivizii, de la cet`]eni simpli ai statului la persoaneaflate \n slujba statului, respectiv \n slujba anumitorinstitu]ii. F`cånd apel la comunismul din Romånia [i ladeclara]ii [i pove[ti alepersoanelor care au trìt \nperioada comu nist`, lafilme din [i dup` perioadacomunist`, am \n]eles c`popula]ia era terorizat` deSecuritate. De exemplu, nuputeai spune un banc pestrad` despre Ceau[escusau despre regimul comunist, c` imediat ap`reau cei dela Securitate [i te “ridicau”. Am \n]eles c` pe atuncilegea era lege [i toat` lumea trebuia s-o respecte, faptdin cauza c`ruia mi s-a conturat credin]a, exprimat` [imai sus, c` astfel de regimuri politice p`reau aproapeperfecte. Trìnd \n Romånia contemporan`, v`zånd toatepove[tile pe la televizor, prin ziare - recunosc c`televiziunea [i presa din Romånia nu spun \ntotdeaunaadev`rul - cu „Regii asfaltului” \n care erau pl`tite sumeimense de bani unor persoane, ce de]ineau firmespecializate, pentru a asfalta str`zile Romåniei, amrealizat c` \n perioada lui Nea Nicu nu era posibil a[aceva [i f`cånd o paralel` \ntre Romånia Comunist`,Germania Nazist`, Rusia Sovietic`, nu cred c` \n nici o]ar` dintre acestea nu erau posibile asemenea acte decorup]ie \n care s` se fraudeze licita]ii [i s` se aloceasemenea sume imense pentru o munc` de o calitateinfect`. De[i, dac` st`m bine s` ne gåndim, atunci nuerau firme, ci statul direct de]inea \ntreprinderiresponsabile cu a[a ceva. Tot ce am citit [i am aflatdespre aceast` perioad` dictatorial` a unor state este c`dezvoltarea lor economic` era una foarte alert`, dup`cum demonstreaz` [i exemplul Romåniei, aflat` printrecei mai mari exportatori de produse agricole [i care, \nparalel, se industrializa \ntr-un ritm ame]itor (cel pu]instatistic vorbind). Este drept c` cet`]enii aveau de suferit,\ns` Romånia, f`r` Ceau[escu, ar fi fost acum mult maijos decåt este.

Revenind la ideea principal`, consideram c` nu exist`corup]ie \ntr-un asemenea stat pån` cånd m-am apucats` citesc o carte de excep]ie numit` Fascismul.Era o carte despre comunism \n care se vorbea[i despre nazism [i fascism, carte scris` de unom - Jeliu Jelev - care mi-a schimbat totalviziunea despre Hitler, personaj care m-afascinat prin puterea lui de convingere. Prinintermediul acestei c`r]i, am aflat cum corup]iaexista [i \n perioada Germaniei naziste.Probabil v` ve]i \ntreba cum de exista corup]iadin moment ce nimeni nu putea de]ine firmesau companii? }in s` men]ionez c` toatecuno[tin]ele mele despre Hitler [i Ceau[escu

erau din liceu, nu citisem absolut nimic pån` atunci dinacest domeniu, ci doar vizionasem cåteva documentare.Revenind, situa]ia \n Germania era diferit`. Existaude]in`tori de companii, \ns` companii puternice [i \ntr-un num`r foarte mic. Ace[ti proprietari de companiievident c` aveau nevoie de reprezentare \n Colegii [i \nPartid, astfel c`, prin mit`, [i aici m` refer la sumeexorbitante, [i activitate de lobby, ace[tia ajungeau s`-[ivad` interesele reprezentate cåt mai aproape deconducerea statului. Astfel c`, dac` un anume X de]ineao \ntreprindere care se ocupa cu recondi]ionarea decl`diri, sigur printr-o reprezentare bun` la nivel statal selansa o ac]iune de recondi]ionare a cl`dirilor dinpatrimoniul istoric sau care aveau cine [tie ceimportan]`. [i dac` nu v` vine s` crede]i, v` recomands` citi]i cartea - Fascismul de Jeliu Jelev - care v` va

[oca de altfel. {i dac` \n Germania lui

Hitler exista corup]ie,atunci ce mai putem cerede la Romånia actual`?Dac` \n Germania deatunci se pl`teau, s` zicem100 de milioane de euro(ca un bun „european” ce

sunt, nu pot s` gåndesc nici m`car la nivel ipotetic \nalt` moned` decåt euro) pentru recondi]ionarea uneicl`diri, lucrare ce valora undeva la 50 de milioane deeuro, acum \n Romånia 10 km de autostrad` sunt pl`ti]icu 80 de milioane de euro, cånd lucrarea valoreazàproximativ 20 de milioane de euro. Citind despre acestlucru, am aflat c` \n Fran]a, de exemplu, aceast` lucrarecost` mult mai pu]in [i la ei gropile nu apar dup` os`pt`mån`. Revenind, singura diferen]` este c` \nGermania corup]ia era la nivel foarte \nalt, \n Romåniaactual` corup]ia exist` pån` [i cånd \]i pl`te[ti parcarea,pån` la cel mai mic nivel. Aud [i acum oameni carespun c` “\n afar`” se trìe[te mai bine pentru c` acolonu exist` corup]ie, dar culmea, exist`, \ns` nu la acela[inivel ca-n Romånia. Americanii spun c` au g`sit o solu]ie[i au redus nivelul corup]iei foarte mult, \ns` ce-au f`cut:au legalizat lobby-ul deci, practic, au legalizat corup]ia.

Nu consider c` exist` un „leac” pentru aceast`„boal`”, unul care s-o extermine brusc, pentru c` nu sepoate. Sunt sigur pe mine cånd spun c` avem corup]ia„\n sånge”. Probabil unii dintre voi se gåndesc acum: „Cegåndire infantil` [i neinformat` sau superficial`” sau al]iispun: „Nu are dreptate!”, \ns` [tiu c` sunt mul]i care vorspune: „Asta cam a[a e…”. Sunt convins c` mul]i dintrevoi, dac` a]i avea ocazia de a face mul]i bani printr-unastfel de procedeu, a]i face-o. Pentru c` nu cred cèxist` persoane care, dac` li s-ar oferi 80 de milioanepe 10 km de autostrad`, situa]ie \n care ar ie[i cu unprofit de 10-20 de milioane de euro, ar spune: „Eu nufac una ca asta pentru c` ar \nsemna s` batjocoresc

poporul romån.” pentru c`, pån` la urm`,fiecare individ vrea bani. Poate c` o asemeneapersoan` exist` una la 10 milioane.

|ncheind acest… discurs plictisitor, v`recomand sincer s` citi]i cartea dac` vre]i (esteo carte foarte u[or de citit, scris` foarte bine)[i sper s` realiza]i c` fiecare dintre noi estecorupt [i corup]ia nu va disp`rea a[a, dintr-odat`, ci e nevoie de mult` munc`, incredibil defoarte mult` munc`.

F

Nu consider c` exist` un „leac”pentru aceast` „boal`”, unul cares-o extermine brusc, pentru c` nuse poate. Sunt sigur pe mine cåndspun c` avem corup]ia „\n sånge”.

ia]a este un [ir lung de examene, o nesf`r[it`sesiune \n care purt`m b`t`lii cu inamici ex-teriori, dar mai ales cu noi \n[ine. Carier`, fa-milie, iubire, sfor]area de a trece peste un

accident sau de a \nvinge o boal` – pentru toate aces-tea avem nevoie, \n primul rånd, de voin]`. De capaci-tatea noastr` de a ne canaliza inteligen]a livresc` [iemo]ional`, dar [i energia spre atingerea unui anumitscop depinde reu[ita \n via]`. {i de[i mul]i v`d voin]aca pe un defect, confundånd-o cu ambi]ia \ncråncenat`,cu orgoliul, voin]a \nseamn` mult mai mult: \nseamnùn amestec perfect, un dozaj echilibrat de ra]iune, deci-zie, ac]iune, pozitivism.

|n acest sens, educa]ia din primii ani de via]` are unrol semnificativ. Omul \[i dezvolt` sentimentul de auto-nomie [i, con[tientizånd ceea ce \[i dore[te, nu mai arenevoia de a fi motivat neap`rat de ceilal]i. Poate c` arenevoie doar s` \i fie apreciate puterea [i efortul, prin ur-mare aprecierea intervine ca o for]` intens` ce \i ali-

menteaz` motiva]ia.Pentru cineva care se confrunt` cu

greut`]i, voin]a este cu atåt mai marecu cåt dorin]a de a reu[i \n via]` se afl`pe primul plan. Suntem tenta]i adeseoris` ne ar`t`m mai plini de apreciere fa]`de persoane care prin voin]` au reu[its` \nving` anumite obstacole (gen vicii,suferin]e fizice sau psihice) decåt fa]`de persoane care [i-au folosit voin]apentru a crea, pentru a construi ceva,pentru a ini]ia o activitate.

Motiva]ia depinde de capacitatea dea-]i cunoa[te resursele [i de a-]i definiobiectivele, iar ceea ce confer` calitatevoin]ei e inteligen]a, fiindc` ea st` labaza alegerilor noastre. Prin voin]`reu[im s` definim cel mai bine ce\nseamn` un impediment, o greutate, oproblem`, o lupt`, un sacrificiu [i astfel \nv`]`m s` apreciem [i mai multsuccesul, pentru c` el reprezint` rezul-tatul unei munci asidue atåt interioare,cåt [i fizice. Perseveren]a \ntrune[temai multe calit`]i: r`bdare, tenacitate,puterea de a \]i recupera vitalitateadup` un e[ec. Curajul denot` for]a dea \ntåmpina cu hot`r`re problemele, dea le opune rezisten]` fiind con[tient to-todat` de riscurile asumate. De cåte orinu am auzit din diferite surse fraza:Calmul \n situa]ii de incertitudine esteesen]a autocontrolului? Nimic maiadev`rat, nimic mai greu de realizat. Un

lucru este cert: dac` reu[im s` dobåndim toate acestecalit`]i, putem construi o voin]` puternic` [i o motiva]iepe m`sur`.

Se pare c`, \n Evul Mediu, c`lug`rii catolici practi-cau o metod` extrem de interesant` pentru a \[i \nt`rizelul monahal, [i anume: \ncercau s` \[i imagineze iadul\n cele mai mici detalii. Aceast` amenin]are a torturiloreterne era, aparent, pentru ei o motiva]ie extrem de con-ving`toare. |n zilele noastre, lucrurile par mult mai com-plicate. Bine\n]eles, nu mai este necesar s` ne sfor]`mimagina]ia pentru a experimenta iadul, cånd ascult`m[tirile sau muzica de „cartier” ni se pare c` trìm o ver-siune mai p`månteasc` a lui. Astfel, un asemenea sti-mulent precum cel al c`lug`rilor nu mai este viabil.Suntem obi[nui]i cu stresul a[a c` am devenit imuni lasuferin]e, orori – la ceea ce am putea numi motiva]ii ne-gative. Singura solu]ie par motiva]iile pozitive.

Existen]a unor fiin]e \ndr`gite, protec]ia familiei, cu-vintele [i t`cerea prietenilor, o recompens` material` ce\ncununeaz` efortul investit \ntr-un proiect, un succesprofesional, un zåmbet din partea superiorului, o \ncu-rajare... Numi]i-le cum vre]i: Red Bull ale voin]ei, spa-nacul lui Popeye Marinarul... Ele sunt cele care ne daufor]a de a merge mai departe, de a mai adùga oc`r`mid` \n edificiul pe care \l construim, sperånd c` os` dureze [i dup` ce nu vom mai fi. Recapitula]i \n fie-care sear`, \nainte de a adormi, toate aceste mici izbånzi!V` ve]i trezi cu zåmbetul pe buze, gata de a v` avåntacu for]e proaspete [i \ncredere \nzecit` \n imprevizibilulunei zile noi. Adùga]i la toate acestea [i convingerea c`,acolo sus, e cineva care v` iube[te [i transformarea ]elu-rilor, pentru care v` antrena]i zi de zi, \n realitate esteun pariu cå[tigat.

30

XXXXXXXXXXX

iPSO fACTO

Voin]` [i motiva]ieClaudia Chifu

Pentru c` suntem la \nceputul unui nou an

universitar (unii deja ne bucur`m de vacan]`,

al]ii suntem \n plin r`zboi), m-am gåndit

s` abordez dou` lucruri esen]iale succesului

dar care, uneori, ne lipsesc, mai ales cånd este

vorba de \nv`]at: voin]a [i motiva]ia.

V

Ipso Facto

Documents

Transcript of Ipso Facto