IOSUD USAMVB Timi oara - · PDF file1.2. Fitoterapia 1.2.1. Scurt istoric 7 1.3. Plante cu...

Click here to load reader

  • date post

    07-Sep-2019
  • Category

    Documents

  • view

    8
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of IOSUD USAMVB Timi oara - · PDF file1.2. Fitoterapia 1.2.1. Scurt istoric 7 1.3. Plante cu...

  • Romeo T. Cristina Curs pentru studenții la doctorat Elemente esențiale de fitoterapie la animale Februarie 2018

    1

    IOSUD USAMVB Timișoara

    Scoala doctorală: Medicină Veterinară

    ELEMENTE ESENȚIALE DE FITOTERAPIE LA ANIMALE

    Suport de curs electronic pentru studenții la doctorat

    Disciplina: Farmacologie veterinară Îndrumător științific: Prof. Romeo Teodor Cristina, PhD., DVM

    2018

  • Romeo T. Cristina Curs pentru studenții la doctorat Elemente esențiale de fitoterapie la animale Februarie 2018

    2

    C u p r i n s

    1. Elemente esențiale de fitoterapie la animale

    1.1. Etnobiologia – evoluţie 5

    1.1.1. Aplicațiile etnobiologiei 6

    1.1.2. Subdisciplinele etnobiologiei 6

    1.2. Fitoterapia

    1.2.1. Scurt istoric 7

    1.3. Plante cu eficacitate cunoscută și în bolile dermatologice

    1.3.1. Afinul (Vaccinium myrtillus L.) 10

    1.3.2 Aloe (Aloe vera L.) 11

    1.3.3. Angelica (Angelica archangelica L.) 14

    1.3.4. Anghinarea (Cynara scolymus L, Cynara cardunculus L.) 15

    1.3.5. Arnica (Arnica montana L.) 16

    1.3.6. Brusturele (Arctium lappa L.) 19

    1.3.7. Cătina albă (Hippophae rhamnoides L.) 20

    1.3.8. Cicoarea (Chihorium intybus L.) 21

    1.3.9. Cimbrişorul (Thymus serpyllus L.) 22

    1.3.10. Ciuboţica cucului (Primula officinalis Hill., sin. Primula veris L.) 24

    1.3.11. Coada calului (Equisetum arvense L.) 25

    1.3.12. Coada şoricelului (Achillea millefolium L.) 26

    1.3.13. Cruşinul (Rhamnus frangula L., sin. Rhamnus alnus) 27

    1.3.14. Gălbenelele (Calendula officinalis L.) 28

    1.3.15. Iarba mare (Inula helenium L.) 30

    1.3.16. Ipcărigea (Gypsophila paniculata L.) 31

    1.3.17. Lumânărica (Verbascum thapsus L.) 33

    1.3.18. Limba mielului (Borrago officinalis L.) 34

    1.3.19. Muşeţelul (Matricaria chamomilla L.) 35

    1.3.20. Nalba mare (Althaea officinalis L ) 36

    1.3.21. Nucul (Juglans regia L.) 37

    1.3.22. Podbalul (Tussilago farfara L.) 39

    1.3.23. Saschiul (Vinca minor L.) 40

    1.3.24. Sânzienele (Galium verum L.) 42

    1.3.25. Schinelul (Cnicus benedictus L.) 43

  • Romeo T. Cristina Curs pentru studenții la doctorat Elemente esențiale de fitoterapie la animale Februarie 2018

    3

    1.3.26. Tătăneasa (Symphytum officinale L) 45

    1.3.27. Urzica (Urtica dioica L., Urtica urens L.) 46

    1.3.28. Valeriana (Valeriana officinalis L.) 48

    1.3.29. Ventrilica (Veronica officinalis L.) 50

    1.4. Grupe de afecţiuni dermatologice principale la animalele de companie

    1.4.1. Alopecia 53

    1.4.2. Hipertrichoza 54

    1.4.3. Trichorexis nodosa 55

    1.4.4. Seboreea- steatoreea 55

    1.4.5. Acneea juvenilă 57

    1.4.6. Discromiile cutanate 58

    1.4.6.1. Hipercromiile 58

    1.4.6.2. Hipocromiile 59

    1.4.7. Dermatopatii distrofice 60

    1.4.7.1. Acanthosis nigricans – Rezatoza neagră – Acanthoza 60

    1.4.7.2. Hiperkeratoza 60

    1.4.7.3. Psoriazisul 62

    1.4.7.4. Keratoza facială simetrică cutanată a câinelui 62

    1.4.7.5. Leishmanioza cutanată a câinelui 63

    1.4.7.6. Prototectoza cutanată a pisicii 64

    1.4.7.7. Dermatita rhabditienă a câinelui 64

    1.4.7.8. Râia notoedrică a pisicilor 65

    1.4.7.9. Râia otodectică 65

    1.4.7.10. Râia sarcoptică 66

    1.4.7.11. Râia demodecică a câinelui (Demodicoza) 67

    1.4.7.12. Lynxacarioza pisicii 70

    1.4.7.13. Cheiletieloza 70

    1.4.7.14. Trombiculoza 71

    1.4.7.15. Tricofiţia (Trichofitoza) 72

    1.4.7.16. Favusul (Acharioza) 73

    1.4.7.17. Microsporia (Microsporoza) 73

    1.4.7.18. Malassezioza 74

    1.5. Consideratii asupra pielii şi părului la câine

    1.5.1. Învelişul pilos 77

    1.5.1.1. Tipuri de păr la câine 78

    1.5.2. Structura pielii 79

    1.5.2.1. Stratul bazal 80

    1.5.2.2. Melanocitele si melanogeneza 80

    1.5.2.3. Celulele Merkel 81

  • Romeo T. Cristina Curs pentru studenții la doctorat Elemente esențiale de fitoterapie la animale Februarie 2018

    4

    1.5.2.4. Stratul spinos 81

    1.5.2.5. Celulele Langerhans 82

    1.5.2.6. Stratul granular 82

    1.5.2.7. Stratum lucidum 82

    1.5.2.8. Stratul cornos 82

    1.5.2.9. Membrana bazala 83

    1.5.3. Dermul 84

    1.5.3.1. Vascularizaţia pielii 84

    1.5.4. Ecologia pielii 84

    1.5.5. Histochimia epidermei 86

    1.6. Principii farmacoterapeutice în aplicarea topică a medicamentelor

    1.6.1. Aspecte generale 87

    1.6.2. Proprietăţile fizico-chimice ale substanţei active 89

    1.6.2.1. Proprietăţile termodinamice 89

    1.6. 2.2. Mărimea moleculară a substanţei active 90

    1.6.2.3. Efectul pH-ului 90

    1.6.2.4. Gradul de dispersie al substanţelor active încorporate în baza de unguent 90

    1.6.2.5. Concentraţia substanţei active 91

    1.6.3. Proprietăţile fizico-chimice ale excipientului 91

    1.6.4. Starea pielii 94

    1.6.5. Modul de aplicare 94

    1.6.6. Factorii care afectează traversarea transdermală 95

    1.6.6.1. Factorii moleculari 95

    1.6.6.2. Excipienţii şi formularea 96

    1.6.6.3. Integritatea pielii 96

    1.6.6.4. Circulaţia sangvină a pielii 97

    1.6.6.5. Locul aplicării 98

    1.6.6.6. Densitatea stratului pilos 98

    1.6.6.7. Hidratarea pielii 99

    1.7. Metode de amplificare a penetraţiei transdermale

    1.7.1. Amplificatorii penetraţiei chimice 100

    1.7.2.Mijloacele fizice pentru amplificarea pentraţiei transdermale 100

    1.7.2.1. Ultrasunetele 100

    1.7.2.2. Iontoforeza 100

    1.7.2.3. Electroporaţia 101

    1.7.2.4. Sisteme de eliberare particulo-mediate 101

    Bibliografie 102

  • Romeo T. Cristina Curs pentru studenții la doctorat Elemente esențiale de fitoterapie la animale Februarie 2018

    5

    1. ELEMENTE ESENȚIALE DE FITOTERAPIE LA ANIMALE

    1.1. Etnobiologia – evoluţie

    Etnobiologia este studiul dinamicii istorice a relaţiilor dintre popoare, biotop şi mediu.

    Interacţiunile ˝oameni – biotop - mediu˝ au fost studiate de-a lungul timpului, în diferitele

    culturi, interdisciplinar, pentru a identifica răspunsuri valabile la cele două întrebări esențiale care

    definesc etnobiologia [3, 8, 14, 35, 113, 124, 149, 207]:

    1. ˝Cum şi în ce fel utilizează societatea umană natura? ˝

    2. ˝Cum şi în ce fel vede societatea umană natura?˝

    Începuturile (1400-1800)

    Naturaliştii au fost interesaţi de cunoaşterea biologiei locale încă de la începuturile secolului al

    XV-lea, de când europenii au început să exploreze lumea [35, 124, 148, 149].

    Cunoştinţele biologice, locale, colectate, au adus informaţii semnificative pentru dezvoltarea

    ulterioară a biologiei moderne, fiind esențiale domeniului. În secolul al XVII-lea Georg Eberhard

    Rumphius beneficiind de cunoştiiţele biologiei locale, a realizat ˝Herbarium Amboinense˝, în care a

    prezentat peste 1200 de specii de plante din Indonesia. În secolul al XVIII-lea, Carl Linnaeus,

    bazându-se pe lucrarea lui Rumphius dar și ca urmare a corespondenței cu oameni din toată lumea, a

    realizat prima