Flavia Dorelia CARDA$ este psihoterapeut, doctor inpsihologie, pasionatd de dans gi educafie. Absolventd a Facurtdlii dePsihologie, universitatea din Buc'reqti, cdt qi a masterului dePsihodiagnozd, Psihoterapie Experienliald Unificatoare (p.E.U.) giDezvoltare Personald din cadrul aceleiaqi universitili, Flavia aparticipat la numeroase conferinle, workshopuri gi stagii de practicdin denroltare personall ;i psihoterapie prin dans ;i miq cie, atdtnafionale, cdt qi internalionale (conferinfe: rtaria - Milano; Franla -Paris; Grecia - Atena; stagii de practicd: Marea Britanie - Edge HillUniversity, University of Derby, Oxford University; fo.nrg:atia _Universidade da Beira Interior; Olanda _ Codarts University).

Prima ei dragoste a fost muzic a _ faptpentru care aqi urmatColegiul de Arte ,,Carmen Sylva,, timp de g ani, insd dansul, cainstrument de autocunoaqtere, relaxare qi inter-relalionare, rdmdnepreferatul siu - danseazd constant de peste g ani diferite stiluri.

Este asistent universitar asociat la Facultatea de psihologie gi$tiinfele Educa,tiei - universitatea din Bucuresti, psihorog qcolar incadrul CMBRAE Bucuregti qi psiholog in cadrur policy center forRoma and Minorities.

Flavia Dorelia CARDAS

Invitatie laPSIHOTERAPIE PRINDANS SI MISCARE:))

(te) uccepli?

@Editura SPER

Colecfia Doctorulia, nr. 19

Bucure;ti,2018

O 2018 Editura SPER- SPER CONS EDIT SRLISBN 978-6 06-8429 -7 t_7

Editura SPER - acreditat| categ. B de consiliul Nalional al cercetdrii$tiinlifice din invdldmdntul Superior (GNCSIS), CNCS qi GNATDCU(lista 42, panel4,pozilia I5).Toate drepturile sunt rczelateEditurii SPER.Nicio parte a lucrdrii nu poate fi copiati, tradusd, reprodusd in niciun ferfird acordul scris al editurii.

Director General: prof. univ. dr. Iolanda MitrofanDirector Editorial: dr. Middlina VoicuReferent gtiinflfic, tehnoredactare qi coperti: dr. Mdddlina voicuCorech'5: Alexandra-Mihaela Mitroi, MD; dr. Mdddlina VoicuImagine copertS: anfi sa focusova./ Shutterstock.com

Difuzare - Editura SpERBucuresti, Splaiul Independen!ei, nr. 17, sector 5Tel./ Fax 03 1. 104.35. 1B

E-mail: comenzi. spe r@gmail.comWeb: librariasper.roediturasper. wordpress. comwww.sper.ro

wwwjep.rowww.arlte.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na,tionale a RominieiCARDA$, FLAVIA DORELIA_ Invitafie la psihoterapie prin dans gi miqcare : (te) accepfi? /Flavia Dorelia Cardaq. - Bucuregti : Editura S.P.E.R, 201g ^ -

Conline bibliografieISBN 978-6 0 6-8429 _7 1 _7

1s9.9796

CUPRINS

lrrtroducere

(IAPITOLUL I. Miqcarea qi dansul ca forme de expresie

corporal[ - abordiri teoretice qi aplicative

1. 1. Conceptul de migcare ................

1.2. Corpul ca instrument al miqcdrii

1.3. Conceptul de dans

1.4. Dansul: de la beneficii intuitive la efecte terapeutice

ghidate

CAPITOLUL II. Terapia prin dans qi migcare (TDM) -rcpere conceptuale, metodologice qi practice 42

2.l.Terapiaprin dans qi miqcare (TDM) - conceptualizate,

principii, etape .......... 42

2.1.I. Concepitalizarea TDM .......'. 42

2.l.2.Pionierii TDM qi situalia acttald a terapiei

prin dans qi miqcare in Europa Ei in lume 44

2.1.3.Pincipii1e TDM 51

2.I.4.Terupia prin Dans qi Miqcare - etapele unui

proces creativ 53

2.1.5. Concepte-cheie in TDM: empatia kinestezicd

qi memoria corporal[ 59

2.2.TD}y'r?n lucrul cu copiii 63

2.3. Aborddipsihoterapeutice ale TDM ......... 68

2.3.1. Mituri privind Terapia prin dans gi migcare

(rDM)2.4. Cercetdi gi studii in domeniul TDM

CAPITOLUL Itr. $colaritatea mici: educafe ;i evolufie umani

3. 1 . Dezvoltarea umand corporald, cognitivd qi socio-afectivd

tn perioada 6-10 ani

3. i. 1. Dezvoltarea corporal[ ............

11

t6t630

36

39

74

76

83

83

86

3.2.

3.I.2. Dezvoltarea cognitivd3 .7 .3 . D emoltarea socio-afectivl

Educalia qi sistemele de invd!6m6nt3.2.1. Sisteme de invdlimAnt europene Ei educalia

in Romdnia3.2.2. Planul-cadru pentru invdldmdntul primar din

RomAnia ;i necesitatea valorifi cdrii conexiuniiminte-corp prin dans qi migcare

3 .2.3 . Imp ortanla relaf iei famili e-;coali in procesulde dezvoltare a elevilor

89

90

93

95

100

101

CAPITOLUL IV. Dezvoltare personalidans ;i miscare (DPUDM) in Ecolile din

unificatoare princomuniti,tile

deztvantajate qi in spitale4.7.Terapia gi dezvoltareapersonaldprin dans qi migcare

in context experienfial-unificator4. 1 . 1 . Psiho ter apia experienliald unifi catoare (pEU)4.1.2. Dezvoltare personald unifi catoare (DpU) ......

4.2. Denroltare personald unificatoare prin dans gi miqcare(DPUDM) tn qcolile din comunit\ile dezavantalate ......

4.2.1. Grupnrle wlnerabile gi minoritdlile nalionalein scoali

4.2.2.DPUDM in lucrulcu elevii ce apa\ingrupurilor lulnerabile gi minoritdlilor nalionale

- copiii institulionalizali qiromii .........4.3. Dansterapia in lucrul cu copiii spitaliz4i

CAPITOLUL V. Metodologia unei cercetlri centrate pedezvoltare personali unificatoare prin dans qi miqcare lagcolarul mic

5.1. Elaborarea unui program de dezvoltare personaliunificatoare prin dans qi miqcare in mediul educalional

5.1.1. Motivalia construirii qi implementdrii unuiprogram de dezvoltare personali unificatoare

106

106

106

110

112

rt4

rt6122

t28

r28

5.2.

;rritt tlitns qi miqcarc" in mediul educalional din

l{urninizr 128

5.1.2. Dcscrierea, etapele qi structura programului

de dezvoltare personald unificatoare prin dans gi

miqcare la qcolarul mic ............ I29

I)csignul experimental al cercetdrii ".............. I37

5.2. I . Scopul gi obiectivele cercetirii ...............'......5 .2.2. LotuJ de participanli .....'.'.'..'....

5.2.3. Etapele cercetdrii

5 .2.4. lpotezele ;i variabilele cercetdrii ....... "....'.....5. I. Mctodele qi instrumentele cercetdrii .............

5. 3. 1 . Instrumente cantitative .........'.'.

5.3.2. Instrumente calitative ................

5.4. Model de intervenfie prin dans qi migcare in grupul

de dezvoltare personalS cu qcolarii mici ........... 153

5.4.1. Prima qedinld: ,,Oglindirea in ceila[i, reflexia

mea".....,.... I54

5.4.2 Adoua qedinld: ,,CdlduzaEi drumefuV ingeraEul

pdzitor qi copilul" 158

5.4.3. Atreia Eedin![: ,,Sculptorul qi opera" 161

5.4.4. Apatra qedin!6: ,,Limpezire emofionald" '..... 164

5.4.5. Acincea qedinld: ,,Balul emoliilor" 166

5.4.6. A qasea ;edin!6: ,,Povestea prieteniei in

miqcate" 169

5.4.7. Aqaptea gedin!5: Spaliul personal versus spaf;ul

colectiv I7t5.4.8. A opta gedin![: ,,Cdl6toia elementelor naturii" I73

5.4.9. Anoua qedinfd: ,,Valurile qi barca" 175

5.4.10. Azecea qedinfd: ,,Tufa qi cop[celul" ........... 177

5.4.II.Aunsprezecea qedinli:,,Vr6jitorul qi diamanhrl" 179

5.4.12. A douisprezecea qedinld: ,,Eu qi ceila{i -eu cu ceilal{i" ............... 181

t37138

r4lt42r45t46151

CAPITOLUL VI. Rezultatele cercetirii privind efecteledezvoltirii personale unificatoare prin dans qi miEcare laqcolarul mic

6.1. Studiul L Analizarentltatelor test-retest obfinute deelevii inscrigi in ciclul primar de invdldmdnt laprogramul de dezvoltare personal[ unificatoare prindans ;i migcare (lotul experimental 1), conformevaludrii realizate de pdrinfi

6.1.1. Analiza test-retest pe variabila sociabilitate(probleme sociale)

6.1.2. Analiza test-retest pe variabil a atenlie(probleme de atenfie)

6.1.3. Analiza test-retest pe variabila empatie .........6 . 1 . 4 . Analiza r eztrltatelor te s t-rete st privind

variabila anxietate6.2. Studiul II. Analizarczultatelor test-retest oblinute de

elevii inmatriculafi in ciclul primar de invilimdnt laprogramul de dezvoltare personall prin dans gimiqcare (lotuI experimental I), conform evaludriir e alizate de invildtori

6.2.1. Analiza test-retest privind variabllasociabilitate (probleme sociale)

6.2.2. Analiza test-retest privind variabila atentie(probleme de atenlie)

6.2.3. Analiza test-retest privind variabilaanxietate6. 3. Studiul III. Analiza comparativd a r ezaltatelor

evaludrilor realizate de cdtre pdifii,respectiv invdlitori6.3 . 1 . Anali za comparativd a evaluir ilor realizate

de pirinli, respectiv invdfitori, in etapa pre_test6.3.2. Analiza cornparalivd a evaludrilor realizate

de pdrinli, respectiv invildtori, in etapa post_test6.4. Studiul 'N.

Analiza comparativl a rezultatcloroblinute de lotul experimental I qi lotul de control .......

t8s

i85

185

187

189

190

r92

192

194

195

197

197

202

206

6.4. I . Analiza comparativd atezultatelor oblinute

clo lotul experimental 1 gi lotul de control,

conlbrm evaluirii realizate de pirinli 206

6.4.2.Analizacomparativd"atezultateloroblinutede lotul experimental 1 Ei lotul de control,

conform evalu5rii realizate de invdldtori ...'..'..... 2I7(r.-5. Indicele Cohen (d) sau mdrimea efectului pentru lotul

cxperimental 1 .............. 226

6.5.1. Indicele Cohen pentru variabila sociabilitate

(probleme sociale) 227

6.5.Z.Indicele Cohen pentru variabila atenfie

(probleme de atenlie) 227

6.5.3. Indicele Cohen pentru variabila anxietate '.'... 228

6.5.4. Indicele Cohen pentru variabila empatie ......' 228

6.6. Interpretarea psihologicd a rezultatelor studiilor I-IV 229

6.7. Studiu-pllot: rezsltatele unui modul de 6 gedinle din

programul de dezvoltare personal5 unificatoare prin

dans Ei migcare cu copii institufionalizali (lotul

experimental2)............. 235

6.7 . I . Analiza r ezultatelor te st-rete st oblinute de

elevii provenili din centre de plasament la

programul de dezv oltare personalS unifi catoare

prin dans gi miqcare (lotul experimental 2) '.....'.. 235

6.7 .2. Analiza comparativd a tezultatelor obfinute

de lotul experimental2 ;i lotul de control 239

6. 8. Interpretarea psiholo gicd a rezultalelot studiului-pilot 245

CAPITOLUL VII. Noi instrumente de cercetare dedicate

qcolarului mic............ 248

7.1. Studiul I. Validarea primului chestionar de empatie

pentru Ecolarii mici (EmQue) din Rom6nia ..'.....'...'..... 248

7.1.1. Scop 249

7.1.2. Obiective ............ 249

7. 1 .3. Lotul de participanli .................7.1.4. Critet'ri de includere inl excludere din cercetare7. 1.5. Recoltarea datelor .................7. 1.6. Descrierea instrumentului7 .I.7 . Concluzii ............

7.2. Studiul IL Biografia Miqcdrii - instrumentpsihodiagno stic experienlial -unifi cato r de analiz| ami;cirii

7.2.1. Scop

7 .2.2. Obiective ............7 .2.3 . Lotul de participanli .................7.2.4. Critet'ri de includere in/ excludere din cercetare7.2.5. Recoltarea datelor .................7 .2.6. Descierea instrumentului7 .2.7 . Scorarea reniltatelor ...............7.2.8. Exemple de rdspunsuri ale subieclilor7.2.9. Concluzii

CAPITOLUL VlI. Studii d,e caz exemplifi catoare ..............8.1. Studiu de caz nr. I -,,Lacrimi timdduitoare,, sau

despre puterea transformatoare apovegtilor in miqcare8.2. Studiul de caz nr. II -,,Aratd-mi ci exist,, sau despre

nevoia de afecliune mascat[ in ADHD

CONCLUZIIBIBLIOGRAT'IE SELECTTVAANEXE

249

249

2502s0256

257

2s82s8258

259

2s9

260

261

262

265

266

266

280

288

295

312

Introducere

Virrltr irrscirnrnii rniEcare. Pimantul se rote;te, norii plutesc pe

I {.r l}lrlirli rlc viint, i.tvoarcle traverseazd formele de relief pentru a

rrrt;rlrri r:rtlcnlii riiurilor; focul arde dinamic 9i statomic, aqezat pe

pirnuirrlrrl r:rrro cste purtdtorul regnurilor, suslin6ndu-le sd se dezvolte.

I )t.r.r t()l (:(icir cc ne inconjoard - fiinle (animale), plante, fenomene ale

rrirlrrrii cstc guvernat de miqcare. La rAndul siu, omul trdieqte intr-o

I Liltilillil tlir|lrrllicd - prin miqcare conqtientS -' sirind' alergand,

irlrrrrt'rrl;rtttltt-so, vorbind, plAngdnd, rdzdnd, sau inconEtientd,

rrrrtrlrrurlizirli, prin procese pfecum respiralia, circulafia, digestia.

( ,lrr;rr 1i in momentele pe care le catalogdm ca fiind statice, in

rrrlr:r'iorul nostru au loc pennanent, la nivel celular, fenomene ce

irrrplicii miqcare.

SdmAnla vielii se naqte din dansul celulelor reproducdtoare,

1)tirrtccul mamei fiind primul spa]iu in care experimentem miqcarea, ca

lrirr{c umane in devenire. insuEi procesul de dezvoltare a fatului

prcsupune miqcarea pornitd dintr-un nucleu - celula-ou -, spre

cxtcrior, prin creqterea organelor gi a inveliqului corporal'

Tot ceea ce ne inconj oard are o formi qi un ritm' Aceste forme

$i ritmuri se regasesc ;i in fiinfa noastr6, manifestandu-se ca diverse

l)r.ocese, atdtfrziologice - prin ritmul respiraliei, ritmul cardiac, ciclul

tligostiv etc. -, cat qi psihice, emofionale, prin relele qi patternuri de

liincluri Ei tr[iri. Spaliul de transpunere al ritmurilor qi formelor

intcrioare cdtre exterior este insuEi corpul. Acesta este instrumentul de

cxpresie al personalitdlii noastre.

structura uimitoare a corpului qi aclirinile complexe pe cafe

acesta le poate realiza reprezintd adevdrate miracole ale existenfei.

Fiecare frazd de miqcare, fiecare mic transfer de greutate, fiecare gest

al fiecarei pd|[i a corpului reveleaz' anumite ale aspecte ale vielii

noastre interioare (Laban,1980, p. 19). Privind lucrurile din aceasta

perspectiva, migcarea nu este niciodat5 un raspuns accidental, iralional

11

CAPITOLTIL I. Migcarea qi dansul ca forme deexpresie corporali - abordiri teoretice qi aplicative

1.1. Conceptul de migcare

Motto: ,,Miqcarea noastrd este comportamentul nostru;existd o legdturd directd intre ceea ce suntem ;i cum nemi;cdm. Distorsiunile, tensiunile ;i lipsa de vitalitate tnmi;care sunt distorsiunile, tensiunile ;i tipsa vitalitdlii din noitn;ine " (Whitehous e, 1969, p. 27 $.

Migcarea reprezintd prima formi de manifestare a vielii qiinsuqi fundamentul acesteia. Nu existd miqcare rard.vialdEi nici vialifrrd miqcare. Tot ceea ce ne inconjoari se definegte printr-o dinamicdmotorie, fie ea explicitd, in sensul in care poate fi identificati prinsimfuri, fie implicitd sau interioard, manifestandu-se la nivel subtil,uneori inconqtient sau automatizat.

Dezvoltarea ontogeneticd a tuturor indivizilor arc la baziinvifarea care se produce in toate domeniile viefii, care se realizeaz|?nainte de toate prin miqcare gi doar apoi prin cuvinte rostite verbal.Putem considera astfel cd indivizii sunt prelingvistici, iar limbajul estepost-kinestezic (sheets-Johnstone, 2005, p. 50). prin miqcare invifdmdespre lume qi ne putem actualizasau repoziliona locul in aceasti lume,in funclie de necesitilile qi capacitdlile personale. Migcarea nu are doarrolul de a ne ajuta sd atingem anumite obiective clare, ci permiteexprimarea personald, ceea ce este un drept pe care fiecare dintre noi ?lare din naEtere (Thornton, apud pearson qi Stevens, Igg6,p. 79_g0).

Experimentim lumea ini{ial prin miqcare. Este in instinctulnostru sd ne mi;cdm qi sd relaliondm cu exteriorul ut iljzdnd, capacitateamokicS. Pearson qi stevens (1996,p. l8) vorbesc despre manifestarea

1611

irrslinctuald a copilului care incearcd si descopere lumea pe cont

prrrpriu, rostogolindu-se, ridicdndu-se, tdrAndu-se, alergAnd, sirind,

lijsucindu-se, fbri sd aibi nevoie de o carte de instrucJiuni sau de

irrtlicalii exterioare. Copiii inventeazd diverse jocuri Ei secvenle de

rrriqcare, ce implicd patternuri repetitive de ritm, efort, spaliu, flux 9i

r:rrcrgie. Ei se simt confortabil in corpurile 1or, exprimdndu-se liber, cu

irrcredere Ei fdrd inhibilii atunci sunt in contact autentic cu nevoile lor

rlc miqcare.

Fiecare dintre noi a inv\at si interaclioneze la nivel

nunverbal inainte sI poatd comunica verbal. Acest limbaj

rronverbal este in mod special important pentru copii, care

r,rrnunicd, creeazd relalii qi interacfioneazd ctt mediul, prin

rrrigcare. O conexiune timpurie, sdndtoasd cu corpul lor determind

copiii s[ igi construiascd un sim! puternic al Eului, o imagine de

sine mai coerenti qi si iqi perceapl mai clar granilele corporale

(Green gi Dewes, 2014,p. 1'25).

Conform lui Sheets-Johnstone (2005), miEcarea valideazd qi

ol'eri expresie unui ,,Eu", nu in sensul Sinelui, o entitate conceptuald,

ci in sensul capacitd\ii, al unei realitdli kinestezice. Miqcarea este

intr-adevdr fundamentul experienlei noastre ca agenti activi qi eficienli

in lume: putem realiza lucruri, le putem duce la bun sfhrqit, putem

cletermina anumite evenimente gi, de asemenea, avem posibilitatea sd

schimbim modul in care realizdm aceste acliuni. Cu alte cuvinte,

rniscarea este premisa punerii in acliune a intenliilor personale.

Care este originea miqcdrii? Rudolf Laban vorbegte despre

originea miEc[rii definind-o ca efort, impuls interior specific ce are

calitate de senzalie. Acest impuls conduce miqcarea in spa,tiul exterior,

astfel incAt ea devine vizlblld sub forma unei acliuni fizice. Urmlrind

scnzalia interioard, permilAnd impulsului sd ia forma unei acliuni

lizice, se produce imaginalia actld in miqcare, aga cum, urmdrind o

irnagine vintald, prin imaginalie activd, ajungem lafariezie. Pentru a

li experimentatd, miqcarea trebuie s5 fie ,,gdsit6" in corp, fit ,,asezatd"

ca hain5 (Whitehouse, apud Pallaro, 1999, p.57). Cu alte cuvinte,

existd gi un proces invers celui de oglindire/ imitare a miscdrilor,principiu ce std la bazainvdldrri - acela de creare sau de exprimare aimpulsurilor interioare.

Se considerd ci exprimarea miscdrilor corporale dezviluieanumite aspecte despre individ: starea mentald, personalitatea,emoliile, sentimentele gi comportamentele adaptative. Suntem exacta$a cum ne mi;cdm, iar schimbarea in modul in care ne miqcdm qi nesimlim poate fi realizatd, doar atunci cand intervine congtientizarea.Avdnd in vedere acest aspect qi faptul cd miqcarea qi emolia suntconectate permanent - miqcarea poate fi motivatd afectiv _, putemafnma cd procesul de conqtientizare corporalI contribuie la apariliainsight-ului emofional. De exemplu, faptul ci s6rim in sus de bucuriesau ne comprimdm de tristele demonstreazd cd emo[ia gi intensitateasa evocd miqcare (Whitehouse, apud pallaro, 1999, p.30-31).

Hanna (2006) considerd cd psihoterapeu{ii pornesc de lapremisa cd dezvoltarea individului gi starea sa de bine depind deexprimarea personald. Datoriti faptului cd mintea gi corpulinteracfioneazd, schimb[rile in exprimarea miqcdrilor clientuluiinfluen[eazd funclionarea totald aindividului qi permit experimentareaunor noi cii de a trdi. Astfel, pentru ca abundenfa triirilor sufletegti s6poat[ fi angrenatd in organismul miqcdrii printr-o activitate demodelare, este necesard reconsiderarea tuturor obiqnuinfelor Ei oschimbare a patternurilor motrice (Siegloch, 2001), urmate deextinderea vocabularului de miEcdri. pentru unii oameni este unadevdrat succes sd giseascd o miqcare, fiindu-le dificil s6 creeze undans, din cauza nivelului deficitar de frrncfionare.

Patternurile de miqcare limiteazd, creativitatea motorie _similar cazului in care dorim sd exprimim o idee, insi nu ne gisimcuvintele. De aceea, este necesar sd se lucreze pornind de la jocurisimple de miqcare si procese de dezvoltare, pdnd la migciri simbolice;i dans comunicativ - exprimarea corporald a con{inuturilor interioare(Payne, 1990,p.28) -, deoarece imbogblirea vocabularului de mirycaresereaLizeazd,progresiv, fiind un proces de invllare.

18

Suntcm familiarizSi cu ideea ci schimbirile mentale gi cele

rlt. lrclsorrllitate determind schimbiri la nivel corporal. CAnd vorbim

rft'spltr schirnbirile produse in terapie, menlion[m qi anumite diferenle

Irzrt:t: indcscriptibile: ritmul vorbirii, postura, nivelul qi tipul de atenlie

rrurrril'cstat. Atitudinea persoanei vizavi de ea insdqi qi de lume se

,,r'lrirrrbit Ei, odati cu aceasta, forma qi conturul corporal (Whithehouse,

;rl)u(l l)allaro, 1999, p. 52).

Nu suntem incl obiqnuili cu ideea ci experienla conqtientd a

rrrrt:i rni$ciri fizice produce schimb[ri la nivel psihic. Esenla acestei

,,rrrcxiuni constd in faza de ,,experienfl conEtient6". Pentru cei mai

rrrrrl{i dintre noi, ritmul ;i pattemul tuturor miqcdrilor fizice sunt

Iilililirto din obiqnuin!6, automat;i incorytient, av6nd o f,rnalitate pur

rrtilitaristS- de a atinge un obiectiv. CAnd o persoand decide si fierrlcnti la esenJa miqcdrilor sale, pun0ndu-qi intrebdri despre ce exprimi

rrri5carea in sine, atunci putem afirma ci individul se miqcd ,,despre

.titrr,". Corpul nu este qi nu va fi niciodatd o maqinlrie, indiferent cdt

(l(: mult este tratat ca fiind astfel qi, de aceea, miqcarea nu va firriciodati mecanici, ci intotdeauna expresivd, din simplul motiv cit:ste umand (op. cit., p. 52), iar odatd ce procesul de conqtientizare

c:orporald incepe, individul este capabil si sesizeze qi aceste schimbari

subtile ce se produc la nivel corporal qi motric.

Profesioniqtii din domeniul psihoterapiei suslin ci procesul de

comunicare prin migcare poate sprijini sau contrazice comportamentul

vcrbal qi, mai mult, faptul ci este posibil ca oamenii sdpoatd comunica

rrrai bine nonverbal decAt verbal (Hanna, 2006). Astfel, deqi miqcarea

e cu siguranld precisS, poate, de asemenea, sd capete atAt sens

nretaforic, cdt qi abstract (Lumsden,2002). AvAnd in vedere acest fapt,

consider[m imperios necesarS aducerea in conqtienli a modalitilii in

care este utilizatlimbajul nonverbal gi a semnificaliilor transmise prin

intermediul sdu.

Impresiile despre ceila{i oameni sunt oblinute qi din postur6,

gesturi, precum qi din haine sau cuvinteleutilizate' Deseori, oamenii

clin iurul nostru sunt mai congtienli de condilia noastrl decit suntem

ts

noi capabili si vedem. Corpul nu minte niciodatd. Fiinla uman5, aqacum existi in orice moment, nu poate fi ascunsi de cuvinte sau dehaine. Indiferent de ce face sau sp'ne, omul are modul sru personalde se exprima, in cate se relevd cum apare el, autentic. Nu cunoastemcu acuratefe in ce fel psihicul este corpul, iar corpul este psihicul, dargtim cu certitudine cd unul fard, celdlalt nu pot exista (whithehouse,apud Pallaro, 7999, p. 42) qi c[ e necesar sd fie avutd in vedereimportanla inerentei conexiuni dintre psihic gi corp, pentru operspectivd holisticd asupra fiinfei umane.

Abilitatea de a citi limbajul corporal nu este una posedat[ doarde cd{iva oameni, ci fiecare fiinli umand o detine, intr-o mai mare saumai micd misur6. Singwul factor care limiteazd. manifestarea acesteiabilitSli il constituie relinerea oamenilor in a crede in ceea ce seintdmpld, de fapt, infala ochilor (Thornton, apud pearson qi Stevens,1996, p. 78).

O persoani care citegte limbajul corporal al alteiardspunde laritmurile, patternurile gi rezultatele acliunilor de migcare - nu doar laceea ce face persoana, cila modul in care face gi la cine se raporteazd;acesta este mesajul care conline sensul. Astfel, este evident c6ftecarepersoani vorbeEte doud limbi: verbald, utilizdnd gura, qi corporald,pentru a transmite mesaje (op. cit., p. 7s). Aici intervine intrebarea:cdrui limbaj ar trebui sd ddm crezarc?

Thornthon oferd un exemplu extrem: o persoani iimirfuriseqte alteia cd o respectd foarte mult, insd, in acelagi timp, olovegte cu piciorul in tibie. cel mai probabil, cel care primegte acestemesaje va ajunge pdndlaurmi la concluzia cd acliunile au un impactmai mare decdt cuvintele, luand atitudine ;i finalizdnd relalia cLL aceapersoand sau dep[rt6ndu-se fizic de aceasta (ibidem, p.79). Arareori,insd, mesajele verbale qi nonverbale sunt atdt de clare in comunicare.

Comunicarea verbald" poate fi descifratd cu ajutorul unuidiclionar sau al unei enciclopedii, insi nu existd cdrfi care sd ne ajutes[ interpretdm cu acuratele limbajul de miqcare qi semnificaliamiqcSrii, oamenii fiind diferifi in ceea ce priveqte transmiterea

rrrt'srrjclor corporale. Existd, totuqi, anumite repere 9i concepte legate

rlt' nriqicare, dupi care ne putem ghida in inlelegerea limbajului

rrorrvcrlral. Rudolf Laban, un expert in analiza miqc[rii, ne oferd in

irt'r'sl scns cdteva concepte care au fost studiate Ei aplicate de-a lungul

I r r r rlrrr I u i in educalie, terapie, industrie sau recreere (ibidem, p. 7 9):

- Viala interioard a unei persoane este la fel de inimitabild

precum sunt amprentele.

- Viala interioard este exprimatd prin mi;care, fie con;tient, fieinconqtient.

- Mi;carea repezintd punctul de legdturd intre viala interioard

;i lumea exterioard, punct ce poate fi privit ciclic, fntrucdt

ceea ce se intdmpld fn lumea exterioard ne afecteazd interior,

iar miqcdrile interne semnificative vor afecta modul in care

ne manifestdm exterior.

- Schimbdrile interioare se manifestd exterior, fiind vizibile

(ibidem, p. 79-80).

Laban (1987) qi Bartenieff (1980) afrcmd cd miqcdrile sau

tlinumica eforlurilor care au fost dezvoltate de diverse specii de

rrrrirnale modific[ structura corpului acestora, limit6nd Ei activdnd un

lcpcrtoriu de acliune, in timp ce structura corpului determind

obicciurile de miqcare ale speciilor. in acelaqi fel, corpul uman a fost

rnoclificat de obiceiurile de efort care au fost dezvoltate in relafie cu

rrrctliul ?nconjurdtor, de-a lungul timpului. Practica in domeniul clinic

:rlrri.jind aceastd teorie, mai ales in cazul pacienfilor ale cdror limite qi

positrilitili sunt ancorate in experienlele trecute, devenind necesari o

rrrlr:rvenfie nu doar de naturd psihologicd sau medicali, ci qi corporald.

Mrrtlul lor de a fi se actualizeazd cu fiecare acliune qi fiecare

cxpcrien![ noui devine o oportunitate pentru gdsirea unui element

r li l'crit, prin noi interconexiuni intre persoanS, ceilalli oameni ;i mediu.

Se cunoaqte faptul cd o schimbare este autenticd afunci cAnd

tlcrvine parle arepertoriului nostru de miqciri spontane, iar acest lucru

s(: poate realizain momentul in care nevoile noastre de siguranld sunt

lrrtlcplinite. Abordarea corpului separat de minte qi emolii scade

)1

posibilitatea expresiei congruente gi plenare a persoanei, crescdndriscul mecanizdrii migcdrii, ceea ce blocheazi aceasti auterticitate aprocesului de autocunoaqtere qi vindecare.

Simlul corpului in mi;care, denumit gi simful kinestezic, areaceea;i importanld ca gi celelalte cinci simguri gi ne inform eazd desprerelalionarea corporald cu lumea fizicd. insi daci simful kinestezic nueste dezvoltat sau este arareori utilizat, devine inconqtient, iarpersoana incepe sd triiascd doar ,,in cap", fapt care se reflectd la nivelcorporal prin diverse distorsiuni, constrangeri sau obiqnuinle corporalediundtoare (Whithehouse, apud pallaro, 1999,p.42). Nu intdmplltor,in corp se creeazd, tensiuni carc, odatd ajunse ra extrem6, contribuie laapanlia bolilor.

simful kinestezic poate fi trezit ;i demoltat pnn .otilizareaoricdrui tip de miqcare, dar se pare cd devine corytient numai c6ndconexiunea interioard este descopeitd, - senza[ia personal5 pe care oexperimenteazd individul cdnd se leagdn[, se intinde, se indoaie, seinvdrtegte etc. Educaliafizicd foloseqte corpul ca obiect, nu qi subiect,iar in timp ce are loc un catharsis corporal, nu existd o corespondenjdcu identitatea personald. Astfel, aceasti conexiune intre interior qiexterior nu se poate realiza doar prin migcdri mecanice, ci este nevoiede descoperirea trdirilor ascunse ?n corp, ca sursi a tufuror miqclrilor(op. cit., p.46-47).

Atenlia qi receptivitatea Ia experienlele ;i expresiile demigcare reprezintd,o cale de conectare la ce existi inprezent.o atenlieconqtienti, deliberatd ;i care nu prejudeci, indreptatd asupraexperienlelor de miqcare qi senzitive din corp, oferd deseori o nouiabordare a propriului sine ;i a celorlalli. Marian chace, una dintrefondatoarele terapiei prin dans gi migcare (apud Sandel, chaiklin qiLohn, 1993), a suslinut frecvent cd, dacd o persoand poate permite oschimbare a perspectivei asupra sa gi dacd acordd interes propriuluicorp, ar putea experimenta o stare de armonie interioar[. in starea deconqtientizare, persoana cautd o cale de afrprezent qitreazinfa[a aceea ce i se intdmpld in momentul in care i se intAmpld.

5tt'11r:l (apud Pylvdndinen, 2003, p- 220-22I) analizeazd

r rrt|'rlrr'illrziil'clr cir clelindnd trei procese:

| | | ,'rltt't'intenlarea senzoriald directd - senzaliipure ale corpului

irrrli vitltrlui Ei PercePlii;

l.'| ,'ttt'cnlul conceptual - gAnduri, cuvinte;

1l'y rtltlicrvutorul - martorul intern.

irr tcrnpia prin dans qi miqcare, clientul lttcreazd cu aceste trei

r1,1lr{.r'tc rrlc congtientiz6iicuscopul de a-qi demoltaabllrtFLi de afi atent

lir r.lr. l)t:ntru arealizaacest lucru, clientul are nevoie sd experimenteze

rrrnlrrr.nltr rlc miqcare. Siegei (apud op. cit., p. 22V221) afirmd cd starea

,1,. r r rrurlicutizarepoateimplica mai mult dec6t simfitul. Ar putea implica

,,1,,,r'1 1,;11s11 experienlei. Acest ,,a ft cu sine" interior, prin funcfla

rrr;rr lor rrlui intem, poate avea efecte benefice asupra perSOanei, similare

,rr ur()nizririi pe cafe o exercitd interacliunile umane. Cand ?n terapia prin

r lirns 5i rrriqcare se int6mpld simultan armotizareaintra- qi interpersonalS,

'.r' lx)l fr-oduce anumite transformdri (apud ibidem,p-220-221).

Laban (1980) descrie factorii care contribuie la creEterea

[rirrlrrlui de conqtientizate a migcdrii: efort, formd spaliald, armonie

tltttlirtld qi, mai ales, con;tientizare corporald (cf. Thomton, apud

f 'r.r'.st)n gi Stevens, 1996, p.81). in accepliunea cea mai simplistd,

t.lirrttrl inseamni supraviefuire. Acliunile pe cafe Ie tealizdm zilnic

rrr,t,csiti diferite grade de efort, iar tofi indivizii investesc in fiecare

tlirrlrc aceste acliuni atdtefottcdt consideri cd este necesarpentru a-qi

rrrtlcplini obiectivele. Eforful este determinat de anumili factori pe care

L:rlxrn (1980) ii defineqte ca: greutate, spalialitate, timp' fluiditate'Fiecare individ are potenlialul de a se miqca pitrunzdnd prin

liucrre element al eforhrlui, pe un continuum care se manifesti intre

tkruir polaritdfi: confruntarea cu factorul de migcare gi abandonarea in

lirctorul de miqcare (Amighi, Loman, Lewis qi Sossin, 1999;

llirrtenieff gi Lewis, 1980; Deil, 1977; Moote, 2009; Newlove 9i

l)irlby, 2004; North, 1972; Preston-Dunlop, 1963). Lamb (1965)

rlcscrie acest continuum ca o variabilitate a eforlului aflati intre doud

cxtreme, la mijlocul cdreia se afl6 o zondneutrS.

23

Tabelul 1 ilustreazd fiecare element al efortului cu calitateacorespondentd in confruntarea qi tolerarea efortului (young, 2012).

Elementul de efortCalitatea de tolerare

a miqclrii

Calitatea de

confruntare amigcirii

Fluiditate Liberd ConstrdnsdSpalialitate Indirecti DirectdGreutate Uqoard Puternicd

Timp Incetinitd Acceleratd

Tabelul l: Elementele efortului cu calitatea corespondentd inconfruntarea;i tolerarea acestuia (Moore, 2009, p. 153)

Pe scurt, greutatea este descrisi ca modalitatea in careutilizdm energia musculard pentru a controla masa colpului nostru indiferitele activitdli pe carele realizdm.

Spalialitatea, ca factor de efort, reprezifii, gradul ?n careutilizdm spaliul dinjurul nostru. Primele perceplii pe care le avem desprespaliu provin din aprecierea formei gi a dimensiunii propriului corp.

Timpul, in termeni de efort, este legat de schimbul deinformalii ce are loc intre interiorul nostru si exterior (Thornton, apudPearson qi Stevens, 1996, p. 82-33).

Fluiditatea se referi la gradul de utilizare a tensiuniimusculare implicatr in toate acliunile realizate de om (young, 2012).

In Analiza Laban a Migcirii, limbajul dezvoltat de RudolfLaban (Laban Movement Analysis), utilizarea spaliurui este conectaticu ,,atenfia". Dacd. un copil utilizeazd spaliul intr-un mod indirect,hazardant, fdrd si creeze o relafie cu un obiect sau o persoani dinmediul in care se manifesti, atunci atenlia sa este diminuatd.Indicatorii creqterii atenliei pot fi conta ctul vizaal, focalizareapriviriipe un obiect, utilizarca directi a spafiului prin miqciri precise qiconstiente etc. (Bannerm an-Haig, 2003).

('{)n$licntizarea corporald nu inseamnd doar simplul

lutr,'n;u n('nl ll corpului pentru a deveni mai puternic, mai suplu qi mai

lrr li rlrrl irt rr litcc migcdri cdt mai complicate intr-un interval de timp

' jlt rn;rl rit'rrl" Accste rentltate pot fi obfinute in mdsura in care existl

t,,lr''tllr('1i cxcrciliu constant. De exemplu, un curs de dans care este

l,rr,.irl lrt'pirttcrnuri de miqcare violente Ei pe o atmosferi ap[sdtoare,

rrrr,l,' t'xislir u;tept[ri exigente din partea profesorului, creeazd o stare

rirr rrrrlirrllbili atdt in salb, cdt qi in spaliul interior al fiecdrui

lrirtr('rp;urt. Laban (1980) vorbeqte de nevoia unui echilibru intre

rrrr,;i ;lr r rrrrghiulare qi acliuni fluide, delicate, pentru cafrecate individ

',ir ,,r' rrirnti-r linigtit gi in armonie cu ceilal,ti (Thornton, apud Pearson qi

'rtr'\'t'nri, 1996,p.81). Ulterior, acest echilibru se transpune qi la nivel

',,r l;rl. psihologic, emofional.

O altd abordare a calitdtllor efortului de migcare presupune a

lr;r:;r Iiispunsuri la anumite inkebdri, corespondente fiecdrui factor de

nu:i('n'o qi calitSlii determinante (Bartenieff, 2002); astfel:

llirrl Calitate determinantiipulialitate:'n L:e manierd abordez

lttrliul?

Atenlie:GAndire. Orientare specificd sau

generald.

ircutute:'(tre este impactul meu?

Intenlie:Creareaunui impact uqor sau

puternic. Simlul greutdfii, al proprieipersoane.

Irnp:'tind trebuie sd finalizezcliunea?

Decizie:

Urgenld sau non-urgenfd. Grdbire sau

intdrziere.'luiditate:

'um continuu?

Progres:

Sentimentul de a fi viu. Cum sd incep

qi s[ continuu. Liber sau precaut.

Tabelul 2: Calitdlile efortului de mi;care

,\ltulialitate:I'tt (:e. man

(t

(

IiluiditateCum conti

,l

(

(l