Spitalul de psihiatrie a fost extins cu un pavilion a cărui grad de confort face posibil ca pacienții să fie însoțiți de familie – lucru cu influență pozitivă asupra procesului de vindecare - , iar cei care vor să mai rămână în spital peste perioada de internare, pot să o facă contra cost, la tarif redus. pagina 4

§.

Publicația Consiliului Județean Harghita și a Serviciului Public de Management Energeti c

Anul IX. nr. 10 • octombrie 2009

EnergieOamenii de pe malul Mureşu-lui, al Bistricioarei şi ai afluen-ților acestora ştiu să foloseas-că energia apei. Încă îmi aduc aminte că în timpul copilăriei mele am văzut şiruri de plute aliniate pe Mureş. Materialul lemnos de bună calitate ex-ploatat din falnicii munți ai Că-limanilor, ai Bătrânei ajungea în acest mod în jos pe Mureş până la Arad, dacă acolo se ce-rea să ajungă. La fel procedau şi locuitorii de pe malul Bistri-cioarei: plutele lor ajungeau pe apă până-n Siret, iar apoi la Dunăre, în docurile din Galați, fiind folosite la construcția va-poarelor.Mai târziu am auzit de plutaşi care practicau plutăritul doar din plăcere, hobby, pentru aş-i încerca propriile limite, cobo-rând pe râuri până la mare.Plutaşii au ştiut ce înseam-nă energia apei, au cunoscut pe propria piele acea forță nețărmuită, care se ascunde în apele curgătoare, care poar-tă şirul de plute, care sfărâmă pietre, care alină setea, sau care provoacă multă suferință, dacă se revarsă. Dar energia apelor a fost folosită şi în alte scopuri, de exemplu la spăla-rea diferitelor materiale textile, a lânii prin ingenioasele vâltori. Sau pentru a pune în mişcare morile de apă.Dar aceste îndeletniciri au dis-părut cu timpul, apele curgă-toare nu prea au fost puse la treabă. Din această cauză îmi face plăcere să citesc ştiri, rela-tări despre oameni care încear-că să folosească aceste energii care se află în ape. Energii, care vin din natură, care nu costă. Iar acest din ultim lucru nu este de lepădat în actuala criză economică mondială, cri-ză energetică.Oameni întreprinzători din Cor-bu au pus la lucru din nou apa: printr-o investiție de 434.000 de lei au realizat a micro-hidro-centrală de 0,1 megawați. Este mult? Este puțin? Dacă luăm în considerare necesarul de energie – este puțin. Dacă pri-vim prin prisma inventivității, căutării de noi soluții, realizării diferitelor lucruri din inițiative şi resurse proprii – este mare lucru.Micro-hidrocentrala ne dove- deşte, că avem resurse neex-ploatate de energie.Energie naturală şi energii creatoare proprii.

Sarány István

pag.pag. pag.

pag.pag.

32 5

86 Timp liber

Buletin Informativ

Dare de seamă

Noi echipamente SMURD Baza economiei locale:Independența energetică

Anul XII. nr. 4 • iunie 2012

Investiții la Spitalul de Psihiatrie din Tulgheș

Publicația lunară a Consiliului Județean Harghita

Extinderea rețelei electrice în GălăuțașConsiliul Județean Harghita are ca scop primar crearea unui sentiment de familiaritate în rândul locuitorilor județului. Aceasta se concretizează de multe ori printr-o săptămână plină de muncă, deseori și sfâr-șit de săptămână ocupat de aceste îndeletniciri. Înseam-nă însă și bucuria muncii bine făcute, recreerea utilă și plină de evenimente și înseamnă și sărbătoare. Consiliul județean a dorit să dea ocazia de a săr-bători și locuitorilor români din județ: în data de 27 aprilie, vineri, la restaurantul Izabella din Toplița s-a organizat balul județului.

pagina 2

COMITATUSȘtiri2

Condiții prielnice pentru turismul în siguranță

Extinderea rețelei electrice în Gălăuțaș

Odată cu inaugurarea din data de 31 mai a clădirii recent renovate din Băile Harghita care va funcționa ca bază salvamont, mana-gerul județului Birtalan József în funcția de coor-donator al proiectului, a inaugurat simbolic și ba-zele din regiunea Odor-hei, Gheorgheni și Toplița.

Aceste baze au fost construite și echi-pate în cadrul pro-

iectului de echipare a gru-purilor de salvamontiști activi din județul Harghita. La evenimentul de inaugu-rare al obiectivului reabili-tat din proiectul în valoare de 2 milioane de euro, au

fost prezenți președintele Consiliului Județean Har-ghita, Borboly Csaba, con-silierii județeni Becze Is-tván, Rafain Zoltán și Rácz Árpád, respectiv directo-rul serviciului Salvamont, Fekete Örs.- Cu acest gest am terminat un proiect de trei ani, un proiect greu cu numeroase probleme, dar în fine am mai făcut un pas către tu-rismul de siguranță, termen cu care a fost denumit și proiectul implementat de consiliul județean. Aceste investiții corespund direc-tivelor strategiei turistice a județului și a proiectului Munții Harghita, a cărui scop este înființarea a mai

multor piste de schi inter-conectate care vor deservi aproape toate regiunile județului. În momentul re-alizării tuturor acestor pla-nuri vom avea deja toate condițiile de siguranță, iar serviciile se vor conforma pas cu pas cerinței turistice. Iar turiștii vor veni, fiindcă vor constata că în caz de ac-cident ajutorul e aproape.Fekete Örs consideră că se vor asigura condiții și salvamontiștilor, deoa-rece și ei își vor putea face treaba cu ajutorul echipamentului modern. După vizitarea noii clă-diri președintele consi-liului județean Borboly Csaba s-a declarat satis-făcut de rezultat, decla-rând că fotografiile celor patru baze și a dotării salvamontiștilor vor apă-rea în toate prospectele pentru o mai bună promo-vare a pistelor, dar a atras atenția și asupra faptului că toate aceste dezvoltări care vor servi interesele populației, au fost realiza-te din fonduri europene, acesta fiind poate cel mai important lucru.

În data de 11 aprilie, prin sprijinul material de 290 mii lei acordat de către Consiliul Județean Harghita, s-au început lucrările de extindere și modernizare a rețelei electrice din localitatea Gălăuțaș.

Investiția vine în sprijinul a o sută de familii care până în prezent nu au dispus de curent electric. În Gălăuțaș, Plopiș și Nuțeni, respectiv Dealul Arma-

nului se vor realiza investiții privind alimentarea cu energie electrică. Lucrările au fost inițiate de către președintele consiliului județean, Borboly Csaba și pri-marul localității Gălăuțaș, Traian Roandă. La eveniment a fost prezent consilierul județean Bende Sándor, care este și președintele organizației teritoriale a UDMR în zona Gheorgheni și Isán Sándor, viceprimarul comunei Gălăuțaș, reprezentant al UDMR.Până în prezent curentul electric din optzeci de gospo-dării din localitatea Gălăuțaș a fost asigurat de o firmă de prelucrare a lemnului, care din motive economice s-a închis. Ca urmare, alimentarea cu energie electrică a respectivelor gospodării a devenit incertă, stâlpii de lemn foarte vechi neputând fi preluați în această stare de noul furnizor de energie electrică. Prezentele lucrări au fost inițiate în anul 2009, cei 100 mii lei primiți de la guvern în acest scop nefiind suficienți, lucrările s-au oprit. În cadrul programului Alimentare cu energie electrică a localităților neelectrificate sau electrificate parțial din județul Harghita, Consiliul Județean Harghita a aprobat planul de electrificare al localității în cursul anului 2011. Consilul județean și conducerea localității Gălăuțaș au finanțat aceste lucrări cu 538 160 lei, din care în anul 2012 consiliul județean a alocat din buge-tul propriu 290 mii lei, iar consiliul local Gălăuțaș 29 mii lei. Finalizarea lucrărilor este programată pentru anul 2013; se vor monta 623 metri de linie electrică de 20 kVA, 5170 metri de linie electrică de joasă ten-siune, trei posturi de transformare și amplasarea a 165 de stâlpi de electricitate. După finalizarea investiției,

aceasta va fi preluată de Consiliul Județean Harghita, care ulterior o va da în folosință comunei Gălăuțaș. Borboly Csaba, președintele consiliului județean a ținut să menționeze că această investiție este realizată atât în beneficiul românilor, cât și a maghiarilor. Traian Roandă, primarul localității a afirmat că de multă vreme se căuta o soluție pentru finalizarea lucrărilor de electrificare, spri-jinul acordat de președintele consiliului județean Borboly Csaba și consilierul județean Bende Sándor, fiind de bun augur. După spusele lui Bende Sándor, conlucrarea din-tre partide în scopul rezolvării problemelor localității este un exemplu demn de urmat. Aceleași gânduri au fost împărtășite și de Isán Sándor viceprimarul localității, în opinia căruia investiția este rodul bunei conlucrări dintre consiliul județean și organizația teritorială UDMR Gheor-gheni, la fel ca și multe alte realizări din Gălăuțaș.

Bal de caritate la ToplițaFondurile obținute s-au donat pentru două centre de plasamentConsiliul Județean Harghita are ca scop pri-mar crearea unui sentiment de familiaritate în rândul locuitorilor județului. Aceasta se concretizează de multe ori printr-o săptă-mână plină de muncă, deseori și sfârșit de săptămână ocupat de aceste îndeletniciri. Înseamnă însă și bucuria muncii bine făcu-te, recreerea utilă și plină de evenimente și înseamnă și sărbătoare. Consiliul județean a dorit să dea ocazia de a sărbători și locuito-rilor români din județ: în data de 27 aprilie, vineri, la restaurantul Izabella din Toplița s-a organizat balul județului.

Balul a fost un eveniment caritabil, fon-durile obținute în urma organizării aces-tui bal fiind donate pentru două centre

de plasament, cel din Toplița și cel din Bilbor.Dansul a fost deschis de dansatorii Ansamblu-lui Rapsodia Călimanilor și a fost urmat de dis-cursul președintelui Consiliului Județean Har-ghita care le-a mulțumit celor prezenți că au participat la succesul acestui bal de caritate.Despre activitatea celor două centre a vorbit Elekes Zoltán, directorul Direcției sociale și de protecție a copilului Harghita. Dânsul a spus că centrul din Bilbor găzduiește 34 de copii, cu vârste cuprinse între 3 și 17 ani. Centrul de plasament al copiilor cu handicap sever de la Toplița are în îngrijire 30 de copii, cel mai tânăr în vârstă de un an, iar cel mai în vârstă de do-uăzeci și șase de ani.Momentul culminant al serii a fost reprezentat de decernarea premiilor Pro Civitate al căror la-ureați au fost dr. Voicu Camelia-Mirela, Apostol

Dumitru, Bucur I. Nicolae, Costea Constantin, Busuioc Stelian, Ion Nete, Cuibîcă Doru Viorel și Rizea Ioan, premiile fiind înmânate de pre-ședintele consiliului județean, Borboly Csaba.

Au fost prezenți și copilași găzduiți de centrul de plasament din Bilbor care au prezentat un scurt program de cântece și dans pentru auditoriu. Seara a fost con-

tinuată de spectacolul prezentat de dan-satorii Ansamblului Rapsodia Călimanilor, ansamblu care are o istorie de douăzeci de ani.

COMITATUS Știri 3

În organizarea Serviciului Public de Mana-gement Energetic al Consiliului Județean Harghita, în data de 29 mai, a avut loc conferința intitulată Energii regenerabile în județul Harghita. Scopul acestei conferințe a fost motivarea comunităților locale pen-tru a investi în producția de energie, pre-zentând totodată și soluțiile cele mai avan-tajoase pentru realizarea acestor investiții.

Participanții la eveniment au fost salutați de către consilierul județean, Hajdu Gábor, care a precizat: „Cu oca-

zia acestei conferințe se dorește prezenta-rea, pentru cei interesați, a proiectelor re-alizate sau în curs de realizare în domeniul energiei solare, biomasei și hidroenergiei.” Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita, în cuvântul său de des-chidere a ținut să menționeze următoarele: „Ni se oferă astăzi posibilitatea de a vorbi despre resursele de care dispune județul Harghita și despre modalitățile inteligen-te de a ne gospodării cu ajutorul acestora. Lucrând împreună putem aduce beneficii comunității în care trăim prin intermediul resurselor naturale. Dacă pentru străini investițiile în țara noastră în domeniul ener-giilor solare, a hidroenergiei sunt avanta-joase, de ce nu facem și noi același lucru? Conferința este un bun prilej de a prezenta proiectele care funcționează deja, iar prin cooperarea din sfera privată, a compose-soratelor și a populației suntem capabili să folosim în mod conștient resursele de care dispunem. Consiliul Județean Harghita va ajuta acele investiții private din sfera ener-giilor regenerabile care sunt în colaborare cu autoritățile locale, sau acțiunile private de această natură. Este nevoie de constituirea unei firme energetice la nivel județean, care poate finanța și micile proiecte. Consiliul județean intenționează elaborarea unui pa-chet de proiecte în valoare de 400 milioane de euro din bani europeni, pentru a putea

sprijini proiectele din domeniul protecției mediului, respectiv din domeniul energiei regenerabile; de asemenea s-a formulat și un plan de realizare a unei foi de garanției în acest sens.”Kelemen Gábor, conducătorul Serviciului Public de Management Energetic, a vorbit despre funcționarea serviciului, înființat în anul 2003 prin intermediul unui proiect european, printre atribuțiile sale numă-rându-se elaborarea programelor în scopul conștientizării măsurilor energetice de către populație, respectiv elaborarea strategiei energetice la nivel județean, furnizarea de informații cu privire la energiile alternative și eficiența energetică, consilierea, oferirea de suport energetic în cazul administrațiilor publice și organizațiilor civile, totodată pre-gătirea investițiilor, inițierea și punerea în aplicare a proiectelor. Conferința de azi face parte din proiectul Wide the SEE, care are ca scop principal promovarea folosirii energiei solare pentru uzul casnic prin: instruire din partea partenerilor cu experiență, campanie de informare și prezentarea realizărilor.Au urmat prezentările tehnice ale proiecte-lor lui Lánczky Zoltán, reprezentatul firmei Oxo SRL, Páll Árpád, angajatul Primăriei Miercurea-Ciuc. Benkő Sándor reprezen-tantul firmei Kontrastwege SRL a prezentat posibilitățile la îndemâna administrațiilor locale cu privire la folosirea plantelor ener-getice.Din partea firmei Espro Invest SRL, Mészáros Csaba a prezentat procesul tehnologic al hidrocentralelor din localitățile Mădăraș și Vlăhița, mai apoi Biró László, din partea Pri-măriei comunei Mădăraș a făcut o prezenta-re despre finanțarea și construirea hidrocen-tralei din localitate. Dobai-Pataky Virág, din parte Primăriei Odorheiu-Secuiesc, a pre-zentat finanțarea proiectului colectoarelor solare de la centrala din cartierul Taberei din localitate. A urmat prezentarea reprezentan-tului societății Urbana SA, Ráduly Mihály.

Bazele economiei locale reprezentate de independența energetică a localităților noastre

O microhidrocentrală care se încadrează în viziunea al Consiliului Județean Harghita funcționează la Corbu fiind chiar prima de acest gen din județ prin co-laborare între consiliul județean și Primăria Corbu. Realizarea micro-hidrocen-tralei de la Corbu este o investiție în valoare de 434.000 de lei. Are o capacitate de 0,1 megawați, dar capacitatea de care dispune județul Harghita este de mai multe sute de megawați. Prin construirea de astfel de hidrocentrale familiilor care trăiesc în zone neracordate încă la rețeaua electrică se ivește ocazia să aibă parte de electricitate mai repede decât compania națională de furnizarea energiei electrice ar reuși. De aceea scopul Consiliului Județean Harghita este ca în localitățile unde există acest potențial, energia electrică să fie furnizată prin intermediul microhidrocentralelor de acest tip, iar în următorii 5-10 ani se dorește ca în tot județul energia electrică să fie asigurată din surse alternative.

Hidrocentrala din Corbu

COMITATUSSănătate Publică4

– Spitalul de Psihiatrie a fost extins cu un pavilion a cărui grad de confort face po-sibil ca pacienții să fie însoțiți de familie – lucru cu influență pozitivă asupra pro-cesului de vindecare –, iar cei care vor să mai rămână în spital peste perioada de internare, pot să o facă contra cost, la tarif redus – a relatat președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba în data de 29 mai la inaugurarea unui spațiu recent reabilitat, numit pa-vilionul nr. 11.

Președintele consiliului județean a considerat că pentru clasarea unității de la Tulgheș pe locul doi

pe țară în rândul unităților de acest gen, a fost nevoie de o echipă de specialiști în management, apreciind și atitudinea conducerii spitalului al autorităților lo-cale, reprezentanților bisericii și a local-nicilor prezenți la eveniment.Managerul spitalului Csibi Veronika

le-a arătat președintelui consiliului județean și celor prezenți grădina spi-talului, fântâna arteziană și serele rea-bilitate cu ajutorul consiliului județean. Pacienții care în sere cultivau castraveții au spus că deja s-a iscat și o competiție între echipe, legat de cine produce mai multe legume. Managerul spitalului a semnalat că ar fi posibilă creșterea productivității cu reabilitarea sistemu-lui de încălzire pentru a putea cultiva legume și în sezonul de iarnă. După enumerarea lucrurilor din categoria „foarte necesar”, directoarea a vorbit și despre „vise”printre care a menționat dorința de a înființa în viitor o brutărie în cadrul spitalului.La festivitatea de inaugurare a par-ticipat și vicepreședintele consiliului județean Sófalvi László, care în urmă cu doi ani cu ocazia preluării instituției în patrimoniul consiliului județean, a pre-conizat ceea ce cu ocazia zilei deschise

vizitatorii au putut constata vedea: s-a reușit repornirea activităților de tera-pie de lucru prin reabilitarea serei, care în afară de efectele benefice, din punct de vedere medical este folositoare și pentru auto-susținerea spitalului. În afară de asta, pacienții cultivă și ciu-perci.Borboly Csaba a precizat că în total este vorba de o investiție de 500.000 de mii de euro care trebuie dezvoltată în continuare, deoarece în localitatea Tulgheș în cadrul spitalului au fost cre-ate cele mai multe locuri de muncă, cir-ca 300 de angajați lucrând în îngrijirea pacienților și la întreținerea spitalului.În cadrul zilei deschise vizitatorii au mai aflat că unitatea dispune de o bibliote-că cu 12.000 de volume care stau la dispoziția pacienților și a îngrijitorilor, iar în dispensarul de fizioterapie, unul dintre aparatele de antrenament este opera unui fierar din localitate.

Zi deschisă la Spitalul de psihiatrie

2008

Sprijinul financiar din bugetul propriu al Consiliului Județean Harghita în 2008 a fost de 55.000 de lei. Din care a fost achiziționat:- dispozitiv de dezinfectare cu clor a apei potabile – 13.209 lei.- frigider pentru blocul alimentar – 13.385 lei- elaborare proiectelor tehnice dispozitivul de clora-re, racordarea la rețeaua de apă potabilă a satului etc. – 28.406 lei.În 2008 spitalul a primit un electroencefalograf digi-tal din partea Ministerului Sănătății.

2009

Sprijinul financiar din bugetul propriu al Consiliului Județean Harghita în 2009 a fost 60.000 de lei. Din care au fost achiziționate:- mașini de spălat industriale – 60.000 lei.Din cei 80.000 de lei veniți din partea Ministerului Sănătății, spitalul a achiziționat materiale necesare pentru diferite activități terapeutice: pensule pentru pictat, ace pentru croșetat, vopsele acvarele, hârtie, trusă pentru olărit, ustensile pentru grădinărit etc.

2010

Sprijinul financiar din bugetul propriu al Consiliu-lui Județean Harghita în 2010 a fost 106.500 de lei. Acești bani au fost investiți în reparații curente:- renovarea podelei și reparații generale în pavilionul nr. 3 – 40.000 lei- renovarea serei – 25.000 lei- extinderea sistemului de supraveghere – 8.693 lei- renovarea rețelei de canalizare – 10.000 lei- achiziționarea de convectoare și încălzitoare pen-trut. încălzirea cantinei – 21.500 lei.Din sprijinul de 680.000 de lei din partea Ministeru-lui Sănătății au fost realizate diferite reparații:- renovarea generală a cantinei – 387.000 de lei- reabilitarea sistemului curățire a apei – 73.000 de lei- reparația fântânii – 150.000 lei.Au mai fost achiziționate:- frigider – 19.000 de lei - aparat EKG – 11.000 de lei- aparat de tratament cu ultrasunete – 37.000 de lei- sterilizator – 3.000 de lei.

2011

Sprijinul financiar din bugetul propriu al Consiliului Județean Harghita în 2011 a fost 656.000 de lei.Din acești bani au fost realizate reparații capitale- renovarea pavilionului nr. 11 – 217.923 lei- renovarea rețelei de apă – 176.221 lei- renovarea pavilionului nr. 22 – 72.593 lei- renovarea pavilionului nr. 10 – 88.263 lei- renovarea pavilionului nr. 6 – 24.000 lei.Alte reparații curente:- renovare poartă secuiască – 5.400 lei- reparații la blocul alimentar – 27.000 lei. Au fost elaborate planuri tehnice pentru:- proiectarea rețelei de apă potabilă – 5.000 lei- proiectarea reabilitării pavilionului nr. 11 – 23.000 lei- studiu privind necesarul de energie termică – 21.000 lei.Sprijinul în valoare de 800.000 de lei alocat în 2011 de Ministerul Sănătății a fost folosit pentru reparațiile capitale ale pavilionului nr. 11.

Scurt sumar al investițiilor din ultimii 4 ani

la Spitalul de psihiatrie din Tulgheș

Pavilionul nr. 11

COMITATUS5Buletin Informativ

Hotărârea nr. 151/2012 cu privire la luarea de act de încetarea de drept a mandatului de consilier județean al domnului Lukács Vilmos și a declarării ca vacantă a locului respectiv de consi-lier județean;

Hotărârea nr. 152/2012 privind modi-ficarea Hotărârii Consiliului Județean Harghita nr. 119/2008, privind decla-rarea ca legal constituit al Consiliului Județean Harghita, cu modificările și completările ulterioare, prin completa-rea Consiliului Județean Harghita cu dl. Miklós Géza, consilier județean;

Hotărârea nr. 153/2012 privind execuția bugetului de venituri și cheltu-ieli al județului Harghita la 31 martie 2012;

Hotărârea nr. 154/2012 privind modifi-carea bugetului de venituri și cheltuieli al județului Harghita și utilizarea fon-dului de rezervă bugetară la dispoziția Consiliului Județean Harghita, pe anul 2012;

Hotărârea nr. 155/2012 privind apro-barea concesionării bunurilor din do-meniul public al județului Harghita aparținând sistemului de alimentare cu apă și canalizare din Băile Homorod de către Asociația de Dezvoltare Interco-munitară ”Hargita Víz”;

Hotărârea nr. 156/2012 privind apro-barea dării în administrarea Serviciu-lui Public de Salvamont al Consiliului Județean Harghita, a imobilelor, mij-loacelor fixe și obiectelor de inven-tar realizate și achiziționate în cadrul proiectului, cu titlul „Modernizarea salvării montane în județul Harghita”, conform Contractului de finanțare nr. 711/14.04.2010, finanțat în cadrul D.M.I. 5.2. „Crearea, dezvoltarea, mo-dernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice” în cadrul Axei Prioritare 5. „Dezvolta-rea durabilă și promovarea turismului” din cadrul POR, aflate în patrimoniul Județului Harghita;

Hotărârea nr. 157/2012 privind modi-ficarea și completarea Hotărârii Consi-liului Județean Harghita nr. 215/2018 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului Județean Harghita, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea nr. 158/2012 privind modi-ficarea și completarea Hotărârii Con-siliului Județean Harghita nr. 72/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al aparatului de specialitate al Consiliului Județean Harghita;

Hotărârea nr. 159/2012 privind aproba-rea modificării anexei nr. 2 la Hotărâ-rea nr. 71/2012 a Consiliului Județean Harghita, privind reorganizarea apara-tului de specialitate al Consiliului Jude-țean Harghita, aprobarea organigramei și a statului de funcții ale aparatului de specialitate ale Consiliului Județean Harghita;

Hotărârea nr. 160/2012 privind apro-barea modificării Hotărârii Consiliului Județean Harghita nr. 232/2008 pri-vind aprobarea înființării Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu han-dicap din județul Harghita și a Regula-mentului de organizare și funcționare a acesteia, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea nr. 161/2012 privind modi-ficarea Hotărârii Consiliului Județean Harghita nr. 34/2012 privind aprobarea

derulării ”Programului anual de colabo-rare cu organizații neguvernamentale, care desfășoară activități de protecție și promovare a drepturilor copilului și tinerilor aflați în situații de risc în județul Harghita, în anul 2012;

Hotărârea nr. 162/2012 privind stabili-rea costului mediu /beneficiar /an din centrele de asistență socială și protec-ția copilului aflate în subordinea Di-recției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului precum și copiilor dați în plasament la asistenți maternali profesioniști, din județul Harghita;

Hotărârea nr. 163/2012 privind apro-barea cheltuielilor anuale aferente drepturilor de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Harghita, mamele protejate în centrele maternale precum și copiii dați în pla-sament la asistenți maternali profesio-niști, pe anul 2012, în județul Harghita;

Hotărârea nr. 164/2012 privind apro-barea modificării hotărârii cu privire la aprobarea derulării Programului de sprijinire și dezvoltare a relațiilor de înfrățire cu județele și regiunile din afa-ra țării, pe anul 2012;

Hotărârea nr. 165/2012 privind acorda-rea unor licențe de traseu pentru trans-portul județean de persoane prin curse regulate speciale;

Hotărârea nr. 166/2012 privind apro-barea documentației tehnico-econo-

mice pentru curățare, remediere și/sau reconstrucție ecologică sau de minima-lizare a riscurilor existente în zona afec-tată la amplasamentul din Miercurea-Ciuc, str. Progresului nr. 18 al Consiliului Județean Harghita – Documentația de avizare pentru lucrări de intervenții (PT+DDEI);

Hotărârea nr. 167/2012 privind apro-barea documentației tehnico-econo-mice pentru lucrarea ”Electrificarea localității Valea Rotundă, comuna Dea-lu”;

Hotărârea nr. 168/2012 privind apro-barea Proiectului tehnic nr. 73/2011 pentru lucrarea „Protecție instalații din cale și vecinătate” în cadrul proiectului „Reabilitare DJ 123A, Tușnad – Sâncră-ieni, km 0+000-14+600”;

Hotărârea nr. 169/2012 privind modi-ficarea Hotărârii nr. 333 / 2011 privind aprobarea documentației tehnice nr. 317/23.09.2011 de adaptare la situația actuală din teren pentru obiectivul de investiții „Reabilitare DJ 123A, Tușnad – Sâncrăieni, km 0+000-14+600”;

Hotărârea nr. 170/2012 privind modifi-carea Hotărârii nr. 99/2012 al Consiliu-lui Județean Harghita privind aproba-rea programului ”Sprijinirea integrării tinerilor pe piața muncii” pe anul 2012 în colaborare cu Universitatea Sapien-tia;

Hotărârea nr. 171/2012 privind modi-ficarea Hotărârii nr. 86/2012 privind aprobarea derulării programului „În-tărirea relațiilor cu partenerii sociali”, pentru anul 2012;

Hotărârea nr. 172/2012 privind apro-barea Regulamentului de organizare și funcționare, al Spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc;

Miercurea Ciuc, 16 mai 2012

DIRECTOR GENERAL ŞEF BIROURomfeld Mária Magdolna Tankó Éva

În conformitate cu prevederile art. 115, alin. 6., din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu completările şi modificările ulterioare, şi al art. 81 al Legii nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă, republicată cu modificările ulterioare, în vederea intrării în vigoare a hotărârilor şi a dispozițiilor cu caracter normativ, acestea se aduc la cunoştință publică prin afişare în locuri autorizate şi prin publicare într-un cotidian

local de mare tiraj, acestea se anexează prezentei. Totodată trebuie să menționăm că hotărârile de interes general se afişează şi la afişierul Consiliului Județean Harghita, se publică pe site-ul www.judetulharghita.ro, iar titlul acestora se publică şi în presă cu mențiunea că pot fi studiate la intrarea principală a Consiliului Județean Harghita sau pe Internet. În aceleaşi condiții se pot studia şi hotărârile adoptate în şedința ordinară din 20 aprilie 2012 cu mențiunea că acestea se publică şi în

Monitorul Oficial al Județului Harghita. Rugăm publicarea titlurilor hotărârilor, acestea fiind afişate şi la afişierul Consi-

liului Județean Harghita, la intrarea principală.

Hotărârile adoptate în ședința ordinară din 20 aprilie 2012

www.judetulharghita.ro

COMITATUSInterviu6

Ne bazăm pe resurse proprii ,,De-a lungul mandatului m-am intersectat cu interese economice foarte serioase, de aceea cred că puternica campanie de de-nigrare îndreptată împotriva mea are un masiv sprijin financiar” – sunt cuvintele pe care Borboly Csaba, președintele consiliului județean și candidatul pentru această funcție în alegerile din luna iunie, le-a rostit într-un interviu acordat gazetei noastre.

– Dacă ar trebui să rezumați în câ-teva rânduri mandatul de patru ani care se apropie de sfârşit, cum l-ați caracteriza?

– L-aș caracteriza prin două cuvinte: colaborare și performanță. Pentru mine această colaborare înseamnă buna cooperare pe care am avut-o cu numeroase persoane, dove-dindu-se încă o dată, că obținerea banilor nu este cea mai grea misi-une, ci crearea premiselor necesa-re colaborării. Într-un județ atât de mic precum este Harghita – - care din punct de vedere al numărului de locuitori se află în jurul locului treizeci, iar din punct de vedere al suprafeței ne situăm între primele zece județe, - am reușit mobilizarea antreprenorilor, composesoratelor și chiar a unor așezări, care înseam-nă aceea forță locală și acele resur-se care au un aport considerabil în dezvoltarea județului. Și înainte de a trece la următoarea întrebare, vă rog să-mi permiteți să le mulțumesc colegilor din colectivul consiliului județean pentru munca depusă în folosul comunității în ultimii patru ani. Tot ceea ce s-a întreprins în acești patru ani este rodul muncii acestora.

– Există domenii de care vă veți ocu-pa în mod special în viitor?

– Desigur. Agricultura, dezvoltarea rurală și turismul, și în prezent aces-te domenii sunt tratate în mod spe-cial, chiar și la nivel național județul Harghita ocupă unul din locurile fruntașe la nivel național in do-meniul dezvoltării bazate pe micii agricultori. Ultimii patru ani au fost importanți și din punct de vedere al faptului că am reușit să ne dăm sea-ma de capacitățile pe care le avem, am aprofundat și am învățat foarte multe în privința folosirii resurselor care ne sunt la îndemână aici în ju-deț.

– Să vorbim despre alegerile loca-le. Având în vedere noile provocări politice, pentru alegerile din luna iunie v-ați pregătit diferit față de cum v-ați pregătit pentru alegerile de acum patru ani?

– Am încredere mai cu seamă că în urma alegerilor locale se va pune baza unei noi colaborări maghia-re. Avem exemple ale dezbină-rilor și efectelor acestora asupra comunităților maghiare. Aceleași efecte le are și campania dură și denigratoare. Populația nu are ne-voie de politicieni care se mănâncă între ei, ci de politicieni competenți. Denigrarea, învrăjbirea dintre ad-versarii politici, atrage indiferența alegătorilor. Din acest punct de ve-

dere există păreri pozitive și păreri negative. Apreciez comportamen-tul pozitiv de până acum al Parti-dului Civic Maghiar (PCM), pe când cel al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) îl consider lamentabil. Campania pe care o întreprind eu este una pozitivă care prezintă rezultatele activităților întreprinse până în prezent și pla-nurile de viitor. PPMT se pare ca gândește situația într-o altă mani-eră. Crede că odată cu lansarea pa-ginii de web felavattam.ro și a cam-paniei negative, va reuși să obțină rezultate oneste la alegerile locale. Se înșeală, iar dacă vor continua cu aceste demersuri, s-ar putea să fie surprinși.

– La ce vă gândiți când afirmați acestea?

– Legea partidelor politice din Ro-mânia stipulează două prevederi foarte serioase. Prima prevede că un partid care la două alegeri ge-nerale consecutive nu întrunește 50 000 de voturi este dizolvat. Dacă PPMT continuă în această manieră josnică, din cei 400-600 de mii de alegători maghiari din Transilvania, mă îndoiesc de faptul că 50 de mii de alegători le vor da votul la alege-rile din iunie, respectiv la cele care se vor organiza în toamnă.

– PCM nu este afectat de această competiție?

– Sunt de părere că PCM prin cam-pania pozitivă pe care o întreprinde, a reușit să treacă peste acest prag. Pentru acest partid este mai impor-tantă prevederea conform căreia acel partid care cu ocazia a două alegeri consecutive nu reușește să desemneze candidați în cel puțin 18 județe, este dizolvat. Și după cum

știm, în anul 2008 PCM a fost pre-zent pe lista Alianței Populare.

– Ce părere aveți despre pagina de web felavattam.ro şi despre afişele apărute pe temele prezentate de acest site?

– Sincer nu înțeleg de ce cei de la PPMT se îngrijesc de acest site cu atâta sârguință. Nu înțeleg nici de ce a luat ființă acest site doar în urmă cu două luni, în ultimii patru ani ar fi putut efectua acțiuni de ridiculizare zilnic. Lansarea de si-te-uri, publicații, știri denigratoare nu este cu siguranță întâmplătoa-re. Cu câteva zile în urmă am au-zit într-unul din sate, răspândirea zvonului conform căruia sunt bol-nav cu inima, acesta fiind motivul pentru care am slăbit atât de mult, fiind păcat să fiu votat, deoarece nu se știe până când am să trăiesc. Am treizeci și șapte de ani. Dacă unii sunt în stare să lanseze astfel de zvonuri, mă aștept la orice din partea lor. Mă consolez și tind să cred că aceia care sunt bârfiți în legătura cu starea lor de sănătate, sunt hărăziți cu o viață lungă. Din păcate s-a întâmplat de nenumăra-te ori ca soția mea să fie apelată te-lefonic, și după lungi tăceri să îi fie adresate cuvinte jignitoare legate de persoana mea. Acțiunile legate de acest site și cele legate de afișe, au avut, de-a lungul celor patru ani și în ultimele luni, precedente mult mai grave. În ceea ce privește agresiunile legate de soția mea, din cauza acestor incidente am fost nevoiți să îi schimbăm numărul de telefon, poate așa vor înceta să o mai deranjeze.

– Ați fost şi dumneavoastră agresat telefonic?

– La începutul mandatului da, dar neavând nici un efect, au încetat să o mai facă. De atunci au început să fie agresați telefonic soția mea și colegii de muncă apropiați. În cazul în care agresorii nu își ating scopul, recurg la acțiuni tot mai dure.

– Te poți obişnui cu aşa ceva?

– Nu. Când îți sunt agresate fami-lia și colegii apropiați, nu poți să te obișnuiești cu așa ceva. La începu-tul anilor 1990, 2000 rareori erau întâlnite astfel de manevre de inti-midare. În prezent, având la înde-mână internetul, unde oricine poa-te posta orice, fără să trebuiască să își prezinte identitatea, putând spune orice, jigni, denigra fără nici un fel de reținere.

– Ați reuşit să descoperiți cine sunt cei care vă agresează?

– În cazul celor răspândite pe in-ternet și a telefoanelor anonime, este cu neputință a afla identitatea acestora. Autoritățile au la înde-mână posibilități limitate cu privire la identificarea acestor persoane. Informaticienii spun că dacă cine-va trimite SMS-uri, e-mail-uri din străinătate, identificarea este im-posibilă.

– În vara anului trecut ați fost ca-lomniat şi la DNA.

– Într-adevăr. Au urmat reclamații la poliție, procuratură, oficiul de concurență, Uniunea Europeană, în toate părțile. În curând nu va mai fi instituție unde să nu fie reclamații depuse împotriva mea.

– Polemică s-a iscat şi în urma con-troalelor efectuate de către Curtea de conturi…

– Da, PCM a și folosit această ocazia pentru a ataca, însă toate atacurile s-au soldat cu cererea de scuze din partea lor, deoarece toate procese-le cu Curtea de conturi ne-au fost favorabile. Trebuie clarificate unele aspecte legate de faptul că pentru administrațiile locale, Curtea de conturi nu este un dușman, de cele mai multe ori oferă posibilitatea pa-rării eventualelor abuzuri întreprin-se de firmele cărora le sunt atribui-te lucrările de investiții. De exemplu în ceea ce privește construirea de drumuri, la direcția din cadrul instituției consiliului județean, lu-crează opt persoane, nici una nefi-ind expertă în acest domeniu, unii dintre aceștia având salarii cuprinse între 700-800 lei. Astfel trebuie să facem față situațiilor, economisind mii de lei pe care ar trebui să le dăm experților, consultanților. Este foar-te greu. Orice ajutor este bineve-nit. De aceea sunt utile controalele Curții de conturi, nu m-ar deranja dacă acestea ar fi constante, de-oarece acestea înseamnă reținere din partea firmelor cu care suntem în relațiicontractuale. Totuși une-le firme în locul muncii ieftine mai degrabă lucrează scump și puțin, toate acestea fiind în detrimentul comunității.

– La începutul discuției noastre, ați caracterizat mandatul actual prin două cuvinte. Care ar fi acele două cuvinte care ar caracteriza - fiind în acelaşi timp şi obiectivul mandatu-lui viitor?

– Sprijinirea înființării locurilor de muncă în cadrul întreprinderilor prin mijloacele și resursele care ne stau la dispoziție. Prin proiecte cu finanțare europeană și fonduri guvernamentale am reușit până în prezent să contribuim la men-ținerea locurilor de muncă. În ul-timii patru ani am atras în județul Harghita mai mult de un miliard de euro. Un fapt dovedit prin cifre. În următorii patru ani de mandat bazându-ne pe planurile și idei-le formulate în ciclul curent, care însă nu au fost aduse la îndeplini-re – producția de alimente, turism, producția de energie, eficiența sil-viculturii – vom reuși să creăm nu-meroase noi locuri de muncă. Dacă vrem să fim independenți, trebuie să fim conștienți de faptul că există persoane a căror interese vor fi ast-fel lezate. Există grupuri de interes economic care sunt defavorizate prin faptul că noi încercăm să deți-nem controlul asupra acelor lucruri care ne aparțin.

– La ce grupuri de interes economic vă referiți?

COMITATUS Interviu 7

Publicația lunară al Consiliului Județean Harghita și a Serviciului Public de Management Energetic

Anul IX. nr. 10 • octombrie 2009

PUBLICAȚIA LUNARĂ ACONSILIULUI JUDEȚEAN

HARGHITA

Colegiu redacțional: Benedek-Székedy Sándor – benedeksandor@judetulharghita.ro; Bodor Zsolt – bodorzsolt@judetulharghita.ro; Kopacz Emőke – kopaczemoke@judetulharghita.ro; Muszka Sándor – muszkasandor@judetulharghita.ro; Nyírő Ágnes – nyiroagnes@judetulharghita.ro; Sarány István – saranyistvan@judetulharghita.ro; Simon Emil – simonemil@judetulharghita.ro

Colaboratori: Chiorean Adrian – chioreanadrian@judetulharghita.ro; Cristinel Glodeanu – cristi_glodeanu@yahoo.com; Mező Sarolta – mezosarolta@judetulharghita.ro; Relații: 530140 Miercurea Ciuc, P-ța Libertății nr. 5, cam. 135; tel: 0266-207700/1105, e-mail: comitatus@judetulharghita.ro

– În primul rând mă gândesc la firmele multinaționale, cu capital străin puternic care dobândesc din ce în ce mai mult teren în acele do-menii în care valoarea lor adăugată din punctul de vedere al investițiilor și creării de noi locuri de muncă este aproape zero. Însă ne iau pro-fitul. Mă refer aici de exemplu la firma privatizată din Odorheiu-Se-cuiesc care se ocupă de gestiona-rea deșeurilor, sau la marile firme străine care activează în domeniul prelucrării lemnului din sudul Tran-silvaniei. Exportă lemnul, iar firme-le locale de prelucrare a lemnului din Secuime, care oferă locuri de muncă pentru aproape douăzeci de mii de persoane, rămân fără materie primă, astfel treptat sunt nevoite să își închidă porțile. Acum câteva săptămâni am declarat în cadrul unei conferințe din Gheor-gheni că cel care vinde pădurea către străini, vinde viitorul acestei regiuni pentru următorii 120 de ani. Știți ce s-a întâmplat? După câ-teva zile am primit un apel telefonic de la un întreprinzător austriac care are contract cu una dintre marile firme de prelucrare a lemnului din Secuime, și am fost invitat la Viena să discutăm despre cum îmi permit să atac investitorii străini care cum-

pără pădurile aflate în proprietatea composesoratelor și să rezolvăm problemele…

– Care a fost răspunsul Dvs.?

– Am mulțumit pentru apel, spu-nându-i că dacă vreau să merg la Viena am să o fac pe cheltuiala mea și am să vizitez Catedrala Sfântul Ștefan. Însă când miza constă în zeci de mii de locuri de muncă ale oamenilor din Secuime, atunci nu avem despre ce discuta și apoi i-am mai comunicat stimabilului domn că dacă legile austriece interzic tăierea pădurilor proprii, atunci să caute un alt loc de unde să exploateze pă-durile. Și pe noi să ne lase în pace. Desigur, în multe domenii modelul austriac este un exemplu demn de urmat pentru noi, de pildă în ceea ce privește industria lemnului, agri-cultura, industria bazată pe resurse-le de energie regenerabile, turismul sau protejarea drepturilor minorită-ților în cadrul autonomiei regionale a Tirolului de Sud, dar vrem să fim proprii noștri stăpâni, nu o colonie, regiune folosită, sărăcită și secătui-tă. Și aș putea aminti și firma care se ocupă de gestionarea deșeurilor în Odorheiu-Secuiesc, din cauza că-reia am fost la un pas de a pierde

un proiect cofinanțat în proporție de 98% de Uniunea Europeană cu privire la realizarea unui sistem de gestionare a deșeurilor aflat în pro-prietatea consiliului județean și con-siliilor locale din județul Harghita. Au dorit monopol pe piață și au vrut să impună secuilor prețul care trebuie plătit pentru colectarea gunoiului menajer. Menționez că au realizat și investiții semnificative, finanțate presupun din credit bancar, pentru ca mai apoi să colecteze taxele sta-bilite în mod unilateral pe o perioa-dă de 20-30 de ani. Prin proiectul cu finanțare europeană am împie-dicat această strategie, deoarece finanțarea nerambursabilă se acor-dă doar acelor investiții care se află în proprietatea exclusivă a statului sau a administrațiilor publice locale.

– Care este situația acestui proiect actualmente?

– În anul 2008 când am devenit președinte al consiliului județean, acest proiect era practic inexistent, am avut la dispoziție doar câteva luni pentru a efectuat munca nerealizată anterior. Iar acest lucru a fost posibil în această perioadă, cu excepția a doar câteva luni, Ministerul Mediu-lui a fost condus de reprezentanți ai

UDMR, și astfel în curând vom putea semna contractul de finanțare și vor fi lansate procedurile de achiziție publică și implementarea investiți-ei. Miza este într-adevăr uriașă, nu este vorba doar despre cine colec-tează taxele impuse și cine stabileș-te prețul practicat, ci și faptul că în sarcina cui se vor impute cheltuieli-le de desființare ale depozitelor de deșeuri înființate în ultimii 30-40 de ani în apropierea satelor, orașelor din județul Harghita. Vorbim de o sumă imensă care va trebui plătit de cineva. Dacă pierdem acum oportu-nitatea de finanțare nerambursabi-lă, atunci aceste cheltuieli vor trebui să fie suportate de localități din fon-duri locale, respectiv în mod indirect prin taxe ridicate de către localnici. Această poveste nu este și nici nu a fost despre Borboly Csaba. Este po-vestea unei comunități care se luptă împotriva unei firme multinațio-nale. Dacă la începutul mandatului aș fi decis că invocând o moștenire blestemată nu intru în conflictele generate de această investiție, aș fi scăpat de numeroase scandaluri și circuri. Cred că am demonstrat că oamenii se pot baza pe Borboly Csa-ba. Iar celor care au înlesnit realiza-rea acestei investiții în ultimii patru ani, nu pot să le spun altceva decât

că trădat încrederea oamenilor.

– Credeți că această campanie ano-nimă este pe terminate sau vă mai aşteptați şi la alte atacuri?

– După cum se poate constata din cele pe afirmate mai sus, am îm-piedicat numeroase interese eco-nomice importante în cei patru ani de mandat, astfel presupun că continuarea campaniei negative nu duce lipsă de finanțare. Întrebarea este dacă adversarii mei politici vor conștientiza că prin această cam-panie nu mă ,,elimină” pe mine, ci contribuie la extinderea dezin-teresului în rândul alegătorilor. În ultimele săptămâni am propus de nenumărate ori PPMT-ului adop-tarea unui cod de etică în alegeri, care ar face imposibilă folosirea acestor modalități anonime în cam-pania electorală, însă din păcate nu am primit un răspuns afirmativ. Preconizez că această campanie de calomnie va continua devenind din ce în ce mai puternic. Desigur speranța moare ultima și sper să ajungem la o înțelegere din punct de vedere al concurenței politice oneste, iar alegerile din 10 iunie să fie o competiție a programelor și a inițiativelor.

COMITATUSZi de Zi8

Stimați cititori!Suntem interesați să aflăm părerea dumneavoastră în legătură cu viața cotidiană, funcționarea instituțiilor publice, evenimente etc.Așteptăm părerile dumneavoastră la adresa de e-mail: comitatus@judetulharghita.ro.Publicăm doar acele comentarii și păreri, uneori prescurtate, care au un limbaj și stil corespunzător pentru a fi publicate, nu aduc atingere drepturilor personalității și sunt destinate publicului larg.Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru conținutul mesajelor.

Părerea lunii

Dreptul pentru toți

Sudoku

A treia sâmbătă a fiecărei luni.Orele: 9-14

Dacă aveți întrebări referitoare la probleme lega-le sau referitoare la proceduri juridistice vă rugăm să le trimiteți la adresa comitatus@judetulharghita.ro sau vă rugăm să le semnalați la numărul de telefon 0757-029958.Colegii noștrii vă vor răspunde în paginile ziarului.

7 2 8 9 4 3 6 15 1

6 2 7 9 48 3 7 5 9 2

4 3 8 5 7

7 62 8 3 1 7 4 5 9

9 1 84 2 16 3 5

7 5 46 4 28 6 9

2 7 35 1 8

3 1 4