Introducere in Neurostiinte Curs 1

23
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

description

Neurostiinte

Transcript of Introducere in Neurostiinte Curs 1

Page 1: Introducere in Neurostiinte Curs 1

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Page 2: Introducere in Neurostiinte Curs 1

De la folclor si filosofie la neurostiinte

Functiile creierului atribuite altor organe

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Page 3: Introducere in Neurostiinte Curs 1

Neuromituri = lucruri gresite privind creierul des intalnite si promovate in cultura si societate

1. avem 5 simturi2. “partea primitiva a creierului”3. creierul rational vs creierul emotional 4. creierul vazut ca o “banda de

inregistrat informatia”5. nu mai apar noi neuroni in creierul

adultului6. gene vs mediu7. problemele mentale ca efect al

memoriilor traumatice din prima copilarie

8. personalitatea e ceva stabil

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Page 4: Introducere in Neurostiinte Curs 1

• Majoritatea oamenilor cred ca au 5 simturi, iar un “al saselea simt” este ceva legat de paranormal

• In realitate avem cel putin 14 simturi: vaz, auz, miros, pipait, gust, simt termic, simt feromonal, simtul luminii albastre, simtul echilibrului, simtul durerii, simtul visceral, simtul kinestezic, simtul dilatarii plamanilor si simtul chimic

Neuromituri

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Page 5: Introducere in Neurostiinte Curs 1

Neuromituri

“Partea primitiva a creierului” Creierul uman este similar ca organizare si functii cu toate creierele mamiferelor. Unele parti sunt mai evoluate dar aceste parti exista intr-o forma mai simpla in creierul tuturor mamiferelor.

Page 6: Introducere in Neurostiinte Curs 1

• in creier nu exista “centrul emotiei” sau “al personalitatii”

• emotii apar in aproape toate regiunile creierului

Neuromituri

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Page 7: Introducere in Neurostiinte Curs 1

• dilema gene vs mediu

• mediul actioneaza asupra creierului schimband activitatea genelor din neuroni - unele gene sunt pornite altele sunt oprite

• invatarea si stresul = exemple ale acestor efecte numite epigenetice

Neuromituri

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Page 8: Introducere in Neurostiinte Curs 1

• problemele mentale ca si efect al amintirilor traumatice din copilarie

• multe probleme mentale ale adultului isi au originea in evenimente traumatice din copilari dar rareori cauza este amintirea evenimentului

• evenimentele traumatice exercita efecte epigenetice asupra genelor din creier responsabile de crearea circuitelor implicate in adaptarea la nou, incertitudine si feedback negativ

Trauma Gene din creier

Circuite din creier

comportamentganduri &

emotii

Neuromituri

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Page 9: Introducere in Neurostiinte Curs 1

• în anii ’70 şi ’80 se credea că trăsăturile de personalitate ale cuiva odată consolidate în adolescenţă rămȃn stabile de la 21 de ani şi pȃnă la bătrȃneţe

• este un fapt general acceptat astăzi că cele mai multe schimbări în personalitate au loc intre 20 şi 40 de ani

• nu se pune problema dacă oamenii se schimbă, ci doar cȃnd, ce anume îi schimbă şi cum se poate controla schimbarea spre binele lor

Neuromituri

Personalitatea este definită ca fiind “suma trăsăturilor stabile, care se exprimă constant în comportament şi sunt definitorii pentru o persoană”

Page 10: Introducere in Neurostiinte Curs 1

• asertivitatea şi încrederea în sine cresc între 27 şi 43 de ani ca urmare a succesului în carieră

• între 21 şi 60 de ani cresc conştinciozitatea, stabilitatea emoţională şi agreabilitatea şi scade neuroticismul

• deschiderea la nou şi extroversiunea cresc pȃnă la 40 de ani şi descresc după 60 de ani, în timp ce conştiinciozitatea are o permanentă creştere odată cu vȃrsta

• divorţul creşte deschiderea faţă de nou şi extroversiunea la femei, iar re-căsătoria scade neuroticismul la bărbaţi

Neuromituri

Page 11: Introducere in Neurostiinte Curs 1

Constiinta ne dicteaza deciziile si actiunile?

Neuromituri

..\..\..\..\materiale cursuri\filme\F43188F7_Neuroscience and Free Will - Neuromarketing.wmv

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Page 12: Introducere in Neurostiinte Curs 1

“Tigrul si maimuta” metafora ce descrie relatia dintre mintea constienta si ccea inconstienta – dupa Dennis Overbye (2007)

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Neuromituri

Page 13: Introducere in Neurostiinte Curs 1

De ce este nevoie de neurostiinte?

• Denumirea manifestarilor vs explicarea manifestarilor

De ce?

Comportament

De ce?

Trasatura dePersonalitate/Abilitatementala

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Page 14: Introducere in Neurostiinte Curs 1

• Neurostiintele initial au incercat sa descopere “bazele biologice” ale proceselor psihice: personalitate, inteligenta, gandire, perceptie, memorie, sentimente, etc

• Dar, rezultatele au fost foarte bulversante. S-a gasit, de exemplu, ca nu este nici o diferenta in creier intre retelele implicate in atentie, inteligenta generala, rezolvare de probleme, sau calmarea emotiilor

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Page 15: Introducere in Neurostiinte Curs 1

Mai ciudat, in creier structuri similare sunt implicate in atasamentul (fata de mama si partenerul romantic, dar si in altruism / donatii, sociabilitate si adictie de droguri)

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Page 16: Introducere in Neurostiinte Curs 1

Contrar a ceea ce se crede, in mod traditional nu exista un “centru al emotiilor”; de asemenea, nu exista demarcarea emisfera dreapta emotionala /emisfera stanga rationala

Experientele emotionale sunt procesate in multe zone din creier (cateva exemple sunt in figurile alaturate - zonele colorate)

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Page 17: Introducere in Neurostiinte Curs 1

• In ciuda faptului ca folosim des termenul “memorie” nu s-a descoperit nici un “centru al memoriei” in creier

• De fapt, intregul creier poate fi vazut ca o “masina de invatat” iar informatia este stocata in zonele simturilor si ale miscarilor!

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Page 18: Introducere in Neurostiinte Curs 1

• Creierul foloseste aceeasi retea atunci cand ne amintim evenimente din viata, dar si atunci cand ne imaginam facand fata intr-un context viitor

• In mod traditional primul proces este vazut ca parte a “memoriei”, iar al doilea ca parte a planificarii si rezolvarii de probleme ca si operatii ale “gandirii”

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Page 19: Introducere in Neurostiinte Curs 1

• Nici macar procesele “simple” precum perceptia nu sunt cum ne inchipuiam noi

• In mod traditional se crede ca “centrii vederii” sunt in partea din spate a capului, in zona occipitala. Aici ar fi “neuronii vizuali”

• Dar in ultimii ani s-a descoperit ca acesti “neuroni vizuali” sunt activi si atunci cand nu vedem nimic, ci ne imaginam lucruri, anticipam evenimente, empatizam cu propriul copil, si sunt capabili sa invete timing-ul unor evenimente - precum in cate secunde urmeaza sa primim o recompensa a reward

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Page 20: Introducere in Neurostiinte Curs 1

• Dupa ani de zile de studii in neurostiinte concluzia este ca nu exista nici o legatura intre constructia si functionarea creierului si capitolele cartilor de psihologie

• Facultatile mentale - memorie, perceptie, emotii, inteligenta, personalitate, vointa – denumesc manifestari umane, dar ele nu exista ca entitati materiale in creierul nostru

• Mecanismele creierului trebuie cautate dupa alte criterii decat clasificarea facultatilor mentale

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Codul ascuns al creierului

Page 21: Introducere in Neurostiinte Curs 1

“Gândirea şi simţurile sunt înlănţuite în starea de veghe (şi nu în somn), căci nu este posibilă gândirea fără simţuri şi nici simţurile nu pot percepe în jur fără gândire. Gândirea provine din inteligenţă şi este soră cu limbajul. Inteligenţa este cuprinsă în suflet şi ea este cea care concepe tot cea ce exprimă apoi gândirea şi limbajul. Limbajul nu poate fi rostit fără gândire prealabilă, iar gândirea nu poate fi împărtăşită fără limbaj. Spre deosebire de animale, oamenii au limbaj articulat. La popoare diferite şi limba este diferită, dar limbajul este doar unul: traducându-l dintr-o limbă în alta, realizezi că este acelaşi peste tot. Putem spune că oamenii care stăpânesc bine limbajul sunt conduşi de inteligenţă. Inteligenţa pune oprelişti mâniei şi poftelor, folosindu-se de limbaj. Lucrurile care trebuie controlate sunt foamea, somnul, poftele sexuale şi mânia, precum şi alte fapte de care ai putea să te ruşinezi. Omul are facultăţi mentale, afecte şi dispoziţii habituale. Afecte sunt dorinţa, mânia, teama, îndrăzneala, invidia, bucuria, prietenia, ura, regretul, mila şi în general, toate cele cărora le urmează plăcerea sau durerea.”

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Page 22: Introducere in Neurostiinte Curs 1

• De unde provin facultatile mentale?

• Pentru prima data ele sunt mentionate acum 2300 de ani in textele filosofilor greci Platon si Aristotel. Iar ei se pare ca le-au preluat de la Pitagora

• Toti acesti termeni sunt concepte care in filosofie defineau “calitatile sufletului”. Termenul “psihologie” provine din imbinarea cuvintelor grecesti “psyche” (suflet) si “logos” (discurs)

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Page 23: Introducere in Neurostiinte Curs 1

Ce date culege psihologia?

Datele comportamentale si introspective care ne indica tipuri de oameni• ce fac diversi oameni in situatii specifice• cum performeaza in diverse sarcini• ce valorizeaza, • ce prefera si ce nu, • cum se simt pusi in anumite situatii

Ce rol au neurostiintele?

Ele preiau datele descriptive culese de psihologie si cauta mecanismele cauzale care stau in spatele lor

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE