Despre intrarea României în Schengen

Se pare că avem o decizie a guvernului privind Schengen, mai precis, tema nu va mai fi una prioritară. Este foarte posibil să fie doar o tactică de negociere pentru a ob ine un compromis, vomț vedea. Dezbaterile interne au evoluta pe cele două planuri cunoscute. Primul, planul politic, în care România se consideră discriminată iș o victimă a unui dublu standard i,ș al doilea plan, cel tehnic, în care există unanimitate în UE că România întrune teș condi iile.ț

Despre dublul standard invocat poate ar trebui să ne întrebăm, dar să ne întrebăm foarte serios, de ce am început prin 2011 să îl invocăm public iș de ce nu am fost fermi încă de pe vremea când negociam capitole pentru aderare ? Atunci ne convenea că delega iileț de la Bruxelles închideau ochii la probleme care în mod normal ne-ar fi blocat aderarea din start.

Trebuie să recunoa temș că Polonia, Cehia iș Ungaria, noi iș bulgarii am fost discrimina iț pozitiv dar iș negativ în diferite sectoare iș politici europene. Nu a scăpat nimeni de acest mix. În principiu dar iș în realitate, o aderare nu seamănă cu alta iș deci este greu să excluzi din start că nu vor apare

iș condi ionăriț politice. Este adevărat că doar pentru România iș Bulgaria au apărut aceste condi ionăriț politice clare, explicite. în timp ce în Europa centrală condi iileț politice au lipsit.

Explica iaț des vehiculată de guvernan iț că popularii germani sunt la originea blocajului rezolvă doar par ialț nevoia noastră de a în elegeț atitudinea germană sau olandeză. În general ar fi o gre ealăș să î iț dezvol iț o întreagă strategie pornind de la principiul apartenen eiț la una dintre familiile politice europene. Evident trebuie să adaugi condi iileț tehnice. Dacă sunt îndeplinite iș acestea totul ar trebui să fie OK.

Dar ce te faci când apar condi iiț noi legate de alte domenii ? Variante posibile.

1. Accep iț condi iile,ț încerci să le îndepline tiș fără să î iț afecteze obiectivul principal, Schengen. Această strategie a fost adoptată de guvernul Boc, au fost pregătite condi iileț tehnice în paralel cu politici în sfera reformei justi iei,ț corup iei,ț etc. Rezultatul: atingerea condi iilorț tehnice iș rezultate modeste spre satisfăcătoare în privin aț condi iilorț non-Schengen. Consecin eleț principale au fost: România a cerut o intrare în două etape iș anumite ăriț au men inutț condi iileț fără să accepte solu iaț de compromis.

2. Accep iț condi iile,ț încerci să le îndepline ti.ș Strategia guvernului Ponta are în vedere, probabil, amânarea obiectivului principal, intrarea în Schengen iș înlocuirea cu un obiectiv conjunctural: spargerea agendei olandezo-germano-finlandeze-etc iș un obiectiv de compromis: intrarea în două etape. Rezultatul: amânarea intrării în Schengen, men inereaț MCV. Consecin aț va fi clară: România va avea anseș mai scăzute pentru o intrare în 2 etape iar anumite ăriț vor men ineț condi iile.ț

3. Neacceptarea condi iilor,ț men inereaț standardelor Schengen pe plan na ionalț iș schimbarea obiectivului principal: men inereaț pe termen scurt, 2-3 ani, a unei cooperări func ionale/opera ionaleț ț minimale cu spa iulț Schengen. Rezultatul: consecin eț politice care pot afecta statutul de stat membru UE, acces limitat la întreg capitolul de programe iș ini iativeț EU Home Affairs. Consecin a:ț apar multe agende bilaterale care vor înlocui cadrul Schengen, izolarea României în mecanismul decizional, pierderea unor oportunită iț de cooperare, afaceri iș finan ari.ț

4. Neacceptarea condi iilor,ț renun areaț la standardele Schengen la nivel na ionalț iș schimbarea obiectivului principal:dezvoltarea unui standard na ionalț de border management. Rezultatul posibil: consecin eț politice care pot afecta statutul de stat membru

UE, măsuri suplimentare de protec ieț din partea unor state UE fa ăț de cetă eniiț români, limitarea unor drepturi la nivel european pentru cetă eniiț români.

Aș vrea să vă dau iș câteva cifre despre ce înseamnă, dincolo de principii iș retorică, prezen aț României în cadrul Schengen. Cifrele sunt luate pe pagina Comisiei Europene – Home Affairs .

În paranteză fie spus, nu am găsit acela iș gen de informa ieț despre cât a cheltuit România, în cifre simple fără ocoli uri,ș pentru integrarea în Schengen. Poate nu am tiutș unde să caut. Ministrul Titus Corlă eanț a declarat la A3 că România a cheltuit 1 miliard de Euro dar eu nu am găsit ceva oficial.

Să revenim la UE iș la ce fonduri cu relevan ăț pentru Schengen a accesat România începând cu 2010. Eu vă dau doar cifrele pe 2012.

1. Fondul pentru refugia iț 2012 - €774.919,04 dintr-un fond total de EUR 630 million (2008-2013)

2. Fondul pentru integrare 2012 - €1.471.643,79 dintr-un fond total de EUR 825 million (2008 -2013).

3. Fondul pentru repatrierea cetă enilorț 2012- €2.295.060,00 dintr-un fond total de EUR 676 million (2008 -2013).

4. Fondul pentru grani eleț externe 2012 - €16.697.659,00 dintr-un fond total de EUR 1 820 million (2007 -2013).

5. CIPS- Fondul pentru prevenirea, pregătirea iș managementul consecin elorț atacurilor teroriste iș alte evenimente de securitate (inclusiv protec iaț infrastucturii critice) – există doar o cifră globală pentru 2007- 2013 de 140 milioane Euro pentru UE. România nu participă.

6. ISEC – Fondul pentru prevenirea iș lupta împotriva crimei organizate. Bugetul total alocat pentru 2007-2013 este de 600 milioane Euro. România nu participă.

Se poate observa că există un pachet consistent de fonduri la care România a încercat să acceadă din 2010 dar a atras destul de pu iniț bani, în special pe grani eleț externe i,ș mai ales, pe prevenirea iș lupta împotriva criminalită ii.ț

O concluzie se impune, când auzi iț că un oficial ne spune că UE consideră că România a îndeplinit condi iileț tehnice pentru Schengen să ti iș ț că este vorba de condi iileț minime pentru intrare. După ce intrăm în Schengen va urma o perioadă, lungă sau scurtă, depinde de noi, în care vom continua eforturile de integrare.

Datorită factorului tehnologic iș ridicării continue a standardelor Schengen, o amânare a intrării noastre înseamnă mai mul iț bani cheltui iț de la bugetul na ionalț iș absen aț noastră de la negocierea unor standarde tehnice care vor costa din ce în ce mai mult, absen aț noastră de la formarea unor alian eț strategice iș lipsa de sprijin politic pentru firmele noastre pe pia aț europeană de servicii, tehnică de securitate iș participarea competitivă la licita iiț europene.

Din punct de vedere politic, Schengenul este doar un cadru pe care dacă nu îl umpli cu politici dinamice, ini iative,ț programe iș măsuri constante de reformă ri tiș ca în mai pu inț de 5 ani, vestitele condi iiț tehnice, să devină o dulce amintire. Dovada sunt politicile din Germania, Fran a,ț UK care corectează multe dintre prevederile cadrului Schengen.

Un exemplu este ultima consultare publică lansată privind ” smart border package ” un pachet de măsuri pentru a facilita dezvoltarea unor noi standarde privind managementul frontierelor.

În concluzie, în Schengen nu te invită nimeni, nu te roagă nimeni cu bani iș nu î iț plânge nimeni de milă. Există mai anseș ca după primirea în Schengen România să aibă aceea iș performan ăț scăzută

în atragerea fondurilor europene, contrariul se poate întâmpla numai dacă în elegemț că neaplicarea unui nou Cod penal, deci reformă în justi ie,ț poate favoriza crima organizată transfrontalieră, traficul de persoane, droguri sau materiale periculoase.