Internet Magazin 1/2004

www.internet-magazin.roISSN: 1582-3806 Nr. 1/2004 Pre]: 65.000 lei

Un antivirus

Professional cu licen]`

INTERNETMAGAZIN

AMCO PRESSNR. 01/2004

Din

sum

ar Cãutare mai eficientã pe Web (I)

WAP - design (II)

Evoluåia web-ului rom_nesc (I)

Site-ul lunii: www.revista22.ro

Strategii de fidelizare a clienåilor cu ajutorul Internetului

Instituåiile „.ro”

Comunit`]i on-line (II)

Turism: Croa]ia [i Australia

Reducere

15%

la cartelele Idilis Internet de 30 de zile

Concurs Idilis:20 carduri de acces Internet nelimitatDetalii \n pag.56

Oferta este valabil` \n Bucure[ti. Detalii \n pag. 66.

Pentru abona]i:

100 de ore acces Internet gratuitAccesibile 30 de zile de la prima conectare.

La început de an

De 2 ani cu Internet Magazin

Anul acesta vom împlini doi ani de când apãrem pe piaåa mass-media æi am folosit aceastã ocazie sã rãsfoiesc numerele mai vechi al revistei. Cred cã se poate afirma faptul cã Internet Magazin a reprezentat un proiect viu, date fiind schim-bãrile – în bine – care l-au primenit æi i-au dat alt chip de la numãr la numãr. Primul numãr conåinea numeroase adrese æi o hartã a Internet-cafe-urilor din Bucureæti. În prezent, harta poate fi accesatã direct din portalul revistei noastre: www.internet-magazin.ro. Apoi conåinutul s-a îmbogãåit prin valoare adusã de colaboratori, încercând sã prindem în revistã evenimentele în desfãæurare, sã luãm interviuri unor personalitãåi marcante din lumea IT (interviuri cu Dan Nica, cu Varujan Pambuccian, Gheorghe Rusu etc.), sã prezentãm site-urile cele mai atractive. De altfel, aæa a apãrut ideea a douã rubrici: Web românesc – o hartã cu „locaåiile/localitãåile” noi – æi Site-ul lunii care prezintã cele mai noi realizãri româneæti.

O altã rubricã pe care punem mare accent este cea intitulatã Tehnicã. Credem cã revista trebuie sã se adreseze æi celor care doresc sã ætie ce se ascunde în spatele paginilor web sau celor care au mai mult decât o curiozitate, lucrând în domeniu. Astfel, am publicat articole variate, de la tutoriale care vã învaåã sã folosiåi la maximum funcåiile IRC-ului, pânã la ghiduri pentru utilizarea de limbaje de programare sofisticate.

Un alt element asupra cãruia ne concentrãm constant este cel de securitate. Cea mai bunã dovadã, dincolo de articolele publicate pe aceastã temã, este colaborarea dezvoltatã cu Softwin prin care foarte mulåi cititori au fost înarmaåi cu programul BitDefender pentru a naviga în condiåii de maximã siguranåã.

În fine, dar fãrã a epuiza conåinutul publicaåiei, numãr de numãr în rubrica Eveniment prezentãm „viaåa mondenã” a IT-ului...

Anul acesta încercãm sã regularizãm apariåia revistei, oferind facilitãåi celor care se aboneazã, precum æi citititorilor care aleg sã cumpere revista de la difuzorii de presã.

Sperãm sã fiåi în continuare alãturi de noi în anul 2004 æi sã ne citiåi cu in-teres... Sã învãåaåi parcurgând tutorialele din revistã, sã aflaåi ultimele noutãåi IT æi sã visaåi la åãri exotice citind rubrica de Turism.

Ovidiu Drã[email protected] w

ww

.inte

rnet

-mag

azin

.ro

1 /2004 sumar pag. 6

Liberalizarea comunicaåiilor

eveniment

Site-ul lunii

pag. 36Revista 22

www.revista22.roO publica]ie de prestigiu cu un

site pe m`sura valorii sale.

dosarCãutare mai eficientã

pe Web (I)pag. 10

Trucuri, tehnici æi strategii

interviuViru[ii informatici…

pag. 14Interviu cu domnul

Cosmin MARE{BitDefender Marketing Executive

Psihologia „consumatorului”

de... chatpag. 16

Interviu cu doamna Mihaela Neveanu, psiholog.

tehnic`Tehnologii Web (II)

pag. 18Limbajul PHP (II)

pag. 22PHP: Hypertex Preprocessor

Informaţia neprotejată e lipsită de valoare.Prin Internet Magazin obţii protecţia BitDefender.Abonează-te la revistaInternet Magazinşi vei primi gratuit un antivirusBitDefender Professionalcu Personal Firewall inclus.

Pentru abonaţi:100 de ore gratuite* (accesibile oricând)

acces Internet oferit de către Deck Computers.* oferta se referă doar la accesul Internet, nu şi la taxele Romtelecom aferente.

pag. 32Top 500 (II)Topul supercalculatoarelor

pag. 62Croaåia

Atracåia Coastei dalmate

tehnic`WAP - design (II)pag. 25Internetul de m_ine, oferit azi.

reportajEvoluåia web-ului rom_nesc (I)pag. 28...de la hobby la business

web Web-ul rom_nesc ...la început de 2004pag. 38Strategii de fidelizare a clienåilor cu ajutorul Internetuluipag. 40Mass-media... o prezenåã cu trafic pe webpag. 44Radio, tv, ziare... gratis sau pe bani?

Instituåiile „.ro”pag. 48Web-ul demnitarilor români

Salvaåi animalele!pag. 50Probleme ecologice æi protestele pe web

Explicaåii æi hohote de râspag. 52Link-uri FAQ pentru consumatorii de umor

Neogen pag. 53...noul gen de v_nz`ri

Ultima Onlinepag. 54Comunit`]i on-line (II)pag. 58Forumurile mari din lume

utileZend SafeGuard Suitepag. 60Versiunea 3.1.0

reportaj

turism

pag. 64Australia Rugbi, canguri... doar atât?

turism

evenimentdosarinterviutehnic`reportajwebutileturism

INTERNETMAGAZIN 61/2004

Acest eveniment a fost conceput în scopul de a oferi reprezentanåilor industriei de comunicaåii æi ai societãåii civile o întâlnire de evaluare la un an dupã momentul decisiv al liberalizãrii pieåei te leco mu ni-caåiilor, la 1 ianuarie 2003.

|n cadrul programului s-au dezbãtut - în pre zen-åa domnilor Dan Nica, ministrul comunicaåiilor æi tehnologiei informaåiei, Ion Smeeianu, pre æe din tele ANRC, Varujan Pambuccian, preæedintele Co misiei pentru Tehnologia Informaåiei æi Comunicaåii a Ca-merei Deputaåilor, a reprezentanåilor Bãncii Mon di-ale, BERD, Consiliului Concurenåei, precum æi a prin-cipalelor firme de pe piaåa româneascã de tele co-mu nicaåii - teme de strictã actualitate în pers pectiva liberalizãrii pieåei comunicaåiilor în România, înce-pând cu data de 1 ianuarie 2003:• Aspecte economice ale reglementãrii pieåei de te lecomunicaåii, situaåia din prezent, oportunitãåi de afaceri, provocãri într-un mediu concurenåial des-chis, evoluåia jocului pe piaåa comunicaåiilor æi regu-lile sale, reglementãri specifice domeniului co mu ni-ca åiilor;• Intrarea pe piaåa liberalizatã a comunicaåiilor - aæ-tep tãrile operatorilor æi furnizorilor de reåele æi ser-vicii de comunicaåii electronice, autorizarea gene-ralã în contextul integrãrii æi al noului acquis co mu-nitar pentru comunicaåii, eficienåa æi competitivitatea în piaåa liberã a telecomunicaåiilor, oportunitãåile pe care le oferã piaåa comunicaåiilor din România, stra-

tegii de colaborare cu operatorii locali æi naåionali de telecomunicaåii.

Pentru cititorii noætri prezentãm sintetic câteva as pecte mai relevante care marcheazã trecerea la libe ralizarea pieåei de telecomunicaåii din România.

Spargerea monopolului deåinut în prezent de RomTelecom, care va fi nevoit sã-æi îmbunãtãåeascã calitatea serviciilor æi sã practice tarife acceptabile ca urmare a intrãrii pe piaåa comunicaåiilor a unui numãr însemnat de companii care dispun de capa-citãåi de reåele magistrale æi servicii de comunicaåii electronice.

Dupã o prealabilã autorizare de cãtre ANRC prin simplificarea procedurilor de intrare pe piaåã, com-paniile de electricitate, de radiocomunicaåii (SNR), telecomunicaåii CFR-SA (care dispune de o reåea de cabluri cu fibre optice în lungime de 3530 km, cu posibilitãåi de extindere cu încã 580 km) æi alte so-cietãåi din sectorul privat vor oferi servicii de tele co-municaåii într-o gamã diversificatã æi la tarife con cu-renåiale.• Dupã liberalizare vor apãrea trei pieåe de servicii specifice: locale, interurbane æi internaåionale; ope-ratorii de telefonie mobilã, datoritã investiåiilor mai mici, vor oferi servicii internaåionale abonaåilor lor, iar companiile de Internet vor oferi convorbiri inter-naåionale folosind VoIP; pe piaåa serviciilor locale, concurenåa va fi mai slabã datoritã, în principal, investiåiilor mai mari æi cu recuperãri pe termen lung datoritã veniturilor mai mici obåinute. Com pa-niile nou intrate se vor concentra, de regulã, pe seg mentul cel mai profitabil.

Liberalizarea comunicaåiilorSub patronajul Autoritãåii Naåionale de Reglementare în Comunicaåii - ANRC - æi în organizarea „Fin Media - Conferinåele Piaåa Financiarã“, în ziua de 17 decembrie 2003, la Marriott Grand Hotel, s-a desfãæurat Conferinåa „Liberalizarea Comunicaåiilor - regulile jocului”.

25,7 miliarde lei economisi]i prin www.e-licitatie.ro \n 2 s`pt`m_ni

|n perioada 5-21 ianuarie 2004 au fost \nchise, prin sis-temul electronic de achi zi]ii publice, un num`r de 4.463 licita]ii, \nregistr_ndu-se eco-no mii de 25,7 miliarde lei.

Valoarea de \nceput a tran-zac]iilor \ncheiate s-a ridicat la 164 miliarde lei, rata eco-nomiilor ating_nd 15,66%. Num`rul total al licita]iilor deschise \n aceast` perioa-d` se ridic` la 9.281, valoa-rea ini]ial` a acestora fiind de 372,6 miliarde. Valoarea economiilor realizate pentru cele 226.268 tranzac]ii des-f` [urate prin www.e-licitatie. ro din momentul \n care a \nceput s` func]ioneze a atins aproape 2.800 mili ar-de lei. Peste 10.000 de ce -reri de \nscriere \n sistem au fost primite de operatorul sistemului electronic pentru achizi]iile publice, dintre care 1.068 sunt auto ri -t`]i contrac tante, respectiv institu]ii pu bli ce - fa]̀ de 159 \n 2002, mo men tul lans`rii sistemului.

Sursa: Agora News



• ANRC a elaborat o serie de reglementãri impor-tante pentru funcåionarea pieåei de telecomunicaåii; dintre acestea menåionãm propunerile de tarife de interconectare æi de colocare pe care operatorul cu putere semnificativã pe piaåã - cazul RomTelecom - va fi obligat sã le aplice în relaåiile cu ceilalåi ope ra-tori; tariful mediu în UE de interconectare în servicii locale este de 0,85 euro cenåi/minut, în timp ce în åãri din zona Europei Centrale æi de Est se practicã tarife superioare; propunerea ANRC pentru tarifele de interconectare local` (la nivel de judeå) este de 1,15 euro cenåi/minut; alte tipuri de tarife vor fi sta-bilite pentru interconectarea reåelelor mobile cu cea a RomTelecom.• Liberalizarea, prin deschiderea celor trei pieåe, va duce, în mod inevitabil, la rebalansarea tarifelor, prin stabilirea acestora pe baza costurilor, astfel c` ta ri-fele pentru serviciile locale ar putea creæte uæor, în timp ce tarifele pentru serviciile internaåionale vor scã dea semnificativ.• Eficientizarea, din punct de vedere tehnologic, a reåelelor, având ca obiectiv la nivelul operatorilor na åionali creæterea de la 100 linii/salariat la 300 li-nii/salariat.

Preæedintele ANRC a punctat principalele rea-lizãri din acest an ale Autoritãåii, subliniind în primul rând cã „politica ANRC este una a intervenåiei mini-male æi invers proporåionale cu dezvoltarea compe-

tiåiei. Aæa cum o vedem noi, intervenåia regle men-tatorului trebuie sã se concentreze pe înlãturarea acelor bariere care împiedicã dezvoltarea con cu-renåei. O astfel de politicã presupune o restrângere progresivã a intervenåiei ANRC pe m`surã ce me ca-nis mele concurenåiale sunt deblocate. Mizãm per-manent pe iniåiativa, creativitatea æi cunoaæterea de cãtre companii a pieåei æi încercãm sã le oferim con-diåiile pentru ca ele sã se exprime cel mai bine.”

Vicepreæedintele ANRC, Alexandrina Hîr]an, a mo derat masa rotundã din cadrul celei de-a doua secåiuni a conferinåei, având drept invitaåi operatori cu experienåe diferite pe piaåã, creând prilejul unei analize a provocãrilor cu care operatorii s-au con-

fruntat în pri-mul an de la liberalizare. Vi ce pre æe din-te le ANRC a men åionat cã: „România es-te åa ra din Eu-ropa care are cel mai sim-plu regim de auto rizare ge-neralã, primii beneficiari ai acestuia fiind operatorii mici care nu se mai confruntã cu piedici la intrarea pe piaåã, ei având posibilitatea sã investeascã în piaåa serviciilor de comunicaåii elec tronice, sã-æi atragã propriii clienåi æi sã-æi dezvolte capitalul. Cei care nu vor fi capabili sã se adapteze noilor condiåii de pe piaåã vor fi înlãturaåi printr-un pro ces de selecåie naturalã, dictat de presiunea foråelor concurenåiale angrenate de mecanismele pie åei libere.”

În cadrul mesei rotunde au fost prezentate æi obi ec-tivele imediate ale Autoritã]ii pentru anul 2004. Printre acestea se numãrã finalizarea pro iec telor

actuale, precum adoptarea deciziei pri vind principiile æi precondiåiile ofertei de referinåã pentru ac cesul necondiåionat la buc la localã æi stabilirea ta rifelor de inter conectare prin reconcilierea rezul tatelor mo delelor de cal-culaåie a costurilor ela bo ra te pe baza re gle-mentãrilor emise de ANRC. De ase me nea, ANRC va demara proiecte noi, precum de fi-ni rea æi analizarea pieåelor cu amãnuntul æi imple men tarea prevederilor Legii privind ser-viciul universal æi drep turile uti lizatorilor.

Operatorii prezenåi la dezbaterile din ca-drul me sei rotunde au subliniat im por tanåa orientãrii stra tegiei de afaceri cãtre nevoile utilizatorilor, un fac tor important pentru suc -cesul unei companii pe pia åa liberalizatã

fiind ofe rirea de pachete integrate de servicii – voce, date/In ternet æi programe TV. Din punct de vedere al noilor intraåi pe piaåã, anul 2003 a fost marcat de de mararea negocierilor de inter co nec tare, pe care nu mai puåin de 11 asemenea com panii au reuæit sã le fi nalizeze. Operatorii prezenåi au apreciat c` ANRC a jucat un rol hotãrâtor în pro cesul de libe ralizare, reu æind sã creeze într-un timp record un cadru de reglementare apt sã conducã la dez vol tarea unei con curenåe durabile pe piaåa de co mu nicaåii, în be-ne ficiul utilizatorilor finali æi al eco nomiei româneæti în ansamblu.

Ioan-Bogdan [email protected]

Proiect de lege pri-vind arhivarea elec tro-nic` a documen telor

Pe site-ul MCTI, \n cadrul capitolului ćProiecte legislativeĆ,estedisponibilpentruconsultare Proiectul de lege privind arhi varea electronic` a documen telor.

Legea stabile[te regimul juri-dic aplicabil cre`rii, conser v`-rii, consult`rii [i utiliz`rii do -cu mentelor electronice arhi-vate sau ce urmeaz ̀a fi ar-hi vate \ntr-o arhiv` elec tro-nic .̀ Proiectul vine \n comple-ta rea dis pozi]iilor Legii nr.16/ 1991 privind Arhivele Na]io -nale, precum [i a reglement`-rilor \n vigoare privind con-ser va rea, accesul [i protec]ia infor ma]iei cu caracter public sau privat. Conform acestui pro iect, orice persoan` fizic` sau juridic` are dreptul de a depune spre p`strare docu-mente electronice \n cadrul unei arhive electronice.

Orice institu]ie public`, a[a cum este definit` \n Legea nr.72/1996, [i orice compa-nie, so cietate na]ional` sau socie tate comercial` la care statul este ac]ionar majo ri-tar, r`s punde de eviden]a, inventa rierea, selec]ionarea, p`stra rea [i folosirea docu-mentelor din Fondul Arhi vis-tic al Rom_ niei \n condi]iile preve de rilor prezentei legi. Proiectul de lege face obiec-tul consul t`rii cu to]i cei inte-resa]i, a[tep t_ndu-se propu-nerile pe margi nea textu lui aces teia la adre sa Liviu. [email protected]. Eventua-lele ad`ugiri sau mo di fic`ri vor fi discutate \n cadrul unei dezbateri publi ce, la o dat` anun]at` \n prealabil.

Sursa: Agora News


10INTERNETMAGAZIN 1/2004

Este Web-ul întotdeauna necesar?

Înainte de a folosi Web-ul pentru cãutarea de in formaåii, trebuie sã vã puneåi întrebarea da cã Web-ul este mediul cel mai indicat pentru cãu tarea in formaåiei dorite. O agenåie imobiliarã sau un ca -binet medical în cartierul în care locuiåi pot fi gãsite mult mai rapid utilizând varianta local` tipãritã din Pagini Aurii în locul Web-ului. {i, uneori, o bibliotecã poate oferi rãspunsuri mai bune æi mai complete de cât Web-ul.

Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, cea mai bunã æi mai rapidã metodã de gãsire a in-formaåiilor este ... o cãutare pe Web.

În mod evident, primul lucru necesar cãutãrii pe Web este un computer cu acces la Internet.

Înainte de iniåierea concretã a cãutãrii trebuie sã ale geåi un browser pe care urmeazã sã-l utilizaåi. Poate ar fi bine de amintit cã un browser, în con-formitate cu WhatIs.com, este un program „care asi gurã o cale de a consulta æi interacåiona cu toate informaåiile de pe World Wide Web”. Puteåi opta fie pentru browsere populare cum sunt Explorer (microsoft.com/windows/ie/downloads/default. asp), Netscape (channels.netscape.com/ns/browsers/default.jsp), Mozilla (mozilla.org) sau Opera (opera.com/download/), fie pent ru browsere alter native.

Preferatul meu este Avant Brow ser (avantbrowser.com). Trebuie reåinut fap tul cã une le browsere sunt mai ra-pide sau au mai mul te op åiuni. Aceste brow sere pot fi descãrcate de pe site-uri-le companiilor producãtoare.

Instrumente de cãutare pe WebExistã multe instrumente disponibile de cãutare:

motoare de cãutare, directoare tematice/ biblioteci virtuale, baze de date ale Web-ului invizibil, meta-motoare de cãutare etc.

Un motor de cãutare este o bazã de date ce conåine fiæiere de pe Internet în care se pot efectua cãutãri pe baza unui cuvânt-cheie æi care utilizeazã un program pentru cãutarea continuã pe Web.

Informaåiile rezultate sunt apoi indexate æi stocate în baza sa de date.

Motoarele de cãutare pe care le prefer sunt:• Google™ (google.com)• AlltheWeb (alltheweb.com) • MSN (msn.com)• Teoma (teoma.com)• AltaVista (altavista.com)• WiseNut (wisenut.com)

Un director tematic (director Web) este o co-lecåie accesibilã de pagini Web adunate, selectate æi organizate de editori umani în categorii tematice constituite ierarhic.

O bibliotecã virtualã este un director Web care include link-uri selective, alese în marea lor ma jo ri-tate de bibliotecari.

Directoarele Web acoperã o proporåie mai re du-sã a Web-ului, dar utilizarea lor oferã rezultate mult mai relevante. Cele mai mari directoare Web inde-xea zã câteva milioane de pagini în comparaåie cu miliardele de pagini indexate de unele motoare im-portante de cãutare.

De reåinut cã directoarele Web, asemenea mo-toarelor de cãutare, nu cautã pe Web în mod di-rect. În schimb, acestea cautã în propriile baze de da te care includ pagini Web indexate. De ase-

menea, trebuie luatã în calcul æi posibilitatea ca aces te directoare sã nu fie actualizate. Une le mo toare de cãu tare re-prezintã de fapt ins tru-mente hib ride de cã u ta-re, deoarece sunt con-comitent [i mo toare de cãutare æi direc toa re

Web. (Google™, de exemplu, are un motor de cãutare æi un director, ca re foloseæte baza de date a lui Open Directory Pro ject).

Unele dintre cele mai folosite directoare Web sunt:

• Google™ Directory (directory .google.com)• Open Directory Project (ODP) (dmoz.org)• Yahoo! (yahoo.com)• Zeal (zeal.com)

Cãutare mai eficientã pe Web (I) Trucuri, tehnici æi strategii

Studiile indicã faptul cã, în afarã de e-mail, cãutarea pe Web este cea mai popularã activitate de pe Internet. A cãuta pe Internet este simplu; a gãsi ceea ce cauåi poate fi dificil uneori. Sper ca recomandãrile urmãtoare sã transforme cãutarea pe Web într-un lucru util [i pl`cut \n acela[i timp.

Daniel Ba-zac este

Search Engine

Marketer-ul Web Design in New York

(web-design-in-new-york.com),

o firm` ce concepe [i

promoveaz` site-uri Web. Dore[ti s` fi la curent cu

ce se \nt_mpl` \n lumea

motoa relor de c`utare?

Cite[te Bazac Weblog

(bazac.blogspot.com).

11 INTERNETMAGAZIN1/2004

La ob iect . . .

• JoeAnt (joeant.com)• Gimpsy (gimpsy .com)

Printre cele mai populare biblioteci virtuale se nu mãrã:• Librarians’ Index to the Internet (lii.org)• INFOMINE (infomine.ucr.edu)• Internet Public Library (ipl.org)• The WWW Virtual Library (vlib.org)• Internet Scout Project (scout.wisc.edu/Archives/)• BUBL Link (bubl.ac.uk)

Aæa-numitul Web invizibil este o co-lecåie de informaåii on-line stocate în ba ze de date dinamice æi accesible pe Web, dar care nu sunt indexate de motoarele de cãutare tradiåionale. Exemple de baze de date ale Web-ului invizibil sunt:• ProFusion (profusion.com)

• Invisible-Web.net (invisible-web.net)• Complete Planet (completeplanet.com)• Resource Discovery Network (rdn.ac.uk)• Direct search (Gary Price) (freepint.com/gary/direct.htm)

Un meta-motor de cãutare este un instrument de cãutare care transmite simultan întrebarea cãtre mai multe motoare de cãutare, directoare Web æi, uneori, aæa-numitului Web invizibil. În urma co lec-tãrii rezultatelor, meta-motorul de cãutare eli minã toate link-urile duplicate æi, conform algo ritmului sãu, va combina æi ordona rezultatele re u nin du-le într-o singurã listã.

Deoarece majoritatea meta-motoarelor de cãu-ta re preia doar primele 10 sau 20 de poziåii de la fie care motor de cãutare interogat, atunci vã puteåi aæ tepta la rezultate excelente, „la crème de la crè me”

Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul cã, deoarece unele motoare de cãutare æi directoare Web nu suportã folosirea unor tehnici avansate de cãu tare, cum ar fi ghilimelele – pentru cãutarea tip expresie („phrase”, în englezã) sau operatorii bo o-leani, nici un rezultat oferit de aceste motoare de cãutare nu va apãrea în lista de rezultate a meta-motoarelor de cãutare atunci când asemenea teh-nici sunt utilizate.

Reåineåi cã meta-motoarele de cãutare nu îæi menåin propriile baze de date æi, prin urmare, nu acceptã înscrieri de site-uri Web.

Cele mai bune meta-motoare de cãutare sunt:• ez2Find (ez2find.com)• Vivísimo (vivisimo.com)

• InfoGrid (infogrid.com)• Infonetware (infonetware.com)• iBoogie (iboogie.com)

Un tip special de me-ta-motor de cãutare îl rep rezintã utilitarul de cãu tare (care mai este de-numit æi program de cãu-tare desktop sau software de cãu tare client-side).

Spre deosebire de me-ta-motoarele de cãutare de tip Web descrise mai sus, utilitarele de cãutare sunt programe care se descarcã pe un computer.

Cele mai cunoscute sunt:• Copernic (copernic.com/en/index.html)• Arrow Search (rt-software.co.uk/arrow�search/)• SearchRocket (searchrocket.com)• WebFerret (ferretsoft.com/index.html)• ProtoSearch (npccenterprises.com/products/protosearch2.shtml)

Meta-mo toa re-le de cãutare sunt instru mente ex ce-lente, însã ele nu eliminã ne ce si ta-tea mo toa re lor de cãu tare.

Ce instrument de cãutare ar trebui ales?• Pentru cãutarea unor informaåii specifice folosiåi mo toarele de cãutare. • Pentru cãutarea unui termen unic sau mai puåin cu nos cut sau pentru realizarea unei analize amã-nun åite asupra informaåiilor referitoare la un anumit subiect utilizaåi meta-motoarele de cãutare. • Pentru cãutarea de informaåii generale asupra unor subiecte populare folosiåi directoarele (Web) te matice. • Pentru cãutarea de informaåii ætiinåifice æi aca de-mice utilizaåi bibliotecile virtuale. • Pentru cãutarea de informaåii actualizate sau de con åinuturi implicate într-un proces dinamic de schim -bare, cum ar fi ætiri recente, liste de numere de tele-fon, curse aeriene disponibile etc., folosiåi ba zele de date dinamice ale Web-ului invizibil.

Existã mii de motoare de cãutare, sute de me-ta-motoare de cãutare æi zeci de directoare Web æi ba ze de date specializate. Alegerea de la înce-put a unui instrument adecvat de cãutare poate face di fe ren åa între o cãutare de succes æi o expe-rienåã frus trantã.

Google testeaz` cùtarea din c`r]i

Google testeaz` un nou ser vi-ciu care permite utilizatorilor s` realizeze cùt̀ ri \n c r̀]i, ur m_nd ace ia[i pa[i ca Amazon.com.

Serviciul, numit Google Print Beta, permite navigatorilor Web s` vizualizeze pasaje din c`r]i, revizuiri critice, note bi bli ografice [i de autor, iar \n unele cazuri chiar [i coperta c`r]ii. Paginile de rezultate includ [i link-uri c`tre loca]ii de unde utilizatorii pot cum-p`ra cartea respectiv`, pre-cum [i texte legate de aceas-ta. Un num`r de edituri, prin-tre care Random House, Knopf Publishing Group [i Macfar-lane, Walter&Ross particip` la acest program pilot. Acest nou serviciu este parte a str`-duin]ei Google de a-[i \mbu-n`t`]i \n continuu cùtarea [i astfel de a deveni indis pen-sabil pentru navigatorii Web. Google a mai dezv`luit [i teh-nologia cùtarii pentru pache-te de informa]ii UPS, calcula-rea de ecua]ii matematice, g`sirea de numere de tele fon etc. De asemenea, [i-a extins programul de advertising pe paginile Web ale editurilor. Noul proiect Google vine la dou` luni dup` ce Amazon a lansat ćSearch Inside theBookĆ, careareun indexdemilioane de pagini de c`r]i. Serviciul Amazon permite uti-lizatorilor ca pe baza cuvin-telor cheie introduse s` pri-measc` rezultate pentru toa-te paginile [i titlurile care con -]in acei termeni [i s` cumpere cartea direct de pe site. Ser-viciile similare oferite de Ama-zon [i Google le-ar putea adu-ce \n conflict. Amazon, care licen]iaz` tehnologia de cù-tare Google, arat` un deose-bit interes pentru cùtare. Recent a \nfiin]at A9.com, o unitate de dezvoltare de teh-nologii de cùtare e-com mer-ce, \n \ncercarea de a se im -pune [i ea pe pia]a unde do -mi nante sunt Google [i Ya -hoo!. Noua unitate lucreaz` la unelte de cùtare pentru cump`r`turi on-line at_t pen-tru uz intern c_t [i pentru alte companii.

Sursa: SmartNews



Înainte de începerea unei cãutãri

Cea mai uæoarã metodã de cãutare a infor ma-åiilor este aceea de a introduce direct adresa sau URL-ul (Uniform Resource Locator) unei pagini Web, cum ar fi de exemplu cea a revistei Fortune: www.fortune.com. Aceste adrese pot fi aflate prin intermediul cãråilor de vizitã, a reclamelor TV sau ziarelor. Doar se tasteazã adresa res pec-

tivã în ca seta corespun-zãtoare a browser-ului æi se apasã tas ta <Enter> (pentru PC) sau <Return> (pen tru Mac).

De reåinut cã în ma jo-ritatea browser-elor nu es te necesarã tastarea par-ticulei „http://” sau chiar „www” înainte de nu-mele domeniului. Un site poa te fi accesat prin sim-pla tas tare a numelui do-

me ni u lui cum ar fi, de exemplu, „sony .com”.Observaåie: Trebuie sã fiåi atenåi atunci când

copiaåi un URL lung dintr-un e-mail sau de pe si-te-uri Web. URL-urile care apar pe douã rânduri au un spaåiu între ultimul caracter al primului rând æi primul caracter al celui de-al doilea rând. Mai întâi trebuie eliminat spaåiul respectiv æi apoi copiatã adresa în caseta browser-ului respectiv.

În alte cazuri, URL-ul nu este cunoscut, dar... se poa te intui. Deseori, com-pa niile folosesc propriul nu-me, un acronim sau o ab re-viere urmate de „.com”, cum ar fi ibm.com sau apple. com. Ast fel, ori de câte ori nu se cu noaæte URL-ul, pu-tem în cer ca sã îl ghicim.

În cazul în care URL-ul nu este cunoscut, acesta poate fi af lat cãutând pe Internet. În mul te cazuri, o simplã cã u-

tare a numelui unei firme sau orga ni zaåii în aproa-pe ori ce motor de cãutare va afiæa rezultate care duc în mod direct la pagina Web a acesteia.

Trucuri pentru o cãutare ingenioasã• Înainte de utilizarea unui instrument de cãutare citiåi pagina de „Trucuri de cãutare” („Search Tips”, în englezã) sau „Ajutor” („Help”) a moto-rului de cãu tare respectiv. În mod surprinzãtor, link-ul cãtre „Trucuri de cãutare” poate fi gãsit pentru majo ritatea motoarelor de cãutare pe pa-gina de „Cãuta re avansatã” („Advanced Search”)

sau pe „Pagina cu rezultate” („Results Page”). Ori cum, pagina tru cu rilor de cãutare trebuie ci-titã în mod regulat, de oa rece regulile se schimbã frecvent. • Personalizaåi seria de rezultate cu ajutorul pa-ginii de „Preferinåe” („Preferences”). Unele ins-trumente de cãutare permit selectarea valorii pen-tru:

• Numãrul de rezultate pe paginã; de obicei, aces ta este 10 prin setarea iniåialã (selectaåi numãrul ma xim, care este de obicei 100); • Timpul alocat pentru instrumentul de cãu-tare – alegeåi timpul maxim; • Nivelul de profunzime al cãutãrii – alegeåi ni velul maxim.Trebuie sã vã asiguraåi cã salvaåi noile „Setãri”

(„Settings”) sau „Preferinåe de cãutare” („Search Pre ferences”) pentru a beneficia de ele atunci când folosiåi din nou instrumentele de cãutare. De ase-menea, browser-ul trebuie setat astfel încât sã ac cepte cookie-uri.

Trucuri pentru o cãutare mai rapidã

Pentru cazurile în care au importanåã doar in-for maåiile, nu æi imaginile care apar pe paginile Web afiæate, existã opåiunea de blocare sau dez-activare a imaginilor („Turn off” sau „Disable gra-phics”). De ase menea, pot fi dezactivate sune-tele, imaginile animate, Java, JavaScript etc. Pen-tru instrucåiuni se recomandã documentarea asu-pra browser-ului res pectiv.

Atunci când optaåi pentru pãstrarea ima gi-nilor, în cazul unei pagini „încãrcate”, pentru a vedea doar textul, puteåi apãsa oricând butonul <Stop> al brow ser-ului, imediat dupã afiæarea textului æi îna inte ca imaginile sã fie încãrcate integral.

Mai multe trucuri:• Majoritatea instrumentelor de cãutare sunt „case-insensitive”, adicã nu depind de tipul ca-rac terelor, ceea ce înseamnã cã puteåi iniåia o cã-u tare prin tastarea cuvintelor, chiar æi a numelor proprii, cu litere mici. • În cazul unei întrebãri lungi se recomandã scri-erea acesteia cu ajutorul unui program de editare de text, apoi copierea sa din acest program în ca-seta de text a instrumentului de cãutare, deoa re-ce majoritatea casetelor de text ale instru men-telor de cãutare nu sunt foarte mari, astfel cã întrebarea nu poate fi vãzutã integral în aceste casete. De reåinut cã Google™ permite un numãr de doar 10 cuvinte în caseta de text. • Unele instrumente de cãutare oferã o opåiune nu-mitã „Pagini similare” („Similar Pages”) (Google™) sau „Pagini relaåionate” („Related Pages”) (Alta-Vis ta æi Teoma.) Un click pe aceastã opåiune va


La ob iect . . .

afiæa re zultatele relevante pen-tru pagina de in teres. • Unele motoare de cãutare au o funcåie care se numeæte „Vezi mai multe rezultate/pa gini din a ce laæi domeniu” („See more hits/results/pages from the same domain”). Aceastã func åie poa-te fi utilã în unele cazuri. • De asemenea, unele instru-men te de cãutare, cum ar fi Google™, permit vizu-alizarea unei tra duceri în englezã a unei pagini în altã limbã. Dacã doriåi sã traduceåi o paginã Web æi cunoaæteåi URL-ul, pu teåi folosi Systran (systransoft. com), Fagan Fin der (faganfinder.com/translate/) sau alphaWorks (IBM) (alphaworks.ibm.com/aw. nsf/html/mt).De reåinut cã traducerile nu sunt perfecte. • Cãutaåi pagini într-o anumitã limbã? Unele mo-toa re de cãutare (Google™, AlltheWeb etc.) au o pa gi nã de cãutare avansatã care permite selec-tarea lim bii dintr-un meniu.

• Atunci când cãutarea conåine diacritice cum ar fi „é” - „e” cu accent ascuåit sau „ü” - „u” cu tre mã (de exemp lu fiancé sau München), puteåi folosi Fa gan Finder’s (Search Engine Ultimate In-terface) (faganfinder.com/engines.html) care per-mite uti li zarea aces tor litere spe ciale în mul te mo -toa re de cãu tare. Dife renåa este ma re. O cãu tare pentru Mun chen în Goo gle™ ofe rã 570,000 rezultate, pe când o cãutare pentru Mün chen - „u” cu tremã - ofe rã 51,700,000 rezul tate - de aproa pe 10 ori mai mult.

(continuare \n num`rul urm`tor)

Daniel BazacSpecialist în motoare de cãutare

New York, Statele Unite ale Americii

Notã: Google™ este marcã înregistratã a Google Inc.{tiåi alte trucuri de cãutare? V` rog sã le trimiteåi la [email protected]. Vã mulåumesc.

Traducere din limba englez` de Lorena Dr`ghici

Noi servicii \n oficiile po[tale

Prezent la reuniunea repre zen-tan]ilor Companiei Na]ionale Po[ta Rom_n` (CNPR), care a avut loc \n perioada 16-17 ianuarie 2004, Ministrul Comu-nica]iilor [i Tehnologiei Infor-ma]iilor, Dan Nica, a ar`tat c` Po[ta Rom_n` este una din institu]iile care trebuie, [i dispu-ne de resursele necesare, s` se modernizeze \ntr-un timp c_t mai scurt.

ćReformaserviciilorpo[taleeste una din provoc`rile momen-tului, nu numai \n Rom_nia, dar [i \n \ntreaga lume, ca ur -ma re a apari]iei, pe baza dez-volt`rii noilor tehnologii, a unor servicii similare celor po[tale tradi]ionale, [i care sunt mai accesibile, mai rapide [i mai ieftine. |n aceste condi]ii sin-gura modalitate de a r`m_ne pe pia]` este introducerea de noi servicii, necesare \n mod real clien]ilor, precum [i men]i -nerea unor standarde \nalte de calitate, con[tientizarea de c`tre fiecare angajat c` de felul \n care fiecare se poart` depinde \n cea mai mare m`su-ra dac` clien]ii revin sau caut` un alt furnizor. Prin cele aproxi-mativ 1.000 de oficii informa-tizate, la c_t [i-a propus Po[ta s` ajun g` \n 2004, cet`]enii vor putea s` acceseze Inter ne tul, s` achite taxe [i impozite sau s ̀pl̀ teasc ̀diferite facturi, ceea ce va crea noi posibilit`]i de dezvoltarecompaniei.Ćadeclarat Ministrul Nica cu acest prilej.

La recenta reuniune a CNPR au luat parte reprezentan]i ai direc]iilor regionale de po[t`, ai oficiilor jude]ene de po[t`, ai conducerii centralei CNPR, precum [i reprezentan]ii Fede-ra]iei Sindicatului din Po[ta Rom_n` (FSPR), discut_ndu-se principiile de reoganizare a acti-vit`]ii CNPR.

Reforma serviciilor po[tale va constitui, de asemenea, princi-palul subiect al dezbaterilor ce-lui de al 23-lea Congres al Uni unii Po[tale Universale care va fi g`zduit de Rom_nia \n toamna acestui an, reunind la Bucure[ti, pentru 3 s`pt`m_ni, peste 1.500 de reprezentan]i din 189 state.

Sursa: Agora News



S` vorbim mai \nt_i despre ceea ce a fost \n 2003.

Pentru 2003 pierderile la nivel mondial se ridic` la peste 50 de miliarde USD din care numai Sobig.F - peste 3 miliarde de dolari datorate pierderii pro-duc tivitãåii (estimeazã mi2g, UK). MSblast æi Wel-chia, al]i doi viru[i care au f`cut ravagii \n acest an, au infectat circa 150.000 de calculatoare, doar în pri-ma s`ptãmânã. Al]i viru[i ai anului 2003 ar fi Bug-bear.B, Swen, Mimail, Slammer (acesta din urm` a redus ac ti vitatea Internet mondial` cu 25%). Pentru Rom_-ia, estim`rile noastre duc valoarea pierderilor cau zate de viru[i \n jurul a 1 milion de dolari.

Ce fel de viru[i au cauzat aceste pagube?

Se poate spune c` 2003 a fost anul viru[ilor care au exploatat bre[e de securitate. Cu toate aces-tea, 95% din infec]iile virale, la momentul actual, se datoreaz` execu]iei ata[amentelor de e-mail. Am v`zut totu[i \n acest an cum un virus care ex-ploa teaz` o astfel de vulnerabilitate poate s` in fec-teze \n c_teva minute sute de calculatoare, produ c_nd imense pagube financiare [i de imagine (cazul Slam-

mer sau Blast). Anul 2003 a fost anul \n care viru[ii au fost mai r`sp_ndi]i [i mai activi ca niciodat` (am avut o „var` fier binte” dac` ne g_ndim la atacurile Sobig, Bugbear, Blast, Wel-chia). La nivel mon di al, viru[ii din lu-na august au cauzat pa gu be de 2,5 de miliarde USD.

La ce s` ne a[tept`m \n 2004?

Astfel de prognoze sunt \n tot dea-una greu, dac` nu imposibil de rea li-zat, dar av_nd \n vedere c` nu m`rul de incidente raportat \n pri mul semestru al anului trecut este egal cu num`rul de in ci dente rapor tat \n \ntreg anul 2002, suntem con vin[i c` aceast` curb` ascen dent` a ata-curilor virale se va manifesta [i \n 2004.

Putem \n schimb face estim`ri privind modul \n care se vor pre zen-

ta noile ame nin]`ri. |n primul r_nd, estim`m cre[ te-rea atacurilor sub forma viermilor de Internet (de ti-pul Slammer sau Blast), capabili s` se r`sp_n deas c` [i

s` infec teze \n c_teva minute un num`r foarte ma re de sisteme vulnerabile. Pierderile survenite ca ur ma re a unor astfel de viermi sunt greu de ima ginat.

|n al doilea r_nd, vorbim de „viru[ii-spam”, viru-[ii care folosesc tehnici de spamming pentru a cule-ge adrese de e-mail [i pentru a se retrimite la ne-sf_r[it folosind aceste adrese. Adresele de Inter-net care con]in astfel de mesaje pot redirecta uti-li za torul c`tre pagini de Internet care con]in cod pe riculos.

Se preconizeaz` c` \n urm`torii ani amenin]area reprezentat` de pierderea de productivitate cauzat` de spam o va dep`[i pe cea a distrugerii de date, da torat` viru[ilor.

Marii produc`tori de solu]ii antivirus se orien-teaz` c`tre combinarea acestor dou` solu]ii (anti-spam [i antivirus), prin alian]e comerciale cu pro du-c`tori de anti-spam.

BitDefender a dezvoltat o tehnologie proprie de anti-spam, at_t la nivel de server, c_t [i la nivel de sta ]ie de lucru, ce permite \nl`turarea „inteligent`” a mesajelor nedorite.

BitDefender ]ine steagul sus…Nevoia de securitate a datelor a de ve-

nit din ce în ce mai stringentã, ca urmare a ultimelor atacuri informatice din vara anului 2003, care au dus la cele mai mari pierderi financiare din istoria industriei IT. De aceea 2004 este un an deosebit pentru producatorii de antivirus [i implicit pentru BitDefender. |n plus, avem la ora actualã o generaåie complet nouã de produse.

Avantajul de a fi singurul produc`tor \ntr-o pia]` \n care exist` numai produse distribuite se trans-pune \n pre]uri mai mici, flexibilitate mai mare \n gri la de pre]uri, posibilitatea customiz`rii solu]iilor \n func]ie de condi]ii specifice ale clientului, dar, mai ales, \ntr-o gam` de servicii care ne transform` \ntr-un partener pe care te po]i baza.

Dispunem de toate resursele [i logistica nece-sar` pentru a face fa]` oric`ror preten]ii de servicii: de la simpla alertare prin e-mail, de notificare asu-pra apari]iei codurilor mali]ioase, p_n` la inter ven -]ii on-site, suport tehnic non-stop localizat \n Ro- m_ nia, verific`rile periodice asupra modului \n care este asigurat` protec]ia sau cursuri de con si-liere \n domeniul virusologiei. Aceste servicii sunt oferite in di ferent de loca]ia din Rom_nia a compa-niei res pective.

Viru[ii informatici… o problem` mereu de actualitate

Interviu cu domnul Cosmin MARE{,

BitDefender Marketing Executive



Putem vorbi de o dependenåã de chat?Prin modurile de manifestare putem

pu ne alãturi dependenåa de chat de celelalte de-pendenåe. Considerãm dependenåa de chat ca fiind o dorinåã cu caracter obsesiv de a fi mereu on-line, pe canal, asociatã cu incapacitatea de a ieæi din reåea. Modul de manifestare este la fel ca æi la celelalte obsesii æi se întâlneæte la toate ca te-goriile de persoane, indiferent de vârstã, sex sau statut social. Aceasta poate sã fie mai preg nantã sau neac centuatã, depinde foarte mult de ti po-logia fiecãrui individ în parte. Deci existã æi de-pendenåã de chat.

Cum apare [i care sunt cauzele acestei dependenåe?

Pentru a „supravieåui”, individul are nevoie sã co munice, sã socializeze æi cum Internetul este un mediu excelent care oferã o satisfacere rapidã, atr`-gãtoare æi comodã, cererea de comunicare creæ te din ce în ce mai mult pânã capãtã aspect de de-pendenåã. Prin intermediul Internetului individul îæi satisface la maxim nevoile de comunicare, ex-pri mare æi socializare folosind anonimatul conferit de chat.

Cum se manifestã aceastã dependenåã?Cea mai des întâlnitã formã de mani-

fes tare este dorinåa obsesivã æi nerãbdarea de a intra pe chat, pe canal, asociatã cu nemulåumirea æi iritarea celor din jur pentru timpul petrecut æi banii cheltuiåi pe Internet. Putem vorbi de dependenåã de chat în funcåie de perioada de timp petrecutã pentru a obåine exclusiv satisfac]ie (senzaåia de sa tis-facåie obåinutã prin comunicarea în reåea este echi-valentã cu o adevãratã euforie).

Trebuie sã facem o distincåie clarã între fo lo si-rea chat-ului pentru scopuri lucrative [i pentru a obåine satisfacåie. La cei care au devenit depen den åi de chat existã tendinåa de a nu mai folosi chat-ul sau mãcar de a reduce timpul petrecut on -line. Între-ru perea sau reducerea timpului petre cut pe Inter-net creeazã utilizatorului chiar o micã dep resie, ca re poate dura de la câteva zile pânã la o lunã, æi

se exprimã prin stãri de neliniæte, agitaåie, senzaåia de monotonie, gânduri obsesive despre ce se în-tâmplã acum pe canal, ba chiar fantezii æi închi-puiri legate de comunicarea pe canal. Inte re sant este cã se pot observa æi miæcãri voluntare sau in-voluntare ale mâinilor care imitã scrierea cu aju-torul tastelor. Aceste schimbãri emoåionale ca re se petrec la individul care vrea sã renunåe sau sã re-ducã timpul petrecut ne indicã clar dependenåa sa psihologicã de chat.

Trebuie sã subliniem cã dependenåa de chat se instaleazã cu precãdere la utilizatorii noi, care nu au mai avut contact cu chat-ul, cei care folosesc zil nic în activitatea lor chat-ul au trecut deja de faza de dependenåã, pentru ei chat-ul folosit \n scopuri lucrative este o necesitate æi, în acelaæi timp, un ins-trument de lucru indispensabil.

Ce se întâmplã dacã dependenåa nu este tratatã?

Dacã dependenåa nu este „tratatã”, putem fi si-guri cã folosirea necontrolatã æi excesivã a chat-ului pentru a obåine satisfacåie poate fi cauza ne re uæitei æi eæecurilor æcolare æi profesionale, apariåiei pro ble-melor de comunicare æi socializare. Important de subliniat este faptul cã sindromul renunåãrii la chat provoacã utilizatorului scãderea sau deze chi librarea activitãåii sociale æi profesionale. Activitatea pro fe-sionalã, socialã sau afectivã care era impor tantã pentru individ, chiar æi relaxarea, odihna æi timpul li-ber dispar sau se reduc din cauza utilizãrii excesive a chat-ului. Astfel apare epuizarea fizicã æi mintalã æi se creeazã un mediu benefic dezvoltãrii unor afecåiuni medicale, iar metabolismul nu mai fun-cåionezã corect. Chat-ul este folosit în conti nua re chiar dacã oamenii încep sã aibã probleme cu ca-racter permanent pe plan fizic, psihologic, social, afectiv sau profesional. Putem aminti de som nul in suficient æi efectele sale, problemele de familie, în târ zierile la întâlniri importante, o ati tudine indi-fe rentã faåã de obligaåiile æi respon sa bi litãåile pro-fe sio nale æi, mai grav, detaæarea faåã de prieteni æi chiar de realitate.

Psihologia „consumatorului” de... chat

Mulåi utilizatori ai reåelei de Internet simt o atracåie puternicã, chiar obsesivã, faåã de chat, iar dorinåa de a-æi face prieteni, de a întreåine relaåii sociale sau de a comunica îi determinã pe mulåi utilizatori sã-æi petreacã ore æi nopåi întregi în faåa calculatorului. Însã trebuie fãcutã o delimitare clarã între un interes sãnãtos faåã de chat æi o dependenåã psihologicã care influenåeazã negativ capacitatea de muncã æi sãnãtatea individului.

Interviu cu doamna Mihaela

Neveanu, psiholog.

mihaela @altairgardenbiz.com


La ob iect . . .

Cum explicaåi cazurile de identitate multiplã manifestate pe chat?

Cred c` este vorba mai mult de crizele de iden-titate pe care le au anumiåi indivizi, care sunt ine-vitabile mediului æi timpurilor în care trãim. Cu siguranåã dacã intrãm pe chat o sã întâlnim bãr-baåi care se dau drept femei sau persoane care do resc cu orice chip sã se certe cu cineva æi sã-l facã knock-out. În primul caz avem de-a face cu crizele de iden titate sexualã pe care le au anumiåi bãrbaåi. Trebuie sã subliniem cã majoritatea cri-zelor de indentitate sexualã de pe Internet le vom întâlni la bãrbaåi æi extrem de rar la femei. Aici avem de-a face cu douã categorii de bãrbaåi, pri-ma categorie - a bãrbaåilor care fac asta pentru pur amuzament, care nu îæi dau seama cã ar putea avea probleme legate de iden titatea lor sexualã - æi a doua categorie - a bãrbaåilor care se aflã deja într-o astfel de crizã æi se manifestã ca atare. În cazul persoanelor cer tãreåe pe care le întânim adesea pe canalele de chat „rãu famate”, avem de-a face cu un fenomen foarte simplu: re-fu larea æi defularea. Pentru a æti despre ce dis-cutãm tre buie sã precizãm cã refularea reprezintã

mani festarea conætientã de abåinere, reåinere de la a face, spune ceva sau acåiona într-un anumit fel, iar de fularea reprezintã descãrcarea acestor tensiuni. Deci persoanele refulate care au acu mu-lat foarte multe tensiuni gãsesc pe chat un mediu perfect pen tru a se descãrca æi fac asta certându-se æi chiar fã cându-i knock-out pe ceilalåi, lucru pe care în rea litate nu l-ar putea face. {i poate pe de o parte pu tem spune cã este bine cã se întâmplã acest lucru pe Internet æi nu în societate æi mai trebuie sã sub liniem cã psihoterapeuåii recoman-dã sã se realizeze defulãri cât mai dese pentru ca individul sã poatã sã rãmânã la o stare aproape echilibratã. În cazurile aminitite mai sus trebuie sã precizãm cã avem de-a fa ce în marea majo-ritate a cazurilor cu persoane ca re prezintã un anumit grad de instabilitate emo åionalã æi care prin ma nifestãrile pe care le au în cear cã cã ajun-gã la o stare de echilibru, iar de cele mai mul te ori nu se ætie dacã æi reuæesc.

Dependenåa de chat poate cãpãta æi forme clinice?

În adev`ratul sens al cuv_ntului, nu. În cazuri mai grave este posibil sã se ajungã la forme cli-

nice uæoa re, dar acestea sunt foar te rare æi se întâlnesc mai mult în rândul tinerilor cu v_rsta pânã în 19-20 de ani. Bine în-åeles cã nu o sã întâlnim în spi-tale de pendenåi de chat, tra-tarea este uæoa rã æi formele în-tâlnite sunt rare æi nu sunt aæa de grave, iar prin psihoterapie æi co municare cu persoane re-ale dependenåa poate fi tra tatã cu uæurinåã.

Totuæi ce se întâmplã cu cei care în activi-

tatea lor profesionalã sunt nevoiåi sã foloseascã chat-ul zilnic cel puåin 7-8 ore?

Dacã chat-ul este folosit pen-tru realizarea de ac tivitãåi strict profesionale nu este nici o pro-blemã, dependenåa într-o formã care sã ne intereseze este doar atunci când chat-ul este folosit pentru a ob åine satisfacåii de orice fel. Trebuie fãcutã o de li mi-tare clarã între timpul petrecut pe chat de un anga jat în scopuri profesionale æi timpul petrecut pentru a obåine satisfacåie. To-tuæi, cei care folosesc chat-ul în activitatea profesionalã sunt cei mai expuæi la o ast fel de depen-denåã.

Cristian Lucan

EBS Rom_nia a lansat noi website-uri

EBS Rom_nia anun]` lansarea noilor website-uri de promo vare a imaginii companiei [i a pro-duselor sale: www.ebsromania. ro [i www.ebsromania.com.www.ebsromania.ro [i www. ebsromania.com au o grafic` nou`, mult mai atractiv`. Aces-te noi site-uri au fost conce-pute s` fie actuale, dinamice, interactive [i bogate \n infor-ma]ii care s` cuprind` mai multe arii de interes.Pe www.ebsromania.ro, pe l_n -g` descrierea detaliat` prin text [i imagini a solu]iei soft ware integrate de gestiune a resur-selor \ntreprinderii 3S Mana ger (ERP) [i a celorlalte pro duse [i servicii ale companiei, informa -]iile disponibile pe site vin at_t \n \nt_mpinarea clien ]ilor [i par-tenerilor EBS, c_t [i \n spriji nul companiilor din Rom_nia ce des-f`[oar` activi t`]i de produc ]ie sau activeaz ̀\n domeniul IT.Pe pagina principal` va fi pos-tat regulat un Newsletter, cu ultimele [tiri [i nout`]i legate de mediul de afaceri rom_nesc - ultimele modific`ri de legisla -]ie financiar–contabil`, cele mai noi practici [i metode de management al produc]iei, con-junctur̀ economic̀ [.a.m.d. Acest Newsletter va fi trimis periodic abona]ilor \n c`su]a de e-mail, exist_nd pe site [i op]i unea abo-n`rii la el, prin simpla \nre gis-trare a adresei de e-mail.Tot pe acest site ve]i g`si ofer-ta de cursuri de specialitate pen-tru informaticieni. |n cadrul EBS Training Center, informaticienii cu cea mai vast` experien]` [i expertiz` din EBS preg`tesc cursan]i \n domenii cum sunt .NET, MS SQL Server sau Soft-ware Project Management. Site-ul a fost conceput pentru a veni \n ajutorul cursan]ilor prin interactivitate, fiind puse la dispozi]ia acestora materiale de curs, informa]ii utile [i un forum de discu]ie, \n cadrul unei sec]iuni destinat` \n exclu sivi-tate cursan]ilor. www.ebsromania.com are ca ]int` companiile din str`in`tate ce caut` solu]ii de IT out sour-cing, EBS av_nd \n aceast` di-rec ]ie experien]a mai multor pro-iecte interna]ionale finalizate.



SMILSincronizarea obiectelor multimedia

Exact ca în limbajele de programare paralelã, existã douã tag-uri pentru rularea în manierã secvenåialã sau paralelã a prezentãrilor multi me-dia.

Submarcatorii lui <par> se pot suprapune în timp, dar ordinea textualã a apariåiei lor nu are nici o influenåã asupra modului de sincronizare a pre-zentãrii.

Un exemplu:

<par> <audio id=”a” begin=”6s”

src=”audio/music.rm” /> </par>

Acurateåea sincronizãrii dintre copiii (submar-catori definind obiecte multimedia) unui grup pa-ralel este dependenåa de implementare (cazul unor medii continue - flux audio sau video - prezentate în paralel).

Un navigator multimedia poate prezenta urmã-toarele comportamente: • sincronizare hard (programul de prezentare mul-timedia sincronizeazã copiii dintr-un <par> prin in-termediul unui ceas comun); • sincronizare soft (fiecare copil al tag-ului <par> are propriul lui ceas, care ruleazã independent de

ceasurile altor copii prezenåi în acelaæi tag <par>).

Intervalul de timp poate fi spe-cificat astfel: 03:40:10 (3 ore, 40 de minute æi 10 secunde), 01:33 (o or` æi 33 de minute), 15min, 39s, 5ms, 0.05s etc.

Pornirea, oprirea sau evolu]ia unei prezentãri pot fi influenåate de un eveniment ca ”begin”, ”end” sau ”valoare de timp”.

Astfel, putem specifica urmã toa-rele:

<par> <audio id=”voice”

begin=”6s” src=”voce.rm” />

<video begin=”id(voice)(15s)” src=”interviu.rm” />

</par>

Filmul interviului va începe cu 15 secunde mai târziu decât sonorul.

Pentru pre-zentãri secven-åiale se utili-zea zã tag-ul <seq>.

Pot fi fo-losite pentru am bele tag-uri <par> æi <seq> at ri bute ca:

begin - tim pul înce pe-rii explicite a unui ele ment,

dur - durata unei prezentãri sau a unui obiect multimedia,

endsync - sfâræit sincronizat, end - sfâræitul explicit al unui element, region - regiunea unde se va derula pre zen-

tarea acusticã sau vizualã a unui obiect, repeat - modul de repetare a conåinutului unei

prezentãri. Aceste atribute se pot regãsi æi în cadrul tag-uri-

lor de specificare a fiecãrei resurse multimedia in-cluse în documentul SMIL.

Desigur, tag-urile <seq> æi <par> pot fi im-bricate, conducând la prezentãri multimedia cu sin-cronizãri complexe.

Modelul sincronizãriiPentru fiecare element implicat în sincronizare

se definesc ni[te valori de timp de început, sfâræit æi duratã a rulãrii unui obiect multimedia: • fiecare element în SMIL posedã un timp de început implicit (implicit begin). • fiecare element poate avea asignat un timp de început explicit (explicit begin) prin atributul begin. Se considerã eroare dacã timpul de început explicit este mai mic decât cel implicit.

Tehnologii Web (II)De la apari]ia HTML-ului, \n anul 1990, Web-ul a suferit transform`ri majore - dac` la \nceput informa]ia era publicat` \ntr-o form` static`, \n prezent se insist` pe aspectul grafic [i pe interactivitate. Acest fapt a deteminat apari]ia unor tehnologii menite s` fac` fa]` noilor cerin]e - Internetul devine Multimedia.

Restaurarea \n timp record a serviciilor Internet din Turcia

Intelsat a oferit publicit`]ii detaliile unui eveniment prin care s-a demonstrat abili-tatea companiei de a resta-ura \n scurt timp servicii critice de telecomunica]ie.

|n urma defect`rii recente a unui cablu transoceanic, In -tel sat a restaurat serviciile Internet \n toat` Turcia, \n decurs de 38 de ore. Cone-xiunea de mare vitez` la backbone-ul Internetului a fost oferit` operatorului Turk Telecom prin dou` leg`turi de 155 Mbps cu ajutorul unui satelit Intelsat, folosind sta]ia terestr` Mountainside Teleport din Maryland.

Pentru eficientizarea resta-ur`rii serviciului, Intelsat a cump`rat [i instalat mode-muri [i alte echipamente, din New York, la sediul unei sta]ii terestre din Maryland, sta]ia fiind o important` parte a infrastructurii Glo-balConnex a gigantului de telecomunica]ii.

Sursa: Agora News


La ob iect . . .

• fiecare element de asemenea are un timp de sfâræit implicit (implicit end). • fiecare element poate, prin intermediul atributului end, sã aibã asociat un timp de sfâræit explicit (explicit end). • durata implicitã de rulare es-te diferenåa dintre timpii de sfâr-æit implicit æi de început impli-cit. • fiecare element în SMIL poate avea asignatã o duratã explicitã prin intermediul atributului dur. • timpul de început dorit (desired begin) al unui ele ment este egal fie cu timpul de început explicit (dacã a fost specificat), fie cu timpul de început implicit. Similar pentru timpul de sfâræit dorit (desired end). • durata doritã a unui element este diferenåa dintre timpul de sfâræit dorit æi timpul de început dorit. • fiecare element are un timp de început efectiv æi un timp de sfâræit efectiv (sfâræitul efectiv al unui co pil nu poate surveni mai târziu decât sfâræitul efectiv al pãrintelui s`u). • durata efectivã este calculatã fãcând diferenåa dintre timpul de sfâræit efectiv æi cel de început efectiv.

În specificaåia SMIL se prezintã in extenso cum sunt calculaåi toåi aceæti timpi.

Alternative de prezentareTag-ul <switch> dã posibilitatea autorului unei

prezentãri sã specifice un set de resurse alternative dintre care doar una va fi aleasã. Existã o serie de atribute de test care dacã sunt evaluate ca „ade-vãrat” atunci resursa multimedia va fi încãr catã, decodatã æi rulatã.

Ca atribute de test se pot menåiona: • system-bitrate: specificã lãrgimea de bandã (în biåi pe secundã), depinzând de conexiunea folositã. Astfel, dacã o resursã (de exemplu, un videoclip) nu poate fi transferatã suficient de repede nu va mai fi încãrcatã (sau se poate furniza o locaåie alter na-tivã);• system-captions: permite autorilor multimedia distincåia dintre textul redundant echivalent unei poråiuni audio a unei prezentãri (de pildã un dis-curs), text destinat celor cu disfuncåionalitãåi audi-tive sau celor care învaåã sã citeascã, æi textul des-tinat întregii audienåe;• system-language: va fi evaluat ca adevãrat dacã una dintre limbile indicate de utilizator se regãseæte printre cele din lista de valori ale acestui parametru. Astfel, se poate renunåa la încãrcarea unui speech da cã el nu este rostit în limba românã: <audio src=”cuvintare.rm” system-language=”ro” />• system-overdub-or-caption: se utilizeazã pentru

a recunoaæte dacã o resursã (audio sau video) se doreæte a fi titratã sau dublatã (o media se poate înlocui cu alta);• system-screen-size: se evalu-eazã ca adevãrat dacã sistemul gazdã suportã rezo luåia spe ci-ficatã de acest atri but. În acest mod se pot con cepe pagini independente de rezoluåie, pen-tru fiecare rezo luåie în parte putând fi oferitã o altã prezen-tare;

• system-screen-depth: adâncimea paletei de cu-lori în biåi (valori tipice: 1, 8, 24 etc.). Se pot avea în vedere caracteristicile color ale calculatoarelor gaz-dã pe care se ruleazã prezentarea (dacã nu se pot suporta destule culori, nu mai are rost sã se încarce o imagine JPG cu 1 milion de culori, ci doar un GIF cu 256 de culori).

Exemple:

<switch> <audio src=”pinkfloyd/thewall-

better_quality” system-bitrate=”16000” /> <audio src=”pinkfloyd/thewall-

poor_quality” system-bitrate=”8000” /> </switch>

<switch> <video src=”conference/

opening_fr” system-language=”fr, en,

it” /> <audio src=”conference/

opening_ro” system-language=”ro” /> </switch>

<par> <audio src=”vangelis/

spiral.rm” /> <switch> <par system-screen-

size=”1280X1024” system-screen-depth=”16”> <video src=”vangelis_

hires/” /> <img src=”vangelis_

hires.jpg” begin=”10s” /> </par> <par system-screen-

size=”640X480” system-screen-

depth=”8”> <img src=”vangelis_

lores.jpg” /> </par>

Peste 23.000 de autoriza]ii auto eliberate prin www. autorizatiiauto.ro de la lansarea sistemului

P_n` pe 14 ianuarie 2004, pes-te 23.000 de autoriza]ii de trans-port au fost eliberate prin sistemul electronic de atribuire a autoriza]iilor de transport inter-na]ional rutier de marf`, \n cele 3 luni de la lansarea aces-tuia.

Din cei 1.409 de transportatori care dispun de certificate digi-tale, 1.124 au ridicat cel pu]in o autoriza]ie de transport. Cele mai multe autoriza]ii eliberate de la \nceputul acestui an au fost pentru Ungaria [i Austria -, pes te 2.400, respectiv mai mult de 1.000. Cele mai solicitate destina]ii \n acest moment sunt Germania, Austria, Italia [i Fran]a. Contingentul de auto-riza]ii pentru anul \n curs se ridic` la peste 400.000, p_n` la aceast` dat` fiind \ncheiat procesul de distribuire a 1.100 CEMT-uri anuale [i 1.008 luna-re [i, de asemenea, a unui nu- m`r de 350 autoriza]ii anu ale pentru Fran]a.

Aplica]ia destinat` atribuirii au-to riza]iilor de transport are o par-te public` la care are acces ori-ce persoan` conectat` la In ter-net, dup` ap`sarea buto nului ćAcces\nsistemĆ,[iundepotfivizualizate diverse infor ma]ii, cum ar fi disponibilul de autori-za]ii, autoriza]iile eliberate \n total [i pe trans portator, cla se le de trans por tatori. La sf_r[i tul fie c`rei luni, autoriza]iile nere-zervate vor fi reportate pentru luna urm` toare. Perioada de vala bilitate a rezerv`rilor este de 7 zile calendaristice. Perioa-da de utili zare a autoriza]iilor de trans port rutier interna]ional de mar f̀ este de 45 de zile calen-daristice de la eliberarea aces-tora. |n sec]iunea ćNout`]iĆsunt publicate datele de ultim` or` relevante pentru utilizatori.

Sursa: Agora News



</switch> </par>

Pe fundalul muzicii se va proiecta æi videoclipul însoåit de fotografia compozitorului numai dacã rezoluåia va permite acest lucru.

Hiper-legãturiO prezentare a unui document SMIL poate im-

plica alte ap li-caåii sau ex ten-sii (non-SMIL), da toritã naturii sale de in teg-rare a unor re-surse ete ro ge-ne. De ex emp-lu, un navi gator SMIL poa te vi-zualiza o pa gi-nã HTML în cor-

poratã în do cu mentul SMIL sau, in vers, un agent HTML poa te uti liza o ex ten sie (plug-in) SMIL pen tru a na viga printr-un do cu ment SMIL.

Legãturile se adreseazã prin in ter me diul URL-urilor, exact ca æi la HTML.

Elementul <a> este foarte asemãnãtor cu <a> din HTML 4.0, dar în SMIL este adãugat un atribut show controlând comportamentul temporal al sursei când se selecteazã legãtura pe care o defineæte. Din considerente de sincronizare, <a> nu influenåeazã sincronizarea subtag-urilor sale. Un marcaj <a> nu poate fi imbricat în alt <a>.

Atributul show poate avea urm`toarele valori:• ”replace”: prezentarea curent` este oprit` æi este \nlocuit` de resursa destina]ie a leg`turii defi-nite de <a>. Dac` navigatorul are implementat un me canism de history, prezentarea surs` va fi re por-nit` c_nd utilizatorul se re\ntoarce la ea;• ”new”: prezentarea resursei destina]ie \ncepe \ntr-un nou context, f`r` a afecta prezentarea cu-rent` (ambele se desf`[oar` independent);• ”pause”: prezentarea curent` este oprit` æi pre-zentarea destina]ie (nou \nc`rcat`) este \nce pu t` \ntr-un nou context. La terminarea acesteia din ur m`, prezentarea ini]ial` \[i va continua rularea.

Un exemplu: Prezentarea A

<a href=”http://www.undeva.ro/prezentareaB#next”>

<video src=”video.rm” /> </a>

Prezentarea B (aflat` la adresa www.undeva.ro/prezentareaB)

<seq> <video src=”video.rm” /> <par> <video src=”videos/1”

region=”window1” /> <video src=”videos/2”

region=”window2” id=”next” /> <a href=”http://

www.altundeva.ro” show=”pause”> <text src=”title.html”

region=”titles” /> </a> </par> </seq>

În acest exemplu, observ`m c` prezentarea A are o leg`tur` în mijlocul prezent`rii B. Dac` le g` tura este urmat` de c`tre navigator, atunci pre zentarea va de-buta de la timpul de \nceput efectiv al elementului cu identificatorul next (\n acest caz, un videoclip).

Func]ionalitatea lui <a> este limitat` la asocierea unei leg`turi c`tre un obiect multimedia în \ntregul lui. Tag-ul <anchor> ofer` în plus: • asocierea unei leg`turi la o subparte temporal` sau spa]ial` a unui obiect multimedia, prin atributul href • crearea unei subp`r]i a unui obiect multimedia utiliz_nd atributul id • \mp`r]irea în subp`r]i spa]iale a unui obiect, prin atributul coords • divizarea în cuante de timp a unui obiect, folo-sind atributele begin æi end (valorile acestora sunt relative la \nceputul obiectului respectiv).

Un exemplu în care durata unui film este \mp`r -]it` în dou` subintervale de timp, c_te o leg`tur` di fe rit` fiind asociat` fiec`rui subinterval:

<video src=”http://www.infoiasi.ro/fct99/opening”>

<anchor href=”http://www.infoiasi.ro/fct99/text/discurs.txt”

begin=”0s” end=”50s” /> <anchor href=”http://

www.infoiasi.ro/fct99/text/traducere.txt”

begin=”51s” end=”2min” /></video>

Utiliz_nd aceast` facilitate, pot fi create imagini senzitive (ca h`r]ile de coordonate din HTML) æi le-g`turi temporale (dinamice).


Macromedia \ntinde o m_n` de ajutor

Macromedia inten]ioneaz` s` lanseze s`pt`m_na aceas-ta primul s`u produs de la achizi]ionarea eHelp, un spe-cialist \n unelte pentru cre-area de resurse de ajutor on-line [i de tutoriale.

RoboHelp X5, disponibil acum la pre]ul de 899$ pentru ver-siunea complet` [i 499$ pen-tru cei care fac upgrade la o edi]ie anterioar`, include noi instrumente pentru lucrul cu formatul Macromedia Flash [i c_teva stiluri comune. Ma-cro media a cump`rat anul trecut compania privat̀ eHelp pentru suma de 65 milioane $, ca parte a planului s`u de a extinde rolul Flash \ntr-o funda]ie larg` care s` fur-nizeze informa]ii [i aplica]ii pe Web. Achizi]ia eHelp com-pleteaz` achizi]ia anterioar` a Presidia, specializat` \n unel te flash pentru fur ni za-rea de con]inut e-learning. RoboHelp X5 va include FlashHelp, un set de ins-trumente simplificate care transform` tutorialele stati-ce \n prezenta]ii Flash inter-active. Miriam Geller, direc-tor de produs pentru Macro-media, a spus c` ideea este de a permite unei noi clase de utilizatori s` profite de avan tajul unei prezent`ri Flash, f`r` a deveni dez-voltatori Flash. Noul Robo-Help mai include [i unelte pentru exportul [i reuti li za-rea textelor din dou` dintre cele mai comune formate text - Microsoft Word [i for-matul PDF (portable docu-ment format).

Sursa: SmartNews



Limbajul PHP (II) PHP: Hypertex Preprocessor

|n prezent solu]ia de a publica pe Internet informa]ii statice nu mai poate fi satisf`c`toare pentru aproape nimeni. Dinamica informa]iei presupune dezvoltarea unor tehnologii care permite actualizarea acesteia \n timp real sau \n func]ie de preferin]ele utilizatorilor de Internet. Au ap`rut astfel noi limbaje de programare sau scripting, precum PHP, ASP, PERL, JSP sau CFM. Toate acestea au un punct comun: ruleaz` pe un server [i livreaz` browser-ului con]inut HTML \n func]ie de informa]iile din baza de date sau de preferin]ele vizitatorului site-ului respectiv.

5. Generarea automatã a unui formular

Scrierea unui script care sã managerieze co man-da sub aceastã formã nu adaugã însã foarte multã interactivitate. Faptul cã toate elementele pa ginii (sortimentele de pizza etc.) sunt statice li mi teazã funcåionalitatea aplicaåiei. O soluåie ar fi citi rea ele-mentelor din formular dintr-un fiæier de con figurare sau chiar o bazã de date.

Exemplul urmãtor citeæte formularul dintr-un fi-æier de configurare în format text, având o sintaxã extrem de simplã:

Pizza, select Margherita Pepperoni Vegetarianã Dim, radio Micã Medie Mare Bãuturi, checkbox Suc de portocale Suc de grapefruit Bere Vin alb Adresã, text Adresã

Fiæierul e împãråit în secåiuni, fiecare dintre aces-tea indicând æi tipul de control pe care îl va genera. Pentru fiecare secåiune sunt indicate un nu mãr de valori. Liniile goale sunt ignorate.

În acest moment este nevoie de un script PHP care sã citeascã fiæierul de configurare æi sã genereze o structurã internã de date, pe baza cãreia sã se ge nereze formularul:

function Configuration ($ConfigFile) {

global $config; $fp = fopen($ConfigFile, ”r”) or die (”Fatal: Can’t find the

configuration file”); while ($data = fgetcsv($fp, 1000,

”,”)) { if (!$data[0][0]) continue; $num = count($data); if ($num == 2) { $sect=$data[0]; $config[$sect][”tip”] = $data[1]; $i=0; continue; } if ($num == 1) $config[$sect][”values”][$i++] =

$data[0]; } fclose($fp); }

Funcåia Configuration primeæte ca parametru numele fiæierului de configurare, pe care îl pre su-punem plasat în acelaæi director cu celelalte ele-mente ale programului. Variabila $config va cu-prinde structura de date creatã pe baza datelor din fiæier. Deoarece ea va fi folositã de funcåia care va genera formularul, trebuie declaratã ca fiind glo-balã (în caz contrar vizibilitatea ei ar fi limitatã la nivelul funcåiei în care a fost creatã).

Deschiderea fiæierului este simplã, funcåia fopen returnând un handler. Al doilea parametru (”r”) indicã faptul cã fiæierul va fi deschis pentru citire. În cazul în care fiæierul respectiv nu poate fi des-chis, se ge nereazã un mesaj de eroare æi scriptul se ter minã.

Fiæierul este de tip CSV (comma separated va-lues). Funcåia fgetcsv primeæte ca argument handler-ul, numãrul maxim de caractere dintr-o linie æi separatorul. Ceea ce returneazã fgetcsv este un tablou cuprinzând valorile din linia curentã. Dupã fiecare apel se trece la linia urmãtoare iar o citire dincolo de sfâræitul fiæierului va întoarce FALSE.

Logica este simplã. Funcåia count întoarce, desi-gur, numãrul de elemente din tablou. Trebuie re-marcat cã citirea unui linii goale va returna, totuæi, o valoare (æirul vid).

Elementul cel mai important în acest exemplu

Ia[iul în imagini la versiunea 2

ćIa[ulesteora[ulcarefaceimpresia unui b`tr_n g_n -ditor, \mbr`cat în zdren]e, \ntrebat numai la zile mari [i la nevoi, [i uitat c_nd este vorba de bine [i bel-[ug.Ć(NicolaeHortolomei,1929).

BlueSkyDESIGN (bluesky. epress.ro) are plãcerea sã vã prezinte versiunea a doua a site-ului dedicat ora-[ului Ia[i, iasi.epress.ro. Prin cele peste 600 de foto-grafii noi [i de calitate net supe rioar` vechilor ima-gini, autorul, Adrian Moi-sei, a încercat sã punã în luminã valoarea culturalã, dar [i frumuse]ea ora[ului. Site-ul nou \[i p`streaz` design-ul original (dar \mbu-n`t`]it) [i, prin navi gabi li-tatea u[oar` [i con]inut, pre zintã în detaliu ora[ul Ia[i \n trei limbi - rom_n`, englez` [i francez`. Pentru cei ce nu beneficiazã de o conexiune la Internet care sã le permitã vizualizarea \n bune condi]ii a foto gra-fiilor, BlueSkyDESIGN a rea lizat un CD care con]ine toate imaginile site-ului la un pre] foarte accesibil - pentru rom_ni doar 150.000 lei. Pe CD, pe l_ng` faptul c` exist` [i pozele care lip-sesc de pe site, sunt pre-zente [i fotografii din inte-riorul Palatului Culturii [i al Teatrului Na]ional.

Sursa: SmartNews


La ob iect . . .

este noåiunea de tablou (array). Ca æi în Perl sau Tcl, în PHP tablourile sunt foarte puternice æi ver-satile. Ele pot sã se comporte ca tablourile indexate obiænuite, sau pot fi tablouri asociative (nu existã nici o diferenåã formalã între ele). Elementele unui tablou pot fi de orice tip, inclusiv alte tablouri, ceea ce permite definirea unor structuri complexe.

Elementele tabloului pot fi indexate fie prin valori numerice, fie prin æiruri de caractere. Tabloul $config va avea câte un element pentru fiecare secåiune din fiæier, indexat prin numele secåiunii. Acest element va fi, de fapt, o pereche de valori, dintre care prima (indexatã prin æirul ”tip”) va indica ce fel de control trebuie generat, iar a doua (indexatã prin æirul ”values”) va fi de fapt un tablou indexat numeric ce va conåine valorile pro-priu-zise. Iatã câteva exemple:

$config [“Bauturi”][“tip”] are valoarea ”checkbox”;

$config [”Bauturi”][”values”][0] este ”Suc de portocale”;

Iatã æi funcåia care va face efectiv generarea controalelor:

function Write_Controls ($config) {

reset($config); while (list($key, $val) =

each($config)) { echo ”<P><B>$key: </B>”; switch ($config[$key][”tip”]) { case ”text”: echo ’<INPUT TYPE=”text” NAME=”’ . $config[$key][“values”][0] . ’”><BR>’; echo ”</P>”; break; case ”radio”: $check=”CHECKED”; foreach ($config[$key][“values”]

as $v) { echo ’<INPUT TYPE=”radio” NAME=”’ . $key. ’” VALUE=”’ . $v . ”\” $check>” . $v; $check = ””; } echo ”</P>”; break; case ”select”: $sel=”SELECTED”; echo ’<SELECT NAME=”’ . $key . ’” size=”1”>’; foreach ($config[$key][“values”]

as $v) { echo ”<OPTION $sel>” . $v ; $sel = ””; }

echo ”</SELECT></P>”; break; case ”checkbox”: $i=0; foreach ($config[$key][”values”]

as $v) { echo ’<BR><INPUT TYPE=”checkbox”

NAME=”’ . $key . $i++ . ’” VALUE=”’ . $v . ‘”>’ . $v; } echo ’<INPUT TYPE=”hidden”

NAME=”drinks” VALUE=”’ . $i . ’”>’;

echo ”</P>”; break; } } }

Exemplul prezintã diverse moduri de parcurgere a tablourilor: folosirea funcåiei each, care la fiecare apel returneazã douã valori: prima reprezintã cheia, iar a doua valoarea asociatã acestei chei. Funcåia list le va asambla într-un tablou. De remarcat cã parcurgerea se face pe baza unui pointer intern al tabloului, pe care fiecare apel al funcåiei each îl avanseazã. Din acest motiv, înainte de parcurgere trebuie apelatã funcåia reset, care poziåioneazã po interul intern la începutul tabloului.

A doua variantã (introdusã doar în PHP4) o reprezintã structura foreach. Aceasta indicã o instrucåiune sau un bloc de instrucåiuni care se va executa pentru fiecare element al tabloului (nu mai este necesar apelul reset). Existã posibilitatea de a extrage doar valoarea sau de a extrage perechi che-ie-valoare, caz în care apelul este de forma urmã-toare:

foreach ($tablou as $cheie=>$valoare) { ... }

O precizare privind comunicarea între formular æi scriptul care-l va prelucra (”custom01.php”): deoarece pentru fiecare checkbox se genereazã un nume, este util sã se comunice scriptului de pre lu-crare câte variabile se genereazã în secåiunea res-pectivã. Pentru aceasta se genereazã în formularul HTML un câmp ascuns (hidden) care va trimite vari-abila drinks având ca valoare numãrul de casete bifate.

Scriptul (custom01.php) care va prelua datele introduse în formular este:

<HTML><BODY> <? if (!$Adresa) { ?> <H3>Eroare!</H3> <P>Nu ati specificat adresa la

care sa fie livrata comanda</P>

Site-ul personalizat www.sony.ro se structureaz` \n func]ie de profilul utilizatoruluiRom_nia este a treia ]ar` din Europa, dup` Fran]a [i Olanda, care a introdus noua plat-for m` a site-ului personalizat www.sony.ro.

Reprezent_nd o tehnologie ino-vatoare la care au lucrat peste 200 de ingineri europeni, pagi-nile site-ului se creeaz` instan-taneu \n momentul acces`rii, \n func]ie de profilul de consu-mator [i preferin]ele utilizato-rului. |n momentul \nregistr`-rii, utilizatorul va completa un chestionar \n dou` minute [i va oferi anumite informa]ii \n func]ie de care este stabilit pro-filul s`u [i domeniile de inte-res. Astfel, autentificarea utili-za torului cu identificatorul unic MySony permite ob]inerea unor informa]ii exclusive dintr-un anumit domeniu dec_t dac` s-ar vizita adresa f`r` a fi \nre-gistrat. Autentificarea permite, de asemenea, \n cazul \n care utilizatorul de]ine anumite pro-duse Sony [i face acest lucru cunoscut, s` primeasc` infor-ma]ii despre service, accesorii [i sisteme compatibile, apli ca -]ii. |n plus, Sony va trimite un newsletter lunar cu informa]ii despre noile produse, concur-suri cu premii, galerii de poze. ćParteaeditorial`asiteuluise\mbog`]e[te lunar cu 20 noi articole care reprezint` expli ca -]ii non-tehnice despre produ se sau aplica]ii \n diverse do me-niiĆ,neadeclaratLucianR`dulescu, Business Coordinator \n cadrul Sony Overseas Roma-nia. |n prezent, sunt g`zduite peste 100 de articole [i infor-ma]ii despre aproape toat` ga -ma de produse comercia lizate pe pia]a rom_neasc` (aproxi-mativ 450 modele).

P_n` la sf_r[itul anului 2004 se are \n vedere ca toate ]`rile din Europa s` introduc` noua platform` a site-ului, ceea ce reprezint` o unificare a ima gi-nii Sony la nivelul \ntregului con-tinent. Cu toate acestea, pute-rea de decizie asupra con]inu-tului site-ului se afl` \n m_na reprezentantului din ]ara res-pec tiv`.

Sursa: Agora News



<p>Corectati <a href=”javascript:history.go(-1)”>comanda</a></p>

<? } else { ?> <H3>Comanda dumneavoastra:</H3> <? $mesaj = ””; $mesaj .= date(”d M Y, G:i”) . ”\

n”; $mesaj .= ”Pizza ”. $Pizza . ” ”

. $Dim . ”\n”; $mesaj .= ”Bauturi: \n”; for ($i=0; $i < $drinks; $i++) { $varname=”Bauturi” . $i; if (isset($$varname)) { $mesaj .= $$varname . ”\n”; } } $mesaj .= ”\nAdresa: $Adresa \n”; mail(”[email protected]”,

”Comanda”, $mesaj); $html_message = nl2br($mesaj); echo ”$html_message”; } ?> </BODY></HTML>

O primã observaåie: acest script nu dispune de tabloul $config. Din acest motiv, se presupun cunoscute numele secåiunilor (ceea ce limiteazã generalitatea scriptului). Pentru o generalizare com-pletã, va trebui fie sã se citeasca încã o datã fi-æierul de configurare, fie sã se trimit` datele re le-vante prin intermediul unor câmpuri hidden din formular.

În aceste condiåii, singura schimbare este sec-venåa de ”detectare” a bãuturilor, transmise prin checkbox-uri. Pentru detectarea bãuturilor alese de utilizator se vor genera nume de variabile alcãtuite din numele secåiunii plus un sufix numeric a cãror existenåã va fi testatã pe rând. Pentru astfel de situaåii PHP oferã conceptul de „variabilã-varia-bilã”:

$a = ”b”; $b = 123;

Variabila $$a va fi evaluatã ca $b, deci va returna 123.

Pentru o mai bunã structurare a aplicaåiei se vor reuni funcåiile Configuration æi Write_Controls într-o bibliotecã intitulat` ”functions.inc”:

<? function Configuration (

$ConfigFile ) { // definitia functiei ... } function Write_Controls ($config)

{

// definitia ... } ?>

Scriptul care va manageria logica aplicaåiei æi va genera pagina pentru utilizator este urmãtorul:

<!DOCTYPE HTML PUBLIC ”-//W3C//DTD HTML 3.2 Final//EN”>

<HTML><HEAD> <TITLE>Pizza la domiciliu</TITLE> </HEAD> <BODY> <H3>Formular de comanda</H3> <? include(”functions.inc”); Configuration(”config.txt”); echo ’<FORM METHOD=”POST”

ACTION=”custom01.php” NAME=”form”>’;

Write_Controls($config); ?> <INPUT TYPE=”submit”

VALUE=”Trimite”> <INPUT TYPE=”reset”

VALUE=”Anuleaza”> </FORM> </BODY> </HTML>

Se observã cã înainte de a fi apelate funcåiile, bi blioteca a fost inclusã în program utilizând in clu-de (”functions.inc”).

Exemplele au încercat sã evidenåieze câteva din atuurile limbajului PHP, fãrã a aminti despre ex-presiile regulate (echivalente cu cele din Perl), des-pre posibilitãåile de a manevra fiæiere de tip cookie, despre funcåiile IMAP, LDAP, FTP, lucrul cu diverse SGBD-uri etc.

Pentru a pãstra o arhivã a tuturor comenzilor, conectarea la o bazã de date folosind o conexiune de tip ODBC se poate face în câteva linii de cod, dupã cum urmeazã:

$db = odbc_connect(”comenzi”, ”user”, ”parola”);

$query = ”insert into companies ” $query .= ”(pizza, dim, adresa)

values ( ”; $query .= ” ’$Pizza’ , ’$Dim’ ,

’$Adresa’ )”; $res = odbc_prepare($db, $query); $res = odbc_execute($res); odbc_close($db);

Exemplul prezentat utilizeazã un fiæier de confi-gu rare pentru a genera date pentru utilizator; da-tele pot fi însã citite æi dintr-o bazã de date sau mai mult, ele pot fi preluate de la o altã aplicaåie prin intermediul unui fiæier generic de tip XML.


Sistem de administrare a documentelor g`zduit pe web

Compania Sir Speedy a fost prima care a lansat un sistem de administrare a documentelor g`zduit pe web.

Serviciul se adreseaz` \ntre-prinderilor mici [i mijlocii, extinz_nd oferta actual` de servicii care include ope-ra]ii de scanare \n vede-rea arhiv`rii, imprimare, urm`rire on-line [i rapor-tare, imprimare la cerere [i distribu]ie electronic` de fi[iere. Firmele care vor alege s` foloseasc` nou lansatul serviciu \[i vor ad-ministra documentele pe pro priul site web sau in-tranet, dar sistemul este g`zduit pe serverele secu-rizate ale Sir Speedy.

Folosind serviciul de g`z-duire se pot crea, edita [i reproduce cele mai recen-te versiuni ale documen-telor la cerere, \n orice moment, din orice loca]ie. Toate documentele sunt transpuse pe sistemele Sir Speedy \ntr-un format uni-versal pentru a se asi gura compatibilitatea cu toate aplica]iile. Serverele dis-pun de securitate con-form` cu cerin]ele impuse de institu]iile financiare, temporar realiz_ndu-se [i salv`ri de siguran]` pen-tru o protec]ie supli men-tar` a datelor.

Sursa: AgoraNews


La ob iect . . .

WML este un alt acronim care provine de la Wireless Markup Language. Este un limbaj derivat din HTML, WML fiind însã predominant tributar XML, fiind implicit mult mai strict decât HTML. WML este folosit pentru crearea paginilor accesibile folosind un browser WAP. Paginile concepute în lim-baj WML se numesc DECK-uri, æi deck-urile const` \n seturi de CARD-uri.

Dupã cum am precizat în numãrul trecut, WML foloseæte WMLScript pentru a executa coduri sim-ple în client. WMLScript este o versiune mult sim pli-ficatã de limbaj JavaScript. Totuæi, scripturile WML nu sunt incluse în paginile WML. Paginile WML con-åin numai referinåe la URL-urile la care se gãsesc respectivele scripturi. Scripturile WML vor trebui ul-terior compilate în cod binar de cãtre server, æi abia apoi vor putea fi rulate de un browser WAP.

Paginile WAP nu sunt chiar atât de diferite de cele în format HTML. WML se foloseæte æi el de tag-uri – la fel ca æi HTML – însã sintaxa este mult mai stric tã æi este în plus conformã standardului XML 1.0. Paginile WML au extensia *.WML, dupã cum æi paginile HTML aveau extensia *.HTML.

Limbajul WML a fost conceput în special pentru afi æarea de informaåie de tip text pe ecranele ter mi-nalelor mobile, utilizarea unor elemente mai com-ple xe de graficã cum ar fi, de exemplu, imaginile sau tabelele fiind puternic limitatã. Tag-urile care ar în cetini comunicaåia cu dispozitivele mobile au fost eli minate din standardul WML. Mai mult de-cât atât, din moment ce WML poate fi privit ca o aplicaåie XML, toate tag-urile sunt case sensitive (<wml> nu este acelaæi lucru cu <WML>) æi TOATE tag-urile trebuie în mod obligatoriu închise.

Spuneam mai înainte cã paginile WML se nu-mesc DECK-uri, æi cã acestea la rândul lor sunt con-struite ca un set de CARD-uri, între care existã le gã-turi de tip link. Un card poate conåine text, marcaje, link-uri, câmpuri de intrare, sarcini, imagini etc., æi fie care card poate fi legat de un altul prin in ter me-diul unor link-uri. În momentul accesãrii unei pa gini WML de pe un terminal mobil, toate card-urile incluse în paginã sunt descãrcate de pe ser verul de WAP. Navigaåia ulterioarã între card-uri es te efec-tuatã de computerul terminalului mobil – în in te-riorul terminalului, deci – fãrã a mai fi nevoie de ac-cesarea suplimentarã a serverului WAP.

Sã luãm un exemplu de paginã WAP:

<?xml version=”1.0”?><?xml version=”1.0”?><!DOCTYPE wml PUBLIC ”-//WAPFORUM//

DTD WML 1.1//EN” ”http://www.wapforum.org/DTD/wml_

1.1.xml”><wml> <card id=”card_0” title=”Pagina

1”> <p>Textul din pagina 1</p> <p><a href=”#card_X”>Pagina X</

a></p> </card> <card id=”card_X” title=”Pagina

X”> <p>Textul din pagina X</p> </card></wml>

Dupã cum se observã în prolog, documentul WML este de fapt un document de tip XML, în care DOCTYPE este definit ca fiind de tip wml; DTD este ac cesat la adresa www.wapforum.org/DTD/wml−1.1.xml.

Documentul în sine este inclus între tag-urile <wml>...</wml>. Fiecare card din document este in clus între perechile de tag-uri <card>...</card>, iar paragrafele efective conåinute – între tag uri <p>...</p>. Fiecare element al card-ului pre zintã un ID æi un TITLU. Se remarcã faptul cã sin taxa pentru definirea unui link este, de fapt, aceeaæi ca în documentele HTML standard. În mi-nibrowser-ul dumneavoastrã de WAP, docu men-tul ar putea arã ta cam ca în figura de mai jos. Trebuie de asemeni re-mar cat cã numai un sin-gur card poate fi pre zen-tat la un anumit moment de timp. În momentul în care vizitatorul utilizeazã hyper link-ul, acceseazã car dul cardŒX, iar mini browserul va afiæa con åinu-tul aces tuia.

Înainte însã de a începe expunerea prin-cipalelor tag-uri folosite în WAP-design, voi face câteva precizãri. Înainte de toate, pentru a putea beneficia de un exemplu on-line, pagina oferitã pentru referinåã în

WAP – design (II) Internetul de mâine, oferit azi

WAP este un acronim care provine de la Wireless Application Protocol (protocol pentru comunicarea între aplicaåii folosit pentru accesarea de servicii æi informaåii, înrudit cu standardul Internet, dar conceput pentru aplicaåii web pentru dispozitivele portabile; este un protocol conceput pentru minibrowsere).

Microsoft upgradeaz` unealta care verific` configura]iile sistemului

Microsoft a lansat o nou` ver-siune a unei unelte care detec-teaz` configura]iile slabe care ar putea permite utilizatorilor s` deschid` vulnerabilit`]ile de securitate.

Microsoft Baseline Security Analyzer (MBSA) 1.2 include suport pentru un num`r de noi produse Microsoft, inclu-siv Exchange 2003, [i trei ver -siuni anterioare ale Biz Talk server. Versiunea 1.2 este dis-po nibil` [i \n francez`, ger-man` [i japonez`. MBSA 1.2 include suport pentru Office 2000, XP [i 2003, dar utili-zatorii pot scana computerul numai dac` software-ul MBSA ruleaz`. MBSA permite utili-zatorilor s` scaneze de mai multe ori computerele cu sis-tem Windows pentru a veri-fica dac` au fost updatate ulti mele patch-uri de secu-ritate. Software-ul verific` sis-temul de operare [i alte com po-nente, inclusiv Internet Infor-mation Server [i SQL Server. Componentele adi]ionale [i ser-verele pentru care MBSA 1.2 ofer` suport includ BizTalk Ser-ver 2000, 2002 [i 2004; Com-merce Server 2000 [i 2002; Content Management Server 2001 [i 2002; Host Inte gration Server 2000 [i 2004; SNA Ser-ver 4.0; Microsoft Virtual MA -chine [i Microsoft XML 2.5, 2.6, 3.0 [i 4.0. De asemenea, ofer` suport [i pen tru Microsoft Data Access Com ponent 2.5, 2.6, 2.7 [i 2.8, care ajut` la evitarea re pe t`rii problemelor avute re cent de utilizatori la insta la rea patch-ului MS04-003. Micro soft upgradeaz` aceast` uneal t` ca urmare a criticilor veni te din partea utili-zatorilor care au avut nepl̀ ceri din cau za patch-urilor [i pro-blemelor de securitate \n ulti-mii ani, mai ales din cauza viru-sului Slammer.

Sursa: SmartNews



continuare, am recurs la serviciile de gãzduire WAP oferite de tagtag.com (înscrierea se face gratuit, pe Internet, la adresa tagtag.com, iar pagina-mo-del poate fi accesatã de pe terminalele mobile la ad resa tagtag.com/demonstratie). Construcåia unui WAP este mult simplificatã de cãtre furnizorul de servicii, prin punerea la dispoziåie a unui editor WAP on-line, conceput în Java, æi a unui editor off-line cu licenåã freeware, DotWAP2.0, care per-mite editarea în lipsa unei conexiuni Internet, ur-matã de „trimiterea” WAP-site-ului în momentul în care este activã conexiunea Internet – deci, ser-viciu ideal pentru utilizatorii de dial-up, majoritari

pe pia åa Internet din Ro -m_nia. Interfaåa on-line este pre zentatã în fi-gura al`turat`. Trebu ie însã pre cizat [i faptul cã ser viciul recurge la un for mat pro priu de sal va re a pa gi nilor WAP, nu mit Dot WAP pro ject file (*.wme), iar pro gra-mul respectiv, deæi es te un editor foarte fa cil æi

performant, are deza vantajul cã nu poate fi uti-lizat decât pentru co mu nicarea cu serverul tag-tag.com.

Interoperativitatea editorului a fost asiguratã prin includerea facilitãåii de salvare în format *.wml – de ficitarã oarecum, deoarece conåinutul care ar fi pu tut fi salvat ca un singur deck cu mai multe card-uri, este salvat sub form` de deck-uri diferite. Pen tru capturile de imagine am folosit un emulator foarte puternic de terminale WAP, disponibil pe In-ter net la adresa www.wapemulator.com/index .php - emulator care oferã o realizare graficã mai reu æitã (posibilitatea de alegere între mult mai mul-te skin-uri) decât cel inclus în site-ul tagtag.com (ac cesibil pe Internet la adresa tagtag.com/cgi/wapemulator.cgi, acesta oferã numai trei skin-uri, destul de simple ca realizare graficã, însã... acesta include æi facilitatea de a oferi suport de integrare pe paginile WWW – aviz

web-de sig ne rilor!). Un alt program foar-

te util, de nelipsit pentru un WAP-designer, este edi- torul off-line Waptor 2.3, un alt freeware foarte sim-plu æi eficient, care include æi un simulator off-line de WAP.

Definirea paragrafelor æi a sfâræitului de rând

Iatã un exemplu concret de paginã WAP în care am definit douã paragrafe, incluzând în al doilea æi un line break:

<?xml version=”1.0”?><!DOCTYPE wml PUBLIC “-//WAPFORUM//

DTD WML 1.1//EN””http://www.wapforum.org/DTD/wml_

1.1.xml”>

<wml> <card title=”Paragrafe”> <p> Acesta este un paragraf.

</p> <p> Iar acesta este al doilea <br/> cu un sfârşit de rând.</

p> </card></wml>

Comentariile sunt de prisos: sintaxa este IDEN-TIC~ cu cea utilizatã în limbajul HTML: tag-urile sunt identice: <p>…</p> defineæte conåinutul unui pa ragraf (tag-urile fiind de tip on+off), iar tag-ul <br/> fiind cel care include un line break (singura di ferenåã faåã de sintaxa HTML este prezenåa dia-criticului „/”). Rezultatul pe terminalul mobil va fi ce va asemãnãtor cu ima-ginea al`turat`.

Formatarea textuluiPentru început voi descrie ierarhia arborescentã

a wap-site-ului „demonstraåie”, afiæatã în fereastra edi torului tagtag.com (vezi figura cu pagina de edi-tor tagtag): pagina principalã este „Pagina 1”, în care es te afiæat textul „Textul din pagina 1”, urmat de trei link-uri spre trei card-uri („Mare”, „Normal”, æi „Mic”), fiecare din ele având definite caractere de trei dimensiuni diferite. În card-ul „Normal” sunt de finite trei tipuri de aliniere în paginã: aliniat la stânga („Stanga”), la dreapta („Dreapta”) æi centrat („Centrat”). În card-ul „Mic” sunt definite cele trei atri bute principale de formatare a tex tu lui: bold,


La ob iect . . .

italic æi subliniat („Bold”, „Italic”, æi „Subliniat”). Pe pri ma paginã am mai introdus un element dinamic, nu mit counter, care permite calcularea æi afiæarea nu-mãrului de vizitatori ai wap-site-ului „De mon stra åie”.

Pentru a vedea cum sunt definite respectivele atri bute ale textului, vom lua exemple punctiforme din sursa documentelor wml, explicitate (datã fiind sin taxa identicã cu cea din limbajul HTML, nu voi in sista asupra lor).

Definirea dimensiunii fontului:Pentru a se atribui unei secåiuni de text o anume

di mensiune, respectiva secåiune trebuie inclusã în-tre tag-urile respective:

<p>Text normal <small> text mic </small> text normal </p><p>Text normal <big> text mic </big> text normal </p>

Trebuie menåionat cã este permisã combinarea în cadrul aceluiaæi paragraf a tuturor celor trei tipuri de dimensiune de text (evident, acelaæi caracter nu poate avea douã dimensiuni).

Definirea tipului de font:Se poate opta între text normal, italic, subliniat,

fiecare dintre acestea prin utilizarea tag-urilor co-respunzãtoare (identice la rândul lor cu cele din limbajul HTML):

Definirea atributului „bold” pentru o secåiune de text:

<p>Text normal <b> text bold </b> text normal </p><p>Text normal <em> text bold </em> text normal </p>

Definirea atributului „italic” pentru o secåiune de text:

<p>Text normal <i> text italic </i> text normal </p>

Definirea atributului „subliniat” pentru o sec-åiune de text:

<p>Text normal <u> text subliniat </u> text normal </p>

Trebuie menåionat cã este permisã combinarea în cadrul aceluiaæi text a tuturor celor trei tipuri de text (acelaæi caracter poate fi în acelaæi timp æi bold, æi italic, æi subliniat), precum æi combinarea cu una

din cele trei tipuri de dimensiuni:<p>Text normal <u><b><i> text mixt </i></b></u> text normal </p>

Definirea aliniamentului:

Pentru aliniere la stânga:

<p align=”left”> Text aliniat la stanga </p>

Pentru centrare:

<p align=”center”> Text aliniat la stanga </p>

Pentru aliniere la dreapta:

<p align=”right”> Text aliniat la stanga </p>

Pentru subliniere: <p>Text normal <u> text subliniat </u> text

normal </p>Trebuie, iarãæi, menåionatã posibilitatea de com-

binare cu oricare din tipurile de dimensiune sau de atribut de formatare, fiind însã imposibil (evident) ca un text sã fie aliniat simultan sub oricare douã din aliniamentele anterior definite.

R`zvan Ioan Tra[cu

Adrese WAP mai mult sau mai puåin utile consumatorului de Internet mobil:

Adresa Descriere site WAPwap.mymail.ro Interfaåã de tip WAP pentru accesarea contului de e-mail gratuit oferit de

www.mymail.ro

wap.acasa.ro/index.wml

Cont de e-mail accesibil prin WAP

www.dreamwap.go.ro/index.wml

Un portal WAP cât se poate de complex, cu informaåii variate æi de ultima orã pentru consumatorii de Internet mobil din România. Oferã servicii de e-mail, sonerii pentru telefonul mobil, convertor valutar, ætiri, rezervãri, agendã telefonicã, divertisment etc.

wap.tvr.ro Pagina de start a Televiziunii Române, care include informaåii despre programul TV, ætiri æi alte informaåii utile.

Microsoft public` o specifica]ie pentru serviciile Web

Microsoft, BEA Systems [i Tibco Software au publicat o speci fi-ca]ie proiec tat` pentru a comu-nica eveni mentele \ntre ser vi-ciile Web.

Specifica]ia, numit` Web Ser-vice Eventing, inten]ioneaz` s` simplifice dezvoltarea de apli ca -]ii care se bazeaz` pe eveni men-te care declan[eaz` o ac]iu ne. De exemplu, o aplica]ie busi ness s-ar putea baza pe un eve ni-ment de completare a inven-tarului unui produs \nain te de a genera un bon de dis tribu]ie [i o factur`. Deci, spre exemplu, s-ar putea face ca instrumente construite pe baza WS-Even-ting s` u[ureze dez voltarea unui serviciu Web care trimite un e-mail de avertizare odat` ce o ac]iune atinge un anu mit pre]. Odat` ce tehno logia va fi inclu-s` \n produse, dezvoltatorii vor putea s` sub scrie la un anumit eveniment, s` automatizeze un r`spuns [i s` stabileasc` con-di]iile interac ]iunii. Potrivit unei declara]ii a celor trei companii, specifica]ia este scris` pentru a putea fi folosit` \ntr-o gam` larg` de dis pozitive [i scenarii, inclusiv aplica]ii business com-plexe. De asemenea, compa-niile inten]io neaz ̀s ̀trimit̀ spe-cifica]ia, pen tru analizare, unui orga nism de stabilire a stan dar-delor indus triale. Cu ajutorul aces tei spe cifica]ii un sistem Tibco ar pu tea trimite notific`ri unei apli ca]ii create utiliz_nd sis te-mul Micro soft .Net. Specifica]ia ES-Even ting a fost creat` pen-tru a func]iona cu alte stan dar-de ale serviciilor Web, precum SOAP (Simple Object Access Pro-to col) [i cu alte specifica]ii pro pu-se, inclusiv WS-Reliable Messa-ging, publicat` anul trecut de Mi cro soft, IBM, Tibco [i BEA. IBM a decis s` nu participe la crearea specifica]iei WS-Even-ting [i nu inten]ioneaz` s` o includ` \n linia sa de produse. Excluderea IBM din procesul de elaborare este notabil̀ deoa-rece IBM [i Microsoft au cola-borat la crearea c_torva spe-cifica]ii importante pen tru ser-viciile Web [i s-au str` duit s` se asigure c` standardele create fur nizeaz` interopera bili tatea pen tru care au fost create.

Sursa: SmartNews



Dacã la \nceput existau zeci de mii de pagini realizate de entuziaæti, acum existã deja o piaåã de soluåii web profesioniste. De la pagini cu back-ground-uri, texte æi animaåii foarte colorate, astãzi s-a ajuns la design-uri simple cu impact, care pun \n valoare informaåia æi oferã o navigare c_t mai sim-plã æi facilã. De la aplicaåii de free mail æi gãzduire gratuitã pe web-ul rom_nesc se \nt_lnesc acum aplicaåii complexe destinate dezvoltãrii afacerilor. Chiar dacã nu este o piaåã cu o evoluåie foarte sta-bilã, piaåa web de la noi tinde sã se apropie \n c_åi-va ani de \nceputurile fazei de maturizare.

Pentru a nuanåa evoluåia web-ului rom_nesc vã vom prezenta \n continuare opiniile reprezentanåilor celor mai importante companii dezvoltatoare de soluåii web din Rom_nia.

Bogdan Niåu,General Manager Webstyler

Principalul motiv pentru care rom_nii ac ce-seazã net-ul este e-mail-ul, apoi cãutarea de ætiri, pun_n-du-se mult ac centul pe aces te douã direcåii. Ultimii doi ani au adus æi o dezvoltare inte-resantã pe par tea de comu-nicare de busi ness, de mar-keting, lucru care a dus ul te-rior æi la dezvoltarea pu bli ci-tãåii on-line.

|n ce priveæte piaåa de ser-vicii web, suntem la \nceput de drum æi este foarte greu sã pu-tem evalua cererea sau ofer ta; cererea este \ncã \n t_mp lãtoare æi \n mare parte nu se bazeazã pe planuri de mar keting bine puse la punct, dar cu toate as-tea se poate ob serva o creæ tere a cererii de dez voltare de site-uri, \n spe cial de corporaåie. |nsã cererea aceasta nu este una \n

cunoætinåã de cauzã, ci mai degrabã pentru cã este la modã sã ai site æi companiile nu urmãresc niæte obiec-tive bine definite prin crearea unui site.

|nsã, \n ultimul timp, din ce \n ce mai mulåi cli-enåi au \nåeles ce \nseamnã o strategie de site æi au de venit conætienåi de faptul cã un site le poate face æi rãu afacerii lor, \n cazul \n care este prost g_ndit, iar aceæti clienåi au ajuns acolo unde trebuia, æi anu me sã aibã site-uri care sã le reprezinte cu succes afacerile æi de pe urma cãrora pot profita. Din p`cate, numãrul lor este foarte mic. Prin cipala di ferenåã \ntre ce s-a fãcut æi ce se face acum este faptul cã \n trecut se punea foarte mult accentul pe partea graficã, neglij_ndu-se con]inu tul, lucru care nu se mai \nt_mplã azi. Fiecare jucãtor al unei pieåe \ncearcã sã-æi valorifice c_t mai bine avan tajele de care dispune æi asta nu o faci cu intro-uri inter minabile \n Flash æi graficã „miæ-cãtoare”. Asta nu \nseamnã cã se neglijeazã aspectul grafic, at_t informaåia c_t æi grafica au rolul lor bine definit \n economia unei pagini web. De remarcat este faptul cã marea majoritate a utilizatorilor business privesc \ncã soluåiile web ca pe „ceva la calculator” æi nu ca pe un instrument de marketing æi de multe ori nici nu se trimite la \nt_l -nirea cu furnizorul de soluåii web un reprezentant al departamentului de mar keting, ci IT Managerul, iar acesta este convins cã el este persoana cea mai indicatã pentru acea discu]ie æi face tot ce-i stã \n putinåã pentru a se remarca \n faåa æefului - este un aspect trist, dar adev`rat. Piaåa consumatorilor business este \ncã la un nivel foarte scãzut. Cor-poraåiile care au site-uri pe care ele \nsele nu le cunosc sunt corporaåii fãrã site. Pe deasupra, ro -m_nii \ncã preferã sã caute un numãr de telefon \n „Pagini Aurii” sau publicaåii asemãnãtoare, chiar dac` au acces la Internet, poate æi pentru cã sunt obiænuiåi cu site-uri foarte proaste pe care nu se poate gãsi nici mãcar un contact. |n altã ordine de idei, Internetul este privit \n Rom_nia ca ceva ex-clusivist, chiar de lux.

Legat de utilizatorii de web, existã unele studii care susåin cã peste 15% dintre rom_ni au acces la Internet. Eu aæ spune altfel: maxim 10% din tre ro -m_ni acceseazã regulat Internetul. Pentru cã aceia conteazã, o campanie de publicitate on-line spre exemplu se va baza \n evaluãrile sale ante æi post campanie pe publicul ce acceseazã \n mod regulat Internetul. |n ce priveæte profilul acestora, nu existã

Evoluåia web-ului rom_nesc (I) ...de la hobby la business

Web-ul rom_nesc este unul dintre domeniile care au \nregistrat una dintre cele mai dinamice evoluåii din åara noastrã, ajung_nd astãzi sã fie aproape parte integrantã din viaåa noastrã.

Aplica]ie de jurnalizare web pentru telefonia mobil` CDMA

La CES (Consumer Elec tro-nics Show), Rocket Mobile a prezentat un software moblogging (mobile blog-ging) pentru telefoanele mo bile capabile de func ]io -narea pe platforme BREW.

Aplica]ia RocketJournal per-mite utilizatorilor realizarea unei fotografii digitale, nota-rea acesteia \n jurnalul blog [i postarea noti]ei \ntr-un Live-Journal existent sau \ntr-un cont Blogger prin inter me-diul unui MMS - toate aces-tea dintr-o singur` aplica]ie, a explicat pre[edintele Roc-ket Mobile.

Sursa: Agora News

La ob iect . . .


p_nã la aceastã orã un studiu realizat \n aceastã direcåie, ci numai c_teva \ncercãri rãzleåe ale pro-prietarilor de reåele de site-uri. Un profil general ar suna cam aæa: majoritatea sunt tineri cu v_rste cuprinse \ntre 20-35 ani, cu studii superioare sau ca re intenåioneazã sã urmeze cursurile unei fa cul-tãåi, 70% bãrbaåi æi 30% femei, cu venituri me dii æi mari care vãd web-ul ca pe un suport de co mu ni-care, o sursã de informaåie æi un suport pen tru di-vertisment - \n aceastã ordine.

|n ce priveæte comeråul on-line, existã o creætere, dar \n direcåia comenzilor on-line. |nsã sunt douã as pecte care opresc dezvoltarea mai rapidã: modul \n care proprietarul de magazin on-line se ocupã de clienåii sãi lasã mult de dorit æi vizitatorul rom_n de magazine virtuale care are o mare ne\ncredere \n astfel de sisteme de v_nzare on-line privind \n spe-cial oferirea de date personale, iar acest lucru åine mai mult de mentalitatea rom_nilor de acum 14 ani. De aceea, un magazin on-line vinde mult mai mult dec_t spun cifrele raportate de site pentru cã existã foarte mulåi utilizatori care folosesc un magazin on-line doar ca pe un catalog on-line din care se decid asupra produsului pe care doresc sã-l cumpere, apoi se deplaseazã la cel mai apropiat magazin de unde pot achiziåiona respectivul produs la preåul de pe site.

|n fine, web-ul rom_nesc nu poate evolua dec_t \n bine, dar va fi nevoie de timp æi rãbdare, dez-voltarea se va face o datã cu economia æi mai avem cu toåii multe de \nvãåat.

Bianca Vlaston,Marketing Manager Rom Net

De la \nceput trebuie sã subliniem cã este o diferenåã enormã \ntre web-ul internaåional æi cel rom_nesc, principalele 2 cauze fiind mãrimea in ves-tiåiilor æi numãrul de utilizatori. Web-ul internaåional s-a confruntat \n ultimii ani cu criza dot-com-urilor, care a avut un impact foarte mare asupra pieåei, iar dupã aceastã crizã web-ul internaåional a continuat sã creascã \ntr-un ritm parcã mai precaut, sã dezvolte noi strategii æi sã \mbu nãtãåeascã modalitãåile de folosire a tuturor noilor tehnologii, iar web-ul rom_nesc a \nregistrat o evoluåie foarte rapidã, fiind totuæi foarte departe de ceea ce se \nt_mplã \n afarã (de exem-plu, noi de-abia acum \ncerc`m sã vor-bim despre o analizã mai profundã a com portamentului vizitatorilor pe web, pe c_nd \n web-ul internaåional existã o concuren]ã acerbã æi mii de studii). Rom_nia este \ncã o piaå` foarte mi-cã pentru serviciile web, din cauza unei rate foarte mici de penetrare a Internetului. De exemplu, conform

unui studiu din 2002 (Taylor Nelson Sofres In-teractive), Germania avea 42% din populaåie uti-lizatori Internet, USA 62% æi Rom_nia doar 12%. Pe l_ngã toate acestea \n Rom_nia web-ul a evoluat foarte mult \n ultimii ani, dezvoltarea a fost at_t can-titativã, mai multe site-uri, c_t æi calitativã, site-uri mult mai bune, at_t din punct de vedere al de-sign-ului, c_t æi al conåinutului, æi au crescut æi in-vestiåiile. De exemplu, dacã \n anul 2001 piaåa de pu bli citate on-line se ridica la 350.000 USD, anul aces ta este estimatã la o valoare totalã de pes te 1.000.000 USD.

Putem observa cã au apãrut mai multe firme specializate care oferã servicii profesionale, iar companiile sunt mai deschise cãtre Internet æi oarecum „foråate” sã includã \n planul lor de co-municare æi Internet-ul, datoritã tendinåei de creæ-tere a numãrului utilizatorilor de Internet æi nu \n ultimul r_nd a beneficiilor pe care le oferã In-ternetul. Dupã pãrerea, mea \n 2000 – 2001 a fost o explozie de firme mici care ofereau servicii de web design. |n 2002 \nsã a \nceput sã se impunã criteriul calitãåii. Nu mai era de ajuns sã ætii sã scrii ceva cod HTML æi s` pui un JPEG cu sigla companiei, ci era deja nevoie de aplicarea principiilor de mar-keting on-line. Aæadar cred cã \n perioada 1999-2001 a fost o explozie cantitativã, au apãrut foarte multe site-uri pe Internetul rom_nesc, \nsã din 2002 caracteristica principalã este calitatea.

Principala schimbare \n web-ul rom_nesc a fost aplicarea unor simple principii de marketing, mai exact adaptarea mesajului la publicul åintã. Acele imagini de background foarte colorate nu åineau vizitatorii \n site, aæadar acel web-site nu \æi \n de-plinea obiectivele. S-a ajuns la ideea cã un web-site trebuie s` aibã obiective æi, mai mult, acestea tre-buiesc \ndeplinite, altfel investiåia nu are nici un rost. Totul se reduce la setarea æi atingerea unor obiective, la pãstrarea æi loializarea vizitatorilor æi atunci trebuie folosite elementele potrivite. |n plus

s-a realizat cã utilizatorul acceseazã Inter-netul pentru a se informa, aæadar

totul tre buie construit astfel \nc_t acesta sã g`seasc` orice infor-maåie pe ca re ar putea sã o doreascã foar te rapid æi foar-te uæor – ele mentele grele de design \ngre uneazã proce-sul de citire, de informare. Pe parcurs au apãrut æi pro-fesioniætii, oameni mai bi-ne pregãtiåi, at_t de signeri, progra ma tori, c_t æi spe-

cialiæti \n mar ketingul on-line, care au oferit In ternet-ului rom_-nesc o nouã fa åã -

un stil.

63 de sisteme e-tax func]ionale \n mediul urban

La un an de la aprobarea de c`tre Guvern a Ordonan]ei pri-vind plata taxelor [i impozitelor locale prin mijloace electronice, un num`r de 46 de localit`]i urbane au implementate sis-teme electronice de plat`, alte 17 av_nd sistemele de infor ma-re func]ionale [i pe cele de pla t` \n lucru.

ćEste \n definitiv o ini]iativ`pentru cet`]ean [i presupune o implicare puternic` din par-tea autorit`]ilor locale, care ar trebui s` aib` ca obiectiv prin-cipal deservirea fiec`rui contri-buabil.Ć a declarat Adriana}ic`u, Secretar de Stat pentru Tehnologia Informa]iei \n MCTI. E-tax permite tututor cet`]eni-lor s` aib` acces rapid la infor-ma]iile relevante despre taxele [i impozitele locale [i ofer` o alternativ` facil` pentru achi ta-rea datoriilor la bugetele loca-le. |n plus, sistemele electro ni-ce de achitare a taxelor [i im-po zitelor pot oferi [i posibilita-tea de a efectua pl`]i \n nume-le altor persoane. De aseme-nea, e-tax implic` promovarea unei solu]ii moderne [i necesa-repentrueradicareaćtradi]io-nalelorĆcozilaghi[ee[ipentrucrearea unor condi]ii civilizate de interac]iune \ntre cet`]eni [i administra]ie, spre beneficiul ambelor p`r]i. Func]ionarea sistemelor electronice de plat` a taxelor locale nu face nece-sar` conectarea tuturor gospo-d`riilor la Internet. Numeroase prim`rii au instalate, \n pre-zent, info-chio[curi de unde se poate realiza plata acestor taxe, exist_nd, de altfel, punc te pu-blice de acces la Internet. De asemenea, Po[ta Rom_n` ofe -r` posibilitatea pl̀ ]ii acestor ta-xe prin cele 281 de oficii po[-tale din toat` ]ara care asigur` accesul public la Internet sau ca urmare a contractelor \nche-iate cu unele dintre autorit`]ile locale. Ministerul Comunica]iilor [i Tehnologiei Informa]iei a ini -]iat un proiect de Ordonan]̀ pri-vind posibilitatea \ncas`rii prin mij loa ce electronice a impo zite-lor [i taxelor locale (e-tax), adop-tat` de Guvern prin Ordo nan]a nr. 24 din 30 ianuarie 2002.

Sursa: SmartNews



|n Internetul r o m_nesc, care a avut un ritm de cre[tere ca \n poveætile cu Fãt-Frumos, \ntr-un an c_t alåii \n 5, nu au existat trend-uri \n adevãratul sens al cuv_ntului, dar totuæi putem vorbi de anu-mite curente care au prins æi s-au impus foarte ra-pid: o creætere a atenåiei la de talii, o \mbinare mai armonioasã \ntre conåinut æi design, soluåii de con-tent management.

Chiar dac` piaåa este \ncã micã, poten]ialul de dezvoltare este destul de mare, dar bugetele alo-cate pentru web de companii sunt \ncã mici sau inexistente, \n funcåie de profilul companiei. Mai trebuie \ncã ceva timp pentru ca acestea sã rea-lizeze potenåialul enorm pe care \l are Internet-ul æi sã \æi dea seama de profitabilitatea unei astfel de in vestiåii. Pe piaåã existã agenåii de servicii web foarte bune, care pot oferi soluåii profesioniste, de cea mai \naltã clasã. Problema este cã nu sunt \ncã \ndeajuns de mulåi care pot \nåelege aceste strategii, iar gradul de educaåie este foarte mic. Deæi existã studii de caz cu strategii implementate care au de pãæit toate estimãrile iniåiale de succes, piaåa este \n cã reticentã la investiåii masive \n acest canal nou de comunicare. Din pãcate cred c` ar trebui sã men ]ionãm æi soluåiile total nepro-fesioniste care sunt uneori alese, pe motive de buget, æi care nu fac dec_t sã strice æi sã dãr_me ceea ce c_åiva oameni profesioniæti se chinuie sã construiascã - o imagine pozitivã æi realã despre rezultatele concrete care se pot obåine \n urma Internetului.

Am putut observa \nsã cã unele strategiile com-plexe æi profesioniste s-au dovedit cãråi c_ætigãtoare. Acum agenåiile de servicii web \ncear cã sã introducã pe piaåã æi sã impunã aceleaæi reguli æi ten dinåe de pe piaåa internaåionalã, \nsã fãrã succes une ori, datoritã nivelului scãzut de \nåe legere a acestora æi a super-ficialitãåii cu care este privit In ternetul. |nsã existã nu-meroase exemple pozitive æi, odatã depãæite æi greu-tãåile impuse de limitarea bu getelor, afacerile on-line vor cãpãta un ritm de creæ tere æi mai mare æi vor do-vedi po tenåialul lor.

Pe de altã parte \nsã, datã fiind istoria scur-tã a Internetului \n Rom_nia (de doar c_åiva ani), utilizatorii rom_ni dovedesc \ncã o edu-caåie slabã \n ce priveæte utilizarea acestui nou in stru ment de informare \n mas`. E drept cã mult timp le-a lipsit ca litatea, \nsã cu timpul vor deveni mai se lectivi æi mai pre-tenåioæi, æi, dac` vor avea la dispozi]ie mai multe op åiuni, vor æti sã aleagã calitatea.

Inevitabil ajungem æi la comer]ul on-line un-de sunt c_teva poveæti de succes, de fapt de co-mandare on-line, pentru cã \ncã nu se poa te vorbi despre comerå on-line \n adevãratul sens al cuv_ntului. P_nã c_nd majoritatea bãnci-lor din Rom_nia nu vor accepta im ple-men tarea de sisteme de platã on-line,

comeråul on-line va avea o pondere foarte micã, iar aceasta nu se va \nt_mpla p_nã c_nd numãrul uti li za-to rilor de Internet nu va creæte \ndeajuns de mult \nc_t sã do vedeascã bãncilor cã comeråul on-line pe site-urile rom_neæti poate fi profitabil. |nsã bãncile deja in ves-tesc \n Internet banking, ceea ce nu poate fi de c_t un pas \nainte, un semn de \n-credere \n po tenåialul de dezvoltare al acestui me diu. Din pãcate finanåarea unui site de comerå on-line cere multe resurse, æi asta limiteazã oarecum apariåia multor afaceri indepen den-te. |n urmãtorii ani companiile vor observa potenåialul unei noi pieåe de desfacere æi vor investi. Rãm_n de depãæit obstacolele puse de impo sibilitatea realizãrii de plã]i on-line æi a ex pe diåiilor.

Pentru urmãtorii ani, cred cã se va impune \n con tinuare calitatea, iar exemplele nenumãrate de pe web-ul internaåional vor influenåa \n mod po zitiv. Internetul va \ncepe sã fie privit ca un nou canal media æi nu ca o modalitate neconvenåionalã de pro movare æi atunci bugetele companiilor alo cate pentru Internet vor creæte iar piaåa de pub licitate on-line se va dezvolta o datã cu intrarea pe piaå` a mai multor ad vertiseri æi apari]ia unor site-uri cu un conåinut mai bogat æi mai bun. Din punct de vedere al site-urilor de corporaåie cred c` vor avea mai mare succes strategiile de comu-nicare bine puse la punct, care sã æi aducã rezultate, deci sã justifice investiåia.

Vlad Ivan,Project Manager Blue Leaf

Evoluåia web-ului \n general cred cã poate fi comparatã cu evoluåia tehnicii de calcul; la fel cum un computer care cu doi ani \n urmã ne uimea prin performanåã ne produce astãzi dureri de cap, se \n- t_mplã sã privim acum cu \ngã duinåã site-uri sau soluåii web care cu ceva timp \n urmã reprezentau noutãåi abso lute \n domeniu. Evoluåia web-ului ro- m_nesc ur mea zã æi ea aceastã ten dinåã, dar la o

scar` re du sã. Suntem \n faza \n ca re des coperim web-ul sau cel

mult de-abia l-am des co pe-rit - „Evo luåia” de aici \n-cepe.

|n evoluåia web-ului ro m_nesc se poate vor-bi \n principiu de douã pe rioade distincte. |n pe ri-oada de \nceput site-u ri-le erau reali zate de pro-gramatori entu zi a[ti, ca-re realizau at_t par tea

„din spate”, c_t æi pe cea „din faåã”. Aceætia \ncer-

cau sã beneficieze de noi le posibilitãåi tehnice æi gra fice,

\nsã o f`ceau \n exces æi fãrã o logicã a designului, rezult_nd

Und` verde pentru v_nzarea adreselor din domeniul .name

Global Name Registry, ope-rator global al domeniilor gTLD (global Top-Level-Do main) a deschis al doi-lea nivel pentru \nre gis-trarea domeniilor de v_rf .NAME.

Astfel, sunt puse la dis po-zi]ia publicului adrese pre-cum danionescu.name, xyz. name, sau altele de ace-ea[i natur`. Multe nume individuale s-au epuizat demult pe domeniul .com, mare parte dintre acestea fiind \nregistrate de com-panii de-a lungul celor 15 ani care au trecut de la r`sp_ndirea \n mas` a In -ter netului. Domeniul glo-bal .NAME reprezint` sin-gurul spa]iu de adrese dedicat numelor indivi du-ale, iar de acum acest spa -]iu este disponibil pentru \nregistrare.

ćO serie de persoane dinmulte ]`ri observ` c` nu -mele proprii le-au fost lua-te de companii. Trebuie s` existe un loc individual pe Internet, acesta fiind moti-vul pentru care am creat domeniul .nameĆ afirm`Hakon Haugnes, pre[e din-tele Global Name Registry. Adresa firmelor acreditate s` \nregistreze domeniile .name se g`se[te la www. name.

Sursa: AgoraNews

La ob iect . . .


astfel site-uri su pra \ncãrcate grafic, pline de be -culeåe æi texte licã ritoa re. Mai apoi \ncet-\ncet pro-fesioniætii \n design au \nceput sã migreze din aria print-ului cãtre web design. Experienåa acestora a permis uti lizarea efici entã, fãrã excese, a tehno-logiilor \n con tinuã dezvol tare. |n momentul de faåã nu se poate vorbi de o tendinåã clarã \n web design, \nsã se observã din ce \n ce mai mult ape titul uti li-zatorilor pentru design-uri sim ple æi ex pli cite care sã permitã o navigare facilã æi fãrã prob leme. Site-urile web au trecut de la stadiul de ju cãrie la cel de uneal-tã, ele au renunåat sã \ncerce sã ne mai atragã cu orice preå atenåia, prefer_nd sã pãt rundã \n viaåa noastrã at_t de subtil \nc_t ap roape cã nu sesizãm.

Pe piaåa rom_neascã avem de-a face cu com panii care au \nåeles importanåa æi avantajele acestui nou mediu de comunicare æi care constituie avan garda, nu-cleul viitoarei pieåe web rom_neæti, æi cei care „au au-zit”, dar \ncã nu „cred”, iar atunci c_nd aleg sã \æi pre-zinte afacerea pe web o fac fãrã con vingerea cã acest pas va da roade pe termen scurt æi asta se cunoaæte.

Pe de altã parte, din punct de vedere al uti liza-torului final, evoluåia este mult mai spec ta cu loasã. Din ce \n ce mai mulåi oameni apeleazã la In ter net pentru a-æi rezolva problemele, fie cã e vorba de a comunica, a cãuta informaåii sau chiar de a achi zi-åio na bunuri sau servicii. Dacã acum c_åiva ani utili-za torul rom_n de Internet trebuia „edu cat”, „luat uæor”, acum el a devenit cel care cere uneori mai mult dec_t i se poate oferi.

Trebuie sã subliniem cã este \n continuã creætere numãrul celor care apeleazã la soluåii web pentru pro movarea sau desfãæurarea afacerii lor. Implicit creæte æi complexitatea soluåiilor alese æi e uneori o

plãcere sã constaåi cã existã un „pionierat” \n r_n dul consu ma torilor de soluåii web; existã clienåi care reuæesc nu numai sã surprindã prin uæurinåa cu care acceptã so luåii \ndrãzneåe, dar aproape uimesc prin claritatea vizi unii æi prin complexitatea soluåiilor pe care chiar ei le solicitã. Faptul cã existã un festival de comunicare digitalã – Internetics, unde vin sã \æi \nscrie \n concurs site-urile nu numai cei care le-au realizat, ci æi cei care le-au comandat, reprezintã \ncã un semn cã existã com pa nii care iau \n serios aceas-tã nouã piaåã \n formare.

Faptul cã existã site-uri, æi nu puåine, care trãiesc exclusiv din reclamã, denotã faptul cã utilizatorul de web este æi un client fidel, dacã nu fidel unei com pa-nii/site anume atunci mãcar web-ului \n general. El de vi ne mai avizat pe zi ce trece, este din ce \n ce mai greu de pãcãlit æi uneori critic, ajung_nd sã san cåio-neze aproape inconætient incoerenåele sau s_c_ielile. Pe scurt, utilizatorul de web se adapteazã cu vitezã, este foarte deschis, chiar surprinzãtor de deschis.

Pentru web-ul rom_nesc un lucru este clar: va tin de sã ajungã la nivelul de afarã. C_t de repede \nsã nu se ætie. Nu se poate face comerå electronic \ntr-o åarã unde cardurile sunt \ncã prea puåin fo losite, nu te poåi baza pe web \ntr-o åarã \n care mult prea puåini oa meni au acces la computere æi mai ales la Internet. At_t timp c_t la uæa apar tamentului \n ca-re locuiesc continuã sã at_rne un fir prin care In ter-netul nu „cur ge” nu reuæesc sã vizu alizez \n viitorul apropiat „Zona de acces Internet wireless” din aero-porturile sau parcu rile rom_neæti - dar cu siguranåã \ntr-acolo mergem.

(continuare \n num`rul urm`tor)

Cristian Lucan

Infrastructurile wireless fixe vor cunoa[te o cre[tere

Apari]ia noilor standarde va duce la cre[teri ale serviciilor wireless fixe \n band` larg` FWB (Fixed Wireless Broad-band).

Lipsa standardelor a fr_nat dez voltarea sistemelor FWB, pentru c` natura proprietar` a tehnologiei a ]inut pre]urile ridicate, iar interoperabilitatea \ntre echipamentele diver[ilor produc`tori era limitat`. Fina-lizarea standardelor specifice FWB, ca 802.16 sau 802.20, va ajuta la impunerea acestor tehnologii \n zona conec tivi -t`]ii buclei locale [i a re]elelor private. Se prevede c` pia]a va cunoa[te o cre[tere de la 558,7 milioane de dolari, c_t a \nregistrat \n 2003, la valori care vor dep`[i 1,2 miliarde de dolari \n 2007.

ćNevoia [i interesul pentruFWB a sosit, odat` cu apari]ia zonelor care \nc` nu au fost acoperite folosind tehnologii structurate \n band` larg` [i a zonelor c`rora le lipse[te in-frastructura pe baz` de cu -pruĆdeclar`unanalistalInStat/MDR.

Sursa: Agora News



Top 500 (II) Topul supercalculatoarelor

Proiectul TOP500 a demarat în anul 1993 æi are ca scop monitorizarea unui domeniu elitist, dar foarte important pentru comunitatea ætiinåificã æi nu numai, High-Performance Computing. De douã ori pe an este publicatã lista cu cele mai puternice 500 de calculatoare din lume; aceastã listã conåine informaåii precum localizarea acestora, scopul pentru care au fost construite, precum æi diferite detalii tehnice æi funcåionale.

A 22-a ediåie a TOP500Aceastã ediåie a TOP500 a fost fãcutã publicã

pe data de 18 Noiembrie 2003 la Supercomputing Con ference 2003, care a avut loc la Phoenix, în Statele Unite. Aceastã ediåie a topului a adus câ teva modificãri remarcabile; deja 131 de sis-te me au performanåe de peste 1 Tflop/s în tes-tul Linpack. Performanåele sistemelor din TOP 500 continuã sã creascã ameåitor, conform legii lui Moore, performanåa combinatã a celor 500 de sisteme depãæind acum jumãtate de „peta-flop/s”; mai precis, cele 500 de super calcu la-toare au o putere combinatã de 528 TFlop/s, faåã de 375 Tflop/s cu doar 6 luni în urmã. Cel mai „lent” sistem din acest top are acum o pu-

te re de calcul de 403.4 Gflop/s; în ediåia precedentã a topului, calculatorul care ocupa ultimul loc era ca -pabil de „doar” 245.1 Gflop/s.

Numãrul sistemelor din TOP500 care folosesc procesoare Intel a crescut în ultimele 6 luni de la 119 la 189, ceea ce reprezintã o schimbare majorã pe aceastã piaåã. Astfel, familia de procesoare Intel a devenit predominantã în lumea supercomputing-ului, fiind urmatã de procesoarele PA-RISC de la Hewlett-Packard æi Power de la IBM.

|n topul performanåei totale instalate, IBM rã-mâne liderul ultimei ediåii a TOP500, cu 35,4%, urmat de HP cu 22,7% æi NEC cu 8,7%. Hewlett-Packard îæi pãstreazã poziåia de lider din punctul de vedere al numãrului total de sisteme instalate, 165, urmat fiind de IBM cu 159 æi Silicon Graphics cu 41. Nici o altã companie nu a depãæit pragul de 6% la cele douã categorii mai sus amintite.

Cray X1 apare în listã cu 10 sisteme instalate, fiind singurul sistem construit în Statele Unite ca-re foloseæte procesoare vectoriale, ca cele folosite de Earth Simulator; Cray X1 este vãzut de cãtre unii specialiæti ca fiind rãspunsul american la Earth Simulator.

Statele Unite ocupã primul loc în topul åãrilor care dispun de supercalculatoare, având instalate 9 din primele 10 sisteme listate în TOP500, 50% din toate cele 500, cu o putere de calcul în su-matã reprezentând 57% din totalul estimat al TOP500. De asemenea, 90% dintre aceste sis-

teme sunt produse în SUA. Aceste cifre indicã su-premaåia continuã æi de necontestat a SUA, atât în domeniul producåiei, cât æi al folosirii super cal cu la-toarelor.

Locul 2 - ASCI Q (Los Alamos National Laboratory)

Supercalculatorul Q, instalat la Los Alamos Na-tio nal Laboratory, este cea mai recentã componentã a Programului Advanced Simulation and Computing (ASCI), o colaborare între Departamentul Naåional de Administrare a Securitãåii Nucleare (U. S. Depar-tment of Energy’s National Nuclear Security Admi-nis tration) æi Laboratoarele Sandia, Lawrence Liver-more æi Los Alamos. Programul ASCI are me ni rea de a crea æi folosi ultimele tehnologii pentru simulãri æi modelãri computerizate. Într-o epocã fãrã teste nuc leare tradiåionale, acest tip de program este vi-tal pentru menåinerea siguranåei æi fiabilitãåii arse na-lului nuclear.

Sistemul Q este compus din 3 segmente, fiecare dintre acestea având o capacitate de 10 TeraOPS; aceste segmente pot lucra individual sau ca un singur sistem. Primul segment al supercalculatorului a fost pus la dispoziåia utilizatorilor autorizaåi încã din luna august a anului 2002. Acest segment, cu-nos cut sub numele de QA, este compus din 1024 de servere Hewlett-Packard AlphaServer ES45, fie ca-re având 4 procesoare Alpha 21264 EV-68. Fiecare dintre aceste 4096 de procesoare are o frecvenåã de 1,25 GHz, care dau o putere finalã cumulatã de calcul de 10 TeraOPS.

Cirrus Logic [i Gibson vor dezvolta produse de re]ea

Produc`torul de circuite inte-grate Cirrus Logic va cola-bora cu Gibson Guitar la dez voltarea unei noi serii de produse de re]ea digitale.

Aceste produse sunt desti-nate utiliz`rii \n instrumente muzicale, pe pia]a audio pro-fesional` [i \n electro nicele de larg consum. Gibson do-re[te s` foloseasc` chipurile [i tehnologia Cirrus Logic la dezvoltarea anumitor produ-se de re]ea, precum siste-me Gigabit Ethernet care ofe r` l`]imi de band` ridi-cate [i \nt_rzieri sc`zute pen-tru transportul semna lelor audio[ivideo.ćSuntem\nc_nta]i c` Gibson a ales s` lucreze cu Cirrus, a c`rei teh-nologie CobraNet este lider \n distribu]ia sem na lului au-dio digital, necom primat, \n timprealpere]eleEthernetĆspune David French, pre[e din-te [i CEO la Cirrus Logic.

Sursa: Agora News

La ob iect . . .


Sistemul Q final este compus din 3072 de ser ve-re Hewlett-Packard AlphaServer ES45, cu 12288 de pro cesoare Alpha 21264 EV-68 (fiecare de 1,25 Ghz æi 16 MB cache), totalul memoriei fiind de 33 Tera bytes. Capacitatea de stocare este pe mãsurã, 664 TB, fiind asiguratã de 1536 sisteme de stocare RAID 5 cu câte 5+1 harddisk-uri de 72 GB fiecare, co nectate prin fibrã opticã la 384 noduri de servere de fiæiere.

Sistemul Q este gãzduit în Centrul Metropolitan Nicholas C. pentru Modelare æi Simulare, o clãdire de 303.000 picioare pãtrate, din care camera cal-cu latorului ocupã o suprafaåã de 43500 picioare pãtrate; în plus, Centrul Nicholas C. gãzduieæte 300 de oameni care fac parte din echipa care co or do-neazã proiectul.

Locul 3 – X (Virginia Tech)Al treilea system care a depãæit bariera de

10TFlop/s este Cluster-ul X de la Virgina Tech Insti-tu te, mãsurat la 10.28 TFlop/s. Virginia Tech, în co-

la borare cu Apple Com-puter, Cis-co, Liebert æi Mellanox Tech nolo gy, au pro iec-tat o nouã solu åie pen-tru super-cal cu la toa-

re. Echipa de ingineri de la Virginia Tech a ales sis-temul Apple PowerMac G5, cel mai rapid calculator personal din lume, ca bazã pentru crearea unui su-per calculator folosit pentru cercetãri în cadrul in-stitutului.

Mellanox Technologies a fost aleasã ca furnizor al structurii primare de comunicaåii a proiectului, în calitatea sa de lider al tehnologiei de semi con-ductoare InfiniBand; Cisco Systems a fost invitatã sã se alãture proiectului, switch-urile Gigabit Ether-net fiind alese pentru structura secundarã de inter-co nectare. Întrucât unitãåile standard de aer con di-åionat nu ar fi fost suficiente pentru a disipa cãldura ra diatã, a fost necesarã proiectarea unui sistem spe-cial de rãcire/ventilaåie. Sistemul de rãcire/ventilaåie al cluster-ului X a fost livrat de Liebert, o divizie a Emer son Network Power, firmã cunoscutã pentru pro ducåia de sisteme de protecåie pentru sisteme elec tronice. De asemenea, Liebert a proiectat æi rack-urile necesare pentru instalarea cluster-ului æi sistemul de distribuåie a energiei.

Cluster-ul X a fost proiectat astfel încât sã asi-gure o performanåã de calcul deosebitã, la cel mai mic preå posibil; raportul calitate/preå a fost prin-cipala constrângere a proiectului. Costul total final al sistemului, incluzând calculatoarele Apple, me-mo ria, unitãåile de stocare, structurile de co mu ni-

caåie æi interconectare, a fost de doar 5,2 milioane USD; astfel, X este cel mai ieftin supercalculator din TOP500, æi, în acelaæi timp, cel mai puternic sistem „homebuilt”.

Ca structurã hardware, X este compus din 1100 de noduri (sisteme Apple G5), fiecare dintre acestea fiind o platformã dualã PPC970, echipatã cu pro-cesoare de 2 Ghz. Fiecare nod are 4 Gb de memorie æi o capacitate de stocare de 160 GB Serial ATA, în-sumând o capacitate totalã de stocare de 176 TB. Sistemul de operare folosit este, evident, MacOS X, construit pe o structurã de FreeBSD.

Locul 4 – Tungsten (NCSA)Al patrulea sistem din TOP500 este de asemenea

un cluster. Numele sãu este Tungsten æi este instalat la National Center for Supercomputing Applications (NCSA). Acest cluster este format din servere Dell PowerEdge cu procesoare Pentium4 Xeon de 3,06 GHz (fiecare processor având o putere de calcul de 6.12 Gflops) æi foloseæte o structurã de inter co nec-tare Myrinet 2000. Tungsten nu a reuæit sã de pã-æeascã bariera de 10 TFlop/s, fiind înregistrat cu o performanåã de 9.82 TFlop/s. Capacitatea teoreticã de calcul a sistemului Tungsten este de 17,7 Tflops.

Sistemul este compus din 1450 servere dual-procesor Dell PowerEdge 1750, cu o capacitate de sto care externã de 122 TB æi 73 GB local, per pro-cesor. Sistemul de operare folosit este RedHat Linux 9.0 (kernel 2.4.20), Tungsten fiind cel mai mare su-per calculator care foloseæte acest sistem de opera re.

Cluster-ul Tungsten va fi folosit pen tru cer cetãri pri-vind struc tura glo balã a Uni-ver sului, prop-ri etãåile ste le-lor æi a mate riei, dinamica flui delor æi a sis te me lor bio-logice, pro iec tarea unor struc turi speciale de con-strucåii.

Locul 5 – MPP2 (Pacific Northwest National Laboratory)

MPP2 este un sistem compus din 980 de noduri dual-procesor Hewlett-Packard Longs Peak cu pro-cesoare Intel Itanium-2 de 1,5 GHz (Madison), nu-mã rul total de procesoare fiind de 1960. Aceste procesoare pe 64 de biåi au o capacitate teoreticã de calcul de 6 Gflops.

Nodurile componente ale sistemului MMP2 sunt de douã tipuri; FatNodes (cu 8 GB memorie æi 430 GB spaåiu de stocare de harddisk-ul local) æi Thinnodes (cu 6 GB memorie æi 10 GB spaåiu de stocare pe harddisk-ul local). Comunicaåia inter-pro-

Globalizarea Internetului ridic` probleme nea[teptate

Ini]iativa Na]iunilor Unite de a transforma ]`rile \n curs de dez-voltare \n na]iuni dezvoltate teh-nologic ar putea \nregistra un e[ec par]ial, este concluzia la care au ajuns delega]ii prezen]i la un summit IT.

Consensul general la summit-ul Na]iunilor Unite, World Summit of the Information Society a fost c` aducerea Internetului [i a inova]iilor de telecomunica]ii \n lumea s`rac` este o cauz` nobil` care trebuie realizat`. Dar, pe de alt` parte, acest lucru are [i consecin]e nepre-v`zute care trebuie luate \n con-siderare, sunt de p`rere exper -]ii. ćExist` un num`r de probleme non-triviale care apar odat` cu \nl̀ turarea diferen]ierii digitaleĆ, este de p`rere AlanGreenberg, un consultant IT canadian care lucreaz` cu Ban-ca Mondial` la programe meni-te s` aduc` noile tehologii \n ]`rile \n curs de dezvoltare. Una dintre aceste probleme es te securitatea. Indiferent dac` este vorba de viru[i sau alte forme de fraud`, acestea vor

afecta \n aceea[i m`su r` [i ]`rile \n curs de dez-voltare, deoarece nu exis t` bariere \mpotriva acestora. Necesitatea lu` rii unor m`suri inter-na]ionale pentru com-ba terea criminalit`]ii in-for matice a fost un su-biect constant \n cadrul evenimentului, \n spe-cial \n r_ndul repre zen-tan]ilor ]`rilor dezvoltate. |nl`turarea diferen]ei

dez volt`rii tehnologice \ntre sta-te este o cruciad` \nceput` prin aniiĄ90,iarsummitulestem`rturia c` aceasta progreseaz`, de[i \ncet. Ambi]ia Na]iunilor Unite este de a eradica s`r`cia [i de a crea democra]ii de stat stabile prin utilizarea noilor teh-nologii pentru \mbun`t`]irea accesului la informa]iile vitale. Comunit`]ile s`race din India p_n` \n Nepal, care reprezint` exemple elocvente, pot pre zen-ta povestiri de succes despre modul \n care Internetul le-a aju-tat \n domenii precum agri cul-tura, \nv`]`m_ntul [i s`n`tatea.

Sursa: SmartNews



cesor este asiguratã de o structurã de interconectare Quadrics QSNet/Elan-3 single-rail, care va fi mo der-nizatã în curând. Capacitatea totalã a memoriei este de 7 TB, capacitatea localã de stocare fiind de 142 TB.

Sistemul ruleazã o versiune de Linux bazatã pe Red Hat Linux Advanced Server. Fiecare procesor are acces la un sistem global de stocare de 53 TB, ca re foloseæte un sistem de fiæiere Lustre. Alocarea pro cesoarelor este controlatã de un LSF resource manager. Capacitatea de calcul teoreticã a sis te mu-lui este de 11 Tflops.

Locul 6 - Lightning (Los Alamos National Laboratory)

Los Alamos National Laboratory a selectat Linux Net worx pentru proiectarea, integrarea æi livrarea unu ia din cele mai mari cluster-e Linux construite vreo datã, cu o capacitate teoreticã de calcul de

11.26 TFlops. Light ning este o altã compo-nen tã a prog-ra mului ASCI, din care mai face parte æi su-per cal cula to rul ASCIQ,cel ca re

ocu pã locul 2 în TOP500.Supercalculatoarele ASCI sunt fo lo site pentru si-

mulãri tridimensionale ale explo zi ilor nucleare, per-miåând cer cetãtorilor sã integreze datele ob åinute la teste anterioare cu expe ri men te le curente æi ma-terialele de stu diu.

Cluster-ul Lightning este construit pe o structurã de 2816 procesoare de 64 biåi AMD Opteron, fiind cel mai mare sistem construit cu procesoare AMD æi cel mai mare sistem Linux de 64 de biåi din prog-

ramul ASCI. Proiectantul, Linux Networx, a câætigat un contract iniåial pentru un sistem cu 1280 de no duri dual-procesor, ulterior acesta fiind extins la 1408 noduri dual-procesor. Va loarea totalã a con tractului a fost de aproape 10 milioane USD, incluzând mentenanåa sistemului æi posi bilitatea de extindere ulterioarã a acestuia.

Caracteristicile cluster-ului: • Capacitate de calcul teoreticã - 11.26 tera-

flops • 2,816 procesoare AMD 2.0 GHz Opteron • interconectare Myrinet 2000 Lanai XP • managementul cluster-ului - ICE Box 3.0 • Beowulf Distributed Process Space (BProc)

Locul 7 - MCR Linux Cluster (Lawrence Livermore National Laboratory)

MCR Cluster a fost construit cu procesoare Intel Xeon standard, rulând la 2,4 GHz, cu 2 GB memorie per processor. Reåeua de in ter-

conectare Quadrics este o reåea de tip fat-tree, compusã din 1536 noduri. Fiecare nod com ponent al cluster-ului ruleazã o distribuåie LLNL CHAOS Linux ca sistem de operare. Pen tru a suporta cerinåele operaåionale ale aces tor sis teme, reåeaua QsNet este folositã pen tru traficul IP al sistemului de fiæiere Lustre Parallel File System, permiåând ast-fel transferul direct al datelor cãtre ap licaåii. Tra ficul IP din QsNet atinge o vitezã de 275 Mbytes/sec. în testele standard.

Configuraåia cluster-ului MCR Linux:• 1152 noduri cu 2304 procesoare Intel Xeon 2.4 GHz• Memorie 4.6 TB• Capacitate de stocare 138,2 TB • Sistem de fiæiere Lustre Open Source cluster wide file system creat de Cluster File Systems, Inc

Locul 8 - ASCI White (Lawrence Livermore National Laboratory)

ASCI White este al treilea pas al iniåiativei Departamentului Energiei din SUA de a obåine pâ-nã în 2005 un supercalculator cu o putere de cal cul de 100 Tflops. Acesta ar urma sã fie folosit pentru simularea exploziilor nucleare, pentru testarea ar se-nalului nuclear american fãrã explozii subterane.

ASCI White este compus din 3 sisteme IBM RS/6000 SP + White, Frost æi Ice. White, cel mai mare dintre cele 3, este compus din 512 noduri cu multi-procesoare simetrice, însumând o putere de calcul de peste 12 Tflops. Frost este compus din 68 de ast fel de noduri, iar Ice din 28. Procesoarele folosite sunt IBM RS6000 SP Power3, care ruleazã la 375 MHz. În total, sunt instalate 8192 de procesoare, ca re dispun de un total de 6 TB memorie.

Sistemul de stocare extern foloseæte IBM To-talStorage 7133 Serial Disks, cu o capacitate totalã de peste 160 TB (adicã de 6 ori mai mare decât în-treaga bibliotecã a Congresului SUA), un sistem pa-ra lel de fiæiere GPFS, un sistem de arhivare HPSS. Toate componentele ASCI White sunt interconectate folosind un backbone special construit.

Locul 9 – Seaborg (NERSC, Lawrence Berkeley National Laboratory)

Sistemul NERSC IBM SP RS/6000, numit Sea-borg, este un supercomputer distribuit cu 6080 de procesoare POWER3 SMP, fiecare cu o putere de cal cul de 1.5 GFlops. Frecvenåa de lucru a pro-cesoarelor este, ca æi în cazul ASCI White, de 375 MHz. Procesoarele sunt distribuite în 380 de noduri cu câte 16 procesoare, fiecare nod având o me mo-rie de 16 pânã la 64 GB. Dintre aceste noduri, 64 au 32 GB memorie, iar 4 au 64 GB. Nodurile sunt interconectate folosind un IBM „Colony” high-speed switch via 1 adaptoare de reåea GX Bus Colony .

Capacitatea de stocare este de 44 TB æi foloseæte un sistem GPFS (General Parallel Filesystem).


iForce VPN/FirewallTech Data Corporation a anun ]at c ,̀ \mpreun ̀cu Sun Microsystems [i Check Point Software Technologies, ofe -r` iForce VPN/Firewall.

Dispozitivul ofer` corpora ]ii-lor [i firmelor de m`rime medie o solu]ie pentru cre[-terea securit`]ii, u[or de exploatat [i administrat, la un pre] de cost sc`zut. iForce VPN/Firewall Appli-ance poate fi folosit pentru a dezvolta Check Point Express, o solu]ie de securitate VPN complet`, care a fost proiec-tat` cerin]elor de securitate pe care le are o organiza]ie medie cu p_n` la 500 de angaja]i. Stiva software opti-mizat` este dinainte insta-lat` pe anumite configura]ii de sisteme Sun Fire V60x.

Produsul a fost testat, opti-mizat, integrat [i certificat de Sun [i Check Point.

Sursa: Agora News



Revista 22 www.revista22.ro

O publica]ie de prestigiu cu un site pe m`sura valorii sale

Site-ul lunii

Revista 22 face parte dintre publicaåiile post-decem-briste de prestigiu, apãrând prin articolele publicate în paginile sale valorile democraåiei æi, în egalã mãsurã, criticând derapajele politice. Conåinutul sãu este vari-at, principalele sfere de interes fiind scena politicã, viaåa economicã æi literatura. Mai departe, citãm din pre zen tarea revistei, aæa cum apare ea în site.

„22”este primul sãptãmânal independent postdecembrist. A primit numele acesta în amintirea zilei de 22 decembrie 1989, când Ceauæescu a pãrãsit clãdirea Comitetului Central într-un elicopter.

La sfâræitul lunii decembrie 1989 s-a constituit prima asociaåie neguvernamentalã, Grupul pentru Dialog Social, alcãtuit din disidenåi æi intelectuali necompromiæi în timpul regimului ceauæist. Grupul s-a lãrgit ulterior, dar a continuat sã aibã o compoziåie profe sio-nalã diferitã (filozofi, sociologi, scriitori, istorici) æi sã admitã pluralitatea de opinii. Principiile Grupului pentru Dialog So-cial (orientarea pro-occidental`, sprijin pentru instituåiile æi va lorile democratice, economia de piaåã, susåinerea minori tã-åilor, atitudine criticã faåã de derapajele puterii) au fost pro-mo vate în paginile revistei „22” al cãrei prim numãr a apãrut la 20 ianuarie 1990. Colaboratorii revistei sunt nume presti-gioase din åarã, dar æi din strãinãtate (SUA, Franåa, Ger-mania); analizele politice æi economice din „22” au urmãrit istoria acestor 14 ani, timp în care principiile promovate de „22” au dobândit o audienåã tot mai largã.

Aceasta este prezentarea revistei, iar pentru aceastã lunã am ales pagina web a sa, www.revista22.ro, datoritã noto-rie tãåii publicaåiei, dar æi calitãåii site-ului. Publicãm al`turat rãs punsurile succinte, din partea redacåiei Revistei 22.

Ovidiu Dr`[email protected]

Platform` de mesagerie pentru Linux

Scalix Cor po ration a anun -]at o no u` versiune a ser-verului de mesa ge rie care per mite com pa niilor mu-ta rea plat for melor de me-sa ge rie pe Linux.

Ultima ver si une ofer̀ su-port pentru BlackBerry, dar este com pa tibil [i cu o serie de pro duse de secu-ritate [i infra structuri direc-tor, incluz_nd aici [i pro-duse precum Microsoft Ac-tive Directory, Exchange sau Outlook. ćInteresul manifestat fa]` de sistemele de po[t` elec tro nic` pe Linux continu` s` creasc` pe m`-sur` ce con ducerile fir me-lor sunt puse \n fa]a pro-blemelor de sca labilitate [i disponibilitate, iar directorii companiilor \ncep s` aib` \n vedere cos turile aso ciate sis-temelor de mesagerie actu-aleĆspuneJulieFarris,pre[edinte [i fondator Scalix.

Noul sistem Scalix Email and Calendaring Platform ofer`, printre altele, inte-grare cu dispozitivele mo -bile BlackBerry [i per mite autentificarea prin direc toa-rele externe Micro soft Acti-ve Directory, No vell eDirec-tory, Sun Java Sys tem Direc-tory ori OpenLDAP.

Sursa: Agora News

Cine a realizat site-ul revistei?Site-ul este realizat de firma

Opensystem.Acesta cuprinde tot conåinutul revistei pe hârtie sau o selecåie

a articolelor?Site-ul conåine o selecåie a articolelor din fiecare numãr al revistei.

Care credeåi cã sunt cititorii care acceseazã site-ul

dumneavoastrã? Cititorii care acceseazã site-ul Revistei 22 sunt cei din strãinãtate, precumæi utilizatorii de net intelectuali.

Ce aduce în plus pagina web în relaåia cu cititorii?

Pagina de web oferã, în plus, o comu-nicare mai directã æi interactivã cucititorii „22“-ului.



Turism. Oraæetourismguide.roGhid turistic al României, destul de sãrac în in-

for maåii, cu interes pentru zona montanã. Probabil cã o datã cu venirea verii, staåiunile de pe litoral vor fi în site.

www.nordictours.roSite cu cãlãtorii æi excursii de afaceri

în Scandinavia, precum æi oportunitãåi de afaceri. Aflãm, ca o curiozitate ling-visticã, faptul cã „Skol” înseamnã „No-roc!” în danezã, suedezã æi nor ve-gianã, strã bã tând istoria de la vikingi care ciocneau/beau din tigvele duæ ma-nilor (skull – skol – craniu uman).

www.sibiul.roPortal al oraæului Sibiu, cu ætiri actualizate per-

mament, imagini æi informaåii lo-cale. Harta oraæului este îm pãr åi-tã în nouã zone ce pot fi mãrite pentru detalii.

www.e-campina.roPortal câmpinean cu infor-

maåii lo cale despre transport, cul turã, mass-me dia, locuri de mun cã, diver tis ment... Existã o camerã de chat, fo rum æi mail.

Firmewww.infoghid.ro

Acest ghid es-te prost realizat ca layout (este in-ad misibil sã pla-sezi imagini pi xe-late), iar con åi nu-tul se dez vol tã în funcåie de inte re-sul agen åilor care se vor înscrie în ba za de date, ce cup rinde fir me le din România.

www.beeline.roFirmã care creeazã pagini web, sigle æi slogane

pentru firme, dezvoltã strategii de marketing pe Internet.

Magazine electronice. Librãriiwww.eclesia.roMa ga-

zi n elec tro-nic cu pro-duse va ri a-te: icoa ne, c an de l e , lãn åi æoa re, m ã t ã n i i , cãråi etc.

www. clcromania.roCLC România este parte a unei misiuni in ter na-

åionale (Cru-ciada Lite ra tu-rii Creætine), fon-da tã în 1941 în Anglia, æi ca re la ora ac-tualã luc reazã în 54 de åãri în în treaga lu-me. Sco pul sãu este de a ve-dea oa me nii din toate na-åiunile venind la credinåã æi maturitate în Domnul Isus Cristos, prin literatura pe care o distribuie. Site-ul este un magazin electronic cu cãråi, cadouri æi muzicã.

www.art-shop.roAlt magazin de unde puteåi achiziåiona lucrãri

de artã, de diferite genuri, cadouri potrivite oricãrui eveniment. Galeria de artã contemporanã „Galeria 16” este una din galeriile importante ale Uniunii Artiætilor Plastici din România. Galeria expune spre

Web românesc ...la început de 2004

S-au adunat multe site-uri nou apãrute pe Internetul românesc, propuse în portalul internet-magazin.ro. Aæa cã în acest numãr vom comenta mai puåin, însã vom cuprinde mai multe adrese.

La ob iect . . .


vânzare picturã, artã decorativã, graficã, sculpturã, tapiserie, bijuterie æi alte obiecte decorative, opere originale valoroase.

books.whoswho.ro/pegasuspress

Editura Pegasus Press, realizatoarea volumelor de lux Who’s Who în România æi Who’s Who Me-dical în România, iniåiazã, prin publicarea acestui site pentru domeniul stomatologic, o activitate co-mercialã care se va extinde pentru toate specialitãåile medicale. Acest site doreæte sã vã informeze în le-gãturã cu ultimele noutãåi editoriale cu caracter æti-inåific potrivite specializãrii avute.

Sport. Sãnãtatewww.amalia.ro„Nu este doar un site de sport sau pagina

personalã a unui sportiv care altfel nu ætie sã se ex-prime, aæa cum au apãrut multe în ultimii ani. Aici es te vorba de lifestyle ciclist æi despre misticismul bi cicletei în cultura noastrã. Ciclismul, copilul fru-mos al Uniunii Eu ro-pene, trece în ca te-goria celor mai in te-lec tu ali za te dint re dis-cip li ne le fizice.”

zahei.vh.roSite pentru mo to-

cic liæti.www.newlifestyle.roMâncaåi æi trãiåi

sãnãtos, reduceåi stresul co ti di-an... Aflaåi cum din acest si te.

Altelebestsite.roBestsite nomi-

nalizeazã cele mai bune pagini ro mâ-neæti care se luptã pen tru titlul de Site-ul lunii (idee pe ca-re o avem æi noi de ceva vre me) æi pen-tru acela de Site-ul

anului. De asemenea, sunt alte trei premii speciale:

cel mai bun site \n flash, cel mai popular site æi cel mai original site.

www.coduripostale.comPuteåi afla simplu orice

cod poætal vã intereseazã. Cum ele s-au schimbat, adre-sa este cu siguranåã fo lo si-toare.

www.etdhub.3x.ro

Site pentru ga meri, cu ætiri æi din domenii pre-cum mu zica æi filmul.

www.zooland.roMatrimoniale pentru animalele de casã, sfaturi,

adrese, magazine etc.

Personalwww.c.cristi.home.roSite personal creætin al unui tânãr care a suferit

un grav accident îm urma cã-ruia a rãmas imobilizat în pat. Iatã un fragment din pagina sa: „Mã numesc Cristi, am 26 de ani æi sunt din Alba Iulia. Pot sã spun cã am devenit un credincios creætin de curând. Am ætiut eu ceva despre Dum-nezeu, dar în nici un caz Dum-nezeu nu era pe primul loc în viaåa mea. Apoi a venit o zi în

viaåa mea când timpul parcã s-a oprit în loc. Mi s-a pãrut a fi cel mai nepotrivit moment. Eram un tânãr plin de viaåã cãruia parcã toate-i mergeau bine. Într-o fracåiune de secundã mi s-a schimbat

întreaga viaåã.” Af laåi povestea lui æi citiåi-i poeziile în site-ul pe care l-a construit.

www.myorphanage.org/MuzicaMea

Site personal despre muzicã æi cu download-uri de programe le-gale pentru a asculta piesele pre-ferate.

Ovidiu Drã[email protected]

Diverta Online - cel mai vizitat magazin virtual din Rom_nia

Diverta Online - www.dol.ro - a fost, \n decembrie 2003, cel mai vizitat magazin virtual

din Rom_nia.

Pozi]ia \n Trafic la sec]iu-nea ćComer] ElectronicĆa fost ocupat` de Diverta Online (DOL) \n noiem-brie anul trecut [i men -]inut` [i \n prezent. |n ace ea[i perioad` de refe-rin]`, la clasamentul gene-ral Trafic, DOL s-a situat, constant, printre primele

25 din cele mai vizitate site-uri. Pozi]ia de lider pe pia]a elec-tronic` este confirmat` [i de cifra de afaceri \nregistrat` de DOL anul trecut: peste 100.000 de euro, \n condi]iile \n care magazinul virtual Diverta este opera]ional din aprilie 2003.

Din cele peste 20.000 de arti co-le din toate cele patru game de produse comercializate on-line (carte, muzic` [i film, IT&C [i papet`rie), clien]ii www.dol.ro au cump`rat, \n 2003, carte (55%), produse IT (20%), alte produse media (muzic`, filme, jocuri - 20%) [i produ-se de papet`rie (5%).

Pentru anul \n curs, Diverta Online \[i propune ob]inerea unui rulaj de 250.000 euro, cu o medie de comand` de 15 euro [i 1.400 de clien]i activi lunar. |n ceea ce pri-ve[te produsele preferate de clien]ii www.dol.ro \n 2004, C`t`lin Andrei - manager ge-neralDOLestimeaz`c`ćprodusele media vor continua s` fie cele mai solicitate, \ns` miz`m [i pe o cre[tere subs-tan]ial` a comenzilor pe IT, mai ales din zona sistemelor [iaccesoriilorĆ.

Sursa: Agora News



Acest lucru este absolut firesc åinând cont de faptul cã este de la 5 la 10 ori mai costisitor pentru o firmã sã atragã noi clienåi decât sã-i fidelizeze pe cei existenåi, fapt demonstrat de practica aface-

rilor din lumea întreagã. În condiåiile în care în Ro-mânia numãrul utili za to-rilor Internetului este în continuã creætere, fir mele apeleazã din ce în ce mai mult la website-uri comer-ciale, recunoscute ca fiind cele mai eficiente moda-litãåi de dezvoltare a afa-cerilor atât timp cât åinta vizatã are acces la „re-

åeaua reåelelor”, cum a fost denumit pe bunã dreptate Internetul.

Consumatorii se bucurã astãzi de numeroase posibilitãåi de alegere între diferitele oferte existente, precum æi de facilitãåile oferite de Internet de a gãsi æi accesa un volum imens de informaåii, devenind astfel din ce în ce mai pretenåioæi æi mai atenåi în deciziile de cumpãrare. De asemenea, consumatorii pot migra cu uæurinåã spre produsele sau serviciile concurenåilor, în momentul în care acestea devin mai avantajoase. În aceste condiåii, firmele se vãd obligate sã-æi gestioneze atent relaåiile cu clienåii æi sã introducã programe de fidelizare complexe.

S-a constatat cã fidelizarea clienåilor cu ajutorul Internetului are caracteristici diferite de fidelizarea prin strategii de marketing clasice, off-line. În primul rând, orice firmã trebuie sã respecte codul etic impus de web conform cãruia nu are dreptul sã trimitã mesaje comerciale nesolicitate (spamuri) nici unui prospect fãrã acordul prealabil al acestuia. Ofertele promoåionale lansate în vederea atragerii clienåilor potenåiali sau programele de fidelizare destinate clienåilor existenåi pot fi trimise numai persoanelor ce au acceptat sã fie incluse în bazele de date ale firmelor ce au iniåiat asemenea acåiuni. Un alt element de diferenåiere între fidelizarea clienåilor on-line (concept întâlnit în literatura de specialitate sub denumirea de e-loyalty) æi fide-

lizarea clienåilor off-line, constã în rapiditatea de integrare în strategia de marketing a firmelor. Stra-tegiile de fidelizare clasice se focalizeazã pe clienåii cei mai profitabili în vederea exploatãrii poten-åialului lor de cumpãrare. Fidelizarea cu ajutorul Internetului are o arie de acåiune mult mai largã; costurile unei campanii de fidelizare având ca su-port Internetul fiind mult mai reduse, firmele îæi dirijeazã acåiunile de fidelizare cãtre toate persoa-nele ce au acceptat în prealabil sã le ofere adresa de e-mail, fie cã sunt clienåi, fie cã sunt simplii pros-pecåi. Pe site-ul web, o persoanã care efectueazã o primã achiziåie este inclusã în programul de fide-lizare æi beneficiazã imediat de facilitãåile oferite tuturor clienåilor sãi.

Fidelizarea clienåilor cu ajutorul Internetului începe cu câætigarea încrederii acestora, urmatã de acåiuni menite sã dezvolte toate axele de fi de-lizare:• prezentarea pe site-ul web a unor informaåii re-feritoare la produsele sau serviciile oferite, precum æi a unor programe de asistenåã în utilizarea anu-mitor produse ce vizeazã fidelizarea relaåionalã;• generarea unor puncte de vedere favorabile ale unor clienåi prin intermediul prezentãrilor de pro-duse care apeleazã la informaåii veridice, probante; aceste puncte de vedere favorabile pot veni din partea unor personalitãåi care sunt modele sau se bucurã de simpatia majoritãåii persoanelor ce cons-tituie åinta vizatã;• inserarea pe site-ul web de oferte speciale ce vi-zeazã întãrirea fidelizãrii funcåionale stabilite în ur-ma primei achiziåii;

Strategii de fidelizare a clienåilor cu ajutorul Internetului

Chiar dacã firmele îæi propun prin intermediul site-urilor lor web comerciale sã achiziåioneze cât mai multe adrese e-mail ale potenåialior clienåi, ceea ce presupune un efort strategic important, principalul obiectiv urmãrit prin crearea acestor storefront-uri electronice este fidelizarea clienåilor existenåi, determinatã în mare mãsurã prin reve-nirea frecventã la respectivele adrese web.

Solu]ie pentru autentificarea utilizatorilor de Mac

CRYPTOCard a lansat solu -]ia de autentificare CRYP-TO-Server X, proiectat` spe-cial pentru Mac OS X ver-

siunea10.3ćPantherĆ.

CRYPTO-Server X permite identificarea utilizatorilor care \ncearc` s` acceseze o re]ea VPN sau un sistem bazat pe web prin com bi-narea unui element aflat \n posesia utilizatorului (smart card, un simbol hardware, sau software) cu un ele-ment cunoscut de utilizator (PIN-ul propriu). Produsul genereaz` o parol` folo-sibil` o singur` dat` pen-tru fiecare \ncercare de co-nec tare, f`c_nd inutil fur-tul informa]iilor de secu-ritate de c`tre hackeri.

Panther Server de]ine solu -]ii open source puternice [i inovatoare, capacit`]i de administrare a serverului u[or de folosit, fiind o solu -]ie ideal` pentru clien]ii ca-re de]in afaceri [i \n medii-le educa]ionale, a declarat un reprezentant de la Apple.

Sursa: Agora News

La ob iect . . .


• prezentarea pe site-ul web a unor informaåii æi avantaje care genereazã fidelitatea promoåionalã (de exemplu, clienåii care cumpãrã on-line bene fi cia-zã de un discount de 10%);• dezvoltarea unui sentiment de apartenenåã la o comunitate, în care toåi membrii împãrtãæesc ace-leaæi valori æi discutã on-line despre mãrcile prefe-rate (în acest sens, o firmã poate crea un grup de dis cuåii on-line prin care sã-æi atragã clienåii în for-ma rea unei comunitãåi virtuale);• inserarea pe site a unor bannere publicitare on-line în care sã prezinte clienåilor noile produse sau ser-vicii lansate, care pot fi procurate de clienåii fideli la un preå promoåional sau chiar gratuit.

Interesul firmelor pentru o strategie de fidelizare a clienåilor cu ajutorul Internetului este determinat de potenåialul sãu ridicat de rentabilitate. Rezul ta-tele unei cercetãri aratã cã creæterea cu 5% a ratei de retenåie a clienåilor în urma acåiunilor de web-marketing genereazã în anumite sectoare de acti-vitate creæteri ale profitului de 75% (Reicheld, „The Loyalty Effect”). Totuæi, în România, majo ritatea fir-melor îæi concentreazã majoritatea resur selor de web-marketing pe prospectare æi nu pe fidelizarea clienåilor, lucru pe care l-am constatat în urma vizu-a lizãrii æi analizei a numeroase web-site-uri comer-ciale de prezentare ale firmelor româ neæti. Creæterea traficului pe web-site-uri pare a fi în acest moment principala preocupare a acåiunilor de web-mar ke-ting întreprinse de firmele din România.

O strategie de fidelizare cu ajutorul Internetului are drept obiective: stimularea æi dinamizarea bazei de date clienåi care sã permitã relevarea com por ta-men tului acestora, anticiparea nevoilor lor æi gã si-rea unor noi oportunitãåi de a adãuga valoare rela åi-ilor prin programe CRM.

Internetul reprezintã mijlocul cel mai bogat din punct de vedere al posibilitãåilor de comunicare: astfel, momentul difuzãrii unei campanii pro mo åi o-nale sau de fidelizare on-line poate fi planificat extrem de precis, mesajele transmise pot fi per sona-lizate, pot include sunete, imagini, animaåie æi pot genera numeroase acåiuni comensurabile: frec ven-åe ale vizitãrii unui anumit site, numãrul reco mandã-rilor unui site fãcute grupului de prieteni sau colegi, tranzacåii realizate, legãturi URL cãtre dife ri te site-uri care au fost accesate etc.

Principalele strategii de fidelizare a clienåilor cu ajutorul Internetului sunt:• Strategiile punctuale de tip „one-shot” sunt legate de un eveniment specific, planificate în avans æi necesitã o coordonare a contactelor cu cli enåii prin canale multiple: telefon, fax, pagina web, VoiP etc. Ele genereazã de regulã rate de retenåie a clienåilor ridicate, dar sunt extrem de costisitoare æi dificil de gestionat.

• Strategiile de fidelizare on-line prin analiza comportamentului clienåilor se bazeazã pe înlãn-åuiri de mesaje bazate pe aceeaæi temã. Spre exem-plu, în cadrul unei în scri eri pe un site web, un abonat nou poate pri-mi o serie de oferte spe ciale trimise în cur s de câ teva sãp tã mâni. Com porta men tul abo-natului pe site este ur-mãrit atent (des chi-derea site-u lui, click-uri le pe ofer tele trimi-se æi achiziåiile fãcute) pentru a fi inclus în-tr-un anumit segment de clienåi.• Strategiile de fidelizare on-line prin ana liza preferin åe lor cli enåilor sunt destul de frec vent uti-lizate æi au la bazã infor maåiile des pre pre ferinåele clien åilor stocate în ba zele de date cli enåi. Firmele pot trimite astfel e-mail-uri în care sã le prezinte oferte personalizate, care în cea mai mare parte au un grad ridicat de succes.• Strategiile de fidelizare on-line pe baza cu-noaæterii datelor personale ale clienåilor au în vedere spre exemplu trimiterea de felicitãri prin e-mail sau cadouri cu ocazia zilelor de naætere ale cli-enåilor. Dincolo de faptul cã oferã servicii cu o va-loare emoåionalã mare, aceste evenimente prezintã oportunitãåi de a face sugestii de noi produse æi de a realiza vânzãri încruciæate.• Strategiile de fidelizare on-line pe baza tri-miterii de newsletters clienåilor fideli sunt uti-lizate atunci când se doreæte impulsionarea vân-zãrilor adiåionale, iar firmele îæi permit sã aloce o parte semnificativã a bugetelor de marketing în scopul creãrii unor oferte atrãgãtoare.• Strategiile de atragere æi fidelizare on-line a clienåilor folosind tehnica marketingului viral se bazeazã pe rolul utilizatorilor unor site-uri de a determina rãspândirea într-un ritm exponenåial a unor mesaje de marketing altor utilizatori de web. În acest mod, informaåiile pozitive sau negative des-pre anumite produse, servicii sau firme se pot pro-paga la un numãr foarte mare de internauåi într-un timp foarte scurt.

Trebuie menåionat faptul cã firmele nu trebuie sã aplice doar una din aceste strategii, ci pe fiecare, dar la momente diferite. Tipurile de strategii de fidelizare a clienåilor cu ajutorul Internetului, frec-venåa utilizãrii lor, obiectivele vizate sunt pla ni-ficate în funcåie de fiecare segment al bazei de date clienåi.

Eficacitatea programelor de fidelizare prin e-mail trebuie testatã periodic. Specificitatea co municãrii prin Internet rezidã în aceea cã clientul unor servicii

55.000 de pite[teni ar putea folosi sistemul electronic de plat` a taxelor

ćAmasistatast`zilaodemonstra]ie privind modul de func -]ionare a sistemului electronic

de plat` a taxelor [i impozitelor din municipiul Pite[ti, care ofer`, pe l_ng` facilit`]ile de achi-ta re a taxelor loca-le, [i posibilitatea de plat` a amenzilor.

Administra]ia din Pi-te[ti are \n plan, de asemenea, s̀ pu-n` la dispozi]ia ce-t` ]enilor un num`r de telefon la care ace[tia vor putea

afla \n timp real cuantumul im-pozitelor datorate [i vor avea posibilitatea de a solicita audi-en]e la primarul localit`]ii. Po-ten]ialii utilizatori ai sistemului electronic de plat` a taxelor on-line sunt cei peste 55.000 de cet`]eni din zon` care dis-pun de carduri. Am constatat c` servicii publice de calitate sunt oferite, electronic, [i prin sistemul informatic al Spitalului Jude]ean Arge[, care permite \nregistrarea activit`]ii medi-cale - \nc` din momentul spi-taliz`rii pacientului - [i cal cu-larea costurilor corespondente. Este o aplica]ie care merit` pro-movat̀ datorit̀ multiplelor avan-taje, concretizate \n c_[ti guri de eficien]` \n administrarea resurselordisponibile.Ćadeclarat Ministrul Dan Nica \n cadrul conferin]ei de pres` sus]inute pe 14 ianuarie 2004, la sediul Prefecturii jude]ului Arge[.

Sistemul Integrat de Monito ri za-re a Asisten]ei Medicale (SIMAM), implementat de Spitalul Jude -]ean Arge[, este destinat ma-na gementului integrat al acti-vit`]ii medicale [i dispune de mai multe module-program: bi-roul de internare, camera de stabilizare, cabinet de spe cia-litate din ambulator, sec]ie de spital, anatomie patologic`, la-bo rator, statistic`, farmacie, fi-nanciar-contabil, manageriat, ad-mi nistrator de re]ea.

Sursa: Agora News



on-line poate renunåa în orice moment la ele, dez-abonându-se de pe respectivele site-uri. Pentru a evita astfel de evenimente neplãcute, firmele tre-buie sã lanseze în permanenåã ches tio nare on-line prin care sã observe gradul de sa tis facåie al clienåilor. Campaniile promoåionale, invi taåiile, newsletters, con firmãrile de cumpãrare, aler tele etc. deservesc unor obiective uneori di ferite în cadrul unui pro-gram de fidelizare via Internet. Nu trebuie pierdut nici un moment din vedere faptul cã clientul este întotdeauna într-o etapã de precum pãrare sau post-cumpãrare on-line, de unde rezultã preocuparea firmelor de a înåelege nevoile sale, de a-i oferi asis-tenåã în utilizarea produselor sau ser viciilor cumpã-rate sau de a-i aduce soluåii æi a-l con vinge de a trece la actul de cumpãrare.

Regulile de aur precum æi erorile ce trebuie evi-tate într-o strategie de fidelizare cu ajutorul Inter-netului pot fi sintetizate în urmãtorul tabel:

Dacã doriåi sã fidelizaåi clienåii on-line, trebuie sã generaåi loialitate pe site-urile web dedicate aces-tui obiectiv. În continuare, vã voi prezenta 10 fac-tori care determinã loialitatea clienåilor fa åã de website-uri comerciale, cu exemplificãri con-crete de site-uri ale unor firme din România, ce ac-åioneazã în diferite sectoare de activitate.1. Conåinutul site-ului – trebuie sã furnizeze in-formaåii relevante despre produsele sau serviciile oferite, sã fie permanent actualizat astfel încât sã ofere clienåilor motive de a reveni într-o navigare ulte rioarã. De asemenea, trebuie sã ofere soluåii la orice între bare a clienåilor. Astfel, acce sând site-ul Bãncii Române de Dezvoltare - Grup Société Gé ne-

rale (www.brd.ro) atât un client fidel al acestei bãnci cât æi orice per-soanã interesatã poate afla rapid informaåii re-fe ritoare la operaåiunile de finanåare, poate pri-mi consultanåã finan ci-ar-bancarã, poate afla con diåiile de creditare ale bãncii, cursul valutar

al zilei, posibilitãåile de sponsorizare æi ofertele de recrutare ale bãncii. Aceste date sunt zilnic actu-alizate de webmasterul site-ului.2. Inserarea pe site a unor oferte de preå spe-ciale pentru clienåii on-line – reprezintã o mo-dalitate eficientã de atragere æi fidelizare on-line a clienåilor, dar este destul de rar utilizatã de firmele din România. Spre exemplu, pe site-ul companiei Tarom (www.tarom.ro) se oferã 15% reducere pen tru rezervãrile de bilete pe Internet, pentru ori-ce cãlãtorie cu avionul având punct de plecare Ro-mânia.3. Service on-line adresat clienåilor – se ætie cã asistenåa on-line aferentã post-cumpãrãrii oferitã clienåilor genereazã un grad de loialitate ridicat al acestora. Astfel, pe portalul www.artelecom.ro/support.html serviciul clienåi HELP4U al Artelecom e pregãtit sã acorde suport non-stop clienåilor sãi. Serviciul e disponibil la telefon: 08008 apel ne-

taxabil (numãr verde) sau la adresa: help4u@ artelecom.ro 4. Crearea unor comunitãåi virtuale on-line - faciliteazã interacåiunile dintre clienåii unei mãrci æi dezvoltã relaåiile on-line dintre o firmã æi clienåii sãi; spre exemplu, prin crearea unui cont gratuit de uti lizator pe site-ul www.coca-cola.ro orice

per soa nã interesatã sã discute on-line despre mar-ca Coca-Cola poate deveni membru al Comunitãåii „Coca-Cola” din România; membrii sãi pot discuta on-line prin chat despre marca favoritã æi participa la di ferite jocuri æi concursuri (exemplu: Coca Cola Pre dictor).5. Existenåa unor iniåiative pe site-uri – orice

Reguli de aur pentru fidelizarea clienåilor on-line

Erori ce trebuie evitate în abordarea clienåilor on-line

• Gândiåi la fel ca clientul dumneavoastrã, acordaåi clientului o atenåie deosebitã æi ofe-riåi-i serviciile pe care æi le doreæte!• Fiåi creativ! Testaåi æi dezvoltaåi mereu acåi-uni noi pe segmentul åintã ales.• În calitate de manager, constituiåi o echipã dedicatã gestionãrii bazelor de date clienåi æi acåiunilor de web-marketing.• Planificaåi operaåiunile æi urmãriåi indicatorii referitori la valoarea clienåilor.

• Concentrarea atenåiei pe preå în detrimentul serviciilor;• Crearea unor proiecte de fidelizare prea com plexe, prea ambiåioase æi care sunt greu de implementat;• Lipsa unei strategii coerente;• Calculul incorect al costurilor æi beneficiilor programului de fidelizare;• Lipsa urmãririi rezultatelor obåinute în fide-lizarea on-line a clienåilor.

W3C public` reco-mandarea CC/PP 1.0

W3C (World Wide Web Con-sortium) a anun]at lansarea recomand`rii CC/PP (Com-po site Capability/Preference Profiles): Structure and Vo-ca bularies 1.0.

Este vorba despre un sis-tem de exprimare a capa ci -t`]ilor dispozitivelor [i a pre-ferin]elor utilizatorilor, prin utilizarea cadrului RDF (Re -source Description Frame-work). Profilul CC/PP este folosit pentru a ghida pro ce-sul de adaptare al con]inu-tului web pentru diverse dis-pozitive [i anumite prefe-rin]e utilizator.

Unul din principalele ]eluri ale W3C este accesul uni-versal la informa]ie. Utiliza-torii trebuie s` aib` posi bili-tatea s` acceseze con]inutul web, indiferent de capa cit` -]ile hardware [i software pe care le au la dispozi]ie, dar [i de infrastructura de re]ea, cultur`, localizarea geogra fi- c`, ori abilit`]ile fizice proprii.

CC/PP ofer` un format stan-dardizat de descriere a infor-ma]iei care permite echipa-mentelor ce pot fi conec tate la Internet s` transmit` capa-cit`]ile de care dispun ser ve-rului cu care comunic`.

Sursa: Agora News

La ob iect . . .


firmã trebuie sã-æi trateze clienåii on-line cu ini-åiative, surprize plãcute æi diverse promoåii astfel încât sã le arate cã îi pasã de ei. Accesând site-ului grupului Carrefour România (www.carrefour.ro), se autoinsereazã o fereastrã care a prezentat o ofer-tã promoåionalã: „Pânã pe 25 decembrie, cli enåii Carrefour câætigã 1 mi li on de lei la fiecare jumãtate de orã.” De asemenea, acce sând link-ul Noutãåi pre zent pe site, am aflat cã în perioada 20-24 de-cembrie, Europa FM l-a adus pe Moæ Crãciun la Carrefour æi cei care l-au întâl nit au putut cumpãra fãrã a plãti nimic.6. Simplitate – este o con di åie esenåialã pentru ca o pagi nã web sã fie agreatã de vizi tatorii sãi. Aceæ-tia nu tre buie lãsaåi sã con funde site-ul cu unul con curent, lucru posibil printr-un de sign care cu cât este mai simplu, cu atât e mai atrã gã tor. Spre exemplu, pe site-ul www.pizza-hut.ro, o far fu rie cu o felie ape tisantã de pizza prezintã pe marginile sa le bu toa nele de activare a sub me niu rilor: Istoricul grupu lui, Pro moåii, Meniuri, o rub ricã ad resatã co-piilor Kids Fun, Ad re se, Cariere æi Contact. Navi ga-rea prin acest site este ex trem de uæoarã, lucru care genereazã reveniri ulte rioa re.7. Securitate – este o preocupare majorã a celor care fac achiziåii on-line. Un site trebuie sã-æi mani-feste atenåia sporitã pentru aceastã preocupare a clienåilor. Spre exemplu, pe site-ul firmei Diverta (www.dol.ro) cei interesaåi pot achiziåiona on-line cãråi, CD-uri, casete, filme, jocuri, IT æi electronice, produse de papetãrie æi biroticã. Cei care vor sã cumpere on-line de pe acest site trebuie sã îæi cre-eze un cont care are acces securizat æi apoi pot afla modalitãåile de cumpãrare æi platã. La logare, apare mesajul: „Pentru a putea intra în contul tãu de pe acest site, este necesar ca browserul tãu sã accepte cookie-uri.” pentru a garanta securitatea achiziåiilor de pe site.8. Interactivitate – feedback-ul generat de vizi-tatorii unui site este extrem de important pentru ca aceætia sã fie transformaåi în cli enåi fideli. Astfel, prin accesarea link-ului Servicii on-line al portalului www.orange.ro, cli enåii gru pu lui de telefonie mo-bilã Orange România îæi pot consulta on-line contul

de e-mail Oran ge, îæi pot configura în orice moment ser viciul Mobile E-mail, îæi pot schimba parola contului de Internet Dial-up sau pot afla câte punc-te au adunat în cad rul prog ramului de fide lizare Thank You. De ase me nea îæi pot exprima opi niile referitoare la serviciile Orange prin e-mail-uri des-tinate cen trului de relaåii clienåi.9. Personalizare – clienåii trebuie sã îæi cre eze me-diul on-line pe care îl viseazã. Custo mizarea site-uri-lor web este un fe nomen ca re „prinde bine” în lu-mea e-business. Por talul www.myx.net, pro mo vat de Connex, un mo del pentru România în ce pri veæte ap li-ca rea prin ci-pii lor ma na ge-men tului re la-åiilor cu clien-åii, pre zintã cli-enåilor s`i fi-deli a van ta je-le ofe rite prin lo garea la si te: cont de e-mail gra tuit, nu mãr neli mi tat de SMS-uri prin serviciul WEB2SMS (3 me saje/zi sunt gratuite, res tul sunt taxate la un preå pro moåional pen tru abo na åii Connex sau cei care au car tele Connex Go sau Ka marad), posibilitatea de a pri mi alerte pe mobil, de a des cãrca jocuri. Pro mi si uni le site-ului, per so nali zate, sunt extrem de tentante pen tru cli-enåi: „când gã sesc un job care sã åi se pot ri veascã, îåi trimitem un SMS”(prin serviciul My Jobs), „când apare o ofer tã in teresantã, te anunå prin SMS”(prin serviciul MyX Licitaåii) sau „ia pulsul ser verului tãu în timp real prin SMS” (prin serviciul MyX Server).10. Segmentarea portofoliului de clienåi – o fir-mã trebuie sã stocheze în bazele sale de date clienåi informaåii referitoare la caracteristicile cli enåilor, ele-mente dupã care va realiza o segmentare a aces-tora. Prin accesarea link-ului Profilul dum nea voas-trã de pe site-ul www.microsoft.com/Romania compania Micro soft urmãreæte colectarea unor in-formaåii despre potenåialii sãi clienåi pe care le poa-

te folosi ulterior în segmentarea bazei de date cli enåi, fiecãrui segment pu-tându-se adresa cu o ofer tã specialã (pachete Professional, Educational etc).

Cu speranåa cã, punând în prac-ticã aceste sfa turi, loialitatea cli enåi-lor pe site-urile web pe care le creaåi sau le gestionaåi va creæte, doresc tu-turor citi torilor revistei Internet Ma-gazin un an plin de realizãri pe plan pro fesional.

Alexandru C`p`]\n`[email protected]

Serverul de aplica]ii Mathcad, unul din cele mai bune 5 produse ale anului 2003

Mathsoft Engineering & Edu-cation a anun]at c` Serverul de aplica]ii Mathcad a primit Medalia ćCele mai Bune 5produsealeAnului2003Ćpentru cel mai bun software ma-te matic.

Mwedalia a fost decernat` de Scientific Computing & Ins-trumentation, publica]ia cea

mai important` din dome-niul nout`]ilor referitoare la calcul, automatiz`ri [i instrumentare pentru oa-meni de [tiin]` [i ingineri. Dis tinc]ia recunoa[te me-ri tele Serverului de Apli-ca]ii Mathcad \n ce pri-ve[te cre[terea produc-tivit`]ii, reducerea timpu-lui de dezvoltare [i a ero-rilor de calcul [i inten si-ficarea colabor`rii pentru managementul calculelor \n cazul organiza]iilor ce practic` o inginerie inten-

siv`. Lansat \n iunie 2003, Serverul de Aplica]ii Math-cad permite organiza]iilor s` desf`[oare aplica]ii Mathcad liber pe Web. Serverul de Apli ca]ii Mathcad ofer` \ntre-prinderilor capacitatea de a efectua calcule \n orice me-diu de pe Web de la site-uri de web accesate de clien]i, centre de cuno[tin]e de tip Intranet sau \n simple pa-gini de web care necesit` func]ionalitate de calcul, f`-c_nd astfel ca op]iunile pen-tru utilizarea \n comun a in-for ma]iilor, afi[are [i reuti-lizare s` fie limitate doar de nevoile [i imagina]ia unei anu-mite organiza]ii.

Mathcad e solu]ia de calcul aplicat ce reprezint` un stan-dard al industriei informatice pentru profesioni[ti [i comu-nitatea academic` din dome-niu. Interfa]a sa brevetat` func]ioneaz` ca un work sheet interactiv care utili zea z` no-ta ]ii matematice standard [i intr`ri de ecua]ii pentru a re-zolva probleme.

Sursa: Agora News



Avem mai multe categorii de site-uri din sfera mass-media: directoarele specializate cu link-uri cã-tre presã, site-uri ale revistelor æi ziarelor cu apariåie pe hîrtie (de un astfel de site mã ocup din 2002), pa gini web ale televiziunilor æi ale radiourilor.

Sã nu uitãm de mass-media specific electronicã, cu apariåie exclusivã pe Internet. Este mai ieftin sã pub lici pe web, actualizezi rapid informaåia, ai dis tri-buåie în orice colå al globului etc. {i aæ adãuga site-urile agenåiilor de ætiri æi paginile portalurilor care con åin actualitãåi.

Acest articol nu-æi propune sã prezinte exhaustiv mass-media de pe web, ci sã detalieze exemple rele-vante pentru categoriile menåionate, adãugând exem-ple/link-uri cu valoare.

DirectoareCel mai cunoscut site cu adrese este Ziare.

com - my .ziare.com. Apare de mult timp æi a câætigat pub lic prin numãrul impresionant de adrese, pre zen tate dupã numele publicaåiilor, alfabetic. Între timp, a fost suplimentat nu mãrul serviciilor, beneficiind de notorietatea dobânditã prin adresele cãtre mass-media româneæti. Problema acestui director de cãu tare este lipsa de actua li zare a link-urilor con åi nute. Am consul-tat în mai multe rânduri baza de date æi am gãsit ad re se nefuncåionale, site-uri care \æi schim ba-serã adresa æi dãdeau o redi rec tare - dar se pu-

tea uæor intro du ce di-rect link-ul nou, prin-tr-o ve ri ficare sãp tã mâ- nalã a conåinu tului -, precum æi ad rese ca re cu greu pot fi \nca dra-te \n categoria mass-me dia.

Pe baza acestui suc-ces, au apãrut alte site-uri spe cializate, precum æi portaluri care cuprind

link-uri cãtre mass-media. Inclusiv portalul revistei noas tre are un astfel de conåinut, cu o navigare rapid` - www.internet-magazin.ro/a-massmedia. html.

Alte link-uri:www.gazete.rowww.ziare.tvwww.ziare-reviste.ro

Ziare æi revisteÎn cazul ziarelor æi revistelor, avem mai multe si-

tua åii. Cele care apar integral pe web, cele care ofe rã articole din ediåia curen tã æi apoi cele care apar con tra cost. Cel mai ci tit es-te Eve ni men tul zilei; apa re inte-gral pe In ternet încã de seara æi nu se teme de faptul cã cititorii edi åiei pe hârtie ar pu tea migra spre varianta gratuitã. Adresa sa, www.evz.ro, în varianta prescurtatã, are în plus fa åã de copia pe hârtie un forum æi oferã posi bi li ta tea inserãrii de comentarii la fiecare din articolele cup rinse. În plus, arhiva sa este foarte utilã pentru cei care nu doresc sã stea cu mormanele de hârtie în cã-ma rã.

Revin la problema punerii conåinutului pe web, având experienåã în acest sens. M-am ocupat de site-ul revistei Internet Magazin æi mã ocup de pu ne-rea pe web a numerelor revistei Observator cultural [i mereu au existat dezbateri pe tema materialelor de pus pe web. Este destul de greu sã prevezi câåi ci titori ar opta pentru varianta free renunåând sã mai dea banii pe revista tipãritã. Iar articolele sunt redactate de oameni care fac acest lucru ca job, nu

Mass-media... o prezenåã cu trafic pe web

Radio, tv, ziare... gratis sau pe bani?

Era mai mult decât necesar un articol despre site-urile mass-media de pe web-ul românesc. Ele au un trafic crescut, aspect firesc prin setea de in formaåii æi de comen-tarii/analize a românilor, completeazã de multe ori ediåiile pe hârtie ale zia re lor prin inserarea de ætiri de ultimã orã. Au dispãrut din nefericire ediåiile speciale care tot apãreau în pe rioada interbelicã, însã acum avem noutãåile di rect pe web.

Nou membru \n ObjectWeb Consortium

MandrakeSoft a anun]at c` este noul membru al con sor]iului ObjectWeb, organiza]ia interna]ional` care promoveaz` middle-ware-urul open source.

ObjectWeb guverneaz` pro-iecte middleware precum JOnAS, o implementare open source a specifica]iei J2EE (Java 2 Enterprise Edi-tion). Aceasta ofer` fun-da]ia pentru aplica]ii dis-tribuite de tip business-critical, cu performan]e ridicate. La dezvoltarea JOnAS particip` pro fe sio-ni[ti respecta]i din com pa-nii software [i centre de cer cetare din toat` lumea.

ć|ncep_nd cu MandrakeLinux 9.1, iar mai nou cu ProSuite 9.2, Mandrake a fost prima distribu]ie care a inclus JOnAS. Dispo ni bi-litatea JOnAS \n distri bu -]iile de \ntreprindere anun-]` \nceputul unei noi ere pentru J2EE profesionalĆspune pre[edintele con si-liului director ObjectWeb.

Sursa: AgoraNews

La ob iect . . .


doar ca hobby . Soluåia recent adoptatã de Internet Magazin este sã plaseze o parte din articole în site, www.internet-magazin.ro. În trecut, erau plasa-te câteva articole din ediåia curen-tã, iar apoi, la nu-mã rul urmã tor, cel vechi era pus integral on-line, fi ind disponibil ime diat gratuit în arhivã.

La Obser va tor cultural, varianta elec tro nicã este decala tã cu o zi - www.observatorcultural.ro -, însã ea a apãrut multã vreme maråea, o datã cu cea pe hârtie [i nu am constatat probleme sem ni fi ca ti ve cu tirajul. Varianta electronicã este foarte utilã pen-tru cei care sunt pe termen scurt în strã inãtate æi care nu au nevoie de abonament, precum æi pentru

cei care do -resc sã con-sul te ar hiva.

Scr iam cã existã æi va rianta plã-titã a edi åi-ilor elec tro-nice. Lu mea nu prea es-te fami lia ri-za tã cu acest sistem æi sun-

tem încã obiænuiåi cu Internet gratuit, uitând cã acel site este lucrat æi întreåinut de o echipã de oameni æi cã articolele sunt scrise de ziariæti care... lucreazã. Academia Caåavencu are de ceva vreme un sistem de platã pentru articolele puse on-line, dar existã zvo nuri cã cititorii de pe Internet nu se înghe suie sã scoatã cardul din buzunar - www.catavencu.ro. De asemenea, Ziarul financiar a dezvoltat tot de mult timp un ingenios sistem de abonament prin sms - www.zf.ro. Trimiteåi un mesaj taxat cu o anu-mitã sumã æi primiåi un cod care vã permite sã ci tiåi cotidianul financiar.

Nu indicãm prea multe link-uri, le gãsiåi cu uæurinåã în di rec toarele in dicate mai sus. Un domeniu foar-te interesant ca denumire este...www.mass-media.ro, încã în con-strucåie, dar cu link-uri nu me roase cãtre presã.

Alte link-uri:www.adevarulonline.rowwww.libertatea.rowww.capital.rowww.cosmopolitan.ro

TV æi radioAm scris mai demult despre site-urile posturilor

de televiziune, cu ceva succes ca tra-fic. Au informaåii despre vedete - se ætie cã oricine apare pe sticlã este ve-detã (!) - programul în curs æi de obi-cei este un forum unde se discutã aprins... tot despre vedete.protv ori vedete.antena1. Site-ul Antenei 1 se schimbã foarte des la faåã, iar de cu-rând a rãmas fãrã forum primind un Guestbook æi o camerã de chat - www.antena1.ro. Prima paginã con-åine ætiri de ultimã orã, recomandãri ale zilei æi câteva înregistrãri ale unor

emisiuni. Aici este punctul unde site-ul vine cu un aport propriu: pe lângã informaåia text æi imagini, el permite in ter ac -tivitatea dint re fanii postu lui æi vedetele lor, oferã emi siuni live sau înre gis-trãri ale aces-to ra.

Posturile de radio au prin In-ternet mai mul-te oportunitãåi. Pot plasa informaåii text cu ætiri, to-puri etc., dar mai mereu lipseæte programul zilnic, pot pune fotografii ale dj-ilor, au sau nu un forum æi... au o frecvenåã prin care se ascultã live. Eu m-am obiænuit sã ascult direct de pe Internet Radio 21, radio21.rdsnet.ro:8200. Este mai simplu, iar com-pu terul câætigã o nouã funcåie. Din nefericire, în pre zent situaåia site-urilor posturilor de radio este de zastruoasã. Adicã sunt... mai mult lipsã. Radio Con tact nu avea un site foarte grozav, dar de când „ne sãrutã” are pagina în construcåie - www.kissfm.ro. PRO FM este în construcåie - www.profm.ro, deæi avea un site excelent. Ideea unei versiuni noi de lay-out este binevenitã, dar de ce trebuie sã fie spaåiu gol pânã la noua capodoperã?

Iar site-ul Radio 21 nu mi se pare deloc reuæit, es te prea simplu æi sãrac în informaåii.

Alte link-uri:www.europafm.ro(site foarte bun, excepåie la ce am scris mai sus)www.protv.rowww.primatv.ro(site nou, excelent realizat!; atenåie la informaåia redun-dantã pe prima paginã, apar articole de douã ori)www.realitatea.tvwww.tvr.ro

Re]elistica din zona EMEA va influen]a veniturile la nivel global

Anul trecut pia]a echipa men-telor de re]ea \n zona geo-grafic` EMEA (Europe, Middle East and Africa) a fost de 6,4 miliarde USD.

Speciali[tii firmei de con sul-tan]` In-Stat/MDR se a[teap -t` ca, \n acest sector, veni-turile pe o perioad` de cinci ani s` cunoasc` o relativ` stagnare. Pe pie]ele mai ma-ture ale comutatoarelor LAN [i routerelor din zona EMEA s-au ob]inut venituri de 30% din totalul veniturilor globa-le ale acestor pie]e. |n cazul tehnologiilor pe care se pune mai nou accent, ca Wi-Fi [i securitatea, \n EMEA s-au \n-

registrat profituri cu un nivel mult mai sc`zut. Cu toate acestea, tehnolo-giile Wi-Fi vor de]ine o cot` de 27% din profi tu-rile globale p_n` \n 2007. Pe partea de securitate, previziunile sunt chiar mai optimiste, prezic_n-du-se c`, p_n` \n 2007, 34% din veniturile glo-bale ale acestui segment

vor proveni din EMEA.

ćLanivel global, pia]a re]e-lelor de calculatoare nu va cunoa[te cre[teri semni fi ca-tive \n termeni de profit p_n` prin 2007, ci va r`m_ne re-lativ stabil`. |n 2004 pro-fiturile provenite din re]elele de date vor atinge 25 de mi-li arde de dolari, o cre[tere de la cele 22 de miliarde de dolari \nregistra]i \n 2003. Cu toate acestea veniturile globale anuale vor r`m_ne relativ constante din 2004 p_n`\n2007ĆaspusGemmaPaulo, analist principal la In-Stat/MDR.

Num`rul echipamentelor de re]ea livrate \n EMEA va cre[te pentru fiecare cate-gorie de produs, dar sc` de-rea rapid` a pre]urilor echi-pamentelor de re]ea va sc`-dea profiturile \nregistrate.

Sursa: Agora News



Reviste electronicePartea adevãratã a mass-media de pe web este

reprezentatã de revistele electronice, al cãror con-åinut este accesibil doar on-line. Nu vom discuta acum despre minusurile æi plusurile apariåiei pe Internet, nu acesta este obiectivul articolului. Câ-teva idei au fost deja amintite. Multe reviste au apa ri-åie constantã, public câætigat æi, prin urmare, nu pu-tem sesiza diferenåe majore între ele æi su ro rile care apar pe hârtie. M-am ocupat multã vreme de re-cenzarea revistelor culturale ce apar pe web æi, în consecinåã, cunosc bine acest domeniu. Una din tre publicaåiile electronice serioase este Agora On line, www.aol.ro. Articolele sunt dinamice æi de mul te

ori in vesti-ghe azã fe-no menul In-ter net. Sunt expu se luc-rãri ale unor artiæti, într-o gale rie vir-tu alã. Pe de alt` par te, aces ta este

un alt subiect pe care-l vom avea în vedere în viitor pentru cã web-ul românesc este bogat în site-uri, majo ritatea excelent realizate grafic, ale ar tiæ tilor. Unele pagini au fost semnalate numãrul trecut în rubrica Web românesc.

Apoi, o altã revistã ce apare de câåiva ani este Respiro, www.revistarespiro.com, cu rubrici de

pro zã, poezie, artã, eseuri æi teatru/film. Site-ul con-åine link-uri cãtre alte domenii culturale, cãråi elec-tronice æi are un forum.

Alte link-urielectra.ifrance.com/electrawww.tiuk.reea.netnoinu.rdscj.rowwww.efamilia.rowww.dezavantaje.ro(revistã cu un umor savuros, în stilul acade mi cie ni lor)www.anchete.ro (nu este doar o revistã electronicã, ci un loc de apã-ra re a libertãåii de exprimare a jurnaliætilor)

Site-uri de ætiri, sintezeExistã site-uri ale unor agenåii specializate pe

distribuåia de informaåii, încã de dinainte de dez-voltarea Internetului, care au un site în prezent. Exem plele ilustre sunt Rompres, www.rompres.ro,

æi Mediafax, www.mediafax.ro. Site-urile livreazã gratuit o cantitate redusã de informaåii, acestea fi-ind disponibile contra cost în regim full.

Unele site-uri s-au constituit în surse de ætiri, fun cåi-onând ca agenåii de presã on-line: www.agora.ro sau www.smartnews.ro.

O altã categorie o reprezintã paginile web care sintetizeazã articolele din presa româneascã, gen www.revistapresei.ro sau www.astazi.ro.

ConcluziiPentru moment, mass-media de pe web rep-

rezintã mai degrabã o povarã ori un hobby pentru cã ea nu prea poate sã aducã bani. Ea este o in dus-trie, o afacere, æi este firesc ca aceia care sunt impli-caåi în mecanismul sãu sã obåinã æi profit. Site-urile care completeazã mediile tradiåionale sunt susåinute pro babil din buzunar, direct, \n afarã de cazurile când tra ficul este însemnat æi poate aduce ceva pub-li ci ta te. Iar metodele de platã on-line nu au devenit foar te populare.

Rãmâne de vãzut dacã viitorul Internetului va rep rezenta æi schimbarea atitudinii navigatorilor, da-cã aceætia vor accepta s` plãteascã pentru ser vi cii, moment din care æi site-urile se vor diversifica æi îmbogãåi în conåinut.


Orange [i Kodiak lanseaz` un nou serviciu \n Europa

Kodiak Networks, lider \n sisteme vocale wire-less cu comutare de pachete, a anun]at c` a intrat \ntr-un par-teneriat cu Orange prin care cele dou` companii vor oferi un serviciu de tip press-to-talk.

Acest serviciu con-versa]ional instan-taneu [i de mesa-gerie va fi lansat pe pia]` de Orange sub denumirea de Talk Now. Talk Now este un serviciu integrat de voce, con fe-rin]` [i mesagerie ins tan-tanee, care are o icoan` de disponibilitate \n timp real, astfel c` abona]ii pot vedea dac` cineva este sau nu disponibil pentru a r`spunde la un apel. Serviciul este \n teste la anumite corpora]ii din Marea Britanie, printre care [i IBM.

Sistemul Kodiak RTX \i per-mite lui Orange derularea rapid` a serviciului Talk Now [i furnizarea ser vi-ciilor instantanee vocale [i de mesagerie pentru mili-oane de clien]i din Euro-pa. Serviciul va fi lansat prima oar` \n Marea Bri-tanie [i \n Fran]a, urm_nd ca tot \n cursul acestui an s` fie lansat \n alte opt ]`ri europene.

Sursa: Agora News



Se spune cã, atunci când a fãcut lumea, Dum-nezeu a rãsturnat sacul cu minuni în locul unde este acum România. Uimit æi puåin æocat de bunãvoinåa excesivã a Stãpânului sãu, un înger îl întreabã: „Ce faci Preasfinåite, le dai prea multe!” Iar Dumnezeu i-a rãspuns: „Stai sã vezi ce conducãtori le dau!”. Din colo de nota de amuzament, pentru români,

par lamentarii rãmân de departe printre cei mai învrãjbiåi susåi nã-tori ai noætri. Nu cã ar fi vorba neapãrat de legi, ori cine ætie ce de-crete, ci simplul fapt cã suntem în atenåia lor, chiar æi atunci când sunt votate tot felul de impozite, ori îæi stabi lesc valoarea „pensiei de parlamen-

tar”, în comparaåie cu cele ale concetãåenilor lor. Cu toate acestea, www.parlament.ro a rãmas

deocamdatã spaåiul pe care aleæii noætri, indiferent de camera în care se aflã ori culoarea politicã, tre-buie sã îl împartã cu toåi cei care i-au votat. Fãrã prea multe intervenåii grafice, pagina dispune de informaåii atât cu privire la istoria parlamentarã din România, cât æi la declaraåiile de avere æi de interese ale politicienilor-membri. Pentru cei care doresc sã afle detalii despre vreun senator sau deputat, sunt îndrumaåi prin link-uri uæor sesizabile cãtre infor-maåiile cãutate. În comparaåie, pagina web a par la-

men tului britanic nu este atât de stufoasã, cu atât mai mult cu cât se acordã un spaåiu mai mare vizitatorilor, în special celor bri ta-nici. Astfel, pe www. parliament.uk, vizi ta-torii care intrã pen tru prima datã aici sunt în-drumaåi cãtre un link cu explicaåii despre site, urmat imediat de

o paginã unde sã-æi poatã exprima punctul de vedere cu privire la conåinutul adresei web vizitate.

Desigur, proiectele de zi cu zi ale parlamentarilor bri tanici sunt postate la loc de cinste în partea su pe-rioarã a site-ului, în timp ce aproape toatã pagina de start e înåesatã de domenii unde pot fi evocate eventualele comentarii, plus link-uri cãtre alte ins ti-tuåii de bazã ale regatului britanic. Ca element de noutate, de care senatorii æi deputaåii noætri ar tre-bui sã åinã seamã, este webcam-ul amplasat atât în Camera Laburiætilor, cât æi în cea a Comunelor. Link-ul destinat acestei aplicaåii multimedia e www. parliamentlive.tv, iar imaginile sunt transmise în func-åie de evenimentele programate în ziua res pec ti vã.

Printre site-uri æi guverne Nici guvernul britanic nu stã rãu ca prezenåã în

spaåiu web. În ceea ce priveæte site-ul destinat pri-mului-ministru Tony Blair, www.number10.gov. uk

reprezintã una dintre cele mai bune susåineri ale sale, on-line. Link-ul abundã de informaåii cu privire la activitatea æefului guvernului britanic, iar ætirea re feritoare la capturarea fostului lider irakian, Sad-dam Hussein, are æanse sã rãmânã vreme înde lun ga-tã pe prima paginã a site-ului. Un exemplu de efi-cien åã æi simplitate e oferit de promotorii site-ului ofi cial al guvernului argentinian. Pe www.jgm.gov.ar, veåi gãsi câteva infor-maåii despre primul-mi-nistru, o istorie a gu ver-nului din Argen ti na, plus o serie de link-uri cãt re ministere æi alte instituåii din acea åa-rã. În cazul în care do-riåi sã aflaåi mai mul te da te despre gu ver nanåi, una dintre cele mai bune îndrumãri este www.presidencia.gov.ar/

Instituåiile „.ro” Web-ul demnitarilor români

Informaåiile postate pe Internet sunt o prioritate pentru conducerile principalelor instituåii ale statului român. Cu toate acestea, diferenåele dintre prezentãrile on-line ale autoritãåilor de la noi æi cele de peste hotare sunt semnificative.

La ob iect . . .


gabinete, unde veåi gãsi informaåiile necesare încã de pe pagina de întâmpinare. Revenind pe plaiuri mioritice, am constatat cu surprindere cã nici ca bi-netul Nãstase nu e rãu reprezentat în jungla www. Spre deosebire de E-guvernare.ro, creatorii www. guv.ro au ocupat spaåiul destinat vizitatorilor cu co-

mu nicate de presã æi mesaje de susåinere a foråelor armate americane, în ceea ce priveæte capturarea lui Saddam Hussein. Cum era de aæteptat, fo tog ra-fiile premierului român au fost afiæate cu gene ro zi-tate pe ambele link-uri.

Jungla web a ministerelor româneæti

O datã cu revigorarea sistemului informatic din ul tima vreme, reprezentanåii ministerelor româneæti n-au stat cu mâinile-n sân æi au construit câteva lo-ca åii web pentru instituåiile pe care le conduc. A fost dificil sã caracterizez link-urile respective doar dupã conåinut, aæa cã mi-am aruncat privirea æi la isprãvile omologilor de peste hotare. Etalonul ales?

www.mhlw.go.jp. Altfel spus, site-ul Ministerului Sãnãtãåii, Muncii æi al Prosperitãåii din Japonia, un-de, spre deosebire de foarte multe link-uri terminate în sufixul web aferent acestei åãri, pagina de start e conceputã în englezã, urmând ca cei familiarizaåi cu limba japonezã sã acceseze pagina dintr-un link separat. Ceea ce m-a uimit aici este cã pagina este înåesatã cu câteva zeci de link-uri cãtre resurse le gis-lative, cereri cu privire la anumite probleme, sta tis-tici æi o mulåime de rapoarte, numai bune pentru internauåii care doresc sã afle în timp util informaåii ce åin de acest minister. Am continuat web-pe reg ri-narea pe link-ul destinat serviciilor de inspecåie a ali mentelor de import, unde am gãsit relatãri des-

pre sistemul de importare a acestor mãrfuri, pro cen-te æi procedee, toate prezentate într-o manierã foar te accesibilã tuturor celor care se încumetã sã deschidã aceste resurse.

Întors printre site-urile mi nis terelor din Ro mâ-nia, am avut un æoc atunci când am vã zut cã pe pa gina de start a link-ului Ministerului Trans por-turilor, Construcåiilor æi Tur ismu lui - www.mt.ro - am gãsit o simplã fo-tog rafie stilizatã æi în-soåitã de câteva aplicaåii „Flash!”, de umpluturã. Drept con åinut, resursele informa tive sunt comp-letate cu sta tis tici utile æi fotog rafii de cali ta te în doiel nicã. Deosebiri sem ni ficative nu am gãsit nici pe www.minind.ro, site-ul Ministerului Econo miei æi Comeråului, unde adresele desti nate nou tãåilor eco no mice æi pro iec-

telor sunt pre zen tate atât în en glezã, cât æi în românã, într-un talmeæ-bal meæ total. Din feri ci re, pa gina de start conåine link-uri cu ad rese de e-mail uti le, iar în secåiunea „Agenåi eco no mici” veåi gãsi un motor de cãutare prin intermediul cãruia puteåi gãsi atât numele fir me lor dorite, cât æi codurile lor fiscale. O graficã in te resantã am gãsit pe www. mcti.ro, pagina Mi nis terului Comu ni ca åiilor æi Teh-nologiei Informaåiei. Nu ætim cu exactitate da cã evoluåia aces tui mi nister pe spa åiul web s-a datorat intrãrii pe pia åa ro-mâ neascã a unor agenåi eco no mici im-por tanåi din dome-niul tele comu ni caåi-ilor, în sã desig nerii site-ului au cre at aici una din tre ce le mai bune re sur se on-li-ne ale Guver nu lui. Pa gi na e disponibilã în limbile românã æi en gle zã, iar pe lângã noutãåile legislative, proiecte, stra tegii de lucru æi statistici, puteåi gãsi un sistem News letter bun, un motor de cãutare rapi dã, plus un spaåiu un-de vã veåi putea exprima pãre rea cu pri vi re la prob-lemele expuse de conducerea ministerului.

Andrei Rizescu

Stanleybet pariaz` pe SunSystems de la LLP

LLP Bucharest a \nceput recent implementarea solu]iei infor-ma tice de management al afa-cerilor, SunSystems, la casa de pariuri britanic ,̀ Stanleybet, care a intrat de cur_nd pe pia]a ro-m_ neasc`.

Stanleybet, filiala din Rom_nia a grupului britanic Stanley Leisure, unul din cei mai impor-tan]i operatori de ca-zinouri [i case de pa-riuri din Europa, in-ten]ioneaz` s` se dezvolte puternic pe pia]a local` prin des-chiderea a 200 de lo-ca]ii \n toate ora[ele mari ale Rom_niei

p_n ̀la sf_r[itul acestui an, inves-tind \n acest proiect peste dou` milioane de dolari. Pentru a se adapta rapid la o asemenea dezvoltare, Stanleybet avea ne-voie de implementarea unei solu]ii informatice care s` cen-tralizeze activit`]ile financiare ale firmei. ćAv_nd \n vedereritmul de cre[tere rapid pe care [i-l dore[te firma pe pia]a ro-m_neasc`, activitatea trebuie organizat` riguros iar raport`rile contabile trebuie informatizate. Am ales SunSystems de la LLP, datorit` unor bune referin]e at_t pe pia]a local` c_t [i pe cea interna]ional`, precum [i experien]ei \ndelungate a fir-mei [i a consultan]ilor s`iĆ,spune Petrica {optelea, Direc tor General la Stanleybet Rom_nia.

Pia]a rom_neasc` a pariurilor sportive este extrem de dina-mic` [i cu un important poten -]ial de dezvoltare, fiind des-

chis` cel pu]in o nou` loca]ie pe s`pt`m_n`. LLP Bucharest va im-plementa la Stan-leybet modulele financiar-conta-bile [i de mijloace fixe din SunSys-tems, precum [i

Vision Financial, un instrument performant de analiz` [i rapor-tare de management. Imple-men tarea va fi finalizat` la \n-ceputul lunii martie.

Sursa: Agora News



Blãnuri scumpe. Iatã o expresie pe care foarte mulåi oameni sunt îndreptãåiåi sã o considere un pleonasm. De ce? În primul rând, majoritatea nu æi le pot permite. În al doilea rând, numãrul animalelor ucise de dragul acestui moft vestimentar este mult

prea mare pentru a mai în gro æa rân du rile ce lor înne buniåi du pã gule re le de vul pe ar-gin tie, haine le din æin-æilã æi pa pu cii din bla-nã de leo pard. Ast-fel, a luat naætere un nou motiv de pro tes-te care, deæi au fost susåinute vehement în stradã æi prin am-ple tratate acuza toa-re, æi-au gãsit un ex-celent suport pe web.

„Blana e purtatã de ani male frumoase æi oameni urâåi”, sunã una dintre cam paniile lansate de c`tre creatorii site-ului www. furisdead.com, împotri va cãl du roaselor vestimentaåii dese nate de greii modei care lucreazã sub egida „Versace”. Iar ca stri-gãtul de luptã împotriva comeråului cu blã-nuri na turale sã fie în totalitate perceput de vizitatorii acestui site, webmasterii orga-nizaåiei americane PETA (People for Ethical Treatment of Animals) au lãsat deoparte ani maåiile specta culoase pentru a pre zenta o serie de fotomodele cunos cute, dezbrã-cate de haine æi de do rinåele legate de achi-ziåionarea blãnurilor. Însã aceasta e doar partea frumoasã a site-ului. Pen tru „necre din cioæi”, pro-motorii acestui dome niu web au pos tat on-line æi câteva link-uri pline ochi cu imagini mai puåin plãcute privirii, cu animale chinuite ori chiar jupu-ite de blana lor.

Pe www.api4animals.org, inginerii site-urilor cu impact au refuzat cu înveræunare sã foloseascã resurse multimedia explicite, în speranåa cã nu-mai câteva statistici ar fi de ajuns pentru a-i în de-pãrta pe fanii ultimelor creaåii vestimentare de blãnurile rare.

Astfel, pe link-ul www.api4animals.org/55. htm#TrappingAndFur puteåi gãsi câteva date des-pre istoria comeråului cu blãnuri din SUA, date însoåite æi de câteva direcåionãri pe web, cãtre alte resurse despre capcanele folosite pentru prinde-rea sãlbãticiunilor ce urmeazã a fi sacrificate, declaraåii ale vânãtorilor de blãnuri vii, cât æi ac åi-uni menite sã sensibilizeze opinia publicã, cu pri-vire la aceastã problemã.

Nici pentru australienii de la „Animal Libe ra-tion”, problema comeråului cu blãnuri æi alte pro-duse de origine animalã nu reprezintã o ne cu-noscutã. Astfel, pe www.animalliberation.org.au/wild.html, fotografiile cu animale tor tura te æi ucise au fost înlocuite cu statistici privind de ci-marea populaåiilor de mamifere, pãsãri exotice æi vietãåi acvatice, date însoåite în link-ul www. animalliberation.org.au/canido.html de îndem-nuri privind oprirea acestui flagel æi chiar versuri scrise în acelaæi scop.

Simplu æi la obiectSpre deosebire de resursele on-line prezentate

pânã acum, promotorii www.hsus.org/ace/12031 au ales o cale mult mai simplã de a-æi exprima ne mulåumirea faåã de comeråul cu blãnuri. O datã intraåi pe site, veåi fi întâmpinaåi de imaginea unei vulpi speriate, prinsã într-o cuæcã. Strategia de cap tare a atenåiei dumneavoastrã este continuatã prin tr-o scrisoare deschisã, îmbogãåitã cu argu-mente temeinice æi cazuri reale petrecute în SUA, doar-doar veåi spune „Nu!” hãinurilor din blanã naturalã.

Salvaåi animalele! Probleme ecologice æi protestele pe web

Vãrsãrile de sânge din comeråul cu hãinuri din blanã naturalã a crescut ura membrilor organizaåiilor ecologiste, care æi-au exprimat cel mai bine nemulåumirile în marea junglã „www”.

Infrastructur` virtual` securizat` pentru cercet`ri \n domeniul centrelor de date

Inkra Networks [i NEC Sys-tem Integration and Cons-truc tion au anun]at c` Inkra

VSS (Virtual Service Switch) 1500 Series a oferit servicii de re]ea virtual̀ pentru un pro-iect de cercetare \n Japonia.

Proiectul s-a desf`[urat la Universitatea Chuo, a fost administrat de FRIC (Fuji Research Institute Corpora-tion), fiind finan]at de mi-nisterul MPHPT. Proiectul este un efort concentrat al guver nului japonez, orga ni-za]ii din sectorul privat [i universit`]i importante prin care se dore[ te dezvoltarea unor noi tehnologii [i sis te-me pentru centre de date din viitoarea genera]ie.

FRIC [i partenerii s`i au pus la punct o infrastructur ̀expe-rimental` care s` promoveze utilizarea mai eficient` a re-surselor prin partajarea re-sur selor de calcul, de sto ca-re [i de re]ea.

Sursa: Agora News

La ob iect . . .


Prea mari diferenåe nu veåi gãsi nici pe www. infurmation.com, unde daunele produse printre animalele vânate pentru blanã sunt ilustrate într-un mod facil pentru vizitatori. Mai mult, dilema acestui inconvenient vestimentar e amplu diver sificatã, iar pe lângã mesajele aferente unei campanii împotriva comeråului cu blãnuri, veåi gãsi link-uri cãtre resursele legislative aferente, capcane pentru animale æi chiar

accidente pe trecute în urma abu zurilor sã vâræite în acest do meniu.

Un articol incisiv, însoåit de date æi link-uri cãtre alte idei, prezentate „ne gru-pe-alb”, privind atro-citãåile la care sunt su puse diferite ani ma le. Iatã care este arma on-line a celor de la www.vrz.net/humanitas/english/neinpelz. html, unde slo ga-nul „No to fur-animal-cru elty” pare încã sã rã mâ nã cel mai la în-de mânã mod de pro-test împotriva abuzu ri-lor sã vâræite din ne vo ia aco peririi unei o fer te pen tru care unii con-su ma tori extra vaganåi sunt gata sã plã teas-cã oricât.

Andrei Rizescu

Belgacom \[i \mbun`t` -]e[te re]eaua optic` cu solu]ii Alcatel

Alcatel a semnat un contract cadru de mai multe milioane euro cu operatorul belgian de telecomunica]ii Belgacom.

|ncep_nd cu acest an vor fi aduse la zi [i extinse nucleele re]elelor de transport optic me-

tropolitane. Proiectul va \mbun`t`]i [i va cre[te eficien]a [i ca-pa citatea re]elei Bel-gacom, pentru a putea transporta servicii avan-sate \n band` larg` [i pentru a se putea fur-niza noi servicii opti-ce. |n acest moment operatorul belgian ofe -r` o suit` complet` de servicii vocale, acces la Internet la viteze

ridicate, linii \nchiriate, stocare \n re]ea [i streaming multi me-dia clien]ilor reziden]iali [i de \ntreprindere.

Timp de patru ani, Alcatel va fur niza gateway-uri [i plat for-me multiserviciu, care vor per-mite oferirea serviciilor Ether-net [i Gigabit Ethernet prin agre garea [i transportul trafi-cului la o calitate ridicat` a ser-viciilor oferite. Pentru supra ve-gherea re]elei se va folosi o plat-form` de administrare a ele men-telor multiserviciu.

Sursa: Agora News

Instrumente de portare software embedded

Klocwork [i MontaVista Soft-ware vor furniza instrumente de portare software embedded care s` permit` realizarea unor port`ri rapide [i u[oare a sof-turilor pe Linux embedded.

ćA[tept`mcuner`bdares`lucr`m cu MontaVista Software la o solu]ie care s` permit` op-ti mizarea rapid` a codului, ast-fel ca clien]ii s` poat` profita de puterea Linux-ului em-beddedĆafirm`directorulKlocwork.ćFolosindsuitaKlocwork,clien]ii pot automatiza majo ri-tatea pa[ilor de portare nece-sari trecerii de la RTOS-urile (Real Time Operating Sys-tems) tradi]ionale la Mon ta-VistaLinuxĆ.

Sursa: Agora News



Dincolo de animaåii mai mult sau mai puåin atractive, fotografii æi unele greæeli de ortografie æi punctuaåie, ma-joritatea site-urilor au în co-mun trei lucruri: o paginã cu informaåii despre desig ne rul respectivului proiect on-line - sau despre client -, o pa-ginã cu adrese de e-mail æi numere de telefon, plus una

cu întrebãri frecvente æi rãspunsurile aferente, cu-noscute publicului internaut æi sub denumirea ge-neralã de „FAQs” (Frequently Asked Questions). Ei bine, dacã mulåi dintre creativii din jungla „www” au luat în serios aceste elemente, o mânã de navigatori rebeli s-au decis sã transforme o parte din aceste resurse în veritabile oaze de umor. Astfel a luat naætere link-ul www.funnybone.ws/newjokes/ pregnancy .asp, unde sunt postate o serie de între-bãri legate de maternitate, sarcinã æi câteva conexiuni cu sãnãtatea. Nimic serios însã, pentru cã rãspun-surile sunt la fel de ciudate ca æi întrebãrile. În ceea ce priveæte umorul etalat cu generozitate, nu este exclus ca pilula de jovialitate nord-ameri canã sã cre-eze publicului european unele reacåii secundare cu tentã dezaprobatoare. În www.homepagez.com/ chesterlover/FAQs.html pare aproape imposibil de ocolit ideea formãrii unei secåiuni „FAQs” cu iz de forum. Designerii site-ului în cauzã au creat un personaj problematic, ale cãrui nedumeriri sunt rapid lãmurite de câåiva amici on-line puæi pe æotii æi comentarii acide. Printre numele celebre incluse în disputa încinsã aici sunt Madonna, Avril Lavigne æi componenåii trupei Linkin’ Park, iar lectura contra-zicerilor dintre furnizorii de „rãspunsuri utile” poa-te crea o stare de bunã dispoziåie necesarã într-o pauzã de lucru.

Veæti inedite avem æi pentru susåinãtorii ideii cum cã un link dedicat imperiului „FAQ” trebuie sã conåinã întrebãri urmate nea pãrat de rãs punsurile aferente. www.imponderables. com poate ridica dificultãåi seri-oase din acest punct de vedere. În mare, site-ul nu reprezintã de-cât o imensã grupare de ches-

tionare, al cãror punct comun sunt tot felul de nedu-meriri aparent mãrunte legate de cei din jurul nostru, dar care, netratate, pot lua forma unor adevãrate manii. Vizitatorii link-ului www.imponderables. com/mysteries.html îæi vor gãsi seturile de între-bãri grupate în funcåie de sexul persoanelor de care sunt legate aceste obsesii æi nu le va fi prea greu sã afle rãspunsurile pe care le cautã, ascunse dupã buto-nul „Browse”, sub forma unor veritabile forumuri.

Mai presus de amuzamentDeæi una din principalele atracåii ale internauåilor

aflaåi în pauzele de serviciu o reprezintã site-urile nostime, vizitarea unor adrese educative poate reprezenta o sursã ineditã de umor. Creatorii link-ul www.asterisks.com/languagetips.html nu doar cã „furni zea-zã” exper åi-lor în desci-fra rea gra ma-ticii limbii en-gleze o inte-resantã re-sur sã de di-ver tisment, însã aduc în prim-plan o serie de greæeli frecvente chiar æi printre vorbitorii nativi.

Pe de altã parte, unii agenåi economici au gãsit secåiunea de FAQ-uri numai bunã pentru a atrage atenåia asupra lor. Este æi cazul boæilor „Innocent Drinks” - un fabricant britanic de bãuturi rãcoritoare -, a cãror ineditã percepåie a prezenåei pe Internet a scos la ivealã un nou mod de interpretare a „în-trebãrilor frecvente”. Astfel, linkul „Your Ques ti-ons” activat pe site-ul www.innocentdrinks. co.uk a fost „umplut” pânã la refuz cu tot felul de întrebãri - unele chiar banale -, ur-mate de rãspun-suri care fac trimi-tere la rãcori toa-rele aflate în vân-zare. Iar dacã åi-neåi cont de fap-tul cã textului pro-priu-zis i-au fost alã turate æi câteva animaåii, buna dispoziåie e ca æi garantatã.

Andrei Rizescu

Explicaåii æi hohote de râs Link-uri FAQ pentru consumatorii de umor

Poråile efectelor amuzante æi ale gagurilor on-line au cedat în faåa cererii tot mai mari de umor. Urmarea? Webdesignerii au trecut peste rigiditatea link-urilor explicative æi le-au transformat în adevãrate resurse de divertisment.

La ob iect . . .


Site-ul are [ase sec]iuni: Auto, Imobiliare, Shop-ping, Turism, Servicii [i Industrii. La orice sec]iune pu te]i introduce gratuit un num`r nelimitat de anun ]uri de v_nzare (cu exceptia sec]iunii Imobiliare, unde se pot adùga [i anun]uri de \nchiriere). Ave]i la dispozi]ie evalu`ri \n timp real ale eficien]ei ofer-telor dvs. Modificarea, sus pen darea sau [tergerea lor sunt la latitudinea utiliza to ru lui [i nu atrag costuri din par tea acestuia.

Accesarea ofertelor care prezint` interes pentru dum neavoastr` se poate realiza \n dou` moduri: prin inter me di ul motorului de cùtare pus la dispozi]ie de site sau prin serviciul „Alerte Anun]“.

Pe neogen.ro ve]i g`si instrumente multiple de con-tactare a ofertan]ilor. Acest lu-cru se poate realiza at_t off-line - telefon -, c_t [i on-line - prin modulul Mesaje.

Pentru persoanele juridice site-ul ofer` multiple posi bi-lit`]i de promovare [i v_nzare a produselor. Companiile pot introduce gratuit un num`r ne li mitat de anun]uri, pot dez-volta magazine virtuale sau pot crea campanii de publicitate on-line.

Un avantaj major al post`rii de anun]uri on-line rezid` \n faptul c` acestea pot con]ine volum neli-mitat de informa]ii, precum [i poze ale produselor prezentate.

Magazinele on-line cumuleaz` aceste oferte, pre-zint` date despre compania dumneavoastr` [i sunt

pro movate \n paginile sec]iunilor cores pun z` toare. Astfel, cli en ]ii dumneavoastr` vor pu tea cump`ra oric_nd de la dumneavoastr`, magazinul dum nea-voastr` fiind \n per ma nen]` „deschis“. C_t de cu r_nd, dup` cum ne infor meaz` membrii echipei Neo gen, firmele vor putea achi zi ]iona [i conturi de e-mail per sonalizate ([email protected]), re zer-va domenii sau personaliza designul maga zi nului propriu.

De asemenea, Neogen pune la dispozi]ia uti-lizatorilor sì [i un sistem complex de promovare on-line prin instrumente ca: banner, reclam` text, in-

sert \n newsletter sau e-mail publicitar.

Definirea campaniei este un proces rapid care du rea z` maximum 10 minute. Targe-tarea publicului ]int` se poa-te face dup` criterii ca: sex, v_rst`, venit, domeniu de ac-tivitate. Ca [i \n cazul anun -]urilor [i magazinelor on-line, pute]i verifica \n orice mo-ment statutul campaniei dum-neavoastr`, dup` crite rii ca: num`r de afi[`ri, nu m`r de

persoa ne, num`r de click-uri. A[adar, dac` sunte]i interesa]i de orice \n-

seam n` v_nzare \n domeniile auto, imobiliare, turism, ser vi cii, industrii sau dac` dori]i s` cre[-te]i expunerea [i v_nz`rile companiei dvs. acce-sa]i www.neogen.ro.

Cerasela DimofteMarketing Manager

Neogen ...noul gen de v_nz`ri

Dac` vre]i un singur nume care s` includ` totul, de la obiecte de uz casnic, echipamente industriale, p_n` la publicitate on-line, acesta este www.neogen.ro. Lider pe pia]`, conform statisticilor oferite de Trafic.ro, www.neogen.ro este utilizat \n prezent de peste 200.000 de persoane [i 10.000 de companii.

Comunitatea Free Software la 20 de aniAu trecut 20 de ani de c_nd Richard Stallman a plecat de la MIT (Massachusetts Institute of Technology)

ca s` dezvolte primul sistem de operare gratuit, GNU. Chiar dac` nu a fost lansat un sistem GNU complet, potrivit pentru folosirea \n produc]ie, o variant` a sistemului de operare este folosit` de zeci de milioane de utilizatori, care poate nici nu [tiu \n deplin` cuno[tin]` de cauz` ceea ce utilizeaz`. Filozofia care st` \n spatele softurilor free nu \nseamn` neap`rat gratuitate, ci faptul c` utilizatorii au libertatea de a rula programul, de a-i studia codul surs`, de a-l schimba [i de a-l redistribui, cu sau f`r` modific`ri, gratis ori pentru o anumit` sum`.

Potrivit lui Richard Stallman, dou` sunt motivele pentru care se dezvolt` programe free. Primul: nu exist` aplica]ie care s` rezolve o anumita sarcin`. Cel`lalt motiv este dorin]a de a fi liber, lucru care \i determin` pe oameni s` scrie aplica]ii free, pe care s` le foloseasc` \n locul celor care nu sunt gratuite.

|n leg`tura cu viitorul, Stallman dore[te ca [i \n continuare s` se dezvolte comunitatea care \i motiveaz` pe tineri \n dezvoltarea softurilor freeware.

Microsoft avertizeaz` asupra a trei sc`p`ri de securitateMicrosoft a lansat patch-uri pen-tru repararea a trei sc`p`ri de securitate, \ntre care cea mai periculoas` poate deschide unui atacator un back door \n serve-rul de securitate al companiei vizate.

Cea mai important` sc`pare afec teaz` Interent Security and Acceleration Server 2000, care este inclus \n edi]iile Small Business Server 2000 [i 2003. Sc`pa rea const` \n modul \n care un filtru al firewall-ului pro-dusului server proceseaz` date-le formatate \n standardul real-time multimedia communica-tions, cunoscut ca International Telecommunications Union (ITU) H.323. Internet Security and Acceleration Server este proiec-tat pentru a ajuta companiile s`-[i protejeze re]elele \n fa]a atacurilor on-line. Vulnerabilita-tea H.323 a fost descoperit` de agen]ia britanic` de protec]ie a infrastructurii Internet, National Infrastructure Security Co-ordi-na tion Center [i de c`tre cer-cet` tori ai Universtit`]ii Oulu, din Finlanda. De asemenea, mul te companii produc`toare de echipamente pentru servicii voice over Internet Protocol au fost afectate de aceast` pro-blem`. Celelalte sc`p`ri anun -]ate de c`tre gigantul software includ o vulnerabilitate \n Micro-soft Data Access Component din Windows 2000 [i XP, pre-cum [i din Microsoft SQL Ser-ver 2000 [i Windows Server 2003. Sc`parea i-ar putea permite unui atacator s` preia controlul asupra unui sistem vulnerabil, dar numai dup` ce distinge computerul atacat ca fiind un SQL server. Datorit` complexit`]ii atacului Microsoft a catalogat vulnerabilitatea ca fiind ćimportant`Ć [i nu ćcritic`Ć.Atreiavulnerabilitate,prezent` \n Exchange Server 2003, permite unui ata ca tor s` pro fi-te de modulul On line Web Access pentru a accesa c`su]a de e-mail a unui utilizator luat la \nt_m-plare, care a accesat recent serverul. Microsoft a lansat patch-uri pen tru produsele sale pe site-ul sù Web [i le va fur-niza automat clien]ilor sì.

Sursa: SmartNews



Acåiunea jocului are loc într-o lume fantasticã, Britannia (sau Sosaria, cum se numea în primele ver-siuni ale jocului); povestea este a unui om dintr-un

univers straniu (pro babil de pe Pãmântul se co lului 20), care apare în acel loc magic în vremuri gre-le pentru locuitorii Bri ta-nniei. Destinul acestui per-sonaj este sã fie eroul uni versului asediat de for -åele rãului. Jocul a fost con ceput astfel încât ju-cã torul sã fie elementul esenåial; de la primul joc Ultima æi pânã la finalul seriei, personajul evolu-eazã continuu, ajungând astfel, de la un simplu erou, un Avatar înåe lept, un simbol viu al vir tuåii æi

bunãvoinåei. Datoritã atenåiei acordate evolu åiei per so-najului, jocurile Ultima pot fi considerate o adevã-ratã epopee, nu doar o serie de aventuri într-un spa åiu mitologic.

Ultima Online este apogeul seriei Ultima; jocul se poate desfãæura numai pe Internet, împreunã cu mii de alåi jucãtori. Statisticile indic` Ultima Online pe locul 3 în topul jocurilor de acest gen (MMORPG – Massive Multiplayer Online Role Playing Game) din punctul de vedere al numãrului de utilizatori înregistraåi, aproximativ 225.000. Pentru a pu-tea juca Ultima Online, trebuie creat un personaj care va interacåiona cu tãrâmul Britanniei æi locuitorii sãi. Ace[tia vor fi, în general, alåi jucãtori din întreaga lume. {i ei vor cãuta acelaæi lucru: aventuri, tovarãæi de cãlãtorie, împreunã cu ei veåi lupta contra monætrilor, crea guilde, veåi avea proprietãåi de exploatat æi apãrat.

Crearea personajuluiVom începe cu o veste nu tocmai bunã pen-

tru românii dornici sã intre în acest univers vir-tual fantastic; pentru a juca Ultima Online ai ne-

voie de o carte de credit. Dup` ce cumperi jocul, te poåi înregistra pe site-ul Origin pentru a beneficia de luna gratuitã de joc inclusã în preåul pachetului. La sfâræitul acestei perioade, trebuie sã plãteæti cu carte de credit aproximativ 10 USD/lunã pentru a continua aventurile în universul Britanniei. Dar, sã nu ne descurajãm; mijloacele electronice de platã pãtrund încet, dar sigur, æi în România. Presupunând cã acest amãnunt nu este de naturã sã împiedice acce-sul la acest joc on-line, vã sfãtuim sã citiåi cu atenåie rândurile care urmeazã, pentru a fi familiari cu jocul în momentul în care vã veåi decide sã-l încercaåi.

Dupã înregistrarea pe site-ul Origin, trebuie creat personajul care va trãi numeroasele aventuri în universul fantastic al Britanniei. Toate personajele au trei caracteristici esenåiale; acestea sunt tãria, agilitatea æi inteligenåa. De asemenea, fiecare per-sonaj va avea la început trei abilitãåi primare, care de fi-nesc tipul personajului. Acesta poate fi creat por-nind de la un template pus la dispoziåie în joc sau poate fi creat pornind de la zero. Alegerea unui tem-plate va determina automat numãrul de puncte alo-cate caracteristicilor personajului æi îi va alege abi-litãåile. Un template de rãzboinic înseamnã, de exem-plu, o putere æi agilitate mai mare, iar abilitãåile de pronire vor fi Arms Lore, Tactics æi Parrying.

Folosirea unui template este totuæi destul de flexibilã, jucãtorul poate sã aloce puncte fiecãrei caracteristici definitorii ale template-ului. Un jucãtor familiarizat cu jocul îæi va crea probabil personajul

Centrul de servicii Guardian Meeting

Norlight Telecom munica ti-ons a lansat noul serviciu Guardian Meeting Center.

Serviciul le permite clien]ilor

\nt_lnirea pe Internet pen-tru desf`[urarea unor cur-suri, sau al altor tipuri de \n t_lniri on-line. Guardian Meeting Center combin` cla-ritatea conferin]elor audio cu beneficiile colabor`rii vizu-ale folosind webul. Printr-o interfa]` web, gazda con-ferin]ei poate partaja orice aplica]ie de pe PC-ul propriu cu ceilal]i participan]i. Se pot realiza voturi, interviuri [i se pot pune \ntreb`ri pen-tru a ob]ine reac]ii imediate [i pentru a fi siguri de \n]e -legerea \n profunzime a subiectelor discutate. Utili-zatorii au acces la un loc de \nt_lnire virtual, unde pot forma grupuri mai mari ori mai mici de lucru [i pot par-taja documente unii cu al]ii.

Sursa: Agora News

Ultima OnlineOrice pasionat de jocuri pe calculator (æi, pentru a nu „jigni” noile generaåii, trebuie sã specificãm cã referirea este fãcutã la cei care se distrau astfel pe vremea când un joc încãpea pe o dischetã sau douã de 5 1/4 inch) îæi aduce aminte, cu nostalgie probabil, de seria de jocuri Ultima. Creatã de Richard „Lord British” Garriot, seria Ultima poate fi consideratã ca un precursor de marcã al jocurilor cunscute astãzi ca Role Playing Games (RPG).

La ob iect . . .


pornind de la zero, pen-tru a-l adapta exact stilu-lui de joc pe care æi-l pro-pune. Abilitãåile pe care le poate alege sunt foarte numeroase, astfel cã este puåin probabil c` vor exista în joc personaje care sã semene foarte mult. {i, pen tru ca asemãnãrile sã fie cât mai puåine, fiecare jucãtor poate customiza aspectul fizic al perso na-jului, tipul de tunsoare, culoarea pãrului sau a pielii.

Desfãæurarea joculuiDupã crearea personajului, trebuie ales oraæul în

care acesta va începe explorarea Britanniei. Interfaåa jocului este g_nditã astfel încât majoritatea acåiuni-lor vor fi determinate de folosirea mouse-ului. Un click dreapta pe un punct de pe hartã, combinat cu menåinerea mouse-ului pe locul respectiv, va face personajul sã se deplaseze în locul respectiv. Un click stânga pe un obiect va afiæa informaåii despre obiectul pe care este plasat mouse-ul; acelaæi click stânga, dar pe un personaj, va afiæa numele aces-tuia. Pentru a afiæa starea sãnãtãåii unui anumit per-sonaj, se face tot un click stânga, combinat cu men åi-nerea muose-ului pe personaj. Interfaåa este foarte simplã æi intuitivã; pot fi create chiar macro-uri care per-mit efectuarea mai uæoare a unor acåiuni complexe.

Existã mai multe moduri de a trãi în Britannia. Personajul poate fi un fierar, asasin, hoå, brutar, cro-itor, alchimist sau dresor de animale. Acestea nu sunt singurele profesii disponibile, lista este mult mai lungã. Pentru o mai mare complexitate, perso-

najul poate avea mai multe profesii, în funcåie de do rin-åa jucãtorului. Fiecare poa-te face în Britannia ce vrea atunci când vrea. Singurele obligaåii sunt cele asumate de bunã voie. De exemplu, dacã aparåii de o ghildã (sau asociaåia profesionalã, ca sã fim mai expliciåi), dacã ai nevoie de ajutor, îl poåi soli cita membrilor ghildei; dar, atunci când ghilda are nevoie de tine, e bine sã rãs-

punzi chemãrii. Nu este obligatoriu, dar aæa este etic.Aceætia sunt primii paæi ca jucãtor în universul

Ultima Online. Înainte de a ne grãbi sã ne batem cu dragonii, sã vorbim puåin despre interacåiunea cu jocul æi ceilalåi participanåi la aventura on-line.

La prima intrare în joc, personajul abia creat se va afla în zona publicã a oraæului ales. Singurele bunuri de care dispune în acest moment sunt: o hainã, o pereche de încãlåãminte, pantaloni sau fustã, în funcåie de sex, o lumânare, jurnalul æi echi-pamentul de bazã pentru a-æi exercita meseria. Aces te obiecte nu au nici o valoare, neputând fi vândute. Personajul mai primeæte 1000 de monezi de aur, pentru a se putea descurca la începutul jocului.

Primul lucru pe care jucãtorul trebuie sã-l înveåe este cum sã se deplaseze; de asemenea, fami lia-rizarea cu Character Window este vitalã, pentru cã aici apar informaåiile despre personaj: cât de bolnav este, ce capacitãåi are etc. Pentru ca experienåa on-line a noilor jucãtori sã fie de la început una plãcutã, æi mai ales sigurã, Ultima Online beneficiazã de aju-torul unei echipe de suport din partea Origin. Mem-brii acestei echipe vor rãspunde la orice între bare venitã din partea noilor jucãtori (evident, nu vor rãs-punde la întrebãri care pot afecta direct desfãæu ra rea unui quest, de exemplu). În cazul unui tratament neco-respunzãtor din partea echipei de suport, pot fi fãcute plângeri la adresa de e-mail [email protected].

Membrii echipei de suport intrã în joc cu niæte personaje speciale, denumite Game Masters. Pen-tru a fi uæor recunoscuåi, aceætia poartã mantii roæii cu glugã. Uneori, un Game Master poate rãspunde unei chemãri chiar dacã pentru jucãtor el este invi-zibil. În acest caz, rãspunsul va apãrea în colåul din stânga jos al ecranului. Un Game Master poate rãs-punde la întrebãri de genul: „Cartea de vrãji nu func-åioneazã; ce am de fãcut?” sau „Sunt blocat æi nu mã pot miæca; ce trebuie sã fac?”

Interacåiunea joacã un rol foarte important în Ultima Online. Fiecare personaj vorbeæte cu celelalte sau cu personaje care nu iau parte activ la joc, pen-tru a primi informaåii, a face comerå sau a învãåa noi skill-uri. Comunicarea se face scriind pur [i simplu textul dorit, care va fi transmis la apãsarea tastei

Fuziunea J.P. Morgan- Bank One ar putea duce la conflict \n externalizarea serviciilor IT

Fuziunea de 58 miliarde USD anun ]at` recent de J.P. Morgan Chase & Co. [i Bank One Corp. se a[teapt` s` genereze econo-mii de 2,2 miliarde USD pe o perioad` de trei ani, \n parte datorit` consolid`rii platformelor tehnologice, a centrelor de date [i a personalului IT din cele dou` b`nci. Fuziunea rezultat` va deveni a doua banc` dup` Citigroup Inc., cu bunuri de 1,08 mii de mili arde USD [i 2.300 de filiale \n 17 state.

|n timp ce multe aspecte ale viitorului b`ncilor \n domeniul IT nu au fost \nc` decise, anali[tii afirm` c` sunt siguri c` dez-baterea IT outsourcing/insour-cing va juca un rol esen]ial \n definirea direc]iei sale IT. Spre exemplu, J.P. Morgan Chase a participat cu 5 miliarde USD pentru o afacere outsourcing cu IBM de [apte ani cu un an \nainte de a-[i prelua infra struc-tura de procesare date. Con-form termenilor afacerii, J.P. Morgan Chase a pl`nuit s` transfere 4.000 de angaja]i IT [i contractori la IBM p_n` la mijlocul anului 2003. Acel con-tract mai permite J.P. Morgan Chase s` pl̀ teasc` pentru capa-cit`]i de calcul de la IBM \n func -]ie de necesit`]i, ca un factor cheie al afacerii, potrivit anali[-tilor.Bancaafostćfoartemultafectat`Ćdeundeclin\nsecuritatea tranzac]iilor c_nd Wall Street a intrat pe pia]` la mij-locul lui 2000, sus]in_nd-o cu computere \n exces, afirm` Jim Eckenrode, analist la Need ham, Mass.TowerGroup.

|n contrast, Bank One Chicago a muncit din greu s` \[i asigure partea sa pe pia]a opera]iunilor IT \n ultimiii c_]iva ani sub \ndru-marea Pre[edintelui Bank One [i CEO Jamie Dimon [i execu-tarea lui CIO Austin Adams. Acestea includ decizia b`ncii de anul trecut de a schimba sursa primului s`u card de cre-dit USA de la Data Resources Inc. astfel \nc_t aceste acti vit`]i s` fie conduse intern de Total Systems Services, afirm` Ecken-rode.

Sursa: OnLineMedia



Enter; pentru o apropiere cât mai mare de realitate, se pot folosi semne de punctuaåie în faåa frazei, care indicã tonul comunicãrii – poåi „åipa” sau „æopti” ceva unui alt personaj. C_nd mergi pe o stradã, poåi auzi ce discutã alåi jucãtori, dacã aceætia vorbesc destul de „tare”.

La prima intrare în universul virtual al Britanniei, orice jucãtor este considerat tânãr æi beneficiazã de anumite drepturi æi privilegii. Un jucãtor este con-siderat tânãr dacã a jucat mai puåin de 40 de ore æi are în total mai puåin de 450 de skill points, sau dacã statutul de „tânãr” i-a fost revocat de cãtre un Game Master.

Cât este tânãr, un personaj beneficiazã de anu-mite forme de protecåie care nu sunt disponibile jucã-torilor mai experimentaåi (New Player Protection): Jucãtorii noi nu pot rãni alåi jucãtori. Alåi jucãtori nu pot rãni un jucãtor tânãr. Monætrii, care în mod normal ar fi agresivi faåã de

un jucãtor, nu pot ataca decât dacã fac parte dintr-un quest.

Un jucãtor tânãr va fi teleportat la un vindecãtor dacã moare æi îæi va pãstra bunurile pe care le posedã.

Un jucãtor nou nu poate jefui un monstru pe care nu l-a omorât timp de douã minute.

Alåi jucãtori nu pot jefui un monstru omorât de un jucãtor nou.

Un jucãtor nou nu poate fura de la un alt jucãtor sau de la un personaj nejucãtor.

Un jucãtor nou se poate odihni oriunde, ca æi cum ar fi într-un han.

Statutul de „jucãtor tânãr” este afectat de tim-pul total de joc æi nu este calculat în funcåie de personaj. Jucãtorul poate renunåa la acest statut spunând „I renounce my young player status” (Re-nunå la statutul de jucãtor tânãr).

Modul de luptã în Ultima Online este foarte sim-plu. În modul de luptã se intrã apãsând Alt-C sau click pe monstrul sau personajul cu care vrei sã te lupåi, la fel ca în Diablo. Lupta este un element im-portant într-un joc, mai ales în unul on-line. Din pã-cate, strategia un joacã un rol prea important în lup tele din Ultima Online.

Orice personaj poate sã moarã; aceasta se în-tâm plã când nivelul de sãn`tate ajunge la zero. Dar, în joc, moartea nu este definitivã. Un jucãtor care æi-a pierdut personajul are douã alternative; poate fi reînviat pe loc, dar îæi pierde toate capacitãåile dobândite în timp sau poate juca ca o fantomã. Personajul înviat va avea doar un punct de sãnãtate, iar dacã în apropiere se aflã monstrul sau personajul care l-a omorât, acesta poate încerca sã-l omoare din nou. De asemenea, dacã este înviat, personajul nu va mai avea nimic din toate bunurile pe care le poseda. În cazul în care decizia este de a continua ca o fantomã, trebuie gãsit repede un vindecãtor sau un sanctuar, unde personajul va fi înviat fãrã

sã-æi piardã capacitãåile. Problema este însã, cã pânã sã se întoarcã la cadavru pentru a-æi recupera bunurile, acestea pot fi luate de cãtre alåi jucãtori. De aceea este important sã ai tovarãæi de drum cre-dincioæi; aceætia pot pãzi cadavrul pânã la întoar-cerea de la vindecãtor.

Jocul este departe de a fi perfect realizat; bug-urile sunt încã numeroase, în ciuda anilor scuræi de la prima versiune on-line a jocului. Curba de învã-åare este poate unul din motivele pentru care aceastã experienåã on-line devine uneori de-a dreptul frus-trantã, cel puåin pentru jucãtorii nou veniåi în lumea virtualã a Britanniei. Documentaåia jocului este incom-pletã æi nu oferã noilor veniåi suficiente informaåii pentru a începe cu dreptul. Totuæi, înainte de a înce-pe efectiv jocul, Ultima Online pune la dispoziåie un excelent tutorial pentru începãtori. Acesta prezintã bazele jocului, jucãtorul familiarizându-se cu inter-faåa æi regulile elementare. Aceastã perioadã de adap-tare continuã într-un oraæ numit Haven (numele provine de la Heaven - Rai, în englezã), unde jucã-torul poate exersa înainte de a intra în viaåa de zi cu zi din Britannia.

În ciuda unor probleme care apar în timpul jo-cului, a graficii care nu poate fi consideratã extra-ordinarã (cel puåin în comparaåie cu jocurile pentru sisteme desktop), Ultima Online se poate dovedi o experienåã plãcutã, chiar surprinzãtoare, al cãrei motto ar putea fi „Do what you what, when you want, be who you want“, (Fã ce vrei atunci când vrei, fii oricine vrei tu sã fii). Pãcat cã acest dicton poate fi valabil numai într-un univers virtual...


ATS [i Verio ofer` IPv6 clien]ilor guvernamentali

ATS (Advanced Tech no-logy Systems) [i Verio, sub sidiar` a NTT Com mu-nications, au anun]at dis-po nibilitatea ime diat` a serviciilor NTT/VERIO In-ternet Protocol Version 6 (IPv6) Gateway Services.

ATS ofer` [i pachete de pro duse [i servicii de co-mu nica ]ie, denumite ATS PowerHou se Hosting So-lutions, care le asigur` guvernelor posibi li tatea achizi]ion`rii serviciilor de g`zduire [i de comunica]ii administrate furnizate de Verio.

NTT/VERIO IPv6 Gate-way Services le ofer` cli-en ]ilor guvernamentali per-for man]e crescute, admi-nis tra re, scalabilitate [i protec]ie de date la nive-lele de sigu ran]` care s` satisfac` cerin ]ele acestor segmente.

Prin oferta IPv6 de la ATS [i Verio se furnizeaz` \n prezent servicii, pe re-]eaua backbone NTT/VERIO Global IPv6, pen-tru clien]i din SUA, Ja-ponia, Coreea, Malaiezia, Taiwan, Hong Kong, Aus-tralia, dar [i Marea Bri ta-nie, Olanda, Fran]a, Ger-mania [i Spania.

Sursa: Agora News



Continuãm în acest numãr articolul referitor la ce le mai mari comunitãåi on-line din lume, pre zen-tându-vã alte câteva forumuri cu peste un milion de mesaje.

În numãrul precedent precizam cã IGN (boards. ign.com) este probabil cel mai mare forum din lu-

me, ca num`r de mesaje scrise. Ace-laæi (ign.com) domeniu g`zduieæte însã un alt forum (vnboards.ign. com/), cu peste 73 de milioane de me saje scrise. Forumul este dedicat jocurilor, în special RPG-urilor.

forums.facethejury .com/ es te o altã comunitate on-line cu pes te 70 de milioane de mesaje scrise. Forumul unui site ce oferã posi bi li-tatea membrilor sã încarce poze, pe care ceilal]i vizitatori s` le voteze, FaceTheJury reuneæte discuåii din domenii variate, precum dragoste,

sport, televiziune, artã, religie, politicã sau sãn` ta-te. Peste 500.000 de forumiæti, existând membri ca re au peste 150.000 de mesaje scrise. Cele mai multe mesaje sunt scrise în cadrul subforumurilor de discuåii generale, celor dedicate adolescenåilor æi sub forumului de muzicã.

Broadband Reports (www.dslreports.com/forums/all) reprezintã un forum unde majoritatea dis cuåiilor se referã la conexiunile la Internet, în spe-

cial cele broadband. Co mu-nitatea reuneæte ap roa pe 100.000 de membri, ca re au scris peste 9 mili oa ne de mesaje, cu o me die de 97 de mesaje per foru mist.

De remarcat faptul cã fo rumurile prezentate pâ-nã acum folosesc solu]ii soft ware custom.

Unul dintre cele mai mari forumuri care utili zea- z` ca software vBulletin (www.vbulletin.com)

este General �M�ayhem. 10 mii de membri, ap roa-pe 7 milioane de mesaje scrise pe teme diverse, de

la calculatoare la automobile. |n momentul re dac-t`rii acestui material, 226 de vizitatori erau prezen]i pe acest forum.

6 milioane [i jum`tate de mesaje, scrise de pes-te 15.000 de membri, cuprinde unul dintre cele mai mari subforumuri g`zduite de ezboard, anume JJB (pub209.ezboard.com/bjjboard), forum al fanilor

*NSYNC, cu o medie de 391 mesaje per forumist. Discuåii referitoare la concertele acestei formaåii, fun-cluburi, poze æi ultimele nout`]i despre ei.

Cea mai mare comunitate on-line din Norvegia este VG Nett (vg.transact.no/Group.asp), reu-nind peste 160.000 de membri, care au scris ap roa-pe 6 milioane de mesaje (36 mesaje per membru). Discuåiile variazã de la politicã, bani æi comunitatea europeanã, la filosofie, istorie, fotbal æi muzicã.

ArsTechnica (episteme.arstechnica.com/eve) este cel mai mare forum ce foloseæte ca software OpenForum, produs de Infopop. Având ca prin ci-pal subiect de discuåie calculatoarele, în cadrul aces-tui forum s-au \nregistrat 61.000 de persoane [i au fost scrise aproape 6 milioane de mesaje. În mo-men tul vizitei erau on-line 1.588 de utilizatori.

Comunit`]i on-line (II) Forumurile mari din lume

Dupã ce în numerele trecute am prezentat în paginile revistei cele mai mari forumuri din România, ne vom orienta atenåia în cadrul articolului de faåã asupra comunitãåilor mari æi foarte mari din lume. Comparativ cu forumurile româneæti, vom vedea cã cele occidentale au un num`r mult mai mare de membri æi de mesaje scrise.

La ob iect . . .


Xbox (forums.xbox.com/) este un forum pa-tronat de Microsoft, dedicat discuåiilor referitoare la jocuri (50 de jocuri au propriul subforum). Este pre-

zentã æi o sec åiune de-dicatã dis cu-åiilor în alte limbi de cât en gleza (fran-cezã, ger ma-nã, olande-zã, spa niolã, ita lia nã, su e-dezã, mexi-ca nã, chi ne-

zã, co reeanã etc.). Peste 215.000 de membri dezbat subiecte în aproape 5 milioane de mesaje.

JeuxOnline (forums.jeuxonline.info/) este un alt forum dedicat jocurilor, în limba francez` însã. Softul folosit este vBulletin, iar forumul cup rin-de aproape 5 milioane de mesaje, scrise de 45 de mii de membri. 890 vizitatori on-line \n momentul redactãrii materialului.

The Bridge (www.anyoneseenthebridge.com/msgboard/) reprezintã o comunitate dedicatã formaåiei lui Dave Matthews. Printre fanii formaåiei se numãrã probabil æi cei 15.000 de membri, care au scris peste 4 milioane de mesaje.

O comunitate a fanilor Courtney Love veåi regãsi la SoapBox (www.hole.com/soapbox). Pentru a citi æi a participa la discuåii trebuie sã vã \nregistraåi. Aæa au f`cut æi cei 150.000 de membri de pânã acum, care au scris aproape 4 milioane 500 de mii de mesaje.

Neoseeker (www.neoseeker.com/forums/)

es te o comunitate dedicatã jocurilor în special æi cal-culatoarelor în general. Aproape 100.000 de mem-bri, cu peste 4 milioane de mesaje scrise. |n mo men-tul vizitei, navigau pe forum 4.500 de persoane.

Tot discuåii IT, dar de data aceasta în limba rusã veåi g`si la forum.ixbt.com/. 33.000 de membri æi aproape 4 milioane de mesaje scrise.

RateMyBody .com este un site asemãnãtor celui amintit la începutul acestui material (Face the-Jury); forumul acestui site este localizat la adresa www.ratemybody .com/forum/default.aspx, iar discu]iile se axeaz` în general pe teme specifice

adolescen]ilor [i tinerilor. 130.000 de membri [i 3.700.000 de mesaje.

HardwareZone (forums.hardwarezone.com/i n d e x . p h p ) dedicã dis cu åi i-le do me ni ului IT. Da cã ave]i vreo între bare din hard wa re, soft ware sau jo-curi, în mod si-gur veåi pri mi rãspuns de la un ul dintre cei 40.000 de mem bri, care au tri mis deja peste 4 mi lio-ane de mesaje în cele 345.000 de subiecte dez b`-tute. Ca software, este folosit vBulletin.

Hanson.net (www.hanson.net/forums/default. aspx) este o comunitate dedicatã fanilor trupei Han-son. Detalii despre aceastã formaåie pu teåi afla de la cei 15.000 de forumi[ti sau citind o parte din cele ap roape 4 milioane de mesaje trimise.

Un ultim forum prezentat \n cadrul acestui nu-mãr este Elaborare (www.elaborare.info/forum/vbulletin/index.php), comunitate italianã unde veåi regãsi atât discuåii referitoare la motociclete [i bi ci-clete, cât æi discuåii generale. 14.000 de membri æi ap-roa pe 4 milioane de mesaje în ba za de date a foru-mului.

Ultima par te a aces tei pre zent`ri, a celor mai mari comu ni tãåi on-line ro mâ neæti, o pu teåi citi în nu mãrul urmã tor al revistei.

Pânã atunci pãrerile æi criticile dumnea voas trã, precum æi eventuale sugestii sunt aæteptate în cad rul forumului HanuAncutei, www. hanuancutei. com/forum/index.php? showforum=66

Mihai Dumitruwww.orasulploiesti.ro/mihai

Num`rul membrilor forumului ViMAX se dubleaz`

Forumul ViMAX, care are sco-pul declarat de a certifica inter-o perabilitatea produselor BWA

(Broadband Wireless Access), a anun]at c` a ajuns s` aib` 67 de membri.

|n urm` cu cinci luni \n cadrul forumului erau \nregistrate doar 28 de companii. Printre noii veni]i se reg`sesc ope-ratori precum AT&T, Covad [i PCCW, sau furnizori de infra struc-

tur` ca Siemens mobile, ori ZTE Corporation. Dintre produ-c`torii de echipamente BWA, s-au al`turat forumului ViMAX: Axxcelera Broadband Wireless, Beamreach Networks, Intra-com, KarlNet, NextNet Wire-less, REMEC [i Vyyo.

Cu apari]ia standardului 802.16a, operatorii pot oferi clien]ilor cas-nici [i celor de corpora]ie mai multe op]iuni pentru conec tivi-tatea \n band` larg`, la costuri mai sc`zute. Mul]i oameni din lume, nu pot accesa o leg` tura \n band` larg` prin DSL sau cablu TV, astfel pentru ei noua tehnologie wireless cons tituie calea spre Internet, spu nea un purt`tor de cuv_nt al Siemens mobile.

Sursa: Agora News

Sticky Web \nregis-trea z` o nou` inven]ie

Sticky Web a anun]at \nregis tra-reapatentuluidenumitćMetodapentru administrarea distribu]iei \nmas`aemailurilorĆ.

Acesta acoper` zona de admi nis-trare [i de distribu]ie a mesajelor de po[t` electronic` \n cantit`]i \nsemnate, opera]ie care inclu-de persoane [i firme care se ocu- p` cu asemenea opera]ii. Exist` multe persoane care sus]in c` industria e-mail-urilor trimise pe baza permisiunii dinainte ob]i nu-te cunoa[te o extindere rapid`.

|n 2005 se a[teapt` s` fie tri-mise 268 de miliarde de e-mail-uri cu con]inut promo ]io nal, iar veniturile \nregistrate se a[-teapt` s` ating` cifra de 7,3 miliarde de dolari.

Sursa: Agora News



Pentru programatorii de aplicaåii PHP soluåia cea mai convenabilã pentru rezolvarea problemelor mai sus amintite vine de la firma Zend, cea care dezvoltã în prezent engine-ul PHP în regim open-source. Aplicaåia propusã de cãtre firma Zend se numeæte SafeGuard Suite æi este prima soluåie de licenåiere electronicã a aplicaåiilor PHP æi criptare a codului pentru protejarea proprietãåii intelectuale. Folosirea acestei aplicaåii înseamnã pentru dezvoltatorii de soluåii PHP o maximizare a profitului prin ma na ge-mentul electronic al licenåelor æi protejarea împot-riva folosirii ilegale a soft-ului. Se eliminã astfel ris-cul copierii, modificãrilor sau folosirii ilegale; doar cli enåii care au cumpãrat o licenåã pot folosi apli ca-åia respectivã, doar în termenii licenåei respective.

Zend SafeGuard Suite este compusã din douã aplicaåii care asigurã un nivel dublu de protecåie a ap licaåiilor PHP: Zend Encoder æi Zend License Ma-nager. Zend Encoder creeazã din scripturile PHP niæte fiæiere binare (într-un format propriu, protejat, numit Zend Intermediate Code); aceste fiæiere nu mai pot fi citite cu orice editor de text, aæa cum se întâmpla cu fiæierele PHP normale. Evident, aceste fi æiere vor rula exact la fel ca fiæierele originale.

Dupã criptare, fiæiere binare vor fi distribuite cli-enåilor; aceætia nemaiavând acces la codul sursã, pro ducãtorul poate crea liniætit aplicaåii comerciale, protejându-æi în acelaæi timp investiåia æi proprietatea intelectualã. Reverse engineering-ul (tehnica de „re-cu perare” a codului sursã original din fiæierele bi-nare) devine o tehnicã neputincioasã (cel puåin deo-camdatã) în faåa unei astfel de protecåii.

A doua componentã a Zend SafeGuard Suite, License Manager, asigurã al doilea nivel de protecåie al codului, impunând restricåii de folosire a fiæierelor conform politicii de licenåiere a firmei producãtoare. Fiecare fiæier criptat este marcat astfel încât sã ruleze numai dacã existã o licenåã validã, generatã conform unor criterii definite de cãtre producãtor. Fiæierele de licenåe sunt distribuite împreunã cu fiæierele aplicaåiei æi sunt validate în momentul în care sunt rulate pe server.

Pentru a putea fi rulate, este necesarã instalarea pe server a aplicaåiei Zend Optimizer, care este gra-tuitã æi poate fi distribuitã împreunã cu aplicaåia criptatã. Zend Optimizer permite nu numai rularea corespunzãtoare a aplicaåiei PHP, dar asigurã æi o vitezã de rulare mai mare.

Tipurile de licenåe care pot fi create cu License Manager sunt foarte flexibile, produsele software protejate astfel având un grad mai ridicat de at-ractivitate pentru clienåi. Reînnoirea licenåelor se face foarte simplu, fãrã a fi nevoie de modificarea co dului aplicaåiei; pur æi simplu este creat un nou fiæier de licenåã, care este trimis clientului. Acesta îl copiazã pe server æi aplicaåia va rula în continuare automat conform noii licenåe.

Licenåele pot fi create conform mai multor cri-terii: licenåe de evaluare, care funcåionezã o peri-oadã de timp prestabilitã; licenåe specifice unui anu mit server, create pe baza unui HostID; licenåe dedicate unui anumit segment de reåea – nu pot fi rulate decât într-o reåea cu o anumitã plajã de adrese IP, în funcåie de topologia reåelei etc.


Zend SafeGuard Suite Versiunea 3.1.0

Dezvoltatorii de aplicaåii PHP (æi, în general dezvoltatorii de aplicaåii web) se confruntã cu o dilemã: vor sã distribuie un produs software, dar, în acelaæi timp, trebuie sã-æi protejeze proprietatea intelectualã. Regulile nescrise ale comunitãåii open-source (de exemplu, folosirea gratuitã a unui segment de cod scris de altcineva implicã automat menåionarea autorului) se pot dovedi insuficiente, mai ales dacã se urmãreæte vânzarea aplicaåiilor respective.

Cerinåele de sistem pentru Zend SafeGuard Suite: Versiune PHP mai nouã decât 4.0.5. Sisteme de operare suportate: Linux glibc 2.1 / 2.2 (RedHat 6.x/7.x, Debian 4.2, SuSE 6.4, Mandrake 8.1, æi altele) Windows® 98 / NT 4.0 / 2000 / XP. Solaris Sparc 2.6 /2.7 /2.8 (versiunea non-GUI).

Servere Web de dezvoltare: Apache 1.3.x, IIS 4 / 5, Zeus (cu FastCGI) sau orice alt server web care suportã CGI.

Interfaåa Graficã este suportatã numai în versiunea de Windows æi Linux.

SightSpeed Video Messenger 2.0

SightSpeed, lider \n teh-no logii de comunica]ie vi-zual`, a lansat serviciul SightSpeed Video Messen-ger 2.0.

Aceasta este o solu]ie com-plet` de videocon ferin]` pentru platformele Win-dows [i Macintosh. Versi-unea 2.0 are calitate audio [i video \mbu n`t` -]ite [i o interfa]` utilizator mai intuitiv`.

ćFolosim extensiv SightSpeed Video Messenger la marketing [i rela]ii cu publicul, pentru comuni-ca]ii fa]` \n fa]` cu mem-brii facult`]ii, studen]ii, personalul, partenerii [i reporterii. Noua versiune ofer` interoperabilitate \ntre mai multe platforme [i camere webĆ spuneRandall Sawyer, respon-sabil de rela]iile cu publi-cul la The Johnson School din Cornell University.

SightSpeed Video Mes sen-ger 2.0 are disponibilitate imediat`. Varianta neli-mitat` cost` 4,95 dolari pe lun`, dar este dis po-nibil` [i o edi]ie de \ncer-care cu caracteristici limi-tate.

Sursa: Agora News



Turism Croaåiawww.croatia.hr

Site-ul este foarte complex, prezentând ma jo-ritatea oraæelor croate. Poate fi accesat în croatã, englezã sau germanã.www.mint.hr

Aici se aflã pagina web a Minis-terului Turismului din Croaåia.www.croatianmall.com/croatia/

tourismPuteåi citi un text destul de

lung cu date generale despre Croaåia.www.europeanvacationguide.

com/Croatia1100Œ Overview.html

Site cu informaåii con cen trate pen-tru cei care doresc sã afle esenåialul

rapid...www.hotels.net/croatia-hotels.htmwww.hoteli-croatia.hr

Hãråiatlas.mapzones.com/croatia

Hartã destul de sãracã în informaåii æi cu o cro-maticã neinspirat aleasã.www.visit-croatia.co.uk/map

Harta este mai mare æi mai cuprin zã toa re din punct de vedere al informaåiilor.lonelyplanet.com/mapshells/europe/croatia/

croatia.htm www.1uptravel.com/worldmaps/croatia.htm

Ora[eZagrebwww.zagreb-touristinfo.hr

Prima paginã cuprinde o agendã a eve ni-mentelor din capitalã. Cãlãtorii au în meniul

din partea stângã informaåii despre Acomodare, Culturã, o hartã a ora-æului etc. Aceasta ar trebui sã fie un model pentru hãråi similare, prin detaliile oferite æi prin posibilitatea de a selecta o insituåie de interes, ast fel cã pe hartã vor apãrea pe rând bãnci, cinematografe, resta-urante, hoteluri etc., în funcåie de alegerea fãcutã dintr-un meniu alã-turat.www.hr/wwwhr/tour/guides/zagreb/index.en.html

Dubrovnikweb.tzdubrovnik.hr

Un excelent portal cu informaåii despre oraæ æi cu e-carduri ce pot fi trimise prietenilor de pretu tin deni. Puteåi face o plimbare virtualã, ac-

Croaåia Atracåia Coastei dalmate

Au trecut ani de la încheierea rãzboiului care a rupt violent fosta Iugoslavie... Croaåia a fost æi ea implicatã, dupã cum ætim, în carnagiul care a distrus zeci de mii de vieåi, iar oraæele sale au fost afectate de bombardamente. În prezent, croa]ii încearc` s` uite ororile r`zboiului, iar turi[tii redescoper` farmecul acestei ]`ri, frumuse]ile naturii cu muntele care se arunc` în mare, cu plajele acoperite de pietre dure...

La ob iect . . .


ce sând o hartã a oraæului æi dând click pe punctele de pe schiåã.www.dubrovnik-online.com/english/english

.phpdubrovnik.get.to

Site cu imagini ale oraæului.

Polawww.pulainfo.hr/ENG/htmls/enter/enter.html

Pola, urmând denumirea strict româneascã a aces tui oraæ, este con si de-rat capi ta la Is triei. Site-ul cup rin de un is toric al aæe-zãrii, mo da li-tãåi de trans-port cãt re Po-la, pre cum æi mul te ima gi-ni cu mo nu-mente le o ra-æului æi pla-jele sale.travel.yahoo.com/p-travelguide-482672-

pulaŒvacations-iwww.arenaturist.hr/eng/pula.asp

Hoteluriwww.hotelstravel.com/croatia.html#ld

Hotelurile oraæelor importante, ca nu-mãr de locuitori sau ca atracåie turisticã, sunt menåionate în acest site. Fiecare hotel este descris cu facilitãåile oferite, locaåie etc. www.hotels-network.co.uk/HotelsŒinŒ

Croatia.htmwww.freehotelsearch.com/international/

Croatia-hotels.html

Istoriewww.hr/darko/etf/etfss.htmlwww.nationbynation.com/Croatia/

History1.html

Cel mai scurt istoric, cu câteva rânduri ce prind datele fundamentale ale istoriei åãrii.

Gastronomiewww.amb-croatie.fr/croatie/cuisine.htmwww.visit-croatia.co.uk/cuisine

Ambasada CroaåieiNu existã o paginã web a Ambasadei Republicii Cro-aåia în România, însã aflaåi adresa æi câteva in-

formaåii din site-ul www.ambasade.ro. Vã invitãm sã descoperiåi agenåiile de

tu rism æi ofertele lor pentru Cro aåia, ac ce-sând portalul www.internet-magazin.ro æi www.infotravelromania .ro.


Intel \[i prezint` viziu-nea asupra conect`rii broadband wireless

Tehnologiile broadband wireless vor contribui la conectarea ur-m` toarelor cinci miliarde de uti-lizatori la Internet, consider` Sean Maloney, vicepre[edinte executiv Intel [i general mana-ger Intel Communications Group.

La simpozionul anual al Wire-less Communications Associa-tion (WCA), el a prezentat pla-nul companiei de a colabora cu alte nume de marc` din indus-trie pentru a realiza o sc`dere dramatic` a costurilor [i a face mai accesibile tehnologiile broad-band wireless, inclusiv 802.11 wireless local area networking (WLAN) [i 802.16 wireless metro -politan area networking (WMAN). Aceste eforturi vor contribui la atragerea urm`torului val de utilizatori Internet, \n special a celor din pie]ele recent-ap`ru-te, cum ar fi China, India [i Ame-rica Latin`. Mai exact, tehno-logia 802.16, adesea numit` WiMAX, completeaz ̀WLAN prin conectarea hot spot-urilor 802.11 la Internet [i ofer` o alternativ` wireless pentru conectivitate last-mile broadband, at_t la ni-vel de companii, c_t [i pentru utilizatori individuali.

Viziunea prezentat` de Intel se refer` at_t la re]elele WLAN c_t [i la hardware-ul 802.16 WMAN interoperabil [i eficient din punct de vedere al costurilor. Teh no-lo gia 802.16 silicon - care va fi certificat` de WiMAX Forum, organiza]ia care supervizeaz` compatibilitatea [i interopera-bili tatea pentru tehnologia 802.16 - va fi pus` la punct [i imple-men tat` de un ecosistem din ce \n ce mai dezvoltat de pro-duc`tori de echipamente wire-less[iproviderideservicii.ćNoiconsider`m c` implementarea tehnologiei 802.16 se va face \n trei etape. Pentru \nceput, instala]ii de antene fixe de ex-terior, care vor aduce rapid capabilit`]ile de conectare wire-less pe pie]ele recent ap`rute, apoi accelerarea instal`rii de servicii broadband, f`r` a mai fi nevoie s` se instaleze cabluri saufireĆ,adeclaratMaloney.

Sursa: Agora News



Portaluri de turismwww.australia.com

Poarta virtualã a ]ãrii este personalizabilã în func]ie de profilul vizitatorului: limbã vorbitã [i ]a rã de pro venien]ã. Site-ul cuprinde o hartã cu prin ci palele re giuni, ce pot fi accesate independent, pre cum [i in forma]ii variate. Din About Australia aflãm cã numãrul cangurilor depã[e[te cifra de 40 de milioane de exem plare, alte cifre care fac faimã Australiei, date despre vreme, o galerie media [.a. Apoi, pentru planificarea unui concediu, pot fi con-

sultate paginile bogat ilus trate [i explicate din Plan your trip, Things to do, Holiday ideas [i Places to go.www.csu.edu.au/australia/tourism.html

Link-uri din sfera turismului.www.westernaustralia.net

Pentru cei care vor cãlãtori în vestul Australiei.www.southaustralia.com

Pentru cei care vor cãlãtori în sudul Australiei.www.centralaustraliantourism.com

Pentru cei care vor cãlãtori în centrul Australiei.www.australie-a-la-carte.com

Site adresat francofonilor.

Hãr]iwww.ga.gov.au/map/images.html

Hartã extrem de detaliatã cu multiple op]iuni de zoom pe regiuni [i subregiuni.www.lonelyplanet.com/mapshells/australasia/australia/australia.htm

Principalele orase.www.worldatlas.com/webimage/countrys/oceania/au.htm

Din nou o hartã ce poate fi mã-ri tã [i care oferã detalii legate de relief.

Cazarewww.tripadvisor.com/Tourism-g255055-Australia-

Vacations.htmlwww.asiatravel.com/australia.htmlwww.australia-hotels.netwww.australia-online-hotel-reservations.comaustraliahotels.net

Meteowww.weatherzone.com.auwww.wunderground.com/global/AU.htmlaustraliasevereweather.com

Istoriewww.lex5.k12.sc.us/ces/Australiahis.htmwww.history .sa.gov.auwww.nla.gov.au/oz/histsite.htmlperso.wanadoo.fr/australies/Generalites.htmmembres.lycos.fr/terrahumana/

australie�histoire.htmImaginiwebpics.shorturl.com

www.photoinstinct.comwww.tasmaniaoutdoors.com

Australia Rugbi, canguri... doar atât?

Este foarte greu sã scrii despre Australia, fiind situatã departe de Europa [i având în consecin]ã pu]ine contacte directe cu noi. Cred cã douã sunt elementele definitorii ale acestei ]ãri, în mentalul românilor: rugbiul [i... cangurii. Sigur, acesta este nivelul superficial, ]ara având un poten]ial turistic impresionant pe care vom încerca sã-l creionãm în continuare....

La ob iect . . .


Ora[eMelbournewww.visitmelbourne.com

Cel de-al doilea ora[ ca mãrime este prezentat pe web într-un mod dinamic [i viu – prin eve-nimentele în desfã[urare [i un meniu aerisit [i u[or de utilizat.

El se adapteazã nevoilor fiecãrui vizitator, fie cã acesta dore[te sã cãlãtoreascã singur, sau cu fami-lia, pen tru a petrece timpul liber sau pentru alte ac-tivitã]i.www.melbourne.visitorsbureau.com.auwww.visitvictoria.comwww.international-travel-tours.com/

australia/melbourne.htmlwww.destinationmelbourne.com.au

Canberrawww.canberratourism.com.au

Structura site-ului este ineditã pentru cã el con -]ine doar meniurile principalele din care selecta]i pagina de interes, de exemplu: Sport – tenis. www.tomw.net.au/cnbst1.htmlwww.canberraconnect.act.gov.au

Sydneywww.sydneyaustralia .com

Portal în mai multe limbi de circula]ie, cu douã mari sec]iuni: turism [i bu siness.www.sydney .com.auwww.cityofsydney .nsw .gov.auGeografiewww.photius.com/wfb/

wfb1999/australia/australia�geography .html

www.nationalgeographic.com/downunder

SporturiAustralienii sunt iubitori

de rugbi, de fotbal, dar prac ticã [i crichetul, doar sunt încã supu[ii reginei Marii Britanii. De ase-menea, se practicã sporturi acva ti ce.www.ausport.gov.auwww.rugby .com.auwww.australiansoccer.com.auwww.soccernews.com.auwww.baggygreen.com

Parcuri na]ionaleParcul Na]ional Kakaduwww.kakadudreams.com.auwhc.unesco.org/sites/147bis.htmwww.deh.gov.au/parks/kakadu/index.html

Alte parcuri, clasate pe regiuniwww.atn.com.au/parks/parks.htm

Culinareaustraliancuisine.tripod.com/list.htmwww.alacuisine.net/annuaire/Cuisine�

Oceanique/AustralieOvidiu Drãghia

[email protected]

Dell repar` serverele PowerEdgeCompania Dell contacteaz` to]i cump`r`torii serverelor Po-werEdge 1650 pentru a reme-dia o defec]iune care poa te ca-uza supra\nc`lzirea, emi te rea de fum [i \nchiderea sistemelor.

Se pare c` pl`cile de baz` ale tuturor serverelor PowerEdge 1650 v_ndute anul tre cut \n-tre ianuarie [i \nceputul lunii mai, \n \ntreaga lume, ar pu-tea fi defecte [i ar trebui \nlocu-ite, a declarat pur t`to rul de cuv_nt al companiei, Bruce Andreson.

Bobina de induc]ie de pe pla ca de baz` se poate supra\nc`lzi [i poate emite o canti tate mi-c` de fum. Dac` se produce supra \nc`lzirea, ser ve rul se opre[ te. Nu este o problem` care s` afecteze siguran]a, bo-bina fiind folo sit` doar pentru controlul vol tajului, a spus An-dreson.

Dell PowerEdge 1650 este un rack server menit a fi utilizat \n centrele de date. Produsul a fost introdus \n luna februa rie 2002 [i a fost urmat la jum`-tatea anului 2003 de Power-Edge 1750. Placa de baz` din serverul PowerEdge 1650 a fost proiectat` de compania Dell.

Purt`torul de cuv_nt al com-paniei a refuzat s` precizeze c_te servere PowerEdge 1650 au aceast` problem` sau c_te astfel de servere au fost v_n-dute [i nici cine este vinovat pentru problema aceas ta, sau care sunt cos turile pentru Dell pentru a o \ndrepta.

Sursa: Agora News

Pre-Press: ZOOM-SOFT

Tipar: ROMPRINT

Revistã editatã de AMCO PRESS SRL,Str. Academiei nr. 7, sector 1, CP 1 - 425, Bucureætitelefon: (+40-21) 314 70 95; fax: (+40-21) 310 41 03e-mail: [email protected]://www.internet-magazin.roCont bancar: 4220102423001, BC „Ion }iriac“ - Sucursala Izvor; 251111.207646.ROL1, deschis la LIBRA BANK - Sucursala Venus.ISSN 1582-3806

Director: Mihai Andronic [email protected]

Redactor æef: Liviu Stoica [email protected]

Redactori: Ovidiu Drãghia [email protected] Bogdan Mateescu [email protected]

Redactori colaboratori: Mihai Dumitru Andrei Rizescu R`zvan Tra[cu Cristian Lucan

DTP: Hedda Bra[oveanu

Corectur`: Carmen Stoica

Publicitate: Marina Porime [email protected]

Marketing: Elvi Gavrilã [email protected]

Abonamente prin redacåie: Asenca Dimco [email protected]

În aceastã revistã s-au folosit ætiri SMARTNEWS, AGORANEWS, NUA.COM æi alte surse.Suntem deschiæi colaborãrii cu specialiætii din domeniul IT&C.Vã rugãm sã trimiteåi scrisorile Dvs., taloanele sau alte materiale la CP 1-425 sau e-mail: [email protected]. Materialele nesolicitate trimise pe adresa redacåiei nu vor fi returnate.Reproducerea paråialã sau integralã a textelor, imaginilor sau articolelor apãrute în revista Internet Magazin este interzisã fãrã acordul scris prealabil al editorului.Rãspunderea pentru articole aparåine autorilor. Rãspunderea pentru conåinutul machetelor publicitare aparåine clienåilor respectivi. Rãspunderea pentru conåinutul site-urilor descrise aparåine deåinãtorilor acestora.

Internet Magazin 1/2004

Documents

Transcript of Internet Magazin 1/2004