Ingrijirea Pacientilor cu Insuficienta Renala a Rinichilor Polichistici

Lucrare de diplom -

NGRIJIREA PACIENILOR CU

INSUFICIEN RENAL A

RINICHILOR POLICHISTICI

MOTTO

Ce la om nu este posibil, la DUMNEZEU este posibil.

MOTIVUL LUCRRII MELE DE DIPLOM

Motivul pentru care am ales acest diagnostic este pentru a nvaa tot mai mult despre funcia rinichilor , i despre insuficienta renal a rinichilor polichistici - boala pe care eu si tatl meu a motenit-o.

CUPRINS

I ANATOMIA RINICHIILOR...... pag 1

1. Sistemul renal

2. Structura produs de urina primar

3. Cile excretoare ale rinichilor

II FIZIOLOGIA APARATULUI EXCRETOR ..pag 6

1. Reglarea funciei renale

2. Eliminarea urinii

3. Examenul de urin n laborator

III NOIUNI DE NURSING...pag 15

IV INSUFICIENA RENAL CRONIC. pag 18

1. Definiie

2. Alimentaia

3. Boli renale cronice

A. Diabetul zaharat

B. Hipertensiunea

C. Factori de risc

V INVESTIGAII.. pag 27

1. Investigarea funciilor renale

2. Investigaii pentru declararea anemiei

3. Alte investigaii

VI TRATEMENTE..pag 30

1. Tratamentul iniial

2. Tratamentul de intreinere

3. Tratamentul n caz de agravare

4. Tratamentul insuficienei renale

5. Tratamentul chirurgical

6. Alte tratamente

VII APLICAREA CONCEPTULUI DE NURSING PENTRU CAZURILE STUDIATE...... pag 44

Cazul I

Cazul II

Cazul III

VIII CONCLUZII PENTRU NOI TOI.pag 64

BIBLIOGRAFIE...pag 67

I ANATOMIA RINICHIILOR1. SISTEMUL RENAL

Funcia de excreie e funcia de baza a organismului din care se elimin la exterior produii toxici din organism , rezultai n urma complexelor procese metabolice care elibereaz energie.

Principalele organe care au rol in excreie sunt :

-Pielea

-Plamnul

-Aparatul renal

Aparatul renal este alctuit din rinichi i ci urinare. Cile urinare sunt reprezentate de calicele mici i mari, pelvis renal, bazinet, uretre, vezica urinal i uretre.

Rinichii produc urina, care reprezint o soluie apoas cu substante de degradare provenite din alte organe astfel este reglat compoziia mediului intern al organismului, respecriv echilibrul hidroelectrolitic i al altor substane ce compun acest mediu.

Formarea urinei se face n doua faze:

-la nceput se realizeaz un ultra filtru din plasma sanguin numit urina primara , care conine substane ptrunse din snge la o concentratie egal cu cea din sage cu excepia proteinelor. Cantitatea urinei primare este de aproximativ 150 litri in 24 de ore, apoi unele substane n principal glucoza i apa sunt reabsorbite n snge i se formeaz urina secundar.

-urina este evacuat prin cile excretorii , respectiv: bazinet, ureter, vezic si uretr.

Rinichii sunt organe retroperitoneale, rinichiul stng fiind situat mai sus de cel drept. Rinichii au form de bob de fasole si prezinta doua fete: anterioar i posterioar; dou margini: lateral convexa i medial concav. n zona medial a rinichiului se afla sinusul renal in care se gsete hilul renal.

Rinichii cantresc intre 120- 200 grame fiecare, sunt de culoare roie-brun i de consistent ferma. Sinusul renal e alcatuit din circa 4 cm si reprezint o cavitate care adposteste pediculul renal format din:

-Cile excretoare

-Vase de sange

-Nervi

-Fibre nervoase vegetative

-O mas de grsime

Loja renal: rinichii sunt situai n regiunea lombo-diafragmatic n loja renal care are drept limite:

-Superior: n plan ce trece prin zona vertebrei T 11

-Inferior: tot un asemenea plan ce trece la nivelul vertebrei L 3

-Lateral:un plan ce trece prin vrful coastei a 12-a

-Medial: linia paravertebral.

Rinichiul este nvelit cu un segment al tunicii urogenitale interne care formeaz o fascie renal. Superior rinichiilor se afla glandele suprarenale care se continu n sus pana la muchiul diafragm unde se prind pe aceasta. Lojele renale comunic ntre ele i sunt deschise n inferior de-alungul celor dou uretre. Sectiunea renal: Este inconjurat de capsula proprie renal dens care prezint dou zone:

- zona medular- zona cortical Medulara: e situat profund i e lacatuit din piramidele renale Malphigi care sunt in numar de 7-12 . Aceste piramide prezint o baz paralel cu marginea lateral a rinichiului si cu un vrf orientat spre papila renal. n jurul fiecrei papile se afla o calice mic care apoi se deschide in calicele mari. Piramida este alcatuit dintr-o zona papilar i o zon extern striat a crei striaii conin tuburi colectorii i vase sanguine. Corticola este situat extern periferic ntre capsula i se ntinde ca o banda ntre baza piramidelor i capsula renal . La rndul ei corticola ptrunde printre piramide formnd corpusculi renali Malphigi.

|Rinichii sunt alctuii din lobi renali in a crui structur intr o piramid renal Malphigi mpreuna cu zonele laterale numite piramidele Ferein i toat substana cortical care le nconjoar. Lobii sunt formai din lobuli care se unesc spre canal corector ce se deschide in bazinet. Unitatea morfologica i functional a rinichiului este nefronul . La copii rinichii sunt situai mai sus decat la adult . Rinichii copilului sunt mai mari decat la aduli din punct de vedere al proproetatilor. Irigatia Rinichiilor.

Necesit un flux sanguin important reprezentat ca circa 20 % din sngele trimis de catre cord n circulaie. Arborele vascular al rinichiului are o dispozitie particular. Arterele renale,ramuri din aorta i venele renale ce dreneaz n vena cava inferioar se afl n sinusul renal la nivelului esutului conjunctiv lax, bogat n grsime, care se gsete n aceast regiune.

Artera renala se mparte n arterele inferioare situate in piramidele renale , se divid i iau un aspect arcifor ntre medular i corticala formnd artelele arcuate ce vascularizeaz cele dou zone. Din artera arcuat iau natere arterele interlobulare ce prezint un traiect radiar in corticol. Din aceste artere rezultarteriolele aferente care se capilarizeaza formnd glomerulul renal. Sngele prsete glomerulul prin arteriola eferent ce se deschide n reeaua capilar a cortexului renal ce se ndreapt spre venele interlobulare apoi n venele arcuate i n final in venele interlobare, formand vena renal.

Cei doi rinichi si venele principale.

2 STRUCTURA PRODUCTOARE DE URIN PRIMAR Structurile productoare de urin primar sunt:

-corpusculii renali Malphigi

-aparatul Jugstablomerular.

Corpusculii renali Malphigi au un diametreu de la 200-300 micrometri vizibil macroscopic ca un punct rou. Conine glomerulul format din 20-25 de bucle capilare nconjurata de capsula Bowman. Prezint un pol vascular , iar spaiul dintre cei doi perei ai capsulei primete urina primar i o conduce la polul urinar n sistemul tubular. Filtrul renal se compune la acest nivel din trei structuri:

-Un endoteliu ce nu permite trecerea celulelor sanguine -Membrana bazal care mpiedic trecerea moleculelor voluminoase -Prodicele care au prelungiri spre membrana bazal i rein substanele cele mai fine.

Aparatul Jugstablomerular este format dintr-un grup de celule situate ntr-o molecul dens i unghiul de arteriorele aferente i eferente. Ele intervin n controlul presiunii arteriale. Celulele acestui aparat au o inervaie adrenelgic.

Structurile ce produc urina secundar sunt reprezentai de tubi renali alctuii din mai multe segmente:

-Tubul contor premixal care ncepe n apropierea glomerulului n continuarea capsulei bowman i se ndreapta spre medular, conine microvili si mitocondrii. -Un tub drept cu un ram descendent i un ram ascendent care formeaza o ans.

-Tubul contort distalp se rentoarce n corticola rinichiului; este format din celule epiteliale nalte bine separate.

-Urmeaz o secven de unire care se deschide in canalele colectoare ce conflueaz n conductele papilare mai mari i se termin n vrful papillei renale.

3 CILE EXCRETOARE ALE RINICHIULUI

Urina formata este eliminat n exterior prin cile excretorii alcatuite din:

-Calicele mici

-Calicele mare

-Pelvisul renal

-Ureterul

-Vezica urinar-Uretra masculin i feminin1. Calicele mici:

-Sunt formatiuni musculo membranoase aflate n sinusul renal.

-Se prind cu extremitatea proximal n jurul papilelor renale, iar prin extremitatea distal se unesc ntre ele formnd calicele mari.

-Calicele mici sunt n numar de 6-12

2. Calicela mari: -sunt in numar de 2-3 i rezult denumirea celor 6-12 calice mici , astfel ia natere n pelvis sau bazinet.3. Pelvisul renal:

-Are forma de plnie turtit anteroposterior

-Are o constituie musculo-membranoas-La nivelul bazei sale se deschid calicele mari iar prin varf se continua cu ureterul.

-Este captusit de un epiteliu care se continua la nivelul papilelor

-In perete se afla un strat muscular

-La nivelul legaturii intre pelvis si ureter se sfla sfincterul pelvisului renal4. Ureterul:

-Este un organ pereche

-Este un conduct musculo-membranos care uneste pelvisul renal cu vezica urinara

-In lungimea sa strabate cavitatea abdominala si pelviana

-Are o lungime de 30-35 cm

-Ia nastere din pelvisul renal la nivelul celei de-a doua vertebra lombara

-Prezinta trei curburi:una la ivelul rinichiului,a doua la nivelul liniei terminale,a treia in pelvis

-La barbat ureterul se deschide vertical de peretele lateral al pelvisului in raport intim cu artera si vena iliaca

-Segmentul visceral al segmentului la barbat este orientat transversal, trece intre vezica urinara si rect, trece peste vezicula seminala si patrunde in vezica urinara printr-un orificiu foarte stramt

-Ureterul este irigat de ramuri ce provin din multiple surse: ramuri din artera renala si artera lombara, din artera testiculara sau ovariana si artera iliaca comuna, din artera hipogastrica, artera vezicala inferioara sau diferentiala,-Limfaticele ureterului abdominal dreneaza limfa in limfonodulii lombari, iar limfaticele ureterului pelvin dreneaza limfa in limfonodulii iliaci interni

-Inervatia este vegetative, provine din plexurile nervoase : renal, aortic sihipogastric.5. Vezica urinara:-Este un rezervor musculo-membranos in care se deschid uretrele ce duc urina excretata de rinichi si care este eliminata prin uretra in afara organismului

-Urina este retinuta in vezica intre doua mictiuni

-Configuratia sa difera in functie de gradul de umplere

-Cand vezica este goala, are forma unui tetraedru cu baza triunghiulara orientata posterior.Vezica urinara

6. Uretra: Se prezinta diferit la barbat si la femeie:

-Uretra masculina:este un segment comun al aparatului urinar si genital.Uretra incepe la nivelul orificiului uretral al vezicii urinare si se termina la nivelul meatului urinar situat la capatul liber al glandului penisului.Structura uretrei e identica cu a celorlalte organe excretoare renale.Uretra si imparte in 4 portiuni:

-Intramurala la baza vezicii urinare

-Prostatica ce trece prin prostata

-Membranoasa ce strabata diafragma urogenitala

-Spongioasa inglobata in corpul spongios al penisului

-Uretra feminina : este situata in pelvis, se intinde de la baza vezicii urinare la vulva. Directia sa este oblica in jos fiind paralela cu directia vaginului. Are o lungime de la 3-5 cm si un diametru de 7mm. Zona cea mai stramta si mai putin dilatabila este orificiul inferior, restul uretrei fiind extensibil. Orificiul uretrei este situat la 20-25 mm posterior de clitoris. Marginea orificiului prezinta cute cu aspect dantelat care formeaza o papila uretrala.

Vascularizatia uretrei atat la barbat cat si la femeie e asigurata in regiunea pelvina de arterele veziacle inferioare si ramuri din artera rusinoasa interna.Venele uretrei dreneaza sangele in plexul lui Santorini. Limfaticele duc limfa in noduli iliaci externi si iliaci interni. Nervii prrovin din plexul pelvin inferior si din nervul rusinos intern.

II FIZIOLOGIA APARATULUI EXCRETOR Forma urinii are loc prin urmatoarele procese:

1. Filtrare

2. Reabsortie

3. Secretie

1.Filtrarea:

-Se produce la nivelul glomerulului

-Consta in trecerea unor componente prin porii peretilor subtiri ai capilarelor si prin peretele Bowman ca printr-un filtru.

-Nu pot trece elomente figurate, proteinele,lipidele pentru ca au molecule mari si raman in sange.

-Filtrul reprezinta urina primara care contine apa, glucaza, aminoacizi, ioni de sodiu si uree.

-Cantitatea urinara primara creste in ingestii mari de apa si hipertensiune, ea scade in lipsa apei, in hemoragii si hipotensiune.

-Filtrarea e posibila datorita difuziei si osoneozei prin endoteliul capilarelor si prin membrana interioara a capsulei .

-In interiora aferenta presiunea sanguina e mai mare decat presiunea din capilarele glomerulare, aceasta fiind mai ridicata decat cea din capsula.

-Presiune sangelui din arterele renale sunt superioare altor artere deoarece pornesc direct din artera aorta.2. Reabsortia:

-Consta in trecerea apei si a unor substante din urina primara ajunsa in tubul urinifer inapoi in sange. Acestea sunt reabsorbite prin peretele urinifer. Unele subsrante ca apa si urea se absorb pasiv, datorita diferentelor de presiune dintre lumenul tubului urinifer si capilarul sangvin care il iriga. Alte substante(aminoacizi, glucoza, potasiu acidul uric si vitamine)se absorb activ cu un consum de energie furnizata de ATP.

-In 5 minute trece prin rinichi toata cantitatea de sange din organism , zilnic prin rinichi se vehiculeaza 1.700 litri de sange. Membrana filtratoare a tuturorcapsulelor are intre8-10 metri patrati. -Ceai doi rinichi filtreaza in 24h intre150-180 litri de urina. Din cei 125ml/minut urina primara se reabsorb 124ml/minut.

-In ansa Henk concentratia substantelor solubile e mai ridicata datorita circulatiei mai lente a sangelui in contracurent care face sa fie eliminati putini ioni.3. Secretia -Secretia are loc la nivelul tubului urinar. Consta in eliminarea din sange in lumenul tubului urinifer a unor substante la nivelul proximal sau distal. Secretia sodiului se face activ, iar a potasiului pasiv.

-Prin secretie se mentin echilibrul acido bazic (ph-ul sanguin fiind 7,4), in urma reabsortiei si secretiei tubulare se formeaza urina finala. Cantitatea de urina fiind eliminata in 24h, diureza. -Urina finala a omului sanatos e un lichid galbui deschis, limpede, cu un miros caracteristic de amoniac, usor acid (ph ( 6) si usor sarat.

-In urina pot aparea si unele substante ce ajung in organism incidental (alcool si unele medicamente).

-Compozitia chimica a urinei finale se aseamana cu cea a plasmei sanguine, fiind o plasma deprotenizata. Examenul de urina arata starea de sanatate a organismului.

1 REGLAREA FUNCTIEI RENALE

Se realizeaza pe calea nervoasa si umorala:

a.) Reglarea nervoasa vegetetiva si controlul mai ales activitatea glomerurilor, actionand asupra irigatiei renale. Simptomele produc vaso-constrictia arterei aferente marind cantitatea de filtrare. Scoarta cerebrala actioneaza direct asupra rinichilor.

b.) Reglarea umorala predominanta si actiunea mai ales asupra tuburilor urinare. In forma urinei pe cale umorala intervine glanda hipofiza. In cazul unui aport insuficient de apa prin alimentatie, creatinina concentratiei sangelui in saruri ca urmare a excitarii centrilor hopotalamici si se commanda eliminarea ACTH. Tiroxina are actiune inversa ACTH-ului. Parahormonul stimuleaza eliminarile de potasiu si fosfati retinand Ca si Na. Calcitonia stimuleaza reabsortia natriului si secretia potasului la nivelul tubului distal regland eliminarea apei. Secretia de aldosterou legata de secretia unei enzime numita renina in tuburile distale. Ea actioneaza ca o globulina plasmatica angiotensina primara, care in plasma sa se transforma in angiotensina secundara. Aceasta determina constrictia arteriorelor si creste presiunea sangelui. In final scade cantitatea de renina.

2 ELIMINAREA URINEI

Din bazinetul renal ,urina finala ajunge in ureter prin intermediul unor miscari peristatice , la fiecare 3-6 minute. Urina e pompata in vezica urinara, de unde e eliminata prin uretra la exterior.

Normal, omul are 5-6 mictiuni pe zi . Stresul si starile emotionale pot declansa mictiunea.

Vezica urinare e captusita cu musculatura neteda care exercita asupra urinei o usoara presiune. Pe masura ce vezica se umple, urina nu se poate relua in uretere, deoarece ele strabat oblic musculatura peretelui vezical. Urina nu poate trece nici in uretra datorita unui sfincter interior vezical si a unui sfincter exterior uretral.

Senzatia de mictiune apare cand in vezica s-au acumulat 300-400 ml de urina. Iau nastere impulsuri care se propaga pe cai aferente simpatice la centru din maduva. De la aceasta pornesc impulsuri la neuronii motori apoi pe cai parasimpatice , ajungand la musculatura vezicala urinara producand contractia acesteia si relaxarea sfincterului interior. Urina trece in uretra si in acelasi timp de relaxare sfincterul extern si e eliminat la exterior. Centrul mictiunii se gaseste in maduva lombo-sacrala, dar se afla si sub controlul centrilor corticali putand dispare senzatia de mictiune pentru un timp. La copii sub un an si la persoanele ce au leziuni ale maduvei spinarii actul mictiunii nu poate fi controlat voluntar.

3 EXAMENUL DE URINA IN LABORATOR

Examenul de urina trebuie sa contina urmatorii parametri:

Densitate

P-h Proteine

Glucoza

Pigmenti biliari

Corpi cetonici

Nitriti

Leucocite

Hematii

Cilindri

Celule epiteliale plate (scuamoase)

Celule tranzitionale

Celule renale

Cristale

Flora microbiana

Altele: mucus, secretii, etcINTERPRETAREA ACIDULUI URINARVariaia culorii observat n lumin polarizat este tipic pentru acidul urinar.

Fig. 48. Mas de hematii eumorfe. MO x 400 (colecie personal).

Fg. 47. Hematii eumorfe morfologic similare cu cele din torentul sangvin (hmaturie neglomerular). MCF x 400 (colecie personal)INTERPRETAREA LEUCOCITELOR

Leucocitele sunt elementele cele mai des intalnite in sedimentul urinar. In functie de aspectul lor nuclear, leucocitele pot in impartite in mai multe categorii:

-Celule mononucleare ( limfocite si monocite)

-Celule polimorfonucleare (neutrofile,eozinofile si bazofile)

Leucocitele abundente pot fi intalnite in:

-Afectiuni renale: glomerunoefrite, pielonefrite

-Afectiuni ale cailor renale : pielite, pielocistite si uretrite

-Afectiuni extrarenale: apendicita acuta sau cronica si metroanexite acute si cronice.

NEGATIVURMERAREPREZENTEFRECVENTE

Negativ+/-++++++

Negativ( 15/(l(70/(l(125/(l(500/(l

INTERPRETAREA HEMATIILOR

Hematuria se desfasoara ca fiind emisiunea de sange in urina si ea se constituie intr-un simptom frecvent al diferitelor boli renale. Gravitatea hematuriei nu depinde de intensitatea sangerarii ci de cauza care o provoaca.

Hematuria poate fi de doua feluri:

-Hematurie macroscopica:300.000-350.000 hematii/camp in sedimentul Addis

-Hematurie microscopica:

-Eliminarea a 2-4 hematii/camp

-Eliminarea a 6-8 hematii/mm in urina emisa

-Eliminarea a 1.600-1.800 hematii/minut

Hematuria nu se trateaza ca u simplu simptom, necesitand o investitie clinica si paraclinica amanuntita pentru depistarea cauzelor ce o fac sa apara.

NEGATIVURMRAREPREZENTFRECVENT

Negativ+/-++++++

Negativ( 10 (l(25 (l( 80 (l( 200 (l

INTERPRETAREA PROTEINELOR

ABSENT (-)URME (+/-)SLAB PREZEN(+)PREZENT (++)

0-15 mg/dl15-30 mg/dl30-100 mg/dl100-300mg/dl

INTERPRETAREA GLUCOZEI

ABSENT(-)PREZENT (+)

0-100 mg/dlPeste 100 mg/dl

INTERPRETAREA CORPILOR CETONICI

ABSENT (-)PREZENT (+)

0-5 mg/dlPeste 5 mg/dl

INTERPRETAREA NITRITILOR

ABSENTPREZENT

INTERPRETAREA CELULELOR EPITELIALE

Celulele de suprafata ale epiteliului pot fi:

-Scuamoase: sunt plate cu margini neregulate.-Cuboidale: au un aspect poligonal, cu raportul dintre inaltime si latime in jur de 1/1.-Columnare: au aspect inalt adesea cu nuclei situati la unul din capete.INTERPRETAREA CILINDRILOR URINARI

Cilindrii urinari sunt formatiuni cilindrice, bine conturate, cu capete rotunde sau rupte, cu diferite lungimi, grosimi, moduri de formare. Ei se formeaza la nivelui tubului conturat distal si collector; de asemenea se pot forma si la nivelul ramificatiilor acestor tuburi, fapt demonstrat prin prezenta unor cilindri ramificati in sedimentul urinar.

Factorii cunoscuti ca favorizati in formarea cilindrilor sunt: albumina, staza renala, descuamarea celulelor, rata scazuta a filtrarii glomerulare, ph-ul acid si prezenta proteinelor.

Cilindrii cerosi mari au fost demonstrati in trecut cilindrii de insuficienta renala stadiul final.

RARIPREZENTI FRECVENTI

1-2 cilindrii/camp4-6 cilindrii /camp( 8cilindrii/camp

Clasificare i formare (dup Dion R., modificat): Lungimea cilindrii pot fi:

-scuri

-normali;

-lungi.

Nu se acord nici o valoare clinic, lungimii cilindrilor.

Cilindrii scuri cu capetele ptrate, hialini sau fin granulari sunt observai ocazional la pacienii n com (cilindri comatoi).

Limea: cilindrii pot fi clasificai pe baza grosimii ca:

-normali;

-mrii;

-mari.

Cilindrii mrii (1,5 x normal) sunt formai n tubii dilatai. n necroza tubular acut de origine ischemic, cilindrii sunt frecvent mrii. Cilindrii mrii nu trebuie s fie confundai cu cilindrii mari reali.

Cilindrii mari (4-10 x normalul) sunt de obicei asociai insuficienei renale cronice. In aceast situaie specific, nefronii funcionali rmai ncearc s preia totul. Acetia se vor reorganiza n glomeruli i tubi mari.

Cilindrii ceroi mari au fost denumii n trecut cilindrii de insuficien renal stadiul final .INTERPRETAREA CRISTALELOR

Cristalele sunt dependente in urina , de alimentatie si ph-ul urinar.Cristalele se depisteaza prin sedimentul urinar.

Formarea de cristale poate fi cauzata de:

-O crestere a concentratie dincolo de capacitatea de suprasaturatie (in consum insuficient de apa, eliminarea frecventa a apei)

-A scaderii a capacitatii de suprasaturare

-Prezenta cristalelor cu efect promotor in cristalizarea altor specii (ex: cristalizarea oxalatului de calciu). Cristalele se identifica pe baza ph-ului urinar. Cristalele medicamentoase sunt adesea prezente in urina , valoarea clinica fiind mica.

Pe camp cristalele se preciaza ca : rare, prezente , frecvente si in masa.INTERPRETAREA ERITROCITELOR

PREZENTFRECVENTMASA

20-25/CAMP30-35/CAPM( 40/CAMP

VALORI DE REFERINTA PT SEDIMENTUL ADDIS

20x- ocular 7x sau 10x- microscopic

ELEMENTEVALORI CONSIDERATE NORMALE

EritrociteAdulti:pana la 500.000/12h

Copii: pana la 450.000/12h

LeucociteAdulti:1.800.000/12h

Copii: 72.000/12h

Cilindrii-orice tipAdulti: pana la 5.000/12h

Copii: pana la 6.500/12h

Examenul celulelor (leucocite, hematii si celule epiteliale) se face cu obiectivul de 40x; pentru cilindrii si fragmente epiteliale cu obiectivul de 20x.

UROCULTURA si ANTIBIOGRAMA Rezultatul unei infrectii poate fi reprezentat de o infectie numita Eschrichia Coli, care poate fi tratata cu urmatoarele antibiotice la care pacientul este sensibil: Gentamicina, Penicilina, Tetraciclina, Eritromicina, Kanamicina, Trimetroprim, Amoxicilina, Cefuroxim, Norflaxacin, Acid-Naldixic, Amoxiclav, Oflaxacin, Nitrofurantoin, Clindamicin, Cloramfenicol, Streptomicin,

In cazul in care nu se prezinta nici o infectie urionara , interpretarea rezultatului va fi de: insamantari sterile.

III NOIUNI DE NURSING

INTRODUCERE N PROFESIE

ngrijirea bolnavului se pierde in negura timpului , n trecutul ndeprtat, cnd femeile ngrijeau rnile bolnavilor, a brbailor rnii ntori din rayboi, sau de la vntoare. n 1860 ncepe istoria profesiunii noastre de ngrijire a bolnavului.

Definiia Nursei:

- Nursa este o persoan care a parcurs un program complet de formare, care a fost aprobat de consiliul asistenilor mediacli (C.A.M.)

- Nuras este o persoana care a trecut cu succes toate examenele stabilite de C.A.M.

- Nursa s ndeplineasc standardele stabilite de C.A.M.

- Nursa s fie autorizat s practice aceast profesie in concordan cu pregtirea i experiena sa.

- Nursa s fie autorizat n ndeplinirea acelor proceduri care sunt impuse de ngrijirea snataii n orice situaie s-ar afla.

n ntreaga lume aproximativ 103 asociaii care exprim mai mult de un milion de asisteni.

Asistenta medicala raspunde de propria lor activitate, de practica lor, supravegherea, ngrijireai pregtirea elevilor.

Nursa este pregtit printr-n program de studiu care cuprinde promovarea sntaii, prevenirea mbolnavirii, restabilirea sntaii i nlaturarea suferinei.

Nursa generalist presupune o pregtire social, tehnicsi practic. S aibe cunotin i psihologie, s aibe abtitudini fade pacient i familia sa. S aibe preocuparea de a nelege ce se ntmpl cu ceilali. Ea este ca o mam ce acioneay comform nevoilor copilului i trebuie adeseori s ndeplineasc sarcini ct mai diverse. Ea a mai fost numit i mam profesionist.

Definiia nursingu-ului de ctre O.M.R. este: partea integral a asistentei de ngrijirea sntii , ngrijire apersoanelor de toate varstele i n toate formele de asisten social.

Definiiadin partea lui Virginia Hendason este: s ajuiindividual, fie persoana bolnav sau sntoas, s-i afle calea spre sntate sau recuperarwe, s-i foloseasc fiecare aciune pentru a promova sntatea sau recuperarea cu condiiaca asistenta s aib voin sau contin.

Rolul esenial const n alutorarea omului s-i pstreze sntatea, s-l ncurajeze naintea morii. Rolul n societate este s asiste indivizii, familia i grupuri, s optimizeze i s integrezefunciile fizice , mentale care sunt afectate semnificativprin schimbari ale starii de sntate. Nursing-ul se ocup de aspectele psiho-somatice i psiho-sociale ale vieii. Familia va trebui s fie implicat n toate aspectele.

FUNCIILE NURS-EI

1. De natur independent: asist pacientul din propria-i iniiativ temporar sau definitiv n:

- ngrijire de comfort, cnd el nu-i poate ndeplini independent anumite funcii.

Ajutorul este n funcie de vrst, de natura bolii, de alte dificultai fizice, psihice sau sociale.

stabileste relaie de ncredere n persoana ngrijit i cu aparintorii.

le transmite informaii, nvminte, ascult pacientul i l susine.

Este alturi de indivizi n colectivitate, n vederea promovrii unor condiii mai bune de via i sntate.

2. De natur dependent: la indicaia medicului aplic metodele deobservaie , de tratament, sau de readaptare, observ la pacient modificari provocate de boal sau tratament i le transmite medicului.

3. De natur independent:

-asistenta colaboreaz cu ali profesioniti din domeniulsanitar, educativ, administrativ si particip la activiti independente.

-Asistenta particip particip la organizarea i gestionarea centrelor sau unitilor de ngrijire. Pentru a raspunde nevoilor persoanelor, existena utilizarii n practic, cunotine teoretice i practice de informare psihologice, economie i pedagogie.

4. Alte funcii:

Funcia profesional care cuprinde: funcia tehnica, preventiv de psiholog, funcia sducativpentru sntate, funcia economicde gestionare a serviciului, organizarea timpului, precizarea prioritailor de aprovizionare i funcia de cercetare.

ASPECTE TEORETICE ALE PROCESULUI DE NGRIJIRE

Factorul decisiv, pentru elaborarea unui cadru conceptual privind ngrijirile a fost orientarea catre o nou concepie. Asistenta trebuie s cunoasc globul individual precum i comunitatea n care triete.

Evoluia ngrijirilor:

Pn la jumtatea secolului XX , ngrijirile au fost tributare mai ales concepiei religioasecunoscute din trecut. n yilele noastre, ngrijirea noastr nu poate s devin simpla caritate- trebuie s acorde locul unei simple nelegeri bazat pe gndire. Pentru prima oar n istoria ngrijirilor, practica acordriingrijirilodevine obiectivulgandirii astfel ngrijirile sunt lsate pe seama personalului medical, trecute pe plan secundar, devalorizare. S-a ajuns mai trziu la revalorizarea relatiilor ntre ngrijitor i cel ngrijit. Astfel activitatea va fi centrat pe persoan. Asistenta s fie contiina celui lipsit de contin, s fie ovhi pentru cel ce nu vede, s fie mna pentru cel cruia i-a fost amputat mna, dragoste de via, pentru cel care vrea s se sinucid, s posede cunotinele necesare pentru tnara mam.

IV INSUFICIENTA RENALA CRONICA1 DEFINIREA INSUFICIENTEI RENALE

Este o scdere progresiva a capacitii funcionale renale, cu reinerea in organism a substanelor toxice rezultate din metabolism si cu evoluie ctre uremie terminala.

Etiologic: insuficienta renala cronica reprezint etapa finala a bolilor renale bilaterale, in special a glomerulonefritelor cronice, a glomerulonefrozelor si a pielonefritelor cronice, a hipertensiunii arteriale maligne, a obstruciilor cailor urinare.Patogenie: se site ca in mod normal rinichiul are o rezerva funcionala care-i permite sa se adapteze unor solicitri crescute, in insuficienta renala, distrugerea nefronilor nu mai permite aceasta adaptare. Prima funcie alterata este capacitatea de concentraie, in stadiul iniial, rinichiul poate asigura homeostazia mediului intern, adic sa menin constanta cantitatea de sare, apa, substane azotate si electroliti din organism, ceea ce se realizeaz prin unele mecanisme compensatoare, principalul fiind poliuria. in aceasta perioada, poliuria se insoteste de hipostenurie, deci de scderea capacitii de concentraie. Odat cu progresarea leziunilor, poliuria devine maxima si scderea capacitii de concentraie este foarte severa. Aceasta este faza de izostenurie, cand densitatea urmii oscileaz invariabil intre 1 010 si 1 011. in ultimul stadiu al insuficientei renale apare uremia.

Simptome: in stadiul compensat, care poate dura ani de zile, starea generala este relativ buna. Diagnosticul se precizeaz prin explorarea funciilor renale, care arata scderea capacitii de concentrare si reducerea filtrrii glomerulare. Pot aprea unele semne clinice ca astenie, cefalee, scderea poftei de mncare. Cei mai. important semn este poliuria, care se insoteste la nceput de hipostenurie, iar mai trziu de izostenurie. in stadiul de insuficienta renala decompensat, starea generala se altereaz progresiv, aprnd numeroase Simptome clinice si biologice. Tulburrile digestive se accentueaz, aprnd inapetenta. greuri, vrsaturi sau diaree. Bolnavul prezint prurit si o paloare caracteristica (galben-murdar) a tegumentelor si mucoaselor. Apar, de asemenea, semne nervoase, ca cefalee, ameeli, somnolenta sau crize convulsive. Bolnavul este dispneic. Analiza

ui pune in evidenta anemia si unele tulburri hemoragice. Urinele sunt poliuriee si palide. Mai trziu apare oliguria terminala. La aceste tulburri se adaug seninele renale ale afeciunii cauzale. Exploarea funcionala a rinichiului arata scderea totala a capacitii de concentraie si dilutie, densitatea urinii fixandu-se in jurul valorii de 1,010 - 1011 (izostenurie); in pielonefrita cronica pot fi nregistrate valori mai reduse. Apare retentia azotata, interesnd ureea, creatinina si acidul uric, ale cror valori cresc in snge. Tulburrile hidroelectrolitice survin trziu, cand funcia excretoare este prbuita. Acidoza este totdeauna prezenta in acest stadiu. Uremia este stadiul terminal al insuficientei renale cronice. Simptomele pot fi grupate:

stare generala profund alterata, oboseala fizica si psihica extrema, tegumente palide, prurit, hipotermie, senzaie de frig;

respirator: miros amoniacal al aerului expirat, respiraie de tip Kiissmaul sau Cheyne-Stokes;

-digestiv: repulsie totala fata de alimente, greaa si vrsaturi pana la intoleranta gastrica, hematemeza si, uneori, melena;-neurologic: cefalee precoce, continua si chinuitoare, contracii musculare, somnolenta, stri confuzionale, delir, coma;

-retentia azotata, acidoza si tulburrile electrolitice completeaz tabloul clinic. Evoluia este foarte variabila, uneori rapida (in cteva luni), alteori lenta (ani sau decenii). Supravegherea riguroasa, cu meninerea echilibrelor hidroelectrolitic si metabolic, permite o evoluie ndelungata. Complicaiile sunt numeroase, cea mai periculoase fiind edemul pulmonar sau cerebral, infeciile etc. in stadiul compensat, prognosticul este relativ bun. in stadiul decompensat, este sumbru.

Diagnosticul pozitiv se bazeaz in faza compensata pe explorrile funciilor renale.

Tratamentul profilactic vizeaz evitarea infeciilor si, daca acestea au aparat, tratarea lor corecta, depistarea si tratarea in faze incipiente a afeciunilor renale, in special a celor bilaterale. Tratamentul curativ: repausul va fi parial in stadiul compensat (12 - 14 ore pe zi) si total in cel decompensat. Dieta: trebuie sa fie normocalorica (2 000 - 3 000 cal/zi), moderat hipoproteica, normolipidica si hiperglucidica in faza compensata, in faza decompensat, proteinele vor fi reduse la 20 - 30 g/zi, administrnd glucide in exces si mai puin grsimi, in acest, stadiu se reduce cantitatea de sare la 5

6 g/zi sau mai puin, dupa caz. in faza de uremie, cand alimentaia pe cale orala nu este posibila, se recurge la alimentarea cu sonda sau prin perfuzii i.v. Cantitatea de apa permisa este de 1 500 - 2 000 ml in stadiul compensat si de 600 - 700 ml in stadiul decompensat, adaugandu-se cantitatea de apa pierduta prin vrsaturi, diaree si urina. Tratamentul medicamentos: se combate acidoza administrnd alcaline sub forma de lactat de sodiu, bicarbonat de sodiu sau Citrat de sodiu; se va avea grija ca sodiul sa nu fie dat in exces. Hipokaliemia se corecteaz prin aport alimentar (fructe, legume, sucuri) si sruri de potasiu. Anemia implica transfuzii mici (100 - 200 ml snge); sughiul se combate administrnd clordelazin. Hipertensiunea arteriala si insuficienta cardiaca se trateaz ca de obicei. Metodele de epurare extrarenala nu dau rezultate nete (rinichiul artificial este foarte util). Trebuie ncercate in faza uremica finala, in care se pot obine unele ameliorri. Transplantul de rinichi pare sa dea rezultate bune.

O atenie deosebita trebuie acordata toaletei bolnavilor: igiena gurii (glicerina boraxata sau apa bicarbonatata). prevenirea si tratarea escarelor, igiena generala, deoarece bolnavul pierde uneori urina si fecalele.

2 ALIMENTATIA IN INSUFICIENTA RENALA Daca rinichiul este suferind, organismul nu mai poate scap ele o mulime de elemente provenite din alimentaie. Sa trecem mpreuna in revista cteva sfaturi legate de dieta bolnavului de insuficienta renala cronica sunt nite mari "pungi de apa" - la natere avem 65% apa, procent care va scdea pe msura ce imbatranim. Pentru ca aceasta punga sa nu "plesneasc", sau sa se dezumfle peste msura, cineva trebuie sa stea in permanenta cu ochii pe ea! Acel cineva este rinichiul, un organ foarte sfios, dar extraordinar de competent si important pentru o buna funcionare a organismului.

El are rolul de degustator-sef, fiind cel care urmrete atent concentraia in snge a foarte multor constitueni. Este principalul partener al ficatului in detoxifierea organismului.

Problemele incep sa apar cand, dintr-un motiv sau altul (infecie, diabet, hipertensiune avansata, pietre care nu permit eliminarea urinei, etc), rinichii nu mai funcioneaz eficient si apare insuficienta renala. Capacitatea rinichilor de a elimina eficient excesul de apa, electoliti, uree si alti produi de metabolism este alterata. Iata cum trebuie sa se modifice alimentaia ta pentru a oferi organismului suficienta energie, fara a fora rinichiul slbit. Schimbarea alimentaiei: Imbolnvirea rinichiului impune modificri importante ale alimentaiei, pe care le vei face la recomandarea medicului curant, fara al crui acord nu vei lua nici un fel de supliment sau medicament (marea lor majoritate avnd eliminare renala). Toate schimbrile descrise mai sus sunt recomandate in insuficienta renala cronica, ele fiind total nepotrivite in alte afeciuni cum ar fi, de pilda, litiaza renala (tendina de a face pietre la rinichi).

Calciul si fosforul Fosforul se acumuleaz in snge si determina mobilizarea calciului din oase, cu care se va combina depunandu-se in esuturile moi ale organismului. Epurarea renala extracorporala (dializa) va scoate ceva fosfor, dar el va continua sa se adune intre edinele de tratament. Medicul il va monitoriza atent (masurandu-1 cel puin o data pe luna). Cand se depete normalul (6 mg/dl), medicul va recurge la diverse masuri pentru a scdea nivelul sanguin al fosforului: iti va prescrie tablete de calciu asociate sau nu cu medicamente care vor lega fosforul din organism si ii vor grbi eliminarea.

Evita cu regularitate sursele alimentare bogate in fosfor: derivate lactate, broccoli, sparanghel, cartof dulce, porumb, mazre, fasole, peste (crap, sardine, creveti, etc), organe (ficat de pasare, ficat de vaca, plmni, etc), nuci, alune, germeni de grau, drojdii, produse de brutrie din faina integrala, tarate.Proteinele

Proteinele, crmizile" folosite la creterea, repararea si intretinerea esuturilor, nu trebuie consumate in cantitate mare. Produsul final de degradare a proteinelor este ureea, o substana care nu mai poate fi epurata eficient de rinichiul suferind.

Acumularea ureei duce la o serie de tulburri: oboseala, pierderea poftei de mncare, dureri abdominale, tulburri de gndire, etc. Medicul va urmri atent atat nivelurile sanguine ale ureei si creatininei, cat si proteinele totale si albumina din snge pentru a vedea care este starea de nutriie a pacientului. Daca albumina este mica, bolnavul are o "balana proteica negativa" (pierde mai multe proteine dect asimileaz). Proteinele de calitate se gsesc in sursele animale: pestele, carnea, oule, produsele lactate.

Vitaminele

Alimentaia iti va aduce din abundenta vitaminele liposolubile (A, D, E, K), vitamina D fiind uneori suplimentat in funcie de nivelurile sanguine ale calciului, fosforului si hormonului paratiroidian.

Vei avea nevoie sa fie suplimentate vitaminele hidrosolubile: vitamina C si cele din grupul B (Bl, B2, B3, B6, B12 si acidul folie). Anemia se intalneste frecvent la cei suferinzi de insuficienta renala cronica. Aceasta poate fi combtut cu ajutorul suplimentelor de fier, acid folie, vitamina B6 si Bl2. Cu sigurana, medicul iti va prescrie o reeta pentru a le cumpra de la farmacie.

Lichidele

Pe msura ce insuficienta renala se agraveaz, rinichiul isi pierde capacitatea de a elimina apa. Medicul iti va spune exact cata apa ai voie sa bei in funcie de cat de multa urina elimini in 24 de ore, de cantitatea de sodiu din dieta si de prezenta sau lipsa insuficientei cardiace congestive (bolile renale predispun la apariia bolilor de inima).

Daca ne place sa mneam foarte srat, in esuturi vom avea mai mult sodiu, care va trage apa dupa el ducnd la "impastarea" cu apa (edemul) a spaiului dintre celule. Fata este mai "buhita", gleznele se umfla si asa mai departe. Daca rinichii nu mai funcioneaz normal, chiar si cu un aport normal de apa si sodiu, tot vor aprea probleme. Evita produsele cu un coninut ridicat de sodiu: brnza srata, pastrama, conservele in saramura, mslinele, seminele, cuburile de bulion, supele la plicuri, mezelurile, carnaii, micii, chili, aromele pentru grtar, chips-urile, biscuiii sarati, sosurile, grtarele, fast-food-urile). Folosete arome si condimente in locul srii de buctrie. Redu la maximum folosirea conservelor de orice fel, chiar si a alimentelor congelate.

Potasiu Potasiul joaca un rol foarte important in organism, fiind esenial pentru transmiterea impulsurilor nervoase, pentru o buna funcionare a inimii, a muchilor si a multor alte mecanisme fiziologice. Nivelul sau in snge este atent monitorizat de rinichi si cand se afla in exces va fi eliminat in urina. In insuficienta renala, insa, acest lucru nu se mai intampla. Trebuie evitate alimentele bogate in potasiu: piersici, avocado, banane, pepene galben, mango, portocale, papaya, prune, stafide si alte fructe uscate, broccol andive, ciuperci, roii, varza de Bruxelles, cartofi, cafea, ciocolata, ceai, nuca de cocos si nuci.

Le poti inlocui cu altele mai srace in potasiu: mere, viine, afine, mure, zmeura, cpuni, struguri, mandarine, pere, pepene rou, ananas, morcovi, varza, porumb, castravei, ceapa, ptrunjel, ridichi si salata. Fructele si legumele conservate conin mai puin potasiu dect cele in stare proaspta. Toate alimentele conin potasiu, cat de puin, dar tot il au.

Generalitati Existenta unei boli cronice renale la un individ inseamna ca rinichii acestuia nu mai funcioneaz normal de o perioada mai lunga de timp. In mod obinuit, rinichii indeparteaza reziduurile toxice din snge. De asemenea, ei ajuta la meninerea balanei dintre fluidele si srurile din organism, denumite electroliti. Reziduurile si fluidele din organism aflate in exces sunt eliminate sub forma urinei. Atunci cand rinichii sunt deteriorai, reziduurile se aduna in organism si produc o stare de rau.

O boala renala cronica pare sa apar brusc, dar de fapt, aceasta apare puin cate puin, pe parcursul mai multor ani. Fiecare rinichi are aproximativ un milion de filtre mici, denumite nefroni. Atunci cand nefronii sunt deteriorai si nu mai funcioneaz, cei ramai sntoi preiau si funcia acestora. Daca deteriorarea continua, din ce in ce mai muli nefroni devin nefunctionali pana la momentul in care rinichiul nu isi mai poate indeplini funcia. Este posibila incetinirea distrugerii renale prin medicatie si schimbarea modului de viata. Pentru ca acestea sa dea rezultate optime, trebuie ca pacientul sa colaboreze cu medicul curant si sa urmeze strict paii terapeutici.

Cauze

Cauzele bolii renale cronice nu sunt intotdeauna cunoscute. Dar, orice afeciune sau boala care deterioreaz vasele sanguine sau alte structuri ale rinichiului pot duce la suferina renala. Cele mai ntlnite cauze de boala renala cronica sunt urmtoarele:

diabetul zaharat. Diabetul zaharat cauzeaz aproximativ 35% din totalul bolilor renale cronice. Nivelurile crescute ale glicemiei (zahrului din snge) duc la alterarea vaselor sanguine renale. Daca nivelurile glicemiei raman crescute, funcia renala este deteriorata progresiv hipertensiunea arteriala. Presiunea crescut a sngelui reprezint cauza altor 30% dintre bolile renale cronice. Deoarece presiunea sngelui creste adesea in bolile renale, ea poate duce la deteriorarea progresiva a funciei renale chiar si atonei cand boala renala are alta cauza Alte situaii care pot deteriora rinichiul si cauza boli renale cronice includ:

boli sau infecii ale rinichiului, ca rinichiul polichistic, pielonefrita (infecie a parenchimului si a pelvisului renal), glomerulonefrita (infecie localizata la nivelul capilarelor glomerulare), sau boli renale congenitale (nscut cu respectiva boala) stenoza sau obstrucia de artera renala. Artera renala este cea care duce sngele la rinichi alte boli, ca hiperplazia benigna de prostata (o prostata mrita), litiaza renala (pietre la rinichi) sau o tumora care impiedica evacuarea urinii din rinichi intoxicaia cu plumb

utilizarea cronica a unor medicamente care au ca efect secundar deteriorarea funciei renale, de exemplu: antialgicele ca acetaminofenul (Paracetamol) sau ibuprofenul sau anumite antibiotice (Gentamicina). Diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala sunt cele mai comune cauze ce duc la boli renale cronice si eventual la insuficienta renala cronica. De asemenea, diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala pot accelera deteriorarea funciei renale la persoanele ce au aceasta boala cu alta etiologie (cauza).Simptome

Majoritatea indivizilor care dezvolta boala renala cronica nu au iniial simptome. Acest fapt este cunoscut ca faza silenioasa a bolii. Odat cu deteriorarea masiva a funciei renale pot sa apar:

oligurie (cantitate de urina eliminata/zi mai mica decit in mod normal)

edeme (acumularea de lichide in interiorul esuturilor)

fatigabilitate (oboseala)

scderea apetitului sau scderi inexplicabile in greutate

greaa, vrsaturi

somnolenta sau insomnii cefalee (dureri de cap) sau scderea capacitii de concentrare. Mecanism fiziopatogenetic Boala renala cronica are un impact serios asupra vieii bolnavului din momentul in care incepe sa se agraveze. Iniial, rinichii sunt capabili sa regleze balana dintre fluide, sruri si reziduurile toxice din organism. Dar, odat ce funcia renala se deterioreaz, incep sa apar complicaiile. Numrul si severitatea complicaiilor creste o data cu deteriorarea funciei renale.

Daca boala nu poate fi controlata, atunci funcia renala se deterioreaz progresiv. In momentul in care funcia renala scade sub un anumit punct, boala poarta numele de insuficienta renala cronica. Insuficienta renala are efecte devastatatoare asupra intregului organism. Poate cauza serioase probleme cardiace, osoase si cerebrale, scznd calitatea vieii pacientului. Odat instalata insuficienta renala cronica, bolnavul are nevoie fie de dializa, fie de un nou rinichi. Ambele variante au riscuri si beneficii. Pacientul trebuie informat si consiliat de ctre medic, in vederea alegerii uneia dintre variante.

3 BOLI RENALE CRONICE

A - Diabetul zaharat si insuficienta renala cronica

Diabetul zaharat cauzeaz aproximativ jumtate din insuficientele renale cronice. Nivelurile crescute ale glicemiei sanguine duc la deteriorarea vaselor sanguine din rinichi. In timp, deteriorarea rinichilor poate avansa pana cand ambii rinichi vor inceta sa funcioneze. Riscul de apariie a insuficientei renale creste daca pacientul asociaz diabetul zaharat cu hipertensiunea arteriala si obezitatea (denumit sindrom metabolic). B - Hipertensiunea arteriala si insuficienta renala

Hipertensiunea arteriala netratata poate deteriora, in timp, capilarele sanguine din rinichi, cauzand cicatrizarea nefronilor(nefroscleroza). Rinichii devin mai mici si cu suprafata boselata (cu denivelari). Scleroza vaselor de sange pot duce la alterarea permanenta a functiei renale de a filtra fluide si reziduuri toxice. Daca presiunea sanguina ramane crescuta, atunci rinichiul poate fi deteriorat semnificativ. Bolile renale cronice severe pot, de asemenea, duce la cresterea presiunii sanguine atunci cand rinichiul nu mai este capabil sa indeparteze apa si sodiul din singe. In unele cazuri, este dificil de a determina daca hipertensiunea arteriala cauzeaza boala renala sau boala renala duce la cresterea presiunii sanguine.

C- Factori de risc

Parte din cauzele ce conduc la boala renala cronica sunt legate de vrsta si markerii genetici. Alti factori ce pot creste riscul apariiei bolilor renale cronice pot fi controlai cum ar fi, de exemplu, obiceiurile alimentare si efortul fizic.

Factori de risc ce nu pot fi controlai: Principalii factori de risc ce pot duce la apariia bolii renale cronice sunt:

vrsta-rinichii incep sa scad in dimensiuni incepand cu vrsta de 35 de ani. Pana la vrsta de 80 de ani mai ramane funcionala aproximativ 30% din masa renala

rasa-afro-americana si rasa caucaziana sunt mai predispusi la boli renale cronice

sexul-brbaii au risc mai mare de a dezvolta boala renala cronica dect femeile.

istoricul familial - acesta este un factor de risc atat in dezvoltarea diabetului zaharat cat si a hipertensiunii arteriale, cele doua cauze majore de apariie a bolilor renale cronice. Rinichiul polichistic este una din bolile renale motenite ce pot duce la apariia insuficientei renale.

Factori de risc ce pot f controlai

Este posibila incetinirea progresiei bolii renale, prevenirea sau intarzierea apariiei insuficientei renale prin controlarea unor factori ce cresc riscul de deteriorare a rinichilor precum:

hipertensiunea arteriala care duce la deteriorarea graduala a capilarelor renale

diabetul zaharat - valori glicemice crescute permanent pot duce la deteriorarea capilarelor sanguine renale. In timp deteriorarea renala avanseaz pana cand rinichii inceteaza sa mai funcioneze

consumul de proteine si grsimi - O dieta sraca in proteine si grsimi ajuta rinichii sa funcioneze normal

anumite medicamente - trebuie evitat consumul cronic de medicamente care altereaz funcia renala cum ar fi antiinflamatoarele nesteroidiene (Aspirina) sau unele antibiotice. Consultul de specialitatePacienii ar trebui sa apeleze la serviciile medicale de urgenta atunci cand apar urmtoarele simptome:

frecventa cardiaca foarte mica sau foarte mare

dureri toracice sau dispnee (dificultatea de a respira)

fatigabilitate musculara severa (oboseala)

Pacienii ar trebui sa consulte medicul curant imediat daca apar unele din simptomele de mai jos:

simptomele specifice uremiei, adic fatigabilitate, stare de greaa si vrsaturi, inapetenta (lipsa apetitului alimentar), apariia insomniei

hematemeza (vrsaturi cu snge) sau melena (snge in scaun).

Alte simptome pentru care pacientul trebuie sa se adreseze medicului curant sunt:

accentuarea senzaiei de oboseala

stare de rau general, care nu este cauzata de rceala sau gripa

edeme la nivelul minilor si picioarelor

fatigabilitate musculara

apariia echimozelor (vanatai) mai uor sau mai frecvent dect in mod obinuit.

Daca un pacient este tratat prin dializa, acesta trebuie sa contacteze medicul la apariia urmtoarelor simptome:

stare de rau general, care nu este cauzata de rceala sau gripa

hemoragii sau apariia unor echimoze (vanatai)

apariia durerilor abdominale in timpul tratamentului prin dializa peritoneala

apariia semnelor de infecie la nivelul cateterului sau la nivelul suntului arteriovens, precum supurarea (apariia puroiului) la nivelul acelei zone orice alt simptom pe care medicul sau asistenta 1-a indicat ca motiv pentru a caut ajutor de specialitate. De asemenea, pierderea excesiva in greutate ar trebui sa indrume pacienii spre consultul de specialitate.Expectativa vigilenta

Abordarea de tip "ateapt si ai sa vezi" nu este potrivita pentru cei care au boala renala cronica. Pacienii cu boala renala cronica ar trebui sa urmeze cu strictee planul terapeutic si sa apeleze la medic pentru orice simptom alarmant.

Medici specialiti recomandai Medicii specialiti ce pot diagnostica o boala cronica renala sunt:

medicii de familie medicii de medicina interna medicii nefrologi medicii pediatri. Imediat ce un pacient este diagnosticat cu boala renala cronica, acesta trebuie indrumat ctre un medic nefrolog. Medicul nefrolog trateaz atat boala renala cat si complicaiile acesteia si consiliaz pacientul pentru stabilirea conduitei terapeutice.

De asemenea, nefrologul se ocupa de pacienii cu insuficienta renala ce au nevoie de dializa, precum si de cei care au suferit un transplant renal. In momentul in care se decide ca un pacient are nevoie de dializa, acesta va fi indrumat ctre un medic chirurg pentru a i se pregti calea de acces pentru dializa. Aceasta cale de acces reprezint o zona din corpul uman pe unde sngele sau alte fluide pot fi ndeprtate, filtrate si returnate in organism pe parcursul edinei de dializa. Pacientul va fi, de asemenea, indrumat si ctre medicul chirurg atunci cand necesita un transplant renal. Pacienii cu boala renala cronica mai pot fi indrumati ctre:

medici nutritionisti, care ii vor ajuta in planificarea dietei. Deoarece exista multe restricii alimentare, pacienilor le va fi destul de greu in a elabora o dieta care sa le menin aportul caloric si greutatea in limite normale. Nutritionistul ii ajuta in elaborarea acestui tip de dieta. psihologi sau asisteni sociali, care vor ajuta bolnavul si familia acestuia sa suporte stresul emotional si finaciar la care sunt supui.V INVESTIGATII Pacienii cu boala renala cronica pot sa nu prezinte simptome pana la momentul in care funcia renala este grav afectata. Investigaiile sunt vitale pentru a determina:

daca boala renala s-a dezvolatat brusc sau intr-o perioada lunga de timp (insuficienta renala acuta sau insuficienta renala cronica). Unele investigaii ce sunt folosite pentru a evalua insuficienta renala acuta pot fi aplicabile si unei persoane cu insuficienta renala cronica la care funcia renala s-a degradat brusc.

cauza deteriorrii renale

cea mai buna varianta de tratament ce poate sa incetineasca progresia bolii

eficacitatea tratamentului

necesitatea inceperii dializei sau necesitatea transplantului renal. Odat stabilit diagnosticul de afeciune renala cronica, boala va fi monitorizata prin investigaii ale urinei si sngelui.

1. INVESTIGATIILE FUNCTIEI RENALE Atunci cand funcia renala este afectata, substane ca ureea, creatinina si o parte din electroliti incep sa se adune in fluxul sanguin. Urmtoarele investigaii ale sngelui si urinei msoar nivelurile acestor substane in fluxul sanguin ajutnd astfel la aprecierea funciei renale:

glicemia - Valori crescute ale glicemiei duneaz capilarelor renale creatinina si a clearence-lui creatininei - Msoar creatinina serica (din snge) si cat de bine elimina rinichii aceasta substana din snge. Creatinina creste in snge atunci cand rinichii sunt deteriorai sau nu mai funcioneaz normal ureea serica - Daca rinichii nu sunt in stare sa elimine urea din snge, nivelurile serice ale acesteia cresc. Niveluri crescute ale ureei serice se mai pot intalni in insuficienta cardiaca, deshidratare sau diete bogate in proteine electrolitii - In mod normal sunt filtrai de ctre rinichi. Niveluri alterate ale electrolitilor, precum sodiul si potasiul, pot insemna o funcie renala deteriorata hormonii paratiroidieni - Hormonii paratiroidieni regleaz nivelurile calciului si fosforului din snge. Un nivel crescut al acestor hormoni poate duce la scderea calciului seric, condiie ce apare in cadrul bolilor renale cronice microalbuminuria - Msoar, folosind testele urinare, nivelurile proteinelor din urina. In mod normal, nu exista proteine in urina sau sunturme fine. In bolile renale cronice, creste nivelul proteinelor in urina. Daca boala renala are componenta ereditara, familia bolnavului trebuie incurajata pentru asi face investigaii paraclinice. Daca boala renala este descoperita in stadii incipiente, tratamentul poate incetini sau chiar stopa deteriorarea funciei renale.

2. INVESTIGATII PENTRU DECLARAREA ANEMIEI

Daca rinichii nu mai produc cantiti suficiente de eritropoietina, o proteina necesara formarii globulelor roii, apare anemia. Acest tip de anemie este tratata cu un medicament, denumit eritropoietina umana recombinata (rhEPO) ce ajuta organismul sa produc noi globule roii. Printre investigaiile ce monitorizeaz anemia, se numra:

hemoleucograma - Aceasta msoar hematocritul si hemoglobina, indicatori ai eficientei dializei sau a tratamentului cu eritropoietina umana recombinata reticulocitele (precursori ai globulelor roii) - O scdere a numrului de reticulocite indica o scdere a produciei de globule roii de ctre mduva osoasa. Carena in fier sau niveluri insuficiente de eritopoietina pot fi cauze ale scderii produciei de globule roii de ctre mduva osoasa fierul seric - Organismul are nevoie de fier pentru buna funcionare a hemoglobinei (proteina componenta a globulelor roii ce transporta oxigenul). Scderea numrului de globule roii sau scderea capacitii organismului de stocare a fierului poate cauza niveluri sczute ale fierului seric feritina serica - Este o proteina ce leag fierul in organism. Scderea produciei de globule roii sau a capacitii organismului de a stoca fierul poate avea drept cauza nivelurile sczute ale feritinei serice.3.ALTE INVESTIHGATII Medicii pot folosi si alte investigaii pentru a aprecia funcia renala sau pentru a determina daca alta boala sau suferina renala contribuie la reducerea funciei renale:

ecografia renala msoar cu acuratee dimensiunea rinichilor, lucru ce ajuta la determinarea probabila a timpului de evoluie a bolii renale si daca fluxul urinar este normal la nivelul rinichiului. Echografia poate identifica si alte cauze de boala renala cronica, precum rinichiul polichistic sau diverse obstrucii ecografia Doppler si angiografia renala sunt folosite pentru a determinadaca exista probleme ale fluxului sanguin renal (stenoza de artera renala)

-biopsia renala ajuta la determinarea cauzei bolii renale cronice. Poate fi folosita si dupa transplantul renal atunci cand se bnuiete rejectia de organ. Substana de contrast folosita in timpul examinrii computer tomograf sau a urografiei intravenoase pot duce la deteriorarea funciei renale motiv pentru care aceste explorri nu sunt folosite in mod curent in bolile renale.

Screening-ul precoce pentru boli renale cronice

Experii recomanda teste pentru screening la categoriile cu risc crescut pentru boli renale cronice, cum ar fi cei cu diabet zaharat sau cu hipertensiune arteriala. Diagnosticul precoce al bolii renale cronice creste ansa de a controla eficient boala.

Teste screening pentru bolnavii cu diabet zaharat Diabetul zaharat produce o alterare a rinichiului denumita nefropatie diabetica. Medicii diagnosticheaza nefropatia diabetica folosind teste urinare ce determina microalbuminuria, adic prezenta proteinelor in urina. In mod normal acestea nu exista sau sunt in cantitate foarte mica in urina. Boala renala poate duce la creterea proteinelor urinare, denumita proteinurie. Este nevoie de doua teste urinare pozitive pentru proteinurie in decursul a 3 pana la 6 luni pentru a pune diagnosticul de nefropatie diabetica.

nceperea investigaiilor pentru proteinurie depinde de tipul de diabet zaharat. Odat incepute, acestea trebuie efectuate anual:

diabetul zaharat tip 1: Deoarece sunt necesari cativa ani de evoluie a diabetului pentru ca acesta sa afecteze funcia renala, ar trebui ca pacienii sa inceapa testarea pentru microalbuminurie la aproximativ 5 ani de la diagnosticul diabetului zaharat si sa o continue anual. Pentru copiii cu diabet zaharat, testrile ar trebui incepute la pubertate si continuate anual pentru tot restul vieii.

diabetul zaharat tip 2: Diabetul zaharat tip 2 evolueaz de obicei silenios cativa ani inainte ca acesta sa fie diagnosticat, timp in care este posibil ca rinichii sa fi fost afectai. De aceea testarea pentru microalbuminurie ar trebui fcuta anual din momentul diagnosticrii diabetului.

Teste screening pentru bolnavii cu hipertensiune arteriala Odat diagnosticata hipertensiunea arteriala ar trebui efectuate teste pentru aprecierea funciei renale: ureea, creatinina si clearance-ul creatininei.

Daca rinichii funcioneaz normal, iar presiunea sngelui este meninut in limite normale sub tratament, atunci investigaiile generale si cele pentru funcia renala trebuie efectuate anual.

Experii recomanda ca presiunea sanguina sa fie meninut sub 130/80 mmHg la pacienii cu boala renala cronica.

Daca in timpul controlului anual pacientul are valori normale ale ureei, creatininei, clearance-lui creatininei si a tensiunii arteriale, nu mai sunt necesare alte teste. Daca, din contra, acestea au valori anormale, este posibil ca medicul sa indice investigaii suplimentare pentru evaluarea funciei renale.

VI TRATAMENTE Scopul tratamentului consta in prevenirea sau incetinirea deteriorrii suplimentare a rinichilor. Bolile, cum ar fi diabetul zaharat sau hipertensiunea arteriala determina, de obicei, insuficienta renala cronica, astfel ca, este foarte importanta diagnosticarea si tratarea lor. De asemenea, este importanta prevenirea bolilor sau evitarea situaiilor care pot determina afectare renala sau agravarea suferinei renale.

1. TRATAMENT INITIAL Scopul tratamentului bolilor renale cronice este de a controla cauza suferinei. Daca pacientul are diabet zaharat sau hipertensiune arteriala, atunci tratamentul este intit pe una din aceste condiii, ce duc la deteriorare renala. Medicul curant ar trebui sa investigheze si alte posibile cauze ale deteriorrii funciei renale, ca obstrucii ale tractului urinar sau folosirea pe termen lung a antialgicelor, precum antiinflamatoarele nesteroidiene sau a antibioticelor.

Paii ce trebuie respectai de ctre bolnavul cu boala renala cronica:

respectarea unei diete benefice pentru rinichi. Un nutritionist poate ajuta la elaborarea unui regim cu niveluri corespunztoare de sodiu, fluide si proteine program zilnic de exerciii fizice. Pacientul trebuie sa colaboreze cu medicul curant sau cu un alt ajutor profesionist in elaborarea unui program de exerciii fizice zilnice individualizat. Exerciiile fizice ajuta la controlul diabetului zaharat si a tensiunii arteriale, boli ce pot duce la afectare renala evitarea medicamentelor ce pot altera funcia renala, precum Ibuprofenul sau Naproxenul. Medicul curant trebuie informat de pacientul cu boala renala cronica de orice medicament sau supliment nutritiv pe care acesta dorete sa si le administreze evitarea deshidratrii. Diareea, vrsaturile, febra sau orice alta condiie care duce la pierdere de fluide, trebuie tratata imediat. De asemenea, trebuie luate in calcul pierderile de lichide din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare interzicerea fumatului si a altor produse tabacice. Fumatul poate duce la ateroscleroza. Aceasta determina apariia hipertensiunii arteriale si implicit, scderea fluxului sanguin renal. interzicerea consumului de alcool sau a drogurilor.

2. TRATAMENT DE INTRETINERE In cadrul tratamentului de intretinere pot fi prescrise medicamente ce scad tensiunea arteriala, precum inhibitori ai enzimei de conversie sau blocanti ai receptorilor angiotensinei II. Aceste medicamente sunt folosite pentru a creste fluxul sanguin renal, pentru a reduce proteinuria si de a tine sub control tensiunea arteriala. Tensiunea arteriala recomandata pentru pacienii cu boala renala cronica este sub valoarea de 130/80 mmHg. Daca pacienii cu boala renala cronica au si diabet zaharat asociat, atunci este esenial controlul glicemiei prin dieta, exerciii fizice si medicamente. O valoare permanenet crescut a glicemiei deterioreaz capilarele renale. Medicul folosete in mod uzual teste ale sngelui si urinei pentru a determina funcionarea rinichiului si daca este necesara ajustarea tratamentului. Aceste teste includ:

creatinina si clearance-ul creatininei - Msoar nivelul creatininei serice si cat de bine este eliminata aceasta din organism de ctre rinichi urea - Se msoar nivelul ureei in snge rata filtrrii glomerulare - Determina cat de bine este filtrat sngele de ctre rinichi.In funcie de stadiul bolii pacientul trebuie sa urmeze nite pasi terapeutici la domiciliu:

respectarea regimului alimentar elaborat de nutritionist. Regimul echilibreaz balana dintre aportul caloric si necesarul de sodiu, fluide si proteine

respectarea programului zilnic de exerciii fizice. Aceste pot ajuta la controlul diabetului zaharat si al hipertensiunii arteriale

evitarea medicamentelor cu potenial distructiv asupra rinichiului. Medicul curant trebuie informat de orice medicament sau supliment nutritiv pe care pacientul dorete sa si le adminitreze

evitarea deshidratrii. Orice suferina care poate duce la pierderi de fluidele precum diareea, vrsaturile sau febra, trebuie imediat tratate. De asemenea, trebuie inut cont de pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare

- evitarea fumatului si a altor produse tabagice, a alcoolului si a drogurilor. Fumatul creste riscul apariiei aterosclerozei, ce poate duce la apariia hipertensiunii arteriale si a scderii fluxului sanguin la nivel renal.

3. TRATAMENT IN CAZUL AGRAVARII BOLII Boala cronica renala este in marea majoritate a cazurilor progresiva. Daca boala se agraveaz, simptome ca fatigabilitatea, greaa, pierderea apetitului pot apare mai frecvent sau se pot inrautati. Medicul si pacientul trebuie sa colaboreze pentru a elabora un plan terapeutic care sa controleze aceste simptome. Un regim alimentar ce limiteaz consumul de proteine, fluide si sare este necesar pentru a incetini progresia insuficientei renale. Sindromul uremie (uremia) este o complicaie serioasa a bolii renale cronice. Apare atunci cand reziduurile se acumuleaz in organism din cauza incapacitii rinichilor de a le elimina. Aceste substane pot deveni otrvitoare (toxice) pentru organism daca ating niveluri maxime. Sindromul uremie poate afecta multe din sistemele organismului precum intestinele, nervii si inima. Daca acesta apare atunci este necesara indepartarea mecanica a fluidelor si reziduurilor (dializa) sau inlocuirea rinichilor bolnavi cu unul sntos de la un donator (transplant renal).

Atunci cand rinichii nu mai produc in cantiti suficiente o proteina de care organismul are nevoie pentru a produce globule roii (eritropoietina) apare anemia. Acest tip de anemie este tratat cu eritropoietina umana recombinata. Aceasta, pe langa faptul ca declaneaz producerea de noi globule roii, poate imbunatati starea generala si apetitul alimentar al bolnavului.

4. TRATAMENTUL INSUFICIENTEI RENALE Daca boala renala cronica nu poate fi controlata, funcia renala se degradeaz progresiv. Scderea funciei renale sub un anumit punct este denumita insuficienta renala.

Insuficienta renala are efecte negative serioasa asupra organismului. Poate

duce la apariia problemelor cardiace, osoase sau cerebrale.

Odat instalata insuficienta renala pacientul va avea nevoie fie de dializa, fie

de transplant renal. Ambele variante au riscuri si beneficii. Alegerea

variantei corecte se face prin colaborarea medic-pacient.

Dializa este un procedeu ce preia funcia rinichiului de a elimina reziduurile si fluidele in exces din organism si de a echilibra balana electrolitilor din snge.Exista doua tipuri de dializa ce pot fi folosite in tratamentul insuficientei renale:

-Hemodializa Utilizeaz o membrana sintetica, denumita dializor pentru a curata sngele. Pacientul este conectat la aparat printr-un tub, ce face legtura dintre acesta si vasele de snge. nainte de inceperea dializei, medicul va pregti o zona prin care sngele poate fi scos si reintrodus in organism. Aceasta este denumita zona de acces pentru dializa. Pentru aceasta, medicul unete o artera cu o vena, printr-un mic tub, de la nivelul antebraului. O zona de acces pe termen scurt poat fi realizat prin introducerea unui tub subire in venele de la nivelul gatului, toracelui superior sau inghinal. Dializa peritoneala folosete o membrana ce cptuete abdomenul, numita membrana peritoneala, pentru a filtra sngele. nainte de inceperea dializei peritoneale, medicul va plasa un cateter in interiorul abdomenuluicare va reprezenta calea de acces a dializei. Transplatul renal reprezint cea mai buna varianta de tratament a insuficientei renale, deoarece creste si prelungete calitatea vieii. Dar exista cteva dezavantaje: daca nici un membru de familie nu este compatibil cu bolnavul si nu poate dona un rinichi, atunci ateptarea unui rinichi disponibil poate fi de lunga durata. Pe perioada ateptrii pacientul trebuie sa faca dializa. Este dificila gsirea unui rinichi compatibil. Chiar si in atunci cand acesta este compatibil, poate apare rejectia de organ. Odat efectuat transplantul, pacientul trebuie sa ia medicamente imunosupresoare (care reprima sistemul imun) pentru tot restul vieii. Aceste medicamente, impiedica organismul sa atace noul rinichi (rejectia de organ), ntreruperea acestor medicamente este cea mai comuna cauza de rejectie. Medicamentele imuno supresive acioneaz prin reducerea capacitii organismului de a lupta impotriva infeciilor, deci creste riscul pentru infecii sau cancer. In unele cazuri, transplantul de rinichi este un esec. In aceste condiii se poate incerca un nou transplant. Donatorii mai pot fi cadavre sau donatori voluntari in viata. Ultimii sunt in general membrii ai familiei selectati pentru a avea cel putin compatibilitate partiala pentru antigenele HLA. Donatorii voluntari in viata trebuie sa fie normali la examenul fizic si sa aiba aceeasi grupa de sange in sistemul ABO , datorita faptului ca nerespectarea grupelor sanguine prejudiciaza supravietuireaallogrefelor. Este posibil torusi, sa se realizeze un transplant de rinichi de la un donator de grupa 0 la un primitor cu grupA, B sau AB.Arteriografia renala selectiva se efectueaza donatorilor pentru a exclude prezenta anomaliilor arteriale renale multiple, deoarece procedura chirurgicala este dificila si timpul de ischemie al rinichiului transplantat este mai mare cand exista anomalii vasculare. Donatorii decedati trebuiesa sa nu fi avut neoplasm malign datorita posibilei transmiteri la beneficiar.Cresterea riscului de esec al grafei exista cand donatorul este varsnic sau are insuficienta renala sau cand sau cand rinichiul are o perioada indelundgata de ischemie si conservare. S-a descopetit in S.U.A ca , se poate preula rinichiul de la cadavre si mentine mai mult de 48 h in perfuzie pulsatila rece sau un simplu curent de apa de racire. Aceasta permite inregistrarea, gasirea compatibilitatii, transportul si rezolvarea problemelor de sectie. Pacientii care au fost supusi unui transplant renal sunt obligati sa foloseasca urmatoarele dedicamente pe tot restul vietii. Aceste sunt : Glucocorticoizi (acesta are efectele cele mai usor de evaluat si in doze mai mari este eficient pentru anularea rejectiei, se administreaza inainte sau dupa transplant 200-300mg, si doza se reduce gradat pana la 30 mg pe saptamana) sau Micafenolat mefotil ( acesta are nu grad de toxicitate gastrointestinala, dar produce supresie minima a maduvei osoase.)

Evolutia clinica si tratamentul primitorului. Hemodializa adecvata trebuie sa fie efectuata in 48 h inainte de interventia chirurgicala, si trebuie ca nivelul potasiului seric sa nu fie mult crescut, astfeol incat sa nu apara aritmia cardiaca intraoperatorie. Diureza care apare obisnuit postoperator trebuie sa fie monitorizata cu grija, in cateva circumstante ea poate fi masiva, reflectand incapacitatea tubilor ischemici de a regla excretia de sodiu si apa.In cazul diurezelor mari pot aparea pierderi masive de potasiu. Recuperarea se produce in 3 saptamani, desi s-au raportat si cazuri de 6 saptamani. Suprapunerea rejectiei pe NTA si cativa dintre pacienti nu ai diureza pana cand nu se reduce drastic doza. Multe centre evita administrarea coclosporinei in primele zile, folosind Gal, sau anticorpimonoclonali impreuna cu azatioprina si prednison pana cand se restabileste functia renala.

Diagnosticul precoce al rejectiei permite instituirea prompta a terapiei care sa pastreze functiarenala si sa pprevina leziuni ireversibile. Semnele clinice ale rejectiei pot fi febra , cresterea dimensiunilor si sensibilitatii la nivelul allografei.Rejectia poate prezenta numai o crestere a creatininei serice, cu sau fgara reducerea volumului urinar.Testele pot exclude alte cauze ale deteriorarii functionale.

Transplantul de rinichi

Ingrijirii:

Odat cu agravarea bolii, pacientul ar trebui sa-si puna problema ingrijirilor paleative. ngrijirile paleative reprezint o forma de tratament adresata pacienilor cu boli incurabile si care, in general, se agraveaz in timp. Este

diferit de tratamentul care vindeca boala, numit tratament curativ. ngrijirile paleative sunt indreptate asupra imbunatatirii calitii vieii fizice, psihice si spirituale. Uneori, ingrijirile paleative sunt combinate cu tratamentul curativ, ngrijirile paleative pot ajuta la managementul simptomelor si efectelor secundare a medicatiei curative. De asemenea, ajuta pacientul sa faca fata unei boli cu evoluie indelungata, sa-si faca planuri de viitor si acorda sprijin familiei bolnavului, pentru ca aceasta sa inteleaga mai bine boala si sprijinul de care are nevoie pacientul.

Pacientul care are nevoie de ingrijiri paleative va fi indrumat de medicul curant ctre un alt medic specialist in acest tip de tratament.

Probleme legate de stadiul terminal al bolii : Boala renala cronica evolueaz progresiv pana la insuficienta renala, cand alterarea funciei renala este atat de severa, incat este nevoie de dializa sau transplant renal. Muli bolnavi triesc ani indelungati dupa un transplant renal reuit sau folosind dializa. Insa, la un moment dat, pacientul ar trebui sa consulte medicul si familia asupra problemelor ce apar legate de stadiul terminal al bolii.

Pe parcursul evoluiei bolii, pot apare schimbri ale scopului tratamentului de la unul curativ la unul care sa menin confortul si demnitatea bolnavului. De aceea, bolnavii sunt sftuii sa elaboreze un act legalizat (de exemplu, testamentul), atunci cand sntatea mintala inca le-o permite, in care sa-si expun dorinele privind viitoarele opiuni terapeutice, pe care le considera optime pentru ei.

S-ar putea sa fie necesar ca bolnavii sa-si aleag un insotitor permanent, de obicei, un membru al familiei, care sa ia deciziile in priviinta tratamentului atunci cand starea bolnavului nu-i mai permite acestuia sa vorbeasc pentru sine. De asemenea, bolnavul are opiunea de a refuza sau opri tratamentul.

De reinut!

Daca un pacient are o boala renala cronica, dar inca nu a ajuns in stadiul de insuficienta renala, acesta ar trebui sa discute cu medicul curant despre tipul de dializa. Alegerea tipului de dializa depinde si de cat de urgent trebuie sa inceapa bolnavul acest tratament.

Obinerea cunostiintelor despre dializa, inainte de inceperea acesteia, reprezint un pas important al acestui tratament. Majoritatea seciilor de dializa ofer aceste informaii bolnavilor.

Dializa poate fi costisitoare, dar asigurarea de sntate acoper majoritatea costurilor. Centrul de dializa sau spitalul poate oferi ajutor bolnavilor in gsirea celei mai acceptabile variante de plata. Luarea deciziilor de ctre bolnav asupra tratamentului pe care il va urma poate fi dificil in condiiile agravrii bolii. De aceea, pacientul si familia acestuia ar trebui consiliai asupra beneficiilor si riscurilor unui tratament. De asemenea, ar fi util ca bolnavul sa viziteze centrul de dializa si sa discute cu pacienii.

Profilaxia: Boala renala cronica poate fi prevenita uneori prin controlarea unor boli sau factori ce contribuie la apariia acesteia. Din moment ce boala renala cronica este cel mai frecvent data de hipertensiunea arteriala sau de diabet zaharat, meninerea in limite normale a tensiunii arteriale si a glicemiei previne apariia bolii.

Cu cat sunt mai repede indepartati factorii ce contribuie la deteriorarea renala cu atat mai bine. Controlarea acestor factori duce la intarzierea progresiei bolii la cei cu afeciuni renale cronice. Bolnavii care au dezvoltat deja insuficienta renala, trebuie sa-si focalizeze atenia pe lucrurile enumerate mai jos, pentru a preveni apariia complicaiilor:

meninerea tensiunii arteriale sub valoare de 130/80 mmHg. Pacienii trebuie sa invete sa-si msoare singuri tensiunea arteriala

bolnavii care au si diabet zaharat trebuie sa-si menin nivelurile glicemiei la o valoare cat mai apropiata de normal. Medicul va indica msurarea glicemiei de citeva ori pe zi

meninerea unei greuti corporale in limite normale. Aceasta ajuta la prevenirea apariiei altor boli ca hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat sau boli cardiace

meninerea nivelurilor normale de grsimi (lipide) in snge, precum colesterolul sau trigliceridele

evitarea fumatului si a consumului de produse tabagice. Fumatul creste riscul apariiei aterosclerozei, ce poate duce la apariia hipertensiunii arteriale si a scderii fluxului sanguin la nivel renal.

Bolnavii care au deja o suferina renala cronica trebuie sa tina cont de urmtoarele:

evitarea deshidratrii prin tratarea imediata a oricrei afeciuni ce duce la pierderi lichidiene precum diareea, vrsaturile sau febra. De asemenea, trebuie inut cont de pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare

reducerea riscului de apariie a bolilor cardiovasculare. Schimbri ale

modului de viata, precum un regim alimentar srac in grsimi, renunarea la fumat si exerciii fizice regulate, reduc riscul de apariie a bolilor cardiovasculare si a accidentelor vasculare

tratarea altor afeciuni, ca litiaza renala, hipertrofia benigna de prostata sau alte probleme ale tractului urinar care pot bloca fluxul urinar normal

evitarea medicamentelor cu potenial distructiv asupra rinichiului. Medicul curant trebuie informat de orice medicament sau supliment nutritiv pe care pacientul dorete sa si le adminitreze

evitarea unor investigaii, ce necesita administrarea unei substane de contrast intravenos, precum urografia intravenoasa, angiograma sau computer tomograf-ul. Substana de contrast poate deteriora funcia renala

evitarea oricror situaii care implica pierderea unor cantiti importante de snge, precum interveniile chirurgicale inutile.

5. TRATAMENTUL AMBULATOR ( LA DOMICILIU ) Exista mai multe "tratamente" la domiciliu care pot incetini deteriorarea funciei renale.

Schimbri ale stilului de viata

meninerea tensiunii arteriale sub valoare de 130/80 mmHg. Pacienii trebuie sa invete sa-si msoare singuri tensiunea arteriala

bolnavii care au si diabet trebuie sa-si menin nivelurile glicemiei la o valoare cat mai apropiata de normal

meninerea unei greuti corporale in limite normale. Aceasta ajuta la prevenirea apariiei bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale si a accidentelor vasculare

respectarea unui regim alimentar adecvat pentru afeciunile renale cronice. Nutritionistul va stabili cantitatea de proteine necesare zilnic fiecrui bolnav in parte. Studiile arata ca o dieta cu o cantitate mica de proteine protejeaz rinichiul

efectuarea unui program de exerciii fizice zilnic. Bolnavului i se va stabili un program de exerciii fizice zilnice de ctre medicul curant. Exerciiile fizice scad riscul apariiei diabetului zaharat si a hipertensiunii arteriale.

Se recomanda evitarea:- medicamentelor cu potenial distructiv asupra rinichiului - Medicul curant trebuie informat de orice medicament sau supliment nutritiv pe care pacientul dorete sa si le adminitreze

deshidratarea prin tratarea imediata a oricrei afeciuni ce duce la pierderi lichidiene precum diareea, vrsaturile sau febra - Trebuie inut cont de pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare

fumatului si a consumului de produse tabagice - Fumatul creste riscul apariiei aterosclerozei ce poate duce la apariia hipertensiunii arteriale si a scderii fluxului sanguin la nivel renal.

evitarea consumului de alcool si a drogurilor

Opiuni de medicamente :desi medicamentele nu pot inversa efectele bolii renale cronice, acestea sunt folosite pentru a trata simptomele, complicaiile si pentru a incetini progresia bolii.Medicamente folosite pentru tratarea hipertensiunii arteriale

80% pana la 90% din pacienii cu boala renala cronica au probleme cu tensiunea arteriala la un moment dat in evoluia bolii. Medicamentele care reduc tensiunea arteriala (antihipertensive) sunt folosite pentru a menine in limite normale valorile tensionale, fapt ce contribuie si la ncetinirea progresiei afeciunii renale. Valoarea tensionala considerata optima la bolnavii cu afeciuni renale este de 130/80 mmHg. Tipurile de medicamente antihipertensive folosite sunt mai puin importante comparativ cu eficacitatea acestora.-Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) - Aceti inhibitori scad valorile tensionale prin dilatarea vaselor de snge. De asemenea, incetinesc progresia bolii renale cauzate de diabet sau de alte afeciuni ale rinichilor.-Blocanti ai receptorilor angiotensinei II: - Aceasta clasa de medicamente blocheaz aciunea unui hormon, ce cauzeaz ingustarea vaselor sanguine. Ca rezultat, se obine relaxarea si dilatarea acestor vase, ducnd, astfel, la scderea tensiunii arteriale.- Blocanti ai canalelor de calciu :Dilatatia vasele de snge prin relaxarea muchiului neted din pereii arterelor. Astfel, sngele circula mai uor prin aceste vase, ducnd la scderea tensiunii arteriale-Diureticele- Ajuta la eliminarea excesului de sodiu si lichide din organism, scznd volumul circulant, si implicit, a tensiunii arteriale

-Beta blocanti - Scad tensiunea arteriala prin scderea frecventei cardiace si a fraciei de ejectie ventriculara. De asemenea, relaxeaz musculatura neteda din vase.Este posibil ca valoarea tensionala optima la care nu apar efecte secundare sa fie obinut prin tatonarea mai multor antihipertensive. Majoritatea bolnavilor, necesita combinaii de mai multe antihipertensive pentru a obine aceasta valoarea tensionala.

Medicamente folosite pentru tratarea complicaiilor bolii renale cronice

Exista medicamente ce sunt folosite in tratamentul complicaiilor afeciunii renale precum:

eritropoietina umana recombinata si fierul sunt folosite in tratamentul anemiei. Anemia apare in cursul evoluiei afeciunii renale cronice, atunci cand rinichii nu mai produc o cantitate suficienta de eritropoietina, necesara produciei de globule roii. medicamente folosite pentru echilibrarea balanei de electroliti. Exista medicamente care sunt necesare uneori pentru a echilibra balana hidro-electolitica, ca atunci cand apar valori crescute ale potasiului, fosforului si valori sczute ale calciului.

diureticele sunt folosite pentru a elimina excesul de lichide din organism inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt folosii in insuficeienta cardiaca. Aceste medicamente necesita investigaii periodice necesare pentru prevenia apariiei nivelurilor crescute de potasiu si a agravrii deteriorrii renale.Medicamente folosite in timpul dializei Atat eritropoietina cat si fierul pot fi folosite in timpul dializei pentru tratarea anemiei, complicaie obinuita a bolilor renale cronice.

eritropietina (rhEPO) stimuleaz producia de noi globule roii, scznd necesitatea transfuziei sanguine. Acest tratament poate fi inceput inainte de dializa si este necesar atunci cand anemia devine simptomatica

tratamentul cu fier ajuta la creterea nivelurilor de fier din organism atunci cand administrarea numai de eritropoietina nu mai este eficienta.

De reinut!

Bolnavul cu afeciune renala cronica trebuie sa se consulte cu medicul curant in priviinta imunizrilor pe care trebuie sa le efectueze, precum si a efectelor secundare a medicamentelor pe care le folosete. Acesta trebuie sa-si informeze medicul de orice alt tratament medicamentos sau suplimente nutritive pe care dorete sa si le administreze. Unele complicaii ale bolilor renale cronice se pot rezolva cel mai eficient prin dializa.

6. TRATAMENTUL CHIRURGICAL Un bolnav cu o afeciune renala cronica ce progreseaz spre insuficenta renala, are ca opiune terapeutica transplantul renal. Majoritatea experilor considera ca acesta este tratamentul optim al insuficientei renale cronice. In general pacinetii care au suferit un transplant renal, triesc mai mult dect cei care sunt tratai prin dializa.

Medicul va recomanda transplantul renal la acei pacieni care sunt candidai ideali pentru transplant. Un candidat ideal este un pacient care nu are afeciuni importante cardiace sau pulmonare sau alte afeciuni ce pot reduce sperana de viata, precum cancerul.

Dupa transplantul renal, pacientului i se administreaz medicatie imunosupresiva. Aceasta, de tipul ciclosporinei sau tacrolimus, ajuta la prevenirea rejectului de organ. Pacientul trebuie sa ia medicamentele exact cum sunt prescrise. Astfel organismul nu va respinge noul rinichi. Aceasta medicatie trebuie administrata pentru tot restul vieii pacientului. Deoarece acest tratament slbete sistemul imun, creste riscul apariiei infeciilor severe.

Chiar si cu aceasta medicatie, este posibil ca organismul sa resping noul rinichi. Daca acest lucru se intampla, atunci pacientul va face dializa pana la primirea unui nou rinichi sau pentru tot restul vieii. Succesul transplantului depinde si de rinichiul donatorului. Cu cat acesta se potrivete mai bine, din punct de vedere genetic, cu primitorul, cu atat cresc ansele ca noul rinichi sa nu fie respins.

De retinut Un transplant renal nu garanteaz pacientului o viata mai lunga. Transplantul renal este costisitor, dar acoperit in mare parte de asigurarea de sntate. Bolnavul va trebui sa atepte un rinichi disponibil, timp in care va trebui sa faca dializa.

7. ALTE TRATAMENTE Dializa este un procedeu ce preia funcia rinichiului de a elimina reziduurile si fluidele in exces din organism si de a echilibra balana electrolitilor din snge. Atunci cand rinichii sunt sever afectai astfel incat nu isi mai pot indeplini funcia, bolnavul necesita dializa. Dializa poate fi utilizata pe termen lung, de obicei cativa ani, pentru a inlocui funcia renala, sau pe termen scurt in ateptarea transplantului renal.

nainte de inceperea dializei medicul va practica o zona de acces pe unde fluidele vor fi scoase, filtrate si reintroduse in organism. Tipul de acces depinde de tipul dializei alese.

Exista doua tipuri de dializa ce pot fi folosite in tratamentul insuficientei renale:

hemodializa utilizeaz o membrana sintetica denumita dializor pentru a curata sngele. Pacientul este conectat la aparat printr-un tub, ce face legtura dintre acesta si vasele de snge. nainte de inceperea dializei medicul va pregti o zona prin care sngele poate fi scos si reintrodus in organism. Aceasta este denumita zona de acces pentru dializa. Pentru aceasta medicul unete o artera cu o vena, printr-un mic tub, de la nivelul antebraului. O zona de acces pe termen scurt poat fi realizat prin introducerea unui tub subire in venele de la nivelul gatului, toracelui superior sau inghinal.-dializa peritoneala folosete o membrana ce cptuete abdomenul, numita membrana peritoneala, pentru a filtra sngele. nainte de inceperea dializei peritoneale medicul va plasa un cateter in interiorul abdomenului care va reprezenta calea de acces a dializei.De reinut!

Daca un pacient are o boala renala cronica, dar inca nu a ajuns in stadiul de insuficienta renala, acesta ar trebui sa discute cu medicul curant despre care tip de dializa i s-ar recomanda. nainte de inceperea dializei trebuie aleasa o zona de acces.

Dializa poate fi costisitoare, dar asigurarea de sntate acoper majoritatea costurilor. Centrul de dializa sau spitalul poate oferi ajutor bolnavilor in gsirea celei mai acceptabile variante de plata.

Insuficienta renala reprezint reducerea capacitii rinichilor de a asigura filtrarea si eliminarea produselor de rebut ale sngelui, de a controla echilibrul corpului in apa si sruri si de a regulariza presiunea sangvina.

Insuficienta renala, cronica sau acuta, nu este o boala in sine: ea rezulta din afeciunile care ating rinichii, caracterizata printr-o diminuare a numrului de nefroni, aceste uniti funcionale al cror element principal este glomerulul, mica sfera in care se efectueaz filtrarea sngelui si unde se elaboreaz urina primara.

In insuficienta renala cronica atingerea glomerulara este ireversibila; gradul ei de gravitate este totui variabil.

Cauzele sunt multiple; aproape toate bolile care ating rinichii pot evolua spre o insuficienta renala cronica. Ele se pot clasifica in doua categorii:

-bolile renale propriu-zise, fie ca ele ating exclusiv rinichii sau nu (diabet); -bolile cailor excretorii, congenitale sau dobndite. Insuficientele renale cronice minime sau moderate nu antreneaz, in general, dect puine semne. Ele sunt adesea diagnosticate in mod intamplator, de exemplu cu ocazia unui bilan privind hipertensiunea arteriala, prin proteinurie sau hematurie.

Insuficientele renale cronice mai avansate au, din contra, consecine clinice si biologice importante si complexe. O insuficienta renala se complica aproape intotdeauna cu o anemie legata de diminuarea secreiei de eritropoietina de catre rinichi si antrennd o stare de oboseala, o gafaiala, dificulti in realizarea de eforturi fizice. Ea se poate manifesta printr-o hipertensiune arteriala; complicaii osoase grupate sub termenul de osteodistrofie renala, provocnd o demineralizare osoasa